Microsoft Word - G7_NICHITA-LUMINITA_Ind_Alim.docDOAMNA” GALAI, jud. GALAI
GRUPA 7
2. Exemple de itemi pag. 15
2.1. Itemi cu alegere multipl pag. 16
2.2. Itemi pereche pag. 17
2.3. Itemi duali pag. 18
2.4 Itemi de completare pag. 19
2.5. Item structurat pag. 19
2.6. Itemi rezolvare de probleme pag. 20
2.7. Eseu structurat pag. 23
3. Instrument de evaluare sumativ pag. 25
4. Plan de activitate remedial pag. 34
4
PLAN DE EVALUARE Calificarea: Tehnician în industria alimentar fermentativ i în prelucrarea legumelor i fructelor Anul de studiu: clasa a XI-a
Modulul I.: Operaii i utilaje în industria alimentar
Competene:
2. Supravegheaz funcionarea aparatelor/utilajelor/instalaiilor pentru operaii mecanice
3. Supravegheaz funcionarea
6
Resursele evalurii Metode/instrumente de evaluare
Forme de evaluare
Materiale De timp
Utilizarea limbajului tehnic specific specific modulului Operaii si utilaje în IA
Termeni specifici: -materii prime, subproduse, produs finit, deeu -operaie tehnologic, faz, proces, schem tehnologic -flux continuu, flux discontinuu
- sala de clas/cabinetul tehnologic
Realizarea calculelor elementare
-sala de clas/cabinetul tehnologic
Evaluare formativ
-sala de clas/cabinetul tehnologic
Calculul cantitilor de materii prime, semifabricate i produse finite: - bilan de materiale total i parial, - capacitate de producie, - randament
-sala de clas/cabinetul tehnologic
S3 S4 S5 S6
Evaluarea remedial a competenei 12.1 (Calculul cantitilor de materii prime i produse finite) Evaluare formativ
12.2. Supravegheaz funcionarea aparatelor/utilaj elor/instalaiilor
Principiile care stau la baza desfurrii operaiilor mecanice de transport, mrunire, separare materiale solide prin sortare, separare amestecuri eterogene, amestecare, presare. (Pentru toate
- sala de clas/cabinetul tehnologic
7
Utilaje folosite pentru desfurarea operaiilor mecanice: (reprezentani, pri componente, funcionare, deservire) Transport fluide: pompe (cu piston, cu roi dinate, centrifug, suflanta, injectorul) Transport solide: transportorul band, transportorul elicoidal, elevatorul, instalaia de transport pneumatic prin aspiraie Mrunire: moara cu ciocane, valul automat, tipuri de cuite pentru tiat, maina de tiat legume Separare materiale solide prin sortare: sita plan, triorul alveolar, tararul Separare amestecuri eterogene: camera de desprfuire cu icane, decantorul orizontal, vasul florentin simplu, filtrul cu saci, filtrul deschis cu agitator, filtrul cu rame i plci, centrifuga decantoare vertical cu talere, centrifuga filtrant orizontal Amestecare: amestectorul cu cuv dubl, amestectoare cu brae i cu elice, amestector pneumatic cu barbotare prin eav Presare: presa mecanic cu melc
- sala de clas/cabinetul tehnologic -atelierul de microproducie
-fie de lucru -fie de autoevaluare -plane cu schie de utilaje -machete de utilaje pentru operaii mecanice -utilaje pentru operaii mecanice
S6
S7
S8
S9
S10
S12
S13
S15
S16
S17
S18
S19
S20
S21
S22
S23
S25
Evaluarea remedial a competenei 12.2 Evaluare formativ
12.3 Supravegheaz funcionarea
-Principii care stau la baza desfurrii operaiilor termice de înclzire, rcire, pasteurizare, sterilizare, refrigerare,
- sala de clas/cabinetul tehnologic
8
congelare, concentrare prin vaporizare, uscare, condensare, distilare (Pentru toate operaiile: definiie, generaliti, factori de influen)
evaluare
- sala de clas/cabinetul tehnologic
S26 -Întrebri orale -Fie de autoevaluare/ evaluare
Evaluare formativ
- sala de clas/cabinetul tehnologic -atelierul de microproducie
-fie de lucru -fie de autoevaluare -plane cu schie de utilaje pentru operaii termice -machete de utilaje pentru operaii termice -utilaje pentru operaii termice
S26
S27
S28
S30
S31
S32
S33
S34
S35
Evaluarea remedial a competenei 12.3 Evaluare formativ
12.4 Supravegheaz funcionarea aparatelor/utilaj elor/instalaiilor pentru operaiile
Principii care stau la baza desfurrii operaiilor bazate pe difuzie (Pentru toate operaiile: definiie, generaliti, factori de influen)
- sala de clas/cabinetul tehnologic
S35 -Întrebri orale -Fie de autoevaluare/ evaluare
9
- sala de clas/cabinetul tehnologic -atelierul de microproducie
fie de lucru -fie de autoevaluare -plane cu schie de utilaje -machete de utilaje -utilaje
S36 -Întrebri orale -Observare sistemic -Prob practic -Fie de autoevaluare/ evaluare -Fie de observare
Evaluarea remedial a competenei 12.4 Evaluare sumativa
Toate competenele modulului
Unitatea de învmânt: Colegiul de Industrie Alimentar ,,Elena Doamna’’ Avizat, Profilul: Resurse naturale i protecia mediului Director Domeniul de pregtire de baz/Domeniul de pregtire general: Industrie alimentar Calificarea profesional: Tehnician în prelucrarea produselor de origine animal
Modulul I – Operaii i utilaje în industria alimentar
Nr de ore/an: 99, din care: T: 66, LT: 0, IP: 33 Clasa: a XI-a B Profesor T:Nichita Luminia, IP: Anamaria Vrabie /Cârcei Angelica Avizat, Plan de învmânt aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S. Ordinul OMECI nr. 3423\18.03.2009
ef catedr
Program aprobat prin Ordinul M.E.C.T.S. Ordinul OMECI nr. 3423\18.03.2009
PLANIFICARE CALENDARISTIC ANUL COLAR 2012-2013
Nr. ore
T LT IP T LT IP Observaii
(0) (1) (2) (3) (4) (5) (6) (7) (8) (9) (10) Termeni specifici unui proces tehnologic:
materii prime, subproduse, deeuri, operaie; proces tehnologic, schem de fabricaie.
