Martin Heidegger - Conceptul de Timp

7/29/2019 Martin Heidegger - Conceptul de Timp

http://slidepdf.com/reader/full/martin-heidegger-conceptul-de-timp 1/79



MAN HEIDEGGER (6099-60596) Unu n c ma moa ozoa colulu XX ovn n Şcoala no

mnologcă ntmată Hul Su tolog (909 9 ş lozo (993la Fbug Dvn vatoznt la bug anul 95 Înt 93 ş 9 ă la nvtata n Mabug, n chmat ao laFbug ca ucco al lu Emun HulÎn 933934 t co al nvtăţ nFbug luaa act unc nu aooşaă ca mlca n oltca naţonalocală. Rămn oo a Fbug nă nanul 945 cn mş ntcţ n a

a ocuanţlo ancz a ăşua actvat actcă. În acată oaă ca ş nan umăto colba a n Munt ăuaNagă vn un loc vzat nu �oş ntlcual ancz Act at va agua oală otat lozocă n Fanţa oo

mtu n anul 949. ucaa a ca mamotană t Sein und leit/Fiinţă şi timp(9 Alt tt majo Ce este mtfizi- ca? (99 Despre esena adevăruui (930Scrisoare despre" umanism (94 Introdu-ere în metfiiă (953



MARTIN HEEGGE

org or er rrger

heoogench

Concetul de timC Sc Tc Mb 9

ţ blnă

Tauc in gmană

ĂTĂLIN IOABĂ

•

Ş



or ta

A DRAGMRSU MARDA

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale

HEDEGGER, MARNConceptul de timp: conferiţă ţinută la Societate Teologică

din Marburg, iulie Martin Heidggr; trad.: Cătin Cioabă

Bucurşti Humaitas, 2000

80 16,5 cm - (Filozof Colcţia [Ph] 33)

ISBN 973500330

I Coab Cn trad)

14(430 Hidggr M 115

MAR HR

DER BEGRF DER ZET: VOR TRAG VOR DERARBURGER THEOLOGESHAFT UL © Max Nmy lag bg

© UMAAS 000 r za vr mâacă

SB -000



Notă pr eţe

Traducerea de faţă sa realiza după volumuDer Begrffer Ze, Max iemeyer Verag T

bingen, 989 edia de Hartmut TiejenForma lacunară şi structura rezumaivă a acestui text re compus după notele audorilor uiHeidegger ( Pofaa eoruu germa sînmotivee pentru care îl prezentăm într-o ediţie

bilingvă, însoţi de originalul german (cu paginaţia ediţiei originale între paraneze dree);citiorul are asfel posibilitaea să-şi lămurească înţelesul uneia sau aleia dintre frazee deseoriscurte ş n primă insanţă greu de inerprea care

acătuiesc conferinţa de faţă.Traducerea pe care o oferim a căua să "îmblînzească întro anumiă măsură aridiaea acesui ext pe care autoru nu a autorizat în ormalui ulimă Poate surprinde, de aceea, "liberatea

cu care razele germane au fost uneori redae în limba română înro ormă mult mai apropiaă de limbau obişnui Credem însă că aceasăormuă de raducere este efeciv mai profiabiă în cazul de faţă, înesnind considerabi ectura

5



text. e asemenea am socott necesa să ofeim, întn vom seaat, n comenta a aceste confenţe extem de dense în conţntl e

încecînd să măm as c as caea e Hedegge o stăbate.Am consltat, de asemenea tadceea fance

ză a li Michel Haa i Mac e Lanay, aătă în e Caher e 'Here Heegger 8

Această confeinţă a fost nmită de căte comentato "foma oignaă a lcăii Se uZe (, cae mează să aaă în sct tim

în tadcee omânească e asemenea în csde blicae se află i tadceea elegeii ma

bgheze Plegmea ur Gechche e Zebegrs / Prlegmee la sra ccepulu emp, din semestl de vaă 25, socotită a fi "antiel Se u Ze" Cititol omân va aveaastfel în cînd la disoziţie lcaea de căăîi

a li Heidegge cee doă "sciţe cae a e-cedat-oCĂĂ CĂ



Der Begrff er Zet

Conetul de ti



( Die lgenden erlegngen handeln vn der

Zei as is die Ze

enn de Zei hren inn nde in der Ewigkei

dann m sie vn daher versanden werden. Da-

mi sind sgang nd eg dieser Nachrschng

vrgezechne: vn der Ewigkei zr Zei Diese rage-

sellng is in rdnng ner der Vrassezng dawir er den vrgenannen sgang vergen as

die Ewigkei kennen nd hinreichend versehen

lle die Ewgkei ewas anderes sein als das leere

mmersein das d slle G die Ewigke sein

dann me die zers nahegelege r der Zeerachng s lange in einer Verlegenhei leien as

sie nich vn G wei nich verseh die Nachrage

nach ihm enn der Zgang z G der Glae is

nd das icheinlassen mi der Ewigkei nichs an-

deres als dieser Glae dann wird die Philshie

die Ewigkei nie haen nd diese snach nie als

8



Relecţiile ce urmează raează espre impCe ese impul?

acă impul i află sensul n eerniae, aunciel rebuie nţeles pornin e la aceasa. Asfel,puncul e plecare i calea acesei cerceări sninaine schiţae e la eerniae la imp. Aces

mo e a pune problema ese pe eplin j usifica acă presupunem că puncul e plecare numi mai sus ne ese isponibil, eci că im ceese eerniaea i că o nelegem neajuns aracă eerniaea ese alceva ec un "mereuvi, alceva ec aEl, acă umnezeu ese eerniaea, aunci maniera e a privi impul, cea ecare ocmai am vorbi, rebuie să rămnă n monecesar n impas aa vreme c nu vrea să ie e

umnezeu i nu nţelege să-L vizeze cu nrebarea sa acă accesul la umnezeu ese creinţai acă raporarea la eerniae nu ese posibilăec prin aceasă creină, aunci filozofia nu vaispune nicicn e eerniae i, prin urmare



m6gliche insicht r die Diskssion der Zeit in me

thodischen Gerach genommen werden k6nnen

Diese Verlegenheit ist r die Philosohie nie z e-

heen o ist denn der heologe der rechte achkenner der Zei nd wenn die Erinnerng nicht trgt

hat es die heoogie mehrach mit der Zeit z n

Erstes handelt die heologie vom menschlichen

Dasein als ein vor Gott von seinem zeitlichen ein

in seinem Verhăltnis zr Ewigkeit Go selstracht keine heoe seine Existenz ist nicht drch

den G1aen egrndet

Zwetes 011 der christliche G1ae an ihm sest

ezg haen a etwas das in der Zeit geschah

wie man h6r z einer Zeit von der gesagt wird iewar die Zeit da die Zeit erIIet war " '

Der Phiosoh glat nicht ragt der Philosoh

nach der Zeit dann ist er enschlossen de Zet aus

der Zet zu verstehe zw as dem was 0 as-

sieht wie Ewigkei was sich aer herasstellt alsein loes Derivat des Zeitlichseins

Die olgende ehandlng ist nht theologisch

Theologisch nd es leit hnen nenommen

sie 0 z verstehen kann die ehandlng der Zeit nr den inn haen, die rage nach der Ewig-

keit schwieriger z machen, sie in der rechten eise

I Ga 4 4; gl Mk ; vg. eer ph 1 9 f.



aceasa din urmă nu a puea fi nicicnd uiizaă, meodoogic, ca perspeciă posibiă penruo discuţie asupra impuui Fiozofia nu a puea

depăi nicicnd aces impas Asfe, eoogu eseadeărau speciais n ce prieşe impu; şi, dacăne aducem bine amine, eoogia are de-a ace cui�pu n mai mue priinţe

primu r, eoogia raează despre exisen

ţa umană ca una afaă n aţa ui umnezeu, despre fiinţa emporaă a omuui n reaţia sa cueerniaea umnezeu nsuşi n-are neoie de eooge, exisenţa sa nu ese nemeiaă prin credinţă

a oiea r, credinţa creşină n ea nsăşi

rebuie să se raporeze a cea care s-a perecun imp un imp despre care se spune: "n remea aceea, "cnd a eni pinirea remii

Fiozou nu crede Cnd se nreabă priiora ip, e ese hoăr eeag impu por

i e a imp, respeci pornind de a carepare a i eerniae, nsă iese a ieaă ca simpu deria a apuui-dea-fi-empora

Traarea ce urmează nu ese una eoogică Tra

area eoogică a impuui şi sneţi iberi s-o nţeegeţi ase nu poae ace dec mai dificiănrebarea priioare a eerniae, pregăind-o

] Gaateni 44; f Ma 5; ef. şi Eeseni 9 i urm



vorzereien nd eigenlich z sellen Die hand-

lng is aer ach nich hilosohisch soern sie

nich eansrch eine allgemein glige sysema-

ische esimmng der Zei herzgeen welcheesimmng zrckragen me hiner die Zei in

den sammenhang der anderen Kaegorien hinein

Die nacholgenden erlegngen gehren viel

lech in eine Voissesa deren Geschă ol

endes in sich egrei achorschngen darer

anzsellen, was mi dem was Philosohie nd is-

senscha, was aslegende Rede des Daseins von

ihm sels nd der el sag, am Ende gemein

sen knne enn wir ns darer ins Klare sezen,

was eine Uhr is wird dam i die in der Physik le

ende Erassngsa leendig nd dami die eise,

in der de Zei Gelegenhei ekomm sich z zeigen.

Diese Vowissenscha innerhal deren sich diese

erachng eweg le as der vielleich eigenwil-ligen Vorassezng da Philosohie nd issen-

scha sich im egrie ewegen hre Mglichkei

eseh darn, da eder oscher sch darer a-

k was er verseh nd was er nich verseh. ie

gi skn wann eine orschng e ihrer acheis oder sich năhr as einem erlieeen nd

agegrienen owissen daer olche achor-

schngen sind gleichsam der Polizeidiens eim -

zg de ssenscan, n zwar nergeornees



corect şi punîndo cu devărt Lucrre de ţănu este însă nici iozoică, n măsur în cre nupretinde să oere o determinre sistemtică şi

gener-vbiă timpuui o determinre crer trebui, în mod necsr, să revină cu interogre s dincoo de timp, în contextu ceortectegor

Reecţiie ce urmeză ţin pote de o pre

mar, cărei preocupre este de cercet cespun în cee din urmă iozoi şi ştiinţ, ce spunediscursu prin creDae- se expiciteză pe sine

