Marketing turistic2011

TRUE/FALSE

1. Prima componentă a mediului de marketing este mediul intern al firmei, ale cărui componente sunt, în acelaşi timp, părţi ale sistemului de creare şi de livrare, fiind incluse, în mod corespunzător, în cadrul politicii de produs, preţ, promovare şi distribuţie.

ANS: T PTS: 1

2. Terenul are în servicii, în general, şi la firma de turism, în particular, o anumită importanţă, rezultat al caracterului flexibil al ofertei şi al necesităţii poziţionării acesteia în funcţie de localizarea şi migraţia cererii.

ANS: F PTS: 1

3. Clădirile reprezintă, la rândul lor, elemente de bază ale suportului fizic necesar

prestării serviciilor turistice; cel mai bun exemplu îl constituie, desigur, hotelul,

al cărui aspect şi funcţionalitate reprezintă elementul hotărâtor în alegerea

turistului.

ANS: T PTS: 1

4. Resursele financiare se constituie în elemente ale mediului extern al firmei de

turism în ceea ce priveşte asigurarea bugetelor necesare derulării programelor

de marketing.

ANS: F PTS: 1

5. Ce-a de-a doua componentă a mediului de marketing, mediul extern, are în turism aceeaşi semnificaţie ca şi în cazul bunurilor, fiind definit de totalitatea factorilor externi firmei, care acţionează asupra acestuia, afectându-i activitatea şi rezultatele.

ANS: T PTS: 1

6. Concurenţii, ca parte componentă a mediului intern al firmei, reprezintă un factor strategic deosebit de important, interesând din acest punct de vedere, tipul de concurenţă cu care se confruntă firma şi mijloacele prin care aceasta acţionează pe piaţă.

ANS: F PTS: 1

7. Furnizorii de materii prime, de echipamente, de materiale, dar, mai ales, de forţă de muncă constituie, de asemenea, un element de primă însemnătate al micromediului de marketing.

ANS: T PTS: 1

8. Comportamentul de cumpărare al consumatorului de servicii turistice reprezintă elementul determinant al marketingului intern al firmei, fiind definit de totalitatea actelor, atitudinilor şi deciziilor cumpărătorului privind utilizarea unei părţi din veniturile sale pentru achiziţionarea de servicii turistice.

ANS: F PTS: 1

9. În urma achiziţionării serviciului turistic, dar, mai ales, după prestarea acestuia, clientul încearcă o anumită satisfacţie, făcând o comparaţie între ceea ce a obţinut şi satisfacţia anticipată.

ANS: T PTS: 1

10. Locul tranzacţiilor este reprezentat fie de reţeaua de agenţii de turism, fie în

afara acesteia, atunci când achiziţionarea produsului turistic se face direct la

hotel (în general, la locul de cazare), restaurant, etc.

ANS: T PTS: 1

11. O coordonată de bază a evaluării pieţei turistice o formează stabilirea dimensiunilor pieţei, respectiv structura, aria şi capacitatea acesteia, de fapt a componentelor pieţei, respectiv cererea şi oferta.

ANS: T PTS: 1

12. În turism, mai mult decât în alte domenii, analiza de marketing a ciclului de viaţă al produsului are un rol însemnat în reuşita afacerii, analizele în cauză vizând determinarea cât mai exactă a fazelor ciclului de viaţă a produsului, pe baza cunoaşterii factorilor care influenţează, direct sau indirect, creşterea sau reducerea acestora.

ANS: T PTS: 1

13. Conduita întreprinderii în domeniul produsului turistic este definită de totalitatea obiectivelor, strategiilor şi tacticilor care vizează produsul turistic în ansamblul său, acestea fiind determinate de caracteristicile serviciilor turistice şi, mai ales, ale procesului de cercetare şi livrare.

ANS: F PTS: 1

14. Obiectivele strategice ale politicii de produs turistic sunt asemănătoare cu cele specifice în general serviciilor, ele reunind elemente care caracterizează procesul şi asigură livrarea unui produs turistic în concordanţă cu oferta turiştilor.

ANS: F PTS: 1

15. În turism, calitatea este cea care stă la baza politicii de produs, fiind plasată într-o poziţie dominantă în raport cu celelalte elemente ale produsului.

