MARILE INUNDAŢII DIN CAPITALĂ. — (Vezi explicaţia*.

|BIBL. U::;V. суи-ш

No. 2 3 .

NOTELE SĂPTĂMÂNII T â r g u l Moşilor

[ P e n t r u Cap i t a l ă , s ă p t ă m â n a t re ­c u t ă a fost excluşi 7 s ă p t ă m â n a tar-Jjrulul Moşilor, cu t eme iu l lu i de Joi , t u t r a d i ţ i o n a l a lu i veselie şi Irisufle-

Aşa c u m se face d i n a n î n a n , bă­t r â n u l t â r g a deven i t p e n t r u bucu-r e ş t en l şi m ă r g i n a ş i o p a r t * din v ia­ţ a Capi ta le i , c a r e c u g r e a i -ar m a l p u t e a l ipsi a c u m , cu t o a t e teori i le e-conomice c a r i î l o sândesc , a c u m c â n d avem că i de c o m u n i c a ţ i e î n t r e t oa t e centre le , c â n d deci n u m a l e ne-ivoie de a d u n ă r i l e a ce s t ea negus to ­reş t i sp re î n d e s t u l a r e a celor, ce n ' a r î i p u t u t m e r g e pe la o r a ş e p e n t r u ne-iyoile t r a i u l u i .

T â r g u l Moşilor , t i m p de cel p u ţ i n a o u ă s ă p t ă m â n i , d ă v i a t ă şi însufle­ţ i r e n o u ă a p r o a p e î n t r ege l Cap i t a l e gi r a r s ă î n t â l n e ş t i p e v r e - u n u l ca r e să n u fi u r m a t ob ice iu lu i de a fi pe­t r e c u t m ă c a r o s e a r ă î n Moşi.

S c r i a m deunăz i î n „ U n i v e r s u l " :

De d e p a r t e , p â n ă n ' a p u c î b ine s ă rpezî G u r a Oboru lu i , s imţ i că i n t r i î n Moşi , gă lăg ie , z a r v ă , Î m b r â n c e l i pe t r o t u a r e , g a n g u r i c ă r o r a t r e l - p a t r u l a m p i o a n e şi d o u ă t r e l s t e a g u r i le-au 'dat în fă ţ i şa re de , ,b i r t n a ţ i o n a l " , cu respec t iva cobză şi v i o a r ă ; î n a i n t e : pocăne l l , ş u e r ă t u r î , s t r i g ă t e to t m a l t a r e auz i te , u n oftat p r e l u n g de c impo i ab i a des luş i t , o d u h o a r e pa r ­t i c u l a r ă a b i r t u r i l o r n a ţ i o n a l e tot m a l b ine m i r o s i t ă ; î n a p o i : vue t ce se s t inge , g loa t ă ce se î m p r ă ş t i e , p ră fă -r a i e ce se face u n a cu no r i i . S imţ i că in t r i î n Moşi.

T â r g u l , e bâlc iu c u r a t şi moş i r a r i 'de tot; t inere ţe în să , puzder ie . Aşa ie. Toa te se prefac pe l u m e a a s t a şi .vremea o s c u r g m a l a b i t i r ! ceî t i ne r i , că moş i i a r v r e a s'o v a d ă s t â n d pe loc v remea , s a u şi m a l bine , de s ' a r pu tea , î n to r cundu- se î n a p o i , î n a p o i m u l t , a c u m douăzec i de a n i b a r e m , c â n d se p o r n e a cu d o u ă l u n i î n a i n t e de Rusa l i i che rvane l e î n c u r c a t e şi de câ te zece-douisprezece ca l t r a s e , d in ţ a r a B r a ş o v u l u i cu sco r ţ ă r i e , postă-Vărie, aba le şi op inc i , d in Sibii cu d o g ă r i e şi o l ă i i e şi coşu r i şi t u r t ă -dulce , d in m u n ţ i i m u n t e n e ş t i cu po­loboace l u n g u e ţ e ş i cercui te cu răchi ­tă, ce se d e ş e r t a u de r o d u l p l ă m ă d i t o i a r n ă a l l ivezilor de p r u n i , şi ve­n e a u cale l u n g ă cu p o p a s u r i scur t e tic u m p l e a u t o a t ă l u n c a de d incoac l de P a n i e l i m o n şi P l u m b u i t a şi înte­me ia ţ i t â r g în lege, f ă r ă s t e a g u r i şi f ă r ă muzic i , d a r cu voioşie r omâ­n e a s c ă m u l t ă şi n e g u s t o r i e s ănă toa ­să şi m a l m u l t ă .

Sau ş i m a î î n a p o i să se ' n t o a r c ă v r e m e a , a t u n c i pe c â n d cu Mircea cel b ă t r â n care le a s t a to rn i c i t î n t â i u l s ă se facă t â r g d incolo de a p a Colen-tinelc î n t r u a d u c e r e a m i n t e a vitejii­lor p u r t a t e l o r lu i r ăzboa ie Vre­m e a în să n u se ' n toa r ce ; Moşii a u pomeni t -o tot a l e r g â n d şi o v ă d яі-а-c u m t r e c â n d m e r e u şi p r e f ă c â n d me­reu toa te şi o a m e n i i şi fap te , şi p o s t ă v a r i a B r a ş o v u l u i în şevio tur î englezeşti şi ţ u i c a m u n t e n e a s c ă în sp i r t de r ach ie r i e , şi n u m a i t inere­ţea de m a l ţ i ne v r e m e a ' n loc, ca s'o s o a r b ă câ t o a r e . căc i a s * e ro s tu l cel nou al vieţ i i : i e r i de loc, m â i n e şi m a l p u ţ i n şi ce-o fi, azî să fie.

UNIVERSUL LITERAR — — « r -

L u u î , 7 Iunie 1 9 1 0 .

Aşi vi ea să v ă d pe sc r i i t o ru l c a r e eă p r i n d ă d i n v ă l m ă ş e a g u l ace s t a de v i a ţ ă al u n u l t â r g ca al Moşilor noş­t r i ! u n înţeles pe ş a r t . Se r u p e oa r e a ş a , d in lume , câ te u n petec, ca re t r ăeş t e cu o v i a ţ ă a t â t de osebi tă , în c a r e o a m e n i pot s ă ui te a t â t de d e s ă v â r ş i t to t ce e necaz şi ch in şi nevoe şi să t r ă e a s c ă m ă c a r două t re i 'ceasuri cu z â m b e t pe buze şi n u m a i cu bucu r i e în ochi? Se vede. Şi a-tunc î , pe petecul a ce l a de lume, toţi u r m e a z ă că s u n t ferici ţ i şi a t u n c i de ce s ă ne m a î p l â n g e m de v ia ţă? S a u „Moş i i " s u n t cea m a î c r ed inc ioasă i c o a n ă a lumi i , cu pa i e ţ ă r i i l e el, cu fn inc iuni le , cu z a r v a , cu s g o m o t u l el

ş l flacâ t r ă e s t l î n Moşi dona c ea su r i este ca şi când al t r ă i în l u m e două­zeci de a n i , şi-ţi g h e m u e f t l tn acele d o u ă c e a s u r i t o a t ă v ia ţ a , de n u i se m a l văd du re r i l e ş i nevoile! Se poa te ş i -aşa . Ce nu-1 î n ş a l ă pe om ?

Şl de a c e a d â i n u e ş t e T â r g u l nos­t r u a l Moşildr, şi d a c ă se preface el d in a n î n an , şi se face m a l m o d e r n şi se civi l izează şi se i n t e r n a ţ i o n a l i ­zează, suf letul n o s t r u r ă m â n e ace laş cu a l b ă t r â n i l o r de d e m u l t c a r i îşi vor fi u i t a t şi el necazur i l e î n f a ţ a v r e - u n u i a d* „ m â n c a c a t r a n şi bea s m o a l a " , SAU te preajma v r e - u n u l t u c i u r i u ce le^ar fi î n ş i r a t cu p a t h o s v re -un viers de i n i m a a l b a s t r ă , c u m a r fi de p i l dă „ L a d o n n a è mobi le . . . " pe c a r e l -am a u z i t e ü î n T â r g u l Mo­ş i lo r . A. A. D.

PORTRETUL I n odaie p lu t ea un p a r f u m ame­

ţ i t o r de t r a n d a f i r i ; ş i în toate uagfee-rele, pe t oa te mobilele , pe covor, erau risipiţi t r a n d a f i r i i cel m a l frameşl din lume.. .

O s ingura fereastra era deschisă şi printre perdelele groaee se stt& « i a o undă răcoroasă de aer încăr­cat de miresme. U n bărbat, aproape bătrân, stătea In picioare, cu braţe­le încrucişate, dinaintea unei mari cadre de aur, drapată cu un bogat crep negru ; din care, părea ca se în­c l ină o imag ină frumoasă şi dulce de femee.

P o r t r e t u l e r a al soţ iei lu i , moa r ­t ă de c â t v a t imp . El , m a e s t r u In pic­t u r ă , n u avusese decât u n s i n g u r i-dea l : a r t a sa; nu trăia decât p e n t r u e a şi p r i n t r ' â n s a , î m b ă t â n d u - s e de plăcer i le el, ameţ indn-se de g l o r i a el, fără a baga de seamă că t inere­lele i se oă l ă io reau pe nes imţ i te . Tâ rz iu , a p r o a p e b ă t r â n , î n t â ln i pe aceeaş i c ă r a r e pe cure el * » - - « c j i r « -an ï , f ă r ă a vedea n imic , o femee dumnezeesc de f r u m o a s ă ; fu orbi t de veden ia m i n u n a t ă , î n t o c m a i c a de-o l u m i n ă pusa s t r ă l u c i t o a r e .

O iubi—şi p a t r u a n i de căsnic ie , n u m i c ş o r a r ă n i m i c d t n p a s i u n e a a-ceas ta de "toamnă; g ă s e a î n t r u p a t în so ţ i a lui , idealul pe care-1 v isase t o tdeauna—şi o iubea ca a r t i s t şi ca soţ.

I n t r ' u n a m u r g l iniş t i t , a c e a s t ă fer­m e c ă t o a r e c r e a t u r ă , c u ochi p rofunz i , cu paiul m u i a t în a u r , se s t inse a ş a de oda t ă , f ă r ă s ă se fi ş t iu t pe u n d e se s t r e c u r a s e m o a r t e a ; z i ua c â n t a s e ş i cir ipise ca c iocâr l i a vese­lă , iar pe ' n se r a t , s e n i n ă şi rece d o r m e a s o m n u l der veci . . .

D u r e r e a a r t i s t u l u i fusese îngrozi ­t o a r e ; or* î n t r eg i se s h u e i u m a s e , a-i u r â n d , pes te aces t idol d e - a p u r u r l a d o r m i t ; şi când і-аЛ luat-o, l ă s ân -du-1 a p r o a p e n e b u n , el se înch ise în d u r e r e a lu i n e m ă r g i n i t ă , n e m a î au­zind n imic , nemaî v ă z â n d n i m i c , n e s i m ţ i t o r la m i l a şi m â n g â e r i l e ce­lor din j u r u l lu i . S ta ore î n t r eg i ne­mişca t , d i n a i n t e a t a b l o u l u i îndol ia t , vorb ind cu duioş ie i m a g i n i i s u r â z ă ­toa re , ce p ă r e a că se î nc l ină u ş o r d in c a d r a de a u r , s a u c o n t e m p l â n d cu o l iniş te s fâş ie toare a c e a f a n t o m ă p i c t a t ă , acea b u c a t ă de p â n z ă s in­ceră şi înşe lă toare . . .

I n z iua c â n d se î m p l i n i r ă t re i săp­t ă m â n i de c â n d v i a ţ a ÎI fusese zdro­b i tă în p l i n ă năde jde , de când feri­c i rea ÎI fusese sub i t s f ă r â m a t ă , ar­t i s tu l p r e s ă r ă n o i a m i r l de t r a n d a f i r i î n o d a i a ca r e p ă r e a un a l t a r sf inţ i t ; ş i d i n a i n t e a t ab lou lu i mis te r ios în u m b r ă , el r ă m a s e înc remen i t , ca şi c u m veden ia scumpă. îl a p ă r e a mereu î n t r ' u n n i m b de l u m i n ă n o u ă ; t â r ­ziu, d in t r e buze p r i n s e r ă a i se s t re­c u r a cuvin te p ă t i m a ş e în t r ' o dure­r o a s ă a i u r a r e . . . .

— Da. . . da . . . L iv in ia , eşti t u , fru­m o a s ă aci , d u p ă cum e ra i în v ia ţă . . . şi-mî zâmbeş t i a ş a nev inova t şi du l ­ce, ca a t u n c i când te c o n t e m p l a m ca pe-o ope ră d iv ină a n a t u r e l . . . Uite p ă r u l t ă u de a u r , bogat , în ca re eu îmi î n g r o p a m mâine le . . . . şi ochiî t ă i tflbaştri î n car i eu î n t r e z ă r e a m ce­rul . . . . şi m â n a t a a lbă cu v in i şoa re

a lbas t r e . . . D u m n e z e u l e ! c â t eş t i de f r u m o a s ă şi c u m m ă pr iveş t i . . . Li­vinia , te c h e a m ă t r a n d a f i r i i pe c a r i îl iubea i . . . le s imţ i p a r f u m u l ce te î n v ă l u e ? . . T u eşti capu l -de -operâ a l m e u de p i c t u r ă , d u p ă c u m e r a i ca-pul -de-operă a l m e ü de iub i re . . . Un­de să te g ă s e s c ? . . . Unde eşti L iv in ia , copilul meu d r a g ? . . .

Sdrobi t , căzu pe-un s c a u n , cu chi­pul î n g r o p a t în m â i n i , cu p i ep tu l s g u d u i t de hoho te de p l â n s nepoto­lit . . . I n a m u r g , în o r a c â n d suf le tu l el, cu ra t , s b u r a s e sp re a l t e t ă r â m u r i ademenitoare, artistul îşi î n c a r c ă b ra ţe le cu trandafiri şi se ' n d r e p t ă sp re c imi t i ru l unde e a d o r m e a som­n u l de n e t u r b u r a t ă pace. . .

Ajuns l a m o r m â n t u l acoper i t şi al de n o i a n de f lori , r a m a s e î n m ă r ­m u r i t , l a câ ţ i va p a ş i , zărind lege n u c h i a t l â n g ă m u c h e a c r u œ ï , pe-un t â n ă r f r u m o s şi foar te e legan t . . . Pic­t o ru l s i m ţ i ceva cumpl i t de d u r e r o s î n i n imă , ca şi c u m i -ar fi sfâşiat-o c ineva cu unghi i l e . . . Ma l făcu u n pas, dar se op r i repede în loc, t re­m u r â n d , cu ochi i î n f r i g u r a ţ i , p i ro­n i ţ i a s u p r a s t r e i n u l u i ace lu ia c a r e p l â n g e a ş i s p u n e a cuv in t e ca lde d e iub i re . . . .

O b ă n u i a l ă u r â t ă d e c a r e s e înfiora* p e c a r e voia s'o a l u n g e . începu să-1 c h i n u i a s c ă , î ncâ t se î n t r eba cu g r a a t ó d a c ă su fe r in ţa a e e a s t a de câ t eva cl ipe, n u e r a m a î m a r e ca a-ceea care-1 ch ino i se p â n ă a l u n e i . . . . Descoperi î n i n i m a l u i r ă n i t ă , gelo­z ia puternică^ gelozia ca r e n u i a r t ă n ic i d incolo d e m o r m â n t . . . De ce nu? . El e r a a p r o a p e b ă t r â n c â n d se însu-l a s e cu Livinia . . . . Ce n u s e poa te î n t â m p l a în l u m e a a c e a s t a r e a ? . . . . Necunoscu tu l se r id ică de jos , obo­sit , şi ab i a a c u m văzu pe p ic tor , ne­mişca t , a ş a cum înc remenise în pr i ­m a c l ipă S u r p r i n s şi el, s a l u t ă pe b ă t r â n , pe ca re nu-1 cunoş t ea şi n ic i n u ş t ia că este so ţu l -ace le ia pe ca r e o p l â n g e a .

