o DoxoLoGIA" 2018

ISBN 978-60 6-666-7 s6-2

MartiriulSfintei Mari Muceniye

Ecaterina

Traducere din limba greaci vedre deLaura ENacrrg

Carte tipiriti cu binecuvAntareainaltpreasfinfitului

TEOFANMitropolitul Moldovei qi Bucovinei

DOXOLOGIAIagi,20L8

Cuprins

Introducere -.......-......"""'7Viala gi martiriul Sfintei Mari Mucenife Ecaterina """""""""7Martiriile, autenticitatea istorici 9i izvoarele lor ......."""""" L2

Anonim,Martiriul Sfintei Fecioare Mucenile Ecaterina . -............. "' 23

Al luiAthanasie,Martiriul sfintei Ecaterina ....-....."' 45

Simeon Metafrashrl,Martiriul Sfintei gi bunei biruitoare Mari Muceni[e

a lui Hristos, Ecaterina .....-............. -.--...............61'

Al tui Anastasie Protasikritis,Cuv5nt de laudd la SfAnta Muceni{i Ecaterina ........"""" 85

Introducere

Viafa gi martiriul Sfintei Ecaterina

SfAnta Mare Mucenild Ecaterinal este, neindoielrric,

dupi Ndscdtoarea de Dumnezeu, cea mai populard 9i

cea mai veneratd sfAntX din lumea cregtind. I-In mare

numdr de mdnistiri, biserici gi institulii, in Rds6rit giin

Apus, poartd numele ei gi o cinstesc in mod special'

Deja din secolul at X-lea c6nd incepe sd se extindd faima

ei gi in Biserica Apuseand, este considerati ocrotitoarea

filosofilor, a profesorilor, a studenfilor, a asistenlilor

' Existi gi alte forme ale numelui Sfintei, precum Aikaterina,

Aeikatharina gi altele; vezi K.N. Papamihalopoulos, Mdndstirea

Muntelui Sinai, Atena1932,pp.171.-172,nota 1. Se spune cd SfAnta

se numea mai i:rainte Dorothea - potrivit altora, Damiana - 9i cd

a fost numiti ulterior de admiratorii ei Aikaterini, fiindcd acest

nume inseamnd, in limba arabd, i:rfeleapta. Femininul substanti-

vului articulat el Kadem (infeleptul) este el Kater (infeleapta)'

Aceasta, dupd pronunfia greceascd, a devenit Aikater, cdreia i s-a

adlugat terminafla ,,-ini". DupI o alti tAlcuire, numele Aikaterini

provine dintr-un cuvant siriac care inseamnd intreitd cununS, pe

care a gi primit-o Sf6nt+ adicl cununa fecioriei, a inlelepciunii Ei

a martiriului. Vezi, de asemene4 Ei Hermann Knust, Geschichte der

Legenden der h. Katharina aon Alexandrien und der h. Maria Aegyptinca

ncbst unedierten Texten, Halle, Max Niemeyer, 1890, p.3'

8 Martiriul Sfintei Mari Muceniye Ecaterina

medicali, a artistilor. in speciaf fetele gi monahiile auinconjurat-o cu un respect Ei o cinste speciale2.

S-au plstrat Martirii3, cuvAntiri encomiastice, po-vestiri de sinaxare qi compozifii poetice, care istorisescviafa gi martiriul ei in greacd,latind, arabd qi in altelimbia. Potrivit acestor surse, SfAnta Ecaterina era fiicaimpdrafului Kostos sau Kwstos sau Kwnstos al Ale-xandriei qi era cunoscutd pentru marea ei inlelepciunegi frumusefe. Din porunca impdratului Romei, luptdtor