ANS: T PTS: 1

16. Creşterea productivităţii în turism generează efecte serioase asupra unor caracteristici de calitate, asupra timpului de livrare a produsului turistic, care afectează şi determină capacitatea cererii.

ANS: F PTS: 1

17. Diferenţierea serviciilor reprezintă un mijloc de poziţionare a produsului turistic pe piaţă şi, pe această bază, unul din obiectivele politicii de produs.

ANS: T PTS: 1

18. Prezenţa în structura produsului turistic a elementelor intangibile specifice serviciilor imprimă pieţei turistice o caracteristică proprie, respectiv opacitatea.

ANS: T PTS: 1

19. Piaţa turistică se caracterizează printr-o anumită hipersensibilitate la variaţiile micromediului, prin elasticitate şi dinamism.

ANS: F PTS: 1

20. Piaţa turistică se caracterizează printr-o mobilitate ridicată, ce decurge din modul de manifestare a cererii turistice.

ANS: T PTS: 1

21. Cererea de servicii, ca parte componentă a pieţei turistice, reprezintă expresia unei nevoi determinate de anatomia omului şi condiţiile existenţei sale sociale, răspunzând unor aspiraţii către anumite lucruri, susţinute de posibilitatea de cumpărare, dar şi de voinţa de achiziţionare a bunurilor (serviciilor) respective.

ANS: T PTS: 1

22. Desigur, consumul turistic are o sferă de cuprindere mult mai mare decât oferta,

deoarece şi în domeniul turismului se poate vorbi de un autoconsum – atunci

când vacanţele sunt petrecute în vizite la rude şi prieteni sau în case proprii de

vacanţă.

ANS: F PTS: 1

23. Oferta turistică poate fi definită ca reprezentând fie ansamblul atracţiilor care pot motiva vizitarea lor de către turişti, fie totalitatea bunurilor şi serviciilor care satisfac la un moment dat cererea turistică, asemenea abordări reuşind însă să surprindă oferta turistică în complexitatea ei şi sub aspectul diferenţierii de celelalte tipuri.

ANS: F PTS: 1

24.

Creşterea pieţei turistice prezintă două laturi, una cantitativă – exprimată prin

numărul călătorilor şi a consumurilor aferente – şi una calitativă, rezultatul

atragerii în circuitul turistic a noi regiuni, zone şi chiar ţări, a unor segmente tot

mai largi ale populaţiei, de o structură eterogenă din punct de vedere economic,

socio-cultural şi afectiv.

ANS: T PTS: 1

25. Daca in cazul bunurilor materiale, distributia (comercializarea) se realizeaza prin transferul

marfurilor la cumparator, in turism, prin distributie trebuie inteles transferul prestatiilor catre

turisti, avand drept principala caracteristica faptul ca, in acest caz, distributia se realizeaza prin

transportul cumparatorului (turistului) la locul unde se realizeaza prestatia.

ANS: T PTS: 1

26. In tarile in care turismul cunoaste o dezvoltare puternica, marile agentii de voiaj sunt grupate si colaboreaza direct cu companiile aeriene, cu marile intreprinderi hoteliere si de alimentatie publica si cu alte organizatii turistice.

ANS: T PTS: 1

27. In turism, comercializarea produsului se realizeaza de prestatori prin doua

sisteme: direct catre clienti si indirect, printr-un lant de intermediari sau agentii

de voiaj care, in schimbul unui comision, preiau sarcina legarii prestatorilor de

servicii turistice cu consumatorii acestora.

ANS: T PTS: 1

28. Legaturile pretului cu celelalte elemente ale mix-ului, diversitatea aspectelor cu care se confrunta firma de turism in activitatea desfasurata, in general, in ceea ce priveste preturile, in particular, isi pun amprenta asupra politicii de pret, ca parte componenta a politicii de marketing a firmei, reflectandu-se in nivel, grad de diferentiere, flexibilitate, variatie temporala etc.

ANS: T PTS: 1

29. Oferta de servicii turistice reprezinta o conditie de baza a adoptarii politicii de pret, in conditiile in care o asemenea politica se poate diferentia in functie de modul in care este oferit produsul turistic, respectiv ca produs global sau ca produs separat, individual.