Instrutaj de N.p.M. i PSI la locul de munc
1
1
5
S1
S1
1
5
S2
S6
1.
12.1. Determin cantitile de materii prime i produse finite Calcularea cantitilor de materii prime, semifabricate i
produse finite - bilan de materiale total i parial, - capacitate de producie, - randament.
4 2 2
S1 (17-21.09) S2 (24-28.09)
Probe orale, scrise i practice S3 (01-05.10) S4 (08-12.10) S5 (15-19.10) S6 (22-26.10)
Transportul fluidelor
Utilaje folosite pentru transportul fluidelor (pri componente, mod de funcionare, domenii de utilizare) Pompa centrifug; Pompa cu piston; Pompa cu roi dinate; Suflanta, injectorul.
1
1
1
1
1
S9
S10
Mrunirea Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen Utilaje folosite pentru mrunire tipuri de cuite pentru tiat; moara cu ciocane; valul automat; maina de tiat legume.
1
Separarea materialelor solide prin sortare Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen Utilaje folosite pentru sortarea materialelor solide (pri
componente, mod de funcionare, domenii de utilizare) sita plan; triorul alveolar; tararul.
1
S10 (19-23.11)
S14 – practic comasat
camera de desprfuire cu icane;
1
1
S17
S17 (28.01-
12
decantorul orizontal; vasul florentin simplu; filtrul cu saci; filtrul deschis cu agitator; filtrul cu rame i plci; centrifuga decantoare vertical cu talere; centrifuga filtrant orizontal.
1 1 1 1 1 1 1 1
S18
S19
S20
S21
de funcionare, domenii de utilizare) amestectorul cu cuv dubl; amestectoare cu brae i cu elice; amestector pneumatic cu barbotare prin eav.
1
Presarea Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen Utilaje folosite pentru presare (pri componente, mod de
funcionare, domenii de utilizare) presa mecanic cu melc.
Explicareaa modului de funcionare a utilajelor folosite pentru desfurarea operaiilor mecanice
Manevre de pornire-oprire i reglare a unor parametri ai utilajelor utilizate pentru desfurarea operaiilor mecanice.
1
1 1
S25 S26
Înclzirea i rcirea Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen Utilaje folosite pentru înclzire sau rcire (pri
componente, mod de funcionare, domenii de utilizare) schimbtorul de cldur cu manta schimbtorul de cldur cu serpentin; schimbtorul de cldur multitubular.
1
1
1
S26
S27
S28
13
Pasteurizarea Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen Utilaje folosite pentru pasteurizare (pri componente,
mod de funcionare, domenii de utilizare) schimbtorul de cldur cu plci.
1
1
S28
S30
de funcionare, domenii de utilizare) – autoclava
1
1
S30
S31
3.
12.3. Supravegheaz funcionarea aparatelor/utilaj elor/instalaiilor pentru operaii termice
Refrigerarea Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen
1
S31
1
S32
Concentrarea prin vaporizare Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen Utilaje folosite pentru concentrare (pri componente, mod
de funcionare, domenii de utilizare) instalaia de concentrare cu simplu efect; instalaia de concentrare cu efect multiplu.
1
1
S32
S33
funcionare, domenii de utilizare) - usctorul turn
1
S33
S33 (27-31.05)
1
1
S34
5.
Distilarea Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen Utilaje folosite pentru distilare (pri componente, mod de
funcionare, domenii de utilizare) instalaia de distilare cu funcionare discontinu; instalaia de distilare cu funcionare continu.
Explicarea modului de funcionare a utilajelor folosite pentru desfurarea operaiilor mecanice
Manevre de pornire-oprire i reglare a unor parametri ai utilajelor utilizate pentru desfurarea operaiilor mecanice.
1
1
5
5
S35
12.4. Supravegheaz funcionarea aparatelor/utilaj elor/instalaiilor pentru operaiile bazate pe difuzie
Difuzia Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen Utilaje folosite pentru distilare (pri componente, mod de
funcionare, domenii de utilizare (difuzorul melc) Extracia Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen
Dizolvarea Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen
Cristalizarea Principii care stau la baza desfurrii operaiei definiie, generaliti, factori de influen Utilaje folosite pentru cristalizare (pri componente, mod
de funcionare, domenii de utilizare) - cristalizatorul-malaxor
1 1 1 1
- Modulul: Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare
- Competenele vizate: Descrie principiile alimentare – glucide, lipide i protide –i rolul lor în obinerea produselor alimentare
Pentru fiecare din cerinele de mai jos încercuii litera corespunztoare rspunsului corect
1. Din grupa acizilor grai nesaturai face parte: a. acidul palmitic; b. acidul butiric; c. acidul stearic; d. acidul linoleic.
2. Fructoza este o:
3. In urma condensrii aminoacizilor se formeaz:
a. gliceride; b. peptide; c. ozide; d. acroleina.
4. Din categoria diglucidelor face parte:
a. maltoza; b. fructoza; c. glucoza; d. galactoza.
5. În procesele catabolice pepsina acioneaz asupra:
a. proteinelor; b. poliglucidelor; c. vitaminelor; d. srurilor minerale
Barem de corectare i notare: 1.-d; 2.-d; 3.-b; 4.-a; 5.-a Pentru fiecare rspuns corect se acord câte 2p; pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p.
