Marfuri Generale CPC CPI CPIa Marfa

8/10/2019 Marfuri Generale CPC CPI CPIa Marfa

http://slidepdf.com/reader/full/marfuri-generale-cpc-cpi-cpia-marfa 1/51

1

CONDUCĂTORI AUTO MARFACPC, CPI, CPIa

1 La deplasarea în treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis laroţile motoare este:

a) mai mic decât momentul motorb) mai mare decât momentul motorc) egal cu momentul motord) în funcţ ie de poziţ ia clapetei de acceleraţ ie, poate fi mai mic sau mai maredecât momentul motor

2 Turaţia maximă de funcţionare a unui motor cu aprindere prin comprimareechipat cu regulator-limitator de turaţie este:

a) egală cu turaţ ia corespunzătoare puterii maxime realizate de motor

b) egală cu turaţ ia corespunzătoare momentului maxim realizat de motorc) mai mică decât turaţ ia corespunzătoare puterii maxime realizate de motord) mai mare decât turaţ ia corespunzătoare puterii maxime realizate de motor

3 Care este rolul regulator-limitatorului de turaţie la motoarele cu aprindereprin comprimare ?

a) limitează solicitările mecanice şi termice ale motoruluib) permite creşterea momentului motor la urcarea rampelorc) permite creşterea puterii motorului la demarared) micşorează consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime aautovehiculului

4 Schimbătorul de viteze permite:a) modificarea for ţ ei de tracţ iune în funcţ ie de variaţ ia rezistenţ elor la înaintareb) cuplarea progresivă a motorului cu transmisiac) mersul înapoi al autovehiculului inversând sensul de rotaţ ie al motoruluid) utilizarea motorului la o turaţ ia mai mică decât turaţ ia de mers în gol

5 Dacă în timpul conducerii aveţi nevoie de o rezervă de putere mare serecomandă:

a) să se utilizeze treapta cea mai rapidă a schimbătorului de vitezeb) să se ruleze în treapta de priză directă c) să se acţ ioneze sistemul intarderd) să se să se utilizeze treptele inferioare ale schimbătorului de viteze

6 De ce se recomandă la vehiculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire să se lase motorul să funcţioneze câteva minute în gol:

a) pentru a asigura o r ăcire lentă a turbosuflanteib) pentru revenirea uleiului în baiec) pentru a asigura ungerea suflanteid)

pentru a asigura o r ăcire lentă a motorului

7 Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente aletransmisiei autovehiculelor?

a) suspensiab) sistemul de frânarec) mecanismul de direcţ ie

d) ambreiajul



2

8 Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente aletransmisieiautovehiculelor?a) suspensiab) mecanismul de direcţ ie

c) cutia de vitezec) sistemul de frânare9 Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente aletransmisiei autovehiculelor?a) diferenţ ialulb) suspensiac) sistemul de frânared) mecanismul de direcţ ie10 Care este rolul transmisiei?a) transformă energia chimică a combustibililor în energie mecanică b) dezvoltă puterea necesar ă propulsării autovehiculelor

c) asigur ă transmiterea fluxului de putere, de la motor la roţ ile motriced) asigur ă alimentarea motorului cu amestec carburant11 Care este rolul transmisiei?a) transformă energia chimică a combustibililor în energie mecanică b) amplifică/multiplică momentul motor transmis la roţ ile motricec) dezvoltă puterea necesar ă propulsării autovehiculelord) asigur ă alimentarea motorului cu amestec carburant12 Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentulmotor transmis la roţile motrice?a) cutia de vitezeb) ambreiajulc) transmisia cardanică d) arborii planetari13 Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentulmotortransmis la roţile motrice?a) transmisia cardanică b) diferenţ ialulc) arborii planetarid) transmisia principală 14 Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentul

motor transmis la roţile motrice?a) ambreiajulb) diferenţ ialulc) arborii planetarid) transmisia principală 15 Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit întreruperea fluxuluide putere transmis de la motor la roţile motrice?a) transmisia cardanică b) ambreiajulc) transmisia principală

d) diferenţ ialul



3

16 Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit întreruperea fluxuluide putere transmis de la motor la roţile motrice?a) transmisia principală b) diferenţ ialul

c) cutia de vitezed) arborii planetari17 Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, protejează transmisia deşocuri şi la suprasarcini?a) cutia de vitezeb) transmisia cardanică c) ambreiajuld) transmisia principală 18 Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ca roţileaceleiaşi

punţi motoare să ruleze la turaţii diferite?a) diferenţ ialulb) ambreiajulc) cutia de vitezed) arborii planetari19 Care este rolul ambreiajului?a) amplifică momentul motor transmis la roţ ile motriceb) distribuie momentul motor la roţ ile motricec) permite întreruperea temporar ă a transmiterii fluxului de putered) permite ca roţ ile motrice să ruleze cu turaţ ii diferite20 Care este rolul ambreiajului?a) amplifică momentul motor transmis la roţ ile motriceb) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisiac) distribuie momentul motor la roţ ile motriced) permite ca roţ ile motrice să ruleze cu turaţ ii diferite21Care este rolul ambreiajului?a) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcinib) amplifică momentul motor transmis la roţ ile motricec) distribuie momentul motor la roţ ile motriced) permite ca roţ ile motrice să ruleze cu turaţ ii diferite22 Care este rolul cutiei de viteze?

a) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcinib) permite compensarea variaţ iilor de poziţ ie relativă a componentelor transmisieic) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roţ ile motriced) distribuie momentul motor la roţ ile motrice23 Care este rolul cutiei de viteze?a) permite compensarea variaţ iilor de poziţ ie relativă a componentelor transmisieia) distribuie momentul motor la roţ ile motriceb) permite ca roţ ile motrice să ruleze cu turaţ ii diferited) permite mersul înapoi f ăr ă inversarea sensului de rotaţ ie a motorului24 Care este rolul cutiei de viteze?a) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini

a) permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la roţ ile motriceb) distribuie momentul motor la roţ ile motrice



4

c) permite ca roţ ile motrice să ruleze cu turaţ ii diferite25 Care este rolul transmisiei cardanice?a) amplifică momentul motor transmis la roţ ile motriceb) permite compensarea variaţ iilor de poziţ ie relativă a componentelor transmisieic) distribuie momentul motor la roţ ile motrice

d) permite ca roţ ile motrice să ruleze cu turaţ ii diferite26 Care este rolul diferenţialului?a) permite întreruperea transmiterii fluxului de putereb) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisiac) distribuie momentul motor la roţ ile motriced) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini27 Care este rolul diferenţialului?a) permite ca roţ ile motrice să ruleze cu turaţ ii diferiteb) permite întreruperea transmiterii fluxului de puterec) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisiad) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini

28 Prin îndeplinirea cărei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminuaşocurileprovocate în transmisie la schimbarea treptelor de viteză?a) ambreierea progresivă, concomitent cu accelerarea până la turaţ ia economică b) ambreiere bruscă, concomitent cu accelerarea progresivă c) schimbarea cât mai rapidă a treptei de viteză d) evitarea schimbării treptelor de viteză, prin acţ ionarea controlată a acceleraţ iei29 Prin îndeplinirea cărei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminuaşocurileprovocate în transmisie la schimbarea treptelor de viteză?a) ambreiere bruscă, concomitent cu accelerarea progresivă b) sincronizarea corespunzătoare a acţ ionării pedalei de ambreiaj cu cea deacceleraţ iec) schimbarea cât mai rapidă a treptei de viteză d) evitarea schimbării treptelor de viteză, prin acţ ionarea controlată a acceleraţ iei30 Evitarea şocurilor la ambreiere depinde de modul în care se acţionează pedala deambreiaj:a) între poziţ iile ce corespund apăsării complete şi cea de realizare a prizei deambreiereb) după realizarea cuplării complete a ambreiajului şi eliberarea pedalei

c) pe tot parcursul cursei de eliberare a acesteiad) în poziţ iile de apăsare intermediare, care corespund patinării ambreiajului31 Efectuarea cărei operaţiuni, dintre cele enumerate, reclamă cel mai riguroscontrol alacţionării pedalei de ambreiaj, în scopul evitării şocurilor în transmisie?a) schimbarea în treaptă superioar ă de viteză b) accelerareac) nu există diferenţ e semnificative între exigenţ ele de operare specifice diferitelorsituaţ iid) pornirea de pe loc32 Care sunt riscurile menţinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?

a) supraîncălzirea retarderuluib) uzura prematur ă a rulmentului de presiune al ambreiajului



5

c) pericolul de derapajd) nu există riscuri33 Care sunt riscurile menţinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?a) supraîncălzirea ambreiajuluib) supraîncălzirea retarderului

c) pericolul de derapajd) nu există riscuri34 Ce trebuie să aveţi în vedere la optimizarea utilizării treptelor de viteză,pentrurealizarea unui consum efectiv redus de combustibil?a)

turaţ ia motorului să fie cât mai apropiată de cea de relantib) turaţ ia motorului să fie cât mai mare, f ăr ă să depăşească limita intervalului deturaţ iievidenţ iat prin marcaj de culoare roşiec) menţ inerea unei rezerve de putere suficiente şi adecvate modului de deplasared) turaţ ia motorului să fie menţ inută în intervalul de turaţ ii economice