'V"rl Sf Z^hr Slr-t gi Sfinta Aikaterini,Atena 1987, p.194;E.-H. Vollet, ,,Catherine d'Alexandrie (Sainte),,, in L a Grande Ency_clopbdie 9, p. M7 ;IoantsRamfou,,,Sf6nta Aikate riri,,,in,4y to )"oy rcagAerqltara, 7, Atena, 1.954, p. 23; D. Balboni, ,,Caterina diAlessandria, santa, rr;.artire" , in Bibliotheca Sanctorum 3, p. 959;M.v. Brandi, santa Caterina nella Lefteratura popolare e ner Folklore,p.175; A.P. Frutaz, ,,Caterina d'Alessandria, Santa, Martire,,, inEnciclopedia Cattolica 3, 1137 -1140; l. Mary, St. Catherine,s MonasteryChurch, Mount Sinai: Literary Sources from the Fourth Through theNineteenth Century, The University of Michig an, 1975, p. 81,.

'Martiriile Sfintei Ecaterina traduse in acest volumiunt dupdcartealui Arlpr]tgLog f .ToayW,Td MaprupoA6ynv roO Zwa,Ed..P. Poumara, Tesalonic, 2003, pp.Tl-219.

n BHG 3}32b,rom. 1, pp. &9; Eut tffiz -tnO, pp. 211e3l;p.peeters,,,IJne version arabe de la Passion de sainte Catherine d,Alexandrie,,,inTraoaux et Mimoires 8 (1981), pp.l87-207;A. Kominis, AnalectaHymnica Graeca IIf, Canones Novembris, Roma, 1972, p.490; En-comionul la Sfilnta Muceni{d Ecaterina, pe care l-a compus AnastasieProtasikritis qi l-a editat G. Metallinos {y. Eccrisiastikos Faros s4(1972),pp.253-27al,preotmqiMartiriulpopuLarneeditatalsf inteiEcaterina (V. Panigyrikos, Tomos la cea de-a L400-s aniaersare aSftntei Mdndstii a Sinaiului, Atena197l, p.81). Cu privire Ia minunilesfintei, vezi P. Assion, Die Mirekel der Hl. Katharinaaon Alexandrien,Heidelberg, 1969.

Martiriul Sfintei Mari Mucenile Ecaterina

impotriva cregtinilors, a discutat cu cincizeci de filosofiidolatri despre credinta creqtine. in discufie, SfAnta i-abiruit pe fiIosofi gi i-a convins sX devind creqtini. CAnd

autocratorul a fost informat de cele intAmplate, a po-runcit uciderea filosofilor gi intemnifarea Ecaterinei.SfAnta, in inchisoaret a atras la cregtinism pe sofia au-

tocratorului gi toatd obgtea stratilatului Porfirie. Cu po-runca autocratorului, i s-a tdiat capul soliei sale, luiPorfirie qi celor doul sute de ogteni creqtini.lmpHratula incercat in zadar se o convingi pe SfAnta cu fdgi-duinle amlgitoare qi ameninfdri. Ca sI plece cugetul ei,

chinuitorii au construit la inceput o roatd cu Piroaneascutite gi intenlionau sH o tortureze cu ea. Insd duplce roata a fost distrusd in drip minunat Sfintei i s-a t5-iat capul. Tradilia spune ci ingerii au mutat moagtele

ei in Muntele Sinai.Moaqtele Sfintei Ecaterina au fost descoperite itr se-

colul aI VIII-lea pe piscurile Muntelui Horeb gi au fostmutate in MSnistirea Muntelui Sinai. Din aceastl epocd

existd informalii cu privire la sdrbitoarea Sfintei. Este

cunoscut mai ales cd SfAntul Pavel cel Nou din Latro astrvArsit sirbdtoarea Sfintei cu str5lucire deosebit66.

s in unele izvoare este men(ionat Maxenfiu gi in altele MaximinDaia. Despre aceastd tem5, vezi mai jos, Anonim, Martiriul SJintei

Ecaterina, nota 46.6 YeziVala cuaiosului Paael cel Nou din Latro,39 AB 11 (1895)

153, ed. Hip. Delehaye, qi noua edifie a aceluiagi Milet. Ergebnisse

der Ausgrabungen und Unterschungen seit dem Jahre 1899, herausge-

gehenaonTheodorWiegand, tom 3, partea 1, Berlin, 1913,p.127.Inlcgirturi cu SfAnta Ecaterina se menlioneazd urmitoarele: ,,$i po-menirile celorlalfi sfinfi erau pricini de bucurie pentru Pavef darcea a Sfintei Ecaterina mucenifa nu numai cd-l umplea de desfdtare