ANS: T PTS: 1

30.Cererea se constituie ca o conditie a adoptarii politicii de pret in doua ipostaze, respectiv:

prin solvabilitate si elasticitate, cand va afecta cu precadere nivelul pretului si prin variatie

temporala, cand genereaza o conduita adecvata: diferentierea sau nu a pretului in functie de

evolutia temporala a cererii. In acest context, o atitudine adecvata se va fundamenta pe relatia

dintre pret si cerere sau venit, avand la baza obiective ce pot fi atinse, respectiv: reducerea

cererii in perioadele de varf si cresterea acesteia in cele cu intensitate scazuta.

ANS: T PTS: 1

31.

Perceptia pretului de catre consumatori este definita de rolul pe care i-l

atribuie consumatorul din cel putin trei motive: cunostintele clientului despre

pret (ce se regasesc in pretul de referinta), rolul costurilor non-monetare

(exprimate de “sacrificiile” pe care clientii trebuie sa le faca pentru

achizitionarea serviciului turistic) si pretul, privit ca indicator al calitatii

serviciului turistic.

ANS: F PTS: 1

32. Promovarea in turism consta in transmiterea de mesaje si informatii menite sa-i informeze atat pe operatorii de turism, cat, mai ales, clientela potentiala asupra produsului turistic ce urmeaza a fi pus in vanzare, respectiv asupra caracteristicilor acestuia si a elementelor componente ale serviciilor turistice oferite spre comercializare.

ANS: T PTS: 1

33. Asupra activitatii promotionale isi pune amprenta si natura produsului turistic, caracteristicile acestuia, mai ales intangibilitatea, variabilitatea si inseparabilitatea.

ANS: T PTS: 1

34. Reducerile de tarife sunt des folosite drept facilitate in practica turistica, diferentele care apar intre firmele turistice care le acorda fiind in legatura cu numarul de turisti si lungimea perioadelor pentru care se acorda, nivelul acestor reduceri, corelarea lor cu alte facilitati acordate.

ANS: T PTS: 1

35. Gratuitatile nu se ofera fie tuturor categoriilor de populatie in ceea ce priveste unele servicii de agrement, vizitarea unor expozitii sau muzee, fie numai unor anumite categorii de consumatori.

ANS: F PTS: 1

36. Relatiile publice sunt reprezentate de un ansamblu de masuri luate de firma de turism pentru a intretine un climat adecvat in relatia cu publicul sau cu o parte a acestuia.

ANS: T PTS: 1

37. Publicitatea actioneaza asupra turistilor potentiali prin intermediul mesajelor publicitare, al caror continut este in masura sa determine un anumit comportament de achizitionare (cumparare). Inainte de toate insa, publicitatea nu este un mijloc de comunicare in masa, ce presupune un destinatar si un mijloc de comunicare.

ANS: F PTS: 1

38. Obiectivele strategice ale activitatii promotionale in turism pornesc de la rolul promovarii in

acest domeniu, pe de o parte, si de la pozitia detinuta de consumatorul de servicii turistice in

cadrul pietei si serviciile oferite, pe de alta parte.

ANS: F PTS: 1

39. In ceea ce priveste obiectivul central al activitatii promotionale in turism, acesta se refera la

prestarea serviciului turistic la nivelul promis prin publicitatea realizata sau chiar la un nivel

mai ridicat fata de acesta, in timp ce obiectivele partiale au in vedere conducerea serviciilor

promise, recastigarea increderii clientilotr, educarea acestora si perfectionarea activitatii in

cadrul firmei.

ANS: T PTS: 1

40. Variatia temporara a ofertei este un criteriu la fel de important, in functie de care exista posibilitatea alegerii dintre doua alternative: strategia diferentierii temporare a promovarii si strategia nediferentiata, in cazul in care cererea turistica este relativ uniforma.

ANS: F PTS: 1

41. In functie de mediile promotionale utilizate in transmiterea mesajului publicitar, se poate apela

la una din urmatoarele trei alternative: intensiva, exclusiva si selectiva.