17
- Modulul: Determinarea valorii nutritive a produselor alimentare
- Competenele vizate: - Descrie principiile alimentare – glucide, lipide i protide –i
rolul lor în obinerea produselor alimentare
- Precizeaz rolul principiilor alimentare în metabolism
- Determin valoarea nutritiv a produselor alimentare
1. În coloana A sunt indicate diferite substane organice, iar în coloana B cele mai importante surse pentru acestea. Scriei pe foaie, asocierile corecte dintre cifrele din coloana A i literele corespunztoare din coloana B.
A. Substane organice B. Surse
1. zaharoza a. uleiuri vegetale 2. lactoza b. ficat 3. inulina c. tuberculi de cartofi, cereale 4. glicogen d. cicoare, anghinare 5. amidon e. laptele mamiferelor
f. sfecla de zahar Barem de corectare i notare: 1-f; 2-e; 3-d; 4-b; 5-c Pentru fiecare rspuns corect se acord câte 2p; pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p 2. Scriei pe foaie asocierile corecte dintre cifrele din coloana A în care sunt enumerate reacii metabolice i litera corespunztoare din coloana B, unde sunt indicate efectele acestora.
A. Reacii metabolice B. Efectul reaciilor 1. glicoliz anaerob a. creterea cantitii de glucoz din sânge 2. glicogenogenez b. descompunerea acidului piruvic cu
eliberare de energie în cantitate mare
3. glicoliza aerob c. transformarea glicogenului în glucoz 4. glicogenoliz d. transformarea acidului piruvic în acid
lactic 5. hiperglicemie e. transformarea excesului de glucoz în
glicogen f. scderea cantitii de glucoz din sânge
Barem de corectare i notare: 1-d, 2-e, 3-b, 4-c, 5-a Pentru fiecare rspuns corect se acord câte 2p; pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p
18
- Modulul: Controlul proceselor biochimice din industria alimentar
- Competenele vizate:
- Precizeaz rolul proceselor fermentative în obinerea produselor alimentare
a. Notai în dreptul fiecrei afirmaii de mai jos litera A, dac apreciai c enunul este
adevrat sau litera F, dac enunul este fals. b. Transformai unul din enunurile false astfel încât acesta s capete valoare de
adevr a. În timpul coacerii pâinii datorit tratamentului termic se pierd o parte din vitamine. b. Prin dilatarea gazelor rezultate în urma fermentaiei zaharurilor pâinea îi formeaz coaja. c. Substanele rezultate în urma fermentaiei alcoolice la prepararea aluatului contribuie la formarea aromei pâinii. d. Untul este un produs cu valoare energetic sczut, deoarece în compoziia sa predomin grsimile. e. La fabricarea pâinii, procesele fizice intervin în toate fazele procesului tehnologic. a- Barem de corectare i notare:: a -A; b -F; c - A; d - F; e –F
Pentru fiecare rspuns corect se acord câte 2p; pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia se acord 0p.
Transformarea enunurilor false astfel încât acestea s capete valoare de adevr b. Prin dilatarea gazelor rezultate în urma fermentaiei zaharurilor pâinea îi mrete volumul. d. Untul este un produs cu valoare energetic mare, deoarece în compoziia sa predomin grsimile. e. La fabricarea pâinii, procesele fizice nu intervin în toate fazele procesului tehnologic.
Pentru oricare rspuns corect se acord 2p; pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia se acord 0p.
19
Scriei cuvântul care completeaz spaiile libere astfel încât informaiile s fie
adevrate
a. Totalitatea substanelor ce rmân dup evaporarea apei dintr-un produs formeaz .............1............ uscat.
a. Echilibrarea balanei Mohr-Westphal se face introducând .............2............. în ap distilat.
Barem de corectare i notare: 1.- substana; 2.- plutitorul; Se acord câte 2p pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia se acord 0 p.
Întrebare structurat
In schia de mai jos este reprezentat un polarimetru
a. Denumii reperele 1, 2, 3, 4. b. Explicai principiul metodei
la determinarea coninutului de zaharuri cu polarimetrul.
c. Enumerai alte dou aparate
utilizate la determinarea coninutului de zaharuri.
d. Definii gradul zaharimetric
Brix.
Barem de corectare i notare: a. 8p- 1-analizor; 2-polarizor; 3-tub cu substana de analizat; 4-surs de lumin; Se acord câte 2p pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. (4×2p=8p)
20
b. (4p) Principiul metodei const în determinarea unghiului de rotaie cu care este deviat planul luminii polarizate ce strbate soluia de substan optic activ. / Msurarea activitii optice a unei substane. Pentru rspuns corect i complet se acord 4p. Pentru rspuns parial corect sau incomplet se acord 2p. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. c. 4p zaharimetrul i refractometrul Se acord câte 2p pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. (2×2p)=4p d. (4p) Un grad Brix corespunde la 1g de zaharoz în 100 g soluie la 200C. Pentru rspuns corect i complet se acord 4p. Pentru rspuns parial corect sau incomplet se acord 2p. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p
Itemi rezolvare de probleme
- Modulul: Tehnologii specifice de prelucrare a legumelor i fructelor
- Competenele vizate: Planific etapele proceselor tehnologice de obinere a produselor din legume i fructe
1. Se amestec sirop concentrat cu ap carbogazoas pentru a prepara 1500 kg butur
rcoritoare. Se cunosc: concentraia în substan uscat a siropului 40% i a buturii
rcoritoare 12%. Pierderile la operaia de amestecare sunt 1% din butura rcoritoare.