10 MartiriulSfinteiMariMucenigeEcaterina

Faima Sfintei s-a respandit repede irintreaga lumecrestini. in Constantinopol, SfAnta era cunoscutd celputin din secolul al Vl[-lea', adicd din perioada icono-clasmului. Aceasti constatare are o insemndtate spe-cia15, pentru cd astfel se explicd rdspAndirea faimeiSfintei in Apus dupd veacul al VIII-lea. Se pare ci mo-nahi din Bizant, care s-au refugiat in Apus din pricinaprigoanelor pe care le-au provocat impiralii iconoclagti,au fdcut-o cunoscutd pe SfAnta EcaterinainApus. Maicu seami cAnd monahul sinait Symeon Pentaglossos a

strdmutat, in jurul anului 1026, moagtele Sfintei inorasele Rouen gi Treves din Franla gi, mai.tArziu, odati,cu cruciafii, faima ei s-a rdspAndit in lumea apuseaniqi in special in Italia'. Numele ei a fost cuprins intre ceipatruzeci de sfinfi ocrotitori, care erau in mod specialpopulari tr Germania, Ungaria gi Suedia'.

SfAnta Ecaterina este cinstitd in mod special gi inCipru. Etienne de Lusignan'o ne pdstreazdinformalia cd

a citit un Martiriu grecesc al Sfintei, in care se menfio-neaz6. cd tatil Sfintei Ecaterina, Kostos, era impdrat alCiprului. imp6ratul Dioclefian i-a incredinlat lui Kostos

pe cuviosuf ci gi de o tresdltare a inimii, fiindci o priznuia peaceasta nu doar trupeqte, ci amestecAnd gi veselie duhorrniceasc5,mai bine zis, cel mai mult dand duhului cele ale Duhului" (op. cit.,p.L27).

'V. Matons, op. cit., p.203.8 Yezi mai sus nota2 qi G. Bardy, ,,Catherine d'Alexandrie

(Sainte)", in Dictionnaire d'Histoire et de Giographie Eccl1siastiques11, 1505; Zahou, op. cit., pp.194-198;Mary, op. cit., p.30.

'V.D.H. Farmer, The Oxford Dictionary of Saints, Oxford Uni-versity Press, 1983, p.156;Mary, op. cit., p.31"

10 Cu privire la textul lui Lusignan, veziJ. Hackett, A History ofthe Orthodox Church of Cyprus, Londra, 1901,, p. 395.

Martiriul Sfintei Mari Mucenile Ecaterina I I

administrarea Egiptului, unde s-a nescut gi a crescutSfAnta. Dupd moartea tatilui ei, s-a intors in Cipru.Undriul eiinsS, cAnd a fost informat ci nepoata lui eracreEtin5, a inchis-o in Salamina gi apoi in Pafos. DinPafos a fost trimisi in Alexandria, unde a gi fost marti-rizat6.. Aproape de cimitirul Salaminei antice existdaga-numita temnilI a Sfintei Ecaterinal'. PomenireaSfintei a continuat sd fie priznuitd in Biserica OrtodoxdEi Romano-Catolicd pe25 noiembrie". Totuqi diferiteizvoare - d e pldd,,in Martiriul Sfintei al lui Athanasie, inS i n ax ar ul Constantinopolului qi in Typ i c onul MdndsnriiNtrscitoarei de Dumnezeu Everghetis'3 - se menfoneazictr SfAnta a fost martirizatd pe 24 noiembrie, iar Bise-ricile slave priznuiesc pomenirea ei i:r aceasti zi'n.Bi-serica Armeand are propria kadif,e gi cinstegte pomerrireaSfintei pe27 martie.