însuşi şi lume că vom căut să înţeegem cenume este un ces o dtă cu cest vom concepe timpu în eu în cre o ce izic de zi şi vomvde totodtă cre este modu în cre timpu nise rtă cu cestă oczie cestă ştiinţă preiminră, în nteroru căre se mişcă considerţiie

de ţă, trăieşte din presupoziţi pesemne încăpăţntă, că iozoi şi ştiinţ se mişcă niveuconcepteor Posibiitte ei rezidă în ptu că iecre cercetător şte ce nume înţeege ş ce nu Ene spune cînd o cercetre este în decvre cu obiec

tu ei su cînd se hrăneşte dintr-o ştiinţă ivrescă,moştenită şi uztă În cortegiu ştiinţeor, stede investigţii sînt, putem spune, semeni serviciuui poiţienesc o preocupre cei drept subordontă, însă uneor orte importntă, potrivt



aer zweilen dringliches Geschă wie einige mei-

nen hr Verhlnis zr Philosophie is nr das des

Miaens m zweilen Hasschng ei den len

z haen wie sie es eigenich gemach haen Mi der Philosophie ha die olgende Oerlegng nr

so vie gemein, da sie nic Theologie is

Znchs einen vorligen Hinweis a die egeg

nende Zei in der llglichkeiL a die Nar ndelzei Das neresse da was die Zei se is

in der Gegenwa ne geweck drch die Enwick-

lng der physikalischen orschng in ihrer esin

nng a die Grndprinzipien der hier z vollziehen

den Erassng nd esimmng der Messng de·Nar in einem ramzeiichen ezgssysem Der

ezige and dieser orschng is iier in der En

seinschen Relaivisheorie Einige ze daas

Der Ram is an sich nichs; es gi keinen aso-

len Ram Er eisie nr drch die in ihm enha-enen Krper nd Energien (Ein aer isoelischer

az ch die Zei is nichs ie eseh nr in

olge de sich in ihr () aspielenden Ereignisse

Es gi keine asole Zei ach keine asole

Gleichzeiigkei Man ersieh leich er dem

Zuspiende Zusammenassun Heidees Vl. dau Albet Einstein Die Gundlae de allemeinen Relatttstheoie. Analen de Physi 49, Leipi 1916 l. auh Ube



părerii nora Pentr filozofie ea n este dectn nsoţitor de drm care o ajtă din cnd n cndsă facă descinderi la cei echi i să afle cm anme

a procedat ei Reflecţia ce rmează are n comnc filozofia doar faptl că n este teoloie

Pentr ncept, o remarcă preliminară aspratimpli ntlnit n cotidianitate, aspra timp

li natral i timpli cosmic nteresl pentr ceeste timpl a fost resscitat, n epoca actală prindezoltara cercetării din fizică, prin meditaţia saaspra principiilor ce sta la baza conceperii i determinării pe care ea trebie să le realizeze: principii

le măsrării natrii î cadrl ni sistem referenţialspaţio-temporal Stadil actal al acestei cercetărieste ilstrat cel mai bine de teoria einsteiniană arelatiităţii ată ctea propoziţii pe care aceastale ennţă: spaţil n este n sine nimic; n există

spaţi absolt El n există dect prin corprile ieneriile conţinte î el (O eche propoziţie aristotelică ici timp n este nimic El există doarca rmare a eenimentelor care se desfăoară ninteriorl li există timp absolt i nici si

mltaneitate absoltă2 Se trece lesne c ederea

2 Rzuma mult mlcată Hgg la acata Albt Entn, Die Grundage der agemeinen Reaiiheoie, nAnnaen der Physik, 9 zg



Desrkiven dieser heorie das Posiive, da sie ge-

rade die nvarianz der Gleichngen, die die Narvor

gnge eschreien, gegener elieigen Transor

maionen nachweis.Die ei is das, worin sich Ereignisse asie

len 50 wird dieses schon von risoeles gesehen

im sammenhang mi der Grndar des Seins des

Narseins der Vernderng, des PlazwechseIs, der

orewegng: v KVs vYK 's KV-<s vat av Da sie nich sels ewegng

is m sie irgendwie mi der ewegng z n ha-

en Die ei egegne znchs im vernderlich

Seienden Vernderng is in der ei Is was is

ei in dieser egegnisar nmlich aIs das orin

des Vernderlichen, vorindIich Gi sie sich hier

als sie sels in dem, was sie is Kann eine EIi-

kaion der ei die hier ansez die Gewhr haen,

da dami die ei gIeichsam die ndamenalen Ph

e eze u agemee Reaăeoe 7 Au, Bauscweig: Veweg 1920 S 90 un 95 Vg ee Vie Volesungen be Reaviseoie aunscweig Vieweg 1922 S 2

6

Vgl Aisoees, Pysik IV Kap 11 219 a aaO 29 a 9



dincoo de aspecu desruciv a acesei eorii aura ei poziivă speţă apu că ea demonsreazăocma nvaranţa ecuaţor ce escru procesee

naurae în opoziţie cu ransormărie arbirareTipu ese ace ceva în inerioru căruia sedesăşoară evenmenee} E ceea ce dea Arsoe a văzu în eăură cu eu undamena dea i a iinţei naurii: în eăură cu ransormareacu schimbarea ocuu cu mişcarea €

, a � umimpu însuşi nu ese mişcare e rebuie auncisă aibă înr-un e ceva dea ace u mşcarea Tim

pu se înîneşe în primă insanţă în iinţarea supusă schimbării Schimbarea ese în imp Sub ceormă ni se araă impu dacă î înînim ase şianume ca ace ceva în care ese cuprins ceea ce seschimbă? Se araă e aici ca e însuşi în ceea ce eese? Poae oare o expicare a impuui care î raează în aces e să araneze că prin aceasa impune reme enomenee undamenae care î de-

Cf şi: Uber die e und agemeine Retiittsteord a VII-a Braunschwig: Vwg 1920 p. 90 şi urm. Cfma pa: Vier Voresungn ber ReatiittsteorieBaunchwig Viwg 9 p 2. (n. edit. grm)

3 Cf Aitotl, Fizica cata a IVa cap 11,219 a şi um.4 bidem 19 a 9 ş um



nomene heib die sie in dem eigenen 5ein bestim-

men der wird man beim Aufsuchen der rnde

der Phnomene auf etws anderes verwiesen

As was begegnet die Zeit fr den Physiker Dasbestimmende Erfassen der Zeit hat den Charakter

der Messung Messung gibt an das WieIange und

das Wann, das Vonwannbiswann. Eine Uhr zeigt

die Zeit. Eine Uhr ist ein physikaIisches 5ystem, auf

dem sich die geiche zeitIiche ZustandsfoIge stn-dig wiederhot unter der Voraussetzung, daj dieses

physikaIische 5ystem nicht der Vernderung durch

ujere Einwirkung unterIiegt Die Wiederhoung ist

zykIisch. Jede Periode hat die gIeiche Zeitdauer Die

Uhr gibt eine sich stndig wiederhoende geiche

Dauer auf die man immer zurckgreifen kann. Die

Aufteiung dieser Dauerstrecke ist beIiebig. Die Uhr

mijt die Zeit, sofe die Erstreckung der Dauer eines

Geschehens auf geiche Zustandsfogen der Uhr

vergichen und von da in ihrem 50vie zahenmjig

bestimmt wird.

Was erfahren wir von der Uhr ber die Zeit? Die

Zeit ist etwas, in dem beiebig ein Jetztpunkt fixiert

werden kann, so daj immer von zwei verschiedenen

Zeitpunkten der eine frher, der andere spter ist

8



emină n fiinţa ui ppie Sau n veme eăuăm emeiuie fenmene, snem imii aaeva?

Cum anume ese nîni impu de ăe fiziian Mdu e mai feven de a supinde impu ae aaeu măsuăii. Măsuaa ne spune" de mu duează eva, ne spune "înd ae

i "de înd pnă înd . Un eas aaă impu.n eas ese un sisem fizi, în ae aeeasi suesiune empaă de săi se epeă nsan, undiţia a aes sisem fizi să nu fie supus shimbăii pin- infuenţă exeiaă Repeiţia ese

iiă. Fieae peiadă ae aeeai duaă în imp.Ceasu feă duaă aeeai e se epeă nsan i a ae se pae iînd eveni. Împăţiea aesui ineva de imp ese abiaă Ceasu

măsaă impu pin aeea ă exensia duaei unui evenimen e mpaaă u aeeai suesi une de săi ae easuui i, pnind de aii, esedeeminaă aniaiv, u ajuu numee

Ce anume afăm de a eas despe imp Căimpu ese eva în ineiu ăuia, în md abia, pae fi fixa un "aum, asfe înî, îndeauna, dine duă pune empae difeie,

unu ese "mai deveme ia au "mai îzu.



Dabe st ken etztpunkt der et vor dem anderen

ausgezechnet Er st as etzt das mgche Fher

enes 5păter as 5păter das 5păter enes Frher

Dese et st durchgăngg gechartg, homogenNur sofern de et as homogene konsttuert s

st se mebar De et st so en Abroen, dessen

5taden n der Bezehung des Frher und 5păter zu

enander stehen edes Frher und 5păter st be-

stmmbar aus enem etz weches aber sebst beIebg st eht man mt der Uhr auf en eschehen

zu, so macht de Uhr en eschehen ausdrckch,

mehr hnschtIch senes Abaufens m Jetzt as hn

schtch des Weve sener Dauer De prmăre Be

stmmung, de de Uhr ewes estet, st ncht de

Angabe des Weange des Weve der gegenwărg

feenen et, sondem de ewege Ferung

des Jetzt. Wenn ch de Uhr herauszehe, so st das

erste, was ch sage etzt st es neun Uhr Mnu

ten setdem das geschah n dre 5tunden st es zwf

De Zet etz da ch auf de Uhr sehe Was st

deses Jetzt? Jetzt, da ch es tue etz da etwa her

das cht ausgeht Was st das Jetzt? Verfge ch



Prin aceasa nici un unc eora a ui "acunu ese riviegia n raor cu au Fiind un"acu e ese un "ai devree osibil a unui

"ai rziu iar ca "ai rziu ese un "ai rziu al unui "ai devree. Aces i ese eseo acelai oogen Tiul ese ăsurabil doardacă ese consiui ca oogen Tiu ese ase o desăurare ale cărei sadii se raorează unelela alee n caiaea or de "ai rziu i de "aidevree Fiecare "ai devree i "ai rziuoa i deerina ornind de a un "acucare nsă el nsui ese arbirar. Cnd ne raor

ă a un evenien cu ajuorul ceasuui ceasulexriă evenienul ai u n rivinţa recerii lui rin aces "acu dec n ce riveeăriea duraei sale. eerinarea riordiaăe care o realizează de iecare daă ceasul nu ese

indicarea unei durae a caniăţii unui i cese scurge n rezen ci ixarea de iecare daă a

unui "acu Cnd sco ceasul riul ucru ecare- sun ese: "Acu e ora nouă; sn reizeci

de inue de cnd sa nla cuare ucru Peserei ore se ace 2"Tiul ese iu de acu cnd ă ui la ceas

