DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIII NR. 12 (1249) 26 MARTIE – 1 APRILIE 2014 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

Pagina 24

www.mapn.ro

1 APRILIE – 10 ANI DE LA |NFIIN}AREA AGEN}IEI PENTRU SISTEME {I SERVICII INFORMATICE MILITARE

PERSONALIT~}I

INSTRUC}IE

JDERII NEM}ENI –UN RENUME C@{TIGAT

|N PRAFUL AFGANISTANULUI

TALENTUL F~R~ MUNC~SE IROSE{TE, IAR MUNCA

F~R~ TALENT NU RODE{TE

Paginia 6

FOTOREPORTAJ

Paginile 12-13

EGIPT,TRANZI}IE

PRELUNGIT~

Vineri, 19 martie, \n Capital`, a avut loc vernisajul Clubului caricaturi[tilor SorinPostolache, intitulat Criv 35. S-au s`rb`torit 35 de ani de crea]ie ai carica-turistului locotenent-colonel (r) Cristian Vecerdea (Criv) cu o expozi]ie a lucr riloracestuia. Atmosfera a fost, cum era de a[teptat, plin` de umor [i voiebun`, iar publicul, pe cât de numeros, pe atât de remarcabil [i valoros.

MARGARETA PÂSLARU:UN DECENIU

DE LA

Paginile 4-5

ADERAREAROMÂNIEI LA NATO

LUMEA DE AZI

Pagina14

La 2 aprilie, Batalionul 634 Infanterie Petrodava din Piatra-Neam] împline[tedou` decenii de la înfiin]are. Au fost ani de transform`ri [i preg`tire, în caremilitarii de la poalele Pietricic`i au reu[it s` realizeze cu succes misiunileordonate.

Tineri, [i nu foarte tineri, absolven]i care au terminat liceul cu un singur gând,acela al angaj rii, sau oameni cu familie [i copii, pentru care cariera militar estesperan]a unui loc de munc` stabil, to]i s-au întâlnit, în mai multe serii, lacentrele zonale de selec]ie [i orientare pentru a sus]ine cele trei probe de ac`ror trecere depinde accederea în armat`.

PRIMELE EXAMENEALE CARIEREI

VERNISAJ

LA ORA 13{I 13...

Pagina 16

Pagina 10

Paginile 8-9

FOTO: COLONEL ADRIAN TÎNJAL~

SUS, PRINTRE VULTURIMilitarii Batalionului 17 Vân`tori de Munte Drago[ Vod` au

participat, recent, la evaluarea nivelului de preg`tire la instruc]iaalpin` [i antrenarea echipei proprii de c`utare-salvare.

Militarii Batalionului 17 Vân`tori de Munte Drago[ Vod` auparticipat, recent, la evaluarea nivelului de preg`tire la instruc]ia

alpin` [i antrenarea echipei proprii de c`utare-salvare.

SUS, PRINTRE VULTURI

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

2 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !Anexarea Crimeei la Federa]ia Rus` nu poatedecât s` creeze îngrijorare pentru ]`rile dinregiune, indiferent c` sunt sau nu membre aleUniunii Europene sau ale NATO. Securitatearegional` este la fel de important` [i pentru unstat ca Republica Moldova, ca [i pentru un statca România, Polonia sau }`rile Baltice.

CEREMONIE DE REPATRIERE

TRAIAN B~SESCUPRE{EDINTELE ROMÂNIEI

SURSA: WWW.PRESIDENCY.RO

FO

TO

: M

AIO

R A

DR

IAN

JIA

NU

Ziua mondial` a apei. Studen]ii Academiei Navale Mirceacel B`trân [i elevii {colii Militare de Mai[tri Militari Amiral IonMurgescu, împreun` cu reprezentan]i ai Corpului Voluntarilor G`rziiNa]ionale de Mediu au s`rb`torit sâmb`t`, 22 martie, Ziua Mondial`a Apei, la Maritimo Shoping Center din Constan]a, prin ac]iuneaD`m ap` cu por]ia, ajuns` la edi]ia a IV-a. Voluntarii, împreun` custuden]ii [i elevii militari au oferit sticle cu ap` const`n]enilor,înso]ite de un mesaj care s` îi con[tientizeze, în acela[i timp,despre faptul c` apa este epuizabil` [i îndemnul s` foloseasc`ra]ional aceast` resurs` natural`.(OLIVIA BUCIOAC~) Întâlnire cu veterani. Adunarea general` a Asocia]iei

Militarilor Veterani [i Veterani cu Dizabilit`]i Sfântul Mare MucenicDimitrie Izvorâtorul de Mir (AMVVD) a avut loc sâmb`t`, 22 martie,la Bragadiru. Întâlnirea a avut ca scop alegerea conducerii asocia]iei[i a consiliului director. De asemenea, au fost discutate [i aprobatemodific`rile care urmeaz` a fi aduse statutului organiza]iei, precum[i mai multe probleme organizatorice. Înfiin]area de noi sucursalea fost un alt punct pe ordinea de zi. Întâlnirea s-a încheiat prinacordarea unor diplome [i plachete persoanelor care s-au implicatîn activitatea AMVVD. Adunare sindical`. S`pt`mâna trecut`, la sediul Federa]iei

Sindicatelor Libere ale Salaria]ilor Civili din Unit`]ile MApN(FSLSCU), a avut loc o întâlnire de lucru. Au participat pre[edin]iiunor sindicate din unit`]i militare din Bucure[ti, Constan]a,Câmpulung Muscel, Târgovi[te [i Ploie[ti, precum [i reprezentan]iai Direc]iei calitatea vie]ii personalului. Una din temele abordate încadrul [edin]ei s-a referit la reprezentativitatea sindicatelor.Pre[edintele federa]iei, Constantin Stoian, a men]ionat faptul c`, întimp, num`rul membrilor de sindicat s-a diminuat continuu. De[ilegea d` posibilitatea salaria]ilor civili s` se asocieze în sindicate,în unele unit`]i astfel de ini]iative nu sunt încurajate. Alte teme dediscu]ii s-au referit la componen]a comisiei de dialog social, ladrepturile care, de[i prev`zute în regulamente, nu se acord`salaria]ilor civili, cum ar fi echipamentul muncitorilor din centrelede mentenan]`. De asemenea, a fost trecut` în revist` rela]iasindicate-conducerea MApN. Propunerile care vizeaz` ridicareacalit`]ii vie]ii personalului civil au fost analizate [i s-a decis caacestea s` fie aduse la cuno[tin]a secretarului de stat caregestioneaz` acest domeniu. Exerci]iu la Bistri]a. În zilele de 17 [i 18 martie, cadrele

din comandamentul Brig`zii 81 Mecanizat` General Grigore B`lanau participat la exerci]iul de comandament DMX (Decision MakingExercise) Prim`vara 2014. Activitatea a constat în întocmirea, învolum complet, a documentelor de planificare a opera]iilor [idiseminarea acestora c`tre unit`]ile subordonate, care vordesf`[ura, la rândul lor, acela[i tip de exerci]iu, în perioada 18 - 19martie. (LOCOTENENT-COLONEL FLORIN AP~F~IAN)

TIMI{OARA. |n premier` pentru garnizoana de peBega, miercuri, 19 martie, în poligonul automatizat Chi[oda,s-a desf`[urat un exerci]iu de antrenament în teren la care auparticipat militarii Batalionului 184 Ap`rare Antiaerian` Timi[din Brigada 18 Infanterie Banat [i Escadrila de Elicoptere dinGiarmata. La final, comandantul batalionului locotenent-colonel Daniel {tir, a apreciat: Exerci]iul a avut un impactextraordinar, întrucât ne-am putut antrena pe ]int` real` înceea ce prive[te descoperirea, în[tiin]area [i combaterea ]inteloraeriene. De asemenea, am avut ocazia de a antrena pe lâng`subunit`]ile lupt`toare [i structurile de comunica]ii, sprijin [ideservire. (MAIOR ADRIAN JIANU)

MAISTRU MILITAR CLASA I IULIAN CADULENCU

La eveniment au participat [eful Statului Major al For]elorTerestre, general-maior Nicolae Ciuc`, comandantul Diviziei2 Infanterie Getica, general de brigad` Lucian Foca,comandantul Brig`zii 6 Opera]ii Speciale Mihai Viteazul,general de brigad` Adrian Ciolponea, reprezentan]i aiautorit`]ilor locale, cadre militare în activitate, precum [ifamiliile [i apropia]ii militarilor sosi]i din teatrul de opera]ii.

Dup` trecerea forma]iei în revist` [i efectuarea apeluluisolemn, comandantul deta[amentului s-a adresat asisten]ei,pentru a face o retrospectiv` a celor [ase luni pe t`râm afgan.

{eful SMFT le-a mul]umit militarilor pentru profe-sionalismul de care au dat dovad` în îndeplinirea misiunilorîncredin]ate [i familiilor acestora pentru suportul moral acordat.Totodat`, generalul-maior Nicolae Ciuc` a transmis sincerecondolean]e membrilor familiilor aspirantului (PM) PopaClaudiu [i sublocotenentului (PM) Postelnicu Adrian, c`zu]ila datorie în timpul îndeplinirii unei misiuni în Afganistan subculorile drapelului na]ional.

Ceremonia militar` s-a încheiat cu defilarea batalionuluiîn aplauzele asisten]ei prezente la eveniment.

Luni, 24 martie, la Batalionul 620Opera]ii Speciale B`neasa-Otopeni

din Buz`u, a avut loc ceremonia derepatriere din teatrul de opera]ii Afganistana militarilor Grupului Întrunit de For]epentru Opera]ii Speciale.

ANTRENAMENT PE DUN~REC~PITAN MIHAI FERARU

Joi, 20 martie, în Portul Militar Br`ila, Grupul 1 Nave TreceriFluviale din Batalionul Nave Treceri Fluviale a desf`[urat unexerci]iu de men]inere a vitalit`]ii unei nave, în condi]iileiminen]ei atacului inamic.

Exerci]iul s-a bazat pe un scenariu complex [i a avut dreptscop antrenarea echipajelor navelor pentru aplicareaprocedurilor de operare [i realizarea coeziunii în lupt` necesarepentru men]inerea vitalit`]ii unei nave. De asemenea, activitateaa permis comandantului grupului de nave s` evalueze nivelulde preg`tire atins de echipajele navelor, la sfâr[itul etapei deinstruc]ie.

MILITARI ROMÂNI, MEDALIA}I

Miercuri, 19 martie, la Statul Major alFor]elor Terestre, nou` militari

români, care au participat la ac]iuni comunecu militarii francezi în teatrul de opera]ii dinAfganistan, au fost medalia]i, în numeleministrului ap`r`rii na]ionale al RepubliciiFranceze, de ambasadorul Fran]ei înRomânia, Philippe Gustin.

PLUTONIER-ADJUTANT CRISTIAN SURUGIUFOTO: PLUTONIER-MAJOR C~T~LIN OVREIU

Ceremonia s-a desf`-[urat în prezen]a secreta-rului de stat pentru politicade ap`rare [i planificare,Valeriu Nicu], [efuluiStatului Major General,general-locotenent {tefanD`nil`, [efului StatuluiMajor al For]elor Terestre,general-maior Nicolae Ciuc`[i [efului Statului Major alFor]elor Aeriene, general-maior Laurian Anastasof.

Medalia Defense Natio-nale, e[alon argint cu agrafaarma tancuri, a fost acor-dat` maiorului LucianOancea. Aceea[i distinc]ie,dar cu e[alon din bronz, afost acordat` locotenent-colonelului Vasile Godeanu,c`pitanului Nicolae Dr`gan[i plutonierului-adjutantprincipal C`t`lin Sârbu.

Medalia Commemorative Francais cu agrafa Afga-nistan a fost acordat` locotenen]i-coloneilor Nicolae-

Marius Moneanu [i Marian-Constantin R`dulescu,c`pitanului Ionu]-Mihai Pruteanu, maistrului militarprincipal Adelin Dima [i plutonierului-major Radu-IosifMoldovan.

Opt dintre ace[ti militari apar]in For]elor Terestre [iau cooperat cu militarii francezi în cadrul misiunii NATOTraining Mission in Afganistan (NTM-A), în perioadaianuarie 2011 - decembrie 2013. Ace[tia au asigurat, încele [ase rota]ii, formarea [i preg`tirea de instructori afganiîn domeniul blindatelor, incluzând procedurile de tragere[i de între]inere a tehnicii.

Cel de-al nou`lea militar, apar]inând For]elor Aeriene române,a participat, al turi de militarii francezi, la misiunile desf [urate încadrul comandamentului Aeroportului Interna]ional din Kabul.

3Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

Pe agenda discu]iilor s-au aflat teme precum cooperarea bilateral` în domeniulap`r`rii, preg`tirea Summit-ului NATO din toamna acestui an, de la Londra, dar[i poten]iale programe de cooperare între categoriile de for]e militare.

În acest context, oficialul român a afirmat c` rela]ia de parteneriat militar întrecele dou` ]`ri esteuna îndelungat`[i are la baz` prin-cipii comune. Mi-nistrul Du[a a maisubliniat faptul c`a fost luat` în dis-cu]ie [i preg`ti-rea Summit-uluiNATO de la Lon-dra, unde stateleAlian]ei trebuie s`aib` o anumit` po-zi]ie fa]` de capa-bilit`]ile militareviitoare. Alte su-biecte dezb`tute

au fost acordul de colaborare între România [i Polonia, în special în domeniulFor]elor Aeriene ale celor dou` armate, stadiul implement`rii scutului antirachet`[i securitatea maritim` în zona extins` a M`rii Negre. În finalul întrevederii, mini[triiromân [i polonez ai ap`r`rii au salutat semnarea, la Bruxelles, a p`r]ii politice aAcordului de asociere a Uniunii Europene cu Ucraina.

În prezen]a delega]iilor comandamentelor NATO [i ISAF,ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a deschis lucr`rileconferin]ei, transmi]ând faptul c` For]ele pentru Opera]iiSpeciale ale Armatei României sunt un corp militar de elit`,modern, credibil, preg`tit [i antrenat potrivit celor mai înaltestandarde în domeniu.

Misiunile specifice [i preg`tirea militarilor suntcomponente importante pentru ca efortul sus]inut al Alian]eis`-[i men]in` eficacitatea.

Totodat`, ministrul Du[a a mul]umit conduceriiComandamentului NATO pentru opera]ii speciale (NSHQ)pentru suportul continuu oferit României, începând cu anul2007.

Acest tip de forum furnizeaz` cadrul optim pentru schimbulde idei [i identificarea de solu]ii la problemele geopolitice ac-tuale, a mai declarat ministrul ap`r`rii na]ionale.

VIZIT~LA SMG

{eful de stat major alComandamentului

de Reac]ie Rapid` de laLille, Fran]a, general-maiorPhilippe Bras, a fost primitde [efu l S ta tu lu i MajorGeneral, general-locotenent{tefan D`nil`, joi 20 martie.

Agenda de discu]ii a cu-prins subiecte referitoare lacontribu]ia actual` a Româ-niei, cu militari, pe comanda-mente, în teatrele de opera]ii,în Structura de Comand` [icea de For]e apar]inând Ali-an]ei Nord-Atlantice, precum[i priorit`]ile privind coope-rarea militar` în rela]ia cuFran]a.

OFICIAL MILITAR EUROPEAN,LA MApN

Joi, 20 martie, ministrul ap`r`rii na]ionale, MirceaDu[a, a avut o întrevedere la sediul MApN cu generalul

Patrick de Rousiers, pre[edintele Comitetului Militar alUniunii Europene.

La reuniuni a fost abordat` problematica cooper`rii regio-nale, cu accent asupra proiectelor practice, cu impact asuprastatelor membre.

Totodat`, în marja reuniunii PMSC s-a reunit [i Grupul delucru la nivel de exper]i în domeniul juridic, care a luat în discu]iemodalit`]ile de îmbun`t`]ire a mecanismului de func]ionare aacestei ini]iative regionale.

Din Procesul Reuniunilor Mini[trilor Ap`r`rii din Sud-Estul Europei (SEDM) fac parte: Albania, Bosnia [iHer]egovina, Bulgaria, Croa]ia, Fosta Republic` Iugoslav`a Macedoniei, Grecia, Italia, Muntenegru, România, Serbia,Slovenia, Statele Unite ale Americii, Turcia [i Ucraina, iarGeorgia [i Republica Moldova sunt membri observatori.România asigur`, în perioada 2013-2015, pentru a doua oar`,pre[edin]ia Comitetului Director Politico-Militar al For]eiMultina]ionale de Pace din Sud-Estul Europei [i a SEDM-CC, dup` mandatul din perioada 2001-2003.

Consiliul European din decembrie anultrecut a fost una dintre temele pe care ceidoi au dezb`tut-o, ambii fiind de p`rere c`reuniunea a marcat procesul deconsolidare a Politicii de Securitate [iAp`rare Comun` pe termen mediu [i lung.

Pre[edintele Comitetului Militar al UEa adus în discu]ie participarea la opera]iisub egida Uniunii Europene, ministrulap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, reafirmândfaptul c` ]ara noastr` va continua misiunilepe care [i le-a asumat în fa]a partenerilorinterna]ionali.

Vizita pre[edintelui Comitetului Militaral UE reprezint` o oportunitate pentru aface cunoscut pozi]ia [i interesele na]ionale

referitoare la participarea Armatei Românieila opera]ii [i misiuni sub egida Politicii desecuritate [i ap`rare comune (PSAC).

De asemenea, ministrul Mircea Du[a aafirmat faptul c` România este interesat` deidentificarea acelor programe [i proiecte cupoten]ial de cooperare care s` contribuie ladezvoltarea capacit`]ilor militare necesareprevederilor PSAC.

Generalul Patrick de Rousiers a fostprimit [i de [eful Statului Major General,general-locotenent {tefan D`nil`, care aapreciat vizita ca fiind util` pentru c` ofer` oimagine clar` asupra posibilit`]ilor Românieide a contribui la eforturile de ap`rarecomunitare.

REUNIUNE

Comandan]ii For]elor pentru Opera]iiSpeciale din statele membre ale NATO

[i partenere s-au reunit miercuri, 19 martie,la Bucure[ti.

ÎNTÂLNIRE BILATERAL~

Ministrul ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, [iomologul s`u polonez, Tomasz Siemoniak, s-au

întâlnit vineri, 21 martie, la sediul MApN.

FO

TO

: V

AL

EN

TIN

CIO

B|R

C~

COOPERAREREGIONAL~

C ea de-a 31-a reuniune a ComitetuluiDirector Politico-Militar (PMSC) al

For]ei Multina]ionale de Pace din Sud-EstulEuropei (MPFSEE) [i cea de-a 30-a reuniune

a Comitetului de Coordonare a ProcesuluiReuniunilor Mini[trilor Ap`r`rii din Sud-Estul Europei (SEDM-CC) s-au desf`[urat,între 18-20 martie, la Bucure[ti.

FO

TO

: V

AL

EN

TIN

CIO

B|R

C~

CONFERIN}~ NATO, LA BUCURE{TI

Mar]i, 25 martie, a avut loc des-chiderea conferin]ei AFCEA

Europe TechNet International and theNATO C4ISR Industry Conference 2014,organizat` de Agen]ia NATO pentruComunica]ii [i Informatic` (NCIA), în

colaborare cu Asocia]ia de Electronic`[i Comunica]ii pentru For]ele Armate(AFCEA) [i cu sprijinul Agen]iei deCercetare pentru Tehnic` [i TehnologiiMilitare (ACTTM) din cadrul Departa-mentului pentru armamente.

La eveniment au participat oficialit`]i de rang înaltdin Alian]a Nord-Atlantic`, Guvernul României,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, Ministerul Industriilor [iMinisterul Afacerilor Interne, al`turi de peste 700 dereprezentan]i din 40 de companii, membri ai comunit`]iitehnice, opera]ionale [i ai mediului academic. În cadrulconferin]ei vor fi abordate tematici precum securitateacibernetic` [i noua genera]ie de servicii C2 (comand`-

C~PITAN BOGDAN OPROIU

control). Prezent la conferin]`, ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, a declarat c` organizareaacestui eveniment la Bucure[ti face parte din ac]iunilelegate de aniversarea celor zece ani de când Româniaface parte din NATO [i c` trebuie încurajate schimburilede idei [i dezbaterea pentru ca acest domeniu s` mearg`înainte, chiar în condi]iile restric]iilor bugetare aleultimilor ani. Conferin]a continu` pân` joi, 27 martie.

FO

TO

: E

UG

EN

MIH

AI

4 Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

UN DECENIUDE LA ADERAREA

ROMÂNIEI LA NATO

Integrarea ]`rii noastre înstructura nord-atlantic` afost un proces îndelungat,

demarat cu mult timp în urm`.Acest aspect a fost prezentat în

num`rul anterior al s`pt`mâ-nalului Observatorul militar,pân` la 2 aprilie 2004, dat` la

care a avut loc ceremoniaarbor`rii oficiale a drapelului

României la sediul NATO. Înacest num`r, sunt aduse în

aten]ia cititorilor principaleleopera]ii, misiuni [i exerci]iidesf`[urate în perioada de

dinainte [i dup` aderarea ]`riinoastre la Alian]`.

Misiunile Armatei României încadrul Alian]ei aureprezentat o continuare

fireasc` a celor la care ]ara noastr` a luatparte ca membr` PfP, iar beneficiile auconstat în integrarea [i realizarea uneiinteroperabilit`]i crescute, pe m`suraacumul`rii experien]ei [i derul`riiprogramelor de modernizare.

Participarea armatei române la misiuni[i opera]ii în afara grani]elor se împarte înpatru etape. Prima, cea premerg`toare PfP,a început în 1991 [i s-a derulat pân` înianuarie 1994, când România a semnatProgramul Parteneriatului pentru Pace,continuat în etapa a II-a, pân` la începutulanilor 2000. Al treilea stadiu, cel alpreader`rii la blocul militar, cuprinde anii2000-2004, pân` în momentul integr`rii ]`riinoastre în NATO, iar momentul ader`rii cudrepturi depline a României la Alian]a Nord-Atlantic` a marcat ultima etap`.

Pân` în prezent, România a participat lamisiuni de men]inere a p`cii cu aproape40.000 de militari (observatori, ofi]eri destat major, ofi]eri de leg`tur`, poli]iemilitar`, unit`]i [i subunit`]i lupt`toare,spitale de campanie), situându-se peprimele locuri între statele membrecontributoare la opera]ii.

Acest teritoriu a reprezentat,permanent, principala zon` de interes [i, deasemenea, cel mai mare efort într-un teatrude opera]ii. Din 2002 [i pân` în prezent,aproximativ 24.000 de militari au participat lamisiuni în aceast` ]ar`, la ora actual` fiinddisloca]i aproximativ 1.200 de militari, cu 800mai pu]in fa]` de momentul de vârf.

Una dintre sarcinile importante primitede armata noastr` a fost cea de participare amilitarilor români la misiunea ISAF, însprijinul Guvernului Republicii IslamiceAfganistan. Aceasta const` în executareaopera]iilor de contrainsurgen]`, cu accentpe protec]ia popula]iei civile, sprijinireadezvolt`rii For]elor Na]ionale de SecuritateAfgane [i a autorit`]ilor locale, pentru aasigura protec]ia popula]iei afgane, un mediude securitate stabil [i o dezvoltare durabil`.Astfel, pe m`sur` ce importan]a ISAF acrescut, cele mai multe for]e au fostconcentrate, începând cu luna august 2006,în zona foarte instabil` a suduluiAfganistanului, în provincia Zabul.

O contribu]ie important` a fostreprezentat` de asigurarea de For]eleAeriene Române a comenzii AeroportuluiInterna]ional din Kabul (KAIA), în perioadaaprilie 2011 – aprilie 2012, în dou` rota]ii decâte [ase luni, cu câte 75 militari pe misiune.În 2011, a fost atins vârful particip`rii, ArmataRomâniei având dislocate dou` batalioane demanevr` [i alte elemente de dispozitiv înprovincia Zabul, cu aproximativ 1.800 militari,[i conducerea Aeroportului Interna]ional dinKabul (aproximativ 150 militari).

În total, 30 de batalioane au participat lamisiuni în Afganistan, în rota]ii de câte [aseluni, în cadrul unor structuri de for]e de nivelbatalion, pluton [i personal de stat major.

În acest an, pentru viitoarea misiuneNATO în Afganistan, Resolute Support,România va continua s` contribuie cuinstructori [i alte for]e, potrivit cerin]elorAlian]ei [i deciziilor politice na]ionale.

România a avut o prezen]` de peste[ase ani, de la 19 martie 2003 pân` la 23iulie 2009, dat` la care misiunea a fostîncheiat` cu succes. Concomitent cucontribu]ia consistent` de for]e la misiuneaCoali]iei Iraqi Freedom, Armata României a

participat [i cu instructori la cea de-a douamisiune din acest teatru de opera]ii, cea deinstruire a NATO în Irak (NTM-I), întreianuarie 2005 [i noiembrie 2011. Înperioada 2003-2009, aproape 10.000 demilitari au executat misiuni în acest teatrude opera]ii.

Armata român` a participat la misiuniatât în Bosnia [i Her]egovina, din martie1996, cât [i în provincia Kosovo, din martie2000, având în vedere c` stabilitatea înaceast` zon` este de o importan]` major`pentru ]ara noastr`. În prezent, Româniaparticip` la misiunea KFOR cu 68 de militari,incluzând personal de stat major [i elemente

de informa]ii, cât [i cu o companie demanevr`, format` din 128 de militari, încadrul Rezervei Strategice a SACEUR, carepoate fi dislocat` la ordin exclusiv în zona deopera]ii Kosovo.

Între august [i octombrie 2007, patruavioane MIG 21 LanceR au participat laBALTICA 07, care a constat în misiuni NATOde Poli]ie Aerian`, în folosul ]`rilor baltice.

De asemenea, România a participat înfiecare an, începând cu 2005, cu o fregat` detip 22, la Opera]ia Active Endeavour în MareaMediteran` [i, timp de trei luni, în anul 2011,la opera]ia NATO de impunere a embargouluiasupra Libiei (Unified Protector).

Între aprilie [i iulie 2013, România aparticipat la opera]ia NATO Active Fence,din Turcia, cu 11 militari din Modulul CISDislocabil, care au asigurat sprijin decomunica]ii unit`]ilor americane deap`rare aerian`.

Cadrul opera]ional pentru evaluareaîn vederea afirm`rii a structurilor care aufinalizat opera]ionalizarea a fost asiguratprin organizarea unor exerci]ii na]ionaleîntrunite de nivel operativ, precumDEMEX 05, ROMEX 06, ROUEX 07,ROUEX 08 [i ROUEX 09.

În afara exerci]iilor de evaluare a for]eloropera]ionalizate [i puse la dispozi]ia NATO, aufost planificate [i desf`[urate, sistematic,exerci]ii na]ionale de nivel strategic, exerci]iiNATO de management al crizelor, tip CMX -destinate test`rii conceptelor privindmanagementul crizelor curente [i emergente,STEADFAST – organizate începând cu 2006în scopul evalu`rii, certific`rii [i valid`riiîntrunite a structurilor din compunerea For]eide r`spuns a NATO (NRF) –, [i ABLESTAFF – la nivel de exper]i, în domeniulaplic`rii procedurilor de consultare nuclear`.

Pentru România, un obiectiv importantl-a constituit [i cre[terea gradului deinteroperabilitate cu ]`rile membre NATO,fiind astfel organizate numeroase exerci]iibilaterale [i multina]ionale cu statemembre NATO.

Astfel, BLACK SEA ROTATIONALFORCE reprezint` un complex de activit`]i deinstruire, exerci]ii [i cursuri periodice, axat, înprincipal, pe antrenarea [i perfec]ionareapreg`tirii unit`]ilor din For]ele Terestre, carese desf`[oar` pe o perioad` de 12 luni, învederea cre[terii interoperabilit`]ii întrefor]ele române [i americane. La fel deimportant este [i SABER GUARDIAN, un

exerci]iu de comandament asistat decalculator, de nivel batalion, cu celule der`spuns de nivel companie [i de nivel brigad`,care a contribuit la dezvoltarea parteneriatuluicu SUA [i înt`rirea rela]iilor bilateraleregionale [i a parteneriatelor strategice.

De asemenea, pentru antrenarea [iverificarea for]elor [i mijloacelor din sistemelede ap`rare aerian`, în mod deosebit astructurilor care particip` la ap`rarea aerian`integrat` a NATO (NATINADS), în ducereaac]iunilor de lupt` într-un mediuelectromagnetic ostil, a fost planificat [iexecutat RAMSTEIN GUARD.

Antrenamentul anual, în condi]ii reale,pentru preg`tirea for]elor [i mijloacelor Poli]ieiAeriene din România este scopul exerci]iuluiBLUE DANUBE. La acesta particip` atâtaeronave, cât [i efectivele necesare oper`rii [ideservirii acestora.

În acelea[i condi]ii se desf`[oar` [i BLUEBRIDGE. O dat` pe an, For]ele Aeriene aleRomâniei [i Bulgariei se antreneaz` în comun,în scopul realiz`rii unei mai bune coordon`ri [iinteroperabilit`]i a speciali[tilor militari dincele dou` ]`ri la aplicarea procedurilor dePoli]ie Aerian` în cazul unui zbor suspect înproximitatea grani]ei comune.

Ultimul, dar nu [i cel din urm` esteTHRACIAN STAR, un exerci]iu de Poli]ieAerian` desf`[urat de For]ele Aeriene alestatelor participante, cu scopul ridic`riinivelului de instruire într-un mediuinterna]ional, dezvoltarea cooper`rii dintrearmatele unor ]`ri NATO.