Prdznuirea Sfintei Ecaterina s-a sdvArgit oficial inApus pAni in ariult969, cAnd sdrb[toarea s-a desfiinfatprin hotirArea Vaticanului'u. Sf6nta este zugrivitd inlcoani cu vegmAnt gi coroani de impirdteasl bizantindcau este fircinsl cu vil, ca simbol al fecioriei ei. ln mAnd

fine crucea sau ramuri de finic sau cerf.i, care simboli-zeazdbiruinfa ei impotriva idolatriei qi ftrfelepciunea,

rr V.A. Mitsidi, ,,Alrcateqr(rrq g \[otqguAancn" [,,Temnifa Sfintei8,caterina"l, in @HE 1.,L041-L0A;Mary, op. cit.p.26;St. Tralmor-Morawska, The Story of St. Cathrine of Alexandria - Early ChristianItlartyr, Ierusalim, 1986, p. 6.

12 Vezi mai jos, Anonim, Martiriul Sfintei Ecaterina26, qiMeno-

bghion Basileiou, P G 117, 1808C.13 Vezi mai jos, Athanasiou, ,,Martirion-ul Sfintei Ecatet'tna" 27,

b Sinaxarul Constantinopolului, coll.253-254 gi Al. Dimitrievskij,Op i * a n i e I i t ur gitseskich rukopisej, Kiev 1 895, pp. 324-325.

rr Vezi Ramforl op. cit.,p.23 qinota 3.

6 It Vezi Farmer, op. cit.,p.70.

t2 Martiriul Sfintei Mari Mucenite Ecaterinct

gi poarti inel, simbol al afierosirii ei Mirelui Hristos.Icoana ei este incadrati de simboiurile martiriului ei,roata si sabiatu.

Martiriile, autenticitatea istorici $i izvoarele lor

Izvoarele scrise care se refer5 la SfAnta Ecaterina i-aupreocupat in mod special pe cercetdtori" gi au devenitpretext pentru formularea unor ipoteze valoroase, datfiind faptul ci informafiile privitoare la SfAntd nu cores-pund vechilor Martirologli gi monumentelor crestine.

Dintre Martiriile cunoscute ale Sfintei Ecaterinals,au fost publicate patru. in1897,J. Viteaul'a editat trei

16 Cu privire la bibliografia iconografiei Sfintei, vezi G.B.Bronzxi,,,Caterina di Alessandria. Iconographia", in Bibliographia Snnctorum,3, pp. 9 63 -975; P. Papaevanghelou,,,A Lrca.r eq, [v4. E ircovoyq a$ ior.",

@HE1,, pp. 1039-1041; Ramfou, op. cit.,p.24;G. Carandente,,,Ca-terina d' Alessandri a, santa, martire. trcono graphia", in En ci clop e di a

Cattolicn, S, p.774A.

" Dintre acegtia, cei rnai importanfi sunt Flermann Kunst(Geschichte der Legeruden."), Hermann Var:nhaggen (Zur Geschichteder Legende der Katarino rton Alexsnd.rieru,Erlangen 1891), J. Viteau(vezi mai jos nota 18), K. Manger (Die fanzbsischen Bearbeihmgendet Legende der h. Ksthqrinnaon Alexsndrien, Zweibriicken 1901) EiG.B. Bronzini (,,La Leggenda di S. Caterina d'Alessandria. Passionigreche e latine. Atti della Accademia Nazionale dei Lincei, annnCCCLUI 1960, serie oltava",inMemorie, Classe di scienze mornli, sto-riche e filologiche IX, Roma, 1960).

18 YeziBHG30-32a tom 1,pp.8-9. ExistS, de asernenea, si multeparafraze rnai noi. Cu privire la cele mai cunoscute dintre acestea,vezi fleqLyqaQn, pp. 70-88, Ei Marele Sinaxar el Bisericii Crtodoxe,torn 11, Atena, 1982, pp. 677-635, ed. Matei Langhi.