Рісготтгт s e urneu iadtTerem ; au-p ă ce risipi t r a n d a f i r i i peste cele­la l te flori de pe m o r m â n t , se î n t o a r s e l in iş t i t sp re t â n ă r :

— AI cunoscu t şi d-ta pe a c e a s t ă s u p e r b ă c r e a t u r ă ?.. P ă c a t că astfel de per fec ţ iun i ale n a t u r e l t raesc aşa de pu ţ in . . . Nu e r a ch ip s'o v a d ă cine­va şi să n 'o iubească . . .

Mi se p a r e că d-ta a ï fost dintre amic i i el?.. .

Aşteptă r ă s p u n s u l cu p u m n i i s t r înş l , cu unghi i l e înf ipte în ca rne . . .

— A. n u , — r ă s p u n s e cu a m ă r ă c i u ­ne , t â n ă r u l , — n i c i n u m ă cunoş t ea ! E u o c ă u t a m , ferici t s'o pot vedea m ă c a r de depa r t e . P e cât e r a de fru­m o a s ă , ideal de f rumoasă , pe a t â t e r a de cas tă . î ş i iubea foa r te muH b ă r b a t u l ; şi apoi , n u m a i văzând -o a ş a s en ină , gh icea i că este u n a d i n acele femei pe c a r i t rebu* să le a-dor î ca pe sf inte Ah, d o m n u l e , i a r t ă - m ă că-ţl i s tor isesc a c e a s t a , s u n t î n s ă clipe c â n d du re r ea e ne-î n c ă p ă t o a r e în suflet şi a l spune-o c h i a r p ie t re lor

Şi s t r e inu l îşi duse m â n a l a och i , i shuen ind în hohote de p l âns . . .

Atunc i p ic to ru l , t r a n s f i g u r a t , a p r o a p e fericit, a p u c ă b r a ţ u l t â n ă r u ­lu i sgudu indu-1 cu î n f r i g u r a r e şi s t r i ­g â n d :

— Uite-te la m i n e , eu s u n t b ă r b a ­tu l pe ca r e ea îl i ubea a tâ t . . . Ah, cum î ţ i ert su f e r i n ţ a ce mi -a ï prici-nu i t în câ teva clipe. . . O iubea i şi d-ta, toţi , a ş a cum m e r i t a să fie iu­bi tă . . . S p u n e m e r e u de Livinia că e r a f r u m o a s ă . . . şi eu c a r e a m pierdut-o! . .

— S u n t e ţ i so ţu l el ?—întrebă t â n ă ­ru l , d in ca le -a fa ră m i r a t — u i t e , f ă r ă să vă cunosc , vă u r a m . ; a c u m v ă iu­besc căci îmi sun t e ţ i ceva de là dân ­sa. . .

P i c to ru l , copleşi t de emoţ iune , îl în t inse m â n a şi fugi pe c ă r a r e ne­m a î c ă t â n d înapo i . . . .

— E n e b u n — g â n d i t â n ă r u l — ş i a r e dece; apo i , încet , se d e p ă r t a şi d â n ­sul , t r i s t , cu capu l în jos . . . .

Câ teva zile delà î n t â l n i r e a lu i cu p ic toru l , la m o r m â n t , p r i m i u r m ă t o a r e a sc r i soare :

Domnu le , ,.Aí iub i t pe L iv in i a , a ş a c u m

m e r i t a să fie iubi tă . . . I ţ i m u l ţ u m e s c !

E ş t i s i n g u r u l c a r e îl vel p ă s t r a o pi-o a s ă a m i n t i r e . . . . I ţ i l a s p o r t r e t u l • ! . Mă dec isesem să-1 d i s t r u g şi să m ă s inuc id apo i . P .enunţ la j u m ă t a ­te din p l a n u l m e u ; m ă omor , d a r î ţ i î nc red in ţez f a n t o m a p i c t a t ă , p e n t r u ca o veşnică t ă m â e să con t i nue a ar­de la p ic ioare le ido lu lu i a d o r a t . C â n d a m ' v r u t s ă s f â ş i a p â n z a , ochii el a l ba ş t r i , p ro funz i , m'ai i pr iv i t m u s t r ă t o r . . . şi n ' a m m a l avu t cu ra ­j u l să făp tu iesc aces t sac r i l eg iu P ă s t r e a z ă acest p o r t r e t s c u m p ; s u n t s i g u r ca-1 vel iub i t o t d e a u n a . . . Adio I

So ţu l Livinél" . E r a a d e v ă r a t ; n e m a î p u t â n d su­

p r a v i e ţ u i soţ iei lu i , ce lebru l p ic to r î ş i de scă r ca se u n g lonte în i n i m a ' ! de m u l t în agonie . . . .

T â n ă r u l fu p u s în poses ia t r ag ice i i m a g i n L Maî î n t â i , a v u o b u c u r i e n e b u n ă ; t r e i zile le pe t recu în e s t a s .

D a r , p u ţ i n oâ te n a ţ i n se l inişt i . I n fine, d u p ă ş a s e s ă p t ă m â n i , c u m voia să se î n s o a r e şi n ' a v e a p a r a l e , vân-du a d m i r a b i l u l p o r t r e t a l Li vin iei pe cincizeci de m i i de f r anc i , u n u l muzftu s t re in—eeea ce-1 scoase d i n î n c u r c ă t u r ă

OoHbtawte-Sy^il« EeoBomu.

f І & 1 Ж В A de

GAWUtíUB W I M H s

I n t r - u n r ega t n u se m a î găsea n ic i o og l indă . Toa te fuseseră s p a r t e în bucă ţe le , d in o r d i n u l reg ine i ; d a c ă s 'a r fi descoper i t o og l indă c â t de mică , în or i şi ce casă , ea a r fi omo­r â t f ă r ă m i l ă pe toţ i locui tor i i . I a t ă şi mot ivbul aces tu i capr ic iu cur ios .

Aşa de s l u t ă î n c â t şi cel m a l ur i -eioşî m o n ş t r i i a r fi p ă r u t m a î fer­m e c ă t o r i a l ă t u r i de ea, r eg ina n u voia să fie expusă , când mergea o r a ş , să-şl î n t r e z ă r e a s c ă ima j ciUJ u ş t i a oribilă şi Sfi m â n g â n d i n d u - s e că cel p u ţ i n a l t e f n u se p u t e a u vedea f rumoase , î nch ipu i ţ i câ t de p u ţ i n s a t i s W « ^ e r a ű femeile în ţ a r a aceea .

La ce b u n să a l cel m a l f rumoş i ochi din l u m e , o g u r ă roză ca t r a n ­da f i ru l , şi s ă 41 m a î înfigi şi un bu­chet de flori în p ă r , d a c ă n u ' ţ î poţ i a d m i r a nic i p e p t â n ă t u r s . nici g u r a , nici ochii ?

Dacă a r fi fost vo rba să se d u c ă c ineva să se og l i ndească în r â u r i s a u l a c u r i , a r fi fost z a d a r n i c , căci şi r â u r i l e şi l a cu r i l e ţ i n u t u l u i fuse­se ră a s c u n s e sub lespezi de p i a t r ă b ine l ip i te î n t r e ele ; a p a se scotea d in f â n t â n i a ş a de a d â n c i î n c â t n ic i se z ă r e a s u p r a f a ţ a l i ch idu lu i , şi n u cu c iubere , î n c a r i a p a a r fi p u t u t serv i de og l indă , ci cu s t r ă c h i n i a-p i o a p e în t i n se .

D i s p e r a r e a e r a m a l m a r e de câ t vă pu t e ţ i î n c h i p u i , m a l a les la co­chete c a r i nu e r a u m a i r a r e în ţ a r a a s t a ca în a l t e le , şi r eg ina n u nu­m a i că n u c o m p ă t i m e a pe n i m e n i , ci d in p o t r i v ă e r a m u l ţ u m i t ă c a su ­p u ş i i să s i m t ă a p r o a p e tot a t â t a ne­p l ăce re că n u se pot ogl indi , pe c â t ă m â n i e a r fi s imţ i t ea d a c ă s ' a r fi v ă z u t î n t r ' o og l i ndă .

II

E r a cu t o a t e aces tea , î n t r ' o inahsu-la a o r a ş u l u i , o fa lă cu n u m e l e la-c in t a , m a l pu ţ in s u p ă r a t ă ca cele­l a l t e , căc i avea u n iubi t .

Şi c â n d c ineva î ţ i repetă m e r e u , că eşti f r u m o a s ă n u m a l a l nevo ie de ogl indă.

— Cu a d e v ă r a t , î n t r ebă ea ; culoa­r ea och i lo r m e i e aşa de p l ă c u t ă ?

— S u n t a s e m ă n ă t o r i cu a l b ă s t r e ­lele pe c a r i a r fi c ă z u t o p i c ă t u r ă de ch ih l i ba r .

— D a r pielea m e a n u e n e a g r ă ? — F r u n t e a t a e m a i a l b ă ca ză­

p a d a , ia r ob ra j i i t ă i m a i r u m e n i ca r ă s u r a .

— D a r buze le m e l e ? — P a r ' c ă ' s o s m e u r ă despicată.. — Şi d i n ţ i i ? — Boabele de orez, or icât de fine

a r fi, n u ' s a ş a de albe. ca d in ţ i i I-— D a r de uveclil n u t r ebu ie l u t.;'i

, n e l i n i ş t i t ă ?

Luni, 7 Iunie 1910. UNIVERSUL LITERAR No. 2 3 . — 3.

— Ba d a , d a c ă este ne l i n i ş t i t o r s a a l î n p ă r u l c a r e fâ l fâe , d o u ă scoici rose, m ic i , c o m p l i c a t e ca n i ş te g a ­roa fe a b i a înf lor i te .

Astfel îş i v o r b e a u , , ea î n c â n t a t ă , el şi m a i î n c â n t a t , căcî n u s p u n e a n i c i u n c u v â n t c a r e să n u fie c h i a r a d e v ă r u l ; eî î l p l ăcea să fie l ă u d a ­t ă şi el d u se m a J ^ s ă t u r a privinÖ-o.

D r a g o s t e a e r a d in ce î n ce maî a-p r i n s ă şi în z iua când el o î n t r e b * i a c ă . v r e a s'o i a de n e v a s t ă , e a se roşi , d a r n u de s p a i m ă şi se î n ş e a l ă g r o z a v c ine a r fi c rezu t oft e a s'ar fi g â n d i t m ă c a r să z ică h u .

N e n o r o c i r e a fu că vestea c ă să to r i ­ei s ă a j u n g ă p â n ă l a u rech i l e r ă u ­t ăc ioase i r eg ine , a c ă r e i s i n g u r ă b u c u r i e e ra de-a t u r b u r a pe-a a l to­r a ; şi I a c i n t a , m a î m u l t ca toa te , e r a u r g i s i t ă , căc i e r a ş i m a l f r u m o a -că ca toa te .

III C u m se p l i m b a , cu p u ţ i n î n a i n t e

de n u n t ă , p r i n g r ă d i n ă , o b a b ă se a p r o p i e de ea, c e r â n d p o m a n ă , apo i , d ' o d a t ă se d ă d u î n a p o i s c o ţ â n d u n s t r igă t , ca u n u l c a r e - a r fi c ă l ca t pe-o b r o a s c ă .

— A ! ce ru le ! ce -am văzu t ! — Ce a l , b u n ă femee, şi ce-aï vă­

z u t ? . . S p u n e . —Cel m a l u i â t l u c r u de pe p ă m â n t !

— De s i g u r însă , că n u ' s eu acel l uc ru , zise I a c i n t a s u r â z â n d .

— V a l ! d a , s ă r m a n ă copi lă , t u eşti . E c a m m u l t de c â n d t r ă e s c pe l u m e , d a r n ' a m î n t â l n i t î ncă f i in ţă m a l u r â t ă ca t ine .

— S u n t s l u t ă eu ? — De-o s u t ă de or i m a l u r â t ă de­

câ t a ş pu fea s p u n e . — Şi ochi i m e i ? . . — S u n t cenuş i i ca p ra fu l , d a r n ' a r

fi n i m i c d a c ă n u te-aî u i t a c ruc i ş . — P ie lea mea . . . . — Aşi p u t e a s p u n e că te-at f recat

cu fun ing ine pe f i u n t e şi ob raz . — Dinţ i i mei . . . . — Dacă f r u m u s e ţ a d in ţ i l o r a r

consta. în a fi m a r i şi ga lben i , n ' a ş c u n o a ş t e a l ţ i i m a l f rumoş i ca a l t ă i .

— A ! cel p u ţ i n u rech i le . . . . — S u n t a ş a de m a r i , a ş a de roş i i

ş i a ş a de p ă r o a s e , s u b p ă r u l t ău ca fu ioru l , î n c â t n u te poţ i u i t a la ele decâ t cu s câ rbă . Eü n u ' s de Ioc fru­m o a s ă şi cu toa t e a s t ea cred că a ş î m u i i de ru ş ine , d a c ă aşi a v e a u re ­chi ca a l? ta le !

După aces tea b a b a . — p r o b a b i l pu ­să de r eg ină . —fugi r â z â n d , pe c â n d I a c i n t a căzu, p l â n g â n d , pe-o b a n c ă , î n t r e doi m e r i .

IV Şi în z a d a r se î nce rca cineva s'o

s coa t ă din m â h n i r e a ei. , ,Sun t u-r â t ă !" s p u n e a ea m e r e u .

De geaba o î n c r e d i n ţ a logodnicu l el că n u e a ş a , cu cele m a l m a r i j u ­r ă m i n t e .

. , L a s ă - m ă ! m i n ţ i , de m i l a mea . î n ­ţ e l eg to tu l a c u m a . T u n u s i m ţ i d r a ­gos te pen i i u mine , ci m i l ă ! cerşe-t o a r e a n ' a v e a nici u n in t e r e s să m ă înşe le ; p e n t r u ce. a r fi făcut-o? Nu e de cât p r e a a d e v ă r a t ; s u n t u r â t ă foc. Nu p r i cep c u m m ă m a i poţ i su­feri" .

Ca să o d e s a m ă g e a s c ă . el t r imise m a l m u l ţ i b ă r b a ţ i la ea : f iecare de­c l a r a că I a c i n t a e r a f ă c u t ă î n a d i n s ca să p l acă ochi loi ; m a l m u l t e fe­m e i ch i a r , s p u s e r ă a c e l a ş l u c r u , în­să m a l p u ţ i n a f i rma t iv . Toa te f u r ă Eada rn i ce ; s ă r m a n a copi lă r ă m â n e a veşnic cu c r e d i n ţ a că e u n obiect de s p a i m ă ; . .vă în ţe lege ţ i ca să m ă fa­ceţi să cred ' ' şi de oa rece iub i tu l el o g r ă b e a să h o t ă r a s c ă , to tuş i , z iua căsă to r i e i . . .Eu, n e v a s t a ta ! s t r i g ă ea, nici o d a t ă ! îm i eşti p r e a d r a g p e n t r u a-ţî face un d a r a ş a în spă i ­m â n t ă t o r ca mine" . Vă î n c h i p u i ţ i câ t d'- m a r e fu d i s p e r a r e a t â n ă r u l u i a t â t da ь г г - О lovit. Căzu în g e n u n c h i , se r u g ă , s t ă ru i , ea r ă s p u n d e a tot­d e a u n a ace laş l u c r u : . . e ra p r e a u r â t ă ca să se măr i t e " .