Ianuarie 2014. MRAP EOD din Batalionul 26 Infanteriepatruleaz` pe Autostrada A1 din Afganistan.

Octombrie 2013.Primul zbor in misiunea Active Endeavour.

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T G

EO

RG

E T

~N

AS

E

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T B

OG

DA

N A

TA

SIE

I

AFGANISTAN

BALCANII DE VEST

ALTE MISIUNI

IRAK

EXERCI}II

5Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Contextul activit`]ilor

desf`[urate cu ocazia

împlinirii a zece ani de la

aderarea României la Alian]a

Nord-Atlantic` îi g`se[te

pe militarii români la datorie,

\n linia \nt#i, îndeplinind

diferite misiuni în teatrul de

opera]ii din Afganistan. În

aceast` conjunctur` se înscriu

[i ac]iunile recente ale

Scorpionilor Negri, desf`[urate

la mii de kilometri de ]ar`, în

sprijinul popula]iei afgane.

SHURAÎN PROVINCIA ZABUL

FO

TO

: L

OC

OT

EN

EN

T-C

OL

ON

EL

OL

IVE

R A

NG

HE

L

DIALOG F~R~ FRONTIERE

PAGIN~ REALIZAT~ DE

LOCOTENENT-COLONEL OLIVER ANGHELFO

TO

: M

AIS

TR

U M

ILIT

AR

CL

AS

A A

IV

-A M

ON

ICA

DE

AC

U

La invita]ia guvernatoruluidistrictului Tarnak Wa Jaldak,Abdul Khaliq Ayubi, loc]iitorul

comandantului Batalionului 20 InfanterieScorpionii Negri, locotenent-colonel FlorinComan, a participat, în ziua de 18 martie,la o shura de securitate.

Activitatea s-a desf`[urat în localitateaShar-E Shafa, capitala districtului, dinZabul, Afganistan, [i a fost prilejuit` deorganizarea festivit`]ilor de întâmpinare anoului an afgan (Nowruz), dup`calendarul pashtun, la care vor participaoficiali ai Guvernului Republicii Islamice aAfganistanului din provincie, elderii(b`trânii) din regiune, reprezentan]ii

for]elor de securitate na]ionale,poli]ia [i armata afgan`, precum [ipopula]ia local`.

Prima tem` abordat` a fost evaluaream`surilor de securitate din regiune,men]inerea [i chiar sporirea lor pentruaceast` perioad`, guvernatorul de districtsolicitând for]elor române[ti s` aib`, în

continuare, aceea[i prezen]` peautostrada A1, în vederea descuraj`riiac]iunilor for]elor insurgente.

Al doilea subiect din agenda discu]iilora fost legat de organizarea, în condi]ii demaxim` securitate, a procesului electoraldin 5 aprilie, asigurând, astfel, un num`rcât mai mare de localnici la vot.

Tot în cadrul întâlnirii, echipa CIMIC,aflat` sub comanda c`pitanului CristianChiril`, a prezentat guvernatoruluiproiectele viitoare de cooperare civili-militari care vor fi dezvoltate deScorpionii Negri în districtul pe careacesta îl conduce. În acest sens, au foststabilite detalii pentru urm`toareaac]iune care se va derula la cele dou`[coli, una de fete [i cealalt` de b`ie]i, dinlocalitatea Shar-E Shafa, unde militariiromâni vor oferi rechizite [colareconstând în ghiozdane, caiete [i ustensilede scris pentru cei aproximativ 500 decopii care frecventeaz` cursurile. Deasemenea, s-au dat asigur`ri c` se vaintermedia [i întâlnirea cu profesoriicelor dou` [coli, precum [i cu [efulcomisiei pentru educa]ie din districtpentru identificarea problemelor care potfi solu]ionate în beneficiul elevilor afgani.

Reprezentantul guvernului afgan,Abdul Khaliq Ayubi, a mul]umitmilitarilor români pentru modul în carefor]ele române[ti din Batalionul 20Infanterie Scorpionii Negri î[i desf`[oar`misiunile în regiune, pentru felul cumace[tia coopereaz` cu for]ele desecuritate na]ionale, armata [i poli]iana]ional` afgan`. Acest aspect esteresim]it de popula]ia local` prinreducerea ac]iunilor insurgente care lepun via]a în pericol, fapt benefic pentruderularea unei vie]i cotidiene normaleîntr-o societate liber` [i democrat`.

Echipa de angajare a femeilor (FemaleEngagement Team-FET) din cadrulBatalionului 20 Infanterie a reu[it, de

curând, s` intre în contact direct cu primele femeiînrolate în Poli]ia Na]ional` Afgan`.

Cu to]ii eram ner`bd`tori s` vedem cum va decurgeactivitatea [i foarte precau]i în gesturi, având mare grij`la bariera cultural` trasat` de diferen]ele majore dereligie [i mentalitate dintre noi [i afgani.

de poli]ie. Prezentarea atât teoretic`, dar [i practic` adecurs într-un mod interactiv.

Cu o perseveren]` uimitoare pentru noi, poli]isteleafgane [i-au însu[it toate cuno[tin]ele necesareefectu`rii unei verific`ri corporale. Interesul lor a fostatât de mare, deoarece con[tientizeaz` c` alegerilepreziden]iale nu sunt o activitate la care s`-]i permi]i s`gre[e[ti. În plus, ele reprezint` un element de noutate însocietatea afgan` [i vor s` demonstreze c` î[i merit`statutul. {i-au luat noti]e pe agendele d`ruite de echipaFET, afirmând c` vor s` transmit`, cu exactitate,informa]iile primite [i celorlalte colege care nu au pututveni. În pauze, au b`ut ceai [i au discutat despremachiaj [i bijuterii ca oricare alte femei, într-o atmosfer`total degajat`. Chiar au fost mândre s` le explice fetelornoastre ce semnific` fiecare br`]ar` [i inel pe care lepurtau.

Se adresau româncelor cu apelativul rumano

spunând, cu o sinceritate tr`dat` de privirearecunosc`toare, c` militarii români au fost întotdeaunabuni cu ele. Dovad` a acestui fapt sunt strângerile demân` îndelungi [i solicit`rile de a ap`rea în poze lâng`fetele noastre.

Dup` acest moment de respiro, activitatea practic` acontinuat sub atenta supraveghere a cadrelor militarecare au intervenit cu explica]ii suplimentare, atuncicând situa]ia a impus-o. La final, toat` lumea a fostmul]umit`. Reprezentantele ANP, pentru c` au primitinforma]iile de care mai aveau nevoie pentru a participala alegeri, în timp ce militarii-femei, americani [i români,au sim]it c` efortul comun depus le-a fost r`spl`tit. În acestmod, echipa de angajare a femeilor din Batalionul 20Infanterie Scorpionii Negri a deschis drumul spre ocolaborare fructuoas` cu partenerul american de sexfeminin. {i-au planificat [i alte activit`]i în comun, semn c`fiecare parte recunoa[te profesionalismul celeilalte.

Prima impresie? Un grup de doamne, u[or timide,care ne evitau privirea (pe a mea [i pe a plutonierului-major Daniel Domenico), dar care pe fete le-au salutatfoarte c`lduros. S-au îmbr`]i[at [i, dup` ce au luat loc înfa]a monitorului unde urmau s` fie proiectate slide-urile,lec]ia de body searching (verificare corporal`) a început.S-au ar`tat foarte dornice s` absoarb` informa]iileprimite. Au intervenit pe alocuri, semn c` bazele au fostpuse înc` de pe vremea când erau eleve ale [colii afgane

6 INSTRUC}IE Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

JDERII NEM}ENI – UN RENUME C@{TIGAT|N PRAFUL AFGANISTANULUI

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN IRIMIA

lucian.irimia@presamil.ro

La 2 aprilie, Batalionul634 Infanterie Petro-

dava din Piatra-Neam] împli-

Batalionul 634 Infanterie faceparte din Brigada 15 Mecanizat`Podu Înalt. Leg`tura dintre celedou` structuri este istoric`. Înactuala cazarm` a unit`]ii, luafiin]`, la 1 ianuarie 1877,Regimentul 15 de Doroban]i,precursorul marii unit`]i. La oraactual`, batalionul nem]eanparticip` la ap`rarea na]ional` [icolectiv` din cadrul NATO.Instruirea militarilor vizeaz`executarea întregii game deac]iuni militare în cadrul

urgen]e civile [i s` participe, cupersonal, la promovareastabilit`]ii regionale [i globale, înconcordan]` cu intereseleRomâniei [i ale Alian]ei Nord-Atlantice.

Militarii nem]eni au la dispozi]iefacilit`]i moderne de preg`tire, obaz logistic de instruc]ie adecvat ,care cuprinde poligoane deinstruc]ie, s li de specialitate, tab`r`de instruc]ie la munte, pe ValeaTarc`ului. De asemenea, în unitates-a construit o baz de opera]iiînaintat (FOB), specific zonei deconflict din Afganistan.

În anii 2005, 2008, 2010 [i 2012militarii structurii au ac]ionat însprijinul popula]iei afectate [i aautorit`]ilor locale în zone calamitatedin jude]ele Bac`u [i Neam].

În cei 20 de ani de existen]`,batalionul s-a manifestat ca ostructur` bine închegat` [ipreg`tit`, con[tient` de misiunilecare îi revin [i capabil` de eforturisus]inute pentru îndeplinireaobiectivelor [i sarcinilor lastandardele cerute, a declaratcomandantul unit`]ii, colonelCristin Hîra. Sunt 20 de ani dedinamic`, de manifestare avalorilor în cadrul sistemuluimilitar, dar [i de prezen]` activ`în via]a social` [i cultural` dinurbea nem]ean`. La ceas aniversar,privim cu respect c`tre to]i ceicare, prin eforturi conjugate [iloialitate fa]` de organismulmilitar, [i-au pus amprenta asupra

Batalionului 634Infanterie.

Prestigiul unit`]ii acrescut de la an laan, dovad` fiindrealiz`rile dinultima perioad`,când structuridin cadrulacesteia auparticipat lamisiuni externe[i au confirmatvaloareamilitarilorromâni. Acum,lumea [tie dePiatra-Neam], dePietricica [i de JderiiNem]eni, un renumecâ[tigat în prafulAfganistanului.

Plutonierul-adjutantprincipal Daniel R`cianu este un

produs al unit`]ii. S-a ghidatîn carier` dup` citatul lui Plutarh:Nimic nu este de necucerit pentrucei curajo[i, nimic nu este greupentru cei îndr`zne]i. A îndeplinitdiverse func]ii în cadrul structurii,iar ca încununare a muncii sale aexecutat dou` misiuni în teatrul deopera]ii din Afganistan. La acestmoment de s`rb`toare, m`rturisescsentimentele mele de stim`,admira]ie [i respect pentru cei careau slujit [i muncesc cu onestitate [idevotament în cadrul batalionului, aspus plutonierul-adjutant principalR`cianu.

Caporalul Paul Mocanu esteunul din tinerii care se instruiescacum în unitate. A venit în mijloculinfanteri[tilor nem]eni în 2008 [i aexecutat dou` misiuni înAfganistan. Familia sa este mândr`de el [i de realiz`rile sale. Suntonorat c` am reprezentat batalionul[i armata român` în acel teatru deopera]ii. Fac parte dintr-o structur`închegat`, care î[i execut` exemplarsarcinile [i misiunile primite. Fi]isiguri c` a[a va fi [i pe viitor, aafirmat Paul.

opera]iilor întrunite [i combinatepe teritoriul na]ional, într-unsistem de preg`tire bazat petehnicile, tacticile [i procedurileNATO. De asemenea, este gataoricând s` sprijine autorit`]ilena]ionale [i locale în caz de

Batalionul 634 Infanterie dinPiatra Neam] a luat fiin]` în 1994, la 2 aprilie,

sub denumirea de Batalionul 567 Infanterie, în urmadesfiin]`rii Regimentului 38 Mecanizat Neagoe Basarab,

în baza ordinului Marelui Stat Major nr. B3/02844 din 17decembrie 1993. Pe lâng` Batalionul 567 Infanterie, din vechiul

regiment a rezultat [i Centrul 38 Instruc]ie [i Depozitare. Batalionul erasubordonat Brig`zii 63 Tancuri din Bac`u. Ulterior, la 1 martie 1995, unitatea

a fost restructurat` [i a primit denumirea de Batalionul 634 Infanterie Petrodava,având aceea[i subordonare. Noua unitate avea aceea[i organizare, iar subunit`]ile

de infanterie erau dotate cu ma[ini de lupt` a infanteriei MLI-84. În urma desfiin]`riicomandamentului Brig`zii 63 Tancuri, în martie 2005, batalionul s-a resubordonatBrig`zii 15 Mecanizate Podu Înalt [i, în acela[i an, la 1 iunie, a primit un nou statde încadrare. La aceea[i dat`, s-a desfiin]at Centrul 38 Instruc]ie. În urma intr`rii învigoare a unui nou stat de încadrare, la 1 ianuarie 2007, subunit`]ile de infanterieau fost înzestrate cu diferite tipuri de transportoare amfibii blindate. Batalionul634 Infanterie a primit Drapelul de Lupt` la 1 decembrie 1995.Între anii 2010 [i 2012, batalionul a asigurat preg`tirea [i sus]inerea logistic`

a dou` rota]ii ale Echipei Opera]ionale de Consiliere [i Leg`tur` num`rul2, tip batalion, care a fost dislocat` în Afganistan, în provincia Zabul. În

2013, o subunitate de infanterie din batalion a asigurat rota]ia a II-aa misiunii Compania KAF GDA (Kandahar Airfield Ground

Defence Area) care a asigurat paza Aeroportului militarKandahar. Militarii din unitate au mai participat în

teatrele de opera]ii din Balcani [i Irak.

ne[te dou` decenii de la înfiin]are. Au fost ani detransform`ri [i preg`tire, în care militarii de la poalelePietricic`i au reu[it s` realizeze cu succes misiunileordonate.

Colonel Cristin Hîra

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 7Observatorul militarwww.presamil.roINTERVIUNr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)

Colonelul Dan L`p`dat s-a n`scut la 15februarie 1964, în localitatea F`lcoiu, jude]ulOlt. A absolvit Liceul militar Tudor Vladimi-rescu din Craiova (1982) [i {coala Militar`de Ofi]eri Activi Nicolae B`lcescu din Sibiu –arma Intenden]` (1985). A urmat mai multecursuri de perfec]ionare [i, în 2013, a absolvitCursul postuniversitar de dezvoltare profe-sional` în conducere strategic` – Joint. {i-a început cariera militar`, la 23 august1985, ca ofi]er 4 cu aprovizionarea materialelor de intenden]` în Divizionul 12Artilerie Terestr`/Divizia 81 Mecanizat`. Din 1987 pân` în 2003, a fost încadrat îndiverse func]ii din domeniul logistic, în Regimentul 19 Rachete Antiaeriene,Comandamentul Ap`r`rii Antiaeriene a Teritoriului, Divizionul 70 Avia]ie, Direc]iaintenden]`, Comandamentul logistic. Din 2003, a lucrat în Direc]ia logistic` dinSMG ca ofi]er 3, ofi]er 2, ofi]er specialist, [ef de birou, [ef de sec]ie [i [ef serviciu.La 24 februarie 2014, a fost numit [ef al Direc]iei logistice.

Colonel Dan L`p`dat, [eful Direc]iei logistice din Statul Major General:

SUNTEM O ECHIP~ ÎN M~SUR~ S~ COORDONEZEPROCESUL DE PLANIFICARE LOGISTIC~ LA NIVEL STRATEGIC

Domnule colonel, odat` cu schim-barea conducerii Direc]iei logistice,s-au produs [i modific`ri în ceea ceprive[te atribu]iile [i priorit`]ileacesteia?Misiunea de baz` a Direc]iei logistice ar`mas aceea[i. Mai mult, vom continua [i

vom finaliza proiectele începute. Pe domeniilefunc]ionale ale logisticii, ne revin o mul]ime desarcini.

Care sunt obiectivele c`rora le ve]iacorda o aten]ie mai mare?Obiective prioritare avem în domeniilehr`nire, echipament, mentenan]` etc. De

exemplu, în ceea ce prive[te hr`nirea, dorim s`accentu`m procedurile metodologiilor specificeacesteia. Lucr`m deja la proceduri specificehr`nirii efectivelor în situa]ii de criz`, lacapacitatea de reac]ie imediat` [i la ridicareacapacit`]ii opera]ionale. De asemenea, actuali-z`m Instruc]iunile privind hr`nirea în Minis-terul Ap`r`rii Na]ionale pe timp de pace, însensul îmbun`t`]irii procesului de hr`nire aefectivelor atât în sistem propriu, cât [i exter-nalizat. Referitor la echipare, avem în lucruelaborarea unui act normativ pentru aplicareanormelor de echipare [i de asigurare cu mate-riale de resortul echipamentului pe timpul st`riide mobilizare, de r`zboi, de asediu sau de ur-gen]`, precum [i pentru persoanele re]inute [iprizonierii de r`zboi. Normele de echipare lapace, mai bine spus, vor fi actualizate [i puse înconcordan]` cu nout`]ile din ]`rile membreNATO, în special în ceea ce prive[te însemnelede grad [i accesoriile aferente.

Cu privire la constituirea stocurilor demateriale, ce m`suri ve]i lua?Lucr`m deja la revizuirea politicilor deconstituire a stocurilor esen]iale, pe prin-

cipiul etapiz`rii constituirii acestora, în concor-dan]` cu fondurile alocate. În conformitate cuprevederile legale, ministerul este abilitat s`constituie din timp de pace rezerve propriipentru ap`rare, necesare pe timpul desf`[ur`riimobiliz`rii armatei [i ducerii ac]iunilor militare.Odat` cu trecerea timpului, stocurile care com-pun rezervele proprii s-au diminuat, din cauzaexpir`rii duratei de folosin]`/depozitare sau aresursei tehnice, dar [i neînlocuirii acestora.Prin urmare, o mare parte a stocurilor trebuieconstituit` sau completat`. Este o activitateciclic`, ce necesit` o finan]are sus]inut` [i con-tinu` [i care genereaz consumuri foarte maride resurse pentru aprovizionare, transport [idepozitare.

Ce responsabilit`]i v` revin în leg`tur`cu sprijinul logistic pentru for]ele dinteatrele de opera]ii?În acest domeniu, dorim s` stabilim res-ponsabilit`]i exacte privind planificarea,

preg`tirea, conducerea structurilor militare [ia personalului participant la misiuni externe. Înscopul îndeplinirii misiunii for]elor angajate înopera]ii întrunite, sprijinul logistic reprezint`elementul amplificator al puterii ac]iunilormilitare. Acesta se realizeaz` prin planificarea,organizarea, coordonarea, comanda [i contro-lul activit`]ilor de aprovizionare, mi[care [itransport, mentenan]`, sprijin medical, infra-structur`, servicii de campanie, finan]are [ipolitici bugetare. Logistica opera]ional` esteinfluen]at` de o serie de factori obiectivi, precumstructura for]elor participante, specificulna]ional, gradul de integrare [i interopera-bilitate al sistemelor logistice ce apar]in statelorcontribuitoare cu trupe, politica de logistic` apli-cabil` în opera]ia respectiv` etc. Specificullogisticii multina]ionale în opera]ii, mai ales încadrul celor sub comanda NATO, const` în

faptul c` sus]inerea logistic` este o responsa-bilitate na]ional` a fiec`rei ]`ri participante. Deaceea, noi, ca na]iune contribuitoare cu trupe,trebuie s` preg`tim [i s` trimitem în teatrul deopera]ii, pe lâng` subunitatea logistic` destinat`sus]inerii contingentului propriu, [i ElementulNa]ional de Sprijin (ENS), cu rolul determinantde a coordona, formula [i stabili acorduribilaterale sau multina]ionale de sprijin logistic,precum [i de a hot`r\ nevoile urgente desus]inere.

Contextul geostrategic interna]ional impunemen]inerea unei capacit`]i opera]ionale ridicateatât în ]ar`, pe timpul preg`tirii introduceriipersonalului în teatrele de opera]ii, cât, mai ales,în teatrele de opera]ii, pe parcursul execut rii misi-unilor ordonate cu echipamentele din dotare.Constrângerile financiare actuale impuneficientizarea utiliz`rii tuturor resurselor.

Direc]ia logistic` are atribu]ii în asigu-rarea cadrului legislativ [i organizatoricpentru mentenan]a echipamentelorspecifice [i în coordonarea activit`]iide mentenan]`. Ave]i deja proiecte înlucru privind acest aspect?

Lucr`m la o nou` concep]ie de organi-zare a mentenan]ei, care urmeaz` s` fac`

o distinc]ie clar` între mentenan]a specific`logisticii de sus]inere [i mentenan]a specific`logisticii opera]ionale. În cadrul logisticii de sus-]inere, dorim gruparea [i consolidarea centrelorde mentenan]` actuale în centre principale,subordonate Comandamentului logistic întru-nit, care s` de]in` competen]ele cele mai înaltepentru executarea lucr`rilor specifice la echipa-mentele comune ale structurii de for]e. Încadrul logisticii opera]ionale, dorim specializareasec]iilor de mentenan]` pe echipamentelemilitare aflate efectiv în dotarea marilor unit`]ideservite [i renun]area la caracterul întrucâtva„generalist” al competen]elor existent la mo-mentul actual. Îns`, cel mai important este faptulc`, prin reorganizarea proiectat`, dorim s`atingem un raport optim între personalul directproductiv [i cel indirect productiv, cât maiapropiat de propor]ia de 3:1, care s` ne permit`o reducere semnificativ` a cotei de regie [i acheltuielilor indirecte.

În structura MApN exist` Direc]iadomenii [i infrastructuri, dar ave]i [idumneavoastr` responsabilit`]i îndomeniul respectiv...O sarcin` deosebit` avem în zonaoptimiz`rii utiliz`rii infrastructurii. În acest

sens, lucr`m la o nou` concep]ie privind utiliza-rea caz`rmilor, prin reconfigurarea [i dezafec-tarea infrastructurii existente. Comasareastructurilor militare [i reducerea consumurilorde utilit`]i sunt impuse de noile modific`ri ale

cerin]elor opera]ionale, ale doctrinei militare,structurii de for]e [i dezvoltarea de noi capa-bilit`]i militare. Toate acestea vor determinaschimb`ri în configura]ia patrimoniului imo-biliar. În acela[i timp, odat` cu dezvoltareaurbanistic` a localit`]ilor, a existat [i exist`premisa includerii imobilelor aflate înadministrarea Ministerului Ap`r`rii Na]io-nale în planurile de urbanism generale sauzonale, fapt ce conduce la o nou` abordare amodului de asigurare a facilit`]ilor destinateunit`]ilor militare, printr-o remodelare ainfrastructurii existente. Reconfigurareainfrastructurii vizeaz` comasarea, acolo undeeste posibil, a for]elor, în acelea[i loca]ii, [iutilizarea în comun a acelora[i facilit`]i,regruparea structurilor pe caz`rmi având ca

scop reducerea num`rului de facilit`]i(cl`diri, infrastructura volumetric`, infra-structura liniar`).

De asemenea, avem în lucru o nou` con-cep]ie privind utilizarea spa]iilor de odihn` [irecreere pe principiile pe care toat` lumea ledore[te, [i anume: un unic management, tari-fe unice [i mai mare vizibilitate. Fondul cons-truit al ministerului, destinat caz`rii, refaceriicapacit`]ii de munc` [i activit`]ilor recreative[i sportive, este constituit din c`mine militarede garnizoan` [i de unitate, centre de refa-cere a capacit`]ii de munc` a personaluluiarmatei, cabane militare, sanatorii, amenaj`ridestinate activit`]ilor recreative [i sportive.Obiectivele prioritare ale Statului MajorGeneral, referitoare la utilizarea [i dezvoltareafondului construit, vizeaz` atât îmbun`t`]ireast`rii generale a propriet`]ii imobiliare, astfelîncât s` sus]in` necesit`]ile militare conformcerin]elor opera]ionale [i misiunilor specifice,cât [i cre[terea calit`]ii vie]ii personaluluimilitar [i civil.

Cele mai multe centre de refacere a capa-cit`]ii de munc` [i recreere pot fi grupate [ipreluate de Comandamentul Logistic Întru-nit. Astfel, se va asigura posibilitatea utiliz`riiacestor facilit`]i de tot personalul MApN, prinelaborarea unor politici coerente de îmbun`-t`]ire a condi]iilor de confort. În plus, se vacrea posibilitatea atragerii de fonduri euro-pene pentru dezvoltarea infrastructurii [idezvoltarea facilit`]ilor în colaborare cu auto-rit`]ile publice locale sau agen]i economicipriva]i.

Programul NATO de investi]ii desecuritate – NSIP – este un alt dome-niu de responsabilitate al direc]iei. Cesarcini v` revin?Conform prevederilor actelor normativeîn vigoare, Statul Major General, prin

Direc]ia logistic`, este responsabil de coordo-narea activit`]ilor NSIP la nivel integrator. Subdirecta noastr` coordonare, structurile dincompunerea [i subordinea SMG au îndeplinitobiectivele specifice NSIP conform angajamen-telor asumate de România la NATO, prin respec-tarea aprob`rilor Comitetului NATO de Inves-ti]ii, care este autoritatea decident` pentruautorizarea etapelor de implementare a proiec-telor de investi]ii prin NSIP.

Ce alte priorit`]i mai ave]i pentruperioada imediat urm`toare?În domeniul mi[c`rii [i transportuluidorim actualizarea cadrului normativ pen-

tru optimizarea acestora. Activit`]ile desf`-[urate în domeniul respectiv au avut ca obiectivasigurarea coordon`rii sistemului militar detransport, interoperabilit`]ii [i cooper`rii aces-tuia cu sistemele similare din cadrul NATO,UE [i statele membre, în conformitate cu direc-]iile de ac]iune [i obiectivele stabilite în Strategialogisticii Armatei României. În acest sens,activit`]ile au fost orientate spre dezvoltarea [iperfec]ionarea sistemului militar de transport,în scopul îndeplinirii tuturor cerin]elor specificeatât în plan intern, cât [i în plan extern. Direc]ialogistic` ac]ioneaz` pentru armonizarea cadru-lui na]ional de reglementare [i a instrumentelorde lucru [i pentru extinderea cooper`rii cu ]`ri-le membre sau partenere NATO [i UE. Deasemenea, tot nou` ne revine sarcina de a coor-dona activit`]ile specifice tranzit`rii teritoriuluina]ional de for]ele armate ale ]`rilor aliate [ipartenere [i desf`[ur`rii opera]iunilor de mi[ca-re [i transport, în scopul particip`rii contingen-telor na]ionale la opera]iile conduse de NATO[i UE sau în cadrul Coali]iei interna]ionale delupt` împotriva terorismului.

O alt` prioritate const` în elaborarea unuiinstrument soft pe domeniul informatiz`rii siste-mului logistic. Acesta ne va fi de mare ajutor înplanificarea sprijinului logistic, în informatizareacatalogului unic cu articole de înzestrare peclase de materiale [i, pe domeniul mentenan-]ei, în eviden]a echipamentelor [i a repara]iilor.

La capitolul priorit`]i, putem include [i revi-zuirea concep]iei HNS (Host Nation Support).Sprijinul na]iunii gazd`, ca domeniu func]ionalal logisticii militare multina]ionale, este un factorimportant în orice scenariu opera]ional sau exer-ci]iu militar, deoarece, în contextul larg al logisticiimultina]ionale NATO [i UE, acesta reprezint` osolu]ie de cre[tere a eficien]ei [i reducere acosturilor asociate asigur`rii sprijinului logistic.De aceea, inten]ia noastr` este s` ini]iem unnou ciclu de revizuire a concep]iei HNS,corespunz`toare cerin]elor actuale ale NATO,[i s acord`m aten]ie, în continuare, transportuluimultimodal, în sprijinul partenerului american.

Domnule colonel, dumneavoastr` a]iparcurs un traseu normal în evolu]iacarierei militare. Nu a]i ars etape. A]ilucrat, mai mult de 10 ani, în Direc]ialogistic`. Ce pute]i spune despre resur-sa uman` de aici?Sunt speciali[ti pe toate domeniile logis-ticii, sunt tineri sau mai pu]in tineri, de

vârsta mea, cu experien]` la categoriile defor]e, dar [i în teatre de opera]ii, rezisten]ila efort, dar [i cu cuno[tin]e suficiente pen-tru a face fa]` provoc`rilor [i a duce la bunsfâr[it sarcinile ce ne revin. Suntem o echip`,în subordinea [efului Statului Major Gene-ral, în m`sur` s` coordoneze procesul deplanificare logistic` la nivel strategic, pe toatedomeniile logisticii.

