Marile Descoperiri Geografice

Principalele cauze pentru care aceste mari descoperiri geografice au avut loc sunt:

dezvoltarea comertului aparitia capitalului care investit aducea profit realizarea comertului de catre negustori prin navigatie imbunatatirea navigatiei prin aparitia busolei , astrolabului , portulamului si a caravelei expansiunea otomana in zona Asiei Mici si a Pen.Balcanice  punea in pericol comertul dintre Europa si Orient

Unii dintre marii exploratori cu descoperiri geografice foarte importante sunt:

Marco Polo Bartholomeo Diaz (navigator) Vasco da Gamma (navigator) Cristofor Columb (navigator) Amerigo Vespucci Fernando Magellan (navigator)

1.Bartholomeo Diaz

Indata dupa intoarcerea expeditiei lui Cao,regele portughez Joao II a hotarat sa trimita spre sud doua corabii de razboi.Acestor corabii li s-a adaugat un vas de transport cu provizii.Sef al micii flote a fost numit Bartholomeo Diaz,iar carmaci principal a fost numit un mare navigator la acea vreme,Pero Almequer.

Cronologia expeditiei pe mare a lui Diaz nu este destul de limpede. In present,majoritatea istoricilor inclina sa considere ca flota sa a plecat din Lisabona in august 1447.Diaz a mers pe drumul obisnu-it pana la Sao Jorge da Mina,iar de aici a urmat drumul lui Diego Cao pana in dreptul paralelei de 22 grade latitudine sudica.Dinco-lo de tropicul sudic el a descoperit un tarm pustiu si usor crestat. Diaz a asezat primul sau padro pe malul “Portului Mic”.De aici,el a pornit spre sud de-a lungul coastei pustii,care devia tot timpul usor spre rasarit,dar in apropierea paralelei de 33 grade latitude-ne sudica cotea brusc spre vest (in dreptul golfului Sfanta Elena). In timpul acesta s-a starnit un vant puternic.Fiindu-I teama ca va-sele sa nu se sfarame de stanci,Diaz a iesit in largul oceanului. Vantul s-a transformat in furtuna si portughezii au pierdut din ve-dere coasta Africii.Furtuna inspaimantatoare zguduia mereu cele doua corabii mici portugheze,manandu-le spre sud (vasul de transport ramasese in urma).Cand furtuna s-a mai potolit,Diaz a cotit iarasi spre rasarit.Corabiile au mers cateva zile in aceasta directie,dar tarmul Africii nu se arata.Diaz s-a gandit ca a ocolit pesemne extremitatea sudica a Africii.Ca sa se convinga de acest lucru,a cotit spre nord.Dupa 2-3 zile au aparut in zare niste munti, iar apoi un tarm inalt acoperit cu iarba verde,care se intindea de la apus spre rasarit (3 februarie 1488).

Portughezii au zarit pe un deal o cireada de vaci si cativa pastori aproape goi.Diaz a trimis cativa oameni pe tarm ca sa ia apa.Pas-torii pe care portughezii i-au luat la inceput drept negri,au manat vacile mai departe,ei insusi ramanand in varful dealului,strigand si dand din maini.Diaz a lansat in ei o sageata din archebuza.Un pastor a fost ucis,iar ceilalti au fugit.Atunci portughezii s-au apropiat de “negrul” ucis si au vazut ca are parul ca “lana”,dar pielea de culoarea  frunzelor uscate era mult mai deschisa decat a negrilor pe care ii intalnisera pe tarmurile apusene ale Africii.Ast-fel,prin uciderea unui pastor dezarmat,a fost marcata prima intalnire a europenilor cu poporul Koi Koin,pe care nu-l cunoscu-sera inainte,locuitorii bastinasi ai Africii de Sud.Di acest “Port al Pastorilor”,Diaz si-a condos corabiile de-a lungul tarmului

drept spre rasarit si a ajuns pana la un golf larg deschis spre ocean.De aici coasta cotea lin spre nord-est,in directia Idiei.Diaz a ajuns la concluzia,care s-a dovedit justa,ca vasele sale au ocolit toata coasta sudica a Africii si se afla in oceanul Indian,pe care multi il considerasera o mare inchisa .”Calea maritima spre India in jurul Africii fusese descoperita.”

Diaz a asezat pe o insula in golf cel de-al doilea padrao,dar echi-pajul ambelor corabii,istovit de indelungatele pelegrinari pe ocean i-a cerut sa se intoarca in patrie.Temandu-se de o rascoala,Diaz a fost nevoit sa cedeze.

2.Cristofer Columb

Dintre evenimentele care au marcat inceputul erei moderne,nici u-nul nu a avut urmari mai inseminate decat descoperirea Americii si a drumurilor maritime spre Indiile Orientale.Cu aceste descope-riri incepe expansiunea care avea sa impuna celorlalte continente stapanirea Europei si suprematia civilizatiei europene.Pana la primul razboi mondial,Europa a stapanit lumea cunoscuta si a lar-git necontenit limitele acestei lumi.

Descoperirea Americii se datoreaza unei “erori norocoase”.Pe baza credintei ca pamantul e sferic si ca apusul Europei nu e sepa-rat de Extremul Orient decat prin Oc. Atlantic,Cristofor Columb a pornit,in 1492,sa descopere drumul Indei spre vest si a nimerit,fa-ra sa-si dea seama,in America.

In 1483,Columb ceru regelui Ioan II al Portugaliei trei caravele a-provizionate pentru un an.La avizul consiliului sau,Ioan II declina propunerea.Prin fratele sau Bartolomeu,Columb facu aceeasi cerere regelui Frantei si regelui Angliei,dar fu refuzat si de acestia.Atunci s-a stabilit in Spania,unde si-a asigurat protectia ducelui Medina Celi si a altor demnitari de la curte.Propunerea sa fu supusa unei comisii,ai carei membri in umanitate o gasira inac-ceptabila.La interventia confesorului sau,Isabella primi totusi pe Columb si,dupa caderea Grenadei ,ii accepta conditiile. Prin conventia de la Santa Fe,Columb primea titlul de aproape princiar de amiral,viceregalitatea tuturor pamanturilor pe care ar putea sa le descopere si a zecea parte din produsul comertului cu aceste tari.