Ce era de făcut? S i n g u r u l mi j loc de a desrninţ.i pe b a b ă . de a dovedi a-d e v ă r u l l a c i n t e i , e r a sâ-I pu ie î na in ­t ea ochi lor o og l indă . Dar in tot re­g a t u l nu g ă s e a i o og l indă m ă c a r : ş i frica i n s p i r a t ă de r e g i n ă e r a a ş a de m a i e , î ncâ t n i m e n i n a s ' a r fi înc'u-ţ n e n t a t să facă u n a . , ,EI b ine! Mă

G A L E R I A F I G U R . L O R C O N T I M P O R A N E

ЬЛ IACOB flEGÍtUTZI

Nou alesul p reşed in te al Academie i R o m â n e , d. Iacob Negru tz i , u n u l din fruntaşii literaturi* noas t re , este fiul mare lu i Costaehe Negrutz i , au toru l ne ­preţui te lor «Păcatele t inere ţ i i» , cari au fost una din pârghi i le ce aii ajutat la înăl ţarea şi împodobi rea sufletului ro­m â n e s c de a c u m m a î pu ţ in de o sută de an i .

Moştenind toate virtuţi le intelectuale şi sufleteşti ale păr in te lu i său, a d â n c văzător în i n i m i şi în cugete , r o m â n bun şi cunoscător m a r e al tu turor n e ­voilor poporului n o s t r u , d-lui Iacob Negrutzi n u i-a fost g reu să urce re ­pede tuate t reptele ce duc la cea maî înal tă consideraţ ie a n e a m u l u i .

E unu l din ceî mai vechi m e m b r i al Academiei R o m â n e şi a luat par te la toate lucrări le înaltei adunăr i p e n ­tru aşezarea l imbei , pen t ru cul t ivarea tu turor sen t imente lor de na ţ iona l i sm,

de f rumos şi folositor, carî fac opera de căpetenie a inst i tuţiei de cul tură na ţ ională ce este Academia .

Membru devotat al vechiului part id conservator , d. Iacob Negrutzi a găsit t imp să ia parte î n semna tă şi în toate luptele politice date in cel din u r m ă douăzeci de an i . Membru al P a r l a m e n ­tului in diferite legis laturi , l i teratul a găsit in viaţa politică e lemente nou l pen t ru darul său de a scrie şi două reviste politice ale d-sale, juca te de zeii de ori, îl făcuseră n u m e l e foarte " popular în toate s traturi le societăţii .

Academia R o m â n ă i-a făcut a c u m inalta onoa re de a'l alege prezident al săiî pe noul period de trei an i . E o î n c u n u n a r e strălucită a uctivitâţel distinsului academician, care r ă m â n e in istoria desvollarii noas t re cul tura le de la sfârşitul veacului al X lX- lea , ca unul din cel mal de seamă îna in taş i .

— D u p ă Sul ly P r u d h o m m e —

Tu ce te 'nalţi spre cer, măreaţă Fără s atingi munţii cu brazi, Şi te coborî apoi, semeaţă, Pe răii, pe mări, fără să cazi ;

Tu ce coborî din înălţime Pe fluvii late şi adânci, Şi bei cu-atâtă agerime, De unde noi bem doar pe brânci.

Tu care pleci, când toamna i&ră Şi iarna 'n ţara noastră ѵіщ Ca să te 'ntorcî în primăvară Fidelă pentru-al tău cămin-

Tot ca şi tine se ridică Sufletul meu şi-ating e-uşor In vis. o parte cât de mică Ce-atins-ai tu în al tău zbor.

Tu ce prin locuri neumblate Te-avdnţi şi te întorci îndată, Tu di în viaţă libertate Şi dragoste nestrămutată.

M i h a i l E m . P r o c o p i i i • ®

voiu duce la p a l a t ! " zise în cele d in u r m ă logodn icu l , ,orI-eât de b a r b a r ă a r fi s t ă p â n a n o a s t r ă , n u se poa t e să n u fie m i ş c a t ă de l ac r imi le mele şi de f r u m u s e ţ e a l a c i n t e i : ea va re­veni m ă c a r p e n t r u câ t eva ore, a s u ­p r a c r u d u l u i oi d in ce d ă d u s e " .

Cu m u l t ă o s t enea lă p u t u h o t ă r a pe I a c i n t a să m e a r g ă la r e g i n a ; şi a p o i la ce-ar se rv i o og l indă , de cât să o c o n v i n g ă şi m a i m u l t de n e n o r o c i r e a ei fă ră de leac!. . .

Cu toa te aces tea , în cele d in u r m ă se invoi . v ă z â n d pe logodn icu l eî p l â n g â n d .

V

— Ce e a s t a? zise r ă u t ă c i o a s a re­g ină . Cine s u n t o a m e n i i aceş t i a şi ce vor delà mine?

— Majefitate, ave ţ i î n a i n t e a voas-t i ă pe cel m a l de p l â n s logodnic de pe p ă m â n t .

— Şi p e n t r u a s t a t r ebu ie să vie să m ă t u r b u r e ?

— Fie-vă mi lă ! — EI! ce pot face eu în s u p ă r ă r i l e

voas t r e de d r a g o s t e ! — Dacă a ţ i pe rmi t e ca o og l indă . . . . R e g i n a se scu lase t r e m u r â n d de

m â n i e . — A îndrăzni t , cine-va să -mi vor­

b e a s c ă de og l indă? zise ea s c r â ş n i n d d in d in ţ i .

— Nu vă s u p a i a ţ i Ma jes t a t e , er-t a r e ! şi vă r o g a s c u l t a ţ i - m ă .

T â n ă r a ce ave ţ i î n a i n t e a v o a s t r ă a t â t de g i n g a ş ă şi de f r u m o a s ă , îş i î n c h i p u e că e u r â t ă .

— EÍ bine! zise r e g i n a r â z â n d ne­buneş te , a r e d r e p t a t e ! căci n ' a m vă­zut , pe cât îmi a m i n t e s c , a l t a m a l u r â t ă .

I a c i n t a , d u p ă aces te cuv in t e se

s imţea m u r i n d de î n t r i s t a r e . î n d o ­ia la n u m a i e r a cu p u t i n ţ ă , p e n t r u c ă în ochii r eg ine i , ca şi î n al cerşe­toare i , e ra în a d e v ă r a ş a de u r â t ă , î nch i se încet p leoape le şi căzu pe t reptele t r o n u l u i , l e ş ina tă , de p ă r e a m o a r t ă .

I u b i t u l eî, a u z i n d vorbele minc i ­noase începu să s t r ige f ă c â n d pe re­gina n e b u n ă , de v r eme ce min ţ i s e î n t i ' u n ch ip a ş a de o r d i n a r . Nu a^u t impul să m a l a d a o g e v re -un c u v â n t ! Păz i to r i i t r o n u l u i îl şi î n h ă ţ a s e r ă , ţ i nându-1 s t r â n s ca i n t r ' u n cleşte, şi la un s e m n al r eg ine i , u n u l d in el î n a i n t a , e ra c ă l ă u l ; s t ă t e a t o t d e a u n a a l ă t u r e a de t r on căci se p u t e a s ă fie nevoe de el în or ï -сѳ m o m e n t .

— Fă - ţ î d a t o r i a , zise ea, a r ă t â n d pe cel c a r e o i n s u l t a s e .

Că l ău l r i d i că l in i ş t i t o sab ie l a t ă , tocmai c â n d I a c i n t a . ne ş t i i nd u n d e se află . b ă t â n d a e r u l cu m â i n i l e , deschise ochi i ca d u p ă u n s o m n gre ­oii!.... şi în ace la ş t i m p d o u ă s t r i gă t e r ă s u n a r ă , cu to tu l diferi te u n u l de a l tu l ; u n s t r i g ă t de b u c u r i e , căc i în s t r ă l u c i r e a o ţe lu lu i c u r a t , I a c i n t a se văzuse des tu l de f r u m o a s ă , şi u n s t r i ­gă t de du re i e, u n m u g e t , p e n t r u c ă s a l u t a şi r ă u t ă c i o a s a r e g i n ă îşi d ă d e a sufletul , de r u ş i n e şi m â n i e că şi ea se văzuse în o g l i n d a n e p r e v ă z u t ă .

Const. Sghibarts

SFATURI CASNICE Cum se curată sticlele de doctorii.-—

Sticlele in care au fost med icamente îşi nierrî cu desăvârş i re orî-ce mi ros şi devin cura te dacă sun t spăia te cu apă caidă şi făină de m u ş t a r negru . Sticlele redevin astfel s t răvezi i şi pierd orî-ce gus t inuătrat de med icamen te .

S U P R A V I E Ţ U I T O R U L du DĂ

R É G I S L A M O r i I E

C u m i n t r a m p e n t r u î n t â i a o a r ă în s a l o n u l u n d e e r a m poftit în a c e a sea­r ă , n u c u n o ş t e a m pe n ic i u n u l d in oaspe ţ i .

I n o d a i a de fumat , m ă g ă s e a m c a m iso lâ t , c â n d u n t â n ă r , vec inu l m e u de m a s ă de a d i n e a u r i , veni să s tea l â n g ă mine . P ro f i t a i de ocazie sp re a' p u n e c â t e v a î n t r e b ă r i :

— Cine e domniA ace la g ro s , ca re ş ch iopă t ează , colo, la d r e a p t a ?

— C u m ! nu-1 cunoş t i? E X... r enu­m i t u l i n d u s t r i a ş .

— Şi ces tă la l t , s p â n şi p leşuv? — Z.. . , a u t o r u l d r a m a t i c . — D a r t â n ă r u l acela ce nu p a r e a

a v e a m a l m u l t de 35 an i şi a r e to­t u ş i p ă r u l a lb , ace la ca re vorbeşte în f a ţ a c ă m i n u l u i ?

— Ascultă-1, î ţ i va r ă s p u n d e el în­suş i .

— î ş i povesteş te i s tor ia? — Nu se dă nici o d a t ă în l ă t u r i

de a o face, or i de câte or i poa te . Işf p r o d u c e în t o t d e a u n a micu l Iul e-fect. E d r e p t î n s ă că n u e b a n a l ă . Să ne a p r o p i e m , v r e i '

Ne s c u l a r ă m şi v e ^ i r ă m să ne a-m e s t e c ă m în g r u p u l ce făcea cerc î n j u r u l vo rb i t o ru lu i .

Cu g l a s t a re . cam t e a t r a l şi, din c a u z a a c e a s t a , v ic lean şi a t i n g ă t o r , s p u n e a -

. . . î n d a t ă ce a m i c u l n o s t r u Geor­ges, ne faci . a c e a s t ă p r o p u n e r e , ne g r ă b i r ă m , t a t ă l m e u şi cu mine , să p r i m i m .

N u n e u r c a s e r ă m n ic i o d a t ă î n ba­lon, şi ocaz ia e r a p r e a f r u m o a s ă , cu u n p i lo t cu expe r i en ţa a m i c u l u i nos­t r u , ca s'o s c ă p ă m .

Georges n e s p u s e să fim g a t a ş i пѳ f ă g ă d u i s ă ne p r e v i n ă cu câ t eva ore m a l î n a i n t e , p r i n t r ' o t e l e g r a m ă s a u p r i n telefon.

T r e c u r ă câ t eva zile. î n t r ' o M e r c u r ! d i m i n e a ţ ă m i c u l bilet a n u n ţ ă t o r . în ­t â l n i r e a e r a h o t ă r â t ă p e n t r u orele d o u ă d u p ă a m i a z ă , în î m p r e j u r i m i l e P a r i s u l u i .

T a t ă l m e u , î n c â n t a t , îşi frecă ma­ni le . Câ t desp re m i n e , c a m t u r b u r a t , r e cunosc , m ă silii a 'mî a s c u n d e e-m o ţ i a .

U n a u t o m o b i l , cu o vi teză des tu l de m a r e , ne duse la locul h o t ă r â t , u n d e a j u n s e r ă m c a m de vreme. Georges e r a acolo de c â t v a t i m p şi s u p r a v e g h i a ul t imele p r e g ă t i r i a le p lecăr i i .

T r e c r epede , domni lo r , a s u p r a a-ces tor a m ă n u n t e . B a l o n u l n o s t r u „ F a u n " e r a de d i m e n s i u n i des tu l de mic i , şi c a n t i t a t e a de lest pe cât m a î r e s t r â n s ă .

To tu l m e r g e a de m i n u n e . L a orele d o u ă şi j u m ă t a t e ne î n ă l ţ a r ă m delà

* . — No. 2 3 . U N I V E R S U L L I T E R A R L u n i , Iunie 1 9 1 0 .

p ă m â n t şi u n v â n t s l ab ne î m p i n s e c u r â n d , încet işor , î n s p r e a p u s .

D u p ă P a r i s , fu c â m p i a Béauce , a-poî colinele Pe rche . P e la s fâ r ş i tu l zileï ne a f l am în p l i n ă N o r m a n d i e .

— Unde ne cobo râm? în t r eba i pe pilotul nos t ru .

— Acestea s u n t l u c r u r i pe c a r i n u te ştii nici oda tă d i n a i n t e , îmî răs ­p u n s e el s u r â z â n d , d a r v a fi, fard îndo ia lă , în Calvados s au în Orne. De altfel, zise el, i a t ă n o a p t e a ca r e vine, cea ta ca re se r id ică . Nu tre­buie să. î n t â r z i em p r e a m u l t .

Pe s t e o j u m ă t a t e de o r ă o vijelie n e î m p i n g e a sp re Nord şi, î n a i n t e c a ' p i l o t u l nos t ru şa-şă fi reveni t d i n s u r p r i n d e r e , e r a m î n e c a ţ i în t r ' o cea 7

. tă; Î e a ş ă ca re fugea cu* noi , gon i t ă de vân t .

• Necunoscând per ico lu l , t a t ă l mei i ; ţ i cu m i n e v r o i r ă m să ne c o b o r â m

Imediat . — Cu iu ţ ea l a cu ca r e m e r g e m , re­

pl ică Georges, e imposib i l ! Ár fi m o a r t e a cu s i g u r a n ţ ă . Ne vom a p r o ­p ia cot m a î mult. de p ă m â n t . N u m a i a t u n c i vom p u t e a a lege locul u n d e să ne l ă s ă m să cădem.

F a t ă de pr iv i r i l e n o a s t r e m i r a t e , adaogă

—- De altfel, avem tot t impu l . Mer­gem că t re Nord, d a r m a r e a e depa r ­te.

Se, î i işela a m a r . P e c â n d c r e d e a m că île af lam în t r e Arr/enUiu• ş iF«ia t -îe , ne g ă s e a m d e - a s u p r a Cae7i-ulul şi Cana lu l Mânece! , - c ă t r e ca r e ne î m p i n g e a vân tu l , n u m a l e r a decât la câ ţ i va k i lometr i . Pes te o oră , în p l ină m a r e , în p l i nă î n tunec ime , a r a m a ' î n c e p e a .

Ghici ţ i , domni lo r . î n re te r ib i lă l i tua ţ ie ne af lam. N u . aveam decât. Jouă mij loace de s c ă p a r e : Să în­t â l n i m u n vapor , s a u să a j u n g e m în Anglia .

P r i m a ipoteză e r a p u ţ i n p roba ­bila. Bărc i le de pesca r i , la acea o ră , e r a u toate la coas tă . I n ce pr ivea vapoare le , s u n t r a r e . şi, de s igur , nu e r a m în ca lea lor, şi d a c ă a r fi fost, p u t e a m fi zăr i ţ i?

R ă m â n e a a d o u a : să a j u n g e m pe coas ta engleză. T r e b u i a cu orice prêt .