35 Momentul motor transmis la roţile motrice:a) este mai mic decât la arborele motorului, datorită pierderilor din transmisieb) poate fi egal cu cel de la arborele motorului, depinzând de treapta de viteză selectată c) este mai mare decât la arborele motorului, indiferent de treapta de viteză selectată d) poate fi şi mai mic şi mai mare decât la arborele motorului, în funcţ ie de poziţ ia deapăsare apedalei de acceleraţ ie36 În care din treptele de viteză, dintre cele enumerate, se înregistrează cea maimare for ţă de tracţiune la roţile motrice, şi implicit cel mai mare consum efectiv decombustibil?a) treapta IIb) treapta IIIc) treapta IVd) priză directă 37 În care din treptele de viteză dintre cele enumerate se pot produce şocurilemecanicecele mai mari în transmisie, prin manevrarea necorespunzătoare a pedalei deacceleraţie?a) ultima treaptă de viteză

b) treapta IVc) treapta IIId) treapta II38 Turometrul indică turaţia:a) motoruluib) arborelui de ieşire din cutia de vitezec) arborelui cardanicd) roţ ilor motrice39 Turometrul indică turaţia:a) roţ ilor motriceb) arborelui cardanic

c) arborelui primar al cutiei de vitezed) arborelui de ieşire din cutia de viteze



6

40 În intervalul de turaţii economice, evidenţiat pe cadranul turometrului prinmarcaj deculoare verde, motorul funcţionează în zona de:a) putere maximă b) moment motor maxim

c) presiuni de injecţ ie minimed) consum specific maxim41 În intervalul de turaţii economice, evidenţiat pe cadranul turometrului prinmarcaj deculoare verde, motorul funcţionează în zona de:a) putere maximă b) presiuni de injecţ ie minimec) consum specific maximd) consum specific minim42 Pentru a înregistra consumuri minime de combustibil, turaţia motoruluitrebuie

menţinută în intervalul evidenţiat pe cadranul turometrelor cu marcaj deculoare:a) neagr ă b) portocaliec) roşied) verde43 Cele mai mici consumuri specifice de combustibil se înregistrează ladeplasareaautovehiculului cu motorul funcţionând în intervalul de turaţii:a) în care motorul dezvoltă puterea maximă b) apropiate de cele ralantic) în care motorul dezvoltă momentul maximd) evidenţ iat pe turometru cu marcaj de culoare portocalie44 În condiţiile în care indicatorul de turaţie este în zona evidenţiată pecadranulturometrului cu marcaj de culoare roşie:a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil almotoruluib) uzura mecanică a motorului este cea mai mică c) momentul motor dezvoltat este cel mai mared) scade semnificativ for ţ a de tracţ iune

45 În condiţiile în care indicatorul de turaţie este în zona evidenţiată pecadranulturometrului cu marcaj de culoare roşie:a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil almotoruluib) creşte semnificativ consumul specific de combustibil al motoruluic) motorul funcţ ionează la turaţ ii economiced) momentul motor dezvoltat este cel mai mare46 În condiţiile în care indicatorul de turaţie este în zona evidenţiată pecadranulturometrului cu marcaj de culoare roşie:

a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil almotorului



7

b) uzura mecanică a motorului este cea mai mică c) momentul motor dezvoltat este cel mai mared) solicitarea mecanică şi termică a motorului este maximă 47 Exploatarea motorului în zona turaţiilor joase, inferioare intervaluluievidenţiat prin

marcaj de culoare verde:a) conduce la economii de combustibilb) conduce la creşterea consumului specific de combustibilc) protejează motorul la şocurile provocate de acceler ări şi deceler ărid) protejează motorul la suprasolicitări mecanice şi termice48 Exploatarea motorului în zona turaţiilor joase, inferioare intervaluluievidenţiat prinmarcaj de culoare verde:a) protejează motorul la şocurile provocate de acceler ări şi deceler ărib) protejează motorul la suprasolicitări mecanice şi termicec) comportă riscul apariţ iei şocurilor mecanice în transmisie, în regimuri de

exploatare tranzitorii(accelerare, decelerare)d) conduce la economii de combustibil49 Exploatarea cărui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea deaditivi de tipAdBlue?a) Euro 1b) Euro 2c) Euro 3d) Euro 550 Exploatarea cărui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea deaditivi de tipAdBlue?a) Euro 1b) Euro 2c) Euro 3d) la unele tipuri de motoare Euro 451 Cum se folosesc aditivii de tip AdBlue?a) se alimentează în rezervorul special cu care sunt prevăzute autovehiculele la carese impunefolosirea acestora

b) se adaugă la motorina din rezervor, la fiecare alimentare cu combustibilc) se adaugă la lichidul de r ăcire al motorului, respectându-se propor ţ iile de amestecprescrisede fabricantd) se adaugă la uleiul motor, la fiecare schimb, care se efectuează cu periodicitateaprescrisă înmanualul de exploatare al autovehiculului52 Unde se injectează substanţa AdBlue, în scopul asigur ării reducerii emisiilorde noxe alemotoarelor?a) în camerele de ardere

b) în pompa de înaltă presiunec) în galeria de admisie



8

d) în galeria de evacuare53 Catalizatoarele cu care sunt prevăzute motoarele de ultimă generaţie aurolul:a) de a filtra particulele rezultate în urma arderii incomplete a combustibiluluib) de a reduce consumul de combustibil

c) de a îmbunătăţ i performanţ ele de tracţ iune ale autovehicululuid) de a reduce emisiile de noxe54 La frânarea de urgenţă, blocarea roţilor conduce la:a) reducerea spaţ iului de frânare până la oprirea autovehicululuib) reducerea spaţ iului de frânare dacă se blochează roţ ile punţ ii faşă c) mărirea spaţ iului de frânare dacă se blochează roţ ile punţ ii spated) mărirea spaţ iului de frânare, indiferent de roţ ile care se blochează 55 Blocarea roţilor punţii faţă conduce la:a) pierderea stabilităţ ii autovehicululuib) creşterea eficienţ ei sistemului de frânarec) pierderea controlului direcţ iei

d) micşorarea uzurii pneurilor56 Blocarea roţilor punţii spate conduce la:a) pierderea controlului direcţ ieib) pierderea stabilităţ ii autovehicululuic) creşterea eficienţ ei sistemului de frânared) micşorarea uzurii pneurilor57 Eficacitatea dispozitivelor contra blocării roţilor este mai mare:a) pe drumuri cu aderenţă mareb) pe drumuri cu îmbr ăcăminte din betonc) pe drumuri cu declivitate pronunţ ată d) pe drumuri cu aderenţă scăzută

58 Sistemul ABS permite:a) evitarea blocării roţ ilor şi creşterea eficienţ ei frânăriib) blocarea roţ ilor în cazul frânărilor de urgenţă c) blocarea diferenţ ialului pentru evitarea patinării roţ ii cu aderenţă mai scăzută d) creşterea aderenţ ei la frânare59 Dispozitivele de frânare de încetinire se utilizează:a) pentru încetinirea vitezei de rotaţ ie a roţ ii care patinează b) pentru reducerea vitezei de rotaţ ie a roţ ilor punţ ii spatec) la urcarea rampelor lungid) la coborârea pantelor lungi

60 Echipamentele de siguranţă cu care sunt dotate autovehiculele pot acţionaasupra:a) sistemului de alimentare a motoruluib) mecanismului de direcţ iec) frânei de staţ ionared) sistemului de rulare61 Echipamentele de siguranţă cu care sunt dotate autovehiculele pot acţionaasupra:a) mecanismului de direcţ ieb) frânei de staţ ionarec) sistemului de rulare

d) sistemului de frânare



9

62 Echipamentele de siguranţă cu care sunt dotate autovehiculele pot acţionaasupra:a) mecanismului de direcţ ieb) frânelor fiecărei roţ i în partec) frânei de staţ ionare

d) sistemului de rulare63. Sistemele de siguranţă antiblocare de tip ABS intervin asupra:a) sistemelor de frânare de încetinireb) sistemului de alimentare a motoruluic) frânei de staţ ionared) sistemului de frânare de serviciu64 Dacă martorul ABS se aprinde în timpul deplasării la o frânare bruscă:a) se va bloca doar roata la care s-a defectat senzorulb) roţ ile vor alunecac) vehiculul va intra în derapajd) nu se va întâmpla nimic