La 3 august 1492,Columb parasi portul Palos cu trei caravele si 120 de oameni.Dupa ce atinse insulele Canare,se avanta in necunoscut.Impinse de un vant favorabil,corabiile mergeau atat de repede,incat,in zorii zilei de 12 octombrie,marinarii zarira la mar-ginea orizontului o fasie de pamant.Columb credea ca se afla in fata Cipangului.In realitate,se afla in fata insulelor Bahamas.Peste cateva zile,descoperi insula Cuba pe care o lua drept Cipangu,a-poi insula Haiti pe care,din cauza climei sale asemanatoare cu cea a Spaniei,o boteza Espanola.Toate aceste insule erau locuite de oameni bruni,aproape goi,dar impodobiti cu obiecte de aur.Con-vins ca a ajuns in India,Columb i-a numit indieni.Dupa ce,din resturile uneia dintre corabiile sale naufragiate a construit prima intaritura spaniola in Haiti,Columb a ordonat intoarcerea si,la 15 martie 1493,a sosit in Spania,cu doi haitieni si cateva monstre de aur,incredintat ca a descoperit tara aurului.

Columb a mai facut inca trei calatorii in America.In cursul celei de-a doua (septembrie 1493 – iunie 1496),a descoperit o serie de insule din grupul Antilelor mici,locuite de caraibi salbatici,dar inteligenti,a ajuns apoi la Espanola,unde a gasit fortul de lemn distrus si garnizoana macelarita;iar in drum spre Cuba a descope-rit Jamaica.Convins ca la Cuba a atins continentul Asiatic,s-a in-tors la Cadiz.

Expeditia a treia (mai 1498 – noiembrie 1500) l-a condus la gura Orinocului si i-a permis sa atinga pentru prima oara continentul nou,iar in cursul calatoriei a patra (mai 1502 – noiembrie 1504),a explorat litoralul Americii Centrale si a venit in contact cu civili-zatia maya din Yucatan.

Columb nu a corespuns sperantelor pe care Spania le pusese in el. Colonistii care l-au insotit au descoperit tari manoase,dar nu au gasit comorile de aur la care se asteptau.Au inceput sa se certe intre ei si sa trimita in Spania plangeri impotriva lui Columb.Re-gina l-a eliberat de aceste acuzatii,darn u l-a mai lasat stapan pe tarile descoperite.In ultima sa expeditie,Columb si-a pierdut corabiile pe coasta Americii Centrale si s-a intors bolnav in Spani-a (1904).El a murit in 1506,sarac si aproape uitat,fara sa stie ca a dat Castiliei o Lume Noua.

3.Amerigo Vespucci

Amerigo Vespucci a fost unul dintre marii navigatori ai tuturor timpurilor.Devine interesat de calatoriile lui Cristofor Columb si, dupa mai multe incercari de a descoperi un pasaj spre Asia,isi da seama ca poate deveni marinar.

A participat la numeroase expeditii (1499,1501,1503 – 1504,1505 – 1507)ca amator si cartograf.A descoperit Brazilia pe 27 iunie 1499 si a navigat pe fluvial Amazon,descriind locurile noi.Era pri-mul european care a ajuns in America de Sud.Expeditia avea sa-l faca pe Vespucci faimos,deoarece descoperise un continent.Vespu-cci era convins ca nu ajunsese in Asia.

A fost primul explorator care a cercetat aproximativ 6000 de mile de coasta apartinand astazi Argentinei,Uruguayului,Braziliei,a ob-servat existenta curentului ecuatorial,a descoperit fluviile Amazon, Pavia si La Plata.Dar,ce este mai important – a descoperit America.

In cinstea lui,continentul ii poarta numele.Incepand din anul 1507, America apare in lucrarea geografului Ioren Martin Waldseemii-ler,intitulata “Cosmographical Introduction” ,iar din 1515 pe globul lui Johannes Schoner. Primul care a extins denumirea de “America” si pentru teritoriile nordice si pentru cele sudice a fost cartograful olandez Gerard Mercator,in harta aparuta in anul 1538.

4.Vasco da Gamma

Descoperirea recenta a “Indiilor Occidentale” de catre Cristofor Columb creau Spaniei avantaje uriase care nu puteau lasa indife-renta monarhia portugheza.De aceea regele Manuel I cel Mare (“el Afortunado”)echipeaza sub supravegherea lui Bartholomeo Diaz o escadra,numindu-l comandant pe tanarul curtean, de origi-ne nobila,Vasco da Gamma.Escadra a pornit la 8 iulie 1497 din portul Lisabonei;era compusa din doua corabii grele (fiecare cu o deplasare de 120 tone),un vas usor si rapid de 50 de tone si o co-rabie mare de 200 tone pentru transportul proviziilor pentru 3 ani. Cele trei nave,de o constructie foarte ingrijita,duceau si toate piesele de schimb necesare,castelele lor erau dotate cu doua randuri de tunuri,echipajul era format din aproximativ 200 de oameni (avand si un nr sufficient de arbalete),in timp ce capitanii aveau la dispozitie cele mai moderne instrumente de navigatie,pre-cum si o intreaga biblioteca documentara specifica.

Dupa patru luni de navigatie,escadra a ajuns in largul golf Sf. Ele-na.Ocolind capul Bunei Sperante si navigand spre nord de-a lun-gul coastei orientale africane,exploratorii au ajuns in porturile Mozambic si Mombasa,unde au intrat in contact si in conflict cu navigatorii arabi locali.Contactele comerciale (si conflictele) au continuat si dupa traversarea Marii Arabiei;dupa care escadra a ancorat in fata marelui oras Calcutta,ai carui negustori arabi con-trolau aproape tot comertul cu sudul Indiei.Din Calcutta,Vasco da Gamma s-a reintors (pana la capul Verde)pe aceeasi ruta,anco-rand in portul Lisabonei dupa o calatorie care durase aproape doi ani.Dupa multe peripetii – conflicte sangeroase cu localnicii,acti-uni piratesti,multi morti in incaierari,in furtuni sau decimate de scorbut – din cele patru nave s-au intors doar doua;iar din mem-brii echipajului – abia 55 de oameni.