Calculai pe foaia de concurs cantitile de ap i sirop concentrat. 20p
Barem de corectare i notare: Ap M1 Sirop M2; m2=40% Pierderi 1% din M3 Butur rcoritoare M3=1500 kg; m3=12% Pentru prezentarea schemei tehnologice pentru operaia de amestecare (2p) Se noteaz: M1 – ? cantitatea de ap carbogazoas, în kg; M2 – ? cantitatea de sirop, în kg; M3= 1500 kg, cantitatea de butur rcoritoare; m1= 0% apa nu are substan uscat; m2= 40%, concentraia în substan uscat a siropului;
Amestecare
21


M1+M2=1500+(1/100)1500 (40/100)M2=(12/100)1500+(1/100)(12/100)1500
Pentru înlocuirea corect a datelor în ecuaii (1p bilan total) (4p bilan parial) Pentru calcularea cantitii de ap carbogazoas (2p) Pentru calcularea cantitii de sirop concentrat (2p)
- Calificarea: Tehnician în industria alimentar
- Modulul: Tehnologii specifice de obinere a produselor de morrit i panificaie
- Competentele vizate: Monitorizeaz respectarea parametrilor de lucru ai utilajelor i instalaiilor
2. În urma mrunirii unui produs de dimensiune iniial D=6mm, se obin particule de
dimensiuni finale d=0,6mm. Calculai pe foaia de concurs gradul de mrunire. 10p
Barem de corectare i notare: n=D/d în care: n=gradul de mrunire; D=dimensiunea iniial a produsului; d=dimensiunea final a produsului. Pentru formula gradului de mrunire ......................................3p Pentru explicitarea termenilor ...................................................3p n=6/0,6; n=10 Pentru înlocuirea în formula de calcul .......................................2p Pentru calcularea gradului de mrunire ...................................2p
22
- Modulul: Tehnologia obinerii vinului - Competenele vizate: Supravegheaz operaiile de îngrijire i condiionare a vinului
3. Execut operaia de igienizare a vasului dup pritoc utilizând fia de lucru de mai jos:
FI DE LUCRU
Nr. Crt. Etape de lucru 1 Golirete vasul de drojdie 2 Spal vasul dup golire 3 Scurge apa i zvânt vasul 4 Dezinfecteaz vasul
FI DE EVALUARE
Punctaj obinut
1. Îmbrac echipamentul de protecie corespunztor
Îmbrac echipamentul de protecie alctui din salopet i cizme de cauciuc
10
Rotete robinetul de golire în sensul scurgerii drojdiei de la partea inferioar a vasului
5
Ataaz furtunul de aspirare al pompei la robinetul de golire
10
Fixeaz furtunul de refulare al pompei în vasul de colectare al drojdiei
5
2.
5
10 3.
Spal vasul dup golire Spal vasul în interior cu un jet de
ap potabil, folosind un furtun conectat la reea
10
Rostogolete butoiul cu vrana în jos pentru scurgerea apei (butoaie mici)
10 4.
Scurge apa i zvânt vasul Las vrana i robinetul de golire
deschise pentru zvântare (budane greu de manevrat)
10
5.
Dezinfecteaz vasul
Sulfiteaz vasul folosind fitile de sulf aprinse (prin ardere genereaz SO2 în interiorul vasului)
10
23
Meninerea atmosferei antiseptice de SO2 în interiorul vasului prin închiderea vranei i a robinetului de evacuare
5
puncte
- Modulul: Controlul proceselor biochimice din industria alimentar
- Competenele vizate:
- Precizeaz rolul proceselor fermentative în obinerea produselor alimentare
- Analizeaz influena proceselor de degradare asupra calitii produselor alimentare
Realizai un eseu cu tema “Transformrile biochimice ale laptelui” cu urmtoarea
structur: 30p
a. Cauzele modificrii caracteristicilor senzoriale ale laptelui. b. Componentele laptelui care sufer modificri i cauzeaz apariia defectelor c. Defectele de gust i miros ale laptelui (prezentare). d. Tipuri de bacterii care produc defectul de consisten. e. Microorganisme care produc defectele de culoare ale laptelui.
Barem de corectare i notare:
a) (4p) Cauzele modificrii caracteristicilor senzoriale ale laptelui sunt: alimentaia necorespunztoare a animalelor, aciunea microorganismelor ce formeaz microflora normal sau microflora strin a laptelui. Se acord 4p pentru rspuns corect i complet. Pentru rspuns parial corect sau
incomplet se acord 2 p. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 p. b) (6p) Componentele laptelui care sufer modificri sunt: lactoza, grsimile i
substanele proteice. Se acord câte 2p pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa
acestuia, 0 p. (3x2p=6p) c) (10p) Defectele de gust i miros ale laptelui sunt:
24
gust de acru: se datoreaz formrii acidului lactic prin transformarea lactozei, sub aciunea bacteriilor din genurile Microccocus i Staphiloccocus. Aciditatea laptelui se manifest prin aceea c laptele coaguleaz la temperatura obinuit sau prin înclzire;
gustul i mirosul de rânced apar datorit aciunii lipazelor asupra grsimii din lapte. Grsimile pot fi hidrolizate, iar acizii grai rezultai pot fi oxidai i transformai în diferite produse ce dau grsimii gustul i mirosul de rânced;
gustul de spun: apare în laptele proaspt pstrat timp îndelungat la temperaturi sub 100C. În aceste condiii se dezvolt bacteriile fluorescente i de putrefacie care formeaz produse alcaline ce saponific grsimile din lapte;
gustul de pete: se întâlnete mai rar la lapte i mai frecvent la unt. Este cauzat de descompunerea lecitinei cu formare de trimetilamin;
gustul amar: poate fi cauzat de alimentaia animalelor: ierburi cu pelin sau nutreuri mucegite sau care au suferit o fermentaie butiric. Defectul apare i datorit aciunii unor microorganisme ca Microccocus amarificans, Bacillus subtilis, Bacillus mesentericus, Torula amara.