D u p ă o înce rca re de coborâ re , ba­lonul nos t ru perdu o m a r e p a r t e d in gaz, p r i n u r m a r e d in p u t e r e a de î nă l ţ a r e .

— Nu e. n imic de făcut, zise pilo­tul. T rebue să a s v â r l i m toa te abiec-teîe ce nu n e servesc.

P u ţ i n câte pu ţ in , nace l a se deşer­tă . D a r d u p ă f iecare r id i ca re , balo­n u l re începea să şe coboare şi sgo-m p t u l va lur i lo r , percept ib i le l a pi­cioarele noas t r e , se auz i a ca u n g l a s de m o a r t e . ,

Sac r i f i ca răm şi pa l t oane l e şi o p a r t e d in ha ine . T r e m u r a m de frig î n v â n t u l î n ţ e p ă t o r ca r e ne ducea , d a r lup tam, d in r ă s p u t e r i spre a n u l ă s a să ni se v a d ă sufer in ţa .

T r e c u r ă m i n u t e de g roază . I n z a d a r c ă u t a m să p ă t r u n d e m în tune­r icu l , c ă u t â n d acolo, . . . acolo. . . p u n ­tu l p ă m â n t u l u i ce t r e b u i a să ne sca­pe. Nu a p ă r e a , de şi cea ţa se desfă­cu înce tu l cu încetul . :

. D u p ă ce ne s f ă t u i r ă m . Georges ho­t ă r î :

— Să ne a g ă ţ ă m , şi să t ăem cablu­ri le nacele i !

Zis şi făcut . Cu bra ţe le şi picioa­re le , pe t recu te în ochiur i le reţelei ca­re s t r â n g e a anve lopa , v ă z u r ă m co­şul de trest ie d i s p ă r u n d in abis .

• U ş u r a t de a c e a s t ă î n s e m n a t ă greu­ta te , b a l o n u l se u r c ă d in l r 'o da t ă . Vom ajunge. în s fârş i t la coas tă? O c redeam, î n să va l ! t r a g e d i a n u t re­b u i a să se s f â r ş i a scă astfel . Nu era , d in con t ră , decât u n prolog.

In adevăr . . . . — n u v reau să abu­zez de a t e n ţ i u n e a d-voas t ră , domni­lor, şi scurtez — p u ţ i n d u p ă sacr i ­ficiul nacele i , b a l o n u l n o - t i u , desi­g u r spa r t undeva , se cobora d in nou efitro m a r e .

Stnbi . i î uni i l â n g ă a l ţ i i , ne p r i v i a m În'îj\.:.'.;-J.

— N i e ' . ' c d a t n . A•!;•••!ia. z i . - . ! G cu t î i u l i C fii! ítVi-1-Ht.

— Atunc i , in p e n t r u toţi frei?

nu vom

e a »

Supremă Dreptate—putere supremă de-apururî — Inalţă-ţî stindardul de pace pe ceruri, şi chiamă 'Nainte-ţî poporul ce geme în lanţuri de-aramă Şî-arală-l icoana-lï sublimă—în limpezî contur urî.

Aprinde-î în süßet nădejdea bogată 'n imagini, Ridică-l pe tronu-î, să fie stăpânul pe sine ; _ Şi dă-Î majestatea ce-o are... şi 'n clipe senine — Putinţa să 'nchine u n i c e i p u t e r i — m i l de pagini!

Dă-î totul ce dat 'î-e, o, vechiică Zee ! Şi ţie 'Nălţa-voî un cântec de slavă în slove moderne... -— Ca toată v i a ţ a din plinul mişcărei eterne (Aşa vreau eu astă-zî), poporul—în sine— să fie !.

— Afară n u m a i dacă , u n u l d i n t r e no i n u se sacr i f ică p e n t r u cei lal ţ i .

— Care? — E u , zise Georges. Ca pilot , s u n t

r ă s p u n z ă t o r de v i a ţ a voas t r ă şi nu ­m a i pot face n imic a c u m spre a vă scăpa , a f a ră n u m a i dacă nu m ă a-r u n c î n a p ă . Când veţi. a j u n g e l a coas t ă veţ i t r a g e n u m a i f r â n g h i a de rupe re .

— Nu te l as , rep l ică t a t ă l meu . Sun t cel m a l în v â r s t ă , eu t r ebue să m ă sacrif ic .

— D a r eu? r ă s p u n s e i în fine. S u n t o a i e u n laş de nu m ă socoti ţ i?

Georges a t u n c i h o t ă r a : — In aces t caz, nu e decâ t u n lu­

cru de făcut : să t r a g e m la sor ţ i ! Şi în g r a b ă scr ise , b ine , r ău , n u m e ­

le nos t ru po ca le o b u c ă ţ i c ă de h â r ­tie, le îndoi şi n i le în t inse în p a l m ă z i cându-ne :

— Alegeţi! Numele ce v a eşi va fi al c o n d a m n a t u l u i .

Mă supuse i . Numele a m i c u l u i nos­t r u fu h o t ă r â t de s o a r t ă .

Ne zise r ă m a s b u n cu u n gest , şi pe c â n d î n c h i d e a m ochi i , pa l iz i de g roază , se l ă să să c a d ă în vid.

— Omul aces ta a fost u n erou , în­t r e r u p s e Unul d in a s c u l t ă t o r i .

— De s igur , r e l u ă o r a t o r u l . D a r n u fu n u m a i el s ingu r .

Pes te un sfert de o ră , ba lonu l , d in ce în ce m a î desumfla t , se cobora d i n nou f ă r ă m i l ă sp re m a r e . Cea ta dis­p ă r u s e cu to tu l . Stelele s t r ă l u c e a u d e a s u p r a n o a s t r ă . V â n t u l , tot pu­tern ic , d a r egal , ne î n p i n g e a regu­lat sp re Nord . N u m a i p u t e a m fi de­p a r t e de coas t a Angliei . I n scur t , în­cepeam să s p e r ă m .

Aceas tă s p e r a n ţ ă nu t r e b u i a să du­reze. Sacr i f ic iu l neno roc i t u lu i a m i c n u servise l a n imic . Vom pier i , t a t ă l m e u şi cu mine , în v a l u r i .

Cum îmi a r ă t a m îng r i j i r ea , t a t ă l m e u d e c l a r ă :

— , ,E de pr i sos să m u r i m î m p r e u ­nă . Tu a l încă în b u z u n a r cele d o u ă b â r t i u ţ e cu n u m e l e n o s t r u . I n t i n d e -mi-le. Acela ca r e va fi c r u ţ a t de soar ­tă va fi poa te c r u ţ a t şi de m o a r t e " .

Aiur i t , făcui ceeace cerea t a t ă l meu . El l uă o h â r t i u ţ ă , o desfăcu şi zise:

,,— Adio, fiul m e u ! " Şi, î n d a t ă , sgomotu l u n u l corp că­

zând în a p ă se auz i în tăcere . Balo­n u l m a l făcu încă o î n ă l ţ a r e în spa­ţiu. Agă ţa t , m ă l ă s a ! s ă fiu d u s , in­conşt ient , a p r o a p e nes imţ i to r .

Ar fi o g l u m ă p r o a s t ă , domni lo r , să a d a o g că ful s c ă p a t p r i n d u b l u l sacrif iciu a l a m i c u l u i şi a l t a t ă l u i meu .

Vă povestesc eu în su -mî a c e a s t ă a v e n t u r ă şi e de a j u n s .

D a r ţiu să vă fac s ă obse rva ţ i că sacr i f ic iul t a t ă l u i m e u con ţ inea o p a r t e de e ro i sm ca re n u e r a c o m u n ă . Si i a t ă c u m a m şt iut-o.

După căde rea celui de al doi lea corp, b a l o n u l îşi r e l u a s e sboru l , du-càiidu-nii i , s i n g u r s u p r a v i e ţ u i t o r a l d r a m e i ce se des făşu rase . Coas ta e r a a p r o p i a t ă . O a t inse i f ă r ă a 'mî d a se-amn şi căzui la câ ţ l -va k i lomet r i la Nord do p r e ţ u l englez Wov tb ing . F u î îiUicai da sânge , v â n ă t . îmţhe-

ş inal iceşte . Nu p u r t a n u m e l e m e u , ci pe acela a l . t a t ă l u i meu.

I P r i c e p u i a t u n c i eroica înşe lă to r i e j a aces tu ia .

F u s e s e m h o t ă r â t de s o a r t ă , î n s ă t a t ă l meu m ă min ţ i s e , şi , ca să m ă scape , se a r u n c a s e de b u n ă voe în valuri . . . ' .

Poves t i to ru l se opr i , a r u n c ă în foc h a v a n a s t insă , alese a l t a pe care o ap r inse .

Pes te un m i n u t de tăcere , a scu l t ă ­tor i i , m i şca ţ i , se î m p r ă ş t i a r ă p r i n s a l a de fuma t şi sa loane . R ă m ă s e i s i n g u r în f a ţ a vec inulu i meu de m a ­să.

— Eş t i i n fo rma t acum? m ă î n t r e b ă el.

— Sigur . S u p r a v i e ţ u i t o r u l une i a-semenea d r a m e n u e u n d o m n b a n a l .

— Nimen i n u se poate îndoi , c â n d îl vezi corec t ,vorbăre ţ şi g a l a n t , vor­b ind în frac şi cu h a v a n a în g u r ă .

— I m ! explic a c u m , r ă s p u n s e i , de ce, t â n ă r încă , a r e p ă r u l a lb .

Toussa in t

P R O V E R B E

Negustorie pe datorie e cura tă să­răcie.

Femeia are meş teşug să îmblânzească şi pe dracu l .

* Unde-a săr i t capra ma i sus sare

iada .

Cine poate oase roade, cine nu nici carne moale .

* Ce mî-e baba R a d a , ce mî-e R a d a

baba ? *

N u m a i cu vorba nu se face ciorba.

î , . c , ( ! ; • ; •

in U'.âu că ш;::::а cave «oai

cr ispa ţ i i , ţ i i n w t ) іи-

•ută. O doschiseî ina-

V I A Ţ A ' N G L U M Ä R E V E R S U L M E D A L I E I

In Iunie S t i m a t u l d o m n G r o s e a n u t recea în

orăşe lu l d-sale d rep t om cu g r e u t a t e . De fapt , d u p ă cum e a d e v ă r a t că vo­cea p o p o r u l u i e vocea lu i Dumnezeu , ono rab i lu l f a r m a c i s t c â n t ă r e a cel p u ţ i n 135 k i l og rame , d in ca r i , e drept , t i e b u e a să se s c a d ă l a n ţ u l g ros de dubleu al ceaso rn i cu lu i şi ta­b a c h e r a , în g r e u t a t e a t o t a l ă de 5 kgr .

Corpo len tu l d o m n avea un defect — cine n ' a r e pe l u m e a as ta?—, e r a de o sgâ rcen i e n u r a r ă d a r un ică . P u r t a cu u n ce-mi p a s ă e x t i a o r d i -n a r o pereche de p a n t a l o n i c a r i , da­că a r fi p u t u t vorbi , a r fi p u t u t po­vesti m u l t e d in obiceiur i le lui Maho­met.

î n t r ' o zi când soare le îşi r e v ă r s a razele înfocate a s u p r a o i ă şe lu lu î , d. Groseanu se î n t o a r s e a c a s ă c â n t â n d :

Dc aşi irai pùrttï lu [ouniniï Li'liitl loa,iű,

Su mű sut in dm! l'i /</•!(/«.), Li.-'ifir b , • . > , " .

Tiïi11д fni.r-n <i-«alű с й ъ и й ocïiiï.

După 30 do a n i de căsnic ie îşi arv zea p e n t r u î n t â i a o a r ă P u i u l câu t â n d .

— D a r ce-aï pă ţ i t , Dumnezeule'» Ce ţ i s 'a î n t â m p l a t ?

— Să beau vin sfcpiy pastrama Leliţă Ioană.

— Ci vino-ţ î î n fire, bobocule. Să te a u d ă c ineva , s ă zică că a l înebu-ni t ,

— P r e g ă t e ş t e , Anghe l ico . Scoate-ţ î d in d u l a p r o c h i a de m ă t a s e şi mie dă -mî g h e i o c u l pe c a r e 1-a p u r t a t t a i t a c â n d m ' a botezat .

— D a r u n d e pleci? L a P a r i s , la El­veţ ia , l a Ţ a r i g r a d ? • - i

. — Mergem, m e r g e m la m u n t e ! I n tr.'o vilă e l v e ţ i a n ă : şi acolo.*... legă­n a ţ i de f r e a m ă t u l v â n t u l u i , vom pet rece o a d o u a J u n ă de mie re a n o a s t r ă .

O t r ă s u r a , s a u m a î bine zis r ă m ă ş i ­ţele d ă u l a t e ale u n e i br işe i , u rca un d r u m de costişe, t â r â t ă de un cal de cava le r i e r e fo rma t , c a r e / ş l a m i n t e a de goarne le m a n e v r e l o r ca de t r â m ­biţele I e r i chonu lu î . •

I n t r ă s u r ă şedea to lăni tă , perechea Groseanu .

— Te u i tă , Pu iu l e , ce f r lmoasă e n a t u r a ! Ce verde e p ă d u r e a şi ce al­b a s t r u e ceru l !

— Să vezi ce f r u m u s e ţ i ne a ş t eap ­tă! Să vezi ce p r imi r e ! O s ă . s t ă m îm­p r e u n ă cu c ă p i t a n u l Cremenescu, un erou ca r e s'a b ă t u t la R a h o v a şi a r e de nevas t ă u n înger de b u n ă t a t e şi m a l a r e o fa tă ca r e e u n seraf im de f rumuse ţ e şi m a l a r e u n băeţel c a i e e un a r h a n g h e l şi c a r e a r c să a j u n g ă cel p u ţ i n genera l .

— Ar fi fost m a l bine d a c ă e r a m s inguf l , d a r tot e b ine că eşim d in d u h o a r e a sp i ţă r ie î noas t re .

L a o co t i t u r ă de d r u m a p ă r u u n fel de h a n d ă r ă p ă n a t , cu cele m a i m u l t e g e a m u r i spa r t e .

— Uite v i la n o a s t i ă ! — exc lamă cu ifos pân t ecosu l ofiţer.

— Ziceai că e e lve ţ iană? — în t r ebă n u m a i decât j u m ă t a t e a spi ţer ie i .

•— A fost... d a r a c u m s'a na ţ iona­l izat şi d â n s a . D a r ce-are aface!

La p o a r t ă se afla fami l ia căp i ta ­n u l u i şi , c a şi c â n d s 'ar fi cunoscu t de u n veac, fu ră n u m a i î m b r ă ţ i ş e r l şi s ă r u t ă r i , ţ ipe te şi ur le te de bucu­rie. Sos i rea soţ i lor Groseanu — n a i fi p u t u t fi m a l t r i u m f a t ă !

In Angiul O t r ă s u r ă , s a u m a l bine zise r amă-

şiţile d ă u l a t e a le une i brişcî , cobora u n d r u m de costişe şi soţii Groseanu şedeau ţ epen i pe m a l d ă r u l de pa ie . Sp i ţ e ru l e r a cu n a s u l u m f l a t şi ban­d a j a t d in p r i c ina une i m u ş c ă t u r i de viespe şi.. . j u m ă t a t e ! d-sale n u i se m a î vedeau ochi i de b u h ă i t ă ce e ra de m u ş c ă t u r i l e ţ â n ţ a r i l o r .

— Nu se m a î p u t e a s t a un ceas cu a fu r i s i t a a i a de famil ie a căp i t anu­lui .