Prima expeditie a lui Vasco da Gamma s-a soldat – din punct de vedere al profitului social – cu rezultate mult sub asteptari;putine mirodenii si obiecte pretioase.In schimb,capitanului i-a adus importante privilegii financiare si inaltul titlu de Amiral al Indiilor.Portugalia a devenit o mare putere maritime,detinand monopolul cu Asia de sud si est.Iar pentru comertul mondial,des-coperirea caii maritime,prin Atlantic spre India si China,va ramane factorul determinant timp de cinci secole – pana la deschiderea canalului Suez (1869).

Ostilitatea intampinata de Vasco da Gamma din partea arabilor si a aliatilor lor din India a convins guvernul portughez de necesita-tea infruntarii acestei concurente comerciale de pe pozitii de forta. Incat,indata dupa intoarcerea lui Vasco da Gamma a fost echipata o flotila de 13 corabii,bine inarmate si cu un echipaj de 1500 de oameni,pusa sub comanda tanarului Pedro Alvarez Cabral.In istoria marilor descoperiri geografice incepea acum o noua faza: in locul expeditiilor de explorare avem expeditii de cucerire.

Flotila a pornit in martie 1500.Dupa sase saptaman,indepartandu-se mult de coasta Africana,a ancorat intr-un punct estic al Americii de Sud,pe care comandantul l-a denumit Veracruz.O corabie a fost trimisa la Lisabona pentru a anunta descoperirea unei mari “insule”.Indreptandu-se apoi spre capul Bunei Sperante si ocolindu-l,escadra a ajuns la Calcutta – dar numai cu 6 din cele 13 corabii;celelalte au pierit in naufragii cu intregul lor echipaj (printre acestea si corabia lui Bartholomeo Diaz).Negustorii arabi din Calcutta au refuzat sa faca comert cu portughezii,ucigandu-le aproape 50 de oameni care debarcasera.Drept raspuns,Cabral a bombardat orasul si a incendiat cateva zeci de corabii arabe.Dupa ce au cumparat de la alti localnici o mare cantitate de mirodenii, tesaturi de pret,s.a.,portughezii s-au intors la Lisabona (iulie 1501).Pierdusera sase vase – dar valoarea marfurilor aduse de-pasea de doua ori suma cheltuita cu organizarea expeditiei si pierderile suferite.

In 1502 porneste o noua expeditie comandata de Vasco da Gamma si formata din 20 de vase.De asta data epidemia de scorbut a facut ravagii teribile.In dreptul tarmurilor Africii Orientale au trebuit sa fie debarcati si parasiti cateva sute de oameni bolnavi.Actele de fe-rocitate ale lui Vasco da Gamma au caracterizat aceasta expeditie:o corabie araba ducand 400 de pelerini  spre Mecca a fost pradata de pretioasa sa incarcatura,dupa care amiralul a dat foc navei si pelerinilor.Flotila si-a continuat drumul pentru a pedepsi Calcutta:orasul a fost bombardat in repetate randuri,cora-bii arabe de transport au fost jefuite,38 de pescari nevinovati au fost spanzurati de catarge,iar cadavrele aruncate in mare.Dupa care,13 corabii s-au intors in Portugalia incarcate cu prada si mirodenii de o valoare colosala,in timp ce altele au ramas in zona pentru a intercepta vasele arabe si a contracara in felul acesta concurenta negustorilor locali.

5.Fernando Magellan

Primul ocol al Pamantului a fost condus de navigatorul portughez Fernando Magellan. Magellan s-a nascut la Oporto (conform altor date,la Sabrosa), Portugalia in 1480,intr-o familie de nobili de conditie modesta.A fost indrumat de mic spre cariera armelor.Ramas orfan de la varsta de 10 ani,a fost educat la curtea regala.A studiat navigatia si in 1505 s-a inrolat in marina,unde a slujit coroana portugheza participand la mai multe batalii navale,intre altele cea de la Diu, din 1509,care i-a adus Portugaliei maretia in oceanul Indian.Timp de cativa ani,a facut comert sip e cont propriu,dar intr-una din ca-latorii,pe cand se intorcea in Portugalia,corabia lui a fost prinsa de o furtuna puternica langa Capul Bunei Sperante si s-a scufun-dat cu toate bogatiile de pe ea.Ramas teafar,dar ruinat,Magellan a fost luat de o corabie in trecere si dus in Indii,de unde a revenit in Portugalia dupa doar cativa ani,in 1513.Nu dupa mult timp,insa,a plecat sa lupte in Maroc,cu care Portugalia era in razboi.La intoarcere,cade in dizgratia regelui Manuel din cauza unui presu-pus scandal in care ar fi fost implicat in Maroc.Renunta la cetate-nia portugheza si pleaca in Spania,la Sevilla,unde isi ofera servici-ile regelui Spaniei,Carol Quintul.Ii propune suveranului sa finanteze o expeditie spre insulele cu mirodenii,convingandu-l ca cel putin o parte dintre aceste insule se afla in zona de influenta a Spaniei din partea inca nedescoperita a lumii.

Regele accepta si,in septembrie 1519,5 corabii sub comanda lui Magellan,avand la bord aproape 300 de oameni,ridica panzele si pornesc spre vest. Un nobil ialian luat in expeditie,Antonio Pigafetta,a pastrat un jur-nal al acestei calatorii pline de pericole,rascoale si privatiuni.Fiind un strain printre ceilalti capitani spanioli,Magellan a avut de infruntat numeroase probleme,deoarece acestia unelteau impo-triva lui. Ca si Columb inaintea sa,Magellan credea ca poate ajunge la in-sulele cu mirodenii din Orientul Indepartat navigand spre vest.Na-vele lui au trecut Ecuatorul pe 20 noiembrie 1519 si au vazut Bra-zilia pe 6 decembrie.Magellan s-a gandit ca nu este intelept sa se apropie de teritoriile portugheze din moment ce naviga sub steag spaniol si a ancorat langa Rio de Janeiro pe 13 decembrie.Antonio Pigafetta scria in jurnalul sau ca acolo au fost slutati de un trib de indieni – Guarani – de doua ori mai inalti decat europenii si care fugeau atat de repede,incat nici un alb nu i-ar fi putut ajunge.A-cestia credeau ca oamenii albi sunt zei si i-au acoperit de bunatati. Dup ace s-au incarcat cu de toate,corabiile si-au continuat drumul spre sud,atingand Patagonia (Argentina de astazi) in martie 1520. Una dintre nave a fost trimisa spre recunoastere mai departe spre sud,dar s-a pierdut intr-o furtuna.