IRINA-MIHAELA NEDELCU

irina.nedelcu@presamil.ro

8 Observatorul militar INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)

SUS, PRINTRE VULTURIMilitarii Batalionului 17 Vân`tori de MunteDrago[ Vod` au participat, recent, la evalua-

rea nivelului de preg`tire la instruc]ia alpin` [i antre-narea echipei proprii de c`utare-salvare. PLUTONIER-ADJUTANT MARIUS SFÂRLEA

FOTO: COLONEL ADRIAN TÎNJAL~

DDDDD ornici de o nou` ornici de o nou` ornici de o nou` ornici de o nou` ornici de o nou` escapad`escapad`escapad`escapad`escapad` în mun]i, în mun]i, în mun]i, în mun]i, în mun]i, cavaleriicavaleriicavaleriicavaleriicavalerii florii de col]florii de col]florii de col]florii de col]florii de col] dorneni [i-au preg`tit,dorneni [i-au preg`tit,dorneni [i-au preg`tit,dorneni [i-au preg`tit,dorneni [i-au preg`tit,

cu cu cu cu cu aten]ie, piole]ii, col]arii, hamurile, coarda,aten]ie, piole]ii, col]arii, hamurile, coarda,aten]ie, piole]ii, col]arii, hamurile, coarda,aten]ie, piole]ii, col]arii, hamurile, coarda,aten]ie, piole]ii, col]arii, hamurile, coarda,carabinierele, echipamentul de protec]ie [i rani]ele, apoi s-au îmbarcat încarabinierele, echipamentul de protec]ie [i rani]ele, apoi s-au îmbarcat încarabinierele, echipamentul de protec]ie [i rani]ele, apoi s-au îmbarcat încarabinierele, echipamentul de protec]ie [i rani]ele, apoi s-au îmbarcat încarabinierele, echipamentul de protec]ie [i rani]ele, apoi s-au îmbarcat în

camionul care urma s`-i duc` pân` în satul Gura Haitii, locul din care începeacamionul care urma s`-i duc` pân` în satul Gura Haitii, locul din care începeacamionul care urma s`-i duc` pân` în satul Gura Haitii, locul din care începeacamionul care urma s`-i duc` pân` în satul Gura Haitii, locul din care începeacamionul care urma s`-i duc` pân` în satul Gura Haitii, locul din care începeadeplasarea, pe jos, spre mun]i.deplasarea, pe jos, spre mun]i.deplasarea, pe jos, spre mun]i.deplasarea, pe jos, spre mun]i.deplasarea, pe jos, spre mun]i.Primele semnePrimele semnePrimele semnePrimele semnePrimele semne ale naturii promiteau o zi însorit`, excelent` pentru o ascensiune.ale naturii promiteau o zi însorit`, excelent` pentru o ascensiune.ale naturii promiteau o zi însorit`, excelent` pentru o ascensiune.ale naturii promiteau o zi însorit`, excelent` pentru o ascensiune.ale naturii promiteau o zi însorit`, excelent` pentru o ascensiune.

O adiere c`ldu]` de vânt de prim`var` a alungat [i ulO adiere c`ldu]` de vânt de prim`var` a alungat [i ulO adiere c`ldu]` de vânt de prim`var` a alungat [i ulO adiere c`ldu]` de vânt de prim`var` a alungat [i ulO adiere c`ldu]` de vânt de prim`var` a alungat [i ultttttimii nori[ori de cea]` de pe Vârfulimii nori[ori de cea]` de pe Vârfulimii nori[ori de cea]` de pe Vârfulimii nori[ori de cea]` de pe Vârfulimii nori[ori de cea]` de pe VârfulPietrosu din Mun]ii C`limani, acolo unde aveau s` ajung`, în cel mai scurt timp, temerariiPietrosu din Mun]ii C`limani, acolo unde aveau s` ajung`, în cel mai scurt timp, temerariiPietrosu din Mun]ii C`limani, acolo unde aveau s` ajung`, în cel mai scurt timp, temerariiPietrosu din Mun]ii C`limani, acolo unde aveau s` ajung`, în cel mai scurt timp, temerariiPietrosu din Mun]ii C`limani, acolo unde aveau s` ajung`, în cel mai scurt timp, temerarii

alpini[ti. Comandantul batalionului, colonel Adrian Tînjal`, un prieten nedesp`r]it al cresteloralpini[ti. Comandantul batalionului, colonel Adrian Tînjal`, un prieten nedesp`r]it al cresteloralpini[ti. Comandantul batalionului, colonel Adrian Tînjal`, un prieten nedesp`r]it al cresteloralpini[ti. Comandantul batalionului, colonel Adrian Tînjal`, un prieten nedesp`r]it al cresteloralpini[ti. Comandantul batalionului, colonel Adrian Tînjal`, un prieten nedesp`r]it al cresteloralpine, [i-a adunat alpine, [i-a adunat alpine, [i-a adunat alpine, [i-a adunat alpine, [i-a adunat uceniciiuceniciiuceniciiuceniciiucenicii, le-a , le-a , le-a , le-a , le-a m`rturisit m`rturisit m`rturisit m`rturisit m`rturisit inten]iile, [i apoi, împreun` cu ace[tia, dup` un scurtinten]iile, [i apoi, împreun` cu ace[tia, dup` un scurtinten]iile, [i apoi, împreun` cu ace[tia, dup` un scurtinten]iile, [i apoi, împreun` cu ace[tia, dup` un scurtinten]iile, [i apoi, împreun` cu ace[tia, dup` un scurt

r`gaz pentru îmbr`carea costumelor de mascare, au luat calea muntelui.r`gaz pentru îmbr`carea costumelor de mascare, au luat calea muntelui.r`gaz pentru îmbr`carea costumelor de mascare, au luat calea muntelui.r`gaz pentru îmbr`carea costumelor de mascare, au luat calea muntelui.r`gaz pentru îmbr`carea costumelor de mascare, au luat calea muntelui.A[a cum era de a[teptat, traseul ales pentru antrenament nu a fost cel mai u[orA[a cum era de a[teptat, traseul ales pentru antrenament nu a fost cel mai u[orA[a cum era de a[teptat, traseul ales pentru antrenament nu a fost cel mai u[orA[a cum era de a[teptat, traseul ales pentru antrenament nu a fost cel mai u[orA[a cum era de a[teptat, traseul ales pentru antrenament nu a fost cel mai u[or, , , , , escaladareaescaladareaescaladareaescaladareaescaladarea

culmilor stâncoase, nu tocmai prietenoase, fiind o prob` de voin]` [i, mai ales, de testareculmilor stâncoase, nu tocmai prietenoase, fiind o prob` de voin]` [i, mai ales, de testareculmilor stâncoase, nu tocmai prietenoase, fiind o prob` de voin]` [i, mai ales, de testareculmilor stâncoase, nu tocmai prietenoase, fiind o prob` de voin]` [i, mai ales, de testareculmilor stâncoase, nu tocmai prietenoase, fiind o prob` de voin]` [i, mai ales, de testare a curajului.a curajului.a curajului.a curajului.a curajului.În plus, pentru echipa de c`utare-salvare a vân`torilor de munte, mar[ul a fost [i un bun prilej pentruÎn plus, pentru echipa de c`utare-salvare a vân`torilor de munte, mar[ul a fost [i un bun prilej pentruÎn plus, pentru echipa de c`utare-salvare a vân`torilor de munte, mar[ul a fost [i un bun prilej pentruÎn plus, pentru echipa de c`utare-salvare a vân`torilor de munte, mar[ul a fost [i un bun prilej pentruÎn plus, pentru echipa de c`utare-salvare a vân`torilor de munte, mar[ul a fost [i un bun prilej pentru

identificarea zonelor în care exist` pericolul declan[`rii avalan[elor [i pentru exersarea travers`rii, cuidentificarea zonelor în care exist` pericolul declan[`rii avalan[elor [i pentru exersarea travers`rii, cuidentificarea zonelor în care exist` pericolul declan[`rii avalan[elor [i pentru exersarea travers`rii, cuidentificarea zonelor în care exist` pericolul declan[`rii avalan[elor [i pentru exersarea travers`rii, cuidentificarea zonelor în care exist` pericolul declan[`rii avalan[elor [i pentru exersarea travers`rii, cuajutorul col]arilorajutorul col]arilorajutorul col]arilorajutorul col]arilorajutorul col]arilor, a unor por]iuni periculoase, acoperite de ghea]` [i z`pad`. Un alt procedeu, îndelung, a unor por]iuni periculoase, acoperite de ghea]` [i z`pad`. Un alt procedeu, îndelung, a unor por]iuni periculoase, acoperite de ghea]` [i z`pad`. Un alt procedeu, îndelung, a unor por]iuni periculoase, acoperite de ghea]` [i z`pad`. Un alt procedeu, îndelung, a unor por]iuni periculoase, acoperite de ghea]` [i z`pad`. Un alt procedeu, îndelungexersat la acest mar[, a fost exersat la acest mar[, a fost exersat la acest mar[, a fost exersat la acest mar[, a fost exersat la acest mar[, a fost oprirea din alunecare pe o por]iune acoperit` cu z`pad` înghe]at`.oprirea din alunecare pe o por]iune acoperit` cu z`pad` înghe]at`.oprirea din alunecare pe o por]iune acoperit` cu z`pad` înghe]at`.oprirea din alunecare pe o por]iune acoperit` cu z`pad` înghe]at`.oprirea din alunecare pe o por]iune acoperit` cu z`pad` înghe]at`.Acesta a fost [i proba de foc, care a produs deliciul scurtului Acesta a fost [i proba de foc, care a produs deliciul scurtului Acesta a fost [i proba de foc, care a produs deliciul scurtului Acesta a fost [i proba de foc, care a produs deliciul scurtului Acesta a fost [i proba de foc, care a produs deliciul scurtului voiajvoiajvoiajvoiajvoiaj, stârnind multe zâmbete pe fe]ele, stârnind multe zâmbete pe fe]ele, stârnind multe zâmbete pe fe]ele, stârnind multe zâmbete pe fe]ele, stârnind multe zâmbete pe fe]elecr`pate de vânt ale alpini[tilor experimenta]i. Ei au asistat la cr`pate de vânt ale alpini[tilor experimenta]i. Ei au asistat la cr`pate de vânt ale alpini[tilor experimenta]i. Ei au asistat la cr`pate de vânt ale alpini[tilor experimenta]i. Ei au asistat la cr`pate de vânt ale alpini[tilor experimenta]i. Ei au asistat la acroba]iileacroba]iileacroba]iileacroba]iileacroba]iile nedorite ale colegilor mai nedorite ale colegilor mai nedorite ale colegilor mai nedorite ale colegilor mai nedorite ale colegilor maitineri care alunecau, din când în când, pe tineri care alunecau, din când în când, pe tineri care alunecau, din când în când, pe tineri care alunecau, din când în când, pe tineri care alunecau, din când în când, pe toboganul de ghea]`toboganul de ghea]`toboganul de ghea]`toboganul de ghea]`toboganul de ghea]` creat de neaua b`t`torit` de pe creat de neaua b`t`torit` de pe creat de neaua b`t`torit` de pe creat de neaua b`t`torit` de pe creat de neaua b`t`torit` de pe

stânc`, îns` totul s-a încheiat cu bine.stânc`, îns` totul s-a încheiat cu bine.stânc`, îns` totul s-a încheiat cu bine.stânc`, îns` totul s-a încheiat cu bine.stânc`, îns` totul s-a încheiat cu bine.Din frumoasa echip` a batalionului dorneanDin frumoasa echip` a batalionului dorneanDin frumoasa echip` a batalionului dorneanDin frumoasa echip` a batalionului dorneanDin frumoasa echip` a batalionului dornean s-au remarcat locotenentul Ciprian Iriciuc,s-au remarcat locotenentul Ciprian Iriciuc,s-au remarcat locotenentul Ciprian Iriciuc,s-au remarcat locotenentul Ciprian Iriciuc,s-au remarcat locotenentul Ciprian Iriciuc,

plutonierul-major Nicolae Olarplutonierul-major Nicolae Olarplutonierul-major Nicolae Olarplutonierul-major Nicolae Olarplutonierul-major Nicolae Olar, plutonierul V, plutonierul V, plutonierul V, plutonierul V, plutonierul Vasile Samson, serasile Samson, serasile Samson, serasile Samson, serasile Samson, sergentul Anna Iriciuc [i, nugentul Anna Iriciuc [i, nugentul Anna Iriciuc [i, nugentul Anna Iriciuc [i, nugentul Anna Iriciuc [i, nuîn ultimul rând, caporalii clasa a III-a Ovidiu Mazga, Mihai B`l`cianu [i Ionu] Buzil`.în ultimul rând, caporalii clasa a III-a Ovidiu Mazga, Mihai B`l`cianu [i Ionu] Buzil`.în ultimul rând, caporalii clasa a III-a Ovidiu Mazga, Mihai B`l`cianu [i Ionu] Buzil`.în ultimul rând, caporalii clasa a III-a Ovidiu Mazga, Mihai B`l`cianu [i Ionu] Buzil`.în ultimul rând, caporalii clasa a III-a Ovidiu Mazga, Mihai B`l`cianu [i Ionu] Buzil`.

Instruc]ia alpin` este definitorie pentru vân`torii de munte. A[a cum spuneaInstruc]ia alpin` este definitorie pentru vân`torii de munte. A[a cum spuneaInstruc]ia alpin` este definitorie pentru vân`torii de munte. A[a cum spuneaInstruc]ia alpin` este definitorie pentru vân`torii de munte. A[a cum spuneaInstruc]ia alpin` este definitorie pentru vân`torii de munte. A[a cum spunea[i generalul C. Dragu în cartea sa [i generalul C. Dragu în cartea sa [i generalul C. Dragu în cartea sa [i generalul C. Dragu în cartea sa [i generalul C. Dragu în cartea sa Educa]ia moral` [i na]ional` în armat`Educa]ia moral` [i na]ional` în armat`Educa]ia moral` [i na]ional` în armat`Educa]ia moral` [i na]ional` în armat`Educa]ia moral` [i na]ional` în armat`,,,,,

numai aceia care s-au bucurat de o rezisten]` fizic` bun`numai aceia care s-au bucurat de o rezisten]` fizic` bun`numai aceia care s-au bucurat de o rezisten]` fizic` bun`numai aceia care s-au bucurat de o rezisten]` fizic` bun`numai aceia care s-au bucurat de o rezisten]` fizic` bun`au putut fi la în`l]imea cerin]elorau putut fi la în`l]imea cerin]elorau putut fi la în`l]imea cerin]elorau putut fi la în`l]imea cerin]elorau putut fi la în`l]imea cerin]elor. Nimic mai adev`rat. Nimic mai adev`rat. Nimic mai adev`rat. Nimic mai adev`rat. Nimic mai adev`rat,,,,,

a afirmat, la final, colonelul Ta afirmat, la final, colonelul Ta afirmat, la final, colonelul Ta afirmat, la final, colonelul Ta afirmat, la final, colonelul T\\\\\njal`.njal`.njal`.njal`.njal`.

Capul de coard`, elementul-cheiedin echipa de salvare-c`utare.

Cu pa[i m`run]i se ajunge departe.

Comandantul Batalionului 17 Vân`tori de Munte, colonel Adrian Tînjal`,\n fruntea subordona]ilor s`i. Coarda - un fir magic ce apropie doi camarazi în situa]ii dificile.

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 9Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IENr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)

În drum spre locul unde vârful muntelui atinge norii.

Sergent Anna Iriciuc, unexemplu pentru tineriivân`tori de munte dorneni.

Oprirea din alunecare pe o por]iune acoperit` cu z`pad` înghe]at`, procedeu exersatpân` la epuizare de novicii în tainele alpinismului.

O echip` veritabil`, unit` de pasiunea pentru munte.

Linia de creast` înz`pezit`,un traseu cu multe necunoscute.

10 ANIVERS~RI Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

ASSIM este unitatea de sprijin de lupt` aStatului Major General [i a celorlalte structuricentrale, care asigur` pentru acestea, prinmijloace IT, dezvoltarea [i implementarea desisteme informatice, administrarea re]elelor decalculatoare, mentenan]a [i asigurarea material`necesare exploat`rii [i între]inerii tehnicii dindotare.

Înfiin]area ASSIM, la 1 aprilie 2004, aurm`rit crearea cadrului organizatoric integrat,necesar dezvolt`rii sistemelor [i furniz`riiserviciilor informatice, ceea ce a permis o maibun` organizare a activit`]ilor [i o disponibilitate[i operativitate ridicate a sistemelor [iserviciilor.

Pe întreaga durat` a ciclului lor de via]`,sistemele informatice sufer` repetate modific`rigenerate de schimb`ri ale legisla]iei [i alefluxurilor informa]ionale ale organiza]iei.Solu]ionarea acestora necesit` o colaborarestrâns` între speciali[tii agen]iei din toatecompartimentele (anali[ti, programatori/dezvoltatori, testeri, administratori de re]ea [isecuritate, speciali[ti PKI, personal dementenan]`) [i o sincronizare eficient` pe careactuala organizare a agen]iei o asigur`.

Experien]a acumulat` în cei zece ani defunc]ionare a generat îmbun`t`]irea procedurilorde lucru, a scurtat timpii de interven]ie pentrurezolvarea problemelor ap`rute, ceea ce acondus la construirea unei rela]ii de încredereîntre beneficiarii serviciilor informatice [ispeciali[tii ASSIM.

În perioada care a trecut, au fost parcursedou` etape de reorganizare [i perfec]ionare adocumentelor [i procedurilor în baza c`roraagen]ia î[i desf`[oar` activit`]ile, etape absolutnecesare în îndeplinirea obiectivelor propuse.Actuala structur` organizatoric` este strânscorelat` cu misiunile principale ale unit`]ii,fluxurile tehnologice de realizare a produselorinformatice, sarcinile de administrare alere]elelor de calculatoare [i asigurareamentenan]ei, sprijinului logistic [i financiar.

În cei zece ani de activitate, ASSIM aparticipat cu personal de specialitate la 38 deexerci]ii militare, dintre care 13 s-au desf`[uratpeste hotare, a finalizat 34 proiecte informatice,care sunt omologate [i în exploatare, a realizat11 site-uri web, a preg`tit 1.618 cadre militare[i salaria]i civili prin cursuri de informatic` [i aasigurat suportul logistic necesar exploat`rii a

Participarea speciali[tilor din acestdomeniu în medii opera]ionale diferite,caracterizate prin diverse niveluri de risc [ipublicuri-]int`, a scos în eviden]` o serie de

SERVICII INFORMATICE LA NIVEL NATOCOLONEL ING. CANTEMIR AHCIARLIU

Cu siguran]`, cei mai mul]i din armat` s-au bucurat de avantajele re]elei Intraman

sau de eficien]a unor programe informatice,care au permis o mai bun` organizare a

activit`]ilor din compartimentele sistemuluimilitar. Toate acestea au fost posibile datorit`

activit`]ii neîntrerupte a speciali[tilor Agen]ieipentru sisteme [i servicii informatice militare (ASSIM), structur`înfiin]at` în urm` cu zece ani, la 1 aprilie 2004.

peste 2.000 de echipamente de tehnologiainforma]iei. Personalul unit`]ii a mai fost angajatîn realizarea de metodologii, concep]ii, studii,elaborarea proiectelor, documentelor [irealizarea condi]iilor de acreditare de securitateale re]elelor de calculatoare. Speciali[tiiagen]iei administreaz` re]ele de calculatoare,publice, private [i infrastructura care asigur`serviciile de semn`tur` electronic` [i r`spundde aplicarea m`surilor de protec]ie ainforma]iilor clasificate care se vehiculeaz` înacestea.

În domeniul dezvolt`rii [i integr`rii sistemelorinformatice militare, activitatea unit`]ii cunoa[tedou` dimensiuni: prima const` în realizareaintegral` de produse informatice în cadrul

echipelor de proiecte, iar a doua const` înparticiparea la implementarea de solu]ii [i produseinformatice, în cadrul unor contracte cu parteneridin afara MApN [i sub coordonarea Direc]ieicomunica]ii [i informatic`. Pentru prima categoriede produse, se pot g`si informa]ii detaliate pesite-ul ASSIM, din re]eaua INTRAMAN. Ele suntrealizate în tehnologii de actualitate, precumlimbaje de programare orientate pe obiecte,servicii web [i sisteme de gestiune a bazelor dedate exploatate folosind aplica]ii web. Un exemplu

semnificativ, în sprijinul celor afirmate, îl constituieaplica]ia informatic destinat stabilirii [i pl`]iidrepturilor salariale, calculului impozitului pe venit[i a contribu]iilor sociale pentru personalul militar[i civil din armat`. Din a doua categorie, careinclude solu]ii [i produse informatice realizate înafara MApN, fac parte produsele destinatemanagementului documentelor în formatelectronic [i mesagerie militar`. Exist` preocup`riîn sensul integr`rii produselor folosind arhitecturiorientate pe servicii (SOA), care s` asigureinteroperabilitatea aplica]iilor dezvoltate peplatforme diferite.

În domeniul administr`rii [i securit`]iire]elelor de calculatoare, o realizare important`este acreditarea de securitate a re]eleiINTRAMAN, la care au contribuit speciali[tiiASSIM [i cei ai compartimentelor de specialitate aiDirec]iei comunica]ii [i informatic` [i Direc]ieiGenerale de Informa]ii a Ap`r`rii. Aceast` activitatea permis instalarea pe re]ea a serviciilor [iaplica]iilor informatice care utilizeaz informa]iiclasificate, precum [i ini]ierea de proiecte noi.Speciali[tii în re]ele ai agen]iei particip` anual laexerci]ii [i aplica]ii interne [i interna]ionale pentrutestarea interoperabilit`]ii echipamentelor [isolu]iilor informatice, iar rezultatele ob]inute [iaprecierile pozitive care le-au primit fac cinstearmatei române [i unit`]ii. Perspectiva imediat` [ipe termen scurt const` în extinderea re]elei

INTRAMAN, pe m`sura îndeplinirii condi]iilor deacreditare a altor loca]ii, ad`ugarea de noi serviciiinformatice la cele deja existente [i dezvoltareaunor noi re]ele, pentru nivele de clasificarediferite, astfel încât s` fie acoperit` cât mai multnecesitatea schimbului de date, prelucr`rii acestora[i prezent`rii sub form` de rapoarte, în sprijinulactului decizional.

O alt` direc]ie de ac]iune o constituiecrearea cadrului organizatoric [i proceduralpentru implementarea fluxurilor tehnologice de

realizare a produselor informatice, întocmirea deproceduri de lucru în domeniile deresponsabilitate [i urm`rirea execut`rii [iperfec]ion`rii acestora. În prezent, activit`]ile îndomeniul realiz`rii de produse informatice suntplanificate [i manageriate de un produs informaticdezvoltat în unitate, având la baz` metodologiaspecific` la nivel MApN, iar activit`]ile deadministrare ale re]elelor se desf`[oar` conformprocedurilor con]inute în documentele deacreditare [i în reglement`rile interne.

Nu trebuie uitate nici compartimentele dementenan]`, logistic`, financiar-contabil, depersonal [i stat major, f`r` de care nu ne-amputea desf`[ura activit`]ile ce ]in deobiectivele principale. Personalul acestora acontribuit la planificarea [i derulareaactivit`]ilor de reamenajare [i dotare a celordou` centre de management ale re]elelor decalculatoare pe care le administreaz` ASSIM,astfel încât ele s` corespund` noilor cerin]etehnice [i de ergonomie pentru personalul deexploatare.

Realiz`ri importante s-au ob]inut înmodernizarea bazei tehnico-materiale [i ainfrastructurii necesare func]ion`rii centrelorde management ale re]elelor de calculatoare[i autorit`]ilor de certificare. În prezent,întregul personal î[i desf`[oar` activitateafolosind echipamente performante, în spa]iicorespunz`toare, utilizând platformetehnologice de dezvoltare software licen]iate.Centrele de management ale re]elelor au fostreamenajate [i dotate cu echipamentemoderne, amovibile, console [i software demanagement, spa]ii [i mobilier ergonomicepentru personalul de administrare.

Resursa cea mai important` a unit`]ii esteîns` cea uman`. Agen]ia are un colectiv tân`r,bine preg`tit [i cu o mare dorin]` de afirmareprofesional`. Încadrarea cu ofi]eri este foartebun` comparativ cu anul înfiin]`rii unit`]ii.Avem un num`r semnificativ de ofi]eri tineri,sublocotenen]i [i locotenen]i, absolven]i aiAcademiei Tehnice Militare, ceea cereprezint` o infuzie de tinere]e [i prospe]imefizic`, dar [i intelectual`, un aport importantpentru abordarea de proiecte [i solu]ii întehnologii moderne. Politica de personaltrebuie sus]inut` îns` la nivelul armatei dem`suri adecvate pentru men]inerea [iatragerea de personal de specialitate.Fluctua]ia de personal este mare, în special înrândul personalului civil, iar în ultima perioad`[i a mai[trilor militari.

În prezent, agen]ia este angajat` înrealizarea obiectivelor impuse de modernizareaorganismului militar, constând în asigurareaserviciilor informatice pentru structurilecentrale ale Ministerului Ap`r`rii Na]ionale prinproiectarea, dezvoltarea [i implementarea deproduse informatice, prin administrareare]elelor de calculatoare, mentenan]aechipamentelor [i asigurarea cu materialeconsumabile [i piese de schimb specifice.

OPERA}IILE PSIHOLOGICE, UN SPRIJIN PERMANENT

Similar împ`ratului Traian, care, la 25 martie 101, a p`r`sit Roma [i a început campania

sa de cucerire a Daciei, speciali[tii în opera]iipsihologice din Armata României au pornit,începând cu data de 25 martie 2009, campania depromovare a Zilei Opera]iilor Psihologice.

Indiferent de titulatura sub care au activat de-alungul istoriei, opera]iile psihologice au îndeplinit

întotdeauna roluri care presupun accesul permanentla elemente cum sunt creativitatea [i capacitatea de

în]elegere a mediului opera]ional ce caracterizeaz` o anumit` zon`de influen]` sau de interes.

aspecte. Primul îl constituie diferen]a întreceea ce se întâmpl` într-un mediu opera]ional[i cauzele care stau la baza apari]iei situa]ieirespective. În acest caz, rolul specialistului

PSYOPS se va materializa prin identificareapublicului-]int` [i a mijlocului media adecvatcare s` contribuie la modificareacomportamentului dorit [i care obstruc]ionaseanterior îndeplinirea obiectivelor opera]ionaleale structurii sprijinite de PSYOPS.

Un alt aspect, care trebuie amintit,conectat la cel prezentat anterior, este acelalegat de capabilit`]ile [i limit`rile acestorstructuri, element care deseori a constituit unobstacol în rela]ia dintre structura sprijinit` [iPSYOPS. Astfel de situa]ii dificile pot figestionate prin asumarea [i materializarearolului de consilier pe probleme despecialitate de operatorul PSYOPS.

Pe de alt` parte, succesul opera]iilorpsihologice a fost influen]at în foarte marem`sur` de aplicarea uneori defectuoas` anormelor [i sensibilit`]ilor culturale, specificeunei anumite zone, mai ales în situa]iile c#ndau fost gestionate mesaje cu caracter religios.Diseminarea unor astfel de mesaje c`trepublicuri-]int` susceptibile în foarte mare

m`sur` la ac]iunile for]elor oponente, înscopul de a eviden]ia ideologia neislamic` [icomportamentul terori[tilor, a condus demulte ori la înregistrarea de efecte nedorite,care au afectat negativ credibilitatea structuriicare a diseminat mesajele respective(aplicarea de versete din Coran pe produsetip`rite [i diseminate din mijloace aeriene).

Evaluarea eficien]ei opera]iilorpsihologice contribuie la mai buna în]elegerea rolului acestei entit`]i în sprijinul diferitelorstructuri. Credibilitatea, factor esen]ial înelaborarea produselor PSYOPS, estedeterminat`, la nivelul publicului-]int` aprobat,de relevan]a con]inutului mesajului [i deveridicitatea mijlocului media utilizat sau apersoanei care transmite mesajul respectiv.

Eficien]a opera]iilor psihologice, înplenitudinea sa, trebuie s` fac` dovada faptuluic` percep]iile ori comportamentelepublicurilor-]int` au fost modificate, a[a cum afost planificat ini]ial, în sus]inerea inten]ieicomandantului structurii sprijinite.

LOCOTENENT-COLONEL CRISTIAN GUIU

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

11DEZBATERENr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Nu de pu]ine ori, studiile[i preocup`rile de

securitate sunt privite fie ca un felde pre]ioas` inutilitate, fie doar caun discurs bun de angajat înanalize mediatice cu ocazia unorsitua]ii de criz`, de conflict, ceapar mai mult sau mai pu]in subit.A[a c` este de în]eles de ce nuexist` înc` un consens cu privirela conota]iile conceptelor sale,ceea ce nici nu este de sperat c`se va întâmpla curând, [i mai alesde ce nu exist` un consens [i oîn]elegere de principiu cu privirela rolul [i importan]a studiilor desecuritate în societateacontemporan`.

Studiile de securitate înc` nuau un mod de reprezentare [i unloc bine dezvoltat [i fixat în opiniapublic`. Spre deosebire, în altedomenii ale preocup`rilor publice,discipline care prezint` uneori uncaracter chiar riguros sauformalizat, cum ar fi geometriasau limbile str`ine, alteorisuficient de preten]ios saucomplex, cum ar fi psihologia saueconomia, î[i g`sesc sus]in`toricompeten]i. De ce se întâmpl`a[a? Pentru c` în societate exist`indivizi care de]in, în]eleg [i potcultiva [i promova valorilematematicii, ale limbilor str`ine,ale psihologiei sau ale economiei.Pentru c` aceste domenii depreocupare uman`, social` [ipublic` [i-au format o cultur`specific`, sus]inut` de persoanecare îi difuzeaz` valorile [i lepromoveaz`. Studiile desecuritate [i ap`rare înc` nu au oastfel de cultur`. Sau dac` exist`,ea este mult sub nivelul deabordare al celorlalte.

Prima referire ladezvoltarea unei culturi

de securitate apare în 2008, înStrategia na]ional` de ap`rare a]`rii (SNApT 2008), unde, lasubcapitolul 3.7, este amintit`promovarea culturii de securitateîn parteneriat cu societatea civil`ca fiind o direc]ie principal` deac]iune în domeniul educa]ieimilitare.