65 Sistemul ASR este proiectat pentru:a) împiedicarea ruperii aderenţ ei pneului cu solul la pornire de pe locb) frânarea roţ ilor motoare prin obturarea galeriei de evacuarec) asigurarea frânării pe pante lungid) asigurarea stabilităţ ii remorcii/semiremorcii66 Sistemul ESP (Electronic Stability Program) este proiectat pentru:a) prevenirea blocării roţ ilor la frânareb) poziţ ionarea globală a vehicululuic) asigurarea stabilităţ ii vehiculului în cazul derapăriid) asigurarea frânării pe pante lungi67 Care din următoarele sisteme este proiectat pentru a fi utilizat laparcurgerea pantelorlungi?a) sistemul de frânare de încetinireb) sistemul ASRc) sistemul ABSd) sistemul de blocare a diferenţ ialului68 Sistemele de frânare de încetinire realizează efectul de frânare acţionând înmodindirect asupra:a) roţ ilor directoare

b) tuturor roţ ilorc) ABS-uluid) roţ ilor motoare69 Efectul de încetinire produs de activarea sistemelor de frânare de încetinirese poaterealiza prin:a) obturarea galeriei de evacuare a motoruluib) acţ ionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la roţ ile motricec) creşterea presiunii aerului din circuitele de frânared) debreiere şi ambreiere progresivă 70 Efectul de încetinire produs de activarea sistemelor de frânare de încetinire

se poaterealiza prin:



10

a) acţ ionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la roţ ile motriceb) acţ ionarea sistemului frânei de serviciuc) acţ ionarea cilindrilor receptori ai sistemului de frânare de la toate roţ iled) frânarea arborelui de ieşire din cutia de viteze71 Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:

a) pneumaticb) hidraulicc) mecanicd) pneumo-hidraulic72 Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:a) pneumaticb) mecanicc) pneumo-hidraulicd) electromagnetic73 Asupra cărui element al transmisiei acţionează în mod direct retarderulactivat –

realizând prin frânarea acestui element încetinirea autovehiculului?a) asupra arborelui primar al cutiei de vitezeb) asupra arborelui de ieşire din cutia de vitezec) asupra arborelui cardanicd) asupra arborilor planetari74 Mărimea for ţei de frânare a autovehiculului, ce rezultă ca urmare a activăriiretarderului hidraulic, depinde de:a) cantitatea de lichid hidraulic care se comandă a fi injectat în carcasa acestuia, prinselectareatreptei de frânareb) declivitatea drumului pe care circulă autovehicululc) viteza de circulaţ ie a autovehicululuid) treapta de viteză cuplată 75 Mărimea for ţei de frânare a autovehiculului, ce rezultă ca urmare a activăriiretarderului hidraulic, depinde de:a) declivitatea drumului pe care circulă autovehicululb) viteza de circulaţ ie a autovehicululuic) treapta de frânare selectată d) treapta de viteză cuplată 76 De ce trebuie să se ţină seama la exploatarea retarderului hidraulic?a) efectul de frânare se produce cu întârziere previzibilă – faţă de momentul activării

retarderului b) pentru ca activarea retarderului să producă efectul de încetinire a autovehiculului,cutia deviteze trebuie să fie cuplată într-o treaptă de viteză c) efectul de încetinire încetează la apăsarea pedalei de ambreiajd) retarderul se dezactivează automat, odată cu apăsarea pedalei de frână 77 La activarea cărui tip de sistem de frânare de încetinire se poate conta pe unefect defrânare imediat, produs instantaneu, odată cu activarea acestuia?a) la activarea retarderului hidraulicb) la activarea intarederului hidraulic

c) la activarea celor care realizează încetinirea prin obturararea galeriei de evacuare



11

d) la activarea frânelor de încetinire asistate de sistemele de siguranţă de tip ABS şi ASR78 La activarea cărui tip de sistem de frânare de încetinire se poate conta pe unefect defrânare imediat, produs instantaneu, odată cu activarea acestuia?

a) la activarea retarderului hidraulicb) la activarea intarederului hidraulicc) la activarea frânelor de încetinire asistate de sistemele de siguranţă de tip ABS şi ASRd) la activarea retarderului electromagnetic79 Care este utilitatea tempomatului?a) protejează transmisia la suprasarcinib) nici o utilitate deosebită, mai ales în contextul în care utilizarea tempomatuluipresupune înmod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operaţ iuni specifice, dar şi asigurareprealabilă, atât la activare, cât şi la dezactivare

c) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorulauto aredificultăţ i în a menţ ine o viteză de deplasare constantă d) realizează menţ inerea vitezei de deplasare din momentul activării acestuia80 Care este utilitatea tempomatului?a) prin activare la viteze corespunzătoare turaţ iilor economice minime, permiteprotejarea faţă de scăderea vitezei sub cele minime economice, corespunzătoare diferitelor treptede viteză b) permite conducătorului auto să-şi rezerve momente de relaxare în timpulconduceriiautovehicululuic) nici o utilitate deosebită, mai ales în contextul în care utilizarea tempomatuluipresupune înmod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operaţ iuni specifice, dar şi asigurareprealabilă, atât la activare, cât şi la dezactivared) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorulauto aredificultăţ i în a menţ ine o viteză de deplasare constantă 81 Care este utilitatea tempomatului?a) nici o utilitate deosebită, mai ales în contextul în care utilizarea tempomatului

presupune înmod suplimentar nu numai efectuarea anumitor operaţ iuni specifice, dar şi asigurareprealabilă, atât la activare, cât şi la dezactivareb) este un echipament care poate fi utilizat de regulă în cazul în care conducătorulauto aredificultăţ i în a menţ ine o viteză de deplasare constantă c) preia controlul interactiv al tracţ iunii, în condiţ iile menţ inerii vitezei de deplasare dinmomentul activăriid) permite conducătorului auto să-şi rezerve momente de relaxare în timpulconduceriiautovehiculului

82 Acţionarea cărei comenzi, dintre cele enumerate, dezactivează în modautomat



12

tempomatul?a) a schimbătorului de vitezeb) a pedalei de acceleraţ iec) tempomatul se poate dezactiva numai prin acţ ionarea corespunzătoare a maneteide comandă

a acestuiad) a pedalei de frână 83 Acţionarea cărei comenzi, dintre cele enumerate, dezactivează în modautomattempomatul?a) a pedalei de acceleraţ ieb) a schimbătorului de vitezec) a manetei de comandă a frânei de încetinired) tempomatul se poate dezactiva numai prin acţ ionarea corespunzătoare a maneteide comandă a acestuia

84 În ce regim de exploatare a tempomatului există riscul producerii de şocuri în transmisie?a)

la aplicarea şi respectiv la întreruperea comenzilor de accelerare sau dedecelerareb) la reactivarea tempomatului la o viteză superioar ă celei fixate la prima activarec) la eliberarea pedalei de acceleraţ ie în urma activării tempomatuluid) pe timpul menţ inerii comenzii de accelerare sau de decelerare continuă 85 În ce regim de exploatare a tempomatului există riscul producerii de şocuri întransmisie?a) la reactivarea tempomatului la o viteză superioar ă celei fixate la prima activareb) la eliberarea pedalei de acceleraţ ie în urma activării tempomatuluic) pe timpul menţ inerii comenzii de accelerare sau de decelerare continuă d) la dezactivarea tempomatului86 Ce condiţii trebuie să aveţi în vedere să se realizeze înaintea dezactivăriitempomatuluide la maneta de comandă, pentru a evita şocurile pe care le poate provocaaceastă intervenţie?a) preluarea controlului tracţ iunii, prin acţ ionarea corespunzătoare a acceleraţ ieib) preluarea controlului sistemului de frânare, prin acţ ionarea frânei de serviciu

c) întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roţ ile motrice, prindebreiere saudeplasarea schimbătorului de viteze în poziţ ie neutr ă d) dezactivarea tempomatului nu poate produce şocuri în transmisia autovehiculului,deci nueste necesar să se intervină în prealabil asupra nici unei alte comenzi87 Având în vedere particularităţile funcţionale, este de preferat ca frâna deserviciu să seacţioneze:a) bruscb) treptat şi controlat

c) în mod continuud) până la blocarea roţ ilor



13

88 Care este consecinţa frânării violente, cu blocarea roţilor din faţă?a) pierderea stabilităţ ii autovehicululuib) pierderea maniabilităţ ii autovehicululuic) reducerea distanţ ei de oprired) micşorarea uzurii anvelopelor

89 Care este consecinţa frânării violente, cu blocarea roţilor din faţă?a) reducerea distanţ ei de oprireb) reducerea timpului de reacţ iec) creşterea distanţ ei de frânare necesare pentru oprirea vehicululuid) micşorarea uzurii anvelopelor90 Care este consecinţa frânării violente, cu blocarea roţilor din faţă?a) pierderea stabilităţ ii autovehicululuib) reducerea distanţ ei de oprirec) micşorarea uzurii anvelopelord) derapajul91 Sistemele de frânare de încetinire de tip retarder/intarder acţionează numai

dacă:a) autovehiculul este în mişcareb) ambreiajul este cuplatc) schimbătorul de viteze este cuplat într-o treaptă de viteză d) pedala de frână este apăsată e) autovehiculul este oprit92 Care poate fi cauza demarajului slab al autovehiculului la pornirea de pe locsau laaccelerare?a) presiunile din pneuri nu corespund cu cele prescrise de fabricantb) uşile autovehiculului nu sunt închise corespunzătorc) nivelul scăzut al combustibilului în rezervord) se accelerează cu frâna de încetinire activată 93 La folosirea excesivă pe un timp îndelungat a retarderului hidraulic,eficienţa frânăriiscade datorită:a) supraîncălzirii uleiuluib) folosirii frânei de motorc) funcţ ionării ABS-uluid) rulării la turaţ ii mari94 Ce trebuie să aveţi în vedere la operarea asupra manetei de comandă a

retarderului,pentru a nu afecta siguranţa şi confortul deplasării?a) manevrarea secvenţ ială a acesteiab) menţ inerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de condiţ iile de drum şide traficc) să activez retarderul numai în urma reducerii corespunzătoare a vitezei dedeplasare, realizată prin utilizarea controlată a frânei de serviciud) dezactivarea retarderului, precum şi schimbarea treptelor de frânare, să se facă numai împreună şi odată cu acţ ionarea controlată a frânei de serviciu