In august,Magellan a decis ca a venit timpul sa coboare mai spre sud,in cautarea unei treceri spre partea cealalta a continentului.In octombrie a vazut o stramtoare.Era stramtoarea care avea sa-i poarte numele.In timpul trecerii,a izbucnit o rebeliune,iar capita-nul de pe unul dintre vase si-a intors nava inapoi spre el Spania, luand cu el cele mai multe dintre proviziile flotei.

Cele trei corabii ramase au iesit din stamtoare in ocean pe la sfarsitul lui noiembrie.Magellan credea ca insulele cu mirodenii vor fi gasite dupa un voiaj scurt,dar au navigat 96 de zile fara a mai vedea pamantul.Conditiile la bordul navelor erau ingrozitoa-re.Echipajul supravietuia cu rumegus,bucati de piele si sobolani.In cele din urma,in ianuarie 1521,au zarit o insula,unde s-au oprit pentru a sarbatori.In martie,au atins Guamul.Au navigat spre Fili-pine,ajungand acolo la 28 martie.

Dupa ce a fost intampinat de regale insulei,Magellan s-a lasat prosteste atras intr-un razboi tribal si a fost ucis in batalie pe 27 aprilie 1521.Sebastian del Cano a preluat comanda navelor si a celor 115 supravietuitori.Din cauza ca nu aveau destui oameni pentru a conduce cele 3 corabii,el a dat foc uneia dintre ele.

Au navigat catre Moluccas (Insula Mirodeniilor) in noiembrie,in-carcand mirodenii valoroase.Pentru a fi sigur ca cel putin o nava va ajunge inapoi in Spania,del Cano a trimis o nava spre est,prin Pacific,iar nava lui a continuat spre vest.Nava trimisa spre est a fost interceptata de flota portugheza si cei mai multi dintre mem-brii echipajului au fost ucisi.Nava lui a reusit sa ocoleasca portu-ghezii din oceanul Indian si din jurul Capului Bunei Sperante.Pe 6 septembrie 1522,la aproape 3 ani dup ace si-a inceput calatoria istorica,ultima nava si 18 dintre membrii ramasi ai echipajului au ajuns in Spania.Ei au fost primii care facusera inconjurul lumii.

"Marile descoperiri geografice"

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVI-lea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, ale caror multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific, au exercitat o insemnata inraurire asupra dezvoltarii societatii . 42979nik56nxe1u

Precursorii

Pana in epoca marilor descoperirii geografice, europenii cunosteau mai bine, Orientul Apropiat si nordul Africii, aveau cunostinte vagi despre restul Asiei si Africii, iar navigatia spre Islanda si Groenlanda era limitata la popoarele scandinave. Arabii aveau cunostinte mai intinse asupra Africii tropicale si a Asiei si navigau, prin Oceanul Indian, spre Arabia, Africa orientala si Asia de Sud si Sud-Est. Nici europenii si nici arabii nu aveau insa o imagine de ansamblu asupra globului pamantesc.

Calatoriile facute de europeni in Asia in secolele XIII-XV si descrierile lasate de ei, indeosebi "Cartea minunilor lumii" de Marco Polo , au jucat un anumit rol in cunoasterea de catre europeni a Asiei si indeosebi a Orientului Indepartat. ix979n2456nxxe

Conditiile istorice ale marilor descoperiri geografice

Cresterea productiei mestesugaresti , aparitia manufacturilor, intensificarea comertului , a circulatiei banesti si a activitatii bancare in Europa in secolele XV-XVI au asigurat baza materiala necesara organizarii expeditiilor si efectuarii schimburilor comerciale de peste mari si totodata au iimpulsionat cautarea unor noi domenii de activitate economica in afara Europei .

Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au facut totodata ca un numar crescand de oameni proveniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de colonizare a unor intinse teritorii din Africa, Asia si America.

Tarile care au dus o politica puternica de expansiune maritima, coloniala si comerciala au fost statele unificate : Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia.

In secolele XIV-XVI au fost aduse imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si manevrarea navelor si in orientarea lor pe mare si s-au realizat progrese in domeniul geografiei si al cartografiei.Din secolul al XV-lea au inceput sa se foloseasca caravelele.Pentru orientare, de la sfarsitul secolului al XIII-lea a inceput sa se foloseasca busola, s-au imbunatatit metodele de calcul a latitudinii si longitudinii, indeosebi cu ajutorul astrolabului.

Descoperirile portugheze.

Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi, care au inceput , din primele deceni ale secolului al XV-lea, explorarea coastei de vest a Africii. Un rol foarte important in explorarile portugheze l-a avut printul Henric, numit Navigatorul, care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei Africii.

Un pas important in realizarea circumnavigatiei Africii il constitue expeditia lui Bartolomeu Dias, care in 1488 atinge extremitatea sudica a continentului, numit initial Capul Furtunilor, apoi Capul Bunei Sperante.

Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. El a inconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta.

Formarea imperiului colonial portughez

Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime spre India au deschis Portugaliei vaste perspective maritime, comerciale si coloniale.

Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare, din forturi si din factorii comerciale, de-a lungul tarmurilor Africii apusene :Azore, Madeira, insulele Capului Verde, coasta Guineii si Angolei si Africii rasaritene : Natal, Mozambic, Mombasa, la intrarea in Marea Rosie: Aden, insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz, Maskat, pe coasta apuseana a Indiei: Diu, Goa, Calicut, in Peninsula Malacca, Indonezi. Din 1500 portughezii au inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei.

Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati, marinari, slujbasi, negustori, personal de intretinere. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana.Organul supreme era Casa de India, o intreprindere maritima, coloniala, comerciala si bancara de stat cu sediul la Lisabona. Conducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor, incepand din anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa, India, Malaezia, Indonezia, Brazilia, ajutati de inspectori, comandanti de forturi, directori de factorii, feluriti functionari judiciari, administrativi, vamali.