Doi ani mai târziu, în 2010, afost aprobat` [i dat` publicit`]iiStrategia na]ional` de ap`rare(SNAp 2010). Documentulparticularizeaz` principiile [idirec]iile doctrinare ce deriv` dinStrategia de securitate na]ional`a României, ap`rut` în 2007(SSNR 2007) pentru domeniulap`r`rii. Potrivit paradigmeidoctrinare a {colii de laCopenhaga în materia studiilor desecuritate, cinci sunt domeniile încare se manifest` acest curent destudii: ap`rare, mediu, economie,politic` [i societate. Iar SNAp2010, ca prima care a ap`rut dup`Strategia de securitate na]ional`,are, în partea final` a ei (pagina

Studiile de securitate sunt înc`, în ciuda unormai îndelungate preocup`ri, la începutul

cristaliz`rii lor atât sub raportul structurii obiectuluide studiu, cât [i al cuprinderii conceptelor proprii.

29), o referire clar`, programatic`[i explicit` la cultura desecuritate. Aceasta esteconsiderat` a fi unul din cei treipiloni pe care se sprijin`realizarea st`rii de securitatena]ional`. Cultura de securitateînglobeaz` valori, principii,norme, ac]iuni care determin`în]elegerea [i integrareaconceptelor paradigmei desecuritate. Dezvoltarea studiilorde securitate, se spune în SNAp2010, a condus la democratizareadomeniului ap`r`rii [i securit`]iina]ionale. Textul nu scap` s`aminteasc` [i care sunt vectorii,sus]in`torii, promotorii acesteiculturi de securitate: num`rul totmai mare de absolven]i specializa]iîn aceste discipline. Mai mult,

chiar [i mecanismuldemocratiz`rii domeniuluiap`r`rii [i securit`]ii na]ionaleeste precizat în corpusul strategic,prin faptul c` expertiza securit`]ii[i ap`r`rii nu mai este apanajulstatului, iar aceast` deplasare deexpertiz` dinspre institu]iilestatului spre alte centre decompeten]` este apreciat` caavând un efect pozitiv asupradialogului dintre stat [i societateacivil`, contribuind la cre[tereacalit`]ii actului de guvernare înzona ap`r`rii [i securit`]iina]ionale. A[adar, chiar dac`armata, ca institu]iefundamental` a ap`r`rii [isecurit`]ii, pierde controluldominant asupra acestuidomeniu, în viziunea strategic` aap`r`rii na]ionale acest fapt esteprivit ca o oportunitate pentrucre[terea calit`]ii actului deguvernare. Natura conflictelorcontemporane, în careconfruntarea armat` este tot mairestrâns` [i intensitatea tot maislab`, face ca problematicaap`r`rii [i a securit`]ii s` revin`,sub tot mai multe aspecte,

societ`]ii civile. Finalitatea acesteideplas`ri, a acestui transfer deexpertiz` se reg`se[te ca ocontribu]ie binevenit` lademocratizarea tot mai larg` asociet`]ii [i a func]ion`riiinstitu]iilor sale, inclusiv aarmatei.

Din prezentarea ideiloracestor texte (SNApT

2008, SNAp 2010) se poate trageconcluzia c` promovarea culturiide securitate ar trebui s` fie unuldintre scopurile misiuniifundamentale a sistemului militarde înv`]`mânt universitar, acestsistem fiind singurul, cel pu]in înopinia noastr`, în m`sur` s`formeze acei absolven]i de studiiuniversitare care s` posede

expertiz` de calitate în domeniulsecurit`]ii [i ap`r`rii. Spunemaceasta, deoarece, f`r` modestie,consider`m c` vârful de lance alexpertizei în domeniul securit`]ii[i ap`r`rii se afl` în sistemul deînv`]`mânt universitar militar [inu în alte locuri. Prin urmare,Universit`]ii Na]ionale deAp`rare (UNAp) [i academiilormilitare le revine misiunea de aforma nu doar speciali[ti militaride carier`, ci [i speciali[ti civili cucompeten]e (la nivel licen]`) [i cuexpertiz` (la nivel master) îndomeniul securit`]ii [i ap`r`rii.

Cu toate acestea, cu pu]intimp în urm`, a fost f`cut publicraportul unei comisii careanalizeaz` starea înv`]`mântuluimilitar universitar (BIA nr.12/2013). Un aspect din acesteraport are leg`tur` cu problemadiscutat` aici. În raportulmen]ionat se apreciaz` c`singurul program de studiiuniversitare de licen]` care sederuleaz` în domeniul securit`]ii[i ap`r`rii, care este destinatchiar promov`rii culturii desecuritate – comunicare public`

[i intercultural` în domeniulsecurit`]ii [i ap`r`rii –, desf`[uratla UNAp, nu are relevan]` [iutilitate pentru sistemul deap`rare [i securitate na]ional`.Argumentele care s` sus]in`aceast` apreciere lipsesc dinraport.

Am vrea s` expunem celpu]in dou` argumente

care contrazic total aceast`apreciere. Primul dintre ele esteîn leg`tur` cu cele prezentate maisus. Aprecierea din raportulinvocat pare c` ignor` inten]ionatideile exprimate în SNAp 2010,referitoare la rolul pe care îl auabsolven]ii studiilor universitarede securitate în societatearomâneasc`. Indiferent în cedomeniu de activitate vor activaîn viitor absolven]ii acestuiprogram de studii, dar [i al altoradesf`[urate la UNAp, absolven]iivor fi speciali[ti, respectiv exper]i,forma]i în cadrul sistemuluimilitar de înv`]`mânt universitar,

care, prin competen]ele lor, vorcontribui la promovarea culturiide securitate în societatearomâneasc`. Iar UNAp, al`turi decelelalte institu]ii militare deînv`]`mânt universitar, vacontribui, prin furnizarea c`tresocietatea româneasc` a acestorspeciali[ti, nu doar la realizareacerin]ei formulate în Strategiana]ional` de ap`rare, ci [i lademocratizarea domeniuluiap`r`rii [i securit`]ii na]ionale,precum [i la cre[terea calit`]iiactului de guvernare în zonaap`r`rii [i securit`]ii na]ionale,a[a cum se spune în SNAp 2010.Pe de alt` parte, ar fi cel pu]innefiresc ca speciali[tii [i exper]iicivili în probleme de ap`rare [isecuritate na]ional` s` fie forma]ide alte institu]ii de înv`]`mântuniversitar din ]ar`. Cum la fel deanormal ar fi ca portdrapelulstudiilor de securitate [i ap`raredin România s` fie revendicat devreo institu]ie civil` de înv`]`mântuniversitar, nu de UNAp.

Al doilea argument se refer`la calificarea pe care o ofer`programul de studii de licen]` în

cauz`. Trebuie spus c` programulde înv`]`mânt r`spunde, subraport calitativ, tuturorexigen]elor impuse de Agen]iaNa]ional` a Calific`rilor (ANC) [ide Agen]ia Român` de Asigurarea Calit`]ii în Înv`]`mântulSuperior (ARACIS). Îndocumentele de prezentare aprogramului sunt specificatecalific`rile pe care acesta lefurnizeaz`: consilieri încomunicare public` [i speciali[tiîn rela]ii publice, speciali[ti îninfoops [i în psyops, speciali[ti înactivit`]i de secretariat, cu opreg`tire fundamental` îndomeniul securit`]ii [i ap`r`rii [icu abilit`]i de comunicareintercultural`, facilitate decunoa[terea a trei limbi str`ine.Toate acestea sunt specializ`riprofesionale specifice domeniuluiap`r`rii [i securit`]ii na]ionale, încare activeaz` speciali[ti militari[i civili. Mai trebuie spus faptul c`aceast` specializare de licen]`este singular` în spectrulprogramelor din România careconfer` competen]e decomunicare, singularitate dat` defundamentarea ei în domeniul[tiin]elor militare [i de faptul c`asigur` competen]e decomunicare interculturale, atâtde necesare într-un mediu desecuritate interna]ionalizat, cume cel contemporan.

Prin urmare, în loc s` fieprivite cu neîncredere [iexpediate cu aprecieri sumare [ineargumentate, programele destudii ale UNAp din domeniulsecurit`]ii [i ap`r`rii ar trebui maidegrab` încurajate, poate chiarsus]inute, pentru c` elereprezint` contribu]ia esen]ial` aarmatei la formarea, promovarea,difuzarea [i realizarea culturii desecuritate în România.

În concluzie, consider`m c`formarea de speciali[ti

militari [i civili, care s` de]in`competen]e de cel mai înaltnivel [i de cea mai profund`specializare necesare rezolv`riicomplexelor situa]ii [i provoc`ricontemporane [i viitoare aleap`r`rii [i securit`]ii este [itrebuie s` r`mân` o preocupare,o provocare [i chiar o misiune asistemului de înv`]`mântuniversitar militar. Institu]iile deînv`]`mânt universitar militar,dar [i armata îns`[i, suntinstitu]ii publice [i trebuie s`-[iprobeze voca]ia public` difuzând[i promovând cuno[tin]ele,competen]ele [i culturasecurit`]ii [i ap`r`rii însocietate. Dintr-o astfel deatitudine vor avea de câ[tigat,în egal` m`sur`, atât domeniulstudiilor de securitate [iap`rare, cât [i societateademocratic` româneasc`. Ocultur` a securit`]ii [i ap`r`rii,al c`rei beneficiar va fi în primulrând armata, nu se poate formadac` nu exist` speciali[ticalifica]i care s` o comunice [is` o cultive. Iar o cultur` asecurit`]ii [i ap`r`rii la careUNAp s` nu contribuie prinexpertiza pe care o de]ine ar fi ocultur` incomplet`.

CULTURA DE SECURITATE {I UNIVERSITATEACOLONEL PROF. UNIV. DR. IOAN DEAC

12 Observatorul militar FOTOREPOwww.presamil.ro

Tineri [i nu foarte tineri, absolven]i care auterminat liceul cu un singur gând, acela al

angaj`rii, sau oameni cu familie [i copii, pentru carecariera militar` este speran]a unui loc de munc`stabil, to]i s-au întâlnit, în mai multe serii, lacentrele zonale de selec]ie [i orientare pentru asus]ine cele trei probe de a c`ror trecere depindeaccederea în armat`.

Câmpulung Moldovenesc, ora 6 dup`-amiaz`. La poart`, to]icandida]ii, în propor]ii aproape egale b`ie]i [i fete, s-au tot adunat decâteva ore [i a[teapt` s` se întâmple ceva; plutonierul-adjutant MariusDumitriu îi invit` s` intre în curte, lucru care se [i întâmpl`, dup`verificarea c`r]ilor de identitate. Sunt condu[i într-una din s`lileCentrului [i, dup` un foarte scurt preambul, plutonierul-adjutantDumitriu le prelucreaz` normele [i regulile ce trebuie respectate pedurata concursului. Apoi, un candidat este rugat s` strâng` baniipentru mas`, în vreme ce un altul strânge telefoanele mobile pe bazaunei liste. Sunt repartiza]i în camere [i restul zilei, atât cât a mai r`mas,îl au la dispozi]ie. Dou` trei ]ig`ri [i câteva pove[ti legate de ce-ia[teapt` a doua zi [i mai to]i se retrag la dormit, pentru c` urmeaz`ziua probelor.

6 [i jum`tate, diminea]a. În curtea liceului, aceea[i cu cea aCentrului, câ]iva elevi s-au apucat de sectoarele exterioare. Înpavilionul C, locul de cazare a candida]ilor, unde î[i are [i Centrul s`lilepentru test`ri psihologice, plutonierul-adjutant Dumitriu le expune dejapunctele de interes ale zilei. Urmeaz` prima prob`, testareapsihologic`. Sunt acum aproape 50 de oameni, fiecare cu emo]iile [itr`irile lui, mai mult sau mai pu]in manifestate. Unul st` cu mâinileîmpreunate [i degetele lipite de buze, p`rând c` soarbe cuvintele celuicare vorbe[te, gândindu-se, poate, la so]ie [i copil. Un altul are un chipcare nu tr`deaz` nimic. Al]ii \ncearc` diverse glume pentru a mascaemo]iile inerente interviului. „Candida]ii ar trebui s` fie sinceri,odihni]i, s` lase gândurile negative deoparte”, spune psihologul Delia

PRIMELE EXAMENE ALE CARIEREIMunteanu. „Ne intereseaz` problemele legate de depresie, labilitateaemo]ional`, sunt unii care sunt prea emotivi [i nu se pot concentra, darverific`m totul în cadrul interviului final de evaluare”, explic` ea. Odat`testul terminat, se trece la verificarea lui. Între timp, candida]ii seschimb` în echipament sportiv [i se duc s` sus]in` prima prob` sportiv`,traseul utilitar-aplicativ. Pe o lungime de 90 de metri, trebuie s` fac` os`ritur` de pe loc (minimum 3,50 m fetele, 3,80 m b`ie]ii), s` aruncepatru mingi diferite la ]int`, s` fac` opt trac]iuni la bar` fix`, b`ie]ii(minim dou`), [i 10 flot`ri (minim 3), fetele; apoi se deplaseaz` înechilibru pe b`nci de gimnastic`, se rostogolesc din ghemuit de dou`ori, sar în spa]ii marcate, escaladeaz` un obstacol (cal de gimnastic`), setârâie pe sub un altul, ridic` [i transport` greut`]i printre jaloane [i, înfinal, fac o alergare de vitez`. Gre[elile [i rat`rile se penalizeaz` însecunde, iar tot traseul trebuie rezolvat într-un minut [i 40 de secundede toat` lumea. „Probele nu sunt grele, dar un candidat care nu s-apreg`tit deloc risc` s` fie declarat respins. La traseul aplicativ neintereseaz` cum evolueaz` [i for]a la trac]iuni/flot`ri. La proba derezisten]` se poate antrena pe teren variat; dac` s-a preg`tit trei, patrus`pt`mâni, ar trebui s` fie suficient”, spune George Gabiniuc, referentexpert pentru educa]ie fizic` [i sport în cadrul Centrului. Urmeaz` probade rezisten]`, unde se alearg` 2.000 de metri, în maxim 10 minute. De[ia b`tut vântul, dintre candida]ii care au ajuns pân` la Centru foartepu]ini nu au reu[it s` termine traseul. „Condi]iile de la noi sunt pu]inmai grele decât la celelalte centre, din cauza temperaturii, presiuniiatmosferice, caracteristice unei zone de munte” spune colonelulDumitru Pârlog, [eful Centrului.

Este deja ora 15 [i candida]ii intr` la interviu, o discu]ie fa]` în fa]`cu unul din psihologii Centrului. Chiar dac` au reu[it cumva s` tri[eze latest sau s` înve]e r`spunsurile, dialogul cu psihologii îi poate descalifica.Lucru care i s-a întâmplat unui candidat din Br`ila, care a ie[it bufnindde la interviu. „Auzi, nu m` accept`, cic` am un comportament agresiv”,spune el, dup` care trânte[te geanta pe care o avea în mân`. M`gândesc c` a fost un subiect destul de u[or pentru psihologii militari…

Spre sear`, ferici]i sau nu foarte, convin[i c` vor încerca din nou,dac` au ratat acum sau luându-[i gândul de la o carier` în armat`,candida]ii [i-au primit dosarele [i au p`r`sit pe rând pavilionul C, l`sândlocul altor tineri dornici s` vad` dac` pot s` intre în armat`.

C~PITAN BOGDAN OPROIUbogdan.oproiu@presamil.ro

La proba de rezisten]`, fetele au de parcurs aceea[i distan]`[i în acela[i timp ca b`ie]ii.

Deplasare târâ[ pe sub un cadru metalic lung de 3metri, lat de 1,20 m [i înalt de 60 cm.

Consemnarea rezultatelor.Candida]ilor li se verific` identitatea la poart`.

Colonelul Dumitru Pârlog le d` concuînainte de începerea test`rii psiholog

To]i b`ie]ii au re

Primele explica]ii dup` intrarea în

FOTO: C~PITAN BOGDAN OPROIU, C~PITAN CONSTANTIN MIREANU

13ORTAJ Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

uren]ilor ultimele informa]iigice. „Aici d`m tot ce putem!”

eu[it s` parcurg` traseul în timpul prev`zut.

La ]int` se arunc` patru mingi: de oin`, handbal, baschet [i volei, iar ]intaeste o poart` de handbal dispus` perpendicular pe direc]ia de aruncare.

Georgiana G`tej a f`cut tot posibilul, dar cei 2000 demetri ce trebuiau parcur[i în 10 minute au fost epuizan]i.

Doi candida]i prev`z`tori stau s`-[i ajute colegii la traversare.

curtea centrului zonal de selec]ie [i orientare.

14 Observatorul militar Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

GENERAL-LOCOTENENT (R) DR. ALEXANDRU GRUMAZ

EGIPT,TRANZI}IE PRELUNGIT~

Conflictul dintre opozi]ia secular [iFr`]ia Musulman a început atuncicând fostul pre[edinte islamist

Mohamed Morsi a încercat s î[i atribuie, prindecret, puteri discre]ionare pentru, spunea el,a putea continua reformele. De[i a renun]at ladecret, Morsi a reu[it totu[i s promulge unproiect de Constitu]ie ce includea institu]iilereligioase în procesul legislativ. Constitu]ia afost semnat de pre[edintele egiptean Morsi,dup ce a trecut de un referendum cu omajoritate lejer , 64% pentru [i doar 36%împotriv . Modul de organizare areferendumului pentru Constitu]ie a l sat dedorit, fiind înregistrate multe fraude [i nefiindposibil accesul observatorilor, ca urmare a uneilegisla]ii complicate, care a fost votat cu pu]intimp înainte de alegeri. Singurul motiv pentrucare au fost acceptate rezultatele este diferen]amult prea mare dintre voturile pentru [i celeîmpotriv`, care nu putea fi rezultatul uneifraude (cel pu]in, nu în totalitate). De aici auap`rut disensiunile dintre Fra]ii Musulmani [iadep]ii secularismului, care au escaladat pân`la formarea mi[c`rii Tamarod (rebelii), care aucerut organizarea unei a doua revolu]ii, pentruschimbarea lui Morsi.

Revolu]ia a fost planificat pentru 30 iunie.S-au adunat aproximativ 14 milioane deprotestatari, iar armata, prin vocea ministruluiap`r`rii, Abdel Fattah el-Sisi, a înaintat unultimatum lui Morsi pentru a r`spunde lacererile protestatarilor, ceea ce Morsi a refuzats fac . Armata, conform ultimatumului stabilit,l-a arestat pe Morsi [i o parte din conducereaFr`]iei Musulmane, numind în schimb unguvern interimar, care trebuia s organizezealegerile preziden]iale. Constitu]ia trecut prinreferendum în timpul conducerii lui Morsi a fostsuspendat . Imediat s-a trecut la redactareaunei noi constitu]ii. Un nou guvern a fostnumit, dar nici acesta nu a stat mult laconducerea ]`rii, fiind urmat de un al doilea

Egiptul r`mâne într-o tranzi]ie prelungit` de la demisia lui HosniMubarak, în februarie 2011. }ara este divizat` între islami[ti [i

seculari[ti, în timp ce militarii r`mân brokerul politic [i cei careasigur` conducerea ]`rii. Arestarea lui Mohammed Morsi [i dizolvareaFr`]iei Musulmane au creat un vacuum politic, umplut de militari,dar [i un r`zboi între ace[tia [i o duzin` de partide în c`utare deputere. Incertitudinea politic` [i anxietatea asupra viitorului augenerat un [ir nesfâr[it de proteste, greve [i neîncredere întrepartidele islamiste [i cele seculare sau tensiuni între cre[tini [imusulmani în anumite zone ale ]`rii. Violen]ele au izbucnit înîntreaga ]ar`, cu predilec]ie în zona peninsulei Sinai, unde poli]iaeste slab reprezentat`, iar grup`rile militante islamiste sunt prezentepeste tot, atacând for]ele militare de securitate.

guvern care a fost îns`rcinat s preg`teasc`alegerile. Interven]ia armatei în via]a politic`egiptean a dus la o exacerbare a ac]iunilororganiza]iilor paramilitare în Sinai, mai multegrup`ri declarând r`zboi autorit`]ilor de laCairo. Aceast situa]ie a atins un nou apogeudup ce, la 5 septembrie 2013, o grupare dinpeninsul a organizat un atac sinuciga[ în Cairoîmpotriva unui convoi oficial în care se aflaministrul de interne. Atacul, f`r precedent înistoria recent a Egiptului, a generat unr`spuns prompt din partea armatei, care amobilizat 22.000 de solda]i în vederea uneiopera]ii de lung durat în Sinai, obiectivuloficial fiind eradicarea complet a grupurilorextremiste. Scoaterea în afara legii [i declarareaFr`]iei Musulmane drept grupare terorist aul sat loc de manevr armatei. Gruparea arepropriile mijloace de ap`rare, un fel de diviziiparamilitare care au leg`turi cu grup`rileextremiste din Sinai (exist foarte multespecula]ii în acest sens).

Înl turarea lui Morsi a condus la una dincele mai sângeroase perioade din istoriaEgiptului modern. For]ele de securitate

au ucis sute de sus]in`tori [i au arestat altecâteva mii, dup ce Fra]ia Musulman a fostscoas în afara legii [i sus]in`torii s i au ie[it pestr`zi. Din rândul for]elor de ordine au muritsute de persoane. Chiar dac unii spun c nouaConstitu]ie spore[te puterile armatei, ea con]ine[i garantarea unor libert`]i care n-au mai fostincluse în nicio alt lege fundamental

egiptean , precum egalitatea de gen,criminalizarea discrimin`rii [i reducereaputerilor extinse ale pre[edintelui. Oricum, f`r`prezen]a pe scena politic [i în alegeri a Fr`]ieiMusulmane [i a Partidului Libertate [i Justi]ie,peisajul electoral egiptean se va schimbaradical. Absen]a unei formule de a angaja înstructurile politice întregul spectru al sus]ineriipopulare va duce la cantonarea adep]ilor Fr`]ieiMusulmane în ac]iuni insurgente [i de gherilpân la replierea [i construirea unei noi for]epolitice moderate, care s o reprezint politic, laurm`toarele alegeri. Odat votat Constitu]ia,în condi]iile amintite, urmeaz alegeriparlamentare [i preziden]iale, care vor oferi maimult legitimitate regimului post-Morsi. Dac`feldmare[alul Abdel Fattah el-Sisi va devenipre[edinte, mul]i observatori prognozeaz c`]ara se va întoarce la un autoritarism precumcel din perioada Mubarak, Anwar El Sadat sauGamal Abdel Nasser. Dar o mân forte nugaranteaz neap`rat revenirea economic ,ie[irea din criz [i sfâr[itul protestelor care totmai cer reinstaurarea lui Morsi. Feldmare[alulAbdel Fattah el-Sisi a devenit noua icoan`na]ionalist a Egiptului. Popularitatea sa estereal în ]ara faraonilor. De altfel, în jurul s`u sedezvolt deja un cult al personalit`]ii, iarpartizanii s i îl compar cu Gamal AbdelNasser, devenit în anii ’60 campionulpanarabismului [i promotor al doctrinei ]`rilornealiniate. Armata l-a rugat pe feldmare[alulel-Sisi s r`spund dorin]ei populare [i s`candideze la func]ia de pre[edinte.

Implicarea pre[edintelui Putin înproblemele interne egiptene (practic,este prima surs oficial care confirm`

candidatura preziden]ial a lui el-Sisi) arat c`

Rusia este interesat de o cooperare pe termenlung în domenii ce nu se limiteaz la securitate[i ap`rare [i, eventual, politic extern . VladimirPutin a devenit aliatul liderului de la Cairo,sus]inând c „stabilitatea situa]iei din întregulOrient Mijlociu depinde în mare parte destabilitatea Egiptului”. Cei doi s-au întâlnit, dealtfel, la Moscova. Rusia [i Egiptul sunt gata s`semneze un acord de vânzare-cump`rare aunor arme în valoare de trei miliarde de dolari.Ce cump`r Egiptul? Avioane de vân`toareMiG-29, sisteme de ap`rare de coast ,elicoptere de atac Mi-35 [i arme mici. Banii suntda]i de Arabia Saudit [i Emiratele ArabeUnite. Saudi]ii, care au probleme cu acordulSUA-Iran, îi ajut pe militarii egipteni împotrivadu[manului lor declarat, Fr`]ia Musulman .Este interesant îns c saudi]ii sunt încontradic]ie cu ru[ii în problema Siriei. Oricum,rela]ia celor dou capitale, Cairo [i Riad, cuWashingtonul este la ora actual la un nivelsc`zut. Ce doresc Egiptul [i Arabia Saudit`?Vizita la Moscova a feldmare[alului el-Sisi estepus sub semnul acceler`rii cooper`rii militare[i militaro-tehnice dintre cele dou ]`ri, dup`cum declar ministrul rus de externe, SergheiLavrov. În traducere liber , aceasta înseamn`c Egiptul va cump`ra masiv arme ruse[ti.Egiptenii s-au rupt de SUA, datorit`nerecunoa[terii de Washington a lovituriimilitare de stat. {i totu[i, în bugetul pe anul2014 al Pentagonului, Congresul a prev`zut unajutor în echipamente militare în valoare de 1,3miliarde de dolari, la care se adaug alte 250 demilioane ca ajutor financiar ce urmeaz a fiacordat militarilor egipteni. În octombrie 2013,Departamentul de Stat al SUA a anun]atînghe]area temporar a ajutorului oferit deWashington armatei egiptene. Secretarul destat al SUA, John Kerry, a anun]at c ajutorulva fi predat dac actualul guvern respect`

drepturile omului. Arabia Saudit p`streaz orela]ie cu Moscova, fiind nemul]umit c SUAnegociaz cu Teheranul, rivalul geopolitic alRiadului. În schimb, Moscova face mai multdecât o vânzare de arme, pentru c deja esteimplicat în Siria [i este pe cale s piard Iranul,care negocieaz cu SUA deblocareasanc]iunilor. Atât timp cât guvernul care va fiformat dup alegerile parlamentare nu va fiunul prooccidental, Egiptul va trebui s`men]in acest curs [i s coopereze periodic cuMoscova pentru a men]ine presiunea asupraSUA [i a p`stra toate op]iunile „pe mas`”. Ce vavaria semnificativ este natura cooper`rii.Mutarea Egiptului spre o rela]ie tradi]ional cuRusia (una cu totul special , în timpul existen]eiURSS!) este datorat nehot`râriiWashingtonului asupra aprob`rii loviturii destat din 2013, care a dus la înl turareapre[edintelui Morsi [i la degradarea situa]iei desecuritate din Orientul Mijlociu.

Din iulie anul trecut, de când armata l-aîndep`rtat pe Morsi de la putere [i l-a arestatpentru tr`dare [i spionaj, nu mai pu]in de 1.400de demonstran]i ai opozi]iei au fost uci[i, potrivitAmnesty International, alte sute de activi[ti [ilideri ai Fr`]iei Musulmane fiind uci[i în opera]ii„antiteroriste”. Peste o mie se afl în închisoare.Recent, regimul militar a început s -i arestezepe activi[tii grup`rilor seculare Tamarod, careau luptat atât împotriva dictaturii lui Mubarak,cât [i împotriva lui Morsi. Din ce în ce mai mul]ijurnali[ti sunt amenin]a]i, iar 20 dintre ei(inclusiv doi reporteri ai Al-Jazeera) au fostaresta]i. Peninsula Sinai este un no man’s land,aflat sub controlul grup`rilor islamiste careatac industria turistic (ultimul atac s-a soldatcu victime din Coreea de Sud) [i încearc s`saboteze Canalul Suez. Ascensiunea grup`riiteroriste Ansar Bayt al-Maqdis scoate îneviden] starea de securitate precar din Egipt.De asemenea, atacurile arat cât este de u[orpentru o grupare relativ nou s se impun casurs major de teroare în Egipt (grupareaactiveaz „oficial” de numai trei ani [i doar decâteva luni în afara Peninsulei Sinai – dinseptembrie 2013). Problema acum este cumpoate fi oprit ascensiunea grup`rii. T iereaaccesului acesteia la asisten]a venit din Gazaeste un început, dar vor fi necesare puncte decontrol [i în Sinai, al turi de o bun coordonareîntre armat [i poli]ie pentru a preveni atacuri.

Cu ocazia vizitei la Moscova, Putin l-afelicitat pe feldmare[alul el-Sisipentru candidatura sa la

pre[edin]ia Egiptului. De fapt, Putin folose[temomentul tensionat dintre Washington [i Cairopentru a-[i p`stra marja de negociere cuamericanii în Orient. Procesul democratic dinEgipt a e[uat la fel ca [i cel din OrientulMijlociu. SUA se vor întoarce s lucreze cuEgiptul. Gruparea Tamarod dore[tereconcilierea cu Fr`]ia Musulman (care l-aucis pe Sadat). Feldmare[alul Abdel Fattahel-Sisi, liderul de facto al Egiptului dup`îndep`rtarea de la putere a fostului pre[edinteMohamed Morsi, se preg`te[te s devin celde-al patrulea lider militar al Egiptului, dup`Gamal Abdel Nasser, Anwar El Sadat [i HosniMubarak, dar este un conduc`tor militar de ofactur u[or diferit . În ceea ce prive[teeconomia, aceasta este în aceea[i condi]ieproast în care se afla [i în luna iulie, cuexcep]ia faptului c acum vin mai mul]i banidin Arabia Saudit , monarhia saudit fiinddu[manul de moarte al Fra]ilor Musulmani.Cât despre „confuzia politic`”, aceasta este la felde mare, cu excep]ia faptului c de luni buneel-Sisi este obiectul unui cult al personalit`]ii cupostere r`spândite peste tot, p`pu[i, tricouri,pijamale [i pr jituri cu chipul feldmare[alului„care a salvat Egiptul” vânzându-se la oricecol]. Este [i o dimensiune mesianic-profetic alui el-Sisi, care, într-un interviudin care sunt scurse fragmente o dat la dou`s`pt`mâni, vorbe[te despre visele sale încare îi apar când Anwar El Sadat, care îi spunec va fi pre[edinte, când un ceas Omegacu o mare stea verde încrustat , semn al puterii[i bog`]iei ce vor veni.