— Inch ipueş te - t î P u i u l e , că scorp ia a ia de of i ţe reasă m ă t r imi tea să -mi fac t o a l e t a î n b u c ă t ă r i e .

— De-o mie de or i e r a s ă s t r â n g de gâ t pe m o r m o l o c u l ă la . . .

— D a r fa ta! R u ş i n e a familiei , n u al tceva. F ă c e a f a soane p â n ă şi cu ch ioru l ă l a de vă tăşe l delà p r i m ă r i e . Nu zici că în t r ' o zi a m găsi t -o încăl­ţ a t a cu c io i ap i l mei galbeni ' .

— Şi c ă p i t a n u l ca re bea cu sticla şi mie îmi ţ inea socotea lă la p a h a r e , la m a s ă ! Se î n v â r t e a pe l â n g ă t aba ­chera mea , de-ar fi mânca t -o d in ochi.

— Bine că n u ţi-a şterpeli t-o, vul­pea a i a b ă t r â n ă .

— De-or î n d r ă z n i să v i n ă la no i . d u p ă c u m ziceau, îl o t răvesc cu str ic­n ina . . . . Vilă e lve ţ iană ne t i e b u i a !

— De-aşi şti că pleznesc la m i n e ' n spi ţă rie şi nu m a î zic v i l e g i a t u r ă cât oiiî t i ă i . Mă . luare n a s u l de-mî vine să ur lu .

Cucoana îşi і п Л н ^ а о b ă r b a t u l : — !.:•:-.''. câ-ţî f.-u-e Anghelica o ca

ţ: ,)!,!.-• cn fă ină i!a hi. Nn d° cra­bii :.i: ';i!'-Uiveiii la s'iil '-ria nea îy.'J

Cosiacîie G h u a i c î .

юі, 7 l u B ï e , 1 9 1 0 . U N I V E R S U L L I T E R A R No. - o .

G A L E R I A A R T I Ş T I L O R R o m â n i

D - l V f l S I L E T O f l E f l | 4 U POT E t SA ND TE-AŞTEPT ?

CM vorbe pline de 'nţelesuri mă rogi ca să te uit; Aar cum ? Qünd mă doboară-o amintire La fie-care colţ de drum !

Când, ninşi de floare, toţi salcâmii JVe chiamâ tainic pe cărări, Crezi tu catunci a noastre visuri Nit vin să ardă '« ochii mei ?

Çreti tu, că seara, când e luna be-asupra apei sinilii, Pot eu să-mi frâng o clipă dorul ? Pot eu să nu te-astept să vii ?

Pot eu, nepăsător, să-mi spulber Din suflet chipul tău senin, Când tu ştii bine că de-apururi, boar lui cucernic mă închin ?...

... Ci tu mă rogi atât de rece Ca să te pot uita ; dar cum ? Când mi se neacă ' n lacrimi ochii La fie-care colţ de drum.!

V. D Ă U E S C U . Щ] _

1 ѴАІМ T U R G H I E R V E F F

F A U S T — U r m a r e —

Scrisoarea a şaptea Acelas, aceluiaş.

Din s a t u l M.. . , 22 Augus t . Nu ţ i - am m a i sc r i s de zece zile. O !

p r i e t e n u l m e u d r a g , n u pot su-mï m a î i in t a i n a ! Cât s u f ă r ! Cât o iubesc! C â n d a ï şti cu ce s t r â n g e r e de ini­m ă , cu ce în f io ra re a m scr i s aces t c u v â n t f a ta l ! N u m a î s u n t copil ; n u m a l s u n t n ic i m ă c a r t â n ă r ; m ' a m t r e c u t de v â r s t a î n ca r e e a p r o a p e cu n e p u t i n ţ ă să înşe l i pe a l ţ i i şi a ş a de u ş o r s ă te înşe l i pe t ine . Rea l i t a ­tea, acolo e r e a l i t a t e a ! O văd l impe­de. S u n t de a p r o a p e p a t r u z e c i de a n i ; Viera este a a l t u i a şi pe acel „ a l ­t u l " îl iubeşte . Şi, d in s i m ţ i r e a a s t a bo lnăv ic ioasă ca r e m ă m i s t u e , n ' a m să t r a g decâ t n i ş t e su fe r in ţe a d â n c i şi o i s tovi re de p u t e r i . O ştiu, şi cu toa t e a s t ea n ' a m nic i o n ă d e j d e , n ic i o vrere . R ă b d a r e a a s t a , îm i m a l u-ş u r e a z ă i n i m a !

De-o l u n ă încoace a m văzu t b ine c ă a p l e c a r e a m e a sp re Vie ra creş te d i n ce în ce. M ' a m ne l in i ş t i t şi în a-ce laş t i m p m ' a m b u c u r a t . Unde mi -a m î n c h i p u i t eö că e r a m din nou s u b j u g a t de o iub i re , de o iub i re a-p r i n s ă ca re , o d a t ă cu t ine re ţea se d u c şi n u se m a l în to rc? . . .

„ D i n nou" , ce zic eu ? Nici o d a t ă n ' a m m a l iub i t a ş a . Nici oda t ă .

M a m a Lescau t , F r é t i l l o n s , a u fost idoli i mei . . . Acum, a c u m n u m a i , şt iu ce v r a să zică iub i rea .

Mi-e r u ş i n e mie de g â n d u r i l e ce-mi t rec p r i n c a p : „ I u b i r e a n u v ine de­c â t d in ego i sm. La v â r s t a m e a , e-g o i s m u l n u se m a l poa te e r t a .

L a t re izeci şi ş e a p t e de a n i n u se m a l poa t e î n g ă d u i să t r ăeş t l n u m a i şi n u m a i p e n t r u t i ne ; t r ebue să te faci de folos soc ie tă ţ i i ; s ă joci şi tu u n rol în l u m e a a s t a ; să te a p u c i de vre-o t i e a b ă ; să ţ i p l ineş t i o da to r i e " .

Şi m ' a m a p u c a t de o t r e a b ă . Adio f rumoase l e mele vise! Ia tă - le spu lbe ­r a t e . Es te u n „ n u ş t iu ce", z iceam eu in s c r i s o a r e a î n t â i , un „ n u ş t iu ce" care-mi l ipseş te şi pe ca r e n u l -am simţi t încă . EÏ b ine , ia tă-1: î nce rca rea -a s t a , de ca re n ' a m m a l a v u t idee pâ ­n ă a c u m a .

Ce î n r â u r i i o a r e ea a s u p r a m e a ? C a u t să s t r ă b a t cu m i n t e a în vii­

to r , clar o n e g u r ă g r o a s ă îl î n v ă l u e şi i n i m a îmi era g r e a , ca de p l u m b ; m ă s imt în t r 'o s t a r e c i u d a t ă şi gro­zavii .

F a t a de a l ţ i i , m ă p o r i ca şi m a l în-n o i n t e , iot i iniş t i t şi p l ă c u t ; b a cl i iai şi fa ţa tio ni ine însu-mî . ş t iu să mă ţ in h ; Nu m ă las b i r u i t ca u n co}ri?. <j;« I- u e < » b . ;u ' : . 'n în f inului sm-fl '- iulu!. i.-n vieri л m ă roade ca in-V i <" : : ' -r11 ; 1 : ; 1 f , v.i :;l ! - : . . ч ц І е .

C u m o su fcfùi':;easca ioni o a c e * ! c u ?

Născut la Călăraşi in anu l 1869, Vasile T o n e a n u v ine la Bucureşt i in 1882 şi in t ră la Conservatorul de artă d ramat ică u n d e u rmează cursur i le cu regreta tul Ştefan Velescu. E x a m e n u l de absolvire il dă cu o scenă diii Molière şi obţ ine p remiu l I la co­med ie .

Yelescu îl r e c o m a n d ă di rec torului Tea t ru lu i Naţ ional de pe v r e m u r i , care-1 angajează ca gagist în anu l 1888, dându-I ca piesă de debut Vi­cleniile lui Scapin de Molière . Cri­tica r emarcă ext raordinare le apt i tudini ale t ânăru lu i debutant şi îi prezice u n viitor s trălucit . T o n e a n u n ' a desmin-ţit-o. Tr iumfur i le debutului depa r t e de a-1 ameţ i ii dau m ă s u r a r ă spundere ! , şi de aici începe pen t ru tânărul artist o viaţă de studii .

Vasile T o n e a n u se afirmă ca omul lui Molière şi al luï Régna rd . P e a-cesta el, cel d in tâ i , il aduce pe scena românească .

Joacă r ând pe rând in maî toate piesele clasicilor comici francezi; cre­ează pe Crispin din Legatarul uni­versal şi pe dracul din Grisellidis în aşa fel in cât în 1892 di rec ţ iunea Tea t ru lu i Naţional îl face cinstea de a-1 n u m i societar. T o n e a n u , r e c u n o s ­cător Casei care-î deschidea aşa de larg porţ i le , cons imte să înlocuiască pe Iul ian care se îmbolnăv ise , şi joacă pe J u p a n din Voivodul Ţiganilor. Ce fel 1-a juca t se înţelege uşor ; căci de u n d e toţi se aş teptau că opereta să c a d ă — - I u l i a n iiind ne in locu ib i l—• ea face seri i , scăpând tea t ru l , c a r e era angajat foarte oneros cu opereta , de la u n deficit s igur .

T o n e a n u s'a dist ins şi ca autor de comedii . Lui i se datoreşte in t re al­tele Tudorache Sucitu şi tot lui i se datoresc o sumeden ie de t raducer i din clasicii francezi, localizări, e tc .

Ce j o a c ă ? De toate şi cu m u l t ta­lent . Speciali tatea lui insă sun t j iuii î p r imi şi rolele de caracter , din co­medie .

A vorbi de arta fină cu care acest

A l t ă d a t ă , c â n d e r a m d e p a r t e de ea îmi p i e r d e a m to t cheful şi e r a m a-t â t de ne l in i ş t i t î n c â t e r a des tu l s'o v ă d ca să -mî t i e a c ă . A c u m în să , v ă d cu g r o a z ă că l â n g ă ea nu m a l d o b â n ­desc acea potol i re .

O! p r i e t ene , şi cât e de t r i s t să te ruş inez i de l ac r imi l e ta le şi să fii si­lii să ti i p a s cunz i ! T ine re ţ i i , n u m a i t ine re ţ i i i sc iar tă l ac r imi le .

Nn pol să m a î oit».-e încă o d a i a ,-eri---'area я.чіп. Ka - a vum" din ini­m a !nea ""'a un ѵ.і-ріц miül!.:. Ni i iua l

fruntaş al p r imei noas t re scene in ter­pretează diferitele ro lur i , e a te os­teni să spui cu mul t ma l pu ţ in decât poate da jocul lui m i n u n a t . Pe To­neanu îi s imţi şi te m u l ţ u m e ş t i cu atât.

Nu voi să t e rmin aceste r â n d u r i fugitive fără să pomenesc o scenă care p u n e in l u m i n ă dragostea ce inspiră tu turor acelora cu care venea în contact . U r m a m amândo i dreptul in Bucureş t i ; T o n e a n u era nelipsit de la cursur i . Avea o deosebită dra­goste pen t ru acela de procedură civilă. Cum insă regre ta tu l profesor Tociles-cu avea obiceiu în ul t imul t imp să cam întârzie , T o n e a n u se urca pe catedră şi ne povestea tot soiul de ghiduşii , imi tând vocea şi gesturi le profesorului. Studenţ i i aflară de acea­sta şi începură să dea năvală ma i ales la acest curs . In t r 'o zi, pe când To­neanu era mal 'in ve rvă , in t ră Toci-lescu. Noi înghe ţasem, T o n e a n u , foarte calm, se scoboară delà catedră şi spu­ne cu un. sânge rece nema i pomeni t : «D. profesor Tocilescu va con t inua» . A fost u n râs de nedesc r i s . Tocilescu râdea cu lacrărnî , p rea era inte l igent ca să se supere .

Se în tâmplă insă ca T o n e a n u , re ­ţ inut de repeti ţ i i le delà T e a t r u l Na ţ i ­onal, să n u mai vie cât-va t i m p p e l a cursuri . S tudenţ i i , fiindcă n u m a i ve ­nea el, au început s'o rărească şi el. Aşa că, Intr 'o zi, de abia ne aduna­răm 4 inşi la cursul lui Toci lescu. Acesta in t rebându-se care e cauza de-populări'i ne s p u n e : «să-1 comunica ţ i Iul T o n e a n u să n u mal l ipsească că-1 trântesc la e x a m e n » . Apoi r id icându-se delà ca tedră ca să plece adaose : «Се-Ï de f ăcu t? fără comedian tu l ăla nu mal am elevi». Şi aşa era , stu­denţii veneau pen t ru T o n e a n u .

Ca note par t iculare : T o n e a n u e li­cenţiat în drept şi n ' a părăsi t o s in­gură ciipă Teatrul Naţ iona l . In acea­stă pr iv in ţă deviza îl este : apa t rece , pietrele r ă m â n .

C. M e t a x a H o r o .

am n i m i c de spus , n imic . . . R ă b d a r e ! O să m ă l in iş tesc eu o d a t ă , o să m ă înf rânez şi o să- ţ i vorbesc ca toţi oa­men i i !

Acum, a c u m aş v r e a să fi î n t r u p a t s l ăb ic iunea m e a în t ine , şi . . .

O! Mefisto, în t i ne nu , tu nu m ă a-ju ţ î . M 'am opr i t î n a d i n s . Veisem să trezesc în m i n e i ron ia . Mi-am zis că, după u n an , veau lua d rep t n iş te f leacur i lea le aceste p l a n ş e t e şi uşu­r ă r i ale iu i i i a i . . . ; z a d a r n i c ă încer­ca i e!

Mefisto e înv ins , şi a c u l bot joeorêl sa le tocit. Adio. Al tău.. P . B .

Scrisoarea a opta Acelas, aceluiaş.

S a t u l M.. . . , 8 Sept. 1850. S c u m p u l m e u S i m o n Nicolaitch.,

s c r i s o a r e a m e a cred că te-a î n t r i s t a t t a r e mu l t . T u ştii î n să , că s u n t de­p r i n s să exagerez emoţi i le . Cu t im­pul , şi a s t a va t rece. To tuş i , şi acu­m a ! î ţ i sc r iu cu l a c r i m i în ochi . N ' a m p u t u t î n l ă t u r a î ncă a c e a s t ă m e t e a h ­n ă . Liniş teş te- te . Nici a c u m n u pot t ă g ă d u i i u b i r e a ce o a m p e n t r u Vie­r a . Da r , ţi-o s p u n , nu- î n i m i c ext ra­o r d i n ä r . - : ' • •' -'

- Să p r i m e s c ceia ce-mi p r o p u i , c a să vil să m ă a l in i , n u , a s t a n u se poa te . U n d r u m de o mie de vers te şi p e n t r u ce? Nu , a r fi o n e b u n i e . S u n t foar te m i ş c a t de a c e a s t ă n o u ă d o v a d ă a p r i e t en ie i t a le şi n ic i oda­tă n 'o voiu ui ta-o .

D a r d r u m u l ce te-aî h o t ă r a să faci , a r fi de p r i sos , f i indcă în c u r â n d viü eu l a P e t e r s b u r g . O s ă te v ă d . o s ă m ă aşez l â n g ă t ine, pe d i v a n u l tău', o să-ţi povestesc n iş te l u c r u r i în c a i e n u v r e a u să i n t r u a c u m , ca să n u m ă l a s t â r â t de n i ş te a i u r ă r i z a d a r n i c e , î n a i n t e de a veni , o să-ţi m a l sc r iu . Deci, la revedere î n c u r â n d . Fii l in iş­t i t şi n u te î ng r i j i a t â t a de soa r t a p r i e t e n u l u i tău. P- B-.