1o Pdtiruirir,e Siin[ilor Ecstcrina si Petru clirr Alexitntlriii, Vcri;w'a siAnysia, publicate dupi manuscrisele grecegti de la Paris gi de laRom4 Parig 1897, pp. 5-65.Yezi, de asernenea, a aceluiagi,,,La l6gende

Martiriul Sfintei Mari Muceruiye Ecaterina 1.,

\ltrrtirii. Pentru primul, pe careil considerd cel mai vechi',,r l)c care il dateazi in prima jumitate a secolului al!,'ll-lea sau a doua jum5tate a secolului al Vl-lea, a fo-i, rsit codicelePalatinus 4 din secoleie X-XI'zo. Editarea ce-

I r r i ri e-al dollea Martiriu s-abazat pe codicii Vaticanus 8 07

',r ,'i(,6, Ottobonianus 415, Msrcianus 151 gi 87 qi Parisinus/', i,9 si 1539'1. in acest Martiriu, care este aproape ase-

nr('nea cu primul Ei al treilea, existd secliuni determi-rr.rlt' cu expresii enigmatice. Din acest motiv si fiindcd

'rr r ,rdaug5 nimic nou, nu l-am cuprins in Martirologiul

' ' r t r t i ului. Pentru cel de-ai tretTea Martiriu,Ylteau a avut i1

r r r lt're codicii Parisinus 1180, Coislinianus 17 5, MarcianusI I t, Ambrosianus L LL3 Ei812, Ottobonianus 415 qiVati-r ruttts 8A2 Ei 1.24622.

in Martiroktgiul Sinaiului, in afard de primul gi alr r r.ilt'a Martiriu din edilia lui Viteau, a fost cuprins un\ltrrtiriu, pe care l-a scris SfAntul Simeon Metafrastul gi

, r lr rst editat in 1864 in PG 1'1,6,276C-3018 din codiceleI'ttt'is. gr. 1525, si este republicat de asemenea un En-, tuttion din secolul al IX-lea sau alX-lea, pe care l-a scris,\ r r,rstasie Protasikritis gi l-a editat in 1.972 colegul sdu,

I'r,topresbiterul G.D. Metallinos, folosind trei codicitt luilccnsis Mon.99,Vatic. Ottobon. gr. 14, Messanensis gr. 1-5)23 .

, lr' .,, r irr te Catherine", in Annales de Saint-Louis des Frangais, III, L

| '.rr r:;-lirrme, 1898, pp. 5,23, qi FL Varnhagen, op. cit., pp. 4-5. Cri-t r, r l, , t.tl itiei Viteau au fost publicate in AB 17 (1,898) 343-344 de c6-rr r' ( ,lc Smedt qiin BZ 8 (1898) 480-483 de citre K. Krumbacher.

'" Vt'zi editia lui Viteau, Pdtiruirile Sfinlilor..., p.3.' Y'"t.i ibiciew,p.24.

'"',., t.t tbidetri, p" 4tr.' Il,rrtru cele rnai multe inforrnatii despre Encortion, vezi

\ t,. t, r I I i nos, ap. cit., p. 23V " Iubitul nostru coleg G.D. Metallinos, cu

14 Martiriul Sfintei Mari Mucenige Ecaterina

Deja din secolul al XV[I-lea s-a depus efortul si se

continue istoria Sfintei Ecaterina cu informafiile pe care

le pistreazd Eusebiu despre o creqtind care a fost pri-gonitd de impiratul Maximin. in legiturd cu acest caz,

Eusebiu scrie urmdtoarele: ,,intre celelalte femei dinAlexandriaintinate de tiran, numai o cregtini- cea maialeasi qi mai strilucitoare dintre cele -, prin cea mai vi-tejeascd infruntare, a biruit sufletul desfrAnat gi pdti-mag al lui Maximrn, ea fiind sl[vitd in toate celelalte, inbogdf,e gi in neam gi educafie, pe toate punAndu-le pelocul al doilea dupd infrAnare. Pe aceasta Maximin in-sista si o dobAndeascd, fiindci pofta, mai mult decAtm6ni4 il stipAnea pe el. Dar nu i-a fost cu putinf5, eafiind gata sd moar5. $i condamnAnd-o la exil i-a con-fiscat toati avetea"zn.