95 Ce trebuie să aveţi în vedere la operarea asupra manetei de comandă aretarderului,



14

pentru a nu afecta siguranţa şi confortul deplasării?a) să identific şi să cuplez în mod direct treapta de frânare adecvată necesităţ ilorimpuse decondiţ iile de drum şi de traficb) manevrarea f ăr ă salturi peste diferitele trepte de frânare

c) menţ inerea unei viteze de deplasare constante, indiferent de condiţ iile de drum şide traficd) să activez retarderul numai în urma reducerii corespunzătoare a vitezei dedeplasare, realizată prin utilizarea controlată a frânei de serviciu96 Care sunt riscurile exploatării retarderului?a) şocurile provocate în transmisie la schimbarea treptelor de frânareb) blocarea transmisieic) suprasolicitarea transmisieid) nu există nici un fel de risc97 Care sunt riscurile exploatării retarderului?

a) imposibilitatea controlului for ţ ei de frânare realizateb) lipsa asistării electronice a frânăriic)

blocarea transmisieid) suprasolicitarea transmisiei98 Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborârea pantelor lungi cusuccesiunide curbe, în ceea ce priveşte exploatarea raţională a retarderului în condiţii desiguranţă şiconfort?a) cuplarea treptelor superioare de frânare ale retarderului să se efectueze, depreferat, pepor ţ iunile de drum în aliniamentb) cuplarea treptelor de frânare superioare să se opereze numai în urma, sau odată cu acţ ionareafrânei de serviciuc) evitarea folosirii simultane a retarderului şi a frânei de serviciud) evitarea folosirii îndelungate a retarderului la coborârea pantelor lungi, pentru aevitasupraîncălzirea acestuia99 Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborârea pantelor lungi cusuccesiuni

de curbe, în ceea ce priveşte exploatarea raţională a retarderului în condiţii desiguranţă şiconfort?a) cuplarea treptelor de frânare superioare să se opereze numai în urma, sau odată cu acţ ionareafrânei de serviciub) evitarea folosirii simultane a retarderului şi a frânei de serviciuc) dezactivarea retarderului sau cuplarea treptelor inferioare de frânare să secomande, depreferat, pe parcursul abordării virajelord) evitarea folosirii îndelungate a retarderului la coborârea pantelor lungi, pentru a

evitasupraîncălzirea acestuia



15

100 Coborâţi o pantă cu retarderul activat. Se modifică for ţa de frânaredezvoltată deretarder în urma eventualei schimbări de treaptă de viteză, sau pe parcursulefectuării acestoroperaţiuni?

a) nub) dac) numai dacă se cuplează o treaptă superioar ă de viteză d) numai dacă se cuplează o treaptă inferioar ă de viteză 101 În ce condiţii trebuie să evitaţi, respectiv să dovediţi prudenţă la folosirearetarderului?a) în condiţ iile în care carosabilul este acoperit cu polei sau gheaţă b) în condiţ iile în care carosabilul este uscatc) la coborârea pantelor lungid) în condiţ iile circulaţ iei pe timp de ploaie sau ninsoare şi carosabil umed102 În ce condiţii trebuie să evitaţi, respectiv să dovediţi prudenţă la folosirea

retarderului?a) în condiţ iile în care carosabilul este umedb) la oprirec) în condiţ iile în care carosabilul este uscatd) la coborârea pantelor lungi103 Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului în condiţiile în carecarosabilulare aderenţă redusă?a) pierderea maniabilităţ ii autovehicululuib) derapajul punţ ii motoarec) patinarea punţ ii motoared) supraîncălzirea retarderului104 Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului în condiţiile în carecarosabilulare aderenţă redusă?a) pierderea maniabilităţ ii autovehicululuib) patinarea punţ ii motoarec) pierderea stabilităţ ii autovehicululuid) acvaplanarea105 Consumul de combustibil la viteză constantă este dependent de:a) sarcina şi turaţ ia motorului

b) condiţ iile de trafic şi starea drumuluic) turaţ ia motorului şi condiţ iile de traficd) rezistenţ ele la înaintare ale autovehiculului şi mărimea vitezei106 Consumul specific de combustibil al motorului este:a) cantitatea de combustibil consumată la deplasarea autovehiculului cu viteză constantă b) cantitatea de combustibil consumată pentru producerea unei unităţ i de lucrumecanicmăsurată în KWh sau CPhc) cantitatea de combustibil consumată pentru parcurgerea unei distanţ e de 100 kmd) distanţ a parcursă prin consumarea unui litru de combustibil

107 Pentru reducerea consumului de combustibil se recomandă:



16

a) utilizarea treptelor schimbătorului de viteze astfel încât motorul să aibă înpermanenţă orezervă de putere cât mai mareb) utilizarea treptelor schimbătorului de viteze astfel încât să se asigure funcţ ionareamotorului în plaja de turaţ ii delimitată prin marcajul de culoare verde pe turometru

c) acţ ionarea regulator-limitatorului de turaţ ie al motoruluid) acţ ionarea intercooler-lui108 Pentru a obţine un consum de combustibil cât mai redus la o viteză şi undrum date serecomandă:a) să se utilizeze, atât cât permite motorul, treapta cea mai rapidă a schimbătoruluide vitezeb) să se utilizeze treptele inferioare ale schimbătorului de viteze pentru a asigura orezervă deputere marec) să se asigure funcţ ionarea motorului la turaţ ia corespunzătoare puterii maxime

d) să se aleagă treapta de viteze care asigur ă funcţ ionarea motorului la turaţ ii maimici decâtturaţ ia de mers în gol a acestuia109 Pneurile cu care este echipat autovehiculul influenţează consumul decombustibil ?a) da, deoarece acestea influenţ ează rezistenţ a aerodinamică a autovehicululuib) da, deoarece uzându-se în exploatare măresc consumul de combustibil;c) da, deoarece acestea influenţ ează rezistenţ a la înaintare a autovehicululuid) nu110 În condiţiile rulajului în palier la viteza de croazier ă de 60 km/h, sesizaţi că motorulfuncţionează în intervalul de turaţii economice atât în treapta a V-a, cât şi întreapta a VI-a. În condiţiile date, cuplarea cărei trepte de viteză conduce la reducereasemnificativă aconsumului de combustibil?a) a treptei a V-ab) a prizei directec) a treptei a VI-ad) în condiţ iile date, consumul de combustibil înregistrat este acelaşi, indiferent detreapta de

viteză care se cuplează 111 Ce trebuie să aveţi în vedere la selectarea treptelor de viteză adecvatemodului dedeplasare în condiţii de siguranţă şi confort, urmărind optimizarea consumuluidecombustibil?a) turaţ ia motorului să fie cât mai apropiată de cea de relantib) turaţ ia motorului să fie cât mai mare, de preferat în intervalul evidenţ iat prin marcajdeculoare portocalie sau roşiec) circulând cu o anumită viteză, consumul efectiv de combustibil este acelaşi, şi nu

depinde detreapta de viteză selectată



17

d) turaţ ia motorului să fie în zona celor economice, interval evidenţ iat prin marcaj deculoareverde112 La demaraj şi la acceler ări, din considerente de siguranţă, exploatareaeficientă şi

economică a autovehiculelor impune ca operaţiunile de schimbare a treptelorde viteză superioare să se iniţieze:a) la turaţ ii cât mai apropiate de limita superioar ă a zonei verzib) la turaţ ii cât mai ridicate, care să protejeze faţă de riscul diminuării dinamicităţ iiimpuseacceler ăriic) la turaţ ii care asigur ă revenirea acesteia la valori apropiate de limita inferioar ă azonei verzid) la turaţ ii care asigur ă revenirea acesteia la valori apropiate de cea de funcţ ionarestabilă la

relanti113 Cum influenţează frânările puternice şi acceler ările rapide consumul decombustibil ?a) numai frânările puternice cresc consumul de combustibilb) numai acceler ările rapide cresc consumul de combustibilc) amândouă cresc consumul de combustibild) amândouă au un efect neglijabil asupra consumului de combustibil114 În curbă sau în viraj, for ţa centrifugă tinde să:a) menţ ină deplasarea rectilinie a autovehicululuib) alinieze vehiculul pe traiectorie circular ă c) deplaseze pasagerii înspre partea din faţă a autovehicululuid) mărească viteza de deplasare a autovehiculului115 La deplasarea în curbă, deraparea spre altă bandă se produce atunci când:a) for ţ a de tracţ iune este superioar ă aderenţ eib) for ţ a centrifugă este superioar ă aderenţ eic) for ţ a de tracţ iune este inferioar ă aderenţ eid) for ţ a centrifugă este inferioar ă aderenţ ei116 Ce trebuie să aveţi în vedere, şi respectiv să urmăriţi să se realizeze, cuocazia acţionăriicomenzilor autovehiculului în condiţii de siguranţă şi confort?a) acţ ionarea fermă şi lină sau insesizabilă a comenzilor

b) acţ ionarea cât mai rapidă a comenzilor, astfel încât să nu poată fi remarcate depasageric) toate intervenţ iile asupra comenzilor să fie remarcate şi de pasagerid) operarea simultană a cât mai multor comenzi117 În curbă, pericolul r ăsturnării autovehiculului este mai mare atunci când:a) centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţ ime mare în raport cusolulb) centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţ ime mică în raport cusolulc) for ţ a centrifugă este inferioar ă aderenţ eid) mişcările longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decât cele laterale