Ce ese aces "acu? Acu cnd ac ucrulacesa acu cnd uina serii ălee Ce ese



be das etzt? Bn ch das etzt? st ede Andee

das etzt? Dann wăe de Zet a ch sebs, und ede

Andee wăe de Zet nd n unseem Mtenande

wăen w de Zet kene und ede Bn ch dasetz, ode nu de, de es sagt? Mt ode ohne

ausdckche h? etz abends, mogens, dese

Nach heute He stojen w auf ene h, de sch

das menschche Dasen von ehe zugeegt ha,

de natche h des Wechses von Tag und NachtWe/che Bewandtns hat es dam daj mensch-

ches Dasen sch ene h angeschafft hat schon

vo aen Taschen und Sonnenuhen? Vefge ch

be das Sen de Zet und mene ch m etzt mch

mt? Bn ch sebst das etzt und men Dasen de

Zet? de st es am Ende de Zet sebs de sch

n uns de h anscha? Augustnus hat m X. Buch

sene Cesses de Fage bs hehe geteben,

b de est sebst de Zet se. nd Augustnus hat

de Fage he stehen geassen. »n te, anme meus,

tempoa meto; no mh bstepee qud est

no tb obstepee tubs affectonum tuaum n

te nquam tempoa meto affectonem quam es

paeteeuntes n te facunt, et cum 1Iae paeteent

mane psam meto aesentem, non eas quae

paeteeunt ut feet psam meto, cum tempoa



ace "acm ? pn e e ace "acm ? ne ace "acm ? e a ace "acm ? nccha e nm aş mp ş ocae a a

mp Ş aoaă am mp nc n dneno ş ecae n e ace "acm, a n doace cae oeşe? a ăă cea pop-z?cm, eaa, mneaa, n aceaă noape aăz:aem ea ace ac c n cea pe cae eena

mană ş -a poca dnodeana, cea naa a aenane dne z ş noape.ae ee emncaa ap că eena ma

nă ş-a poca n cea cae peceă oae ceae de bzna ş cee oae? pn e oae

de na mp ş pn "acm mă am n vedee ş pe mne? Sn e nm ace "acmş eena mea ee mp? Sa, pnă a mămp nş ee ce care ş-a cea neo no ace cea? În caea a XI-a a Cofeuo, gn a dezvoa aceaă poemă,ajngnd ă e nebe acă n cmva enş ee mp Ş nebaea -a op ac:"In e, anme me empoa meo; no mh

obepee: od e; no b obepee aeconm am. In e, nqam, empoa meo; aeconem, qam e paeeene n eacn e cm ae paeeen, mane, pammeo paesenem, non ea qae paeeen



metr. « n Paraphrase n dr, men es messe

ch de Zeten dch messe ch, s ch de Zet messe.

Kmme mr ncht mt der rage n de Quere We

denn das Verete mch ncht dazu, vn dr wegzu-sehen durch ene fasche rage. Kmme dr sebst

ncht n den Weg durch de Verrrung dessen, was

dch sebst angehen mag. n dr, sage ch mmer

weder messe ch de Zet de vrbergehend be-

gegnenden Dnge brngen dch n ene Befndch

ke de beb whrend ene verschwnden. De

Befndchket messe ch n dem gegenwrtgen Da

sen, ncht de Dnge, weche vrbergehen, da

se erst entstnde. en hbefnden sebs ch

wederhe es, messe ch, wn ch de Zet messe.

De rage nach dem, was de Zet se hat unsere

Betrachtung auf das Dasen verwesen, wenn mt

Dasen gement st das Seende n senem Sen,

das wr as menschches eben kennen deses

Seende n der Jewegket senes Sens, das Seen-

de, das wr eder sebst snd, das eder vn uns n

Augustnus Confsio Liber X ap. 27 esp 36 ancti Auelii Augusini opea omna os Lovaniensium heolo-gom ecensonem Edio novsima emendaa e auioracane Migne. Parss 4 Tomus 1 p 82 sq



u fere: psa eor u epora eo.5Ceea e înseană, parafrazîn "n ne, sufeea eu, ăsor eu pure; ăsurîndue eu

ăsor pu u ă înreba u vine asa. uă fae să ă îndepărez de ine prnro fasă înrebare. u e pune în aea a însu făînonfuz eea e e poae prvi har pe ine însuţ.n ne o spun o ere eu ăsor ipu u

rure înîne în reere e adu înr-o s uareafevă are răîne în p e ee spar Siuarea afevă e ea pe are o ăsor în prezen, nuurure are re penu a aeasă suare afei

vă să se nasă nsăi siuarea afeivă în are ăafu o ăsor repe, auni în ăsor pu.

nrebarea prvoare a e ese ipu neaonus ăre o onsiderare a D-uui, daă

prin aei înţeee finţarea în finţa sa peare o unoae a viaţă uană aiă aeafnţare are, în apu-e-a-ieieare-a,e ese propriu fiinţe sae, s îne fieare inre

5 Auguinu Coneone Lib X cap 27 p 36.Sancii Auii Auguni opa onia po ovaniniu hoogou cion Eiio noviia naa aucio accuan Mig Paiii 1841 ou p 823 q.



der rundaussage trifft [ch bin Die Aussage [ch

bin" ist die eigentiche Aussage vom Sein, vom Cha

rakter des Daseins des Menschen Dieses Seiende

ist in der Jeweiigkeit as meinigesAber bedurfte es dieser umsndichen Obere

gung, um auf das Dasein zu stojen engte nicht

der Hinweis daj die Akte des Bewujtseins, die see

ischen Vorgnge, in der eit sind, auch dann,

wenn diese Akte sich auf etwas richten, was sebst

nicht durch die eit bestimmt ist Es ist ein Umweg

Aber der Frage nach der eit iegt daan, eine soche

Antwort zu gewinnen, daj 2) aus ihr die verschie

denen Weisen des eitichseins verstndich wer

den; und daran, einen mgichen usammenhang

den, was in der Zeit is mit dem, was die eigentiche

eitichkeit is von aem Anfang a sichtbar werden

zu assen

Die Naturzeit as gst bekannte und bespochene

hat bisang den Boden fr die Expikation der eit

abgegeben. Sote das menschiche Sein in einem

ausgezeichneten Sinne in der eit sein, so daj an

ihm, was die eit is abesbar werden kann, so muj

dieses Dasein charakterisiert werden in den rundbestimmungen seines Seins Es mjte dann ge

6



no înşn, p car car dntr no o ar în vdr în nunul undamnta "u sînt nunţul "u sînt st advăratu nunţ dspr nţă,

dspr caractru d Dae a ouu. Acastănţar st în aptu-d-a--d-cardată ca"d car dată a u.

Însă ra nvo d acastă rcţ coplcatăpntru a ajung la Dae? u ra sucnt săspunm că act conştnţ, că procs sutşt sînt în tmp char ş atunc cînd acst actsînt îndrptat cătr cva car, l însuş, nu stdtrmnat d tmp? vorba, dsgur, d o caocotă. Însă întrbara prvtoar a tmp ntrsată să obţnă un astl d răspuns încît, pornndd la l, să dvnă ntlgb drtl modural aptulu-d-a--tmpora; ş o ntrsază săacă vzbă, d a bun încput, o posblă gătu

ră a ca c st în tmp cu ca c consttu tmporaltata propru-zsă.Tmpu natura, ca unul c a ost încă d multă

vrm cunoscut ş dscutat, a srvt pînă acumca bază pntru xplcara tmpuu acă nţa

umană s ală în tmp, ş acasta într-un snsprvlgat, ast încît dn a să poată dscratc anum st tmpul, atunc acst Dae trbucaractrzat în dtrmnărl undamntal anţ sa. S-ar puta atunc ca tocma aptu-



rde sein, dj Zeitichsein recht verstanden

die fndmente Assge des Daseins hinsichtich

seines 5eins sei Aber ach so bedrf es einer vor-

gngigen Anzeige einiger rndstrktren des Da-seins sebst.

Das Dsein ist ds 5eiende, ds charakterisiert

wird as InderWeltsen Ds menschiche eben

ist nicht irgendein 5bekL das irgendein Knststck machen mj, m in die Wet z kommen

Dasein s nderWetsein meint in der Weise in

der Wet sein, daj dieses 5ein besagt mit der Wet

mgehen bei ihr verweien in einer Weise des Ver

richtens, des Bewerksteigens, des Eredigens, aber ach der Betrchtng des Befragens, des betrachten

den, vergeichenden Bestimmens. Ds nderWet-

sein ist charakterisiert as Besorgen

2. Das Dasein as dieses nderWetsein ist in eins

damt Mieinandersein mt Anderen sen mit Anderen diesebe Wet dahaben, einander begegnen,

miteinander sein in der Weise des Freinanderseins

Aber dieses Dasein ist zgeich Vorhandensein fr

Andere, nmich ach so, wie ein 5tein da isL der

keine Wet da hat nd besorgt

8



de-a-fi-tempora înees corect s constituie enunu de baz a De cu priire afiina sa ar şi în acest caz este necesar o indi

care preiminar a cîtora structuri fundaentae ae D-uui însuşi

De este fiinarea caracterizat cafpefume Viaa uman nu este cea pre

cum un subiect care trebuie s fac cine ştie ceartificiu pentr a eni în ume De ca faptde-a-fiîn-ume, înseamn: a fi în ume în asa fe

încît acest fapt de a fi s nsemne: a aea mereudea face cu umea a zboi în preama e într-un anume mod, fie a executrii, a îndepiniriisau rezori a cea, fe în modul contemplrii,a interogrii, a determinrii contempatie şicomparate Faptu-dea-fn-ume este carac

terizat ca preocupre2 De, ca fapt-de-a-fiîn-ume, este tot

odat fptefuuocuu, de afi cu ceiaţi a deţine împreun cu aţii aceeaşiume, a întîni pe ceat, a fi aoat în sensude a-fi-unu-pentru-atu Îns acest De estetotodat pentru ceiaţi o simpprezenţ, aşacum este prezent o piatr care nu deţine o umeşi care nu se preocup de reo ume



Mtenander n der Wet sen, as Mtenan-

der se haben, hat ene ausgezechnete Sensbestm-

mung De rundwese des Dasens der Wet, das se

mtenander Dahaben, st das Spreche. Sprechenst vo gesehen sch sprechendes t enem

Aderen etwas Sprechen m Sprechen spet

sch vorwegend das derWetsen des Menschen

ab Das wujte schon Arstotees n dem, we das

Dasen n sener Wet ber de Wese des Umgangsmt sener Wet sprchL st mtgegeben ene Selbst

auslegug des Dases. Es sagt aus, as was das

Dase eweg sch sebst versteht, as was es sch

mmt m Mteanderspreche dem was man

so herumsprcht, egt ewes de Sebstausegung der egewa, de desem esprăch sch auăt

Das Dasen st en Seendes, das sch bestmmt

as ch bn" Fr das Dasen st de Jewegket des

»ch b konsttutv Dasen st aso ebenso prmăr,

we es derWetsen st, auch e Dasen. Es st

je egees ud als egees jeweges So deses

Seende senem Senscharakter bestmmt wer



3 . A f unul laolalt cu altu în lume, în sensulde a o avea laolalt acest fapt are o determnareontoloc prvleat. Modul fundamenal în

care exst lumea pe care D-urle o deţn laolalt este vorbrea Vorbrea vzut în totaltateae: ca vorbre care se prm pe sne atunc cîndvorbeşte u altul epre ceva. În spaţul vorbrare loc, cu precdere, faptul-de-af-în-lume al

omulu. Acest lucru era noscut dea de Arstotel. În felul în care Dae-, în lumea sa vorbeşte despre modul în care se îndeletnceşte cuaceast lume a sa este mplcat dntru începuto eare e e a aeu D a e Felul în caeel vorbeşte ne arat cum anume se înţelee Dae- ul de fecare dat pe sne, ca ce anume se consder el pe sne În vorbrea unua cu cellalt înacel ceva despre care se st de vorb este cuprn

s de fecare dat o explctare de sne a prezentulu în care are loc aceast con-vorbre. Dae- este o fiinţare care se determn

pe sne ca "eu sînt. Dae- î este consttutvfapu-ea-f-efeareaal acestu "eu

sînt Prn urmare, Dae asa cum este el înaptul-de-a-f-în-ume este prmordal ş Dae meu El este e feare a propru apropru e ee e feare a ac aceast fnţare trebue determnat în caracterul su de fnţ,



en 0 ist von er Jeweiigkeit s er e meinigen

nich zu bstrhieren. Me res gitur. Ae Grunch-

rktere mssen sich 0 in er Jeweiigkeit s er

je ege zusmmenfinen. Sofern s Dsein ein Seienes is s ich

bin, un zugeich bestimmt ist s Miteinnersein,

bin ich mein Dsein zumeist un urchschnittich

nicht sebst, sonern ie Aneren; ich bin mit en

Aneren un ie Aneren mit en Aneren ebenso.Keiner ist in er Atăgichkeit er sebst. Ws er ist

un wie er is s ist niemn keiner un och

e miteinner. Ae sin nicht sie sebst. Dieser

Niem von em wir sebst in er Agchket ge

ebt weren, ist s "a«. Mn sg ) mn hrmn ist r mn besorgt. n er Hrtnăckigeit

er Ierrschft ieses Mn iegen ie Mgichkeiten

meines Dseins, un us ieser Einebnung herus

ist s ch bin mgich. Ein Seienes s ie M-

gichkeit es »ch bin ist, ist s soches zumeist ein

Seienes s a ist.