Explorarile spaniole. Descoperirea Americii

Spaniolii si-au indreptat eforturile in directia vestica. Principalul initiator al proiectului de a ajunge din Peninsula Iberica in Asia navigand prin Oceanul Atlantic spre vest a fost Cristofor Columb (1451-1506). Dupa staruitoare interventii , proiectul sau a fost aprobat , in anul 1492, de regii Spaniei, Ferdinand de Aragon si Isabella de Castillia, deoarece reprezenta, pentru Spania, singura solutie de a descoperi calea maritima spre vest, catre Asia. Pleaca din Spania in august 1492 si a ajuns la 12 octombrie 1493 , intr-o insula numita de bastinasi Guanahani, iar de spanioli San Salvador , probabil insula Watling din arhipelagul Bahamas. Ulterior, Columb a mai descoperit si alte insule cum ar fi Cuba.Columb era convins ca a debarcat pe tarmurile rasaritene ale Asiei.

Columb a mai efectuat alte trei calatorii 1493-1496, 1498-1500, 1502-1504, in cursul carora a explorat arhipelagurile Antilelor Mari si Mici, insula Jamaica si tarmul estic al Americii Centrale.

Prima expeditie al lui Columb a dus la incordarea relatiilor dintre Spania si Portugalia . Dupa aprige dispute s-a incheiat tratatul de la Tordesillas (1494), prin care cele doua tari isi inparteau zonele de explorare geografica, dominatie maritima, comerciala si coloniala. Zona portugheza si cea spaniola erau delimitate de o linie care trecea la 370 de leghe (1 leghe = 5,556 km ,circa cca 2000 km) vest de Insulele Capului Verde , zona portugheza fiind la est de aceasta linie , iar zona spaniola fiind la vest. Celelalte state din Europa nu au recunoscut aceasta impartire a lumii.

Formarea imperiului colonial spaniol

De la sfarsitul secolului al XV-lea inceputul secolului al XVI-lea , navigatorii spanioli au organizat expeditii de explorare ale Americii Centrale, ale Golfului Mexic si a tarmurilor nordice ale Americii de Sud.

Spaniolii condusii de Hernan Cortez , in decurs de numai doi ani (1519-1521) au cucerit statul Aztec si capitala acestuia, Tenochtitlan.De asemenea spanioli au luat in stapanire si Peru in 1532-1533, condusi de Francesco Pizarro si Diego Almagro, ajutati si de luptele pentru putere intre fii Marelui Inca Huayna Capac, Huascar si Atahualpa.In deceniile 4 si 5 ale secolului al XVI-lea , spaniolii si-au extins de asemenea stapanirea in Chile si in Argentina.

Pamanturile erau propietate a Coroanei fiind detinute de noii stapanitorii sub forma de concesiune funciara.Organul central suprem era Consiliul Indiilor, creat in anul 1511 si reorganizat in 1524. Coloniile erau inpartite in doua viceregate: unul cuprinzand posesiunile din Mexic si America Centrala; celalalt pe cele din America de Sud, conduse de viceregi, numiti de suveran.

Luptele si represiunile din epoca cucerii, inrobirea si munca fortata, mai ales in mine, abuzurile administratiei spaniole, destramarea violenta a structurilor sociale si a felului de viata traditional, epidemiile provocate de bolile aduse din Europa, au provocat un pronuntat si rapid regres demografic in rindul triburilor amerindiene. Spania ,ingrjijorata de scaderea potentialului uman din coloniile spaniole a incercat sa ia unele masuri. Un rol important in lupta pentru conditi mai bune pentru amerindieni ,il are calugarul dominican Bartolomeu Las Casas, autorul lucrarii "Brevissima relacion de la destruccion de las Indias" (1552) care a denuntat ororile comise de spanioli impotriva amerindienilor.

In urma acestor proteste ,Carol Quintul a emis "Legi noi" in anul 1542 prin care interzicea transformarea amerindienilor in scalvi. Efectul acestor legi a fost redus, iar interzicerea sclavajului amerindian a dus la stimularea comertului cu scalvi din Africa.

Expeditia lui Magellan in jurul lumii

Dupa ce si-au dat seama ca Columb descoperise un continent nou , spaniolii au continat sa caute drumul prin vest spre "insulele mirodenilor". Meritul gasirri acestei caii ii revine lui Fernao da Magalhaes (1480-1521),un portughez stabilit in Spania. Magellan a pornit din Spania in septembrie 1519. A strabatut Oceanul Atlantic , si a explorat tarmul rasaritean a Americii de Sud, a descoperit stramtoarea din sudul continentului , stramtoarea Magellan (noiembrie 1520). Dupa strabaterea intre decembrie 1520 si februarie 1521 a Oceanului Pacific a ajuns in arhipelagul Filipine, unde, cu prilejul unei ciocniri cu localnicii, Magellan moare (aprilie 1521).

Sub conducerea lui Sebastian El Cano, singura caravela ramasa s-a intors in Spania in septembrie 1522. Expeditia ocolise pamantul , strabatand 85700 km in 1084 zile iar din 5 caravele cu circa 250 oameni s-a intors numai una cu 18 oameni. Expeditia lui Magellan a avut o deosebita insemnatate pentru progresul geografiei , dovedind, in mod practic, ca pamantul este rotund.

Explorarile englezilor, francezilor si olandezilor in regiunile nordice

Deoarece regiunile centrale si sudice ale Oceanului Atlantic erau dominate de Portugalia si Spania , de la sfarsitul secolului al XV-lea englezii, francezii si olandezii au incercat sa gaseasca cai maritime spre Asia si indeosebi spre India si "insulele mirodenilor" fie prin nord-vest ocolind America de Nord, fie prin nord-est ocolind Asia.

John Cabot a explorat, in anul 1497 si in 1498, tarmurile nord-estice ale Americii de Nord (Noua Scotie, Terra Nova, Labrador), iar Martin Frobisher in 1576-1578, John Davis in 1585-1587, Henri Hudson in anul 1610 si William Baffin in 1615-1616 au explorat regiunea cuprinsa intre coastele vestice ale Groenlandei, insula Baffin si golful Hudson.Francezul Jacques Cartier a explorat in anii 1534-1542 tarmurile golfului Sfantul Laurentiu.Incepund din secolu al XVII-lea primele colonii britanice si franceze au aparut pe tarmurile estice ale Americii de Nord locuite indeosebi de pescari , vanatori si negustori.

