Mãrul şi alţi pomi fructiferi

Mărul şi ceilalţi pomi fructiferi sunt cultivaţi pe suprafeţe mari în ţara noastră. Ca toate plantele cultivate, pomii fructiferi provin din speciile sălbatice care se mai întâlnesc şi astăzi prin pădurile noastre: mărul, părul, prunul sălbatic-cu fructe mici şi acre.

Alături de pomii fructiferi în această grupa mai intră şi alte plante. Le putem grupa după tulpina lor în:

Arbori: mărul, părul, gutuiul; cireşul, prunul, caisul; Arbuşti: măceşul, trandafirul; Plante ierboase: fragul, căpşunul.

Arborii.Să învăţăm să îi recunoaştem şi să-i deosebim după alcătuirea lor şi după aspectul lor. Rădăcina: la toţi pomii fructiferi este adânc înfiptă în pământ şi mult ramificata, fixând

bine plantă. Tulpina este lemnoasă, de tipul arbore, adică prezintă trunchi şi coroana.Înălţimea trunchiului şi forma coroanei diferă de la o specie la alta. Exemplu: la măr, trunchiul poate atinge 2-3 m, dar diferă de la un soi la altul. Coroana este bine ramificată. În livezile bine îngrijite cultivatorii taie crengile şi le lasa numai pe cele de rod, astfel coroana

primeşte o anumită formă.Tulpina părului este mai înaltă şi coroana este aproape piramidală. Gutuiul este mai scund, coroana lui având crengi groase. Piersicul nu creşte nici el prea înalt; crengile lui sunt subţiri. Frunzele ne ajută şi mai mult să recunoaştem pomii fructiferi. Mărul are frunze ovale, dinţate pe margini şi lucioase pe faţa superioară; pe cea inferioară

frunzele au peri mici ce le apară de uscăciune şi le dau aspectul albicios. Faţa lucioasă, peţiolul lung şi mlădios fac apa să alunece uşor pe frunze, chiar până la vârful

rădăcinilor unde se află perişorii absorbanţi.Părul are frunzele tot ovale, dar puţin mai lungi şi dinţate pe margini. Frunzele gutuiului sunt mai late, mai lucioase şi mai groase. Piersicul are frunze lanceolate şi dinţate pe margini. Floarea. Când sunt înfloriţi, nu putem să confundăm pomii fructiferi între ei. Marul formează buchete spre vârful ramurilor şi florile sunt alb-roz, iar bobocii sunt

inconfundabili. Şi părul are florile în buchete dar cu mai puţine flori, mai albe şi cu codiţe mai lungi. Gutuiul are câte o floare albă, din loc în loc, printre frunze, iar piersicul are florile aşezate pe

crengi, câte una şi de culoare roz.Toate aceste flori au însă aceeaşi alcătuire. Se deosebesc ca formă, culoare, forma ovarului şi numărul de ovule.Floarea de măr are cinci sepale, cinci petale alb-roz şi un receptacul în formă de păhărel. Ginceceul are ovarul adăpostit în receptacul şi este format din cinci cămăruţe, fiecare cu câte

două ovule.Polenizarea este făcută de insecte Fructul se formează în urma fecundaţiei, când floarea suferă numeroase transformări. Pereţii ovarului se întăresc şi formează cinci cămăruţe cu înveliş tare care închid fiecare câte

două seminţe maronii.

Acesta (cotorul) este fructul adevărat căci el provine din ovar. Totodată pereţii receptacului se îngroaşă, ei acumulează astfel substanţele hrănitoare. Receptaculul devine fructul fals, partea cărnoasă a mărului, care îmbrăca şi protejează fructul

adevărat.Un astfel de fruct se numeşte poamă. La exterior prezintă o coajă diferit colorată. Forma şi culoarea fructului ne spun cărui soi aparţine marul. La noi cresc mai multe soiuri de meri: ionatan, creţesc, domnesc, parmen- auriu, mere de

Voineşti.Părul şi gutuiul au fructul tot o poamă. Cireşul prunul, piersicul au fructul o drupă. Drupa prezintă o parte cărnoasă protejată de o pieliţă ceroasă sau cu perişori. În interior are o parte tare care formează sâmburele ce acoperă o singură sămânţa.

Arbuştii Din această grupă fac parte şi arbuşti ca măceşul şi trandafirulSe întâlnesc în toate regiunile ţării şi au o tulpină ce se ramifică de la suprafaţa solului, iar pe

ramuri prezintă ghimpi. Frunzele sunt imparipenat compuse. Măceşul formează fructe multiple acoperite de o parte cărnoasă, roşie, bogată în vitamina C. Sunt bine cunoscutele măceşe Plantele ierboase.

Fragul şi căpşunul sunt plante care au în pământ un rizom scurt. Frunzele sunt compuse din trei foliole. De la baza buchetului de frunze pornesc tulpini aeriene care se târăsc, numite stoloni şi care în

contact cu solul formează rădăcini şi dau naştere la o nouă plantă. Este o înmulţire vegetativă. Florile prezintă un gineceu cu mai multe ovare. Din fiecare ovar se va forma un fruct care se va găsi în partea cărnoasă şi roşie. Importanţă economică Fructele sunt bogate în substanţe dulci, hrănitoare şi vitamine. Ele se consumă proaspete sau conservate sub formă de dulceaţă, gem, jeleu, compot. Unele pot fi uscate şi afumate. Merele, gutuiele, perele se pot păstra bine iarna. te fructe se numesc achene şi, pentru că sunt mai multe, fructul este o poliachenă. Ele trebuie alese cu grijă şi înfăşurate în hârtie. Se păstrează la temperaturi mai scăzute şi constante. Din unele fructe se obţine alcoolul. Lemnul de cireş este folosit în industria mobilei.