TRADUCERE DE V i r g i l » l a s t a c a n

— — — © — —

C U G E T Á R I Cel mal m a r e d u ş m a n ai fie-euruia

s tă in in ima lui . Seneca '

Nu te s imţ i la largul t ă u de cât a-coio unde t e ' ş t i i la locui t ă u .

Baudet .

Nu osând im la aiţ i î de cât defectele de care noi nu profi tăm. .

Dumas-tatăl

Geniul este ca vân tu l : nu se ştie nici de unde a veni t , nici unde se duce.

. Carmen Sylva

N u m a i v ia ţa te înva ţă să t răeş t l . Valtour

Mărimea faptelor omeneş t i se mă­soară după in sp i r a ţ i a care ie-a d^t naş te re .

Napoleon I •

— — — — B •

Husira! ia noastră colorată Marile inundaţii din Capitală

In noaptea de 18 Maî o formida­bilă r evă r sa re de nour i a '-căzut- asu­pra Capitalei noas t re , p r o d u c â n d în mai mul te cart iere m a r i i nunda ţ i i . P.e m a l mul te străzi apa era de pes te .un m e t r u ; în n u m e r o a s e case apa a i n ­trat în p ivni ţe , cauzând mar ! pagube locatari lor . Din cauza apelor s 'au pră­buşit zidurile câtorva case .

I lus t ra ţ ia noas t ră de astăzi repre­zintă scena cum pompier i i pompează apă dintr 'o casă din s t rada Tudose , cart ierul gara de no rd . ; g — : —

D I N H A Z U L A L T O R A

O n o u ă b o a l a d e i n i m ă Un bă t r ân călătoreşte in t r 'un vagon

cu două fete t inere . Una din ele e pa­lidă si pare foarte bo lnavă .

Băi 'rânul, profitând de un moment când fata cea pa i idă só ui tă pe fe­reas t ră , în t rebă pe cea ia l t ă :

— Sufere de in imă, nu c a ş a ? — Vai, da, dom unie. — K vorba de vre-un anevr i sm, de

s isur . -~ Aşi ! K vorba dc-un ofiţer de ca»

vaierie. . g . » =

»'6. — No. 23 . UNIVERSUL LITERAR Luni, 7 Iunie

M A R E R O M A N d e X ï E X a b É B O - C T A G » -

— Urieare — VIII

Când m ă de ş t ep ta i , b u n i c a e r a l a p a t u l m e u .

„ E a t î b o l n a v ă , Toane to? Te rog , p e n t r u n u m e l e l u i D-zeü n u t e în-bo lnăv i !

— î m i este b ine , b u n i c u ţ o , r ă s p u n ­se i eu, pe c â n d a m i n t i r e a celor ce se • în tâmplase î m i r even i i a r î n m i n t e . Nu a m n imic , a m să m ă scol î n d a t ă .

— Atâ t m a l b ine . E u m ' a m s c u l a t de m u l t şi t e -am a u z i t s u s p i n â n d ş i s b ă t â n d u - t e î n s o m n . V r e a m Să-ţi vorbesc. C h a r l o t a d o a r m e ?

— Da , bunico ; e a n u se scoa lă nic i o d a t ă m a l de v r e m e de opt.

— F o a r t e bine ; n u face sgomot ; a m p r i m i t o s c r i s o a r e de là J ean .

— Ce face ? Ce v r e a ? C u m a p r i ­mi t el ves tea mor ţ e î t a t ă l u i n o s t r u ? B u n i c a , cu u n ges t n e r v o s îşi dete p ă r u l de pe f r u n t e şi r ă s p u n s e :

— R ă u T o a n e t o ; a fost bo lnav , îmî cere b a n i , o s u m ă de s tu l de bun ic ică .

— Bolnav , b u n i c o ? . . ' S ă r a c u J e a n , ş i noî n u avem b a n î ca să-î t r im i t em.

— Nimic ; n u îî po t veni î n a ju to r , şi c h i a r de a r m u r i î n mize r ie nu a m să m a î fac n i m i c p e n t r u el, c u m a zis el, n u m a î pot .

Eu ş t i a m b ine că Spuneam adevă­r u l , a ş a că n u găs i i n i m i c de r ă s ­p u n s .

„Veni i să-ţî spu i , că Cha r lo t i nu- î s p u i n imic . Ştiî că îl a d o r ă ; a r fi c apab i l ă de cine şt ie ce scene, să ne facă ; d a r c u m ţ i - am m a l spus , n u e n imic de făcut , tot ce a v e a m , din c a u z a lu ï s'a d u s tot , va î !

— D a r a i să-î r ă s p u n z i bunic i ? — Nu, la ce b u n ? — Câ t cere ? — Tre ï mi i de f ranc i . Zice că a

găs i t o ocazie b u n ă p e n t r u a i n t r a î n t r ' o afacere , c a r e îî oferă toa te g a r a n ţ i i l e de reuş i t ă . Aşî fi v r u t să-1 a ju t , d a r de unde s ă i a u a t â ţ i a ban î? C h i a r a r t r ebu i să faci pe C h a r l o t a s ă î n ţ e l eagă ca să fie şi ea m a î eco­n o a m ă ; ea n u pr icepe că n u ne m a î p u t e m p e r m i t e nicî o fantezie ! Am a v u t o scenă cu ea a s e a r ă foar te ne­p l ă c u t ă : a veni t cu o l i s tă de cu lor i şi pensu le , ca re se u r c ă la 30 de f ran­ci, şi c â n d i -am s p u s că n u i le pot c u m p ă r a a începu t să p l â n g ă ca u n copil pe ca re îl pedepseş t i de geaba .

Oda tă cu sc r i soa rea lu i J e a n a m m a î p r i m i t şi r ec ip i sa p e n t r u o ro­chie a eî ca re şi-a c o m a n d a t - o şi ca­re t rebu ie să sosească azî. Te în t r eb pe t ine, ce îî m a î t r e b u i a o rochie n o u ă , a ic î la R o t e n b u r g , u n d e n u vedem pe n i m e n i ; cine o să-î plă­t ea scă r é c i p i s a ?

Apoî b i a t a b u n i c a esi r i d i c â n d d in u m e r i , foar te a b ă t u t ă .

S u n t zile, c â n d crezi că nicî o d a t ă n u a ï s ă m a i vezi soare le , m o m e n t e c â n d v i a ţ a te a p a s ă , ca o g r e u t a t e , c a r e te p r ă p ă d e ş t e f ă r ă a fi î n s t a r e s ă o î n l ă t u r i . Cu toa t e aces tea t r ebue s ă î n d u r i j u g u l ca re zilnic î ţ î este i m p u s

Mă scu la i şi m ă î m b r ă c a ! repede , căc i m ă c h e m a b u c ă t ă r e a s a ca r e fă­r ă m i n e n u o pul t a scoate l a căpă-tâiu.

— D-ră T o a n e t o ! o auz i î eu bă­t â n d deja în uşe.

Cel d in t â i l u c i u ce t r ebu i să-î dau de făcut , e r a ca să d u c ă r ă s p u n s u l l u i Char le s Roden, r ă s p u n s pe ca r e n u îl a v e a m . M ă s t r ecu ra ! , p r i n ur­m a r e , b in i şor l a p a t u l Char lo t e l ; de o d a t ă m ă s imţ i i p r i n s ă de roch ie :

„ S c u m p ă Toane to , u n m o m e n t , te r o g ! îmi zise ea cu b lânde ţe .

— Ce e Char lo to ? 1 — Am a v u t u n vis îngroz i to r , Toa­ne to , d a r câ te o d a t ă visele s u n t a ş a de c iuda te . Vreau să te î n t r e b n u m a î d a c ă tu crezi că Cha r l e s R o d e n este u n c a r a c t e r leal . S p u n e - m i s ince r çe crezi tu ; în ţe legi ce v r e a u să zic: aă~nu fie egoist, ci gene ros , nobil . . . . — P e n t r u ce m ă în t r eb i a s t a , Char ­

loto ? Eű il cred cel m a î b u n b ă r b a t clin lume, a s t a o ş t i i .

— V r e a u să-mi r ă s p u n z i : este ge­ne ros , a d e v ă r a t cava ler?

— Cred că da . E a se u i t a la m i n e r fa ţa П era pa­

l i dă ca b r o d e r i a de ja c ă m a ş e , ex-p r e s i u n e a feţei îl era hotărâtă, a-p r o a p e î n f r i coşă toa re de aeriositate.

„Sp tme- I a t u n c i s ă vie,—hui şopti d â n s a î n t o r c â n d u - ş î faţa delà mine.

— Vreî Lo ty ? II iubeşti în a d e v ă r ? — II v reau , r ă s p u n s e ea , cu o voce

n ă b u ş i t ă . Nu m a î i n s i s t a i şi intrai aproape

c l ă t i n â n d u - m ă în b u c ă t ă r i e unde m ă a ş t e p t a b u c ă t ă r e a s a .

I m î ceru b a n i p e n t r u pâine, lapte, m a i ş t iu eu ce? II dedel, apoî rupând o foae d i n c a r n e t u l m e u de bucătă­r ie îî sc r i se i : „ D a " cu m â n a tremu­r â n d . D u p ă ce făcui adresa, spusei b u c ă t ă r e s e i s ă se duca dincolo ş i să dea bi le tu l d-luî R o d e n în mâna .

B u c ă t ă r e a s a î m î a r u n c a o p r iv i r e ş i r e a t ă şi eşi ; d a r c â n d a j u n s e î n p r a g se î n t o a r s e şi îmi zise :

„ A ş a d a r este a d e v ă r a t aceea ce se s p u n e ? Te poţi î nc rede în mine , d-şoară .

— Şi ce se s p u n e ? — Că d. Cha r l e s este p r e t e n d e n t u l

d-tale. O să a i b ă în d-ta o soţie mo­del ; să m ă crezi d-ră ; ar fi p u t u t a v e a fetele cele m a l boga te d in Ro-t e m b u r g ; d a r Roden i i toţ î 'şi-au păs­t r a t g u s t u r i l e lor p r o p r i i , ei n u s u n t ca t o a t ă l u m e a ! Acum, m ă duc să-î duc bi le tul d-tale, d-ră !

P lecă . Nu găs i i nicî u n c u v â n t de r ep roş p e n t r u a c e a s t ă l i m b u t ă ind is ­cretă , î m i a scunse i f a ţ a în m â i n i şi mă puse i pe p l â n s . C h a r l e s Roden p r e t e n d e n t u l mei i ! D o a m n e ! Ce sfâ­şiere p e n t r u î n t r e a g a m e a v i a ţ ă ! A-vea să fie logodnicu l , b ă r b a t u l sorel mele !

Pe la orele 11, to tu l fu p r egă t i t p e n t r u v iz i tă ; bun ica , î n r o c h i a el n e a g r ă de m ă t a s e , s t a î n j e ţu l eî ! Avea t r i cou l cu câr l ige le g a t a de lu­c ru , d a r n u m i ş c a ; s ă r m a n a m e a b u n i e ă , n u - î venea să c r e a d ă că Char ­lo t a de W e r t e r n s ă cons ' imţă a l u a pe Cha r l e s Roden .

„Lo ty , pe Loty a c e r u t ? î n t r e b a ea p e n t r u a t r e i a o a r ă .

— Da, bun ico ! — Şi e a p r imeş te ! Cha r lo to , vre i

t u s ă eî pe Cha r l e s R o d e n ? — Da, r ă s p u n s e a c e a s t a f ă ră şo­

vă i re , s t â n d cu b ra ţ e l e î nc ruc i ş a t e , p a l i d ă şi cu umer i i r id ica ţ i , ca şi c â n d i-ar fi fost frig ; s ta l â n g ă so­bă : eoadele pe care îl p l ăcea să le lase pe spa te , în voe, a c u m şi le pu­sese pe cap ; p ă r e a î m b ă t r â n i t ă cu câ ţ i va a n i , cu toa te aces tea e r a fru­m o a s ă , m a i f r u m o a s ă de c u m n u o m a i văzusem.

Când r ă s u n a r ă paşi î . pe s ca r ă , ea îngă lben i m a î m u l t şi făcu o m i ş c a r e de fugă ; d a r n u ţ i nu decât o c l ipă ; p r iv i r ea ei se a ţ i n t i sp r e p o r t r e t u l lu i Jean , ca re e r a p u s d e a s u p r a ca­nape le i , în u n i f o r m ă , şi n u m a i făcu n ic i o m i ş c a r e .

B u n i c a se r id ică şi se duse c h i a r ea de deschise u şa , de u n d e veneau bă tă i l e discrete . C â n d văzu l pe Char -los R o d e n i n t r â n d , fugii î n o d a i a de cu lca re , î n c h i z â n d cu îng r i j i r e u ş a în u r m a mea .

„ S ă fiu s i n g u r ă ; să n u văd n imic , să n u a u d n i m i c , s ă m o r ! îm i ziceam. Es t e cu p u t i n ţ ă să î n d u r i a s e m e n e a c h i n u r i şi s ă m a l t r ăe ş t î încă? 1 '

Cu m â n a pe l e m n u l delà f e r e a s t r a ca r e da pe ba lcon , îmi lipii c apu l c a r e îmi a r d e a pe g e a m u r i şi m ă ui­t a m peste p a n o r a m a d e ş a r t ă ce a-v e a m î n a i n t e a m e a , pe c â n d vocea lu î Cha r l e s R o d e n îmî r ă s u n a s u r d în u reche .

S ă r m a n ă Toane to , p ă r ă s i t ă de toţ î c h i a r şi de s p e r a n ţ ă ! U n p a s u şo r m ă făcu să -mî î n to rc c a p u l : Loty se s t r e c u r a s e b in i şo r pe u n s c a u n l â n g ă mine .

„Vino Toane to , v ino cu m i n e . tre­

buie să m a duc l a m a m ă - s a " , î m i zi­se ea apucându^mî mâna .

P r i v i r e a eî r u g ă t o a r e m ă î n d u i o ş a p â n ă la i n i m ă . Ne l u a r ă m pă l ă r i i l e şi h a i n e l e p e n t r u a r e i n t r a î n sa lon .

Char le s ţ i n e a m â n a bun i ch i î , fe­r i c i r ea îî des legase t i m b a : cu vorbe e locinţ î o a s i g u r ă de a f ec ţ i unea luî de copil, de r e c u n o ş t i n ţ a lu i .

„Te cred, d r a g ă Roden , r ă s p u n s e bănica , m â n g â i n d cu m â n a el sbâ r -cttă capul bă la i a p l e c a t în sp re d â n ­sa . H întinsei şi eu m â n a , nef u n d î n stare a-I vorbi ; el îmî mul ţumi »i rugă pe Chrlöta s ă v ină :

„Mama ne a ş t e a p t ă , zise el. „Vino cu noi T o a n e t o " se r u g a Lo­

t y ca un copil c ă r u i a îî es te frică. Charles sperase s ă m e a r g ă s i n g u r cu e a ; dar C h a r l o t a m ă ţ i n e a de ro ­chie şi nu-mi da d r u m u l , a ş a că t r e ­curăm câtesl trei p r i n alee. El oferise braţul logodnicei luî , d â n s a , a b i a î ş i apăsa vârful degetelor. Ajunş i l a poarta mare, î n a i n t e de a i n t r a î n curte, ea îş i r e t r a s e m â n a z i când pentru a se scuza :

„ S e merge maî b ine s i n g u r pe aci" . Dar el îî jreluă m â n a : „ O ! nu-mi refuza aceas t ă p lăcere ,

t e r o g ! m a m a n e p ândeş t e ; uite-o l a f e r ea s t r ă !