Pagina „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.

15Observatorul militarwww.presamil.roLUMEA DE AZINr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

PAGIN~ REALIZAT~ DE SILVIA MIRCEA

PLANURI NATOPENTRU AFGANISTAN

BUGETUL CHINEZPENTRU AP~RARE

Mini[trii ap`r`rii din statele membre ale NATO [i cei din statelepartenere s-au întâlnit cu omologul lor din Afganistan, Bismillah

Khan Mohammadi, în cea de a doua zi a reuniunii care a avut loc laBruxelles, la finele lunii februarie, potrivit unui comunicat al Alian]ei.

Cu acest prilej au fost trecute în revist progreselemisiunii ISAF [i au fost discutate rela]iile cu Afganistanuldup anul 2014. Suntem concentra]i asupra finaliz`riimisiunii ISAF, dar în acela[i timp avem nevoie de oanumit predictibilitate pentru lansarea noii noastremisiuni de instruire, consiliere [i asisten] pentru for]eleafgane dup 2014, a spus secretarul general al NATOAnders Fogh Rasmussen dup reuniune.

Misiunea ISAF se va încheia la 31 decembrie2014 [i în lunile r`mase accentul va c`dea asuprapreg`tirii for]elor afgane pentru preluarearesponsabilit`]ii privind asigurarea securit`]ii,precum [i a sprijinului logistic în vederea organiz`riialegerilor de anul acesta. ISAF a asigurat totodat` [itransportul aerian al materialelor electorale necesarec`tre diferite puncte din ]ar`.

Mini[trii au luat în discu]ie [i riscurile care rezult`din nefinalizarea la timp a cadrului legal necesarpentru planificarea [i derularea misiunii de sprijin a

Alian]ei dup` anul 2014. Semnarea acordului bilateralde securitate între SUA [i Afganistan este o pre-condi]ie pentru redactarea statutului for]elor întreNATO [i ]ara-gazd`. Dac` acordul de securitate nueste semnat, nu putem finaliza statutul for]elor [i înlipsa cadrului legal nu poate fi vorba despre nici un felde misiune NATO în Afganistan dup` 2014. F`r` unacord de securitate nu vor fi nici instructori [i nicitrupe pe teren în Afganistan, dar noi nu dorim ca a[aceva s` se întâmple, a ad`ugat Rasmussen.

Situa]ia din teren a fost prezentat` mini[trilor dereprezentantul civil al NATO, ambasadorul olandezMaurits Jochems, [i de comandantul ISAF, generalulJoseph F. Dunford. De asemenea, la reuniune au maiparticipat [i reprezentantul special al secretaruluigeneral al ONU în Afganistan, Jan Kubis, precum [iînaltul reprezentant al Uniunii Europene pentrupolitic` extern` [i de securitate, Catherine Ashton.

China inten]ioneaz` s` î[i sporeasc` bugetul de ap`rare cu peste12%, ajungând la aproximativ 132 de miliarde de dolari în anul

2014, conform unui proiect de buget înaintat recent legislativului ]`rii,potrivit agen]iei chineze Xinhua, citat` de presa interna]ional`.

{i anul trecut bugetul ap`r`rii din China a sporitcu circa 10 % fa] de anul 2012, iar men]inerea acestorcre[teri de dou` cifre este un motiv de îngrijorarepentru unele state din Occident. Vom reliefa naturarevolu]ionar a for]elor armate chineze, le vom moder-niza, le vom îmbun`t`]i performan]ele [i le vom sporicapacit`]ile de descurajare [i de lupt în era informa]iei,a spus primul-ministru chinez Li Keqiang, cu ocaziaprezent`rii proiectului de buget la Adunarea Na]ionalPopular`. El a mai ad`ugat c` este de a[teptat, în2014, o cre[tere economic a Chinei de 7,5 %.

Exper]ii chinezi sunt de p`rere c aceste cheltuielimilitare sunt moderate [i corelate cu cre[tereaeconomic` a ]`rii [i cu condi]iile de securitate. Eiapreciaz c , prin compara]ie cu marile puteri ale lumii,cheltuielile militare ale Chinei sunt mai mici atât caprocent, cât [i ca valoare pe cap de locuitor. Totodat ,anali[tii chinezi consider c ]ara lor este sub presiunestrategic sporit , având în vedere c regiunea Asia-Pacific a devenit un centru global geopolitic [i econo-

mic, unde unele puteri militare importante î[i concen-treaz aten]ia.

Al]i speciali[ti sus]in c , de[i major`rile înregistratede bugetul ap`r`rii în China, în ultimii trei ani, audep`[it cre[terile înregistrate la nivelul PIB-ului ]`rii,sumele alocate cheltuielilor de ap`rare au r`mas sub1,5% din PIB, adic sub media mondial de 3%.

Potrivit unui raport dat publicit`]ii de InternationalInstitute for Strategic Studies la Londra, Statele Uniteale Americii au r`mas cu cel mai mare buget al ap`r`riiîn anul 2013, în valoare de peste 600 de miliarde dedolari. Conform cifrelor oficiale, bugetul ap`r`rii al SUApentru 2014 va fi de aproximativ 527 de miliarde dedolari.

Anali[tii occidentali sunt îns de p`rere c valoareareal a cheltuielilor militare ale Chinei este semnificativmai mare. Speciali[tii institutului de analiz geopolitic`strategic [i militar IHS Jane’s apreciaz c , de fapt,cheltuielile militare ale Chinei vor fi de 148 de miliardede dolari. Se pare c` statul chinez urm`re[te s` se

men]in` din punctul de vedere albugetului ap`r`rii la jum`tate sau la dou`treimi din cel al SUA [i peste cel al Japoniei,cu care are dispute teritoriale.

Oricum cheltuielile militare anualeale Chinei le-au dep`[it pe cele aleRusiei. De asemenea, în lipsa unor dateprivind bugetele autorit`]ilor locale,care includ [i cheltuieli de securitate,nu se poate estima deocamdat` careeste nivelul real al cheltuielilor de securi-tate pentru anul 2014. În anul 2011,bugetul aparatului de securitate locala dep`[it bugetul oficial al ap`r`rii.

RESPECT PENTRU VETERANIUn eveniment spontan, dar plin de sem-

nifica]ii, s-a petrecut, la începutul lunii martie,în Statele Unite. Participan]ii la un maratons-au ab`tut de la traseul stabilit pentru a saluta[i mul]umi unui veteran din cel de Al DoileaR`zboi Mondial, Joe Bell, în vârst` de 95 deani, care ie[ise îmbr`cat în uniform` în fa]acasei sale pentru a-i încuraja pe alerg`tori.

Momentul a fost filmat de un reporter dela publica]ia San Jose Mercury News [i a

devenit viral dup` postarea pe internet. Cursa sportiv` fusese organizat` în beneficiulfunda]iei Pat Tillman care se ocup` cu acordarea de burse pentru veteranii armateiamericane. Tillman a fost un juc`tor de fotbal american care s-a înrolat în trupele Rangersale armatei SUA [i care a fost ucis în timpul unei misiuni în Afganistan, în 2004. Întrebatde ce s-a îmbr`cat în uniform`, Bell, care a fost la fel de surprins [i emo]ionat de gestulalerg`torilor ca [i ceilal]i spectatori, a spus c` a dorit doar s` îi inspire pe sportivi.

PREMIER~ ROMÂNEASC~Asocia]ia Român` pentru

Cosmonautic` [i Aeronautic`(ARCA) a finalizat aeronavaelectric` f`r` pilot denumit` AirStrato, conform unui comunicatal asocia]iei, preluat de presainterna]ional`. Drona a efectuat,luna trecut`, prima decolare depe un teren accidentat, a zburatapoi pentru scurt timp la oaltitudine de 25 de metri [i a aterizat în siguran]`.

Avionul a fost alimentat cu patru motoare electrice, cu dou` mai mult decât ar fostnecesar pentru a scurta distan]a de decolare. Cu aceste adapt`ri [i alte câteva, aeronavaa decolat în mai pu]in de 30 de metri [i a avut [i o curb` de urcare impresionant`,potrivit inginerului de dinamica zborului, Teodor Diaconu.

Air Strato poate atinge altitudini de peste 18 kilometri. Are o autonomie de [apteore numai cu bateriile [i de trei zile dac` utilizeaz` panourile solare. Aparatul poatetransporta echipamente de supraveghere [i alte instrumente [tiin]ifice în greutate depân` la 30 de kilograme.

GALILEO FUNC}IONEAZ~ IREPRO{ABILEuropa are acum nucleul opera]ional al propriului sistem de naviga]ie, dup`

ce Galileo a trecut cu bine testele de validare, conform ESA (Agen]ia Spa]ial`European`), fiind primul sistem de naviga]ie prin satelit de]inut [i operat destructuri civile. În anii 2011 [i 2012 primii patru sateli]i au fost lansa]i pe orbit`,acesta fiind num`rul minim necesar pentru a realiza determin`ri de naviga]ie.

În cursul anului trecut, sateli]ii aufost combina]i cu o infrastructur` terestr`global` pentru a permite proiectului s`treac` de faza IOV (In-Orbit Validation),care este un pas intermediar menit s`demonstreze viabilitatea sistemului.

La 12 martie 2013, structura spa]ial[i terestr` a lui Galileo a fost integrat`pentru prima dat în scopul determin`riiprimei localiz`ri terestre. Concluzia acestorteste este aceea c Galileo func]ioneaz`foarte bine, sistemul fiind capabil s deter-mine loca]ii pe întreaga planet . Precizia

ob]inut în 95% dintre testele efectuate a fost de opt metri în plan orizontal [i nou metri înplan vertical, iar precizia medie de sincronizare a fost de zece miliardimi de secund .

Performan]ele sistemului se vor îmbun`t`]i pe m`sur` ce vor fi lansa]i mai mul]isateli]i [i sta]iile terestre vor fi activate. În urma succesului înregistrat de aceste teste,sistemul poate fi acum completat cu al]i sateli]i [i sta]ii terestre. Urm`torii doi sateli]i suntdeja în teste [i urmeaz` s` fie lansa]i ulterior pe orbit`. În cursul anului 2014, [ase noisateli]i ar urma s` se al`ture primilor patru ai sistemului, iar Galileo ar putea începe s`func]ioneze c`tre finele acestui an.

BLACK HAWK „MADE |N TURKEY”Compania Sikorsky Aircraft a semnat

acorduri cu guvernul turc [i cu companiilocale din domeniul aerospa]ial care permitTurciei s` fabrice 109 elicoptere T-70(varianta turceasc` a elicopterului BlackHawk) [i s asambleze alte 109 elicoptereS-70i International Black Hawk. Acordurilelicen]iaz transferul anumitor tehnologii defabrica]ie c`tre industria turc` [i asigur`poten]ialul pentru producerea unui totalde 600 de aeronave atât T-70, cât [i S-70i în urm`torii 30 de ani.

Potrivit pre[edintelui companiei Sikorsky, Mick Maurer, acest program, denumitTurkish Utility Helicopter, este f`r precedent în istoria de 90 de ani a companiei. Potrivitsurselor locale, valoarea programului se ridic la 3,5 miliarde de dolari.

16 Observatorul militar Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)VERNISAJ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Pe Criv îl cunoa[te]i dinpagina 19 a

s`pt`mânalului Observatorulmilitar, unde ne binedispune, înfiecare num`r, cu câte ocaricatur`. Ceea ce poate nu [ti]ieste c` a debutat în universul

LA ORA 13 {I 13...SERGENT-MAJOR ALINA CRI{AN

Vineri, 19 martie, \n Capital`, a avutloc vernisajul Clubului caricatu-

ri[tilor Sorin Postolache, intitulat Criv 35.S-au s`rb`torit 35 de ani de crea]ie aicaricaturistului locotenent-colonel (r)Cristian Vecerdea (Criv) cu o expozi]ie alucr`rilor acestuia. Atmosfera a fost, cumera de a[teptat, plin` de umor [i voiebun`, iar publicul, pe cât de numeros, peatât de remarcabil [i valoros.

Cristian Vecerdea înc`p`streaz` candoareaadolescen]ei.

DOINA GHI}ESCU, ACTRI}~

printre care [i pe regretatul RudiSchmuckle, din Sibiu. El m-a luatsub aripa lui ocrotitoare [i m-aini]iat în tainele caricaturii. Dup`care, singur, mi-am luat zborul. Aavut expozi]ii în toate ora[ele mariale ]`rii, iar în str`in`tate a expus

în diferite locuri, din Japonia pân`în America, luând-o prin Europa.În Afganistan [i Bosnia [iHer]egovina a fost al`turi decontingentele române[ti care auparticipat la misiunile de

graficii umoristice la 1 aprilie1979, la Târgu Mure[. Ideea i-avenit în timpul unei [edin]e lungi.R`sfoia o revist` în care a v`zutun anun] despre salonul decaricatur` din ora[. A f`cutcâteva desene [i le-a trimis. A[a aînceput totul. La acel salon, amcunoscut mul]i caricaturi[ti,

’’ Caricaturi[tii suntsingura comunitate dearti[ti din Româniacare gânde[teconceptual. Lipse[temult ]`rii ironia,marea voastr` arm`.V` propun s` v` lua]iîn serios!

TUDOR OCTAVIAN, SCRIITOR

’’Portretele lui Criv pot fiprivite, prin optimismulmesajelor [i veseliaculorilor, caautoportrete.

LEONTE N~STASE, CARICATURIST

men]inere a p`cii [i a expus [if`cut caricaturi celor prezen]iacolo.

În prezent, locotenent-colonelul (r) Cristian Vecerdeaeste [eful Cercului Militar dinLugoj [i colaborator permanent almai multor publica]ii atât online,cât [i tip`rite. Totodat` este

fondatorul clubuluicaricaturi[tilor, al`turi de MihaiPânzaru [i regretatul SorinPostolache, în memoria c`ruiaclubul [i-a c`p`tat denumirea.Abordeaz`, cu acela[i umornegru, teme din politic`, armat`,societate. Cea mai bun` surs` deinspira]ie este domeniul politic.Cel mai mult caut s` prindmomentul politic, acea caricatur`de moment, care este valabil`câteva minute. Asta este cea mai

’’ Vernisajul a început la ora 13 [i13 minute, iar în deschidere, to]i ceic`rora li s-a intersectat drumul cu

Criv au ]inut s spun câtevacuvinte. Au stat al turi de el, în acestmoment aniversar, colegi de breaslprecum Leonte N`stase, AlexandruP`s`rin [i colonelul în retragereOctavian Covaci, redactoriipublica]iilor cu care colaboreaz [ialte mari nume (scriitorul [ijurnalistul Tudor Octavian, actri]aDoina Ghi]escu [i al]ii). Apoi au fostadmirate desenele expuse, fiecareavând ocazia s -[i descopere singurcaricatura, într-o oglind acoperit`cu un mesaj strategic.

mare realizare. Cu toate c`, la noi,momentul acela politic caricaturalpoate dura [i câ]iva ani…

Umorul l-a pus în diferiteipostaze de-a lungul timpului. Decâteva ori a fost chemat, la ordin, dincauza desenelor sale, alteori l-auajutat. O caricatur` f`cut`consulului Austriei i-a ob]inut chiar oviz , refuzat înainte. Dac` s-auînchis u[ile, am intrat pe ferestre. A[acum intram pe u[`, întotdeaunaexista posibilitatea s` fiu scos pefereastr .

Cristi Vecerdea este un consecvent prin calitate,valoare, prezen]`, prestan]` [i atmosfer`. Ca

dovad`, num`rul important al celor care au fostprezen]i la vernisaj, incluzând [i nume mari, grele dinart`, pres`, din cultur`, în ansamblu.

Eu a[ putea s` fiu subiectiv, pentru c` pe noine leag` câteva lucruri foarte importante,definitorii chiar. Este o mare onoare [i pl`cere s`vorbesc despre Criv ca despre colegul meu depagin`, din Observatorul militar. Longevitateaacestei coexisten]e înseamn` ceva importantpentru presa militar` [i nu numai. Pe de alt` parte,provenim, amândoi, din aceea[i breasl` a ofi]erilorfinanciari, fiecare având [i o vechime considerabil`

DESPRECOLEGUL DE PAGIN~

în ceea ce face – de exemplu, Cristi are 35 deani de caricatur`.

În plus, suntem coautori la dou` c`r]i care aureprezentat ceva la apari]ia lor: Cei trei mu[chitari (2005), împreun` cu Ananie Gagniuc [iCareul de a[i (2011), în aceea[i forma]ie, la cares-a ad`ugat [i scriitorul Mihai Frunz`.

Dup` cum se poate vedea, suntem adep]ii genului scurt: euîn vorbe, Cristi în linii [i tu[e. Avantaj – el. Îl apreciez foarte multpe Cristi ca om [i apreciez foarte mult opera sa, pentru toatecele spuse mai sus, pentru modalitatea esen]ializat` de a spunesau de a sugera ceva care, în mod vesel, pune pe gânduri.

Caricatura lui Cristi Vecerdea este de mare valoare. Presanoastr` militar` se poate mândri cu acest lucru. Ca [i caricaturaromâneasc` a ultimelor decenii. Iat` de ce, am convingerea c` avenit momentul unei monografii – aproape ca un studiu de caz –a caricaturii lui Criv. Pentru c` vorbim, deja, despre o oper`închegat`, matur`.

Îi doresc lui Criv s`n`tate [i putere de munc`, pentru a neîncânta, pe mai departe, cu ceea ce produce izvorul inspira]ieisale, în folosul zâmbetelor noastre.

GENERAL-MAIOR (R) MARICEL D. POPA

FOTO: EUGEN MIHAI

17V~ INTERESEAZ~!Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA NEDELCUirina.nedelcu@presamil.ro

AUDIEN}E

PRECIZ~RI PRIVIND EVOLU}IAÎN CARIERA MILITAR~

Începând cu lunaaprilie a.c., regulile

privind evolu]ia în ca-riera militar`, instituiteîn anul 2012 prin Ordinulministrului ap`r`rii na-]ionale nr. M.30, î[i extindaplicabilitatea [i pentrucei afla]i în sistem la dataapari]iei instruc]iunilor.Detalii în leg`tur` cu a-cest aspect am ob]inut dela locotenent-colonelulIonel Anghelina, [ef ser-viciu politici [i reglemen-t`ri din Direc]ia manage-ment resurse umane.

Reglement`rile la care ne referimsunt deja în vigoare, nu sunt noi, dar,pentru o parte a cadrelor militare, voravea aplicabilitate de acum înainte.Este vorba despre Capitolul VI,Sec]iunea 1 – Evolu]ia în carier a ca-drelor militare în activitate dinInstruc]iunile privind recrutarea,selec]ia, formarea profesional` [ievolu]ia în cariera militar în ArmataRomâniei, aprobate prin ordinulamintit. Prevederile acestei sec]iunisunt aplicabile înc` de la intrarea învigoare a ordinului, respectiv datapublic`rii în Monitorul Oficial al Româ-niei (nr. 229 din 5 aprilie 2012), celorcare au devenit ofi]eri, mai[tri militari[i subofi]eri începând cu promo]ia 2012,dup cum se statueaz la articolul 121alineatul (1) din instruc]iuni. Acestamai stipuleaz c pentru celelalte cadremilitare în activitate, respectiveleprevederi se aplic „dup doi ani de ladata intr`rii în vigoare” a ordinului.

Principalele elemente de noutatese refer`, în principiu, la detaliereaaspectelor prev`zute generic în Ghidulcarierei militare, în sensul delimit`riiposibilit`]ilor de evolu]ie în carier` „încadrul armelor sau al serviciilor [i spe-cialit`]ilor militare în care (cadrelemilitare – n.a.) sunt confirmate, în

func]ie de nivelul de studii, defiliera de formare, de ierarhizareafunc]iilor, de acumularea gradual`a experien]ei [i a cuno[tin]elornecesare exercit`rii actului decomand` sau de conducere”.

Ierarhizarea func]iilor se refer` defapt la situarea structurilor pe patruniveluri, dup` cum se arat` la articolul92 din instruc]iuni, astfel: nivelul 1,corespunz`tor structurilor militare detipul: pluton, companie, batalion/baz`de instruc]ie, regiment, baz` [i similaracestora; nivelul 2, corespunz`torstructurilor militare de tipul: unitate/institu]ie de înv`]`mânt militar,institu]ie de cercetare [tiin]ific`, co-mandament de brigad`, comanda-ment de divizie [i similare acestora; nivelul 3, corespunz`tor structurilormilitare de tipul: state majore alecategoriilor de for]e ale armatei, struc-turi subordonate structurilor centra-le/structuri subordonate altor struc-turi din subordinea nemijlocit` aministrului ap`r`rii na]ionale, co-mandamente de arm` nivelul 4,corespunz`tor structurilor militare detipul: structuri centrale [i altestructuri subordonate nemijlocitministrului ap`r`rii na]ionale.

Practic, se indic` posibilit`]ile deevolu]ie în carier`, respectiv tipurilede func]ii ce pot fi ocupate, [i se sta-bilesc condi]iile ce trebuie îndepliniteîn acest sens, pentru mai[tri militari [isubofi]eri, precum [i pentru fiecaredintre urm`toarele categorii de ofi]eri: ofi]eri de arme; ofi]eri de serviciipentru sprijin logistic al ac]iunilor delupt` [i management financiar-contabil; ofi]eri din serviciul tehni-co-ingineresc; ofi]eri de serviciispecializate.

Argumentul care fundamenteaz`adoptarea acestor m`suri const` înnecesitatea de a se asigura un nivel

optim al competen]ei profesionalepentru îndeplinirea atribu]iilor indivi-duale, în special a celor corespunz`-toare func]iilor de comand` sau deconducere, pornindu-se de la realita-tea c` acest nivel optim nu se poateatinge numai prin absolvirea studiilor/cursurilor, ci este nevoie [i de expe-rien]`. Se poate spune despre o per-soan` c` este competent` s` îndepli-neasc` atribu]ii manageriale numaidac`, pe lâng` cuno[tin]ele acumulate[i deprinderile formate pe parcursulstudiilor, aptitudinile [i abilit`]ilepersonale, are [i o experien] dezirabilîn func]ii prestabilite. De fapt, acestprincipiu nu este o noutate, fiind pro-movat [i aplicându-se, dac` se poatespune a[a, dintotdeauna, [i se poateafirma cu convingere c` majoritateacadrelor militare îmbr`]i[eaz` aceast`idee.

Aplicarea reglement`rilor men]io-nate implic` o serie de responsabilit`]icare revin atât cadrelor militare, cât[i comandan]ilor [i [efilor lor, direc]i[i nemijloci]i, [i a structurilor de re-surse umane de la toate e[aloanele.Cadrele militare trebuie s`-[i proiec-teze traseul profesional astfel încât, prinop]iunile privind mobilitatea încarier`, s`-[i creeze posibilit`]ile deacces la func]ii superioare, conformcondi]iilor de ocupare a acestora.Comandan]ii/[efii [i structurile deresurse umane au datoria, legal` [imoral`, de a consilia cadrele militare,inclusiv în ceea ce prive[te propriacarier`. Pe lâng` cei men]iona]i, omare responsabilitate revine comisiilorde selec]ie, [i în special secretariateloracestora, care trebuie s` analizeze cufoarte mare aten]ie fiecare caz în parte(cu referire la documentele de evi-den]` ale fiec`rui candidat la selec]ia

pentru ocuparea unei func]ii) [i s`verifice dac` sunt îndeplinite condi]iileprev`zute în instruc]iuni, acesteadobândind un caracter eliminatoriu.Practic, respectivele condi]ii se adau-g` criteriilor eliminatorii pe care le auîn vedere secretariatele tehnice,pentru admiterea la analiz` în cadrulcomisiei de selec]ie, prev`zute înAnexa nr. 3 la Normele privindorganizarea [i func]ionarea sistemuluide selec]ie [i ierarhizare în vedereaevolu]iei în carier` a cadrelor militaredin Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,aprobate prin Ordinul ministruluiap`r`rii na]ionale nr. M.22/2010.

Capitolul la care ne-am referitreprezint`, de fapt, embrionul din carese va dezvolta proiectul mai ampluprivind managementul carierei, ocomponent` a managementului inte-grat al resurselor umane.

ECHIVALAREA/RECUNOA{TEREA

STUDIILORUNIVERSITARE

EFECTUATEÎN STR~IN~TATE

Potrivit prevederilor art. 147 alin. (1) din Legeanr. 1/2011 a educa]iei na]ionale, recunoa[terea

[i echivalarea studiilor sau a perioadelor de studiiefectuate în ]ar` sau în str`in`tate se realizeaz` pebaza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin alministrului educa]iei na]ionale [i a unor metodologiispecifice aprobate de senatul universitar al fiec`reiinstitu]ii de înv`]`mânt superior, pe baza normeloreuropene, ale sistemului european de acumulare [itransfer al creditelor de studii, cu respectareametodologiei-cadru.

Referitor la acest subiect, colonelul Doina Mure[an,[ef sec]ie înv`]`mânt militar în DMRU, ne-a precizaturm`toarele:

Conform Ordinului nr. 3677/2012,actele de studii ob]inute în str`in`tatecare corespund celor trei cicluri de studiiuniversitare tip Bologna implementateîn România, din punctul de vedere alduratei, num`rului de credite transfe-rabile acumulate [i al specializ`rii, serecunosc [i se echivaleaz` de CentrulNa]ional de Recunoa[tere [i Echivalarea Diplomelor (CNRED).

Institu]iile de înv`]`mânt superioracreditate din România echivaleaz`actele de studii ob]inute în str`in`tatecare nu corespund celor trei cicluri destudii universitare tip Bologna, învederea continu`rii studiilor în România,în cadrul aceluia[i ciclu de studiiuniversitare cu cel absolvit în str in`tate.Recunoa[terea nivelului actelor de studiise face tot de CNRED.

Un absolvent român al AcademieiWest Point din SUA, de exemplu, trebuies se adreseze centrului men]ionat maisus pentru ca studiile lui de licen] s fierecunoscute în România.

Lista actelor necesare pentru echi-valarea studiilor superioare efectuateîn str`in`tate se g`se[te pe site-ulMinisterului Educa]iei Na]ionale –www.cnred.edu.ro.

Pentru evaluarea dosarului, seachit` o tax` de 50 RON, la casieriaCNRED (program de luni pân joi, întreorele 9-15) sau prin ordin de plat`/mandat po[tal în care s fie men]ionat:Beneficiar: Ministerul Educa]iei Na]io-

nale; Cod Fiscal: 13729380; Banca:Direc]ia de Trezorerie [i ContabilitatePublic` a Municipiului Bucure[ti –DTCPMB; Cod IBAN: RO27TREZ7005003XXX000069; Cod SWIFT:TREZROBU Cod BIC: TREZ.

Pentru ca plata s fie valabil , pe or-dinul de plat` sau pe mandatul po[talemis trebuie s fie scris codul IBAN.

Dosarul întocmit se depune la Regis-tratura Ministerului Educa]iei Na]ionale,în programul de lucru cu publicul(luni, mar]i, miercuri [i joi, între orele9:00-11:00 [i 14:00-16:00 [i vineri, întreorele 9:00-11:00) sau prin po[t`, c`treCNRED, la adresa: Registratura Ministe-rului Educa]iei Na]ionale, Str. SpiruHaret, nr. 10, Sector 1, 010176 Bucure[ti.

Conform Regulamentului CNRED,durata procedurii de recunoa[tere pen-tru studii universitare este de maximum45 zile lucr`toare de la data depuneriidosarului complet. Eliberarea atestatelorse va efectua dup` programul luni-joi,între orele 09:00 - 12:00, la sediul CNRED.Pentru eliberarea atestatelor deechivalare este obligatorie prezen]atitularului sau a unei persoane împuter-nicite cu procur` notarial`, care s` seprezinte cu originalul diplomei echivalate[i cartea/buletinul de identitate.

Informa]ii suplimentare pot fisolicitate, telefonic, la nr. 021 313 26 77sau 021 405 63 12, de luni pân` joi, întreorele 09:00-12:00 sau prin e-mail, laadresele nistor.alina@medu.edu.ro saulucica.gheorghicean@medu.edu.ro.

La audien]ele dinluna martie, la mi-

nistrul ap`r`rii na]iona-le, au fost înscrise pe list`11 persoane. Dolean]elecelor 10 peten]i care s-auprezentat au fost ascul-tate, s`pt`mâna trecut`,de secretarul general alMApN, Codrin-DumitruMunteanu.