Calea maritima spre nord-est a fost cautata de englezi si olandezi. Expeditia condusa de Hugues Willoughby si Richrd Chancellor, din anii 1553-1554, a patruns in Marea Alba, iar de aici a ajuns pe uscat pana la Moscova, punand bazele relatiilor comerciale maritime anglo-ruse. Expeditiile olandeze conduse de Willem Barents (1594-1597) au ajuns numai pana in zona maritime cuprinsa intre insulele Spitzbergen si Novaia Zemlia, nedepasind la rasarit Marea Kara, din cauza gheturilor, astfel incat englezii si olandezii au abandonat aceasta ruta atat de neprielnica pentru conditiile de navigatie de atunci.

Formarea imperiului colonial olandez

In conditile luptei dintre Olanda si Spania si ale intrari Portugaliei in uniune dinastica cu Spania , olandezii au trecut la cucerirea treptata a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est, realizata prin mijloacele Companiei Indiilor Orientale. Olandezi au ocupat insulele Mauricius, est de Madagascar (1598) si au fondat o baza de aprovizionare la Capul Bunei Sperante (1602).In anii urmatori ei au inceput cucerirea coloniilor portugheze din Indoneziia, ocupand Molucele (1602), Iawa (1610), Sumatra, Borneo, Celebes, precum si sudul Peninsulei Malacca (1641), care le asigura controlul traficului comercial in Asia de sud-est.Ei au stabilit relatii cu India, China si Japonia.

Imperiul colonial olandez era format din zone de coasta, avand ca centre orase-porturi , factorii fortificate si forturi.

Expansiunea maritima si coloniala a Olandei in Asia de sud-est a fost insotita de importante descoperiri geografice.Astfel Abel Tasman a descoperit si explorat insula Tasmania si tarmurile de nord-vest ale Australiei, intre anii 1642-1644.El a demonstrat ca Australia nu face parte din continentul Antarctic.

Urmarile marilor descoperiri geografice

Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez, spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international, Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America.

Europa a reusit sa scape de monopolul impus de arabi in comertul cu mirodenii si au pus bazele comertului transatlantic cu Lumea Noua.

In urma comertului cu Lumea Noua, cu Asia de sud-est si cu Africa, tarile aflate pe tarmurile Oceanului Atlantic au devenit principalele puteri comerciale si maritime ale lumii.

Ca urmare a descoperirii Americii, in America s-au introdus plante din Europa precum : graul, secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi pomi fructiferi , trestia de zahar, precum si unele animale, ca : boul, bivolul, calul, magarul, oaia, pasari de curte. Iar din America s-au introdus in Europa unele plante, ca : porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari , curcanul.

Exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale.

Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere, comertului transoceanic, activitatii bancare, expansiunii maritime si comerciale, marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana.

In acelas timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene, pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, ducand la razboiul maritima hispano-englez , care a culminat cu infringerea de catre englezi a "Invincibilei Armada", in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei, care a dus , in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea, la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est.

Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa, America si Asia cu care au venit in contact statele europene .

Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. In aproximativ jumatate de veac , de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVI-lea, orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil , de la cunosterea directa a Europei, Orientului Apropiat si a nordului Africii, la aceea a globului terestru in ansamblul sau. Totodata s-a realizat, ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor, o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica, zoologie, medicina, istorie, lingvistica, religie, obiceiuri etc

Marile descoperiri geografice

Cauzele:

economice:- lipsa de metale pretioase, dorinta europenilor de a descoperii un nou drum spre Indii pentru a-si procura direct mirodenii, matasuri, produse exotice...

cauze de natura religioasa:- dorinta de evanghelizare a unor noi popoare.

 cauze tehnice:- s-a perfectionat carma.- a fost construita caravela.- au fost folosite noi instrumente de orientare pe mare.- busola, bastonul lui Iacob...- largirea orizontului geografic.- a fost repusa in circulatie harta lui Ptolemeu si scrisa o noua harta, harta lui Toscanelli. - marile descoperiri geografice s-au facut in sec. 15-16. 

- in 1487, Bartolomeu Diaz descopera "Capul bunei sperante".- in 1497, Vasco da Gama a navigat de-a lungul coastei de vest a africii. A trecut prin "Capul bunei sperante", in Oc. Indian si in 1498 a ajuns la Callicut.

Descoperirea americiiCristofor Columb:- a organizat o prima expeditie in 1492 plecand dintr-un port din Spania cu 3 corabii. Dupa 43 de zile de navigat pe ocean a ajuns pe un nou continent, descoperind Insulele Cuba, Bahamas, Tahiti.El le-a numit Indiile Orientale. Au urmat alte 3 expeditii in urma carora au fost descoperite noi teritorii din America centrala. Cel care a realizat ca este vorba de un nou continent a fost Amerigo Vespucci si astfel a fost numita America.

Inconjurul lumii in 80 de zile- a fost facut de Fernando Magellan in 1519 a plecat cu 5 corabii din Sevilla, a traversat Oc. Atlantic, navigand de0a lungul costei de est a Americii de Sud. A trecut prin stramtoarea Magellan, in Oc. Pacific ajungand in Insulele Filipine unde in urma unei incaierari cu bastinasii a fost ucis.- expeditia a fost continuata de secundul sau Sebastian El Cano care in 1522 s-a reintors in Spania cu o singura corabie si doar 18 oameni. A dovedit ca pamantul este rotund si ca se poate naviga in jurul lui.- regele Spaniei l-a innobilat pe El Cano si i-a dat ca blazon globul pamantesc pe care scria „Primus Circumedisti me” („Tu m-ai înconjurat primul”)

Consecintele descoperirilor:- au fost descoperite si cucerite noi teritorii.

- au fost aclimatizate noi plante.- au fost distruse vechi civilizatii.

Marile descoperiri geografice

Inca din sec. al XIII-lea viata economica din Europa Apuseana (mai ales in orasele din Italia si Tarile de Jos) cunoaste o deosebita inflorire. Comertul si camataria se dezvolta apar bancile si manufacturile.

La inceputul sec. al XVI-lea se perfectioneaza uneltele de munca tehnica; creste calificarea producatorilor de bunuri; apar noi mestesuguri iar mestesugarii se specializeaza mereu; manufacturile se extind. In agriculturase maresc suprafetele cultivate cu cereale pomi fructiferi vita de vie se folosesc noi procedee de munca se dezvolta cresterea vitelor; toate acestea au dus la inmultirea produselor agricole si mai ales a celor mestesugaresti la intensificarea schimbului de produse intre oras si stat a comertului interior si exterior.