A m â n d o i t r ecu ră c u r t e a cea m a r e , t r e c â n d pe l â n g ă s t a u l e şi î nd rep-t ându - se în spre casă . D-na Roden îî a ş t ep t a în p r a g ; l a c r ă m î ş i roa ie î l p i c a r ă de-a lungu l obra j i lo r , pe c â n d îşî î n t i n d e a a m â n d o u ă b ra ţ e l e sp re C h a r l o t a pen t ru a o a t r a g e pe pep tu l s ă u şi a-I zice :

„D-zeű să-ţ î Jwnecuvinteze veni rea , fa ta m e a ! C a u t ă de fă fericit pe bă­i a tu l meu , este s i n g u r u l ce mi-a m a î r ă m a s , o ş t i i !

Apoi i n t r ă de se aşeză l a locui eî obişnui t , p l â n g â n d a c u m f ă r ă nicî o rezervă , şi ş t e rg ân d u - ş î d i n c â n d în c â n d fa ţa cu ba t i s t a . Lo ty şedea ne­m i ş c a t ă ş i t ă c u t ă l â n g ă ea. C h i a r ea , şi noî toţ i , s i m ţ e a m că b ă t r â n a fe-mee se îndo ia ca Loty s ă facă feri­cit pe fiul s ău .

Logodn ica m a l cu s e a m ă îşî dete socotea la , şi zise cu o a r e c a r e a m ă r ă ­c iune , a p r o a p e cu a s p r i m e

„ M a m ă ! Aceas ta îşî u s c ă l ă c r ă m i l e ; apo i

p e n t r u a îşî r e p a r a g r e ş e a l a a l e r g ă la b i u r o u l s ă u şi scoase d in u n a d in cut i i , o c ruce m a r e de a u r , o r n a t ă cu d i a m a n t e s t r ă luc i toa re .

„ A c e a s t ă cruce , zise ea z â m b i n d p r i n t r e l a c r ă m î , bietul b ă r b a t u - m e u mi -a dat -o în z iua logodnei n o a s t r e ; ia-o şi fie ea î ncă o d a t ă în s t a r e a împodobi o logodnică , tot a ş a de iu­b i toa re şi de ferici tă , cum a m fost eu d in acea zi!"

C h a r l o t a l uă c rucea din m â n a bă­t r â n e i , f ă r ă u n cuvân t , fără u n s e m n de emoţie , s ă r u t â n d n u m a i pe d-na Roden .

Cha r l e s deschise u ş a şi s t r igă cu o voce p u t e r n i c ă :

„H e i ! M i n n a , F rede r i c , G e r t r u d o , veni ţ i to ţ i !"

Şi c â n d toţ î fu ră de fa ţă , î n c e p â n d cu f a t a de là s t au le , p â n ă la b ă i a t u l delà g r a j d u r i , l u ă pe C h a r l o t a de mij loc şi le s t r i g ă :

„ P r i v i ţ i pe logodnica mea , o a m e n i b u n i ! Mâ ine n e logodim; d-ra Ger t ru -da s ă a ibă gr i je de voi, ca să n u v ă l ipsească n imic . Tu , Davide , a p r o -pie-te! T u a ï a d u s pe d-nele c â n d a u sosi t ac i ; tu mi -a ï a d u s logodnica , t u a! să ne d u c ! l a b iser ică , ca s ă ne c u n u n ă m , n u e a ş a Char lo ta?

E a p r i v e a î n văzduh , d e a s u p r a tu-tu lor aces to r o a m e n i ; îş i m a î a m i n ­tea ea oa r e de acea s e a r ă şi de ob­servaţ i i le ba t jocor i toa re la a d r e s a luî Char les Roden? Obra j i i i se r o ş i r ă de oda tă , făcu u n s e m n a f i rma t iv şi se d e p ă r t a l ă s â n d pe logodnicul ei s i n g u r p e n t r u a s t r â n g e m â n a tu tu -lor ca r i î n a i n t a u sp re el, cu câ te u n c u v â n t de b u c u r i e şi de blagoslove-nie. Cu buzele s t r â n s e ea se dete în-n a p o l p â n ă l a fe reas t ră , şi în fă ţ i şa ­rea ei deveni a t u n c i n e r ă b d ă t o a r e şi p l ic t i s i tă , ca şi c u m a r fi c ă u t a t ceva în z a d a r , şi v rea să r e s p i n g ă o p o v a r ă pe ca re o s imţea p r e g r e a pe u m e r i i să i .

Í

IX Cinsprezece zile t r ecuse de l à logod­

n ă . Ce l u n g ă v r eme şi d u r e r o a s ă ! Ni­m e n i , a f a r ă de Char les n u a v e a ae­r u l fericit şi f ă r ă gr i je .

El , s i n g u r p ă r e a cel m a î f e r i c i t m u l ţ u m i t şi pe f a ţ ă i se c i tea bucu­r ie , o r i de câ te o r i venea la no i .

De obicei venea m a i î n t o t d e a u n a pe l a orele 5, ş i s t a p â n ă s e a r a . N u venea nici o d a t ă cu m â n a goa lă , ş i ţ i nea obiectul a s c u n s l a s p a t e , ş i apo i b i n i ş o r îl p u n e a o r î pe g e n u n c h i i Cha r lo t i o r i pe l u c r u l el.

E r a u c a d o u r i b iza re , ceeace se p o a t e g ă s i î n t r ' u n orăşe l , c â n d vreî să a d u c i cu or i ce p re ţ un c a d o u : o cut ie cu foarfece ca val de c a p u l lor h â r t i e de sc r i so r i , g a r n i s i t ă cu flori s a u cu p a s ă r i , o s t ic lă cu u n p a r f u m de te a p u c a d u r e r e a de cap , o cut ie cu s ă p u n , m â n u ş i , m a î ş t iu eu ce?

Al tă d a t ă venea n u m a i cu câ te u n buche t de f lori a l c ă r u î mi ros oferea c o n t r a s t u l cel m a i p l ăcu t , cu toa te b a n a l i t ă ţ i l e zi lelor precedente .

Eu n u î n d r ă z n e a m n i c i o d a t ă să pr ivesc pe C h a r l o t a c â n d p r i m e a a-ceste c a d o u r i : e r au a ş a de nepot r iv i ­te cu gus tu r i l e şi obiceiur i le eî! Şi cu toate aces tea , el, i le da cu o de­l i ca te ţă m i ş c ă t o a r e încâ t în fundul su f l e tu lu i meu , o i nv id i am p e n t r u tot ce îi da el!

E a p u n e a tot ce p r i m e a în t r ' o cu­tie m a r e , p e ' c a r e o golise î n a d i n s , fă­c â n d tot ce 11 s t a p r i n p u t i n ţ ă a n u î n t â l n i p l iv i r i l e de d ragos t e , sau în­t r e b ă t o a r e pe c a r e i le a d r e s a .Char­les.

D â n d o m a r e d o v a d ă de s t ă p â n i r i pe s ine- însăş î , devenise foar te tăcu­tă , şi l ua se u n ae r rece şi g rozav , ca re a r fi d i s p e r a t pe orice amore­za t m a l p u ţ i n o rb ca Char les Roden.

Acesta î n s ă se l ă sa să fie r ă suc i t ca o v â r t e l n i ţ ă , a p r o b â n d tot ce-1 h o t ă r a .

P r e t e x t â n d dol iul pe ca r e noi îl p u r t a m încă , ea refuzase a face vi­zitele de logodnă , şi c â n d p r i m e a să se p l imbe cu el, n u îl l u a n i c i o d a t ă la b r a ţ , p r e f ă c â n d u - s e că îmi vorbeşte m a l m u l t mie. De şi îl m â h n e a a-ceas t ă c i u d a t ă p u r t a r e a el, to tuş i n u p r o t e s t a n i c ioda tă , şi nici n u înce rca a o c o n t r a r i a vre-o d a t ă : p r i m e a tot delà p r i n ţ e s a lu i !

Din z iua când ea îi spusese că a r e a e r u l u n u l a r e n d a ş cu cişmele lu i îna l t e şi în toa r se , n u le m a î p u n e a , p r e c u m n u m a i p u n e a nicî c rava te le de cu loa re pe c a r i Lo ty le găsea or­d ina r e . Vorbea în sfârş i t a face re­p a r a ţ i e , p e n t r u ea, la p r i m u l cat al casei ,ş i a-I p regă t i astfel un sa lon tot în a l b a s t r u , de oarece îl p l ăcea mul t cu loa rea as ta , şi îl şedea a ş a de bine.

Bun ica şedea l â n g ă el, d a r foar te r a r i n t r a în c o n v e r s a ţ i a lor, ad ică în a lu i Char les , căci Cha r lo t a ab ia de desch idea g u r a .

E a se s ch imbase m u l t de c â t v a t i m p ; t r is te le consec in ţe ale u l t imi ­lor a n i , p ă r e a u că apăsa se m u l t a-s u p r a e l ; a ş a că o vedeai s l ă b i n d cu ochi!.

Câ te o d a t ă d-na Roden înso ţea pe f iul s ă u ; a t u n c i cele d o u ă b ă t r â n e se r e t r ă g e a u cu p lăcere în o d a i a m a ­mei m a r e p e n t r u a vorbi î m p r e u n ă de v remea lor, d in t inere ţe , a c ă r e i a m i n t i r e fer ic i tă le u m p l e a de bucu­rie. No! r ă m â n e a m în s a l o n ; Char lea n u avea ochî decâ t p e n t r u Cha r lo t a , pe c â n d eu m ă a r ă t a m că s u n t cu t o a t ă n ă d e j d e a , l a l u c r u meu.

O! ce l u n g m i se p ă r e a t i m p u l ! Se a p r o p i a C r ă c i u n u l . î n t r ' o s e a r ă ,

e r a t r i s t ş i p l o u a a fa ră , Lo ty cu b r a ­ţele î n c r u c i ş a t e p r ivea pe f e r e a s t r ă , î n t o r c â n d f rumosu l eî profi l lo­g o d n i c u l u i eî, care p ă r e a că o mă* n â n c ă d i n ochî, l a câ t î -va p a ş i de ea. N imen i n u vorbea .

„ N u e aşa C h a r l e s , zise ea deoda­tă , î n to r cându- se s p r e el, că a l oa re ­ca re avere?"

E l îi în t inse m â n a r â z â n d , pentru a-şî a s c u n d e m i r a r e a şi ÎI raspi î i îâej

„ D a , p r i n ţ e so , de s tu l ă p e n t r u Ш t r ă i f r u m o s a m â n d o i .

A se citi urmarea in „Universul Ufa rar" care va apare Dumineca viitoare»

buni, 7 Iunie 1910. UNIVERSUL LITERAR

F1ÛPRI DIN ANTICHITATE

A R C H I M E D E P e l a a n u l 287 î n a i n t e de Chr is ­

tas se n a ş t e l a Syracusa (un o r a ş î n Sicü*a) Arch imedes , ca re a j u n s e m a l t â r z i u ce lebru l geomet ru grec .

El e r a î n r u d i t , p r e c u m ne s p u n sc r i i t o r i i vechL cu Hieron, r ege le S y r a c u s e ! .

A r c h i m e d e s încă d in cea m a l fra­gedă v â r s t ă avea o p red i spo - i ţ iune ( n ă s c u t ă pen t ru m a t e m a t i c ă , e r a un copi l foar te deştept , îl p l ăcea î n con­t i n u u să socotească . P ă r i n ţ i i sal a-deseor l '1 ce r t au z icânda-* „Măi bă-ete, m a l l a să socotelele la © p a r t e , ce a t â t a socoteală , — socotea lă ş i i a r socotea lă?

H a i d e m a l p ieacà l a joc c u al ţ i co­pi l , c'o să te t â m p e ş t l de a t â t a so­coteală! . . . „ D a r c â n d c redeau el, că fiul lor se joacă , sp re m a r e a lor sur­p r i n d e r e i a r ă ş i fl găsesc l u c r â n d la socotele.

Inf ine toa te înce rcă r i l e lor de a-1 desob ic inu i de là socotele f u r ă zadar­nice , b ă i a t u l socotea ş i i a r socotea, făcea î n t r ' u n a la ca lcule .

„Să-l l ă s ă m , dragă, s ă socotească rice î n t r ' u n a d in zile t a t ă l b ă i a t u l u i , că t re so ţ ia sa , poa te v a deveni v r ' u n mather i ia t i c m a r e " .

„Să- I de svo l t ăm a c e a s t ă p red i spoz i ­ţ ie î n ă s c u t ă " . îl r ă s p u n s e i e m e e a sa .

Astfel d a r '1 t r i m i s e r ă la Alexan­dria (în E g y p t ) , s ă a scu l t e lecţiile ce l eb ru lu i geome t ru grec Euclide.

A r c h i m e d e s dec i era î n e l ementu l său, n u m a i e r a n i m e n i , ca re să-l o-p r e a e c ă delà socotele, î n s ă t e n d i n ţ a a c e a s t a de a şt i i-a *ost foa r te folo­s i t oa re . I n c u r â n d Arch imedes se fă­cu c u n o s c u t p r i n descoper i r i foar te i m p o r t a n t e pe t e r e n u l m a t e m a t i c i -""- _ : al ş t i in ţe lor .

ăsf mi j locul de a seca bă l ţ i l e >cirlele E g y p t u l u î , a p ă r â n d ţ i-rile vecine de r e v ă r s ă r i l e Nilu-r i n c o n s t r u i r e a u n o r diguri co-

чиааі de m a r i şi pu te rn i ce . R e î n t o r c â n d u - s e Ia S y r a c u s a , Ar-

ch imede 'şl c o n s a c r ă t a l en tu l său la a p ă r a r e a pa t r i e i , ce e r a a t u n c i ase­d i a t ă de ce lebrul general roman Marcellus, p r e l u n g i n d t imp de do i a n i î m p o t r i v i r e a sa . de là a n u l 214 p â n ă l a a n u l 212 î n a i n t e de Chr i s tos .

I a t ă ca re e r a u mi j loacele lu i Ar­ch imedes de r e s i s t en ţă :

P r i n a j u t o r u l u n o r c o n s t r u c ţ i u n l mecan ice A r c h i m e d e s r id ică corăbi i le inamice în s l a v a ce ru lu i , la o înă l ­ţime foar te m a r e î n a e r ş i de acolo le dădea d r u m u l să c a d ă pe pe t r i i , pe s tânci colosale , de se făceau praf.

Alteori r o m a n i i vedeau cu u imi re , 2ă corăbi i le luau foc deoda tă . „ M ă i " te s ă fie pricina, de corăbi i le s'au a p r i n s deodată , i a r b l e s t e m a t u l de A r c h i m e d e s treime să le fi făcut po­c inogul !"

I n a d e v ă r că a ş a şi e ra , f i indcă Arch imede s t ă t e a t u p i l a t de o o a r t e pe te ren şi p r i n a j u t o r u l unor ogl inzi foarte m a r i c o n c e n t r a r a re l e so l a r e drept î n mi j locu l corăb ie i şi hrtr'o s l ipă l u a foc.

Gene ra lu l r o m a n M a r c e l l u s zise Intr 'o zi că t re s u b a l t e r n i i s ă i : „Cu b l e s t ema tu l de . Arch imedes n 'o scoa­tem noi la c a p ă t d e c â t d a c ă vom na-văli p r i n s u r p r i n d e r e în Syracusa". Zis şi făcut .

î n t r ' u n a d in zile r o m a n i i n ă v ă l i r ă pr in s u r p r i n d e r e în Syracusa.

Archimedes t o c m a i e r a p r e o c u p a t de rasolvirea une i p rob leme , c ă r e i a nu- I putea da de cap . at&t e r a de grea . S tă tea bie tul om d e soco tea ş i i a r socotea d a r n u p u t e a scoate so­cotelile delà u n capă t .

— Ce faci aci. bre omule? îi zise sol­d a t u l r o m a n .

