MRUL LUPULUI, PLANTA CARE POATE NVINGE CANCERULMedicina alternativa

n zona de vest a rii i se spune mrul-lupului, n sudul Moldovei, curcubeic, iar pe malul Dunrii, buruiana de remf. Crete prin vii, la margini de cmp i prin locuri virane. Este nalt de jumtate de metru, uneori mai mult, iar frunzele ei amintesc oarecum de cele ale fasolei. Are florile galbene, un miros foarte puternic i destul de neccios, fiind ocolit de insectele duntoare, precum i de bolile virale i bacteriene ale plantelor.

Buruiana aceasta este se pare una din cele mai puternice plante medicinale din flora noastr, avnd att de multe aplicaii, nct ar putea fi scrise despre ea tomuri ntregi. Comparaia cu fora unei explozii atomice nu este hazardat, doar c efectul e pozitiv.Partea aerian a fost studiat intens n anii 80, cnd savanii au fost fascinai de efectele sale imunostimulatoare extrem de intense. S-a ncercat atunci izolarea din frunzele sale a unui medicament de semisintez cu administrare intern, ns s-a dovedit c separat de celelalte componente ale plantei, acidul aristolochic, principiul activ imunostimulator secretat de ea, este foarte toxic pentru ficat, putnd favoriza chiar formarea tumorilor hepatice. Atunci s-a renunat la studierea sa, ea rmnnd, ca i pn atunci, n apanajul medicinii populare. Ceea ce ne determin acum s scriem despre ea sunt nenumratele semnale primite, referitoare la miracolele terapeutice fcute cu ajutorul acestei plante. Lista afeciunilor vindecate cu ea este impresionant:de la boli hepatice i infecii recidivante la dermatoze rezistente la orice alt form de tratament, tumori benigne i maligne sau boli ginecologice.Utilizarea internPrezint fr doar i poate riscuri, deoarece mrul-lupului, fr a fi att de toxic ca spnzul, mtrguna sau rostopasca, are o anumit aciune nefast la nivelul rinichilor i a tubului digestiv, n doze mari dnd reacii adverse severe. Se pare c n doze mici, de pn la 1,5 grame pe zi pentru un adult, administrat o perioad limitat de timp (maximum o lun), nu prezint nici un inconvenient, fiind chiar un remediu rapid n tratarea cancerului pulmonar, de piele, la sn i la intestin, a hepatitelor virale, precum i a infeciilor intestinale, ns singurul care are investitura s prescrie i s conduc acest tratament este medicul curant. Din acest motiv, nu ne vom ocupa n acest articol de administrarea intern a mrului-lupului, ci doar de tratamentele externe, care sunt lipsite de pericole, au o eficien foarte mare i se aplic unei game foarte largi de boli.Boli care se vindec prin tratamentul extern cu mrul-lupului Pentru ocicatrizare estetic a rnilorsau a tieturilor n urma unor intervenii chirurgicale se pune pe locul afectat o cataplasm cu ttneas i mrul-lupului o dat pe zi, inndu-se vreme de o or. Viteza de vindecare va crete simitor, iar cicatricele vor deveni cu timpul abia vizibile. Rnile (inclusiv de la intervenii chirurgicale) care nu se nchid se trateaz cu comprese cu tinctur de mrul-lupului. Un tifon bine mbibat cu tinctur se pune pe locul afectat vreme de 30 de minute, dup care se ndeprteaz compresa i se las pielea s se zvnte vreme de mcar o jumtate de or. Cancer intestinal, genital, de rect, de prostat se recomand clismele cu mrul-lupului, fcute o dat la dou zile. n cazul n care clismele sunt contraindicate, se fac zilnic bi de ezut. n cancerul genital la femeise face o clism la dou zile i o irigaie vaginal (cu acelai tip de preparat ca i la clisme) o dat la trei-patru zile. Cancer esofagian, la limb etc. se face gargar cu ceai de mrul-lupului, ttneas i mueel, preparat ntocmai ca i cel pentru clisme. n cadrul aceluiai tratament se vor realiza totodat clisme cu mrul-lupului, o dat la dou zile. Cancerul de piele se face o dat la dou zile o clism cu mrul-lupului i n plus se aplic zilnic o cataplasm cu ttneas i mrul-lupului. Aplicarea cataplasmelor se repet pn la dispariia total a leziunii. Infecii genitale cu trichomonas, papiloma, chlamidya se fac splturi vaginale cu un ceai preparat la fel