In sanul orinduirii feudale incep sa se formeze doua clase sociale noi:burghezia si proletariatul.

In evul mediu locuitorii unui burg se numeau burghezi. Treptat acest termen a fost atribuit clasei exploatatoare din oranduirea care se forma oranduirea capitalista.

Burghezia (propietarii de manufacturi bancherii mari negustori) stapanea ateliere unelte materii prime sume mari de bani (capital) si exploata munca muncitorilor. Acestia proveneau din elemente saracite-mesteri din breslele calfe tarani fara pamant sau alungati de pe loturi-nevoiti sa munceasca in manufacturi. Muncitorii spre deosebire de tarani serbi erau liberi insa nu aveau mijloace de trai (nu aveau ateliere si unelte propii). Pentru ca sa traiasca se angajau sa munceasca pentru burghezie in schimbul unor salarii de mizerie care de cele mai multe ori nu ereau suficiente pentru intretinerea familiilor lor. Ca sa obtina castiguri cat mai mari burghezia marea si numarul orelor de munca. Astfel in sanul orinduiri feudale care se descompune lent apare si se dezvolta treptat o noua oranduire oranduirea capitalista.

Cauzele marilor descoperiri geografice. In sec al XV-lea_XVI-lea orasele continua sa se dezvolte; comertul intre tarile europene cat si cel cu tarile din afara Europei se largeste. Burghezia dornica de castiguri obtine materii prime ieftine metale pretioase mirodenii etc.

Pentru aceasta trebuia explorate tinuturi necunoscute sau gasite drumuri mai sigure si mai scurte spre locurile de unde se aduceau marfurile cautate de europeni.

Multe din aceste marfuri provenite din India si China erau aduse in Europa de catre negustori bizantini si italieni care le cumparau de arabi. Drumul lung si nesigur ca si numeroase vami faceau ca aceste marfuri sa fie rare si foarte scumpe. Pe de alta parte primejdia turceasca ameninta existenta vechiului drum comercial dintre Europa si Orient. Incercarile de a gasi un nou drum pe mare spre India au contribuit la marile descoperiri geografice.

La succesul marilor descoperiri geografice si-au adus si alti factori. In domeniul navigatiei se facusera mari progrese. In locul corabilor greoaie si manate cu ajutorul vaslelor s-au construit altele mai iuti si usoare-caravelle-care cu ajutorul panzelor foloseau forta vantului. Pentru orientarea pa mare s-au perfectionat busola si alte instrumente de navigatie.

Cunostintele geografice se imbogatisera. Astfel un invatat italian Toscanelli a intocmit o harta in baza teoriei invatatului grec Ptolomeu care sustinea ca pamantul are forma sferica. Pe aceasta harta India se situa spre apus de Oceanul Atlantic. S-a infiripat in acest fel ideea ca se poate ajunge in India navigand

pe oceanul Atlantic spre apus. Descoperirea noului drum spre India. Cei dintai calatori europeni in Asia au fost Marco Polo si rusul Afanasie Nikitin. Ambii calatori au cules informatii pretioase pentru europeni.

Primele tari care organizeaza explorari geografice sunt Portugalia si Spania care prin asezarea lor prielnica ofereau o baza de plecare in cautarea unui nou drum spre Orient. 39174fyh24xfj6l

Portughezii navigatori priceputi si indeasneti calatorind pe langa tarmurile Africii reusesc sa treaca Ecuatorul si sa atinga Capul Bunei Sperante. Portughezul Vasco da Gama trece Capul Bunei Sperante in 1497 traverseaza Oceanul Indian si ajunge pe tarmurile Indiei. In acest fel s-a facut primul inconjur al Africii si a fost descoperit drumul maritim spre India.

Descoperirea Americii (1492). Descoperirea Americii se leaga numele marelui navigator Cristofor Columb. Originar din Genova Columb era fiul unui tesator sarac. Din tinerete s-a simtit atras de mare si s-a facut navigator. Dobandind o mare experienta el a devenit un bun capitan iscusit carmaci si astronom.

Columb era convins ca pamantul este rotund si socotea ca se poate ajunge in Orient traversand Oceanul Atlantic. Ideea aceasta parea pentru multi de nerealizat. Dupa multe greutati si incercari reuseste sa obtina sprijinul monarhiei spaniole. In zorii zilei de 3 august 1492 Columb a dat ordin sa se ridice panzele si a plecat cu 3 corabii din Spania (portul Palos). A navigat pe Oceanul Atlantic spre apus si dupa 70 de zile de calatorie a ajuns pe o insula di arhipelagul Bahama pe care a numit-o San-Salvador; drumul spre America peste Oceanul Atlantic era astfel descoperit. Apoi si-a continuat drumul descoperind insulele Cuba si Haiti. Columb a fost convins ca a atins tarmurile Indiei si niciodata nu a banuit ca a descopeirt un nou continent. Din aceasta cauza locuitorii din aceste tinuturi au fost numiti indieni iar insulele descoperite in America Centrala Indiile apusene.

Cristofor Columb a facut patru calatorii el a fost primul care a traversat Oceanul Atlantic a ajuns in insulele din Mediterana Americana si a inceput descoperirea continentului Americii. Cu toate acestea din cauza intrigilor de la curtea regala a fost adus in lanturi in Spania. Marele invingator a murit in 1506 sarac si uitat de conteporanii sai.

Ceva mai tarziu un alt navigator Amerigo Vespucci a dovedit ca teritoriile descoperite sunt tinuturi noi necunoscute carora li s-a dat numele de America dupa numele sau.