ANS: T PTS: 1

42. Turismul este un domeniu de activitate cu un profil complex, un punct de interferenta a mai

multor sectoare, pentru ca reuneste un ansamblu de bunuri si servicii si antreneza potentialul

natural, material si uman, avand implicatii atat asupra dezvoltarii economice si sociale, cat si

asupra relatiilor internationale.

ANS: T PTS: 1

43. Inclus relativ recent printre necesitatile de consum ale omului modern, cuantificat ca indicator al calitatii vietii, turismul isi merita pe deplin importanta pe care i-o acorda astazi specialistii in economie si in general administratiile unor regiuni cu conditii propice practicarii lui.

ANS: T PTS: 1

44. Turismul reprezinta o ramura importanta a economiei, componenta majora a sectorului

secundar, al carui obiect il constituie tranzactiile comerciale sub forma de activitati turistice

in scopul satisfacerii nevoilor de consum ale calatorilor.

ANS: F PTS: 1

45. Pentru a determina contributia turismului la cresterea economica, la stabilirea preturilor, la echilibrul balantei de plati, la distributia justa si echitabila a venitului national si utilizarea deplina a fortei de munca, trebuie analizate efectele turismului la niveul economiei unei tari sau regiuni, plecand de la relatia lor cu obiectivele fundamentale ale intregului sistem economic.

ANS: T PTS: 1

46. Activitatile specifice turismului epuizeaza resursele naturale si antropice pe baza carora se

dezvolta, ci mai mult prin obiectivele propuse, acestea se inscriu in grija unei exploatari

rationale a resurselor si de protejare a mediului.

ANS: F PTS: 1

47. Turismul reprezinta una din formele principale de legatura directa intre oameni pe plan national si international, manifestandu-se ca un mijloc activ de educatie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultura si civilizatie si faciliteaza accesul la valorile culturale, favorizand schimbul de idei, stimuland dezvoltarea orizontului cultural si intelectual, de cunoastere a populatiei locale si a vizitatorilor,influentand astfel dimensiunile si structura consumului.

ANS: T PTS: 1

MULTIPLE CHOICE

1. Elementele corporale (materiale) alcătuiesc, de fapt, suportul material al activităţii turistice şi nu au în vedere:

a.

patrimoniul de resurse naturale, culturale, istorice, artistice, etc. specifice unei staţiuni, zone, regiuni sau ţări;

c.

resursele financiare

b.

infrastructura generală a zonei, regiunii sau ţării, formată din reţeaua de transport, telecomunicaţii, electricitate, canalizare;

d.

baza materială şi echipamentele turistice, care asigură condiţiile de cazare, alimentaţie, tratament, agrement.

ANS: C PTS: 1

2. Prin natura sa specifică, produsul turistic are o serie de particularităţi referitoare, printre care nu se regasesc:

a.

unicitatea elementelor compo-nente, în sensul că fiecare produs poate reprezenta un caz singular, lucru datorat varietăţii mari a resurselor turistice şi a serviciilor care îi sunt asociate;

c.

în decizia de achiziţionare a produsului turistic toate compo-nentele sale au acelaşi rol;

b.

produsul turistic este rezultatul acţiunii conjugate a mai multor prestaţii de servicii (hoteliere, de alimentaţie publică);

d.

produsul turistic este favorizat de zonele care dispun de un anumit nivel de dezvoltare economică, în astfel de zone existând o infrastructură adecvată.

ANS: C PTS: 1

3.

Principalele strategii de produs turistic în extrasezon nu se referă la:

a.

Combinarea unor elemente de atractivitate cu grade diferite de sezonalitate aflate în zone apropiate, uşor accesibile prin poziţia lor geografică.

c.

Combinarea, în variante diverse, a serviciilor turistice oferite, elementul variabil fiind, de regulă, serviciile de masă.

b.

reducerea şi creşterea divergenţei, respectiv a complexităţii, fiecare dintre acestea având avantaje şi dezavantaje

d.

Diversificarea serviciilor de agrement, prin oferirea zilnică a unor posibilităţi variate de alegere a modului de petrecere a timpului liber destinat odihnei.