RufinE menfioneazd, cd. aceasti cregtini anonimidinAlexandria se rurnea Dorothea26. Baronius" a iden-fficat-o cu SfAnta Ecaterina qi a presupus cd SfAnta s-aintors din exilul in care o trimisese Maximin - in acord

o bunivoinfi emofionant? -i-, permis si preiau acest Encomionin Martirologiul Sinaiului. Ii multumesc cilduros.

2a Ercrc)qo rno r Lrq ior o p ia, 8, 14, P G 20, 7858.B Hist. eccl. 8, L7.26 Yezipe aceastd temi Zahou, op. cit., p. 183. Este posibil, ob-

servi I. Ramfos (op. cit., p.21), ca numele Dorothea si fie numeleSfintei Ecaterina mai inainte de venirea ei la creqtinism, dat fiindfaptul cd numele Aikaterini -Aeikatharina), dupd pirerea unorcercetitori, constituie un supranume dat Sfintei datoritd curifieiei. Vezi C. Narbey, Suppl4ment aux Acta Sanctorumpour desWs des

saints..., tom ? Pais, 1912, p. 317.27 Annales ecclesiasticiauctore C. Baronio cum critice Pagii, tom

3, Luccae 1738 and ann.307, nota 31.

Martiriul Sfintei Mari Muceniye Ecaterina 15

cu informafia lui Eusebiu - gi apoi a fost martirizatd inAlexandria. Alfli iar6Ei sustineau cd istoria Sfintei Eca-

terina este o imitare creqtine a vielii qi sfArqitului mar-tiric al filosoafei HypatiaB dinAlexandria (martie414),flrd insd aprezenta argumente serioase'e.

Dintre cercetdtorii apuserri, numai Viteau a fircercat sidovedeascd autenticitatea istoricd a Martiriilor SfinteiEcaterina. Ceilalfi au urmat lui Tillemonfo gi pe Baro-nius31, gi fie au formulat rezerve cu privire la istoricita-tea martiriului Sfintei, fie au negat-o cu deslvArqireu'.

Dintre cercetitorii mai noi, G.B. Bronzini" s-a ocu-pat in mod special de Martiriile grecegti gi latinegti ale

Sfintei Ecaterina gi acceptd ideea cd nucleul inifial al is-torisirii martiriului e cu putinld sd se fi format mai in-ainte de secolul aI VII-lea. in acest nucleu, potrivit luiBronzini, erau cuprinse urmdtoarele fapte: sdrbitoareapdgAneascd pe care o porunciseimpdraful, intervenfiaSfintei Ecaterina, discufia cu cei cincizeci de infelepfi,uciderea lor gi sfArgitul martiric al Sfintei. Bronzini con-

siderd adaosuri ulterioare la povestire cele referitoare lavenirea solieiimpdratului Ei a lui Porfirie la cregtinism,uciderea lor din porunca impiratului, tortura Sfinteicu roata gi mutarea moagtelor ei in muntele Sinai.

" Despre ea, v ezi Socrates, Erc Aqo Lao r Lrcr1 io t o p ia, 7, 15, P G 67,7684-7694.

2e YeziBardy, op. cit., p. 1504.30 Mimoires pour serair d l'histoire ecclisiastique des six premiers

siicles, P aris, 1.693-\712, torn 5, p. M6.3' Yezi op. cit., p. 44.32 Yezi Vollet, op. cit., p. U7. Delehaye, Legends, p.89.n lbidem.

l6 Martiriul Sfintei Mari Mucenile Ecaterina

Bronziniigi susfine teoria cu privire la nucleul ini-lial prin doui izvoare scrise care contin martiriul Sfinteigi socotegte cd aceste a reprezintH o traditie mai vechedecAt cea pe care o reprezintd Martiriile editate de Viteau.Aceste doui iz.voare sunt Menologul lui Vasile al ll-lea*(sec. X-XI) gi o povestire latind a martiriului Sfintei care

este cuprinsd in codicele Monte Cassino 139 (sec. XI)".in Menologul LuiVasile se menlioneazi numai dis-

culia cu cei cincizeci de infelepfi, biruinfa sfintei, con-vertirea infelepfilor la cregtinism, sfArgitul lor martiricgi tdierea capului Sfintei.