Ds 0 chrkterisiere Seiee ist ein soches

em es in seinem \tăgiche uneweiigen Iner

Wetsein au se Se akot. Wie in em Spre-

chen ber ie Wet ein Sichussprechen es Dseins

ber sich sebst ieg 0 ist aes besorgede U-



n trebie ăct abstracie de atde-aideiecare-dată care este "a e. Mea e aguToate caracteree ndaentae trebie să se re

găsească aste în atl-de-aideiecaredată întees ca "de iecare dată al e.5 În ăsra în care Dae- este o iinţare

care sînt e însi şi totodată este deterinatca at-de-a-inaoatăc-atl e n sînt în riă instanţă şi a nivel edi e însi ciceilaţi; e sînt c ceilalţi şi aceştia a rînd lorc alţii Nieni n este în cotidianitate el nsşNieni n este ceea ce el este şi aşa c este nicinl şi totşi toţi laolaltă ceştia toţi n sîntei înşişi. cest Nieni de care sînte noi nşinetrăiţi în oaae, este mperoau e esne se ade se otează entr ceva se dă crsnei reocări În înverşnarea doinaţiei aces

ti iersona "se rezidă osibiităţile Daei-li e şi "e sînt este osibi ornindde la această nivelare O iinţare care este osibiitatea li "e sînt este ca atare ce ai adeseao inţare doinaă de iersona "se.

Fiinţarea astel caracterizată în al să atde-a-iîn-e cotidian si de iecare dată estena peoupa e fia a La e c în oricevorbire desre le se aă iicată o vorbire desre sine a D-li tot aşa oie îee



gehe ein esorge des Ses des Dases Das,

womit ich umgehe, womit ich mich beschftige, wo

ran mich mein Beruf ettet, bin ich gewissermaen

sebst und darin spiet sich mein Dasein ab De Soe

um das Dase hat jewels das Se de Sorge

gesellt, wie es n der herrschenden Ausegung des

Daseins beannt und verstanden ist

n der Durchschnitticheit des aItgichen Da-

seins iegt eine Refexion auf das ch und das 5ebst,

und doch hat sich das Dasein sebst. Es bedet

sich bei sich sebst. Es trifft sich da sebst an, wo

mit es gemeinhin umgeht

Das Dasein ist as 5eiendes nicht u bewei

sen, nicht einma aufuweisen. Der primre Be-

ug zum Dasein ist nicht die Betrachtung, sondern

das es se Das 5icherfahren wie das bersich

sprechen, die 5ebstausegung, ist nur eine be

stimmte ausgezeichnete Weise, in der das Daseinsich sst eweis hat Durchschnittich ist die Ause

gung des Daseins von der A1tgicheit beherrscht,

von dem, was man so ber das Dasein und das

menschiche eben berieferter Weise meint, vom

Man, von der Tradition. n der Aneige dieser 5einschaatere ist aes

unter die Voraussetung gesteIt, dieses 5eiende sei



re e oru preoupr este o preoupare efa Da e uu Acest ceva cu care mă îndeetncesc, cu care mă ocu, de care mă eagă mese

ria mea, toate acestea sînt întro anumită măsurăeu însum şi în toate acestea este în oc Dae-meu. ja peru Da e a ua e eare afa gr, aşa cum ea inţa, este cunoscută ş înţeeasă în excitarea dominantă a Dae-

La niveu mediu a Dae- cotidan nu areoc nici o reecţe asura euui şi asura sineu, ştotuşi Dae se deţine e sine. E e a a sne

însuşi. E se întîneşte e sine însuşi în cee cu carese ndeenceşe de obce

8 Dae, ca inţa re, nu oate i dovedit şinici măcar nu oate i în vreun e vădit. Reaţiarimordiaă cu Dae- nu este obseraţia, ci suşi "atudea iacestDae Exerimentarea de sine, vorbrea desre sine, ca şi exicitareade sne toate acestea rerezintă doar un anumitmod, unu aarte, în care Dae se deţine esne de iecare dată La nve mediu, exicitareaDae- este dominată de cotidiantate, de ceea

ce se înţeege rin Dae şi viaţă umană în modtradţiona, este dominată de mersonau "se,de tradţie

Cînd ndicăm aceste caracteristci ae iinţei sae,resuunem înainte de toate că această inţare



n ihm sebst fr eine es uf sein Sein auslegede

Forschung zugngich. st diese Vorussetzung richtig

oder knn sie wnkend gemcht werden? n der t.

Aber nicht us der Berufung druf, d psychoogische etrchtung des Dseins ins Dunke fhrt,

kommt diese Schwierigkeit Eine weit ernsthaftere

Schwierigkeit s die, d menschiches Erkennen

begrenzt ist, so sichtbr gemcht werden so zwr

d wir gerde in dem Nichtusweichen vor der Veregenheit uns in die Mgichkeit bringen, ds Da

se de gethket sees Ses zu ergreifen.

Die gethket des Dases ist ds ws seine

ăueste Sesghket usmcht. Durch diese

uerste Mgichkeit des Dseins ist ds Dsein pri-

mr bestimmt. Die Eigentichkeit s uerste M

gichkeit des Seins des Dseins ist die Seinsbestim-

mung, in der e vorgennnten Chrktere ds sind,

ws sie sind. Die Veregenheit der Dseinserfssung

grndet nicht in der Begrenztheit, Unsicherheit und

Unvokommenheit des Erkenntnisvermgens,

sondern in dem Seienden sebst ds erknnt wer

den so: in einer Grundmgichkeit seines Seins.

Unter nderem wurde die Bestimmung gennnt

Ds Dsein ist in der Jeweiigkeit; sofern es ist, ws

6



ese accesiGilă n ea nsăşi, penru o cerceare careşi propune să-i expiiee fiina. Ese oare corecă aceasă presupoziie sau ea poae fi clăi

naă? Ea poae fi clăinaă desigur Însă nu dininvocarea fapului că obserarea psihologică a Dsei-ului ne conduce căre un erioriu obscur vineaceasă dificulae; rebuie făcuă vizibilă o dificulae cu mul mai serioasă dec cea a cunoaş

erii umane limiae aceea că ocmai neevindaces impas ne oferim posibiliaea de a surprinde Dse iu ueiie fiiei se

Aueie Dsei-uui ese ceea ce consiuieposibiie erem fiiţei se Prin aceasăposibiliae exremă a D-ului, D-ul esedeermina primordial Aueniciaea, ca posibiliae exremă a fiinei D-ului, ese acea deerminare a fiinei lui prin care oae caracerele

mai naine menţionae sn ceea ce sn mpasuln care a ungem aunci cnd ncercăm să concepem Dsei- nu are ca emei limiarea, nesigurana şi nedeplinăaea puinţei de cunoaşere, cifiinarea nsăşi care rebuie cunoscuă: aces impas

şi are emeiul nr-o posibiliae fundamenală afiinei D-uluiA fos numiă prinre alele, urmăoarea deer

minare Dsei- ese n fapulde-a-fide-fiecaredaă; în măsura n care el ese ceea ce are



es sein kann is es e das meinige Die Besimmung

is an diesem Sein ei ne duchgăngige, konsiuive

Wer sie durchsreich, ha an seinem hema das

veloen wovon e sprichWie aber sol dieses Seiende in seinem Sein e-

kann werden, bevor es zu seinem Ende gekom

men is? Bin ich doch mi meinem Dasein immer

noch uneegs. is immer noch ewas was noch

nich zuende is Am Ende, wenn es sowei is

is es gerade nich mehr Vo diesem Ende is es

nie eigenlich, was es sein kann; und is es das,

dann is es nich meh

Ve das asein de Anderen asein im eigeni

chen Sinne nich zu esezen? ie Auskun au

das asein Andee die mi mir waren und die zu

Ende gekommen sind is eine schleche Auskun

Einmal is es nich meh. Sein Ende wăre a das

Nichs. arm veag das Dasein der Andeen nich

Dasein im eigenlichen Sinne zu ersezen, wenn an

des die Jeweiligkei als meinige fesgehalen wer-

den solI. Das asein des Anderen habe ich nie in

der urspnglichen Weise, der einzig angemesse

nen Ar des Habens von Dasein: den Anderen bich nie.

Je wenige man Eie haL sich von dieser Verle

genhei unveek fotzuschleichen e Iănger man



ţ ă f fr ă " rr ă r ă fţă, gă oă C r o ză

, r , r ob.r o f oă ă fţr

fţ , ă f fr? E o, D- o "

E o ă f. L f, ă ă oo, o Î f oă ă o f; fr, .

o or D- oţ ă b ă D- f D- oţ, fo - fr, o fă foţ.L o fr ăo f h Nm , D- orţ o b ă D-,ă f--f--f-ă rb ăr " E , o

ogr, D- oţ g oă ţ D ţ

C grăb ţ ă r fără rr zăbo



dae ahăI um o delher wrd har n

dem wa am Daen dee Shwergke eree

eg e h n ener ă3eren M6glhke Da

Ende mene Daen men od nh ewawoe en Alauammenhang enmal ahna

onden ene 6ghe m de da Daen o

oder o wej de ău3ere M6glhke ener e

de e ergreen al evorehend anegnen kann.