118 Influenţează masa autovehiculului distanţa de frânare ?



18

a) nu, în cazul conducătorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitareacoliziunilorb) cu cât masa este mai mare, cu atât distanţ a de frânare este mai mică deoarececreşte aderenţ a şifor ţ a de frânare

c) cu cât masa este mai mare, cu atât distanţ a de frânare este mai mared) depinde de experienţ a conducătorului auto119 For ţa de tracţiune, măsurată la roţile motrice, este cea mai mare:a) în treapta I-ab) în treapta a VI-ac) în priză directă d) în ultima treaptă de viteză 120 În aceiaşi treaptă de viteză, for ţa de tracţiune măsurată la roţile motriceeste cea maimare la turaţii din intervalul evidenţiat pe cadranul turometrului cu marcaj deculoare:

a) roşieb) portocaliec) neagr ă d) verde121 În cazul circulaţiei la viteza de croazier ă, rezerva de putere disponibilă:a) asigur ă învingerea rezistenţ ei la rulare a autovehicululuib) permite efectuarea de acceler ări, în caz de necesitatec) asigur ă învingerea rezistenţ ei aeruluid) asigur ă învingerea rezistenţ elor interne ale transmisiei122 În cazul circulaţiei la viteza de croazier ă, rezerva de putere disponibilă:a) permite abordarea rampelor, în mod dinamicb) scuteşte conducătorul auto de efectuarea asigur ării în vederea efectuăriimanevrelor dedepăşirec) asigur ă învingerea rezistenţ ei aeruluid) asigur ă învingerea rezistenţ elor interne ale transmisiei123 Circulând la viteza de croazier ă, existenţa sau lipsa rezervei de puteredisponibile –pentru o eventuală accelerare – se poate constata după:a) indicatorul de turaţ ie a motoruluib) treapta de viteză cuplată

c) poziţ ia pedalei de acceleraţ ied) poziţ ia şi cursa liber ă a pedalei de ambreiaj124 Dacă în timpul conducerii aveţi nevoie de o rezervă de putere mare serecomandă:a) să se acţ ioneze sistemul intarderb) să se ruleze în treapta de priză directă c) să se utilizeze treapta cea mai rapidă a schimbătorului de vitezed) să se utilizeze o treaptă de viteză inferioar ă a cutiei de viteze125 Punerea în funcţiune a instalaţiei de climatizare:a) are drept consecinţă scăderea rezervei de putere disponibileb) determină creşterea rezistenţ elor la înaintare

c) are drept consecinţă scăderea consumului de combustibild) determină ceşterea uzurii motorului



19

126 Rezerva de putere a motorului este cea mai mare la turaţiile din intervalul:a) de turaţ ii economiceb) evidenţ iat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare roşiec) evidenţ iat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare portocalied) evidenţ iat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare neagr ă

127 Rezerva de putere a motorului este cea mai mare la turaţiile din intervalul:a) evidenţ iat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare roşieb) evidenţ iat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare portocaliec) evidenţ iat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare verded) apropiat de cea de relanti128 Puterea transmisă la roţile motrice:a) este mai mică decât cea dezvoltată de motorb) este mai mare decât cea dezvoltată de motorc) este egală cu cea dezvoltată de motord) poate fi mai mică sau mai mare decât cea dezvoltată de motor, în funcţ ie detreapta de viteză

care se cuplează 129 În cazul vehiculelor mari, rezistenţa aerului creşte semnificativ, şidepăşeşte valoarearezistenţei la rulare la vitezele mai mari de:a) 45 km/hb) 65 km/hc) 85 km/hd) 100 km/h130 Conformitatea presiunilor în pneuri are influenţă determinantă asupra:a) rezistenţ ei aerodinamiceb) momentului motorc) for ţ ei de tracţ iune şi a puterii transmise la roţ ile motriced) consumului efectiv de combustibil131 Conformitatea presiunilor în pneuri are influenţă determinantă asupra:a) randamentului transmisiei cardaniceb) stabilităţ ii autovehicululuic) uzurii anvelopelor, precum şi asupra stabilităţ ii şi maniabilităţ ii autovehicululuid) for ţ ei de tracţ iune şi a puterii transmise la roţ ile motrice132 Conformitatea presiunilor în pneuri are influenţă determinantă asupra:a) funcţ ionării mecanismului de direcţ ie şi a suspensieib) puterii motorului

c) stabilităţ ii autovehicululuid) for ţ ei de tracţ iune şi a puterii transmise la roţ ile motrice133 Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv încertificatul de înmatriculare al autovehiculului?a) sarcina utilă b) masa maximă autorizată pe axec) raza de virared) consola faţă 134 Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv încertificatul de

înmatriculare al autovehiculului?a) ampatamentul



20

b) sarcina utilă c) consola faţă d) masa proprie a autovehiculului135 Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv încertificatul de

înmatriculare al autovehiculului?a) masa remorcabilă b) ampatamentulc) sarcina utilă d) raza de virare136 Gradul de încărcare şi modul de distribuire a încărcăturii autovehicululuiinfluenţează în mod direct modificarea:a) for ţ ei de tracţ iune la roţ ile motriceb) presiunilor în pneuric) condiţ iilor de confort şi de siguranţă a deplasării

d) poziţ iei centrului de greutate al autovehiculului137 Gradul de încărcare şi modul de distribuire a încărcăturii autovehicululuiinfluenţează în mod direct modificarea:a) ţ inutei de drum a autovehicululuib) aderenţ ei dintre pneuri şi calea de rularec) presiunilor în pneurid) condiţ iilor de confort şi de siguranţă a deplasării138 Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şideterminant:a) confortul şi siguranţ a deplasăriib) uşurinţ a accesării comenzilor autovehicululuic) maniabilitatea autovehicululuid) distanţ a de frânare necesar ă opririi autovehiculului în condiţ ii de siguranţă 139 Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şideterminant:a) confortul şi siguranţ a deplasăriib) uşurinţ a accesării comenzilor autovehicululuic) consumul de combustibild) maniabilitatea autovehiculului140 Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi

determinant:a) iner ţ ia autovehicululuib) confortul şi siguranţ a deplasăriic) uşurinţ a accesării comenzilor autovehicululuid) maniabilitatea autovehiculului141 În măsura în care condiţiile de circulaţie permit, în care din situaţiileenumerate ar fi derecomandat să se exploateze în mod raţional posibilitatea valorificării iner ţieiautovehiculului?a) la pregătirea abordării unui sector de drum în rampă b) la intrarea în autogări, cur ţ i sau garaje

c) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferată



21

d) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezintă potenţ iale riscurisau pericole.142 În măsura în care condiţiile de circulaţie permit, în care din situaţiileenumerate ar fi derecomandat să se exploateze în mod raţional posibilitatea valorificării iner ţiei

autovehiculului?a) la efectuarea manevrelor de ieşire de pe partea carosabilă b) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferată c) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezintă potenţ iale riscurisau pericoled) la încetinire – în mod combinat cu utilizarea controlată a sistemelor de frânare143 Ce trebuie să aveţi în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcaţi vehicululpeste masa maximă admisă /numărul de locuri admis?a) obturează vizibilitatea pentru ceilalţ i participanţ i la traficb) se modifica ţ inuta de drum şi comportamentul autovehiculului în viraje

c) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilord) supraincarcarea nu afectează siguranţ a şi confortul deplasării144 Ce trebuie să aveţi în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcaţi vehicululpeste masa maximă admisă /numărul de locuri admis?a) obturează vizibilitatea pentru ceilalţ i participanţ i la traficb) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilorc) supraîncărcarea nu afectează siguranţ a şi confortul deplasăriid) creşte distanţ a de frânare145 Care din factorii enumeraţi influenţează în mod direct distanţa de frânarenecesar ă pentru oprirea autovehiculului?a) masa autovehiculului şi gradul de încărcareb) presiunea în pneuric) treapta de viteză cuplată d) înălţ imea vehiculului146 Care din factorii enumeraţi influenţează în mod direct distanţa de frânarenecesar ă pentru oprirea autovehiculului?a) presiunea în pneurib) treapta de viteză cuplată

c) aderenţ a şi viteza autovehicululuid) lungimea vehiculului147 La dublarea vitezei de deplasare, în aceleaşi condiţii de drum, distanţa defrânarenecesar ă pentru oprirea vehiculului creşte de aproximativ:a) 2 orib) 4 oric) 6 orid) 10 ori148 Circulând cu aceiaşi viteză de deplasare, distanţa de frânare necesar ă pentru oprirea

vehiculului în condiţiile unui carosabil umed, faţă de cea necesar ă în condiţiilecirculaţiei pe