S` ai acela[i nume cu un ompolitic influent nu este întotdeaunaun avantaj. Cel pu]in în vremeacomunismului, când nu era delocu[or pentru aceia care aveau numecu rezonan] istoric , omonime cuale unor politicieni marcan]i din pe-rioada interbelic`. Dup` 1944, deexemplu, s te cheme Maniu era undezavantaj care î]i putea schimbaîntreaga via]`. Unul din peten]iiveni]i în audien] s`pt`mâna trecut`a avut acest privilegiu [i, în 1947, afost trecut în rezerv la trei luni dup`absolvirea [colii militare, pentru c`r`m`sese repetent la cursul de edu-ca]ie, cultur [i propagand , urmatînainte de a fi repartizat într-o unitatemilitar . {i-a ales atunci o alt carier`[i a ajuns profesor universitar. Acumare 88 de ani [i vrea doar s ob]in osatisfac]ie moral . Nu mai am mult,

bani pentru înmormântare mi-amadunat, a[a c nu urm`resc avantajemateriale, i-a spus secretarului gene-ral al MApN. A ob]inut documentejustificative de la arhivele militare,iar comisia constituit` la nivelulMApN va putea decide dac benefi-ciaz de prevederile Legii nr. 226/2011, act reparatoriu pentru cadrelemilitare îndep`rtate abuziv din ar-mat , în perioada 23 august 1944-31decembrie 1961.

Alte probleme aduse la cuno[-tin]a secretarului general Codrin-Dumitru Munteanu au avut caobiect solicit`ri de chemare/reche-mare în activitate, trecerea în corpulofi]erilor, men]inerea în activitatedup împlinirea vârstei standard depensionare, clarificarea unor situa]iiprivind încadrarea în anumite func-]ii. La unele dintre acestea, peten]iiau primit r`spuns pe loc. Din p`cate,pentru unii nu a fost cel sperat. Într-oasemenea situa]ie au fost [i trei ofi]ericare au solicitat aprobarea de aparticipa la examenul de admiterela cursul postuniversitar de dezvol-tare profesional în domeniul inter-arme. Absolven]i ai unor [coli mili-tare cu durata de trei ani, ace[tia auob]inut diplome de licen] dup ceau urmat, la stat, cursurile unor fa-cult`]i civile. Mai târziu, printre con-di]iile obligatorii care trebuie îndepli-nite pentru a urma cursul men]ionata fost [i aceea de a avea licen] mili-tar . Ofi]erii în cauz nu mai aveauîns` posibilitatea de a urma conti-nuarea studiilor la stat, pe locuribugetate, în academiile categoriilorde for]e. Legisla]ia în vigoare pe planna]ional nu le d`dea acest drept.Astfel c , acum, se consider bloca]iîn carier , f`r a avea [ansa de a fiîncadra]i în anumite func]ii, în ierar-hia sistemului militar. Actele norma-tive nu produc, de obicei, doar efectepozitive. Ar fi imposibil [i, din p`cate,aplicarea prevederilor legale poatetransforma anumite persoane învictime ale legisla]iei.

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

AURELIA N~STASEaurelianastase@yahoo.fr

18 Observatorul militar Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

CERCULMILITAR

NA}IONAL

REPLICA (II)

CULTURAL

Interferen]e culturaleJoi, 27 martie, ora 17.15, Sala de Cinema.Expunerea cu tema Militarii în politic`, politica

printre militari din cadrul programului culturalLumea militar` româneasc` (1859-1947), sus]inut`de profesorul universitar dr. Petre Otu, istoric militar.

Expunerea este înso]it` de prezentarea unuimaterial cu imagini ce ilustreaz` tema propus`.Participan]ii pot adresa conferen]iarului întreb`ri peteme de istorie militar`.

Intrarea este liber`.

Recital extraordinar de chitar` clasic`Luni, 31 martie, ora 18.30, Sala de

Spectacole.Recital sus]inut de C`t`lin {tef`nescu-P`tra[cu

[i invita]ii s`i: Drago[ Vitan, Bogdan Cioceanu, ValerioDi Natale, Ana-Maria Iordache.

Sunt replici [i p`r]ile din rol pe care, la teatru, actoriile rostesc interpretând un text, o succesiune deenun]uri afirmative, negative, interogative,

exclamative etc. Replica se refer` a[adar [i la „o parte dinrolul unui actor, constituind un r`spuns la cele spuse departener, precum [i la partea final` a unui fragment dedialog, care solicit` interven]ia interlocutorului sau ultimavorb` ce zice un actor într’un dialog înainte ca întrevorbitorul s`u s` ia cuvântul” (Laz`r {`ineanu, „Dic]ionaruniversal al limbii române”, edi]ia a VI-a, Editura „ScrisulRomânesc S.A.”, fost „Samitca”, Craiova, 1929): „a avut [ansas`-i dea replica m`tu[ii sale nu doar în film, ci [i pe scen`”(artline.ro).

Substantivul „replicare”, termen cu circula]ie limitat`în domeniul [tiin]ei, a fost preluat, pentru a da aparen]`doct` discursurilor publice, tehnice, comerciale, sociale,diplomatice, politice, care devin astfel mai arogante, darmai pu]in clare. „Replicarea” din biologie a fost introdus` [i

În program, lucr`ri de: Gaspar Sanz, JohannSebastian Bach, Luigi Legnani, Manuel de Falla,Joaquín Turina, Augustín Barrios, Heitor Villa-Lobos, Mario Castelnuovo-Tedesco, Leo Brouwer.

Intrarea este liber`.

EXPOZI}IISala Foaier. Expozi]ia de pictur` a artistului

plastic Liviu Stelian, membru al Asocia]iei Arti[tilorPlastici Bucure[ti. Expozi]ia este deschis` în perioada17-30 martie.

Expozi]ia poate fi vizitat` zilnic, între orele11.00-19.00.

Informa]ii privind evenimentele culturale, latelefon: 021.313.86.80 int.136, 156.

în jargonul celor din domeniul informaticii: „Achizi]ia de licen]e[i servicii aferente pentru asigurarea replic`rii avansate adatelor sistemului actual de e-guvernare c`tre sistemeleinformatice la nivel na]ional [i pentru cre[terea capacit`]iiopera]ionale a infrastructurii IT” (licitatie-publica.ro). Se poate

b`nui c` asocierea ciudat` de vocabule „replicarea c`tre”înlocuie[te construc]ia fireasc` „transmiterea c`tre”, întrucâtse pare c` este vorba de fapt de transmiterea de copii aleunor date, denumit` „replicare avansat`”.

Cuvântul a p`truns [i în limbajul psihologilor:„desf`[urarea unor replic`ri sistematice [i conceptuale vapermite cercet`torului s` delimiteze condi]iile”(hyperion.psychologyexplorer.com). Se pretinde în mod

pre]ios c` „al]i doi cercet`tori [...] au replicat experimentulefectuat de [cercet`tori preceden]i]” (ibidem), în loc s` sespun` normal c` „au reluat experimentul”. Autori decomunicate diplomatice au impresia, probabil, c` „înmul]ire”sau „r`spândire” ar fi vorbe prea pu]in solemne [i recurg la„replicare”: „au analizat spectrul îngrijor`tor al replic`riiunor […] fenomene secesioniste” (adevarul.ro). {i unorredactori de discursuri din diferite sfere ale vie]ii sociale lise pare banal` claritatea unor cuvinte cum ar fi „repetare”,„reluare” [i se exprim` bizar, probabil mândri de ciud`]eniilepe care le emit: „gradul de dificultate al replic`rii în Europaa modelului de succes din Statele Unite” (ziare.com);„autorit`]ile locale [i-au manifestat dorin]a s` sus]in` […]replicarea acestui tip de proiecte […] [i în alte domenii”(fdc.org.ro).

S` fim a[adar aten]i s` nu „replic`m” astfel de exemple!

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEAconstantin.pistea@presamil.ro

PE URMELEEVADA}ILORDIN GULAG

Când avea vreo 15 ani, Sylvain Tesson a dat peste cartea À marche forcée, scris` de un ofi]er polonez, Slavomir Rawicz, [i publicat` pentru prima dat` în anii '60, în care Rawicz, arestat de NKVD [i deportat în

Siberia, povestea evadarea sa din gulag al`turi de [ase camarazi. Traversarea înplin` iarn` a taigalei Siberiei, stepelor Mongoliei, de[erturilor Gobi [i Tsaidam, aTibetului [i lan]ului himalayan, pentru a g`si salvarea în India, f`cuse patru victime.

Tesson, n`scut în 1972, geograf, ziarist [i scriitor, a mers pe urmele evada]ilor,pe alocuri ca un soldat r`nit, pentru a aduce un omagiu „tuturor c`l`torilorstepelor, tuturor înfometa]ilor de orizonturi, tuturor pionierilor care defri[eaz`spa]iul [i neobosi]ilor care [tiu c` a te opri înseamn` moarte”. El a l`murit faptul c`nu a încercat s` aduc` dovezi în sprijinul nara]iunii lui Rawicz, pus` la îndoial` nudoar o singur` dat`, [i c` a mers din Siberia în India (de la nord la sud, pe „axalupului” în c`utare de prad`), de cele mai multe ori pe jos – 6000 de kilometri by fairmeans, cum zice el, adic` f`r` tren sau auto, pentru a-[i dovedi mai mult sie[i c`evadarea respectiv` ar fi fost posibil` a[a cum a povestit-o polonezul.

SYLVAIN TESSON,Axa lupului. Din Siberiapân` în India pe urmele

evada]ilor din gulag,Editura Polirom,

2014

Nu [tiu cum este cartea lui Rawicz, dar a lui Tesson impresioneaz`. Pe alocuriaproape neverosimil`, povestea c`l`toriei francezului are [ansa nu doar a priviriiunui turist experimentat, atent la detalii, ci [i a talentului de scriitor de care d`dovad` din plin Tesson. El compar` de[ertul chinezesc cu „o fiar` moart` care-[iarat` spinarea dezgolit`”, iar un peisaj sumbru îl inspir` s` scrie c` „se întâmpl`câteodat` ca geografia s` asude triste]e”. De o rezisten]` fizic` ie[it` din comun(parcurge sute de kilometri cu un genunchi distrus), î[i învele[te cârna]ii usca]i înpungu]e, pentru ca ur[ii s nu fie atra[i de miros, [i cite[te câteva poeme dintr-oantologie înainte de somnul scurt, pentru a-[i sp`la creierul de rutina mersului. Dealtfel, pentru a ]ine departe ur[ii, nu doar c`-[i ]ine legat de rani]` un clopo]el, ci [irecit` versuri cu voce tare în timpul mersului, în acord cu spa]iul parcurs: „Péguyîn step`, Apollinaire la în`l]ime, Shakespeare în plin` furtun`”. A[ glumi pu]inspunând c`, pentru un context livresc perfect, i-ar mai fi trebuit o pisic` sau unmotan, dar ce s` fi f`cut cu a[a ceva prin toate mla[tinile [i de[erturile str`b`tute?

Un nebun frumos acest Tesson, c`ruia îi place melancolia drumului de unulsingur: „M` doare-n cot dac` m` fulger`”; „Melancolia e o floare pe care o iubesc.E un sentiment desuet pe care locuitorii ora[elor moderne din Vest l-au dat înschimbul nelini[tii”. Iube[te libertatea de mi[care, pe care o vede ca pe un atu încompara]ie cu experien]a evada]ilor (mereu pe fug` [i cu teama de a fi prin[i), darare [i momente în care singur`tatea îl cam cople[e[te – „Simt strânsoarea imensit`]iica pe un la] ce m` sugrum`”. Asemenea unui film bun, cartea sa este o predic`despre valoarea vie]ii tr`ite în libertate.

General C. DRAGUEduca]iunea moral` [i

na]ional` în armat`.No]iuni de pedagogie

Edi]ia a III-a rev`zut` [iad`ugit` Sibiu,

Tipografia {coaleiMilitare de Infanterie nr. 2,

1928, p. 111Cine nu este convins c` jocurile denoroc (c`r]i, rulete etc.) sunt [ar-latanii [i ho]ii deghizate? To]i juc`torii

se a[eaz` la joc cu gândul s` goleasc` buzuna-rele prietenilor de joc. {i, din toate acestea, nucâ[tig` nimeni, c`ci ce se câ[tig` azi se pierdemâine cu vârf [i îndesat. Cluburile sunt sin-gurele care câ[tig`.

Osta[ii care au fost ataca]i de aceste vicii auajuns întotdeauna r`u. Mul]i s-au împu[cat,fiindc` pe lâng` c` au p`c`tuit contra sentimen-tului datoriei, c`ci ce treab` de instructoreducator [i comandant poate face un juc`tor dec`r]i, care vine cu ochii umfla]i de nesomn, cas`-[i îndeplineasc` apostolatul s`u? Dar mul]iau mâncat solda companiei, banii aprovizion`riisau banii din casa corpului sau casierului. Sause împrumut` pe cuvânt de onoare [i nu mai potpl`ti. {i câte alte acte de degradare moral`!

JOCURILEDE NOROC

Chiar în timp de r`zboi s-au v`zut ofi]eri(activi [i de rezerv`) care n-au pregetat a sejefui de bani unii pe al]ii, jucând jocuri de noroc,tocmai atunci când existen]a neamului era înpericol de moarte, când orice clip` neîntre-buin]at` în folosul salv`rii situa]iei era o pierderefoarte mare [i când cei cu adev`rat` dragostede neamul lor se v`itau c` n-au destul timppentru lucru spre a-[i putea face în întregimedatoria.

Aceasta probeaz` pân` la eviden]` cât suntde grozave patimile omene[ti [i cât` t`rie de suflettrebuie pentru a face fa]` patimilor ce clocotescîntr-un om [i c` numai cei care au voin]` de fier –[i caracter – pot sc`pa din ghearele lor [i pot fi defolos carierei [i neamului.

19Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

DREPTUL LA ZÂMBET

DESEN REALIZAT DELOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

„

„

„

Pân` [i [arpele are o coloan`vertebral`. Cum o folose[te,e problema lui. Una asumat`.

PE LOC, REPAUS!

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

constantin.pistea@presamil.ro

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEAflorin.sperlea@presamil.ro

DOU~ IPOSTAZEALE UNUI GRAD ÎNDEP~RTAT

Era prins de tot, cam caJuc`torul lui Dostoievski, iarlucrul acesta nu m-ar fi surprinsatât dac` n-a[ fi [tiut c` b`rbatuleste, de la 8 la 16, colonel.

Treceam ca tot omul pe lâng` ni[te magazine[i [ti]i cum sunt la noi: farmacie, banc`,

minimarket, pariuri sportive, farmacie, banc`,minimarket, pariuri sportive [i tot a[a. Ei bine, la untermopan cu pariuri, transparen]a mi-a permis s` v`d,timp de câteva secunde înghe]ate, cum un b`rbat lavreo 45 de ani b`tea ritmic în ceea ce popular numim„p`c`nele”. Era prins de tot, cam ca Juc`torul luiDostoievski, iar lucrul acesta nu m-ar fi surprins atâtdac` n-a[ fi [tiut c` b`rbatul este, de la 8 la 16, colonel.

Mi-au trecut multe prin cap în acele câtevasecunde. De ce îi place jocul acela stupid? Cum poateun cadru militar s` decad` atât, încât s`-[i g`seasc`relaxarea în a[a ceva, adic` în ni[te fructe aliniate [iîn iluzia c` aparatul acela îi poate da bani de-o bere?Înc` nu în]eleg. Bine, mi-e greu s` pricep pasiuneaoricui pentru „p`c`nele”, dar când o astfel de „]aca-paca” se împrietene[te cu unul ajuns atât de sus încariera militar`, îmi vine s`-mi dau cu ap` rece pestefa]`. Cu respectul cuvenit gradului, a[ aplica acela[iprocedeu [i pe împricinat.

Pân` la urm`, problema lui, mi-am spus. Dac` a[a-[ivede via]a, n-are decât. Trist, dar „îngurgitabil”. Sigur,n-a[ vrea s` m` trezesc la vârsta respectiv` în fa]aunui aparat pe care s`-l plesnesc în crize. Dar cum mi-arpl`cea s` ajung? Aceasta este întrebarea. {i aici vine

contraexemplul, tot dintr-o experien]` personal`. Eclar c` „p`c`nitul” a sc`zut mult în ochii mei, dar amcunoscut [i alt caz, în care, tot un colonel (s` nucrede]i c`-i urm`resc înadins), m-a surprins foartepl`cut.

Era-ntr-o zi însorit`, în p`rcule]ul meu de cartier,cu nepo]elul. Îl d`dea în leag`n, dar nu oricum. El,

tipul dur, avea bermude [i [apca invers, ca pu[tanii,iar pe deasupra mai f`cea [i-n toate felurile ca s`-[idistreze nepo]elul, de-mi era jen` s`-mi deconspirprezen]a. Totu[i, ne-am vorbit, doar eram pentruacela[i lucru în parc, [i mi s-a p`rut emo]ionant desimpatic în timp ce-mi povestea dragostea pentru celmic.

Lesne de în]eles cum mi-ar pl`cea s` fiu la atât deîndep`rtatul grad de colonel. Mai r`mâne doar s`-mialeg modelul de bermude. C` de p`c`nit, pot s-o fac[i la mine acas`, mai ales în elemen]ii caloriferului,când b`trâna de deasupra ascult` prea tare „Coteleapelor Dun`rii”.

O armat` este cu atât mai puternic` [i mai de succes, cu cât poporul dinmijlocul c`ruia provine [i care o sus]ine are mai mult` încredere în ea.

• Cine crede c` poate avea autoritate f`r` prestigiu se în[al`. Vorbim despreautoritatea real`, bazat` pe competen]`, care impune admira]ie [i respect.Poate exista [i o altfel de autoritate, care este insuflat` de team`, dar atunciavem de-a face cu un pseudoprestigiu. Iar toate acestea sunt sortite s` nudureze. • Pân` [i [arpele are o coloan` vertebral`. Cum o folose[te, e problemalui. Una asumat`. • Suntem oameni: uneori conteaz` mai mult istoria care afost scris` cu cerneal`, decât cea care a fost scris` cu sânge. • Urm`ri]ioamenii care vorbesc despre al]i oameni: nu le pute]i sesiza inteligen]a, dar lepute]i observa u[or caracterul. • Lua]i statuia Libert`]ii [i duce]i-o undeva, înalt` parte, în Alaska, de exemplu. Ea [i-ar p`stra intact` valoarea, mesajul,simbolistica... {i totu[i... • Dac` ar fi s` opteze între un film care aduce bani [iun film de art`, orice produc`tor ar fi un fraier dac` nu [i-ar cunoa[te interesul.Acesta este [i principalul motiv pentru care pe pia]` nu se afl` foarte multefilme de art`... • Oriunde [i oricând în lumea asta, un succes nu este, defiecare dat`, unul total; un e[ec, îns`, este mereu unul total. • „Bravo, [efu’,sunte]i mare!” Când auzi acest lucru, trebuie s` te îngrijorezi de dou` ori: maiîntâi, pentru c` urechile tale aud doar ceea ce tu ai vrea ca ele s` aud` [i, în aldoilea rând, chiar e[ti departe de a fi mare... • Omule, nu te plânge de pu]inulpe care îl ai, ci mul]ume[te-te cu el. Întotdeauna va exista cineva care, cucertitudine, are mai pu]in decât tine! • Credin]a este un act profund deîn]elegere [i de iubire. Nu unul de nego], de schimb în natur`, de negocieresau de diferite alte clauze... • Inteligen]ele mari sunt cele care fac, de fiecaredat`, ca oamenii s` fie valoro[i. Caracterele mari sunt cele care fac, în schimb,ca oamenii s` fie mari. • Un om poate renun]a la ideile lui proaste f`r` regrete.În mod evident, numai dac` [tie care sunt ele. Altfel, [i regretele vor fi preatârzii... • P`s`rile cânt`toare nu s-au adunat niciodat` pentru a forma împreun`un cor. Oamenii înc` mai pot face acest lucru. • Multe din deciziile care se iauîn domeniul militar – la nivel tactic, operativ, strategic – sunt departe de a fiintui]ii scânteietoare, fulgurante. Ele sunt rezultatul unei preg`tiri istovitoare,a unei culturi militare pe m`sur`. • Se [tie c` ho]ul neprins este negustorcinstit. Dar parc` sunt prea mul]i, totu[i, cei care doresc ardent ca s`transforme aceast` constatare într-un adev`rat principiu... • Un om nu poatefi, în acela[i timp, [i un mare, [i un nimeni. Cu o excep]ie: când este un marenimeni. • M` rog la Dumnezeu ca România, dup` ce va ie[i din criza în carese afl` acum, s` nu intre într-o alt` perioad` de tranzi]ie... • Într-un r`zboioarecare, nu se trage cu arma în cultur`, în mod expres. Dar orice foc de arm`care se trage r`ne[te [i cultura. • P`mântul acesta este, uneori, prea mic, iaralteori, prea mare, pentru om. A[a cum tot adev`rat este [i faptul c` omul este,uneori, prea mic, alteori, prea mare, pentru acest P`mânt. • Într-o trezorerieoarecare, adev`ra]ii boga]i nu sunt casierii, ci persoanele ale c`ror valori sunttezaurizate acolo. • Înainte de a continua, trebuie s` [tii ceva: rezisten]a [iimunitatea la critic` sunt direct propor]ionale cu nivelul ierarhic al celuicriticat, ceea ce include [i eficien]a sistemului s`u de rela]ii [i de protec]ie. Caurmare, dac` te m`nânc` undeva, po]i continua... • În fiecare ]ar` se afl` câteo armat`. Când nu este a lor, este a altora. • Robi ai lui mai mult [i mai repede,toat` via]a nu facem altceva decât s` acumul`m. Din p`cate, îns`, nu prea[tim s` adun`m lucrurile care chiar conteaz`... • S-a întâmplat ca, uneori, îndiferite situa]ii, s` scurtez drumul, s-o iau pe scurt`tur`. Pe când, de la minese a[tepta ca s` parcurg drumul întreg, pas cu pas... • Doamne, au fost atât demulte marile pove[ti de dragoste, c`rora, prin c`s`torie, li s-au t`iat aripile!...• Vorbea repede [i tare. {i a[a a p`c`lit mult` lume, de fapt pe to]i cei carecredeau c` are ceva de spus. • Lucrurile n-au stat în loc, din punct de vederesocial, chiar dac` nu tot ce s-a întâmplat reprezint` [i o evolu]ie. De exemplu,pe vremuri erau multe soacre cu trei nurori, pe când ast`zi sunt multe nuroricu trei soacre. • U[a din dos a fost inventat` pentru a asigura lini[tea [iconfortul celor care doreau s` fie siguri c` vor ob]ine un loc în fa]`. • Estefoarte important ca un om s` fie, decât s` se spun` despre el c` este sau c` ar fi...• Cei care merg pe anumite urme se laud` mai mult decât cei care au l`saturmele respective...

CRIV, 35!

S e spune c` Ecaterina a II-a,împ`r`teas` a Rusiei, dar

prin]es` german`, dup` ce se va fiacomodat cu limba rus` ar fi dorits` ]in` un discurs distin[ilor s`isupu[i în Sala Tronului. Dornic` s`[tie impactul pe care îl vor fi avutcuvintele sale, a întrebat unconsilier apropiat, în speran]aob]inerii unui feedback favorabil.„Majestate – i-a spus nobilul rus –a]i fost impun`toare, categoric` [iconving`toare, dar nu am în]elesabsolut nimic!”

Nu de pu]ine ori, intelectualii searunc` dezinvolt în joculcuvintelor, de preferat multe,curgând [uvoi, uitând sensurile lor,ignorându-le în simplitatea lorcomunica]ional` sautransformându-le dup` bunul plac,ad`postind sub pulpana lorîn]elesuri numai de ei [tiute. Amasistat, nu o dat`, la discursuriample, care, f`r` s` fie închegateneap`rat într-o limb` de lemn,a[adar, dovedindu-se, la primavedere, cuceritoare în be]iaîn[iruirii de cuvinte, nu au reu[its`-mi spun`, de fapt, nimic, nicidespre cel care vorbe[te [i nicidespre subiectul interven]iei sale.Este acesta un neajuns teribil alintelectualilor care prefer` s` seasculte pe sine, ignorându-[iinterlocutorii.

I-am admirat mai mereu, deaceea, prin contrast, pe fotografi [icaricaturi[ti. Ei reu[esc s` ofere, fieîntr-o imagine vie, fie într-un deseninteligent construit, cu personaje

abia schi]ate care schimb` sau nureplici, echivalentul sintetizat [iconceptualizat al celor 1.000 decuvinte necesare pentru a descrieevenimente, personaje, st`ri despirit sau atitudini. Ei surprind orealitate într-o frac]iune desecund`, una care poate încorporaistoria tr`it` [i deja irosit`, sau odescriu, din câteva linii, în joculamuzant al ironiilor ascu]ite, bine]intite, care î]i r`mân în mintepentru totdeauna.

Pe Cristi Vecerdea îl [tiu defoarte mult` vreme [i l-am admiratmereu pentru calit`]ile minunate

cu care, f`r urm de parcimonie,l-au înzestrat ursitoarele: ironie [iautoironie, talentul de a creapersonaje, atunci când nu îi oferimnoi în[ine propria mutr pentru a oeterniza în linii [i culori pe care leprivim apoi cu bucuria descopeririinoastre într-o nou ipostaz ,capacitate de reac]ie imediat printr-oreplic spumoas , transpus , de celemai multe ori, în desen satiric inspirat[i, lucru rar întâlnit, o modestieexemplar de care, recunosc, suntprofund impresionat de fiecare dat`când îl întâlnesc.

Pierdut, în aparen]`, încotidianul dezolant, CristiVecerdea-CRIV este, în realitate,

un observator fin [i atent la tot ceeace se întâmpl` în jur. L-am v`zutsuferind pentru neîmplinirile [ie[ecurile altora, trist pentru propriilenerealiz`ri, dar salvându-se mereuprintr-o replic` ingenioas`,stârnind, benefic, râsul, printr-undesen satiric în care î[i livreaz`,stilizat, nemul]umirile, r`zvr`tindu-seartistic împotriva unei realit`]i careî[i merit` m`car biciul ironiei.

Am scris, în „Observatorulmilitar”, nu de pu]ine ori, articolecare i-au iritat pe unii [i pe al]ii.Inevitabil, a[ spune! Dar cuadev`rat furio[i i-am v`zut pe

unii dup` publicareacaricaturilor lui CRIV. Nu a fostnevoie de analize temeinice de„rating” (ast`zi, de pild`, paginanoastr` de Facebook d` verdictesigure [i imediate, semn alaprecierii de care se bucur`Cristi Vecerdea!), c`ci îns`[idispari]ia sa din paginilepublica]iei, la un moment dat,pentru o vreme, a fost elocvent`pentru a contura for]a de „izbire”a unui simplu desen satiric!

La cei 35 de ani de activitate înaceast` nobil` breasl` acaricaturi[tilor, îi doresc lui CRIVs` r`mân` acela[i, indiferent devremuri!

Pierdut, în aparen]`, în cotidianul dezolant,Cristi Vecerdea-CRIV este, în realitate, unobservator fin [i atent la tot ceea ce se întâmpl`în jur. L-am v`zut suferind pentru neîmplinirile[i e[ecurile altora, trist pentru propriilenerealiz`ri, dar salvându-se mereu printr-oreplic` ingenioas`, stârnind, benefic, râsul,printr-un desen satiric în care î[i livreaz`, stilizat,nemul]umirile, r`zvr`tindu-se artistic împotrivaunei realit`]i care î[i merit` m`car biciul ironiei.

20 Observatorul militar Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

DECESE

PROMO}II

pentru luarea în eviden]`, \ncontul: Ordean Tiberiu, CODIBAN: RO41BRDE330SV75229753300. Persoane de contact:colonel Ilie Mihai, tel. 0742 041030, 2103/102; colonel NicolaeHane[, tel. 0745 515 058, 2103/105; locotenent-colonel TiberiuOrdean, tel. 0733 737 827.

Prima promo]ie de ofi]eri ingi-neri de calculatoare electronice,1969, a Academiei Militare Gene-rale, s`rb`tore[te 45 de ani de laabsolvire. Evenimentul va avea locpe data de 28 martie, ora 10.00, laCercul Militar Na]ional. Sunt invita]is participe to]i ofi]erii ingineri decalculatoare (IT), absolven]i aiAcademiilor Militare din toatepromo]iile. Pentru rela]ii suplimen-tare poate fi contactat colonelul (r)ing. Aurelian Halus la telefoanele021 336 87 56 [i 072 231 55 14 saue-mail: aurelian@halus.ro.

Promo]ia 1974 Erou c`pitan ing.Vidrean Ion a Facult`]ii de meca-nic`, specialitatea subingineriartilerie, din Academia Militar`Tehnic , serbeaz 40 de ani de laabsolvire. Întrucât anterior nu s-amai organizat nici o revedere apromo]iei, to]i membrii grupei suntruga]i s ia leg tura cu locotenent-colonelul (r) ing. Adrian Brahneatel. 0729 042 736 sau e-mail:adibrahnea@yahoo.com, pentru ase stabili detaliile revederii promo]iei.

Absolven]ii {colii MilitareSuperioare de Ofi]eri Activi NicolaeB`lcescu, sec]ia artilerie [i rachete,promo]ia decembrie 1969, organi-zeaz`, în perioada 28-31 august,s`rb`torirea a 45 de ani de laabsolvirea [colii. Activitatea se vadesf`[ura la sediul {colii deAplica]ie pentru Unit`]i Sprijin deLupt General Eremia Grigorescu,din Sibiu, conform programuluitrecut în invita]ie. Suma aferent`întregii activit`]i, inclusiv excursiadin zona M`rginimii Sibiului, dindata de 30 august este de 300 lei/persoan` [i va fi virat` în contulRO70INGB0000999904204213(RON), pe numele colonel (r) IoanL`p`dat. Persoane de contact: colonel(r) Ioan L`p`dat, tel. 0722.263.471;0269.254.894 [i colonel (r) NicolaeMunteanu, tel. 0744.314.237.