Da Daen ha n h el de M6glhke h

m enem od uammennden al der ăujer

en Mglhke ener el. Dee ăujere Sen

m6glhke vom Charaker de Bevorehen n

Gewjhe und dee Gew3he hrere hak

erer durh ene v61lge nemmhe. De Selb

aulegung de Daen de ede andere Auage an

Gew3he und Egenlhke errag de Au

legng au enen od de ubestte Oewhet

de egeste Mglhket des ZuEdeses

Wa oll da r unere rage wa de Ze e

und eonder r de nhe rage wa da

Den n der Ze e Da Daen mmer n der

Jewelgke de emengen wej um enen od

und da ah dann wenn e nh von hm wenwll Wa dee: je de egee Tod habe? Es

0



n re ui cu deve i cr urăoruucru De- se ră n osiiie s ereă oci rin ce cev din e cre nşe cesă

diicue Srşiu D-uui eu su ore e nu ese cev cre une că desăşurăriiui roces, ci ese o osiiie desre creDe- şie ce cev ese osiiie ereă ui nsuşi, e cre e o oe surrinde şi şi-o oe

ce u c un ce i să n ţă De- re nsine nsuşi osiiie de se ideniic cu ore s, c osiiie ereă ui nsui Acesăosiiie ereă iinţei se re crceru cev cre-i să n ă şi cre ese cer, ir cesă

ceriudine, rndu ei ese crceriză rinr-o oă nedeerinre. Ace eicire de sine De-uui cre deăşeşe n ceritudine şi uenicie orice enunţ ese eicire rinror ore s, ese erue eeerm pob ee m propr e f-fr

r ce seniicţie u oe cese enr nrere nosră riviore ce ese iu şi nseci enru nrere cre ureză ce eseDe n i? De-, nodeunn u-de-iecre-dă ui "de iecre dă eu şie de ore s chir şi unci cnd nue să ie niic dese . Ce senă



st e Volaufe des Dase zu see Vobe als

ee Oewhet ud v/lge Ubestthet be

vostehede ăueste Mglhket see selbst

Dase als menschlches eben st pă Mglhse das Sen der Mglchket des gewssen und

dabe unbestmmten Vorbe

as Sen der Mglchket st dabe mmer de

Mglchket so da se um den Tod we zumest

n dem Snn ch we schon aber ch denke ncht

daan. m den Tod we ch zumest n der Art des

zurckwechenden Wssens Als asensauslegung

hat es deses Wssen glech be der Had dese M

glchket senes Sens zu verstelle. as ase hat

selbst de Mglchke senem Tod auszuwechen

eses Vorbe als zu welchem ch vorlaue macht

n desem menem Vorlauen zu hm ee Entdeck

ung es st das Vorbe von . Als deses Vorbe

deckt es men asen au als enmal ncht mehr

da; enmal bn ch ncht mehr da be den und den



e fecae at popa moate? Ete o pe-megee a Da e-uu cte vea a; eeaca pobtate extem a u u ce- t fa

cu cettue ep eetemae Dae-, c ţă nă, t of-pob, t nţ obtăţ ă crt totntnt

În ct cz, nţ obtăţ t ntotn obtt t căttă nct t c ot, c n ct n t,, nă n ă nc t C ,c c t ot ă c ă

ctă cnot, c xct D-,t ntotn t ă cz ctă obtt nţ Dae- ţn nă obtt c n ţ oţ

ctă ă n c - ă

c, ctă căt , ă coă n c: că t ă mea n o t ă, ză Dae- c nn n ont t; n ont t n

,' Am radus ds b (care reprezintă subsaniviareunui adverb) u "săvîrre avînd în mine expresia din limaromână "s-a săvîrşt dn vaţă. De afe expresa germană ' asa şi nseană: "a ret sa temna sa sf n d



5achen, bei en n en Menschen bei iesen Eie

keien, iesen inkezgen n ieser Geschwzig

kei Das Vorbei ag ae eimichkeien n Be

riebsamkeien aseinaner, as Vorbei nimm aesmi sich in as ichs Das Vorbei is keine Bege-

benhei, en Vora n menem Dasein Es is a

se Vorbe nich ein as an ihm, as sich ereigne,

as ihm zsj n as es ner Dieses Vorbei

is kein as, sonern ein ie, n zwar as eigen-

iche ie mei nes Daseins. Dieses Vorbei z em

ich as em meinigen 8) voraen kann is kein

as, sonern as ie meines Daseins schechhin

0ern as Voraen z em Vorbei ieses im

ie er eweiigkei eshă, wir as Dasein sebs

sichbar in seinem ie. Das Voraen z em Vor

bei is as Anaen es Daseins gegen seine jer

se Mgichkei n soern ieses »Anaen gegen«

erns is wir es in iesem aen zrckgeworenin as ochasein seiner sebs Es is as rck

kommen es Daseins a seine Agichkei ie

es noch is so zwar a as Vorbei as eigeniches

ie ach ie Agichkei in ihrem ie aeck



o o oon n j so ăn o b o

să zgonsă o o l o ă o n N ă n s o slă n, n s nn n Dase s h svrra

sa, "ceva

sn lă noă ă să n sc · e - 1 " I n , ŞI n

să ă s o n s n

n o

n ă n - ă ă n n ă Dasei n n zb n ă" Pn ă ă Da ob s xă nă n o Daseeste, în această acţiue, arucat îapoi în ro-

prul ui "a fi îcă. Este revenire D-uuil cotidinitatea sa, în cre el este încă, astfe încît

săvrşrea, ca un "cum utentic, revelează ş cot-

diantatea n al său "cum, o repuneîntr-un "cu

împreună cu tot cea ce e reocure ŞI cţIUne

4



n he Geschftget und hem Bete n ds We

zucnmmt lles Was und Sogen und Pnema-

chen ngt es n das We zuc

Deses Voevon als das We ngt das Dasenunnachschtg n sene enzge M6glchet sene

sels ljt es sch ganz allen auf sch selst stelen.

Deses Voe vemag das Dasen nmtten de He

lchet sene ltglchet n de nhemchet zu

stelen De Volauf s sofen e de ujeste M6

glchet des Dasens hm vohl de Gundvollzug

de Dasensauslegung De Volauf ejt de Gund-

hnscht an sch, unte de das Dasen sch stellt

E zegt zuglech: de Gundategoe deses Seen-

den st das We

Vellecht st es en Zufal daj Kant das Gund-

pnzp sene Eth so estmmte, daj w sagen,

es se foma E wujte vellecht aus ene Vetaut

het mt dem Dasen sels daj es das We st Est

den heutgen Popheten leb es vobehalten das

Dasen so zu oganseen, daj das We vedect

wd

Das Dasen st egentch be hm selbs es st

wahha exsten wenn es sch n desem Volaufenht. Deses Voraufe st nchts andees s de

egee ud ezge Zuku des egee Dases

m Voaufen st das Dasen sene Zuunf so zwa

6



n Tot gr l lnrl r n l rr l , ărr l r n rt

tă ărr, n ltt n h brtl Dae- n r n obltăţ l n, l ă rjn ntr totln n În lnă onţ otntăţ,tă ărr r tnţ ă z Dae nnlrtt Pr-rgr, n ăr n r ătrză D-l obltt tră,t lnr nntlă ltăr Dae-l Pr-rgr rtnntlă b r lză Dae Ertă, tototă: tgor nntlă tnţăr t l

Ş ot ă n n ntlr Knt trnărnl nntl l t l n l nt

ă n r l ă t nl orl El t robbl, ntr-o lrtt Dae-n, ăt t n or roţ z rlgl orgnz tl Dae- nt t ă ort

Dae- t ărt l n, t ărt tnt, tn n nţn n tărrgr Aea premergere n ee ltt voru aue u a propru u D a e În rrgr Dae- ee torl ă, tl



aj e n eem ukngen au ene Vegangen

he un Gegenwa zukkomm Da Daen be

gen n ene ujeen Senmghke ist die

Zeit selbst, nh in e e Da 0 haakeeteukngen al a egenlhe We e e

lhen e Sena e Daen n e un au

e e h ene e gb. m Volauen mh ha

en be menem Vobe habe h e Ale Geee

a won e h hăI alle na ale Gehfg

ke alle m un aIle Geenne bh zuammen

Kene e haben hej e e n e hlehe Ge

genwa e Allag ween ukngen gb e

ble e Gegenwa au un Iăj e Vegangenhe

m We he Geleben weeholen

Au e e geehen beag a: das Grundph

nomen der Zei is die Zukunf. m a zu e hen

un nh al neeane Paaox zu vekauen

muj a ewelge Daen h n enem Volauenhalen. Dabe oenbat h: e upnglhe m-

gang m e e ken een. Da ukkom

men m Volauen a elb a We e Beoen

n em h geae vewele. Dee ukkommen

kann ne a ween wa man langwelg nenn

8



ncît în această orientare a sa către viitor e revinea trecutu şi a prezentu său Daei-, conceputîn posibiitatea extremă a fiinei sae ee imp

i, iar nu timp. Această orientare către viitorastfe caracterizată este modu autentic de a fitepora este feu de a fi a Daei în careşi pornind de a care e îşi dă sieşi propriu tip.

Meninînduă prin pre-ergere în preajasăvîrşirii mee eu a timp Orice vorbărie în careDaei se menine orice agitaie orice activitate oice armă şi orice aergătură înceteazăbrusc A nu avea tip înseamnă a arunca timpu

în fasu prezent cotidian. A fi orientat către viitor" aceasta dă timp desăvîrşeşte prezentu şireiterează trecutu asa cum" a fost e trăit

În ce priveşte timpu aceasta înseamnă :feome famea a impi ee viior Iarpentru a vedea acest ucru şi pentru a nu- vindeca paradox interesant trebuie ca Daei să semenină de fiecare dată în pre-mergerea sa O datăcu aceasta ni se reveează faptu că raportarea ori

ginară a tip nu este ăsurara Ace ceva asupracăruia revin prin premergere este modu cum"mă preocup de ceva în cipa de faă Această revenire nu poate nicicînd deveni ceva care este numit pictisitor care se uzează care aunge să nu



was sich verbrauch was abgenutzt wird Die e-

weiligkeit ist dadurch ausgezeichne daj sie aus

dem Vorlaufen in die eigentliche Zeit alle Zeit e-

weilig fr sich hat. Die Zeit wird nie ang wei sieursprnglich keine nge hat. Das Vorlaufenzu flt

in sich zusammen wenn es verstanden wird als

Frage nach dem ann und ieIangenoch des Vor

bei weil Anfragen an das Vorbei im Sinne des ie

Iangenoch und ann gar nicht beim Vorbeisind in der charakterisierten M6glichkeit sie kam

mern sich gerade an das Nochnichtvor ei sie be

schftigen sich mit dem was mir m6glicherweise

noch bleibt Dieses Fragen ergreift nicht die nbe

stimmtheit der Gewijheit des Vorbei sondern willgerade die unbestimmte Zeit bestimmen. Das Fra

gen ist ein oskommenwollen vom Vorbei in dem

was es ist unbestimmt und als unbestimmt gewij.

Solches Fragen ist so wenig ein Vorlaufen zum Vor

bei daj es gerade die charakteristische Flucht vor

dem Vorbei organisiert.