22

carosabil uscat, creşte de aproximativ:a) 2 orib) 4 oric) 6 orid) 10 ori

149 În aceleaşi condiţii de drum, distanţa necesar ă pentru oprirea unuiautovehicul de maretonaj, faţă de cea necesar ă pentru oprirea unui autoturism este:a) aproximativ aceiaşib) de circa 2 ori mai mică c) de circa 2 ori mai mared) de circa 4 ori mai mare150 Cele mai multe accidente de circulaţie au drept cauză:a) defecţ iunile tehniceb) infrastructurac) condiţ iile meteorologice nefavorabile

d) erorilor umane151 Accidentele de circulaţie în care un autovehicul intr ă în coliziune cu celcare circulă înfaţa au drept cauză principală:a) neatenţ iab) pierderea aderenţ eic) distanţă de siguranţă insuficientă d) neadaptarea vitezei152 Suplimentar faţă de costurile directe ale unui accident de circulaţie, acestaconduce lacosturi legate de:a) timpul pierdut;b) imobilizarea vehiculului;c) prejudicierea imaginii reprezentative a firmei;d) toate cele trei variante constituie costuri suplimentare153 Indicaţi care este poziţia corectă a mâinilor pe volan prin analogie cucadranul unuiceas?a) în dreptul orelor 8 şi 16b) în dreptul orelor 9 şi 15c) în dreptul orelor 10 şi 14

d) n dreptul orelor 11 şi 13154 Care sunt riscurile legate de o poziţie greşită a mâinilor pe volan ?a) diminuarea timpului de reacţ ieb) scăderea raportului de transmitere al transmisiei direcţ iec) destabilizarea roţ ilor de direcţ ied) o precizie slabă a traiectoriei autovehiculului155 O poziţia corectă la volan presupune efectuarea succesivă şi în ordineaindicată aurmătoarelor reglaje:a) reglarea centurii de siguranţă, oglinzilor retrovizoare şi a scaunuluib) reglarea centurii de siguranţă, scaunului şi a oglinzilor retrovizoare

c) reglarea scaunului, spătarului, oglinzilor retrovizoare şi a centurii de siguranţă d) reglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare şi a centurii de siguranţă



23

156 O poziţie corectă la volan presupune:a) conducătorul auto să se aşeze confortabil, capul să fie sprijinit pe tetier ă şi să aibă acces uşor lacomenzile autovehicululuib) conducătorul auto să se plaseze cât mai aproape de volan pentru a avea acces

uşor lacomenzile autovehicululuic) conducătorul auto trebuie să se aşeze şi să-şi regleze oglinzile retrovizoare astfel încât să elimine unghiurile moarte din spatele şi de pe laturile autovehicululuid) conducătorul auto să aşeze într-o poziţ ia care să evite adormirea la volan chiar şi în caz deoboseală 157 O poziţie incorectă la volan poate conduce la:a) necorelarea vitezei de deplasare cu vizibilitateab) scăderea rezistenţ ei la oboseală

c) folosirea incorectă a culoarului de deplasared) percepere eronată a distanţ elor158 O poziţie incorectă la volan poate conduce la:a) scăderea concentr ăriib) scăderea timpului de reacţ iec) scăderea timpului de anticipared) scăderea timpului de observare a potenţ ialelor pericole159 Aprinderea unei ţigări în timpul conducerii autovehiculului:a) este o acţ iune care ajută la creşterea concentr ăriib) conduce la nereceptarea unor informaţ ii şi se poate produce un accidentc) conduce la înlăturarea senzaţ iei de oboseală d) toate variantele de mai sus160 Manevrarea necorespunzătoare a cărei comenzi, dintre cele enumerate,poateamplifica mişcarea de ruliu a autovehiculului (oscilaţiile de înclinare aautovehiculului în jurulaxei longitudinale)?a) volanb) acceleraţ iec) ambreiajd) schimbător de viteze

161 Oboseala poate fi cauzată de:a) lipsa somnuluib) alimentaţ ie inadecvată c) alimentaţ ie insuficientă, prea grasă sau neechilibrată d) toate cauzele enumerate pot provoca oboseala162 Consumul de alcool poate avea ca efecte:a) efecte sedative sau anularea inhibiţ iilorb) organizarea proceselor intelectualec) revigorarea organismuluid) înlăturarea oboselii163 În timpul conducerii autovehiculului, oboseala poate avea ca efect:

a) consumul de alcoolb) scăderea timpului de reacţ ie



24

c) asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei călătoried) creşterea capacităţ ilor de anticipare164 Sănătatea şi o vedere bună:a) sunt indispensabile unei conduceri în siguranţă b) nu sunt suficiente pentru o conducere în siguranţă

c) pot fi afectate de consumul de alcool sau drogurid) toate variantele enumerate sunt adevărate165 Studiile efectuate evidenţiază că la o alcoolemie de 0,3 ‰ :a) debutează riscul producerii unui accidentb) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 oric) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 orid) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori166 Studiile efectuate evidenţiază că la o alcoolemie de 0,5 ‰ care poate fiprodusă deconsumul a două pahare de vin:a) debutează riscul producerii unui accident

b) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 oric) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 orid) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori167 Studiile efectuate evidenţiază că la o alcoolemie de 0,8 ‰ :a) debutează riscul producerii unui accidentb) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 oric) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 orid) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori168 Studiile efectuate evidenţiază că la o alcoolemie de 1,2 ‰ :a) debutează riscul producerii unui accidentb) riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 oric) riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 orid) riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori169 Consumul de alcool poate avea ca efect:a) reducerea câmpului vizualb) evaluarea greşită a vitezelorc) diminuarea capacităţ ii de gândired) consumul de alcool poate provoca toate efectele enumerate170 Care dintre următoarele afirmaţii este corectă ?a) alcoolul este absorbit în organism foarte rapid dar eliminarea lui se face într-untimp mult mai

mareb) alcoolul este absorbit lent în organism dar eliminarea se face rapidc) timpul de absorbţ ie al alcoolului în organism este egal cu cel necesar pentrueliminarea sad) eliminarea alcoolului din organism se face numai după 14 ore de somn171 Ordinea în intervenţie pentru acordarea primului ajutor unei persoane ce asuferit maimulte leziuni este:a) imobilizarea fracturilor, degajarea căilor respiratorii şi oprirea hemoragiilorb) oprirea hemoragiilor, degajarea căilor respiratorii şi imobilizarea fracturilorc) degajarea căilor respiratorii, oprirea hemoragiilor şi imobilizarea fracturilor

d) alertarea autorităţ ilor, oprirea hemoragiilor, degajarea căilor respiratorii şiimobilizarea



25

fracturilor172 Înainte de a trece la transportarea victimelor unui accident de circulaţie,trebuie să vă convingeţi:a) că funcţ iile respiratorie şi circulatorie sunt asigurate

b) că autovehiculul cu care urmează să se efectueze transportul asigur ă confortulnecesarc) că victima va fi asistată pe timpul deplasării de o persoană competentă d) că au fost conservate probele de la locul accidentului173 În ce fel trebuie aşezat într-un mijloc de transport un r ănit care prezintă leziuni alecoloanei vertebrale?a) culcat pe o parteb) în poziţ ie şezândc) este indicat să nu fie mişcat până la sosirea salvăriid) pe bancheta din spate a unui autoturism pentru a se asigura o poziţ ia orizontală a

corpului174 Ce se va scrie pe biletul, care se prinde lângă garoul aplicat unei persoanecu hemoragieputernica, r ănit în urma unui accident de circulaţie ?a) modul cum s-a manifestat hemoragiab) ora şi minutul când s-a aplicat garoulc) numele, prenumele şi posibilităţ ile de contactare a celui, care a aplicat garould) grupa sanguină a victimei175 Urgenţele în cazul persoanelor accidentate sunt de gradul I, II sau III. Careestesemnificaţia acestei clasificări în ordinea I, II şi II:a) accidentaţ i în stare de comă sau de şoc, accidentaţ i cu hemoragii, accidentaţ i cufracturib) accidentaţ i în stare de comă sau de şoc, accidentaţ i cu fracturi, accidentaţ i cuhemoragiic) accidentaţ i în stare de comă sau de şoc, accidentaţ i cu fracturi sau hemoragii,accidentaţ i cuvătămări minored) accidentaţ i cu vătămări corporale severe, accidentaţ i cu vătămări corporale grave,accidentaţ icu vătămări minore