— Socotesc sjeroidele şi conoidele. — Ţi-oiu a r ă t a eu s fer iode şi conoi-

de, ne l cg iu i tu l e , prea m a r i b u c l u c u r i ne-aï f ăcu t ; cu sfcroidele şi conoide ie ta le , ne -a ï a p r i n s corăbii le!

—Aşa? Eu Gredeam, că s'au aprins de là s ine , îl răspunse Archimede.

— N u te m a l preface, ce m a i vulpe 'ml e?tl, bald« urmează-mă s ă te sar turî de sferoiAe şi de c&noide ! Lasa­m t niţel , s ă vad d a c ă c u m v a n'o pot scoa te la un capăt problema în­cepu tă .

„ V a s ă zică n u m ă urmezi aturid" Na şi z i când vorba a c e a s t a ÎI înfip­se lancea în spate s t r ă p u n g â n d u-L Moartea i-a fos t fulgerătoare.

Aceasta s'a întâmplat l a anul 212 Î n a i n t e de Christo».

Generalul Maroellue a pedepsit cu moartea pe soldatul roman, care a ucis pe Archimede.

El voia cu orice preţ să-l cruţe şi să-l iea î n serviciul armatei roma­ne.

I n s e m n de a d m i r a ţ i e către geniul lu i Arch imede M a r c e l l u s ÎÏ r id ică un monument d e toată frumuseţea cu in sc r ip ţ i a : „Sub această piatră zace Arch imedes ace l a care a fost cel m a l mare geniu al lumeî".

Archimedes s ' a ocupat cu partea theore t i că s i practică a şti inţei .

Lui Archimedes îl se datoresc ce-lebrile scrieri theoretice: ,,Despre „sferă şi ajlindru. Măsura cercului. „Spiralele. Despre centrele de gravi-„lale ale l in i i lor şi ale planurilor. „Despre echilibrul corpurilor cufun­date mtr'un lichid.

I n p r a c t i c ă lui Archimedes ÎI se da to reş te i n v e n t i u n e a complexului

<fe rotile a l c ă t u i n d m a ş i n a n u m i t ă polyspast, ce serveşte la r i d i c a r e a g r e u t ă ţ i l o r colosale.

El a m a l i n v e n t a t rotila mobilă, ş u r u b u l f ă r ă sfârşit şi şurubul gol, ce se n u m e ş t e Încă şi as tă-z î şurubul lui Archimede, ce l'a întrebuinţat l a s e c a r e a m l a ş t i n i l o r Ni lu lu i .

Mal m u l t decâ t atât, Archimedee pr in gen iu l său a f ab r i ca t o sferă, ce r e p r e z i n t ă m i ş c ă r i l e c o r p u r i l o r ce­reş t i .

Arch imede a v e a o credinţă foarte m a r e în p u t e r e a p â r g h i e i , în puterea b r a ţ u l u i şi adese or i zicea:

„ D a ţ i - m î un punct de sprij in şi eu vă r id ic l u m e a î n aer !

Arch imede e r a foar te e n t u z i a s m a t p e n t r u ş t i in ţă .

Se spune , că g ă s i n d el s o l u ţ i u n e a problemei de a reomet r i e , pe c â n d e r a în baie , că orice corp cufundat în-tr'un lichid perde din greutatea sa o cantitate egală cu greutatea lichi­dului deslocuit, a t â t de m u l t 1-a i m p r e s i o n a t a c e a s t ă descoper i re , în­câ t eşi în pie lea g o a l ă pe s t r a d ă a-l e r g â n d şi s t r i g â n d p r i n o r a ş : Evri-ka, ceeace î n s e m n e a z ă pe r o m â ­neş te — „ E u a m găsit".

1. Torelli a pub l i ca t la 1793 la Ox­ford scr ier i le lu i Arch imedes , comen­ta te de un sc r i i to r Eutocius în t r a ­ducere la t ină .

La 1807 aö fost. traduse şi în fran­ţuzeş te de celebrul e l l inis t Peyrard, ia r la 1808 a u fost r evăzu te de De-lambr«, celebrul astronom francez.

A. Vântul

No. 23 .

E S E C U Ţ I U N E A

(O pa' aliolă de liesse)

Domnul nos t ru Isus Christos se co­bora î n t f o zi cu mai mul ţ i din uce ­nici i săi de la m u n t e la şes , şi se a-propia ră cu toţii de zidurile u n u l m a r e oraş , Ja porţ i le căruia se adunase o mare mu l ţ ime de oameni . Venind şi mai aproape văzură ridicat u n eşafod şi pe călăi la luc ru , t â rând sp re locul de esecu ţ iune pe un om slăbit de î n ­ch isoare ş i de to r tu ră .

Mul ţ imea aduna tă 'şî bătea joc şi scuipa pe condamna t şi aş tepta cu o bucur ie şi poftă zgomotoasa decap i ­tarea lui .

— Cine o fi ăla, se în t rebau uce ­nicii , şi ce a săvârşi t , câ mu l ţ imea cere cu atâta săibătăcie moar t ea l u i ? Nu vedem, pe nici u n u l care să aibă .milă de el sau să p lângă .

— Cred, zise Mântuitorul cu tris-teţâ, că el este un eretic.

ЁІ plecară mal departe şi de oare­ce ajunseră în mulţ ime, ucenicii cu­prinşi de milă Întrebară pe oameni de numele şi crima săvârşita de a-cela pe care-1 văzură acum înge-nunehiând In faţa blocului.

— Kste un eretie, strigară oamen-iî plini de mânie, şi ura uitaţi-vâ cum ' ş i pleacă capul 1 Jos cu el ! In adevăr mişelul a voit s i n e înveţe că cetatea Paradisului are numai două porţi, şi noi ş t im doar câ sunt douăsprezece.

Ucenici! uimiţi se adresară Mân­tuitorului îritrebându-1 :

— Cum a putut afla aceasta ? — N 'a fost lucru greu, zise el În­

cet. Dacă el ar fi fost un asasin sau un hoţ sau un criminal de orl-ce fel , ar fi găsit în popor milă şi îndu­rare. Mulţi ar fi plâns, şi mulţi ar fi jurat câ el nu este vinovat ! Pe acela insă care are o credinţă proprie, poporul îl priveşte fără milă, cum este măcelărit şi cum cadavrul lui este aruncat la câini 1

C. Scur te ;

J O C U R I Ş A R A D Ă

de d -nu B . Codreanu , loco. P r i m a par te inve r sa t ă P lan tă cunoscută-ara tă ; Pa r t ea doua căutaţ i N u m e masculin-aflaţ î . Tot cuvân tu ' m p r e u n a t , De Sân Gheorghe-I căuta t .

C u p o a n e l e ş i d e s l e g ă r i l e s e t r i m e t a t l m i n i s l r a l i e L s t r a d a B r e z o i a n u , 1 1 .

Deslegarea p rob lemei ari tmetice din ziarul f ÍJa iversul Li terar» No . 22 este:

A cân tăreş te 68 kg r . B » 34 » C » _ _ 1 7 _ »

Total 119 ch i lograme Au câşt igat , p r i n t ragere la sorţ i ,

câte unu l din cele 10 volume-bib l io-tecâ eferite ca p r e m i i , u rmă toa re l e persoane :

Bucureşt i : d. Gonst. M. Cioranu ; d-na Elena G. Vasi lescu şi d-şoarele Marioara Tănăsescu şi Maria D u m i ­t rescu.

Gara Vameş : d-ra S tăncu ţa Pasca l . Zvoriştea (Dorohoï) : d. Ioan B .

Pa l t ineanu . Găneasa (pr in Pia t ra-Ol t ) : d. Const .

Georgescu. T i tu : d. I . Nicolescu. Constanţa : d. Ioan Vlâdi lâ . Choumla (Bulgaria): d. I s ak A r o n .

POSTA REDACŢIEI

D-luî Alexandru N., loco.—Bucăţi le t r imise n u însemnează n imic . Nu tot ce se scrie pe hâr t ie se poate t i pă r i .

Ignotus, Pi teş t i .—Nimic nou în «Un rătăcit» : credem că femeea n u e a t â t de rea. Pu te ţ i t r imi te al tceva.

D-luï C. S., loco.—Treceţi pe la r e ­dacţie.

D-luï P. G. Paul, loco.—Vino pe la mine. S u n t acasă de la 7—9 d im.

D-luî losif Ş., loco.—D-vs. n u ş t i ţ i româneşte destui de b ine .

D-luï'G. N. P., Boi in t in .—D-vs . n u stiţî g ramat ică . Cum vre ţ i s ă fiţi scri i­t o r ?

D-luï M. Al. Christ., loco.—Maî t r i ­miteţ i şi a i teeva. Vom vedea apoi .

D-lui Nie. I. D., Craiova. — Mul ţă -mim. Vom uti l iza ceie t r imise .

D-luî M. E. P.,—Câraguiung. — P u ­blicăm Maximele şi «Rânduniceî». Fa ­bulele s labe ca t raducere . Maî t r i m i ­teţi.

D-rel V. V., Adj ud. — Ne pare r ă u că buca ta t r imi să e prea copi lărească. Cu sti lul d-v. vioiu t rebue să fi scr is lucruri m a l de seamă. Dacă vre ţ i să îngrij i ţ i pu ţ in g ramat ica , să scrieţ i pe o singură faţă şi să n u m a î vorbi ţ i de dragoste , m a i t r imi te ţ i .

D-luï G. R., loco. — Nicî d -v . n u stití româneş te .

Casă de Sănătate SPECIALA PENTRU

d e F E M E 2 SUB DIRECŢIA

Doctorului I. K R1AC Chirurg primar; şeful serv. de gynécologie

al spitalelor Eforiei SECŢIE S E P A R A T A pent ru BĂRBAŢI

(hemoroide. hernii, tumori, calcule vesicale, stricturi uretrale, etc.

Stada Sf. Іопім 8, in dosul Teatrului Nai »ist — TELEFON 2/96 —

N ' a v e ţ i t e a m ă ! Ploua, plouă, ce ne facem ?/.., E potop adevărat. Şi Cucoanele din ţară Toate, toate m'au rugat,

Să le scriu nu cum-va oare Pudra „ F l o r a " va dispare Din pricina ăstor plot, Şi pieri-vor în şuvoi ? 1

N'aveţi teamă ! — Cât în lume Răsâri-va Aurora Nu mai pot ca să dispară Pudre/r si Crema F l o r a * ' .

CAROL SCHOB

S o a r t a O m u l u i DESCOPERITA prin CĂRŢI

Arta d e a'şî ghic i or i -c ine vii­torul etc. Un volum de 142 pa­gini cu numeroase figuri. Puteţi ghici tot ce doriţi, cunoscând cine »ă voeşte binele şi cine vă duşmăneşte. V ă t ă l m ă c i ţ i visurile. Vi se spune despre Logodne, Comori, Câştig, Moşteniri. Ye aflaţi norocul. Deveniţi chiromanüst, ghicitor, etc., etc. Vë luminaţi în întunerecul mis­terelor nepătrunse. Trimiteţi costul de L e ï 1 , 7 5 prin mandat poştal sau mărci poştale şi primiţi această intere­santă carte franco şi recomandată ime­diat.

Cheia şi Tezaurul Fericiţilor este apoi cartea «Magnetoierapia», a-dică : vindecarea sigură şi radicală a tu­turor boalelor prin magnetism, în cât se spune cu drept cuvint : rea l i zarea ІИІ-pasibilulDÏ Superb volum cu splendide şi numeroase ilustraţiunî, de renumitul medic specialist vienez Dr. Gratzinger.

Franco şi recomandat orl-unde : Ueii 1 , 9 5 .

Amândouă cărţile comandate împreună costă numai L c î 2 , 7 5 , franco şi reco­mandate la domiciliu.

Adresaţi comenzile şi banii către: Agen­ţia Unioersalâ de publicitate literară «Pressa», Bucureşti, Căsuţa 153. T ă i a ţ i a c e s t a n u n ţ ş i p ă s t r a ţ i - l S

1 CĂRUCIOARE pentra COPII

işi BOLNAVI IColecţiunea cea • mai bogată 200 I Modele perfec-Iţionate engleze I şi franceze

CARÜCIOAHB CARI SB ÎNDOAIE Catalog Franco >—>_i

CH. E V R A R D FABRICANT' I S O ' "«re ftochachouart. Part*

4 * 1 1 « A A CEA m a i R E B E L I , • USGM bronşitele acute şi cronice, tuşea mí -

gărească v i n d e c ă sigur

PECTOSIN ITEANU —Sticla lei 3.—DrogneriT ţi FarmaeiT— Inarnin clorosa, neurastenia, histeria,, i u n in.d slăbiciunea generală combate

HEMOFER 1ÏEAI4U Face poftă de mâncare şi este ANAL din cele mal puternice reconstituant*

ale corpului slăbit. Sticla lei 4.—La droguerii şi faroueH

« U N I V E R S U L L I T E R A R » C u p o n Л то. 2 3 .

8 — N o . 2 3 . UNIVEftblib IMITERA R. L u n ï , 7 I u n i e . í u i ü .

N O U I L E g R E M I I A L E Z I A R U L U I

Cu Începere d e astă-zt , ziarul , , I n i v e r s u l " şi de valoare*

I f UL c idlor săi u r m ă t o a r e l e mar i

L A S I I I A E A Construită anume anul acesta pentru abonaţii noştri, în posiţiunea cea mai încântătoare э Sinaef;

pe strada Furnica.

U N D O R M I T O R D E B R O N Z Foarte elegant, de mare valoare, cumpărat d a la '^Industria Meialică Marcu», B-dttl Elisabeta No. B

Ü N D 1 V A N - P A T ş i D N S A L O N A Ş M O D E R N Cumpărate de la marele magazin de mobile LA CENTRALA, Mareo DatteIkremer, str. Carol No. 62

U n m a r e P i e d e s t a l d e M a r m o r ă Foarte frumos scftp^tet, pentru florï. î :

Una Bicicleta, Una Poşcă de Vânătoa e şi Un Pistol Automat Cumpărate de la marele magazin de arme D. I). Zissmami calea Victoriei 44.

Un Gramofon O Vioară sistem Stradivarius

Cumpărete de la marele magazin Jóatí r ^ d i * ^

î n flaut ornat cu fildeş r^ftiiïSt. lin ceasornic de aur pentru bărbat şi 0 pe­

r e c h e cercel cu 6 pietre diamant, R ^ í magazin „Ceasornicăria Golţeî". " "

lina pendulă de perete ; S c l u - r a t â > b á t A n d : ; Ô elegantă pendulă de biuroD.

fplipfiana, cumpărate de la marele magazin de ІГІІІIHIrj uorologerie şi bijuterie Th. Radiyon,

Bulevardul Elisabeta Nó. 9.

Iii inel De dam cu o piatră de 10 tablouri acuarele. Şease ceaşoarnice pentau Ş e m ceaşoarnice „R 20 abonamente pentru 6 Iun! la „Yesetii" 10 abon. pentru 6 tűnt la ,Ziărul Călătoriilor4

Cu toate c& acord* aceste mari premii, ^UNIVERSUL" menţine aceleaşi preţuri de abonament adică:

5 £ L e i 13 pe ua ao; Lei 9,15 pe б 1 ш ; Lei 4,66 pe trei luai33 Abonaţii mai primesc gratuit „UNIVERSUL LITERAR", iar cei oe м abonează ou începere de ari

mái primesc un v o l u m din . : .

— B P e m o r i i l e R e g e l u i C a r o l I s -Spre a participa la premiile acestea, abonaţii pe un an primes* 30 de bonuri; cei pe Ö

luni, 14 bonuri ; ier cei pe 3 lunï, $ bonuri.