Se acord câte 2p pentru fiecare rspuns corect (pentru fiecare defect). Pentru rspuns parial corect sau incomplet se acord 1 p. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0p. (5x2p=10p) d) (2p) Bacteriile care produc defecte de consisten sunt bacteriile mucilaginoase. Se acord 2p pentru rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia se acord 0 p. e) (8p) Microorganismele care produc defectele de culoare ale laptelui sunt:
laptele albastru: Bacterium cyanogenes sau Bacterium cyanofluorescens. (se puncteaz unul dintre microorganismele menionate)
laptele rou: Bacillus lactis-erytrogenes. laptele galben: Bacterium xanthum. laptele negru: Bacterium lactis – nigri sau Torula nigra. (se puncteaz unul
dintre microorganismele menionate) Se acord 2p pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia,
0 p. (4x2p=8p)
26
- Calificarea: Tehnician în industria alimentar fermentativ i în prelucrarea - legumelori fructelor - Modulul I.: Operaii i utilaje în industria alimentar - Competentele vizate:
Determin cantitile de materii prime i produse finite 1. Supravegheaz funcionarea aparatelor/utilajelor/instalaiilor pentru operaii
mecanice 2. Supravegheaz funcionarea aparatelor/utilajelor/instalaiilor pentru operaii termice 3. Supravegheaz funcionarea aparatelor/utilajelor/instalaiilor pentru operaiile
bazate pe difuzie - Obiectivele evaluarii Utilizarea termenilor de specialitate Explicarea principiilor pe baza crora se desfoar operaiile tehnologice în IA Identificarea elementelor constituente ale utilajelor din IA Explicarea modului de funcionare a utilajelor folosite în IA Prezentarea domeniilor de utilizare în IA a utilajelor studiate - Matricea de specificatii
CONTINUTURI: 1. Calcule tehnologice 2. Operatii tehnologice in IA 3. Constructia utilajelor folosite in IA 4. Functionarea utilajelor folosite in IA 5. Domenii de utilizare a diferitelor tipuri de utilaje
Nivel cognitiv
Coninut A-i
itemi Pondere
% Calcule tehnologice
8 38
II1.3 6 28,6
II1.2, IIIb,IV2.a
- 3 14,3
IIIc, IIId, IVc
Pondere % 14,4 33,3 33,3 19 100
27
TEST DE EVALUARE Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu. Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
SUBIECTUL I……………..........................................……………………………………………….10p Încercuii pe foaia de test litera corespunztoare rspunsului corect:
1. Proprietatea fluidelor definit ca masa unitii de volum este: a. vâscozitatea; b. greutatea specific; c. densitatea; d. volum specific.
2. La curgerea turbulent particulele de fluid:
a. urmeaz drumuri perpendiculare pe pereii conductei; b. se deplaseaz la întâmplare, dezordonat; c. urmeaz drumuri paralele cu pereii conductei; d. se deplaseaz în strict ordine.
3. Suflanta cu pistoane face parte din categoria pompelor:
a. cu micare alternativ; b. rotative; c. centrifuge; d. fr elemente mobile.
4. Faza discontinu a unui sistem eterogen se mai numete:
a. mediu de dispersie; b. faz omogen; c. faz dispersat; d. faz dispersant.
5. Distilarea este succesiunea operaiilor de:
a. vaporizare-condensare; b. rcire-fierbere; c. condensare-rcire; d. vaporizare-concentrare.
SUBIECTUL II………………………………………………….............................................…………..30p 1.a. Notai în dreptul fiecrei afirmaii de mai jos litera A, dac apreciai c enunul
este adevrat sau litera F, dac enunul este fals. 1.b. Transformai unul din enunurile false astfel încât acesta s capete valoare de
adevr 10p
28
1. Cu ajutorul ciclonului se realizeaz transportul pe vertical a materialelor solide. 2. Transmiterea cldurii între dou corpuri aflate în contact direct, fr deplasare de particule cu mas, poart numele de conducie. 3. Blaza de distilare se mai numete deflegmator. 4. Sitele folosite la cernere au dimensiunile ochiurilor mai mici de 1 mm.
2. Scriei pe foaia de test corespondena dintre cifrele din coloana A în care sunt trecute operaii unitare i literele din coloana B, în care sunt trecute utilaje (aparate) pentru realizarea acestora. 10p
A. Operaii unitare B. Utilaje(aparate) 1. uscarea a. usctor turn 2. filtrarea b. condensator barometric 3. condensarea c. val 4. mcinarea d. evaporator multitubular 5. concentrarea e. filtrul cu plci f. blaze
3. Scriei pe foaia de test cuvintele corespunztoare spaiilor libere, astfel încât afirmaiile s aib sens. 10p
Uscarea este un proces de transfer de ..........(1).......... însoit de un transfer de ..........(2)...........
Operaia în care un produs de dimensiuni ..........(3).......... este transformat în buci sau particule de dimensiuni mai ..........(4).........., se numete mrunire.
Cu cât gradul de mrunire este mai ..........(5).......... cu atât consumul de energie este mai mare. SUBIECTUL III……………………………………………….…………………………………………..........20p
Figura alturat este schia condensatorului barometric cu talere i icane.
a. Denumii reperele 1, 2, 5, 7. b. Explicai situaia în care se alege
condensatorul barometric cu talere i icane.
c. Precizai 4 scopuri ale operaiei de
condensare.
29
SUBIECTUL IV…………………………………………..................................……………………….30p
1. Se amestec 200 kg de ap cu 50 kg de zahr. Calculai pe foaia de test cantitatea de sirop ce se obine, dac pierderile sunt de 2 % raportate la cantitatea de sirop. 10p
2. Alctuii un eseu cu tema „USCAREA” dup urmtoarea structur de idei: 20p
a. definiia operaiei de uscare;
b. factorii care influeneaz uscarea; c. metode de uscare (dup modul de realizare a transferului termic) utilizate în industria alimentar.
30
BAREM DE CORECTARE I NOTARE
Nu se acord punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Se vor puncta orice alte formulri i modaliti de rezolvare corect ale cerinelor în acord cu
ideile precizate în barem. Se acorda 10 puncte din oficiu
SUBIECTUL I…………………………………………………………………………………………….………10p
1-c; 2-b; 3-b; 4-c; 5-a. Se acord câte 2 (dou) puncte pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect
sau lipsa acestuia se acord 0(zero) puncte. 5x2=10p SUBIECTUL II………………………………………………………….................................………30p
1a. 1-F; 2-A; 3-F; 4-A. Se acord câte 2 (dou) puncte pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns
incorect sau lipsa acestuia se acord 0(zero) puncte. 4x2=8p 1b.