ca cel pentru clisme. Tratamentul se face vreme de 7-10 zile cu dou sptmni de pauz pentru refacerea florei vaginale. La brbai se fac zilnic bi de ezut cu mrul-lupului, pentru sporirea imunitii locale. Mai ales n infecii cu chlamidya i n cele bacteriene va fi respectat cu strictee tratamentul cu antibiotice prescris de medic, cele dou terapii mergnd foarte bine n paralel. Rni purulente, greu vindecabile la degetele de la mini i de la picioare se umple pe jumtate un phrel ngust cu tinctur de mrul-lupului, dup care se nmoaie n el degetul afectat vreme de 20-30 de minute. n cteva zile infecia se va retrage i apoi va disprea. Sunt multe cazuri de pacieni crora trebuia s le fie amputat degetul i l-au salvat ca prin minune doar cu acest tratament simplu. Abcese, furuncule, eczeme infecioase rezistente la alte forme de tratament se pune pe locul afectat o cataplasm cu mrul-lupului vreme de trei-patru ore pe zi, dup care se las pielea s se zvnte n aer liber vreme de o or. Se repet aplicaia zilnic, pn la vindecarea total. Contra hemoroizilor se folosete unguentul al crui mod de preparare a fost descris anterior, cu care se fac aplicaii locale de dou-trei ori pe zi. Foarte utile sunt i bile de ezut cu mrul-lupului, care vor fi fcute o dat la dou-trei zile.Intoxicaia cu mrul-lupuluiApare la aduli atunci cnd se depete doza de 6 grame pe zi i se manifest prin urmtoarele simptome: grea, vrsturi, scaune numeroase (uneori sangvinolente), urinri dese, inflamaii severe ale rinichilor, tulburri circulatorii. Utilizat extern, nu prezint nici un fel de inconveniente, cu condiia s fim ateni ca manipularea i depozitarea s fie corect.

Toate tratamentele interne vor fi fcute sub directa ndrumare i supraveghere a unui medic. n caz de intoxicaie, de la primele simptome adresai-v medicului curant. Tratamentul const n vom terapeutic (splturi gastrice), administrarea de crbune medicinal, producerea unei purgaii puternice. Nu facei tratament intern cu mrul-lupului fr ndrumare medical. Dac avei n cas plante toxice, atunci pstrai-le n dulpiorul de medicamente, bine nchise i punei la ndemn i antidotul elementar crbunele medicinal, care trebuie administrat imediat, pn ajungei la cea mai apropiat unitate sanitar.

Planta medicinal mrul-lupului, folosit i n Romnia, poate cauza cancer+ZOOMn ultimii ani, oamenii de tiin au gsit dovezi ale faptului c planta numit mrul-lupului, utilizat i la noi n ar, favorizeaz apariia bolilor de rinichi i a cancerelor aparatului urinar. Un recent studiu genetic a confirmat rolul unei substane din aceast plant n formarea tumorilor canceroase.Expunerea la o substan numitacid aristolochic, coninut n plantele din genulAristolochia, printre care se numr imrul-lupului(Aristolochia clematitis), care crete i n Romnia, explic, cel puin parial, apariia aa-numiteinefropatii endemice balcanice(NEB), o boal a crei cauz a rmas mult vreme misterioas.NEB afecta n numr mare locuitorii unor sate din preajma Dunrii, n Serbia, Croaia, Bulgaria i Romnia, provocnd apariia unor boli grave ale rinichilor i chiar cancere ale aparatului urinar, n proporie mult mai mare dect media din populaia general.Dintre diferitele explicaii propuse de cercettori, una se leag de expunerea la o substan potenial cancerigen, numitacid aristolochic.Oamenii de tiin au fcut legtura dintre nefropatie i aceast substan atunci cnd un nou val de mbolnviri, de data acesta n Taiwan, a fost corelat cu ingestia unor produse naturiste preparate dinAristolochia.n Romnia, mrul-lupului se folosete preponderent extern, dar circul i recomandri privind administrarea sa intern. n plus, locuitorii unor sate romneti afectate de NEB au ingerat pri ale acestei plante fr ca mcar s tie, consumnd fin contaminat cu mrul-lupului. Planta crete spontan n culturile de cereale i pri din ea pot ajunge s fie mcinate odat cu boabele, contaminnd astfel fina obinut.Un articol recent publicat nScience Translational Medicinea confirmat legtura dintre acidul aristolochic coninut