Prima calatorie in jurul pamantului (1519-1522). Magelan. Amerigo Vespucci sustinea ca se poate ajunge in Asia ocolindu-se noul continent pe la sud. Acest plan a fost indeplinit de catre navigatorul portughez Magellan aflat in slujba Spaniei. O flota condusa de Magellan alcatuita din 5 corabii paraseste in 1519 Spania ocoleste America de sud trecand spre Oceanul Pacific prin stramtoarea care ii poarta numele (Magelan). Strbatand oceanul caruia el i-a dat numele de <Pacific>a ajuns dupa o calatorie foarte grea in insulele Filipine. Aici Magellan si o parte din marinari au murit in lupta cu bastinasii. Expeditia si-a continuat drumul sub conducerea unui ajutor de-al sau ajugand in Europa numai cu osingera corabie-<Victoria>si 18 oameni. Cea mai mare parte a echipajului pierise. Asa s-a terminat prima calatorie in jurul lumii care a dovedit ca pamantul este rotund. yf174f9324xffj

Dezvoltarea vietii economice in Europa apuseana. Ca urmare a abundentei de produse si a afluxului de metale pretioase aduse din teritoriile nou descoperite in statele din apusul Europei se petrec schimbari importante.

In urma descoperirilor geografice drumurile si centrele comerciale aflate in bazinul Marii Mediterane si al Marii Baltice se muta in Oceanul Atlantic care devine puntea de legatura intre continente. De aceea orasele Venetia si Genova isi pierd treptat importanta economica comertul lor reducandu-se la cel cu Turcia. In locul acestor orase se ridica porturile din Spania Portugalia Tarile de Jos Franta si Anglia asezate pe tarmurile Oceanul Atlantic iar comertul european se intesifica. Centrul international al

schiburilor comerciale a fost Anvers din Tarile de Jos important oras bancar si comercial. Asadar deplasarea drumurilor comerciale in apus a fost insotita si de largirea activitatilor comerciale limitata pana in sec. a XV-lea mai ales la relatiile cu Siria si Egipt.

Din teritorile recent descoperite erau aduse in Europa mari cantitati de metale pretioaase si marfuri coloniale care imbogatesc pe negustori si bancheri. Avand la dispozitie multi bani (capital) burghezia construia noi ateliere manufacturiere ale caror produse erau foarte cautate si deveneau din ce in ce mai scumpe. In acest timp insa situatia maselor muncitoare se inrautatea.

Din America s-au introdus in Europa noi plante:porumbul cartoful si rosiile care au capatat un rol important in alimentatie. Ca urmare a descoperirilor geografice s-au realizat progrese insemnate in constructia vaselor maritime si s-au perfectionat arta navigatiei.

Primele domenii coloniale. Domeniul coloniial portughez. Dupa ce au descoperit drumul spre India portughezii si-au continuat calatoriile spre rasarit. Alti navigatori dupa Vasco da Gama au reusit sa ajunga pana in China(1517). Dar portughezii erau putini la numar si prea slabi ca sa poata cuceri aceste tari cu o populatie ce numara mai multe milioane de oameni. De aceea ei s-au stabilit doar pe tarmurile unde au intemeiat asezari intarite numite factorii. Aici pe langa comert cu bastinasii faceau si piraterie; vasele portugheze organizau o adevarata vanatoare de vase indiene si arabe pe care le jefuiau si apoi le scufundau cu echipaje cu tot. Marfurile jefuite erau vandute apoi in Europa de cateva ori mai scump. Cu timpul portughezii au fost ilaturati din Asia de catre olandezi englezi si francezi. Portughezii au mai ocupat teritorii si in America de Sud; le-au colonizat punand bazele statului Brazilia pe care l-au stapanit multa vreme.

Domeniul colonial spaniol. Foarte multi aventurieri nobili fara ocupatie si saraci dornici de o imbogatire mai usoara se indreptau spre America ca spre un pamant <al fagaduintei>.

In cautarea tarii Eldorado (tara aurului) acesti cuceritori (conquistadores) au patruns in interiorul continentului american luand in stapanire teritorii intinse din America Centrala si America de Sud. Primele tari cucerite au fost Mexic si Peru.

Mexicul se afla sub stapanire aztecilor popor razboinic ce subjugase celelalte triburi bastinase iar Peru era locuit de incasi. Atat aztecii cat si incasii aveau o civilizatie straveche. Erau organizati in triburi; clasa dominanta o forma aristocratia din randul careia proveneau preotii si marii demnitari; marea masa a poporului o forma agricultorii mestesugarii si negustorii. Taranii practicau agricultura cu ajutorul irigatilor si ingrasau pamantul cu cenusa iar mestesugarii lucrau cu multa arta obiecte si podoabe din cupru si argint.

Ambele orase aveau orase si cetati mari unde existau palate frumos impodobite strazi pavate si canalizate. Aztecii si incasii traiau insa din expoatarea triburilor subjugate transformate in sclavi sau obligati sa plateasca tribut.

Un aventurier spaniol pe nume Hernando Cortez cu un detasament de 400 de oameni si cateva tunuri subjuga statul aztecilor (1519-1521). Victoria acestuia se datoreste faptului ca aztecii nu cunosteau armele de foc armurile de fier si calul de care s-au speriat. Un alt aventurier Francisco Pizzaro cu un mic detasament reuseste sa cucereasca Peru. Si acest stat a fost supus cu usurinta deoarece cuceritorii au fost mai bine inarmati si au profitat de certurile interne dintre incasi.

Cucerind cele doua state spaniolii au luat in stapanire cantitati mari de aur argint pamanturi si mine bogate. eI s-au purtat cu invinsii cu mare salbaticie. Au trecut la exterminare sistematica a indienilor pe care i-au pus la munci istovitoare in mine si pe plantatiile de trestie-de-zahar. Indieni piereau cu miile. Cei ce se impotriveau erau ucisi fara mila. Sub pretextul crestinarii indienilor biserica catolica a sprijinit

faradelegile cotropitorilor spanioli. In decursul unui secol multi indieni disparusera din cauza muncii istovitoare a foametei si a bolilor aduse de cuceritori.

Ca sa implineasca mana de lucru spaniolii aduc din Africa negrii. Calatorind in conditii neomenesti legati in lanturi multi negri mureau pe corabiile spaniole. In America erau pusi sa munceasca ca sclavi pe plantatii si in mine. In acest fel s-a nascut comertul cu negrii si sclavia spaniola.

Descoperirile geografice au dus deci si la inceputul colonialismului european prin formarea primelor domenii coloniale(cele portugheze in Asia si cele spaniole in America). Spre deosebire de cel portughez domeniul colonial spaniol a durat mai multa vreme pentru ca spaniolii au colonizat teritorii cucerite intemeind asezari noi.