Das Vorlaufen ergreift das Vorbei als eigentliche

M6glichkeitedes Augenblicks als dasetzt Gewisse

Das Zuknftigsein als M6glichkeit des Daseins als



ma f d nc un folos. Faptul-d-a-f-d-fcar-dată st unul prlgat prn aca că pornnd d la pr-mrgra în tmpul autntc l d

n pntru sn d fcar dată orc tmp . Tmpul nu dn nccînd lung doarc orgnarl nu ar lungm. Pr-mrgra cătr. . s năruatunc cînd înlasă ca întrbar prtoar laun cînd" ş la un cît d mult încă" al săîrşr

căc dacă abordăm săîrsra întrbîndu-n cîtma st" pînă la a ş cînd" surn a nu maam cîtuş d pun d-a ac cu săîrşra însnsul osbltă caractrat toat acst întrbăr rămîn blocat tocma în spaul a ca cnu st încă săîrşr l s ocupă cu ca c posbl să-m ma rămînă pînă la a. Acst modd a n întrba nu surprnd caractrul ndtrmnat p car îl ar crttudna săîrşr c rasă dtrmn tocma tmpul ndtrmnat. Întrbîndu-n în acst fl cu prr la săîrşr rmsă scăpăm d a sub orma în car a st ndtrmnată ş ca ndtrmnată totuş crtă. asmna ntrogar nu rprntă cîtuş d pu

n o pr-mrgr cătr săîrşr c tocma a organaă fuga caractrstcă dn faa săîrşr.Pr-mrgra surprnd săîrşra ca autntcă

posbltat a fcăr clp ca ca c st crt acum.Faptul-daforntatcătr-tor ca posb-



eeigen g Ze ei es die Zei ses is 50 rd

zugeich schar, daj de rage nach dem ieve

der Zei eange und ann, sofern de Zuknfig

ke eigenich die Ze is daj diese rage der Zeiunangemessen eien muj Nur enn ch sage

die Ze zu erechnen ha die Zei eigenich kene

Zei, 0 is dies eine angemessene Aussage.

Doch haen ir das Dasein, das ses die Zei

sein 011, kennengeern as mi der Zei rechnenda sogar sie messend mi der hr Das Dasein is

da mi der hr, enn auch nur der nchs ag

ichen von ag und Nach Das Dasein rechne und

frag nach dem ievie der Zei is daher nie ei

der Zei in der Eigenichkei 50 fragend nach dem

ann und ievie verier das Dasein seine Zei

as is mi diesem ragen as dem die Zei verie-

renden? ohin komm die Zei? Gerade das Dasein,

das m der Zei rechne mi der hr in der Hand

e deses mi der Zei rechnende Dasein sag sn

dg ich hae keine Zei Verr es dam nich sich

ses in 2 dem, as es mi der Zei mach 0-

fern es a ses die Zei is? Die Zei verieren und



itate a D-uui de iecae dată e ce ca dătim căci e timpu uşi. Ate devievizibi totodată că îtebaea ivitoae a u ct

de mut a timuui a duată şi a u cîd îmăua î cae oietaea căte viito ete cu adevăat timu tebuie ă ămîă iadecvată î ceiveşte timu Numai atuci cîd u timuu ae tim ă măoae timpu umai atuci

avem de-a ace cu u euţ adecvat.Şi totuşi am văzut că Du ca uu ce tebuie e îuşi ă ie timu îşi ace cacue î iviţa timpuui ba chia î măoaă cu autouceauui. D-u ete ceea ce ete atuci cîd

ooeşte ceau chia dacă umai e acea emiocit a ziei şi a opţii. Du cacueazăşi e îteabă ivito a u cît de mut a timuui şi de aeea e u e aotează icicîd î modautetic a tim. Îtebîdu-e ate ivito au cîd şi a u cît de mut D-u îşiiede timu. Ce e îtîmă î cazu acetui modde iteogae dacă ea e ua ce piede timu ? eude vie timpu ? D-u cae îşi ace cacue

î ivia timuui şi cae tăieşte cu ceau îmîă tocmai acet D ce upue timu cacuuui ue îtua : am tim . Oae u etădează e e ie i ceea ce ace cu timuî măua î cae cia e îuşi ete timu ? Să

5



zu e r nen! Brt er nt e

nelket e Den u

De Frge n e nn e unetten

Vore un erupt n e evel er ett e Frge n e, w r no le no

let l Gegenwrt De et n evel rn-

gen egt e l etzt er Gegenwrt neen

e evel er et rgen e n e

Beorgen ene gegenwărtgen ugeen. DDen 1et vor e e un ăngt n

ewelge gegenwărtge a. D Den t , w

e eorgt; Den t ene Gegenwrt Alle,

wa n er elt begegne begegnet al etz

ulten o begegnet e et el

e e Den L er l Gegenwrt.

D Beorgen l Augeen n er Gegenwt t

glewol l Sorge ene on ert

n er Sorge ru erlegt weren olI D Den

t u n er Gegenwrt ene Beorgen e vole

e o zwa e e ukunt nt lo wr De

Zukunt t etzt , worn e Sorge ăng nt

egente ukntgen e Vorbe onern

e ukun e e Gegenwrt elt l e



pieri timpul şi pentru ata ă-i procuri ceaul !Nu răbate aici toată tranietatea -ului ?

Întrebarea priitoare la un cînd" al ăîrşirii

nedeterminate şi, în genere cea priitoare la uncît de mult" al timpului înt întrebări priitoarela ceea ce îmi mai rămîne pînă la aceată ăîrşire, la ceea ce îmi mai rămîne ca preent A aducetimpul în era acetui cît de mult" îneamnă

a-l conidera ca un acum" al preentului A teîntreba priitor la timp prin cît de mult" îneamnă a te pierde în era preocupării de cea"preent -ul uge de cum" şi e agaţă deun ce" preent de iecare dată -ul eteacel cea de care el e preocupă -ul etepreentul ău Tot ceea ce el întîlneşte în lume eteîntîlnit ca menţinîndu-e în era lui acum"atel, el întîlneşte timpul înuşi care ete deiecare dată -ul dar ca preent

reocuparea, ca dioluţie în preent, ete la elde bine şi grijă de cea care încă nu ete şi careabia prin grija pentru el urmeaă a i realiat. -ul ete timpul deplin şi atunci cînd e ală

în preentul preocupării ale, atel încît iitorulnu dipare Viitorul ete acum acel cea în caree ală upendată gria, nu ete aptuldeaiorientat-cătreiitorul ăîrşirii, ci iitorul pe carepreentul înuşi şi-l conigureaă ca iind al ău,



irie auide we da oei a die eienice

Zuunt nie eenwrti werden ann re ie da

o wre ie da Nict Die Zuntieit in der die

50re nt it oce von naden der eenwartnd da Daein a im etzt der eenwrtien et

aueend wi e o weni waraen daj e ic

von der eienticen untieit ortecicen

a daj e a e tte die Zuunt errien in

der 50re um die Menceitentwicun und Ku

tur etc.

22) Da Daein a eorende eenwart t

ic ei dem au wa e eort. E wird erdr

i im a erdri den Ta auzuen Dem

Daein a eenwartein da nie Zeit a dieem

Daein wird die eit tzic ane Die eit wird

eer wei da Daein die eit in der Frae nac dem

ievie im vorinein an emact a wrend

da tndie urcommen im Vorauen au dVorei nie anweii wird Da Daein mcte

daj tndi Neue in die eiene eenwart ee-

net n der ticeit eenet da etece

en in die eit in die eenwart Der Ata et

mit der r da eat da Beoren ommt oneEnde au da etzt zurc e at etzt von etzt

i dann zum ncten etzt

5 6



căc sărşrea, ca vor auenc, nccînd n poaedeven prezenă acă ar f asfel, aunc ea ar fNmcul Orenarea căre vor în care ese sus

pendaă grja, ese ceea ce ea se grae prezenulu Iar D-ul, ca unul ce se perde în acum ullum prezene, nu vrea cîuş de pUn să admăcă el a eş dn sfera auenc e orenăr cărevor, c afrmă că ar f surprns vorul prn gra

penu evoluţa omenr, penru culură ecD-ul, ca prezen ce se preocupă, se men

ne în preajma acelu ceva de care el se preocupăEl se saură de acel ceva de care se preocupă,se saură să abă oaă zua dea face cu el D-ulu, ca fap-dea-fprezen care nccîndn-are mp, mpul î devne dnro daă lungTmpul se goleşe, căc D-ul a făcu dnaneca mpul să fe lung, prn înrebarea sa prvoare a cî de mu, în vreme ce revenrea permanenă, perecuă în pre-mergerea căre săvîrşre,nccînd nu devne plcsoare D-ul doreşe ca în propru prezen să înînească permanen ceva nou În codanae survenrea lumi

ese înîlnă în mp, în prezen. D-ul codan răeşe folosndu-se de ceas, ş aceasa înseamnă preocuparea revne fără sfîrş la acum el spune acum, de acum pînă aunc adcăpînă la răorul acum

5



Dasen, esmm as enandersen esag zu

gech gefh sen von der herrschenden Ausegung

de das Dasen von sch ses g von dem was

men, von der ode, von den Srmungen,von dem, was 0 s de Srmung, de ener s,

das, was ode s nemand Das Dasen s n der

AIăgche nch das Sen, das h n, vemehr

s de AIăgche des Dasens dasenge Sen

das s Und demnach s das Dasen de Ze,n der menander s de Ze. De Uhr

de ha, ede Uhr ze de Ze des enander

nderWesens.

Wr reffen n der eschchsforschung reevane,

aer noch ganz ungeăre Phănomene we das der

eneraonen, des eneraonszusammenhangs

de m desen Phănomenen zusamenhăngen. De

Uhr zeg uns das ez, aer ene Uhr zeg e de

Zuunf und hae Veangenhe gezeg. Aes Ze

messen esag de Ze n das Weve rngen.