Promo]ia 1984 a {colii Militarede Ofi]eri Activi de Tancuri [i Autoorganizeaz întâlnirea prilejuit des`rb`torirea a 30 de ani de la ab-solvire, în zilele de 20 [i 21 sep-tembrie. Strigarea catalogului seva face în ziua de 20 septembrie,ora 11.00, la {coala de Aplica]iepentru Unit`]i de Lupt Pite[ti. Ceicare doresc s participe vor depunesuma de 100 lei pân` pe data de30 mai 2014 pentru luarea îneviden]`: D`nu] Neagoe, BancaTransilvania, Cod IBAN: RO12BTRL00301201502142XX, sucursa-la Pite[ti. Diferen]a de 300 lei/familie va fi depus` în acela[i cont,pân` la data de 31 iulie 2014. Per-soane de contact: colonel dr.

ANIVERS~RI

P entru anul [colar 2014-2015, înscrierile copiilor îngr`dini]ele [i în cre[a din cadrul Complexului Pre[colar al

Ministerului Ap`r`rii Na]ionale se fac în perioada 1-25.04.2014, lasediul celor dou` gr`dini]e.

Condi]iile de înscriere se afl` afi[ate la sediile gr`dini]elor: –Gr`dini]a [i cre[a Cob`lcescu – Strada General Constantin Cristescunr. 5, sector 1, tel. 021 313 11 74, STAR 1004/447, persoan` decontact Nicoleta Pavel; – Gr`dini]a Plevnei – Calea Plevnei nr. 137 B,sector 6, tel. 021 319 60 09.

Rela]ii suplimentare la telefon: 021 313 11 74, STAR 1004/447[i 021 319 60 09, orele 08.00-16.00.

Consiliul Director al A.C.M.R.R.A.T.I.R.E. ureaz mult s`n`tate,via]` lung` [i multe satisfac]iial`turi de familie [i cei dragi,urm`torilor membri ai asocia]ieicare, în cursul lunii aprilie 2014,împlinesc frumoase vârste, dup`cum urmeaz : coloneii (r) MihaiDobrescu, Florian Pi]uru, NiculaiGavril , Darius Popescu, coloneii(r) ing. D. Constantin Penciu, IonI. Vasilescu, locotenent-colonelul(r) Gheorghe Urzic , maiorul (r)Florian Emil Priscanu, plutonie-rul-adjutant principal (r) VasileScurtu [i sergentul-major (r)Valeria Badea. Transmitem ace-lea[i ur`ri [i membrilor care, înluna aprilie 2014, î[i serbeaz ziuaonomastic în duminica Floriilor[i de Sfântul Gheorghe. Totodat ,Consiliul Director ureaz tuturormembrilor asocia]iei s`n`tate [iprosperitate cu ocazia SfintelorS`rb tori de Pa[ti.

Consiliul de conducere alADMRR Alexandru Ioan Cuzaureaz membrilor asocia]iei care,în luna aprilie, î[i serbeaz` ziuade na[tere: generalii/comandorii(r) Lucian B`dulescu, ConstantinHonciu, Florin Iacob, NeculaiGavril`, Vasile Mitroi, Mircea

MUL}UMIRI Cu ocazia anivers`rii zilei dena[tere, colonelul (r) IulianRotaru adreseaz` generalu-lui de brigad` (ret.) MihailCiocârlan cele mai alese gân-duri, profund` recuno[tin]` [iun sincer La Mul]i Ani!

Cu cele mai alese sentimentede pre]uire, adres`m gândurilenoastre de recono[tin]` genera-lului prof. dr. Adrian Barbilian [imaiorului dr. Ioan Tudorache, cât[i întregii echipe de speciali[tipentru profesionalismul, delica-te]ea [i responsabilitatea manife-state în tratarea unui traumatismdestul de sever suferit de so]iamea. Datorit acestei conduite ire-pro[abile a personalului medicaldin Spitalul Universitar de Urgen]Militar Central Dr. Carol Davila,am reg`sit lini[tea familial , dar maimult de orice, mi-am înt rit încre-derea în Armata Român care nune-a uitat [i are grij` [i de noi,rezervi[tii!

GENERAL DE BRIGAD~ (R) DR.NICOLAE POPESCU

COMEMOR~RI La 30 martie 2013, camaradulnostru, caporal POPESCU ELVISCLAUDIU, a trecut la cele ve[nice.La un an de la aceast trist des-p`r]ire, camarazii din Regimentul30 Gard Mihai Viteazul îi p`streaz`vie amintirea [i sunt al`turi defamilia îndurerat .

organizator [i aproape de militari.Între militarii care l-au cunoscut al`sat un gol imens. Consilieriicomandan]ilor din armata român`deplâng dispari]ia prematur` aplutonierului-adjutant principalDASC~LU CONSTANTIN dinBrigada 61 Vân`tori de Munte [isunt al turi de familia îndurerat .Dumnezeu s -l odihneasc în pace! Personalul UM 01158 MiercureaCiuc este al turi de familie în acesteclipe grele pricinuite de trecerea îneternitate a colegului nostru plutonier-adjutant principal DASC~LU CONS-TANTIN. Sincere condolean]e fami-liei îndurerate! Dumnezeu s`-lodihneasc în pace! Cu profund regret, colectivulBatalionului 22 Vân`tori de MunteCire[oaia din Sf. Gheorghe î[iexprim` întreaga compasiune [ieste al turi de familia îndurerat`a plutonierului-adjutant principalDASC~LU CONSTANTIN, înaceste clipe de triste]e, pricinuitede trecerea în eternitate a acestuia.Sincere condolean]e în acestemomente de grea încercare!Dumnezeu s -l odihneasc în pace! Cu profund regret, personalulComandamentului Brig`zii 61Vân tori de Munte Miercurea Ciuc[i al subunit ]ilor de brigad subor-donate î[i exprim întreaga compa-siune la trecerea fulger`toare înnefiin]` a plutonierului-adjutantprincipal DASC~LU CONSTAN-TIN, consilier al comandantuluimarii unit ]i, cel care a fost un buncamarad, coleg [i prieten. În acestemomente dureroase, suntemal turi de familia greu încercat [itransmitem pe aceast cale, sincerecondolean]e! Îi vom p`stra însuflete o frumoas amintire. Dum-nezeu s -l odihneasc în pace! În diminea]a zilei de 20 martie2014 a plecat dintre noi, mult preadevreme [i mult prea dur, c`pitan-comandorul MATACHE EUGEN,l sând în urma lui o mam , o so]ie [io fiic . La numai 47 de ani, a ajuns laEscadrila din cer. Dumnezeu s -lodihneasc în pace! Sâmb`t , 22martie, a fost condus pe ultimul drumde familie, prieteni [i colegi.

Joi, 20 martie, membriiAsocia]iei Diploma]ilor Militariîn Rezerv` [i în RetragereAlexandru Ioan Cuza au depuso coroan` de flori la Monu-mentul domnitorului al c`ruinume îl poart`, din DealulMitropoliei, cu prilejul s`rb`-toririi a 194 de ani de la na[-terea acestuia. 2014 reprezint`pentru seniorii diploma]ieiap`r`rii anul în care se împli-nesc 155 de ani de la înfiin]areaServiciului de Informa]ii alArmatei de domnitorul Cuza,prilej de rememorare cu pio-[enie [i patriotism a tuturordiploma]ilor [i cerceta[ilormilitari cu func]ii de înalt`demnitate în stat.

RECUNO{TIN}~

DOMNITORULUI

AL. I. CUZA

SEMNAL Intitulat` sugestiv Sub însemnele

Geniului, lucrarea se dore[te a fi o ree-ditare a fotodocumentarului elaboratîn anul 2009, într-o form` completrevizuit` [i ad`ugit`. Cartea reu[e[tes` realizeze într-un singur tablou bio-grafia la zi a uneia dintre cele mai com-plexe arme din compunerea ArmateiRomâne – arma geniu.

Partea de text red`, în ordinecronologic`, cele mai importante reperereferitoare la structura organizatoric`,dotarea cu mijloace [i materiale tehnice,formarea cadrelor militare, instruirea [iîntrebuin-]area trupe-lor de geniuîn timp depace [i lacampanie,de-a lungulcelor 155ani de exis-ten]`, multed i n t r eacestea fiindinedite.

Asocia]ia Na]ional` aCadrelor Militare în Re-zerv` [i în Retragere, alc`rei patron este Alexan-dru Ioan Cuza, a organizatjoi, 20 martie, cu ocazia îm-plinirii a 194 de ani de lana[terea acestuia, în SalaNorvegian` a CerculuiMilitar Na]ional, lansareaa dou` c`r]i dedicate do-mnului Unirii: Cuza-Vod` –f`uritor al statului na]ional român modern [i Undomnitor, o epoc` - Cuza-Vod` în con[tiin]a româ-

nilor, scrise de colonelul(r) dr. Gheorghe Cris-tache, reputat istoricmilitar. Cei prezen]i laacest eveniment au apre-ciat ini]iativa ANCMRRde a-l s`rb`tori pe Alex-andru Ioan Cuza, cel careeste [i f`uritorul armateiromâne moderne. GENERAL DE BRIGAD~ (R)

DR. GHEORGHE CRE}U

Doresc s` îmi exprim adâncadurere legat` de plecarea dintrenoi a generalului (r) IOAN SORIN.Este o pierdere prematur a unuiom de mare valoare. Ca repre-zentant permanent al României laNATO, am avut onoarea s` cola-borez cu Domnia Sa în calitatea sade [ef al Reprezentan]ei Militare aRomâniei la NATO [i UE, apre-ciindu-i calit`]ile deosebite, demilitar al Armatei Române [i depersoan` cu o cultur` vast` [i cuînalte tr`s`turi morale. Îmi voiaminti întotdeauna cu pl`cere decolaborarea noastr` apropiat`, deexperien]a sa extins [i de pl cereade a m` între]ine cu Domnia Sa.Transmit familiei îndoliate adâncamea compasiune pentru pierdereasuferit`, odat` cu sincerele melecondolean]e, precum [i cu convin-gerea c` domnul general IOANSORIN va fi întotdeauna rememoratcu respect [i pre]uire.

AMBASADOR SORIN DUCARU,ASISTENTUL SECRETARULUIGENERAL AL NATO PENTRU

AMENIN}~RI EMERGENTE DESECURITATE

Mrejeru, Vasile Mugioiu, IoanRoman, Arcadie Sasu, {tefan Stan,Adrian-Gheorghe T`nase, ViorelToma, Adrian Vala[uteanu, IonVasilescu, maior (r) Ion Ene, mult`s`n`tate, via] lung , multe bucurii[i satisfac]ii al turi de familie [i deto]i cei dragi. Acelea[i ur`ri le trans-mitem tuturor celor care î[i serbea-z ziua onomastic de Sfântul MareMucenic Gheorghe [i S`rb`toareaFloriilor. La mul]i ani! La ceas aniversar, pe 25 martie,de Buna Vestire, când bunul,iubitul [i îndr`gitul nostru so], tat ,bunic [i str`bunic, colonel (r) PetreBrabete, împline[te o frumoas`vârst`, 87 de prim`veri, noi, ceimai apropia]i ai s i, îi adres`m dininim toate ur`rile de s`n`tate, via]`îndelungat` plin` de satisfac]ii [iîmpliniri. S` ne tr`ie[ti ani mul]i,dragul nostru! La mul]i ani!

ILEANA BRABETE - SO}IA

Adrian B`l`l`u, tel. 0742 073 103,colonel Niculaie Necula, tel. 0721779 433, colonel ing. CristianPetre, tel. 0744 348 919, locote-nent-colonel D`nu] Neagu, tel.0745 061 665, locotenent-colonelDaniel Anca, tel. 0745 061 620 saucomisar [ef (r) Nicolae Bahrim,tel. 0722 574 536.

Promo]ia 1989 a Liceului MilitarDimitrie Cantemir din Breazaorganizeaz`, pe 17 mai, Revedereade 25 de ani. Vom fi bucuro[i,absolven]i, profesori [i coman-dan]i, s` dep`n`m amintiri despreminunatele clipe petrecute înGr`dina lui Cantemir. Detalii des-pre organizarea evenimentuluipute]i ob]ine de la Romeo Feraru(tel. 0724 221 837 [i e-mail:romeo_feraru@yahoo.com).

Promo]ia {colii Militare deOfi]eri Activi Nicolae B`lcescu,arma infanterie, s`rb`tore[te 40ani de la absolvire [i avansarea lagradul de locotenent. Comitetulde ini]iativ` constituit transmiteinvita]ia de a ne revedea la Acade-mia For]elor Terestre Sibiu, înperioada 22-24 august. Programulanivers`rii [i detaliile referitoarela aceast` activitate se pot ob]inede la direc]ionalii men]iona]i:La Compania 5: Pl. 1 Chiril`Constantin, tel. 0723 685 202,constantinchirila59@yahoo.com;Pl. 2 Fasola Spiridon, tel. 0729 995980, fspiridon@ipsecurity.ro; Pl. 3St ncule] Cristian, tel. 0722 837 691,cristianstanculet@yahoo.com; Pl. 4Postolache Sava, tel. 0726 110 667,sava.postolache@gmail.com; Pl. 5Batca Ilie, tel. 0721 219 098, batca.ilie@gmail.com; La Compania 8: Pl.1 Ioan Ciupei, tel. 0744 358 179,ioanaciupei@yahoo.com; Pl. 2Dolea Dumitru, tel. 0721 210 179;Pl. 3 Lauren]iu Domni[oru, tel. 0744358 032, laurentiudomnisoru@gmail.com; Pl. 4 Bran Constantin,tel. 0722 121 731, bran_constantin@ymail.com; Pl. 5 Olaru Mihai, tel.0746 674 232, nasumisu@yahoo.com; La Compania 9: Pl. VM Grigo-rescu Ioachim, tel. 0749.983.559,anyica2000@yahoo.com; Pl. Cc. Ure-cheatu Constantin, tel. 0744 344 081,urecheatu_constantin@yahoo.fr.

Promo]ia 1984 a {colii Militarede Ofi]eri Activi de TransmisiuniSibiu organizeaz` întâlnirea oca-zionat` de împlinirea a 30 de anide la absolvire, în zilele de 30 [i31 mai. Strigarea catalogului seva face în ziua de 30 mai, ora 10.00,la Centrul de Instruire pentruComunica]ii [i Informatic` DecebalSibiu. Cei care doresc s` participevor depune suma de 100 lei

Luând la cuno[tin]` de apelul umanitar publicat în nr. 10al Observatorului militar, din data de 12 martie 2014, cu privirela situa]ia medical` a caporalului Octavian-Ionu] Barbu, dinUM 02211 Bucure[ti, militarii Elementului Na]ional de Sprijin(ENS), rota]ia a XI-a, afla]i în teatrul de opera]ii din Afganistan,au decis, de comun acord, s` acorde sus]inerea camarade-reasc` unui militar, coleg [i prieten aflat în suferin]`. În acestsens, militarii ENS au strâns o sum` de bani pe care autransferat-o în contul bancar indicat în Observatorul militar.

Conform zicalei Prietenul la nevoie se cunoa[te, personalulENS a dorit s` sprijine, în m`sura posibilit`]ilor, camaradul loraflat în suferin]` [i s`-[i exprime totodat` recuno[tin]a pentruajutorul oferit pe timpul preg`tirii lor pentru misiune atât deunitatea din care acesta face parte, cât [i de c`tre marea familiea Comandamentului Logistic Întrunit.

GEST UMANITAR

Familia generalului de brigad`Florinel Damian regret` profundtrecerea în eternitate, dup` o lung`[i grea suferin]`, a celui ce a fostgeneralul (r) IOAN SORIN, unremarcabil coleg [i un comandantcare a onorat cu prezen]a sa toatefunc]iile îndeplinite. Om de maresensibilitate [i probitate moral`,generalul (r) IOAN SORIN var`mâne în inimile celor care l-aucunoscut ca un exemplu de pro-fesionalism, modestie, cinste [idragoste de oameni. Îi vom p`strapentru totdeauna o pioas` amin-tire. Odat` cu condolean]ele noas-tre dorim familiei îndurerate pute-rea de a trece peste aceast` greaîncercare a vie]ii. Dumnezeu s` îlodihneasc`!

A fost condus pe ultimul drumcolonelul (r) ing. GU}~ ION, deaproape de 88 de ani, absolvental Academiei Tehnice Militare,promo]ia 1954, specialitatea Arma-ment [i Muni]ii. A împlinit cu cinstemisiunile din structurile tehniceale Comandamentului Artileriei [ia Direc]iei Generale de Înzes-trare. A fost un bun familist, ne-pre]uit de fiica sa [i de nepotuldin partea fiului s`u, precum [i defo[tii colegi din MApN. Dumne-zeu s`-l ierte [i s`-l a[eze la loc decinste în împ`r`]ia sa!

COLONEL (R) ING.PETRE G. NICOLAE

Colegii [i prietenii din Centrulde Studii [i P`strare a ArhivelorMilitare Istorice sunt profund îndu-rera]i de încetarea din via]` adoamnei OLTEANU MIHAELA,cea care va r`mâne în memorianoastr` ca un exemplu de omenie[i devotament. Ve[nic` amintire!Dumnezeu s-o odihneasc` înpace! Personalul Trustului de Pres`al Ministerului Ap`r`rii Na]ionaleeste al`turi de doamna MihaelaGrigorescu în greaua suferin]`pricinuit` de trecerea în nefiin]` amamei sale. Sincere condolean]efamiliei îndoliate! Dumnezeu s-oodihneasc` în pace! Personalul Serviciului Istoric alArmatei deplânge trecerea în nefiin]a colegei OLTEANU MIHAELA,plecat prematur dintre noi, r`pus`de o boal nemiloas . În aceste mo-mente de grea încercare [i suferin] ,transmitem [i pe aceast cale sincerecondolean]e [i întreaga noastr com-pasiune familiei îndoliate. Dumne-zeu s o odihneasc în pace! Un cavaler al florii de col] a plecat înArmata din ceruri. A fost un vân tor demunte modest, r bd tor, tenace, bun

’’ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~irina.spilca@presamil.ro

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

CRIPTOGRAFIEDIN ALECSANDRIRATARE (1,3,2,4,3,2,4,11,8,2,5,9)

COGITO

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

Dezlegare la criptografia P~TRUNDERE (2,5,1,7,8,5)din Observatorul militar nr.11/2014:

ÎN URM~ CU 55 DE ANI

Dezlegare la careul REBUS din Observatorul militar nr. 11/2014

{TIA}I C~...

ARTA CONDUCERII

SELEC}IE REALIZAT~ DE GENERAL DE BRIGAD~ (R) MIHAI FLOCA

... Basmati, unul din cele mai apreciate soiuri de orez, este cultivat în India [i Pakistan de mii de ani?Este un orez cu o arom deosebit , singurul din lume cu parfum propriu. În sanscrit , basmati aresensul de cel aromat sau cel înmiresmat.

... Originare din India, unde se cultivau în urm cu multe milenii,cui[oarele au atins apogeul carierei lor medicale în Egiptul antic, unde aufost utilizate pentru propriet ]ile lor de dezinfectant [i de antiseptic deosebitde eficient distrugând o gam` larg` de germeni patogeni? Un singurcui[or, de exemplu, pus într-o fiertur de carne îi va prelungi termenul devalabilitate cu 24 de ore.

... Ro[ia Montan , înfiin]at în vremea domniei lui Traian sub numelede Alburnus Maior, este atestat documentar în anul 131?

... Kevlarul este o fibr rezistent , ob]inut artificial, ce intr în alc tuireaunor articole precum vestele antiglon]? Ea este produs la temperaturi înalte [i cu ajutorul unor solven]i toxici.

... Ochiul libelulei are în componen] circa 30.000 de lentile? Imaginile produse de fiecare dintre eleformeaz o imagine panoramic , asem`n`toare unui mozaic. Ochiul compus al libelulei este extrem deeficient în detectarea mi[c`rii. ILARION BARBU

O armat de cerbi condus de un leu este mai redutabil decât o armat de lei condus de un cerb.(GENERAL CHABRIAS, ATENA, 410-375 Î. H.)

Se cuvine ca acela care-i în fruntea celor mai mari treburi s` aib` [i în]elepciunea cea mai mare.(PLATON)

Uneori sunt vulpe, alteori sunt leu. Întregul secret al guvern`rii este s [tii când s fii una sau alta.(NAPOLEON)

Cu cât un lider este mai exigent cu oamenii s i, cu atât mai sigur va fi c cerin]ele sale vor fi îndeplinite.(CLAUSEWITZ)

Oricine nu [tie s`-[i conduc` eul s`u l`untric, tare ar mai vrea s` conduc` voin]aaproapelui, potrivit cu firea sa mândr`.

(GOETHE)

Nimic nu este a[a de delicat ca priete[ugul. Pe dânsul cele maiu[oare atingeri îl sup`r` de moarte, b`nuiala îl îmboln`ve[te [ineîncrederea îl omoar`.

ION HELIADE-R~DULESCU

Berbec (21 martie-20 aprilie): Ave]i nevoie de r`bdarepentru a trece peste unele probleme de familie. V` pripi]i spre

a spune lucruri pe care ar fi bine s` nu le dezv`lui]i momentan.L`sa]i s` ias` la lumin` lucruri intime din rela]ia dumneavoastr`sentimental`.

Taur (21 aprilie-20 mai): În plan financiar începe]i s`intra]i pe un f`ga[ normal [i chiar s` primi]i o serie de propuneri

avantajoase de a face bani. Ar fi bine s` fi]i mai cump`tat cu privirela micile vicii, deoarece v` pot afecta s`n`tatea.

Gemeni (21 mai-21 iunie): Pasiunea dumneavoastr`pentru nou v` îndreapt` pa[ii c`tre destina]ii exotice sau cel

pu]in interesante. Pe plan sentimental nu reu[i]i s` ajunge]i la unnumitor comun cu persoana iubit`.

Rac (22 iunie-22 iulie): Se întrev`d o serie de posibilit`]ipentru a finaliza a[a cum v` dori]i un proiect care se anun]`

m`re]. Reu[i]i s` surprinde]i în mod pl`cut oameni care s-au îndoitde ideile dumneavoastr`.

Leu (23 iulie-22 august): Arogan]a cu care trata]i anumi]ioameni se va întoarce împotriva dumneavoastr`, pentru c`

ace[tia sunt hot`râ]i s` v` reclame la [efi. Aceast` perioad` vizeaz`rela]iile sociale pe care ar fi bine s` le trata]i în mod corespunz`tor.

Fecioar` (23 august-22 septembrie) : Nerviidumneavoastr` sunt întin[i la maximum dup` o perioad` în

care a]i fost foarte aglomerat pe plan profesional. În familie ave]i unelenepl`ceri legate de cheltuirea nejustificat` a unor sume de bani.

Persoanele n`scute pedata de 23 sunt

ambi]ioase [i au unmagnetism ie[it din

comun, cu care reu[escs` atrag` oamenii departea lor. {tiu s` se

foloseasc` de propriilefarmece, astfel încât s`

ob]in` ce î[i propun. Au omemorie demn` de

invidiat [i nu suport` s`fie critica]i sau contrazi[i.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): V` sim]i]i în form`[i ave]i o agend` de lucru plin`, dar [i o via]` social` de invidiat.

V` r`mâne pu]in timp pentru a-l petrece cu familia, ceea ce poate creaunele nepl`ceri.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Speran]aînflore[te în inima dumneavoastr` când primi]i o veste de la

cineva cu care nu a]i mai comunicat de mul]i ani. Intra]i în discu]iiinterminabile cu un superior din cauza unor neîn]elegeri legate de osum` de bani.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Ave]i nevoiede schimb`ri radicale în via]a dumneavoastr` pe toate

planurile. Schimba]i decoruri în cas` [i la locul de munc`.Cunoa[te]i o serie de oameni care v` dau tot felul de sfaturiprivitoare la confec]ionarea unor obiecte.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Micile gre[eli pecare le comite]i din cauza grabei [i a neglijen]ei v` pot costa sume

de bani importante sau chiar pierderea unor contracte avantajoase.V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): V` bucura]i deaten]ie din partea oamenilor cu care lucra]i. În plan sentimental

v` afla]i la o r`scruce care v` face s` fi]i nehot`rât [i a[tepta]i un momentpropice spre a lua o hot`râre.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): Ave]i unele st`ri de sl`bi-ciune din cauza epuiz`rii. Face]i mai multe analize, deoarece v`

îngrijoreaz` starea dumneavoastr` de s`n`tate. Spre finalul s`pt`mâniivi se restituie o sum` de bani cu care ve]i putea face o achizi]ie pe planprofesional.

CAMPIONAT, ACEA, COFE, TERITORII, E, INELAR, OSTIRI,MF, DUO, ARTAR, APROPIATI, TUICI, CIP, ASI, IUTIT.

La vecin a p`truns inamicul adânc.

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

ORIZONTAL1) Bardul de la Mirce[ti. 2) Completa]i în

poezia „Strunga” versurile: „ F -te-n l turi, m icre[tine, ... s mergi cu bine” (2 cuv.). 3) Poeziala-nceput! – Zgomot la aruncare. 4) Completeaz`în poezia „B`lcescu murind” urm`toareleversuri: „V`d o pas`re voioas , Apucând sprer`s`rit, {i o raz` luminoas`, {i un... aurit” –În poezia „Zbur`torul” completa]i versurile:

„ ..., drag` surioar`, Nu [tii cânticul cespune”. 5) Dou` din poezie! – Meteorit.6) Cu ochii în patru – M`sur a informa]iei(pl.) 7) Condimenta]i – 1821 este cel încare s-a n`scut poetul V.Alecsandri. 8) Untiraj mai mic! – Sfâr[itul l crimioarelor! 9)Cercetat. 10) Acid ribonucleic (presc.) –Conform cu realitatea.

VERTICAL1) Adev`rul de la-nceput! – „... alba”

este poezia al c`rei titlu s -l completa]i [icare are urm`toarele versuri: „Noaptea-ialb`, luminoas`, Ceru-i bolta de opal”.2) Poezia „ .... români” al c`rei titlu s -l com-pleta]i, are urm`toarele versuri: „Cânta]itrecutul ce se mândre[te, De-ai s i eroi”(2 cuv.). 3) R`sunet – Suportul filmului. 4)Axat pe centru! – Completa]i versurile dinpoezia „Sergentul”: „A[ vrea sa zbor, [i ....din pulp nu m las`”. 5) Unealt de pescuit

– Forme de cultur specifice poporului. 6) Peren!– Cadre! – Dou din hexagon! 7) Poezia „ ...]iganilor”, al c`rei titlu s`-l completa]i, areurm toarele versuri: „Dar românul cu-a sa mân`rupe lan]ul de robie”. 8) Adversari – Et cetera(abr.) 9) A se fr`mânta – Postate! 10) Mâncareacoperit cu pesmet.

E E R U V NA C

„La Academia Tehnic` Militar` a avut loc o întâlnire între elevi [i ofi]eri-elevi ai academiei custuden]i ai Institutului politehnic [i tineri muncitori de la fabrica de produse zaharoase Bucure[ti”.Întâlnirea, prins în programele dedicate S`pt`mânii Mondiale a Tineretului, era prezentat în num`ruldin 27 martie, ca o form` potrivit` de interac]iune între tineri, studen]i sau abia intra]i în „câmpulmuncii”. Fiecare parte [i-a prezentat succesele ob]inute, bineîn]eles, sub conducerea organiza]iei departid aferente, [i a propus ca întâlnirea s fie repetat . La final, participan]ii au privit un film. Despre ce,nu ne mai poveste[te autorul articolului, locotenentul I. Roman, dar putem intui. (C.P.)

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIAR Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

Radar economicEURO, ÎN DEPRECIERE

Conform Legii nr.297/2004 privind pia]ade capital, un fond de investi]ii este unorganism de plasament colectiv f`r`personalitate juridic`, ceea ce înseamn` c`acesta atrage bani de la mai multe persoanefizice [i juridice, urmând ca, în conformitatecu politica de investi]ii declarat`, s` îiplaseze în instrumente financiare diverse:ac]iuni tranzac]ionate la burs`, obliga]iunimunicipale [i/sau corporatiste, depozite, altevalori mobiliare permise de legisla]ia învigoare.

În func]ie de banii atra[i de lainvestitori, fondurile de investi]ii emit unit`]ide fond. O unitate este egal` cu valoareaactivului net al fondului împ`r]it` lanum`rul de unit`]i puse în circula]ie la oanumit` dat`. Practic, dac` v` hot`râ]i s`investi]i într-un fond de investi]ii, ve]icump`ra un num`r de unit`]i de fond, lavaloarea acestora valabil` în ziua în care leachizi]iona]i. Cre[terea sau sc`derea valoriilor este dat` de performan]a ob]inut` dinplasarea banilor investitorilor. În România,fondurile de investi]ii se împart în dou` maricategorii: fonduri deschise de investi]ii [ifonduri închise de investi]ii.

Fondurile deschise de investi]iireprezint` o alternativ` la instrumenteleclasice de economisire (de exemplu,depozitele bancare) [i urm`resc ob]inereaunor randamente superioare acestora. Dup`investi]iile f`cute, acestea se clasific` în:fonduri monetare (investesc în certificate dedepozit, titluri de trezorerie, depozite

CE SUNT FONDURILEDE INVESTI}II?

Nu de pu]ine ori în via]`, c`ut`m modalit`]i cât mai profitabilede a ne \nmul]i bani. În astfel de cazuri, fondurile de investi]ii

(cunoscute [i sub denumirea de fonduri mutuale) pot reprezenta oalegere inspirat`.