n plant i apariia cancerelor la nivelul aparatului urinar.Cercettori de la universitile americane Johns Hopkins i Stony Brook au secveniat genoamele celulelor provenite de la 19 pacieni taiwanezi care fuseser expui la acid aristolochic i sufereau de cancere ale aparatului urinar, comparndu-le cu genoamele a 7 pacieni care, din ct se tia, nu fusese expui la substana respectiv.Metoda utilizat a avut n vedere secveniereaexomului, acea parte a genomului uman care codific sinteza proteinelor funcionale i poate dezvlui prezena unor mutaii specifice - n cazul de fa, mutaii asociate cu cancerul.Prin aceast metod, expunerea la acid aristolochic a putut fi corelat direct cu aparia cancerului la fiecare individ, deoarece aceast tehnologie permite recunoaterea semnturilor mutaionale specifice, care arat cu certitudine ce toxin este responsabil de apariia unui anumit cancer.Cercettorii au gsit, n medie, 753 de mutaii n fiecare tumoare, n rndul celor expui la acid aristolochic, comparativ cu doar 91 de mutaii, n medie, n celulele celor care nu fuseser expui la toxin. Un asemenea nivel al mutaiilor este mai mare dect cel ntlnit n cazul meloanoamelor maligne cauzate de radiaiile ultraviolete i n cazul cancerelor pulmonare cauzate de fumat.nalta specificitate a metodei a permis chiar cercettorilor s determine existena mutaiilor caracteristice la o persoan care nu tia c fusese expus la acid aristolochic.Dei n unele ri au fost emise avertizri privind pericolul legat de consumul plantelor din genulAristolochia, produse obinute din aceste plante circul n continuare pe pia, putnd fi procurate cu uurin, inclusiv prin comerul online.

Marul lupuluiFactorul curativ: toata planta.Afectiuni pentru care se recomanda: de la boli hepatice si infectii recidivante la dermatoze rezistente la orice alta forma de tratament, tumori benigne si maligne sau boli ginecologice; rani; infectii genitale cu trichomonas, papiloma, chlamidya; abcese, furuncule, eczeme infectioase; hemoroizi.Prezentare generalaDenumirea uzuala: Marul lupului (lat. Aristolochia clematitis), denumiri alternative: curcubetica, buruiana de remf.Scurta descriere:Modesta ca infatisare, conduce in topul celor mai puternice plante medicinale din Romania. Creste prin vii, la margini de camp si prin locuri virane. Este inalta de jumatate de metru, uneori mai mult, iar frunzele ei amintesc oarecum de cele ale fasolei. Are florile galbene, un miros foarte puternic si destul de inecacios, fiind ocolita de insectele daunatoare, precum si de bolile virale si bacteriene ale plantelor. Pare ca este una din cele mai puternice plante medicinale din flora noastra.Marul-lupului este una dintre cele mai utilizate plante inca din cele mai vechi timpuri. In medicina noastra populara este consemnata folosirea acestei plante in foarte multe zone ale tarii. De asemenea, se foloseste pentru a face parul sa creasca frumos, pentru a indeparta cosurile de pe fata si a infrumuseta pielea.Calitati curative si actiune farmaceutica:Principiul activ imunostimulator secretat de ea este acidul aristolochic.Recomandari:- cataplasma din pulbere de marul-lupului impotriva diferitelor dureri: un tifon bine imbibat cu tinctura se pune pe locul afectat vreme de 30 de minute, dupa care se indeparteaza compresa si se lasa pielea sa se zvante pentru macar o jumatate de ora. Abcese, furuncule, eczeme infectioase rezistente la alte forme de tratament - se pune pe locul afectat o cataplasma cu marul-lupului vreme de trei-patru ore pe zi, dupa care se lasa pielea sa se zvante in aer liber, timp de o ora. Se repeta aplicatia zilnic.- se pune pe locul afectat o cataplasma cu tataneasa si marul-lupului o data pe zi, tinandu-se timp de o ora. Viteza de vindecare va creste simtitor, iar cicatricele vor deveni cu timpul abia vizibile.