176 Conduceţi un autocamion pe un drum în pantă acoperit cu polei. Cum veţiacţionapentru a efectua manevra de oprire a autovehiculului:a) se acţ ionează ferm pedala de frână, ţ inându-se cont de dotarea cu ABSb) se acţ ionează ferm pedala de frână, simultan cu poziţ ionarea maneteischimbătorului deviteze la punctul mortc) ne se acţ ionează nici un sistem de conducere, autovehiculul fiind în urcare se vaopri de lasined) se trece într-o treaptă inferioar ă a schimbătorului de viteze, folosind cu precauţ ie

frâna deserviciu pentru că autovehiculul se află în coborâre



26

177 Cui trebuie să acordaţi prioritate de trecere într-o intersecţie cu sensgiratoriu:a) vehiculelor care circulă în interiorul intersecţ ieib) vehiculelor care vin din partea dreaptă c) tuturor vehiculelor care pătrund în intersecţ ia respectivă

d) circulând pe drumul cu prioritate aveţ i prioritate178 În care din următoarele situaţii se suspendă exercitarea dreptului de aconduceautovehicule pe drumurile publice:a) depăşirea cu mai mult de 30 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul dedrum pecare circulă şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condusb) depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul dedrum pecare circulă şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condusc) conducerea autovehiculului f ăr ă diagrama tahograf

d) lăsarea liber ă a volanului în timpul mersului179 În care din următoarele situaţii se dispune măsura anulării permisului deconducere:a) dacă titularului permisului de conducere i s-a aplicat prin hotărâre judecătorească r ămasă definitivă pedeapsa complementar ă a interzicerii exercitării profesiei sau ocupaţ iei deconducătorde vehiculeb) pentru conducerea sub influenţ a alcoolului dacă fapta nu constituie infracţ iune;c) pentru nerespectarea prevederilor legale privind depăşirea;d) pentru nesemnalizarea schimbării direcţ iei de mers.

180 Este permisă circulaţia cu un autovehicul avariat în urma unei coliziuniuşoare:a) da, dacă deţ ine autorizaţ ie eliberată de poliţ ie, dar nu mai mult de 60 de zile de ladataproducerii avarieib) da, până când posesorul are posibilitatea să-l reparec) da, dacă deţ ine autorizaţ ie eliberată de poliţ ie, dar nu mai mult de 30 de zile de ladataproducerii avarieid) da, dar numai până la primul service auto

181 Elementele conducerii preventive sunt:a) vigilenţ a, prevederea, judecatab) vigilenţ a şi îndemânareac) numai prevederea şi judecatad) numai vigilenţ a şi prevederea182 Factorii care diminuează capacitatea de conducere sunt:a) alcoolul şi medicamenteleb) oboseala şi alcoolulc) numai stupefianteled) oboseala, alcoolul, stupefiantele183 Factorii care influenţează distanţa de frânare sunt:

a) numai viteza de deplasareb) dimensiunea şi profilul anvelopei



27

c) viteza, masa vehiculului, aderenţ ad) aderenţ a păr ţ ii carosabile şi viteza184 Prin distanţa de oprire înţelegem:a) suma dintre distanţ a de reacţ ie şi distanţ a de frânareb) distanţ a de frânare până la oprire

c) distanţ a parcursă din momentul acţ ionării pedalei de frână până la oprired) distanţ a parcursă între momentul sesizării obstacolului şi acţ ionarea pedalei defrână 185 Distanţa de oprire în siguranţă reprezintă:a) distanţ a parcursă numai în timpul de reacţ ieb) distanţ a parcursă numai pe timpul frânariic) distanţ a parcursă atât în timpul de reacţ ie, cât şi pe timpul frânariid) distanţ a faţă de autovehiculul din faţă 186 Cum influenţează viteza de deplasare distanţa de oprire în siguranţă:a) la dublarea vitezei, distanţ a de oprire se măreşte de patru orib) la dublarea vitezei, distanţ a de oprire se măreşte de două ori

c) nu î şi modifică valorile prin dublarea vitezeid) la dublarea vitezei, distanţ a de oprire se măreşte de trei ori187 Viteza de deplasare pe timp de noapte trebuie aleasă astfel încât:a) să permită oprirea autovehiculului în limita câmpului vizualb) să permită oprirea cât mai rapidă a autovehiculului;c) să permită oprirea vehiculului în maxim 10 m;d) luminile de întâlnire să nu deranjeze pe cei care circulă din sens opus.188 Echiparea cu lanţuri a roţilor autovehiculelor, atunci când acestea circulă pe drumuriacoperite cu zăpadă are ca scop:a) creşterea eficienţ ei manevrei de frânareb) limitarea fenomenelor de ruliu şi tangaj ale autovehiculului datorate vântului lateralc) creşterea aderenţ ei longitudinale şi transversale roată-cale de rulared) îmbunătăţ irea performanţ elor autovehiculului la manevra de virare189 Principala cauză generatoare de accidente este:a) viteza peste limitele admiseb) defecţ iunile tehnice ale sistemului de iluminatc) starea necorespunzătoare a drumului publicd) oboseala în timpul conducerii190 De ce este necesar să se păstreze după o ploaie torenţială o distanţă multmai mare faţă

de autovehiculele care circulă din faţă:a) deoarece distanţ a de oprire este mult mai mareb) în asemenea condiţ ii nu apare nici un pericolc) distanţ a de oprire în siguranţă nu se modifică faţă de carosabilul uscatd) pentru că vizibilitatea este diminuată 191 Pentru a controla un derapaj, va trebui să:a) nu acceleraţ i, nu frânaţ i, contrabracaţ i roţ ile b) frânaţ i progresiv autovehicululc) nu acceleraţ i, frânaţ i progresiv si contrabracaţ i roţ iled) rotiţ i volanul până când roţ ile directoare devin paralele cu axa longitudinală aautovehiculului

192 A conduce preventiv înseamnă:a) să conduci cu viteză constantă



28

b) să atenţ ionezi ceilalţ i participanţ i la trafic privind greşelile f ăcutec) să respecţ i regulile de circulaţ ie pe drumurile publiced) să anticipezi situaţ iile ce pot deveni periculoase193 Cum se semnalizează trecerea la nivel cu calea ferată curentă f ăr ă barieresau

semibariere? a) numai cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, f ăr ă bariere” sau „Trecerea la nivel cu calea ferată dublă, f ăr ă bariere”b) numai cu indicatorul „Oprire”c) cu indicatoare de avertizare „Trecerea la nivel cu o cale ferată f ăr ă bariere”d) cu unul din indicatoarele „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, f ăr ă bariere”sau „Trecereala nivel cu calea ferată dublă, f ăr ă bariere” însoţ ite de indicatorul „Oprire”194 Cui îi revine responsabilitatea pregătirii autovehiculului pentru efectuareacursei?a) conducătorului auto

b) personalului de specialitate cu aceste atribuţ iic) persoanei desemnate să conducă activitatea de transport rutierd) coordonatorului de transport195 Ce trebuie să aveţi în vedere la controlul şi refacerea periodică apresiunilor din pneuri?a) aceste operaţ iuni să fie efectuate de către personal specializat şi autorizat în acestsensb) operaţ iunile de refacere a presiunilor să se efectueze "la rece"c) odată reglate de către furnizor, şi respectiv ref ăcute cu ocazia inspecţ iilor tehniceperiodice,controlul periodic ale acestora este inutil şi nu se justifică d) presiunile să se stabilească şi să fie adaptate periodic, în funcţ ie de uzurile pecare le prezintă anvelopele196 Ce trebuie să aveţi în vedere la controlul şi refacerea periodică apresiunilor din pneuri?a) presiunile să fie stabilite şi adaptate periodic, în mod corespunzător categoriilor şicondiţ iilorde drum specifice traseelor care urmează să se parcurgă în mod obişnuitb) aceste operaţ iuni să fie efectuate de către personal specializat şi autorizat în acestsens

c) presiunile să se stabilească şi să fie adaptate periodic, în funcţ ie de uzurile pe carele prezintă anvelopeled) presiunile să fie conforme cu recomandările precizate de fabricant197 Ce trebuie să aveţi în vedere pe parcursul deplasărilor efectuate încondiţiile decarosabil umed, acoperit de mâzgă?a) cur ăţ irea periodică a farurilorb) schimbarea periodică a lamelor ştergătorului de parbrizc) refacerea periodică a presiunilor în pneurid) verificarea periodică a aderenţ ei căii de rulare, prin încercări de frânare controlate

198 Ce trebuie să aveţi în vedere pe parcursul deplasărilor efectuate încondiţiile de



29

carosabil umed, acoperit de mâzgă?a) verificarea periodică a funcţ ionării sistemelor de control al tracţ iunii şi al frânării (deex.: ABS, ASR, etc.)b) cur ăţ irea periodică a suprafeţ elor vitrate

c) refacerea periodică a presiunilor în pneurid) verificarea periodică a aderenţ ei căii de rulare, prin încercări de frânare controlate199 Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotările minime aleautovehiculelor, autermene de valabilitate limitate şi precizate ca atare, ceea ce atrage după sineobligativitatea înlocuirii sau refacerii periodice ale acestora?a) triunghiuri reflectorizanteb) lanţ uri antiderapantec) set de becuri de rezervă d) trusa medicală de prim-ajutor