Wenn ch m der Uhr das zunfge Enreffen

enes Eregnsses esmme, dann mene ch nch

de Zuunf, sondem esmme das Weange menes

58



D-u deterat ca fapt-dea-f-uu-aatăcu-atu îseaă ttdată a f cdus deexpctarea dată pe care D-u feră

asupra u îsu ; de ceea ce e are î vedere dedă, de curete, de tt ceea ce este trecătr : ucuret", care de fapt u repreztă pe e dă adcă e. ctdatate D-uu este fţa care sît eu c dptrvă, ctda

tatea Dae este acea fă care ese persau se" . Ş, pr urare Dae esteace tp î terru cărua a f" îseaă af uu aată cu atu", sesu persauuse" este tpu persauu se" Ceasu,

care se" deţe de către fecare fecare ceas aratătpu prpru faptuu-de-a-f-uu-aată-cuatuî-ue.

cuprsu cercetăr strce îtî feee reevate dar cu ttu e carfcate precu acea a geeraţr a egătur ître geeraţtate acestea avîd egătură cu feeee descrse a sus Ceasu e arată u acu", darc u ceas u e arată vredată vtru u

e-a arătat vredată trecutu. Orce ăsurare atpuu îseaă reducere a tpuu a ucît de ut" Cîd deter cu ajutr ceasuu, prducerea uu eveet vtr eu_ u aî edere tru, c deter cît aue a a



ett ten dem egten et e et

de ene h gngch mch t gegen-

tge geehen enn echt d, n de e

nehmen, de et e dnn t d vuv dETPOV Vegngenhet nd knft nn t de

et chon Gegent geeg Vegngenhet

t ntepetet chtmehGegent knt

netmmte ochnchtGegen Vegngen-

het t nedengch knt netmmthe pcht de tgchket von ch d

n d hnen de t tndg egegne e Ge

chehne nd n de e d het ncht e h

en et ondem vokommend nd deend egeg

nen e dch ene Gegent hndchfend

ee Gegentet d expet f-

foge de ndg dch d Jet o en ch-

ennde von dem gegt d de chtngnn

t en enge nd ncht mkeh Ie Gechehen

de oIt ende knft n de nedeng

che Vegngenhet

n dee egng t en oppete chkte

tch 1 . de chtmkehke 2 de omo

geneng f Jettpnkte

e NcUmkrbrkit ege n ch dee

Expkton noch von de egentIchen et eh

6



de aşteptat pînă la acu u de care vorescTipu pe car un ceas ni-l ace acesii este văzutca tp prezent acă încercă să vede por

nind de a tipu naturii ce anue este tipulatunci serveşte ca p pentru trecut tor Tipu este atunci dintru început explicitatca prezent trecutu este interpretat ca ceea-cenuai-esteprezent viitorul ca un ceva nedeteri

nat care nu este încă prezent trecutu nu ai poatei adus înapoi iar viitoru este nedeterinate aceea cotidianitatea voreşte dere ea însăi

ca despre ceva în interioru căruia ete întînităperanent natra Evenientee sînt în tip ceea

ce nu înseană că ee posedă tip ci că petrecînduse şi fiind prezente ee sînt întînite doarîn ce priveşte trecerea or printrun prezent Acestti prezent este expicitat ca succesiune caretrece peranent printr-un acu succesiune despre care se spune sensul său este unic şiireversiil Tot ceea ce survine se desăşoară pornind din viitoru infinit către trecutul c nu aipoate fi adus înapoi în prezent

ouă lucruri sînt caracteristice pentru aceastăexpicitare: ireversiiitatea 2 oogenizarea aniveu puncteor ui acu.

revrsibilitaea cuprinde în sine tot ceea ceaceastă expicare ai poate capta din tipu au

6



schen kann Das le g von de ukngke

als Gundphănomen de e als Dasen Dese Be-

achung seh von de ukunf weg n de Ge

genwa und aus dese Iăuf de Beachung de fehenden e n de Vegangenhe nach De Be

smmung de e n he chUmkehake gn

de dan, da de e vohe umgekeh wude.

( De Homognising s e ne Anglechung

de e an den Raum, an schlechhnnge Păsenzde Tendenz, alle e n ene Gegenwa aus sch

fozudăngen. Se wd v611g mahemase zu

de Koodnae neen den Raumkoodnaen x,

y z. Se s nch umkeha Das s das enzge,

�'on sch de e noch zu We melde won

se ene endggen Mahemaseung wdeseh

Vohe und achhe snd nch nowendg Fhe

und Spăe nch Wesen de elchke n de

ahlenehe zum Bespel s de vo de de

nach de De s desha ae nch fhe

als de De ahlen snd nch fhe ode spăe,

we se ehaup nch n de e snd Fhe

und Spăe snd en ganz esmmes Vohe und

achhe s enma de e als hze defneL s es hofnungslos, e zu hem uspnglchen

Snn zu gelangen



tentic Aceasta e tot ce ai răne in orientareacătre viitor ca fenoen funaental al tipuluineles ca Dae Acest o e a veea pleacă e

la viitor către prezent şi urăreşte pornin eaici tipul ce se scurge către trecut. eterinarea tipulU n ireversibilitate a sa are ca teei faptul că inainte tipul a fost inversat.

Omogearea este o asiilare a tipului cu

spaiul cu prezena pur şi siplu ; este tenina e a pinge ntregul tip ntrun prezentfăcnu1 să iasă astfel in sine Tipul este pee-antregul ateatizat şi evine cooronata alături e cooronatele spaiale x, y El nueste reversibil. Acesta este singurul fel n aretipul ai ajunge să se eprie şi n care el anifestă rezistenă faă e o ateatizare efinitivă. nainte" şi upă" nu snt n o necesarai evree" si ai trziu" ele nu snt ouriale teporalităţii. În şirul nuerelor e pilă3 este naintea lui este upă Însă aceastanu face ca 3 să fie ai evree" et 4. Nuerele nu snt ai evree" sau ai trziu"

eoarece ele nu snt tuşi e puin n tip. Maievree" şi ai trziu" reprezintă un nainteşi un upă" cu totul eterinate. O ată tipulefinit ca tip al ceasului nu se ai poate sperasă ajunge la sensul său originar.



aj ar d t zuncht und zumt d

nrt rd Igt m an t gkt

t konttutv a an t da mng n nr

Egntchkt nur al mglch. a an t zumt da n dr Alltgchk lch lbt ar

al d tmmt tchk d vor dr ukntg

kt chtg t nur vrtandn rdn kann nn

mt dr gntchn t d ukntgn d

Vor konrontrt rd a da an vn dr t ag prcht vn dr AlItglchkt hr. a

an al n nr gnart hngnd agt: d

Vrgangnht t da Vor, t undrbrng

lch a t d Vrgangnht dr gnart d

Ata, dr n dr gnart nr Btrbamktn ch aut. arum ht da an al

btmmt gnart da Vrgangn ncht

Btrachtung dr chcht, d n dr gn

art ( auch ht n hr nur undrbrng

Ich Btrkt da, a a. Btrach-

tung dn, a ar, t unrchplch S

vrlrt ch m Sto d chcht und

tchkt dr gnat gar ncht an d Vrgan-

gnht hrankommt, hat nur n andr

gnart Vrgangnht lt lang nr



Îs fatl tl r staţ ş ela adesea este asfel deft aest fat ţe deDaei- sş. atl-de-af-de-feare-dat

este l osttt Daei- atettateasa este al e doar a l osl Daeeste el a adesea otdatate are ea sş oate f s ţeleas det a aea teoraltate deterat e fge d faţa oretr tretor at d este ofrtat tl atet al fatl-de-a-foretat-tretorror srşr Tot eea e Daei- sedesre t el se ord de la otdatate

Daeia l e este rs reetl

s se tretl este srşrea el aoate f ads ao Aesta este tretl t raort reetl otdal are se eţe ostat reetl attţlor sale. e aeea

Daei- deterat astfel a reet edeeea e a tret.Refleţa asra store foarte rsdt la

de faţ ede aeasta doar o aţe e aoate f ads ao reet ede ea doar

eea e a tret Refleţa asra a eea e a treteste eal Ea se rteşte aterall eare l eretea C aeast store ş teoraltaea reel se aroe delo de tret are de-a fae doar alt reet. Tretl r-

6 5



gnwart vrschlossn als dis das Dasin nich

slbst gschichtlich ist Das Dasin ist abr gschicht-

lch an ihm slbsL sorn s sin Mglichki is.

m Zukntigsin ist das Dasin sin Vrgagnhis kommt daau zurck im Wi Di Wis ds Zu

rckkommns is untr andrm das Gwissn ur

das Wi ist widrholbar. Vrgangnhit as i

gntlich Gschichtlichkit rahrn ist alls andr

dnn das Vorbi Si ist twas worau ich immr

widr zurckkommn kann.

Di huig Gnraion min si si bi dr G

schich si si sogar brlast mit Gschich.

Si ammrt br dn Historismus uus a o

uedo s wird was Gschich gnann was

gar nich Gschich is. Wi as in Gschicht

aug mss ma so sag di Ggnwart widr

zum Obrgschichtlichn kommn. ich gnug

da das hutig Dasin sich in di ggnwăigPsudogschich vrorn ha s mu auch dn

zn Rs ihrr Zilichki d.i. ds Dasins dazu

bnutzn um sich ganz aus dr Zi dm Dasin

orzusthln. nd au dism phantastischn Wg

zur Obrgschichtlichkit sol di Wltanschauung gundn wrdn (Das is di nhimlichki di

di Zi dr Ggnwart ausmacht

Di gmin Dasinsauslgung droht mit dr G-

ahr ds Rlaivismus br di ngst vor dm R

66



e iaccesibi uui pezet ata vee cît acestaadică Daein-, u este el suşi istic Îsă Daen-ul este el suşi istic ăsua cae

el este psibiitatea sa Î aptul-de-a-i-ietatcăte-viit Daein este tecutul său; el evie la acest tecut la ivelul lui cu" dde a evei astel este pite altele cştiiţaa acest cu" este eiteabil Tecutul ex

peietat ca isttate autetică este iceatceva da u săvşie Este ceva a cae eu ptpeaet eve

Geeaţia actuală cede că se ală piă istie cede cia că e pvăată de istie Ea sepe de istis ucu a non ucendo. Esteuit istie ceva cae u este ctuşi de puţiistie Cu ttu se dizvă istie a tebuispue pezetul să se auă di u a supaistic u-i de aus că Daein di ziele aste sa piedut pseudistia pezetă e tebuiesă lsească ş ultu său est de tepaitate(adică de Daein) petu a se uişa cu tu aaatipuui adică a Daein. Şi pe acest du

atasatic căte supaisticitate uează a ialată ccepţie despe lue" ( Aceasta estestaietatea tipui pezet )

Explicitaea cuetă a D-ului aeiţă cupeicu eativisului. Îsă teaa de eativis

6



laivismus is die Angs vor dem Dasein. Vergangen

hei as eigenlihe () Geshihe is wiederholbar

im Wie. e Zgagsmhket zr Oeshhte g

det der MgIhket ah der es ee Oegewartjwes versteh zkftg z se. Das st der erste

Sat aer Hermeetk Er sag ewas ber das Sein

des Daseins, das die Geshihlihkei selbs is Phi

losophie wird nie dahinerkommen was Geshihe

is solange sie Geshihe als Berahungsgegensand der Mehode zerglieder. Das Rsel der Ge

shihe Iieg in dem was es hei geshihlih

zu se.