- baie de sezut din macerat de marul-lupului impotriva hemoroizilor, inflamatiilor anale, infectiilor genito-urinare recidivante In cancerul genital la femei se face o clisma la doua zile si o irigatie vaginala (cu acelasi tip de preparat ca si la clisme) o data la trei-patru zile.Infectii genitale cu trichomonas, papiloma, chlamidya - se fac spalaturi vaginale cu un ceai preparat la fel ca cel pentru clisme. Tratamentul se face vreme de 7-10 zile, cu doua saptamani de pauza, pentru refacerea florei vaginale. La barbati se fac zilnic bai de sezut cu marul-lupului, pentru sporirea imunitatii locale. Mai ales in infectii cu chlamidya si in cele bacteriene va fi respectat cu strictete tratamentul cu antibiotice prescris de medic, cele doua terapii mergand foarte bine in paralel. Foarte utile sunt si baile de sezut cu marul-lupului, care vor fi facute o data la doua-trei zile - impotriva hemoroizilor.- clisma cu macerat din marul-lupului impotriva cancerului intestinal, genital, de rect, de prostata, de pieleSe recomanda clismele cu marul-lupului, facute o data la doua zile. In cazul in care clismele sunt contraindicate, se fac zilnic bai de sezut. Cancerul de piele - se face o data la doua zile o clisma cu marul-lupului si in plus se aplica zilnic o cataplasma cu tataneasa si marul-lupului. Aplicarea cataplasmelor se repeta pana la disparitia totala a leziunii.. - tinctura din frunze de marul-lupului impotriva diferitelor rani sau dureriRani purulente, greu vindecabile la degetele de la maini si de la picioare - se umple pe jumatate un paharel ingust cu tinctura de marul-lupului, dupa care se inmoaie in el degetul afectat vreme de 20-30 de minute. In cateva zile infectia se va retrage si apoi va disparea. Sunt multe cazuri de pacienti carora trebuia sa le fie amputat degetul si l-au salvat ca prin minune doar cu acest tratament simplu.- unguentul din tinctura de marul-lupului impotriva abceselor, furunculelor, eczemelor infectioaseContra hemoroizilor - se foloseste unguentul, cu care se fac aplicatii locale de doua-trei ori pe zi.- ceai din planta de marul lupului impotriva cancerului esofagian, la limba etc.Se face gargara cu ceai de marul-lupului, tataneasa si musetel, preparat intocmai ca si cel pentru clisme. In cadrul aceluiasi tratament se vor realiza totodata clisme cu marul-lupului, o data la doua zile.PreparareCataplasmaSe macina fin iarba de marul-lupului cu ajutorul unei rasnite de cafea, iar pulberea obtinuta se combina in proportii egale cu pulbere de radacina de tataneasa. Peste amestecul de pulbere de marul-lupului si tataneasa se adauga apoi apa calduta, amestecand mereu, asa incat sa se formeze o pasta cat mai omogena. Aceasta pasta se aplica printr-un tifon pe zona afectata vreme de o ora.Baia de sezutO mana de plante se lasa sa se macereze in 2 l de apa, vreme de 8-10 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca 2 l de apa clocotita, dupa care se acopera, se lasa sa se raceasca si se filtreaza din nou. In final, se combina cele doua extracte intr-un lighean, in care se va sta cu sezutul vreme de 20 de minute (adaugand din cand in cand apa calda, daca este nevoie). Este un leac foarte bun pentru hemoroizi, inflamatii anale, infectii genito-urinare recidivante.ClismaPreparatul pentru clisma se obtine dintr-o lingura rasa de pulbere de marul-lupului, o lingura de radacina de tataneasa si o lingura de flori de musetel, care se lasa la inmuiat in jumatate de litru de apa, de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in jumatate de litru de apa pana cand scade la jumatate. Se lasa la racit decoctul, dupa care se combina cu maceratul. Cu preparatul astfel obtinut se fac clisme cu ajutorul irigatorului. Lichidul se tine in intestin vreme de 10 minute inainte de a fi eliminat.TincturaIntr-un borcan cu filet se pun frunze de marul-lupului bine pisate ori macinate cu rasnita de cafea, pana se umple borcanul. Apoi se adauga alcool alimentar de minimum 70, atat cat cuprinde, amestecand din cand in cand, astfel ca planta sa fie bine patrunsa de alcool. Se inchide borcanul si se lasa la macerat vreme de 14 zile, dupa care se filtreaza prin