1. Cu ajutorul ciclonului se realizeaz separarea particulelor solide din aer. 2. Blaza de distilare nu se mai numete deflegmator. Se acord 2 (dou) puncte pentru oricare rspuns corect; pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia se acord 0 (zero) puncte.
2. 1-a; 2-e; 3-b; 4-c; 5-d. Se acord câte 2 (dou) puncte pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns
incorect sau lipsa acestuia se acord 0 (zero) puncte. 5×2=10p 3. 1-umiditate; 2-cldur; 3-mari; 4-mici; 5-mare.
Se acord câte 2 (dou) puncte pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia se acord 0 (zero) puncte. 5×2=10p SUBIECTUL III…………………………………………………............................………………20p a. 1-corpul condensatorului; 2.-coloan barometric; 5-racord admisie vapori secundari; 7-conduct de evacuare a gazelor necondensabile.
Se acord câte 2 (dou) puncte pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia se acord 0 (zero) puncte. 4×2=8p
b. Condensatorul barometric cu talere i icane se alege când proporia de gaze
necondensabile fa de cantitatea vaporilor secundari este mic. Se acord 2 (dou) puncte pentru rspuns corect i complet. Pentru rspuns incorect
sau lipsa acestuia se acord 0 (zero) puncte.
c. –realizarea unei depresiuni în inatalaiile de concentrare; -recuperarea cldurii vaporilor secundari dintr-un efect; -recuperarea în stare lichid a substanelor care prezint interes i care sau volatilizat într- o operaie anterioar; -evitarea degajrii de vapori nocivi pentru muncitori i duntori utilajelor.
31
Se acord câte 2 (dou) puncte pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia se acord 0 (zero) puncte. 4×2=8p
d. -condensatoare de suprafa (schimb de cldur indirect); -condensatoare de amestec (schimb de cldur direct). Se acord câte un punct pentru fiecare rspuns corect. Pentru rspuns incorect sau
lipsa acestuia se acord 0 (zero) puncte. 1×2=2p SUBIECTUL IV……………………………………………………...............……………30p 1. 10p Ap M1=200 kg Zahr M2=50 kg pierderi Sirop M3 Pentru prezentarea schemei tehnologice pentru operaia de amestecare (2p) Se noteaz: M1= – 200 kg cantitatea de ap; M2 – 50 kg, cantitatea de zahr; M3=?, cantitatea de sirop; a=2%, pierderea raportat la cantitatea de sirop. Pentru notarea materialelor care intr i ies din operaie (2p) Mi = Me+Mp Pentru scrierea ecuaiei de bilan total: (2p)
M1+ M2=M3+p
200+50=M3+(2/100)200 Pentru înlocuirea corect a datelor în ecuaii (2p) M3=246 kg Pentru calcularea cantitii de sirop (2p)
2. 20p a. 2p Definiia operaiei de uscare: Uscarea este un proces de transfer de umiditate însoit de un transfer de cldur, în care produsul cedeaz ap unui agent termic.
Se acord 2(dou) puncte pentru rspuns corect i complet; pentru rspuns parial corect sau complet, se acord 1(un) punct; pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia 0(zero) puncte. b. 12p Factorii care influeneaz uscarea Factori dependeni de produs
natura materialului supus uscrii – materialele supuse uscrii pot avea structur poroas sau capilar. Cu cât porii (sau capilarele) sunt mai numeroi i mai uniform
Amestecare
32
repartizai în material, cu atât umiditatea se va deplasa mai repede. Dac produsul este secionat transversal pe capilare, atunci se creeaz numeroase ci de deplasare a apei spre mediul înconjurtor.
modul de legare a apei în produs, precum i coninutul de umiditate influeneaz uscarea, în sensul c apa liber coninut în pori i capilare difuzeaz mult mai uor decât cea legat osmotic sau chimic.
forma i dimensiunile produsului – produsele mrunite au suprafaa liber foarte mare i grosimea mic, fapt ce determin scderea duratei de deplasare a apei din interiorul produsului spre suprafaa acesteia.
temperatura produsului – influeneaz direct proporional viteza de uscare. Când are valori mari, crete considerabil viteza de uscare. Totui valoarea temperaturii nu trebuie s fie prea mare, pentru a nu duce la degradarea produselor, prin ardere.
Factori dependeni de agentul de uscare temperatura i umiditatea agentului de uscare – aerul cu umiditate mic i
temperatur mare se poate încrca cu umiditate mult de la suprafaa produsului, ajungând astfel aproape de starea de saturaie. Pentru ca acest aer s poat fi refolosit la uscarea produselor, trebuie supus unei operaii de înclzire la umiditate constant.
sensul de deplasare i viteza aerului - când produsul circul în contracurent cu agentul de uscare, este posibil trecerea unei cantiti mai mari de umiditate din produs spre aer. Viteza de deplasare trebuie s fie corelat cu viteza de difuziune i cu cea de evaporare a apei din produs, astfel încât pe msur ce apa este eliminat, s fie antrenat de ctre agentul de uscare.
Se acord câte 2(dou) puncte pentru fiecare rspuns corect i complet; pentru fiecare rspuns parial corect sau complet, se acord 1(un) punct; pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia 0(zero) puncte. 6×2=12p c. 6p Metodele de uscare dup modul de realizare a transferului termic: - Prin conducie, când produsul vine în contact direct cu suprafaa cald a usctorului ce trebuie înclzit mereu la temperaturi mari. Produsele se pot supraînclzi neuniform, degradându-se.
Se acord 2 (dou) puncte pentru rspuns corect i complet. Pentru rspuns parial complet sau corect se acord 1 (un) punct. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia se acord 0 (zero) puncte. - Prin convecie în aer cald sau gaze de ardere, produisele fiind aezate pe rastele, crucioare mobile, tvi etc, circulând fie i produsul i aerul, fie numai aerul de uscare. Se poate folosi aer cu temperatur mare i umiditate (absolut) mic, fr ca temperatura s conduc la degradarea produsului.