De duminic`, 23 martie, s-a dat startul unui nou sezon alreducerilor în agroturism. Cu doar 150 de lei pute]i petrece

un sejur de [ase zile într-o pensiune de la ]ar`.

Asocia]ia Na]ional` de Turism Rural,Ecologic [i Cultural (ANTREC)deruleaz`, în perioada 23 martie - 13iunie 2014 (exceptând perioada de Pa[te[i 1 mai), o nou` edi]ie a programului Vacan]e la ]ar`. Turi[tii interesa]i defrumuse]ea [i tradi]iile satului românesc,de gastronomia specific` fiec`rei zonepentru care vor opta, au posibilitatea s`se bucure de avantajele acestui tip deturism la pre]uri promo]ionale. Astfel,tarifele pornesc de la 150 de lei/persoan`,la pensiuni de dou` margarete, pentrucinci nop]i de cazare ([ase zile) încamera dubl`, [i ajung pân` la 250 delei/persoan` la pensiunile de cincimargarete. În cazul în care opta]i pentru

VACAN}E LA }AR~

unit`]i de cazare de trei [i patrumargarete, pre]ul este de 195 de lei/persoan`. Tarifele sunt valabile pentrurezerv`rile f`cute direct la pensiuni. Cumprogramul este disponibil [i prin agen]iilemembre ANAT, costul unui biletachizi]ionat prin intermediul acestoraeste mai scump cu 15% (comisionagen]ie). Prima noapte de cazare esteaferent` zilei de duminic`. Sejurul se vaîncheia în ziua de vineri. Fiecarepensiune participant` în acest programva oferi din partea casei micul dejun.Filialele ANTREC participante, în primafaz`, la acest program sunt: Arge[, Alba,Bra[ov, Covasna, Maramure[, Mehedin]i[i Neam].

bancare); fonduri de obliga]iuni (investescîn instrumente cu venit fix, precum titluri destat, corporatiste, municipale etc); fonduride ac]iuni; fonduri mixte/echilibrate(investesc atât în ac]iuni, cât [i îninstrumente financiare cu venit fix).Valoarea unit`]ii de fond este calculat`zilnic. La finalul fiec`rei zile, fondul emite noiunit`]i c`tre investitori, dar [i r`scump`r`alte unit`]i de la cei care doresc s` seretrag` din fond.

Fondurile închise de investi]ii ofer`un num`r restr#ns de unit`]i de fond pe odurat` limitat` de timp. Unit`]ile de fondaferente sunt r`scump`rate la intervale detimp prestabilite sau la anumite date, înconformitate cu regulile fondului. A[adar,spre deosebire de un fond deschis deinvesti]ii, un fond închis de investi]ii nu areo ofert` public` continu` de unit`]i de fond[i emisiunea/r`scump`rarea se fac înanumite perioade. De asemenea fondurileînchise de investi]ii au, în general, o limit`minim` a investi]iei mai ridicat` decât ceareg`sit` în cazul fondurilor deschise.

Alegerea unui fond de investi]ii se faceîn raport cu aversiunea dumneavoastr` larisc. Spre exemplu, fondurile monetare auun grad de risc minim, deoarece investescpreponderent în depozite, dar câ[tigurile pecare le ob]ine]i sunt mici. Pe de alt` parte,fondurile de ac]iuni v` pot aduce câ[tigurifoarte mari, dar [i riscurile sunt pe m`sur`,datorit` expunerii pe burs`.

Scumpiri de la 1 aprilie. Pre]urile lagaze naturale se majoreaz`, începând cu 1aprilie, cu 2% pentru consumatorii casnici [icu aproximativ 5% pentru consumatoriiindustriali din pia]a reglementat`, conformdeclara]iei pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionalede Reglementare în domeniul Energiei(ANRE), Niculae Havrile]. De asemenea, dinprima zi a lunii urm`toare, va intra în vigoareacciza suplimentar` pe carburan]i, de [apteeurocen]i pe litru, precum [i taxa peconstruc]ii speciale, a[a-numita tax` pe stâlp,care se va aplica inclusiv rafin`riilor [ista]iilor de alimentare cu carburant.Totodat`, de la 1 aprilie, acciza la ]igarete seva majora cu 2,59 de euro/1.000 ]igarete(3,16%), ajungând la la 84,37 de euro. Dobânzi mai mici pentru

certificatele de trezorerie. De la 1 aprilie2014, rata dobânzii pentru certificatele detrezorerie, adresate persoanelor fizice,ner`scump`rate la termen [i transformate îndepozite la trezoreria statului, se reduce la3,75% pe an, de la 6,25% pe an, potrivit unuicomunicat al Ministerului Finan]elor Publice.M`sura de revizuire a ratei dobânzii are învedere evolu]iile curente din pia]a monetar`,precum [i nivelul în sc`dere alrandamentelor la titlurile de stat emise pepia]a intern` [i al dobânzilor la depozitelebancare pe termen scurt de pân` la 12 luni. Turi[tii str`ini au cheltuit peste un

miliard de euro în România, anul trecut.Potrivit Institutului Na]ional de Statistic`(INS), num`rul turi[tilor str`ini caza]i înhoteluri [i pensiuni turistice din România, în2013, a fost de 1,714 milioane, iar totalulcheltuielilor efectuate de ace[tia au fost de4,791 miliarde lei (circa 1,07 miliarde deeuro). În principal, nereziden]ii au venit în]ara noastr` pentru afaceri, participarea lacongrese, conferin]e, cursuri, târguri [iexpozi]ii (58%), cheltuielile acestorareprezentând 66,4% din total. C`l`toriile înscop particular (vacan]e, cump`r`turi,evenimente culturale [i sportive, vizitarea

prietenilor [i rudelor,tratament medical,religie, tranzit, alteactivit`]i) au fostpreferate de 42% dintreturi[tii str`ini, cheltuielileacestora reprezentând33,6% din total. Lucr`rile de construc]ii, în sc`dere

puternic`. La sfâr[itul lunii ianuarie 2014, înritm anual, lucr`rile de construc]ii dinRomânia au înregistrat un recul de 9,2%, osc`dere mai pronun]at` decât ]ara noastr`

Moneda unic` european` a fost cotat` vineri, 21 martie, deBanca Na]ional` a României (BNR), la 4,4816 lei, cea mai

sc`zut` valoare din ultimele cinci s`pt`mâni.

Euro s-adepreciat, înperioada 17-21martie, pe pie]elevalutareinterna]ionale, încontextul în carecancelarulgerman, AngelaMerkel, adeclarat c`UniuneaEuropean`analizez`aplicarea unornoi sanc]iuniRusiei. Urmândtendin]ageneral` amonedelor dinregiune, leul acâ[tigat teren nudoar în fa]a euro,ci [i a franculuielve]ian [i lireisterline. În ultimas`pt`mân`,francul elve]ian apierdut 3,34 bani,BNR afi[ând,vinerea trecut`, oparitate de 3,6801lei/franc. Înaceea[i zi, o lirasterlin` a fostcotat` la 5,3620lei, valoare cereprezint` unnou minim alanului.

fiind consemnat` doar în Portugalia (-14%),arat` datele recente prezentate de OficiulEuropean de Statistic` (Eurostat). În aceea[iperioad`, la nivelul UE, lucr`rile deconstruc]ii au avansat cu 7,3%, în timp ce înzona euro cre[terea a fost de 8,8%. Cele maiimportante cre[teri au fost înregistrate înSlovenia (+42.8%), Spania (+17.6%), Ungaria(+15.9%) [i Germania (+14.1%). Pia]a auto european` î[i continu`

trendul ascendent. În februarie, comparativcu aceea[i perioad` din 2013, pentru a [asealun` la rând, înmatricul`rile de autoturismenoi în Europa au fost în urcare (+8%), Daciaavând cel mai ridicat ritm de cre[tere (+34%),a anun]at Asocia]ia Constructorilor Europenide Automobile (ACEA), transmite Reuters.Din cele 861.058 de autoturismeînmatriculate luna trecut` în UniuneaEuropean`, 86.448 de unit`]i au apar]inutgrupului auto Renault, iar 26.821 dintreacestea au fost marca Dacia.

23Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roRELIGIE

S~RB~TOAREA BUNEI VESTIRI

S`rb`toarea Bunei Vestiri este începutul mântuiriinoastre [i ar`tarea tainei celei din veac, gl`suim

credincio[ii ast`zi, când Darul cel des`vâr[it S-apogorât din Cer [i S-a s`l`[luit tainic în pânteceleFecioarei. Ast`zi s-a împlinit f`g`duin]a Tat`lui, anumec` din s`mân]a femeii va r`s`ri Cel ce va sf`râma capul[arpelui din vechime – în[el`torul protop`rin]ilorno[tri, Adam [i Eva (Fac. 3, 15). Ast`zi, mântuirea lumiia devenit ireversibil`, iar Dumnezeu a ar`tat c` undevoie[te El se biruie[te rânduiala firii, risipind pe ceimândri în cugetul inimii lor [i în`l]ând pe cei smeri]i(Luca 1: 51, 52).

PREOT MILITAR ALEXANDRU TUDOSE

Primind cu smerenie vesteacea bun` adus` de solul

ceresc, Sfântul Arhanghel Gavriil,Fecioara Maria a devenit noua Ev`,a doua n`sc`toare a omeniriic`zute în p`cat. Evanghelia, istoriamântuirii, începe din momentul încare Fecioara roste[te pentruvecie: Fie mie dup` cuvântul t`u(Luca 1, 38), formul` echivalent`profanului: Da, sunt de acord! Eaeste Maica Fiat-ului ecumenic(Paul Evdokimov), rostit în numeleîntregii omeniri: în chip minunat,cu totul paradoxal, cuvântul ei – alunei f`pturi omene[ti – aduce înlume pe Creator a[a cum, laînceput, toate prin cuvânt s-au f`cut[i f`r` El nimic nu s-a f`cut din ces-a f`cut (Ioan 1, 3). Întruparea nueste, a[adar, un act unilateral;pentru realizarea ei a fost necesardeplinul consim]`mânt alPreasfintei Fecioare. Iar cuvântu-ine[ov`ielnic, izvorât din smerita sainim`, a f`cut dintr-însa n`sc`toarede Dumnezeu (Theotokos), maicinstit` decât heruvimii [i maisl`vit` f`r` de asem`nare decâtserafimii. Dac` arhanghelul Gavriils-ar fi lovit de refuzul FecioareiMaria, atât de apropiata vreme amântuirii (plinirea vremii, cum o vanumi Sfântul Apostol Pavel) ar fisuferit o amânare nedorit`, iarplanul lui Dumnezeu ar fi fost,pentru moment, z`d`rnicit.

La o lectur` atent` a textuluievanghelic, vom reg`si în cuvinteleîngerului bucuria anticipat` în fa]aunui r`spuns afirmativ, r`spuns ceavea s` împlineasc` profe]ia luiIsaia [i s` schimbe istoria omeniriipentru totdeauna: Iat`, vei lua înpântece [i vei na[te fiu [i vei chemanumele lui Iisus (Luca 1, 31). Înaceast` privin]`, tâlcuirea SfântuluiGrigorie Palama prezint` opronun]at` nuan]` profetic`: Iat`,vei lua în pântece – zicearhanghelul – [i vei na[te fiu,pentru c`, fiind tu a[a precum e[tiacum [i r`mânând fecioria tanev`t`mat`, vei z`misli prunc [i veina[te pe Fiul Celui Preaînalt. C`ci [iIsaia, v`zând mai dinainte aceasta,spusese înc` de demult: Iat`,Fecioara va lua în pântece [i vana[te fiu. [Isaia 7, 14]...[i atunci m-am apropiat de prooroci]` [Isaia 8,3]. Cum s-a apropiat proorocul deprooroci]`? Întocmai cumarhanghelul s-a apropiat acum de ea.Fiindc` ceea ce acesta a v`zut acum,acela v`zuse [i gr`ise mai înainte.Iar cum c` Fecioara era prooroci]a,având ea har de prooroc, aceastadeslu[it o arat` aceluia ce ar voi [s-o[tie], rug`ciunea sa din Evanghelie,cea c`tre Dumnezeu [Luca 1, 46-55].

Porunca cea cu tain`luând-o întru cuno[tin]`cel f`r` de trup, în casalui Iosif degrab` a statînainte, zicând celei cenu [tia de nunt`: Cel cea plecat cu pogorâreacerurile încape tot întrutine; pe care [i v`zându-Lîn pântecele t`u, luândchip de rob, m`însp`imântez a striga ]ie:Bucur`-te, Mireas`,pururea Fecioar`!

(PODOBIE, GLASUL AL VIII-LEA)

Salutarea îngerului cuprindetoate onorurile unui ritual imperial:el se adreseaz` roabei Domnului încalitate de supus, ca uneiÎmp`r`tese a Cerului spre a c`reismerenie a c`utat Cel Puternic:Bucur`-te cea plin` de har, Domnuleste cu tine. Binecuvântat` e[ti tuîntre femei! (Luca 1, 28).

Minunea minunilor, latemelia c`reia st` Buna

Vestire, este Întruparea, paradoxulacesta str`in cu des`vâr[ire min]iiumane, în fa]a c`ruia biologiar`mâne pe vecie neputincioas`. Cu

toate c` genetica ne ispite[te cuprobabilitatea – pertinent`, ce-idrept – ca Duhul Sfânt s` fi creatgenele [i cromozomii necesari careputeau fi vehiculul persoanei luiHristos, unindu-le cu cele dintrupul Fecioarei, r`mâne cuneputin]` a p`trunde o asemeneatain`. Iar a încerca nu se cade uneifiin]e atât de nevrednice precumomul (f`r` m`car a invocafinitudinea intelectual`).

Dar cum S-a n`scut Domnul?,se întreab` Fericitul Augustin: Ávenit printre noi, îns` nu urmândcalea pe care am urmat-o noi, ci a

coborât din cer [i a venit de laTat`l S`u. S-a n`scut din DuhulSfânt [i din Fecioara Maria. S-an`scut cum suntem noi, din Adam[i Eva? Concupiscen]a a luat partela na[terea noastr`, iar nu a Lui,c`ci Fecioara Maria nu a sim]itnici îmbr`]i[`ri omene[ti, niciflac`ra poftei; [i aceasta pentru ase p`zi, c`ci i-a fost zis: DuhulSfânt se va pogorî peste tine [iputerea Celui Preaînalt te va umbri(Luca 1, 25). Aceast` Fecioar`Maic` Îl z`misle[te deci f`r`niciun schimb trupesc, Îlz`misle[te prin credin]`.

În chip negr`it, puterea CeluiPreaînalt nu înceteaz` a umbrimisterul z`mislirii [i al na[teriiFiului. Ceea ce uluie[te este faptulc` Fiul coetern Tat`lui – Logosul –S-a dezbr`cat de slavadumnezeiasc` [i S-a f`cut s`rac(2 Cor. 8, 9). Cât` frumuse]e încuvintele Apostolului! BunulDumnezeu alege simplitatea [iintr` în experien]a vie]ii umanefizice cu toate neputin]ele ei. F`r` aînceta s` fie nem`rginit îndumnezeirea Sa, El se face un micembrion uman, cuprins întrepere]ii pântecelui feciorelnic;dependent biologic, social [ieconomic, a ales s` renun]e la alS`u amor mundi, nu a c`utat a Sa

pl`cere, cum spune Apostolul, dreptpentru care într-Însul locuie[tetrupe[te toat` plin`tateaDumnezeirii (Col. 2,9).

Ci Dumnezeu [i-a ales pe celenebune ale lumii ca s` ru[ineze pecei în]elep]i. Dumnezeu [i-a ales pecele slabe ale lumii ca s` le ru[inezepe cele tari, pe cele de neam de jos alelumii, pe cel neb`gate în seam`, pecele ce nu sunt, ca s` ru[ineze pe celece sunt. (1 Corinteni 1, 27-28)

În]elegerea semnifica]ieicapitale a actului Întrup`riiasumate de Fiul lui Dumnezeu ne-oofer`, în Vechiul Testament,

dreptul Iov: Iar acum martorul meueste în ceruri [i cel ce d` pentrumine bun` m`rturie este sus, înlocurile înalte (Iov 16, 19). TeologulPaul Evdokimov a intuit, îndiscursul lui Iov cel suferind, oreclamare profetic` a Întrup`rii –r`spunsul absolut în privin]asuferin]ei: Chipul lui Dumnezeu înom cheam` chipul omului înDumnezeu, iar Fecioara, martorulceresc, roste[te: s` I se r`spund` luiIov. Maica Domnului d`, astfel, unr`spuns-cheie prin care aducemângâiere suferin]elor omene[ti:Dumnezeu Însu[i vine s`empatizeze cu to]i suferinzii [i sea[eaz` pe gr`mada de gunoi a lui Iovca s`-I r`spund`.

O cântare-podobie din cadrulUtreniei duminicale rezum`întreaga solemnitate aevenimentului Buneivestiri, în carese descoper` sensul tuturorprefigur`rilor misterioase dinVechiul Testament în privin]apururea-fecioriei Maicii Domnului:

Sp`imântatu-s-a Iosif, lucru maipresus de fire v`zând; [i în minte aavut ploaia cea de pe lân`, laz`mislirea ta cea f`r` de s`mân]`, deDumnezeu N`sc`toare; rugul celnears în foc, toiagul lui Aaron ce aodr`slit; [i m`rturisind logodnicul [iocrotitorul t`u preo]ilor, a gr`it:Fecioara na[te [i dup` na[terer`mâne iar`[i fecioar`.

Inexplicabil` pentru logicaomeneasc`, taina Maicii Domnuluise descoper` ochilor credin]ei încadrul unor imagini familiare alelumii v`zute – în fapt, adev`rateepifanii mariologice: în lâna întins`în ]arin` de judec`torul Ghedeon,peste care s-a a[ternut rou`, învreme ce p`mântul dimprejur ar`mas uscat (Judec`tori 6: 36-37);în rugul aprins ce ardea f`r` a semistui, v`zut de Moise la Horeb(Exod cap. 3). Afierosit` DuhuluiSfânt, fecioria Mariei a rodit,precum odinioar` toiagul lui Aaron(Numerii cap. 17), în mijloculomenirii sterpe [i a odr`slit pe Fiullui Dumnezeu întrupat.

Actul liber asumat al MaiciiDomnului de supunere a voin]eipersonale în slujba lucr`riimântuitoare a lui Dumnezeu s`ne fie pild` suprem` spre p`zireacuvintelor vie]ii ve[nice (Ioan 6,68) [i imbold spre dobândireabun`t`]ilor celor nepieritoare.Urmând dreptului Iosif, se cuvines` cinstim taina cea mai presus decuvânt [i de cuget prin t`cere [i ap`stra în inimi toate acestecuvinte asemenea MaiciiDomnului, care [i-a ales partea ceabun` (Luca 10, 42).

’’

24 Observatorul militar Nr. 12 (26 martie – 1 aprilie 2014)PERSONALIT~}I www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87 int. 120 [i REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.144

C.437/2014Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

observatorul.militar@presamil.roTrustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.presamil.ro www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARtpa@presamil.roDIRECTOR: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: florin.sperlea@presamil.ro

Responsabil de num`r: c`pitan Constantin Pi[tea

TALENTUL F~R~ MUNC~ SE IROSE{TE,IAR MUNCA F~R~ TALENT NU RODE{TE

MARGARETA PÂSLARU:

Margareta Pâslaru personific , prin ampla activitate profesional ,termenul de artist complet. Timbrul ei specific, cu rezonan]e de

violoncel (compozitorul Doru Popovici), a r`sunat armonios atât pe marilescene ale muzicii u[oare, cât [i în teatru [i film. A[a cum profesoruluniversitar Mihai Cosma spunea, Domnia Sa face parte din clasicismulmuzicii române[ti, prin valoarea compozi]iilor pe care le are, prin impactulacestor compozi]ii asupra tuturor genera]iilor, a[ spune, de la cei maivârstnici pân la cei mai tineri. Dup ce [i-a l sat amprenta pe mai toatedomeniile artistice, Margareta Pâslaru simte nevoia s întoarc favorulmuzicii, care i-a d`ruit tot ce are, precum [i publicului, care i-a fost al turi lafiecare pas, prin promovarea tinerelor talente [i implicarea în activit`]iumanitare. Ofer , astfel, un exemplu de omenie, prin cre[tinescul gest de aîntinde o mân , într-un timp în care se obi[nuie[te s se ia cu dou .

Margareta Pâslaru s-a n`scut la 9 iulie 1943,la Bucure[ti. Prima apari]ie în public, la vârstade patru ani [i jum`tate, a avut loc pe scenaOperei Române în rolul copilului din MadamaButterfly, de Puccini. În muzica u[oar`, adebutat la Casa de Cultur` Grivi]a Ro[ie, în1958. Este prima solist` de muzic` u[oar`care prime[te, la Cannes, Trofeul MIDEM, în1969, fiind câ[tig`toarea Discului de aur din România, în 1968. Activitatea profesional` aacesteia a cuprins mai multe domenii: teatru, film, compozi]ie, folclor, textier, scriitor (autoareac`r]ii Eu [i Timpul), dar cel mai aproape de inim` i-a r`mas muzica. În 1968, înscrie numeleRomâniei în palmaresul primei edi]ii a Festivalului Interna]ional Cerbul de Aur, unde ob]inemen]iune, urmând ca în 2008 s` primeasc` Medalia [i Diploma de onoare Cerbul de aur 40. Pentru Festivalul Mamaia, i-au fost încredin]ate, în opt ani, peste 38 de melodii, în ’72 [i în ’75,ob]inând premiul întâi. În 1996, devine membru de onoare UNICEF pentru promovarea arteimuzicale române[ti [i a protec]iei copilului, iar în 2000, cet`]ean de onoare al municipiuluiBucure[ti [i membr` de Onoare a Crucii Ro[ii Române. În 2009, Margareta Pâslaru import`conceptul Banca de alimente, implementându-l cu sprijinul Crucii Ro[ii. La 11 martie 2007,Radio România Actualit`]i îi acord` Premiul de Excelen]` pentru întreaga sa activitate, iar îndecembrie 2008 prime[te Trofeul de Excelen]` Zece pentru România [i Diploma de Onoarepentru contribu]ia excep]ional` la imaginea României. Supervedeta anilor ’60-’70 a devenitO legend` vie s`rb`torit` în 2008 la Uniunea Compozitorilor [i Muzicologilor din Bucure[ti. Apreciat` de compozitorul George Grigoriu ca fiind Un mit al muzicii u[oare, Margareta aprimit, în 2010, Trofeul Electrecord, la s`rb`torirea a 50 de ani de la primul s`u disc. La 4februarie 2011, Reprezentan]a Comisiei Europene în România o desemneaz` pe MargaretaPâslaru Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011. La Gala Crucii Ro[ii, din 3iulie 2011, Margareta este onorat` cu Trofeul Crucea Ro[ie – 135 de ani de Umanitate, iar în2013 i se acord` Ordinul Coroana României în grad de Cavaler.

V-a]i început ascensiunea, în lumeamuzical`, de la vârsta de patru ani [ijum`tate. Ast`zi v` g`sim la fel deactiv`. Care este secretul men]inerii întopuri [i de unde atâta putere demunc`?

Adev`rat, la acea vârst , jucam rolulcopilului în opera Madama Butterfly de

Giacomo Puccini. Apoi, mama [i bunicii mi-auoferit lec]ii de balet, harp` [i pian. Daradev`ratul debut muzical a avut loc la Casa decultur Grivi]a Ro[ie, în 1958, acompaniat dePaul Ghentzer. Longevitatea artistic` includevoca]ie, aptitudini, exerci]iu permanent [ipasiune, f`r de care nu se poate. Cântam înritmuri variate, de la rumba lent , vals, foxtrot,tango, cha-cha, mambo, sirtaki pân la twist,limbo, slow-rock, reggae, blues, shake [ifolclor. Posibilit`]ile interpretative surprindeaula fiecare apari]ie.

Pe parcursul carierei a]i abordat maimulte domenii – muzic`, teatru, film,realizator de radio – TV [i compozi]ie.În care v-a]i sim]it cel mai confortabil[i care a fost cea mai mare provocare?

Au fost 65 de compozitori care au scrispentru timbrul meu vocal, dar [i regizori

de televiziune, teatru [i film, care m-au alespotrivit viziunii lor. M-a atras diversitateaofertelor, a partiturilor, a personajelor, caremi-au permis interpret`ri pe m`sur . Muzica,teatrul, filmul, dansul, compozi]iile [i folclorul,toate s-au împletit armonios, fiind incluse înrecitalurile mele. Fiecare tr ire a avut farmecul[i valoarea ei, atr`gând alte reu[ite.

Începând din 1993, a]i direc]ionatîncas`rile rezultate din vânzareaalbumelor dumneavoastr` fie c`treUNICEF sau Crucea Ro[ie, fie c`trepensionarii Orchestrei Radio sauspitalelor Matei Bal[ [i GrigoreAlexandrescu. Ce v-a determinat s` v`al`tura]i acestor cauze?

Este un gest firesc pentru mine. Nu pot fipasiv la suferin]a semenilor. Sus]i-

nerea unor cauze, ajutorarea prin muzic` ofer [i

cump r torului bucurie, relaxare, prin intermediulunor melodii [i compozi]ii care merg la suflet.

În 2013, a]i fost decorat` cu OrdinulCoroana României în grad de Cavaler.Ce a însemnat pentru dumneavoastr`?

O onoare deosebit , care a încununat 55 deani de activitate pe diferite t râmuri artistice.

Pe lâng` activitatea muzical`, ave]i orubric` la Radio RomâniaActualit`]i, Margareta Pâslaruprezint` pe…. Cum a începutaceast` colaborare?

Tinerii talenta]i au nevoie de încuraj`ri,merit` vizibilitate, prin urmare le

deschid înc` o fereastr` c`tre public, pecalea undelor. Fiecare artist creeaz` otreapt` care serve[te la urcu[ul noilortalente.

Sunte]i printre pu]inii muzicieni aiRomâniei care v` ocupa]i activ depromovarea tinerelor talente. Deunde aceast` ini]iativ`?

Este o continuare a încrederii pe caremari personalit`]i artistice mi-au

acordat-o mie. Voi continua s` întind omân` acelor tineri talenta]i [i prin premiulanual ce-mi poart` numele,Premiul pentru originalitateinterpretativ`, ini]iat în 2010. Le ofer [icompozi]ii proprii pentru a le adaptapersonalit`]ii lor.

Cum îi alege]i pe tinerii prezenta]iîn emisiune?

Îi remarc [i îi sus]in pe aceia care cânt înlimba român , f r s imite vedetele de afar .

În 1969, a]i compus piesa Sold`]elul,care s-a bucurat de o marepopularitate, urmând a fi preluat` [iîn teatru. Ce v-a inspirat?

Povestea b ie]ilor c`rora li se t iaupletele... spre disperarea iubitelor lor.

Versurile vorbesc de la sine:Ieri a plecat în armat`/Iubitul meu/(cor) iubitult`u/Cu uniforma cea nou`/Cu p`rul t`iat/(cor) E alt b`iat./{i mi-a d`ruit,ca s nu-l uit/O p`pu[ n`zdr`van`/Nu spunemama/Nu spune tata/Strig -n gura mare/Refren: Strig -n gura mare/Te iubesc... teiubesc.../Te iubesc./Nu [tie decât te iubesc/Teiubesc, te iubesc./Azi mi-a trimis o scrisoare/Iubitul meu/(cor) Iubitul t`u/Scrie c i-e dorde mine/S-a[tept înc-o zi/(cor) C va veni/Darp#n -atunci/ ...S -mi fie mai u[or/Stau de vorb`cu p`pu[a/E îmbr`cat -n sold`]el/{i seam`n`cu el.../Refren.

’’

’’În tinere]e, ne str`duim s` ne facem un nume. La maturitate, trebuie s`ne folosim numele spre binele altora. Fiecare artist creeaz` o treapt`care serve[te la urcu[ul noilor talente.

MARGARETA PÂSLARU

INTERVIU REALIZAT DESERGENT-MAJOR ALINA CRI{AN

Aici (în cazul Margaretei Pâslaru)este vorba despre o poveste pecât de lung`, pe atât de scurt`.Ea se rezum` în câteva cuvinte,de fapt, o trinitate: talent,imagina]ie, d`ruire.

ION CARAMITRU, 1996

Vi s-a mai intersectat, de atunci,drumul cu lumea militar`?

Înc nu (zâmbe[te), dar am o idee...

La ce proiecte lucra]i acum?

Preg`tesc noul CD de autor Actoriicânt , în beneficiul campaniei na]ionale

Arti[tii pentru Arti[ti – UNITER. Am apelat,din nou, la tân`rul muzician C lin Grigoriupentru a reorchestra fiecare pies în tonalitatea[i stilul fiec`rui actor – un adev`rat tur de for] .În studioul Midi Sound, al lui Zsolt [i AndreiKerestely, au înregistrat Emilia Popescu,Marius Bodochi, Rodica Mandache, MihaiBisericanu, Maria Buz , Marius Manole, SilviuBiri[, Corina Chiriac, Anca Sigart`u, MirelaJienescu, Gelu Ni]u, Florin Zamfirescu [i OvidiuNiculescu.

’’

În contextul genera]iei sale,Margareta Pâslaru s-a impus cao interpret` de prim` m`rime.În aceast` privin]` se cuvine amen]iona c` Margareta Pâslarueste, poate, una dintre pu]inelenoastre reprezentante alegenului care are, f`r` exagerare,voca]ia teatrului total.

DORU POPOVICI, 1981