ANS: B PTS: 1

4. În turism, cererea se manifestă printr-un număr mare de variante, ce pot fi

structurate în funcţie de mai multe criterii, printre care nu se afla:

a.

tipologia socio-profesională, familia şi forma de turism în care se desfăşoară călătoria turistică a clientului interesat;

c.

caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, modalităţile de transport, de cazare);

b.

sursele financiare şi sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice în funcţie de structura serviciilor;

d.

delimitarea acestor segmente prezintă o deosebită importanţă pentru adaptarea elementelor din structura ofertei la nevoile exprimate de acestea.

ANS: D PTS: 1

5. Oferta turistică nu este constituită din :

a.

baza materială specifică – de

cazare, alimentaţie, agrement

etc. – şi infrastructura generală,

o asemenea componentă fiind

cea care permite exploatarea

potenţialului;

c.

resursele financiare

b.

forţa de muncă, ce determină

valoarea producţiei;

d.

serviciile (sectorul terţiar),

forma sub care se exteriorizează

de fapt produsele turistice.

ANS: C PTS: 1

6. Printre particularităţile ofertei turistice nu se numara: a.

Complexitatea şi eterogenitatea

ofertei turistice sunt expresia faptului

că oferta şi producţia turistică sunt

alcătuite dintr-un amalgam de

elemente: resurse turistice,

echipamente şi servicii etc. În acest

context, se poate vorbi atât de

eterogenitatea componentelor ofertei,

dar şi de eterogenitatea

producătorilor, prestatorilor de

servicii turistice.

c.

forţa de muncă, ce determină

valoarea producţiei;

b.

Rigiditatea ofertei turistice se

manifestă sub forme diverse,

respectiv prin imobilitate (întâlnirea

cererii şi realizarea consumului

realizându-se prin deplasarea

turiştilor spre ofertă), prin

imposibilitatea stocării produselor,

prin capacitatea limitată – în timp şi

spaţiu – a atracţiei, echipamentelor şi

chiar a forţei de muncă;

d.

Inadaptabilitatea relativă sau, altfel

spus, adaptabilitatea parţială şi

imperfectă la cerere, rezultat al

caracterului rigid şi inelastic al cererii

turistice, ce limitează posibilităţile

alinierii acesteia la variaţiile cererii.

ANS: C PTS: 1

7. În turism, preţurile produselor prezintă câteva trăsături distinctive, printre care nu se afla:a.

Diferenţierea, în sensul că ele se eşalonează pe o plajă foarte largă, diferenţiindu-se în timp (rezultat al caracterului sezonier al activităţii turistice) şi în spaţiu (urmare a localizării diferite a staţiunilor şi echipamentelor, în raport cu principalele elemente de atracţie - plajă, pârtie de schi, lac terapeutic etc.).

c.

Caracterul inflaţionist al preţurilor

produselor turistice, inflaţia în turism

prezentând o serie de caracteristici

specifice. În acest sector,

manifestările inflaţioniste deosebite

ale preţurilor sunt rezultatul

mecanismului de formare al lor

(inflaţie prin costuri), al specificului

cererii şi ofertei, al

interdependenţelor turismului în

economie şi al relaţiei strânse între

turismul intern şi internaţional

(inflaţie importată).b.

Inadaptabilitatea relativă sau, altfel spus, adaptabilitatea parţială şi imperfectă la cerere, rezultat al caracterului rigid şi inelastic al cererii turistice;

d.

Preţurile produselor turistice au o influenţă relativ limitată asupra pieţei (în principal asupra cererii şi consumului).

ANS: B PTS: 1

8. Marketingul turistic prezintă o serie de particularităţi, printre care nu se regaseste:a.

Pentru a obţine eficienţa dorită în activitatea desfăşurată, agenţii economici ce-şi desfăşoară activitatea în turism trebuie să-şi sincronizeze acţiunile de-a lungul întregului proces de realizare a prestaţiei. În caz contrar, efortul făcut de una sau mai multe verigi ale lanţului de prestaţii turistice va fi influenţat, pozitiv sau negativ, de celelalte.

c.

Un asemenea serviciu se comercializează în condiţii asemănătoare cu cele ale bunurilor de consum cu durată lungă de întrebuinţare

b.