Zusammenassend is zu sagen Zei is DaseinDasein is meine Jeweiligkei und sie kann die

Jeweiligkei im Zuknigen sein im Vorlauen zum

gewissen aber unbesimmen Vorbei. Das Dasein

is immer in einer Weise seines mglihen Zei

Iihseins. Das Dasein is die Zei die Zei is zeilih.Das Dasein is nih die Zei sondern die Zeilih

kei. Die Grundaussage de Zet st ze is daher

die eigenlihse Besimmung und sie is keine

Tauologie weil das Sein der Zeilihkei ungleihe

Wirklhkei bedeue Das Dasein is sein Vorbei

Îs seine Mglihkei im Vorlauen zu diesem Vor

bei. n diesem Vorlauen bin ih die Zei eigenlih



Dan Tc c ncă o n g "c Pobaa d acc o a ca m pobaa

po căa un pzn înţg d fca daăăf ona că o. Aca pncpupm a ocă hmnuc E n c nţ Dan, c oc

nă ozo n nccn c o c o ăţză no c obc obţ n o Eng o ză n c c n "a f oc

n z b DanDan că c o n oncăo g că o ă că nnă Dan non nn

o ob ă o Dan o Dann c o Ennţ nn "mpu mpoa c c o n n o oog căc fn oăţ o obă Dan ă ob n g că că ă În căg n c ă



hae ich eit ofern die eit e meinige is git

es viele eiten Die eit ist sinnlos; eit ist zeitlich

Wird die eit so als Dasein verstanden, dann klă

sich erst recht auf, was die erlieferte Aussagevon der eit mein wenn sie sagt: die eit ist das

rechte principium individuationis Das versteht man

zumeist als nicht umkehrare ukzession als Ge-

genwartszeit und aturzeit nwiefern aer ist die

eit als eigentliche das ndividuationsprinzip dhdas, von wo aus das Dasein in der Jeweilig

keit ist m uknftigsein des Vorlaufens wird das

Dasein, das im Durchschnittlichen is es selst; im

Vorlaufen wird es sichtar als die einzige Diesma

ligkeit seines einzigen chicksals in der Mglichkeit

seines einzigen Vorei Diese ndividuation hat das

Eigentmliche, da sie es nicht zu einer ndividua-

tion kommen lăt im inne der phantastischen Her

ausildung von Ausnahmeexistenzen; sie schlăgt

alles ichherausnehmen nieder ie individuiert

so, da sie alle gleich macht m usmensein mit

dem Tode wird eder in das Wie gerac das eder

gleichmăig sein kann; in eine Mglichkei ezg

lich der keiner ausgezeichnet ist; in das Wie, in dem

alles Was zerstăut

0



tmp. măsura car tmpul st d car datăal mu xstă ma mut tmpur. Un sgur tmp st ca ără ss; tmpul st tmpora.

Cd tmpu st ast ţls aum ca Dn, aa atuc s clarcă cu adărat c aumar dr uţl tradţoal dspr tmp auccd spu tmpu st adăratulpnpumnddun Cl ma adsa pr acasta s

ţlg o succsu o-rrslă tmpu prztulu ş tmpu atura. ar c măsură sttmpu ca uu auttc prcpul dduaţadcă acl ca d a car pord Dn st aptul-da-d-cardată ? Î aptu-d

a--ortat-cătr-tor propru pr-mrgrDn aat a l mdu d suş ;pr pr-mrgr l d z ca uc aptda--d-astă-dată al uculu său dst posltata uc sal sărşr Acastă dduaţ

ar partculartata că u dă curs u dduaţ ssu d craţ rală d xstţ xcpţoa ; a rg orc porr a ca d a dxcpţ. Ea dduazază aşa ct actoat asma Pr gătura sa cu moarta

car st adus rgstrul u cum" car poat gală măsură acst cum" ; st adus srau postăţ raport cu car c uu ust prlgat ; st adus rgstru lu cum" trorul cărua orcar c" s pulrzază.



Zum Schluj in Prb auf di Gschichlichki

und d Mlichki zu widrhln Arisls pg

in sinn Schrin inzuschărfn, das Wichigs

si di rch at di ursprnglich Sichrhi in inr Sach, rwachsn aus inr Vrrauhi

mi dr Sach slbs di Sichrhi ds angmss

nn Umghns mi dr Sach. Um dm Sinscha

rakr dssn was hir hma is zu nsprchn,

mssn wir vn dr Zi zilich rdn Wir wllndi rag, was di Zi si, zilich widrhln. i

Zi is das Wi. Wnn nachgfrag wird, was di

Zi si, dann darf man sich nich vrilig an in

Aw hăngn (das und das is di Zi, di immr

in Was bsag.Shn wir nich auf di Anwr, sndrn widr

hln wir di rag. Was gschah mi dr rag?

Si ha sich gwandl. Was is di Zi? wurd zur

rag: Wr is di Zi? Năhr: sind wir slbs di

Zi? dr nc năr bin ich min Zi? ami

km ich ihr am năchsn, und wnn ich

di Frag rch vrsh, dann is mi ihr als s

gwrdn Als is slchs ragn di angms

sns Zugangs und Umgangsar mi dr Zi als

mi dr minign ann wăr asin raglichsin.



Penr a nhea, aă rbă a srăţ şa sblăţ reerăr Arsel bşna adesea, n srerle sale, să sblneze fal ă el

ma mran lr ese reă mÎ sgranţa rgnară n rnţa n lr, năsă dnr amlarae lrl nsş, anme sgranţane ndelenr adeae lrl Penr a resnde araerl de nţă a eea e sereşe

a a emă, rebe să rbm emral desrem Să reeăm emral rebarea e ese mlTml ese n m" Cnd ne nrebăm e eseml, n rebe să ne agăţăm grăbţ de n răsns ( de genl asa sa asa ese ml" , are

să nţnă mere n e" Să n rm ăre răsns, să reeăm n

rebarea Ce sa nmla nrebarea S-a mda nrebarea Ce ese ml " a deennrebarea Cne ese ml " Ma ea snem n nşne ml Sa, ş ma ea sn eml me C aeasa m-am ara el maml de el ş, daă nţeleg re nrebarea, an daă ea l dene sers Prn rmare, asemenea nergare ese mdl el ma adea dea aede ş de a mă rara la m, a la nl eese de feare daă al me' -l ese anel rblema



Potfţ eitor ermn

Tul publca ma sus al confrn Concpt d timp nuă d Marn Hdggr n

luna ul 1924 la Socaa Tologcă dn Marburg ar la baă do not lua după acasăconfrnă a căror auor nu- cunoam Cldouă corspund n mar par Manuscrsulcofr u sa păsra Probabl că nsu H

dggr la dsrus după rmnara ii cu acla num laboraă n acla an

Tul confnţi p car l prnăm ac rbu dosb d c ma cuprnăoar laboraă n anul 1924, nulaă o Concpt dtimp; a urmaă să apară n olumul 4 al Ediţii compt Lucrara a fos ocaoaă d lcura corspondn dnr Wllm ly conl Yorck on Warnburg publcaă n 1923

Anum păr dn capolul al lucrăr (nulaPomtiz i Dity şi tndinţ fndmnt i Yock), �froar la acasă corspondnă au fos prlua ma ru d Hdggrn paragraful dn Fiinţ i timp

7



ntro notă de ubol din capitolul III al (intitulat Da 5 tpoatat) Heideertrimite la cofţa cu acelaşi nume şi reprodu

ce paaul introductiv al aceteia după cum urmeazăAnumite ucrri din capitoul următor au ot

comunicate întro conerinţă ţinută la Societateaeoloică din Marbur n luna iulie a anului 192.

onerinţa începea atel :Rflţl uază tatază dp tp C ttpul ? Daă tpul îş află nul în tntat atunl tbu înţl pnnd d la aata tfl puntul d pla ş ala at tă înt dnant

hţat d a tntat a tp. t d d a pun pbla t p dpln jutfat daă pupună puntul d pla nut a u n t dpnbl d ă şt t tntata ş ă înţlgîndaun. Da daă tntata t altva dît un"u vd altva dît daă Dunzu t

tntata atun ana d a pv tpul a da ta a vbt tbu ă ăînă în d na în pa atîta v ît nu va ă şt d Dunzu ş nu înţg ă-L vzz u întbaa a Daăaul la Dunzu t dnţa ş daă aptaala tnitat nu t pblă dît pn aată dnţă atun flzfa nu va dpun nînd d tntat ş pn ua aata dn uă nu va puta fnînd utlzată tdlg a pptvă pblă pntu duţ aupa tpulu Flzfa nuva puta dpăş nînd at pa fl tlgul

7



t avăratu pciait n c privşt impu; şi acăn aucm bin amnt tgia ar a fac cu timpun mai mut privin Î primu rd ga trataă pr xitnţa umană ca una afată n faţa uiDumnu pr fiina tmpraă a muui n raţia a cu trnitata Dumnu nuşi n-ar nvi tgi itna a nu t ntmiată prin crină doie d crinţa crşină n a năşitrbui ă raprt a cva car a ptrcut n

imp un timp pr car pun « n vrmaaca », « cn a vnit pinira vrmii . Fifu nucr Cn ntrabă privitr a timp t htărt îag mpu pd d a mp

im ză noi ci in c cci nm in c Higg imi of opu d mp (nmi ci incio măo. .) n mi ă gm conczi că c c comnic n im ăbic n conină n zină i in ccăio g obmic imi n conină, ci D n nini c n mă n c c c ininbi n xn moiăii D

I că xn i cn g n moi nică D,ă n mg că i ă, c i iin c c c oibiă in nică i D n conină, ini

7



strcturior existentiale ale D-li este siea psă n sja ac�sti sp.

'

Scopu conferinţei, astfe deimitat şi cumi

nînd cu evidenerea ptne atente de a aDi pornind de a temporalitatea oiginară a uui şi atfe pritro probematic ce orespnde tipi natu de pematizeteoogică se menţine n cadru ceor doă sec

ţiuni pbicate din lcrarea nţ mp (dinan 1927) elabrată de Heidegger ncepnd canu 1923 Conferinta nu ne dă nici o informatiedaă Heidegger dispnea în ara an 1924 epanu compet sau parţia a crării sae de ă

păt. Problemaca cenal a crăii nţ mpaceea riitoare a sensu fiinţei n genere carerma să ie tratată rn "Explicarea timpul caoriont transcendenta a ntrebrii priitoare afinţ su ttll de Tmp n adcă sec

nea a treia a primei ărţi secţiune ce nu a mai fostscrisă) rămîne în afara inteniior limitate ae onerinţei e aceea conenţa nu ne oeră un pnctde spriin şi o baă adeată pent a dista daea este o ormă originară a capodoperei nţ

ş mpisctnd genea probematicii din ucrareană mp tree s ne amntim înă dnconferinţa de abiitare din an 1 9 1 5 Conceptule tm în nţa oe timp seeşte a sepa

7



rara rgnor d n nara ş sora Prgra rbrghz r n n ssrd arn 121-122, nereăr enomenolog

ce la Aroel nroucere cercearea fenomenologcă oraz xc nrbara roara sns d n a nr s dsc, ca s a rgr rbrgh� dn ss d ara an 123, ca dsr Onologe Hermeneu

ca acă saa nonoogc-hrnc a n roba c asnoar.Lucrarea c oar Concepul e mp,

an a dr, rrş s carc dnsna sorc a acs obac rn

ro dsc asra orai ş sorcc c nrab a D-. n crns Hdggr ara c n onooga occdna radona na d grc sns n a osnrra ornnd d a . Inrrara da

nrn on sa a non dn as n nc d rrn c rdaz sns car ar na n dr onoog"Obnnd caa ora D- nconc a orgnar a s ş anc

nr ozo sarcna d a nrra dn nosns n, ornnd d a acs conc d a orgnar, ooda d a sn dsrc,rnd acs r czor, onooga radona. As, aca c da ra scn dn

7



Fiinţă şi timp, iniaă mp i fină s apiată o ată c a atica păţ a oa asna npbicaă ca a i bi să poa

: Trăsătule funmentae ale unei detrucii fenomenologie a ontoloiei pefirul căIăuzitoal problematici temporalităii. Lucrarea n a 924 Conceptul de imp n o ca pliina c pi a planl copl a apo

o iină i timp ca a a ă pbca 927 c pil oă scini apii păi

uli M JN

Martin Heidegger - Conceptul de Timp

Documents

Transcript of Martin Heidegger - Conceptul de Timp