Se acord 2 (dou) puncte pentru rspuns corect i complet. Pentru rspuns parial complet sau corect se acord 1 (un) punct. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia se acord 0 (zero) puncte. - Prin radiaie când produsele sunt supuse aciunii razelor calorice emise de radiani calorici (corpuri ceramice sau metalice înclzite, lmpi electrice cu raze infraroii). Produsele se usuc în straturi de grosime mic, permiând razelor s ptrund în produs.
Se acord 2 (dou) puncte pentru rspuns corect i complet. Pentru rspuns parial complet sau corect se acord 1 (un) punct. Pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia se acord 0 (zero) puncte.
33
34
PLAN REMEDIAL
În activitatea de evaluare este necesar elaborarea unui plan remedial pentru a stabili
clar: ce, cum, de ctre cine i în cât timp trebuie realizate msurile de îmbuntire a calitii
procesului didactic (învare i/sau evaluare).
Planul remedial prezentat a fost realizat în urma aplicrii unui test de evaluare
sumativ de progres pentru dou competene i are ca scop desfurarea de activiti
remediale.
1. Identificarea aspectelor care trebuie remediate
2. Diagnoza
1. Identificarea aspectelor care trebuie remediate
Pentru identificarea aspectelor care trebuie remediate am aplicat un test de evaluare
sumativ, cu diferite tipuri de itemi, pentru MODULUL II. Operaii i utilaje în industria
alimentar, Unitatea de competen tehnic general 12: Operaii i utilaje în industria
alimentar, competenele: clasa a XI-a, domeniul Industrie alimentar, calificarea: Tehnician
în industria alimentar fermentativ i în prelucrarea legumelor i fructelor.
Competenele vizate: 12.1 Determin cantitile de materii prime i produse finite
12.2 Supravegheaz funcionarea aparatelor/ utilajelor/instalaiilor
pentru operaii mecanice
S clasifice operaiile tehnologice
S identifice utilajele specifice la realizarea operaiile dintr-un
proces tehnologic
35
Competenele vizate, fac parte dintr-un modul din ciclul superior al liceului i de
aceea am avut în vedere la întocmirea testului pe lâng asigurarea evalurii întregului
coninut i elaborarea de itemi care s acopere niveluri cognitive superioare cum ar fi
înelegerea, aplicarea, analiza i evaluarea.
Matricea de specificaii
Coninut A-i aminti
A evalua
Total Pondere %
I.1.1 (2)
II.2.1(6) I.2.a (2) 3 11
Calcularea cantitilor de materii prime, i produse finite bilan de materiale total i parial,
III.1.a (2)
III.2b (6)
III.2.c (4)
I.1.2 (2) I.1.5 (2)
II.3.c (2) II.3.d (6)
I.2.d (2) II.3.b (4)
I.1.3 (2)
I.2.e (2)
I.3.3 (3) I.3.4 (3)
%
14,8 26 30 22 7,2 100
Testul aplicat a avut 3 subiecte, cu 27 de itemi de tip obiectivi i semiobiectivi,
Dup aplicarea i corectarea testului rezultatele elevilor au fost consemnate într-un
tabel centralizator care conine punctajul obinut de fiecare elev pentru fiecare item (tabelul
1). Itemii au fost grupai pe niveluri cognitive în funcie de matricea de specificaii. Nu s-au
luat în calcul punctele din oficiu.
În tabelul 2 punctele au fost convertite în plusuri i minusuri. S-au notat cu „+” itemii
la care elevii au rspuns corect sau au obinut cel puin jumtate din punctajul acordat i cu
semnul „–„ itemii la care elevii nu au rspuns sau au obinut mai puin de jumtate din
punctajul acordat.
Rezultatele evalurii au fost centralizate pe fiecare elev i pe fiecare item. Itemii au
fost grupai pe niveluri cognitive.
36
crt ELEV
I1.1 2
I.1.2 2
I.1.5 2
I1.3 2
III1.a 2
I1.4 2
II3.a 4
T fr pt of
1 E1 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
2 E2 2 2 - 2 2 2 2 2 2 3 3 5 6 2 5 2 2 3 3 2 4 - 3 2 - 10 2 74
3 E3 2 2 2 2 2 - 4 - - - - 2 5 2 2 - 4 - - - 1 - - - - 3 2 35
4 E4 2 2 2 - - 2 - 2 2 3 3 3 6 2 3 2 - 3 3 2 4 2 3 2 2 8 4 67
5 E5 - 2 - - - 2 - 2 2 3 3 4 5 2 4 2 - 3 3 - 1 2 2 2 3 8 2 57
6 E6 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
7 E7 - 2 2 2 2 - 4 - - - - 1 2 2 1 - 4 - - - - - - - 1 4 2 29
8 E8 2 - 2 2 2 2 4 2 2 3 3 4 1 - 4 2 4 3 3 2 3 2 4 2 2 5 2 67
9 E9 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
10 E10 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
11 E11 2 2 2 2 2 - 4 - - 3 3 5 4 2 5 - 4 3 3 - - - - 2 2 8 2 60
12 E12 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
13 E13 2 2 2 2 2 - 4 - - - - 2 4 2 2 - 4 - - - - - 1 - 2 3 - 34
14 E14 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 5 3 2 5 2 4 3 3 2 3 2 2 2 4 10 4 82
15 E15 2 2 - 2 2 2 4 2 2 3 3 5 6 2 5 2 4 3 3 2 2 2 2 2 4 8 2 78
16 E16 2 - 2 2 2 - 4 - - 3 3 6 2 - 6 - 4 3 3 - - - - - - 2 - 44
17 E17 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 3 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 5 2 80
18 E18 2 - 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 4 - 6 2 4 3 3 2 2 - 1 2 4 4 4 71
19 E19 2 2 2 2 2 - 4 - - - - - 5 2 - - 4 - - - - - 1 - - - - 26
20 E20 2 2 2 - - 2 - 2 2 3 3 5 5 2 5 2 - 3 3 2 2 2 - 2 - - - 56
21 E21 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 6 6 2 6 2 2 3 3 2 4 2 4 2 4 10 2 88
22 E22 2 2 2 2 2 2 4 2 2 3 3 6 6 2 6 2 4 3 3 2 4 2 4 2 4 10 4 90
23 E23 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 6 6 2 6 2 2 3 3 2 4 2 2 2 4 8 2 80