tifon. Se pun comprese pe locurile afectate cu tinctura astfel obtinuta.UnguentSase linguri de tinctura se pun pe o farfurioara curata si se lasa sa se evapore pana isi reduc volumul de circa trei ori, obtinandu-se aproximativ doua linguri dintr-o pasta groasa si usor lipicioasa, cu miros puternic de planta. Aceasta pasta va fi adaugata peste un sfert de pachet de unt (usor inmuiat in prealabil in apropierea unei surse de caldura, fara sa-l topeasca complet), amestecand bine cu o lingura pana se omogenizeaza perfect aceasta combinatie, care apoi va fi pastrata la frigider.Precautii, contraindicatii si alte comentariiIntoxicatia cu marul-lupului apare la adulti atunci cand se depaseste doza de 6 grame pe zi si se manifesta prin: greata, varsaturi, scaune numeroase (uneori sangvinolente), urinari dese, inflamatii severe ale rinichilor, tulburari circulatorii. Utilizat extern, nu prezinta nici un fel de inconveniente, cu conditia sa fim atenti la manipularea si depozitarea sa corecta. Toate tratamentele interne vor fi facute sub directa indrumare si supraveghere a unui medic. Puneti la indemana si antidotul elementar - carbunele medicinal, care trebuie administrat imediat, pana ajungeti la cea mai apropiata unitate sanitara. Prezinta fara doar si poate riscuri, deoarece marul-lupului, fara a fi atat de toxic ca spanzul, matraguna sau rostopasca, are o anumita actiune nefasta la nivelul rinichilor si a tubului digestiv, in doze mari dand reactii adverse severe. Se pare ca in doze mici, de pana la 1,5 grame pe zi pentru un adult, administrat o perioada limitata de timp (maximum o luna), nu prezinta nici un inconvenient, fiind chiar un remediu rapid in tratarea cancerului pulmonar, de piele, la san si la intestin, a hepatitelor virale, precum si a infectiilor intestinale. Totusi, trebuie consultat medicul inainte de a apela la aceasta planta. Tratamentele externe sunt insa lipsite de pericole, au o eficienta foarte mare si se aplica unei game foarte largi de boli.

Extractul de mrul lupului, mai cancerigen dect fumatulAutor:Paula RotaruRemediile naturiste nu sunt ntodeauna cea mai bun soluie, susin oamenii de tiin. Un tratament naturist tradiional chinezesc este asociat nu numai cu probleme renale grave, ci i cu un risc crecut de cancer.Acidul aristolohic, o substan cu potenial cancerigen puternic, care se gsete n mod natural n Aristolochia (planta de mrul lupului), este utilizat n numeroase tratamente naturiste din China pentru a trata diferite boli, de la artrit, acnee, ciroz, gut sau inflamaii.

n 2001, Autoritatea de Reglementare a Alimentelor i Medicamentelor din Statele Unite a adresat un comunicat oficial ctre toi consumatorii i personalul din domeniul sntii n care i exprima ngrijorarea privind administrarea suplimentelor i produselor pe baz de acis aristolohic, ca urmare a numrului crescut de cazuri de nefropatie, o complicaie la nivelul rinichilor care ar fi cauzat tocmai de utilizarea acestei substane.De curnd ns, noi cercetri au scos la iveal c acest compus se face vinovat i de apariia unui anumit tip de cancer foarte agresiv, care poate depi ca nivel de gravitate cancerul pulmonar i melanomul, cea mai grav form de cancer de piele.ntr-un raport publicat recent n jurnalulScience Traditional Medicinese arat c pacienii cu suferine renale expui acestei substane s-au confruntat cu un risc crescut de malformaii la nivel celular, premergtoare apariiei tumorilor canceroase.Astfel de situaii ar putea fi uor prevenite dac ar exista o legislaie mai coerent n privina anumitor aa-ziseremedii naturiste iar consumatorul ar fi prevenit de eventualele riscuri la care se expune.

Concluzia care poate fi desprins n urma acestor cercetri este c tratamentele naturiste nu sunt mereu o alegere neleapt, de aceea este indicat ca de fiecare dat cnd dorii s mergei pe calea medicinei homeopate s consultai un medic specialist, care v poate oferi o opinie avizat vizavi de tratamentul pe care intenionai s l urmai.