Aceiaşi importanţă o are şi sincronizarea deciziilor adoptate la nivel macroeconomic cu cele de la nivel microeconomic, specificul activităţii turistice impunând ca deciziile luate de către agenţii economici să fie susţinute de cele adoptate de organele aflate la niveluri superioare, ca de exemplu cele referitoare la orientarea investiţiilor în turism.

d.

Aplicarea marketingului în turism nu este posibilă fără luarea în considerare a sezonalităţii, aceasta reprezentând o componentă esenţială a eficienţei activităţii turistice, practic toate deciziile fiind afectate de sezonalitate.

ANS: C PTS: 1

9.

Conceptul de distributie nu se refera la:a.

reteaua de unitati in care urmeaza a

se intalni prestatorul de servicii

turistice si consumatorul;

c.

traseul pe care “oferta potentiala” il

parcurge pana ajunge la consumatorul

final (turistul) avand drept final

vanzarea anticipata a prestatiei

turistice. Acesta alcatuieste de fapt

canalul de distributie;

b.

unitatile de cazare d.

deplasarea, in cele mai multe cazuri,

a prestatorului de servicii turistice

catre consumator; de mentionat insa

ca exista cazuri cand consumatorul se

deplaseaza la prestator, deplasare care

se poate realiza chiar fara prezenta

fizica a acestuia, prin intermediul

unor mijloace de comunicatie.

ANS: B PTS: 1

10. Care forma de distributie nu o intalnim?a.

Distributia selectiva presupune

selectionarea unui numar limitat de

agenti (intermediari) distribuitori. In

acest caz, firma turistica poate

controla mai bine segmentele de piata

carora li se adreseaza produsele sale,

realizand si un cost mai scazut al

distributiei;

c.

Distributia exclusiva implica

utilizarea retelei de distributie a unui

singur intermediar pe o anumita piata

sau arie geografica ;

b.

Distributia intensiva presupune

organizarea si utilizarea unui numar

mai mare de unitati de distributie,

care asigura vanzarea produsului

turistic al unui ofertant.

d.

distributia extensiva

ANS: D PTS: 1

11. Printre strategiile retelei de distributie nu se regaseste: a.

gradul de dezvoltare a retelei –

pricipalele alternative fiind

dezvoltarea retelei, limitarea

voluntara a acesteia sau restrangerea

retelei;

c.

gradul de concentrare, respectiv

densitatea retelei intr-o anumita zona

geografica – alternativele strategice

fiind retea densa, retea moderata

(relativa) si retea rara;

b.

gradul de distributie d.

gradul de diferentiere a retelei obliga

firma la definirea unei conduite fata

de caracteristicile de baza ale retelei,

existand in acest caz doua alternative:

retea relativ uniforma sau retea

neuniforma (diversificata).

ANS: B PTS: 1

12. Principalele strategii de preturi si tarife nu au in vedere:a.

strategia tarifelor forfetare (pausale,

globale, “total inclus”) in care se

ofera turistilor un pachet minimal de

servicii obligatorii (transport,

pensiune completa, excursii in cadrul

sejurului etc) la un anumit nivel de

confort;

c.

strategia tarifelor ridicate, practicata

in cazul unei oferta exclusive sau

limitate din punct de vedere

concurential (ex. Delta Dunarii);

b.

strategia tarifelor scazute, moderate

sau asa numitului “tarif de lansare”

sau “tarif de impulsionare” este

folosita pentru patrunderea pe o

anumita piata, fiind aplicata de regula

pentru un produs turistic determinat

si pentru o perioada limitata de timp;

d.

strategia tarifelor de oligopol

ANS: D PTS: 1

13. Activitatile in domeniul relatiilor publice nu se realizeaza prin:a.

transmiterea pe cai diferite de informatii despre firma turistica si despre produsele acesteia;

c.

transmiterea unor informatii eronate

b.

organizarea de conferinte de presa si de intalniri cu specialisti in domeniu;

d.

o legatura permanenta cu grupurile, institutele si persoanele influente si transmiterea catre acestea de documentatii, cadouri publicitare, felicitari, informatii etc.

ANS: C PTS: 1