37
crt ELEV
I1.1 2
I.1.2 2
I.1.5 2
I1.3 2
III1.a 2
I1.4 2
II3.a 4
1 E1 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
2 E2 + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + - + + - + + 74
3 E3 + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - - - + 35
4 E4 + + + - - + - + + + + + + + + + - + + + + + + + + + + 67
5 E5 - + - - - + - + + + + + + + + + - + + - - + + + + + + 57
6 E6 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
7 E7 - + + + + - + - - - - - - + - - + - - - - - - - - - + 29
8 E8 + - + + + + + + + + + + - - + + + + + + + + + + + + + 67
9 E9 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
10 E10 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
11 E11 + + + + + - + - - + + + + + + - + + + - - - - + + + + 60
12 E12 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
13 E13 + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - + - - 34
14 E14 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 82
15 E15 + + - + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 78
16 E16 + - + + + - + - - + + + - - + - + + + - - - - - - - - 44
17 E17 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 80
18 E18 + - + + + + + + + + + + + - + + + + + + + - - + + - + 71
19 E19 + + + + + - + - - - - - + + - - + - - - - - - - - - - 26
20 E20 + + + - - + - + + + + + + + + + - + + + + + - + - - - 56
21 E21 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 88
22 E22 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 90
23 E23 + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + 80
21 20 20 20 20 17 20 17 17 19 19 19 20 20 19 17 20 19 19 16 16 15 15 18 17 16 19
38
2. Diagnoza
Analizând tabelul 2 pe fiecare item i pe fiecare nivel cognitiv se observ c:
2. Itemii au fost rezolvai între 65% i 87%. Prin urmare sarcinile de lucru au fost clare i
înelese de elevi;
3. 22 de elevi au rspuns la itemii de nivel cognitiv inferior, care evalueaz nivelul
cunotinelor de specialitate. Acetia au dovedit c au achiziionat cunotine la nivel
de baz.
avut ca cerin descrierea principiului de funcionare a unor aparate/utilaje.
5. Cei 2 itemii tip rezolvare de problem (III1 i III2), au permis evaluarea capacitii de
utilizare i aplicare a cunotinelor specifice matematicii; s-a constatat c sunt elevi
care au demonstrat o slab capacitate de aplicare a cunotinelor de calcule
matematice elementare. Acetia sunt elevii E3, E7, E13, E16 i E19
6. 5 elevi: E3, E7, E13, E16 i E19 au obinut sub 50 de puncte
3. Stabilirea cauzelor
elevi ai cror prini sunt plecai în strintate,
elevi cu prini dezinteresai de coal;
Factori individuali (la unii elevi):
nivel redus de cunotine din clasele anterioare,
neînelegerea conceptelor predate,
dificulti de comunicare;
absenteism
desfurarea de alte activiti în timpul orelor (se joac cu mobilul)
4. Stabilirea posibilelor remedieri pe elev
inând cont de aceste observaii se impune luarea unor msuri remediale, care s
permit elevilor care au întâmpinat dificulti s îi îmbunteasc rezultatele colare. Acest
plan este prezentat mai jos.
39
PLAN REMEDIERE LA NIVEL DE ELEV
CLASA a XI-a E Modulul: Operaii i utilaje în industria alimentar Anul colar 2012-2013 Profesor Nichita Luminia Nume elev Decalaje identificate Prioritate Activitate remedial Intervalul de timp Persoana
responsabila Resurse
- Asimilarea defectuoas a cunotinelor de specialitate (însuirea lacunara a informaiilor teoretice în legtur cu bilanul de materiale i transportul materialelor în industria alimentar)
Acoperirea golurilor în cunotine
- Meditaii având ca scop explicarea noiunilor teoretice în legtur cu bilanul de materiale i transportul materialelor - Colaborarea cu maistru instructor pentru învarea în contexte practic-aplicative - activiti de învare repetitive
Câte o ora pe sptmâna în afara programului, în urmtoarele 3 sptmâni
Nichita Luminia Maistru instructor Anghel Gabriela
- Cri de metodica specialitii - Fie de lucru
E3, E7, E13, E16 i E19
Lipsa capacitii de analiz
Dezvoltarea capacitii de analiz
- Studii de caz pe probleme legate de transportul materialelor - Exerciii practice de sistematizare a unor cunotine - Fie de lucru cu sarcini progresiva
Câte o ora pe sptmâna în afara programului, în urmtoarele 3 sptmâni
Nichita Luminia
Manual colar
Slaba aplicare a cunotinelor specifice disciplinei în rezolvarea de probleme
Îmbuntirea capacitii de înelegere a termenilor si de aplicare a formulelor de calcul specifice modulului
Rezolvarea de exerciii practice si studii de caz care sa dezvolte capacitatea de aplicare a cunotinelor specifice disciplinei
Cate o ora pe sptmâna în afara programului, în urmtoarele 3 sptmâni
Nichita Luminia
E3, E7, E13, E16 i E19
Deficiente referitoare la utilizarea formulelor si regulilor de calcul matematic
Calcularea corecta respectând algoritmul de calcul
Exerciii de calcul scris, probleme
Cate o ora pe sptmâna în afara programului, în urmtoarele 5 sptmâni
Nichita Luminia Profesorul de matematica al clasei Mironescu Aurora
Culegeri de exerciii de matematica Probleme de specialitate