Martiriul latin din codicele Monte C assino 139 men-

lioneazi Alexandria ca loc al ingropdrii Sfintei gi nuaduce in disculie, ca qi Menologullui Vasile, mutareamoaqtelor ei in Sinai. De asemenea, in aceste doud iz-voare nu sunt menlionate numele tatdlui Sfintei, epar-hul Hoursasadem si, in loc de impdratul Maxenfiu, ilmenfioneazd, pe Maximin, fapt care, istoric vorbind,este corect. in final, Bronzini, ca s5-gi argumenteze teo-ria lui cu privire la nucleul inifial alMartiriului,invocd.conexiunea temporald confuzi a faptelor, aga cum este

prezentati in Martiriile pe care le-a editat Viteau.Totugi teoria lui Bronzini prezintd puncte slabe.

J.G. de Matons36 observd, referitor la acest lucru, c6, Me-nologulluiVasile nu este considerat o sursd reprezenta-tivd a tradifiei hagiologice bizanting nici nu este corect

34 PG 117,1808C. Vezi, referitor la Bronzini, ibidem, p.259.3s Yezi Cod. casinensium manuscriptorum Catalogus, tom 1,

Montis Casini,19L5, p.223. Bibliotheca Casinensls, tom 3, p.253, qi

Bronzini, op. cit., p. 301. Vezi Matons, op. cit., p.244.* Matons, op. cit., p.204.

MartiriuL Sfintei Mari Mucenile Ecaterina t7

si acceptdm ideea ci autorul Menologului ignofi, arru-

mite episoade din martiriul Sfintei, doar fiindcd nu Iemenfioneazil.De altfel,inMenologii se expun foarte re-

zumativ numai anumite episoade din viefile sfinfilor.De asemenea, teoria lui Bronzini este sldbitd si de con-

s tatare a cd, in Mar tir iul lattn din codi cele Mo nt e C as sin o

139 se menfioneazd episodul cu roata, in timp ce inMenologul lui Vasile lipsegte.

V. Peri" a susfinut ci povestirea martiriului SfinteiEcaterina este produsul prelucrdrii textului care Prove-nea din mediul siro-palestinian al secolelor VII-V[I.Dar nici aceastd teorie nu este satisfdcdtoare, pentru cigi alte Martirii, care prezintd asemlnlri Ei analogii cu

Martiriul Sfintei, rur au nici o legSturi cu tradifiile siro-

palestiniene38.Referitor la sursele Martiriilor Sfintei Ecaterina,

menlionim urmitoarele:inMartiriile Sfintei este cuprinsi o apologie pe care

a rostit-o SfAntain fafaimpiratului. ].R. Harris susfine cd

ln aceastd apologie sunt cuprinse secliuni din Apologia

pierduti a lui Codraf', care era adresatd impdratului

37 V. Peri, ,,Virgilius=Sapientissimus. Riflessi culturali latino-greci nellhgiografia bizantin a", in ltalia medioeaale e umanistica 19,

Padova, 1976, pp.'1,-40, in special p. 4.s Vezi Matons, op. cit.,p.204.3e Eusebiu expune fragmente drn Apologia lui Codrat in lstoria

bbericeascd (4,3, 1.-2). Nu este vorba despre Codrat, profetul Ei uce-

nlcul Apostolilor, pe care-l menfioneazi, Eusebiu (Eccl. hist' 3.37,

1,5,17,2), nicinupoate fi idenfficat cu episcopul omonim alAtenelsgre a trdit in timpul lui Marc Aureliu, cum accepta Ieronim (Vlr'

ilL,19;Ep.7Q 4). Pentru mai multe informafii qi bibliografie legatd

& subiect, vezi Quasten, Patrology, tom L, pp"190-191,.