200 Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotările minime aleautovehiculelor, autermene de valabilitate limitate şi precizate ca atare, ceea ce atrage după sineobligativitatea înlocuirii sau refacerii periodice ale acestora?a) trusa de cheib) roata de rezervă c) stingătoare de incendiud) triunghiuri reflectorizante201 Echiparea cu lanţuri a roţilor autovehiculelor, atunci când acestea circulă pe drumuriacoperite cu zăpadă are ca scop:a) creşterea aderenţ ei longitudinale şi transversale roată-cale de rulareb) limitarea fenomenelor de ruliu şi tangaj ale autovehiculului datorate vântului lateralc) îmbunătăţ irea performanţ elor autovehiculului la manevra de virared) creşterea eficienţ ei manevrei de frânare202 Verificarea cărui subsistem de frânare al autovehiculului este tehnicimposibil deefectuat înaintea plecării la drum?a) a frânei de staţ ionareb) a frânei de serviciu

c) a sistemului de frânare a remorciid) a frânei de încetinire203 Cum se verifică funcţionarea frânei de serviciu a autovehiculului?a) prin controlul presiunii aerului din instalaţ ia de frânareb) prin încercări controlate de pornire de pe loc şi de oprire a autovehiculului cu frânadeserviciuc) prin încercări de pornire de pe loc cu frâna de staţ ionare acţ ionată d) exclusiv prin controlul rezistenţ ei la apăsare şi respectiv a cursei pedalei de frână 204 În cadrul operaţiunilor de pregătire a autovehiculului pentru efectuareadeplasării se

execută inclusiv:a) verificarea şi completarea plinurilor



30

b) înlocuirea filtrelor de lubrifianţ i şi de combustibilc) efectuarea schimburilor de ulei la motor şi transmisied) înlocuirea catalizatorului205 În cadrul operaţiunilor de pregătire a autovehiculului pentru efectuareadeplasării se

execută inclusiv:a) înlocuirea filtrelor de lubrifianţ i şi de combustibilb) efectuarea schimburilor de ulei la motor şi transmisiec) înlocuirea garniturilor de etanşare ale uşilor şi portierelord) verificarea stării anvelopelor şi refacerea periodică a presiunilor din pneuri206 În cadrul operaţiunilor de pregătire a autovehiculului pentru efectuareadeplasării seexecută inclusiv:a) înlocuirea filtrelor de lubrifianţ i şi de combustibilb) efectuarea schimburilor de ulei la motor şi transmisiec) verificarea şi cur ăţ irea oglinzilor, suprafeţ elor vitrate şi a ştergătoarelor de parbriz

d) schimbarea lichidului din instalaţ ia de r ăcire207 Care este durata totală apreciată a operaţiunilor de pregătire aautovehiculului,efectuate de conducătorul auto înaintea plecării în cursă?a) circa 5 minuteb) circa 20-30 de minutec) circa 1-2 ored) circa 1 zi208 În situaţii de risc caracteristice circulaţiei în viraje, derapajul poate fi evitatprin:a) evitarea acţ ionării frânei de serviciub) bruscarea frânei de serviciuc) accelerare la ieşirea din virajd) debreiere209 În situaţii de risc caracteristice circulaţiei în viraje, derapajul poate fi evitatprin:a) manevrarea intermitentă şi pendular ă a volanuluib) manevrarea lină a volanului – operată în mod continuu, f ăr ă întreruperic) accelerare la ieşirea din virajd) debreiere210 În calitate de conducător al unui autobuz principala dumneavoastr ă

responsabilitateeste:a) respectarea strictă a graficului de circulaţ ieb) colectarea contravalorii biletelor de călătoriec) eliberarea biletelor de călătorie d) siguranţ a şi confortul pasagerilor211 Cauza principală pentru care un conducător de autobuz trebuie să evitefrânărilebruşte este:a) reducerea uzurii pneurilorb) reducerea uzurii frânelor

c) siguranţ a şi confortul pasagerilord) reducerea costurilor de întreţ inere şi reparaţ ii



31

212 La deplasarea în linie dreaptă, trebuie:a) să circulaţ i cât mai aproape de marginea din dreapta a drumuluib) să circulaţ i pe mijlocul drumuluic) să circulaţ i pe mijlocul benziid) să circulaţ i cât mai aproape de marcajul care delimitează marginea din stânga a

benzii213 Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:a) să circulaţ i pe mijlocul benziib) să circulaţ i pe mijlocul drumuluic) să circulaţ i cât mai aproape de marginea din dreapta a drumuluid) să vă apropiaţ i de axul median214 Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:a) să controlez spaţ iile lateraleb) să schimb viteza în virajc) să schimb viteza după virajd) să circul cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului

215 Asigurarea suplimentar ă, indispensabilă de efectuat în mod special peparcursulabordării virajelor strânse trebuie să vizeze, în primul rând, controlul deplin alpoziţiei şi altraiectoriei:a) roţ ii spate, de pe partea către care se virează b) extremităţ ilor (colţ urilor) caroseriei de pe partea către care se virează c) roţ ii spate, de pe partea opusă direcţ iei de virared) oglinzilor de pe partea către care se virează 216 Asigurarea suplimentar ă, indispensabilă de efectuat în mod special peparcursulabordării virajelor strânse trebuie să vizeze, în primul rând, controlul deplin alpoziţiei şi altraiectoriei:a) extremităţ ilor (colţ urilor) caroseriei de pe partea către care se virează b) roţ ii spate, de pe partea opusă direcţ iei de virarec) oglinzilor de pe partea către care se virează d) extremităţ ilor (colţ urilor) caroseriei de pe partea opusă virajului217 Autocamioanele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tonevor efectuainspecţia tehnică periodică la intervale de:

a) 2 ani de la ultima inspecţ ieb) 1 an de la ultima inspecţ iec) 6 luni de la ultima inspecţ ied) 3 ani de la ultima inspecţ ie218 În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu în traficinternaţionalprin document de transport se înţelege :a) scrisoarea de transport C.M.R.a) avizul de însoţ ire al mărfurilorb) copia conformă a licenţ ei de transportc) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu

219 Viteza maximă reglată la limitatoarele de viteză care echipează autovehicule concepute şi



32

construite pentru transportul de mărfuri, nu trebuie să depăşească:a) 85 km/hb) 90 km/hc) 95 km/hd) 100 km/h

220 Conducătorul auto trebuie sa prezinte in caz de control următoareledocumente:a) licenţ a de transport – in originalb) cartea de identitate a vehicululuic) scrisoarea de transportd) copia conforma a licenţ ei de transport – in copie221 La ce organism se poate adresa conducătorul auto in cazul ruperii unuisigiliu vamal sau aldeterior ării mărfurilor pe parcurs:a) autorităţ ilor vamale, sau in lipsa acestora, altor autorităţ i competente din ţ ara încare se

găseşteb) autorităţ ilor vamale din ţ ara de destinaţ iec) autorităţ ilor vamale sau altor autorităţ i competente din ţ ara de plecared) autorităţ ilor locale din regiunea unde se află in momentul respectiv222 In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule închiriate estenecesar:a) autovehiculul să deţ ină licenţă de execuţ ieb) contractul de închiriere sa fie la bordul autovehiculului – in original sau in copieconformacu originalulc) contractul de închiriere nu este necesar sa fie la bordul autovehiculului, semenţ ionează valabilitatea contractului in foaia de parcurs de câtre administratorul firmeid) –ca autovehiculul să deţ ină licenţă de execuţ ie223 Mărfurile transportate sub prevederile Convenţiei vamale referitoare latransportul rutierde mărfuri in trafic internaţional sub acoperirea carnetelor TIR sunt supusecontroluluivamal:a) da, daca organele vamale considera ca e necesarb) nu

c) da, cu avizul asociaţ iilor garanted) întotdeauna224 Conducătorii auto care au peste 45 de ani şi efectuează transport demărfuri trebuie să efectueze examinarea medicală şi psihologică la următoarele intervale:a) 6 luni examinare medicală şi 1 an examinare psihologică b) 1 an examinare medicală şi 1 an examinare psihologică c) 1 an examinare medicală şi 2 ani examinare psihologică d) 1 an examinare medicală şi 3 ani examinare psihologică 225 Sunt exceptate de la dobândirea copiei conforme a licenţei de transport:a) vehiculele care transporta mărfuri periculoase

b) vehicule destinate serviciilor medicalec) vehicule cu masa totala maxima autorizata de 4,5 tone



33

d) vehicule care transporta produse perisabile refrigerate226 Inspecţiile tehnice periodice se efectuează:a) in cadrul staţ iilor autorizate de RARb) in orice staţ ie tehnica autorizata de ARRc) in orice staţ ie tehnica autorizată de constructorul vehiculului

d) in orice staţ ie service pentru reparaţ ii227 Care dintre următoarele documente trebuie să se afle la bordul vehicululuicu care seefectuează transport public de mărfuri:a) licenţ a de transportb) certificatul de transportc) certificatul de competenţă profesională al conducătorului autod) avizul de însoţ ire al mărfurilord) să-l scoată imediat în afara păr ţ ii carosabile ori, dacă starea acestuia nu permiteacest lucrusă-l deplaseze cât mai aproape de bordur ă sau acostament, semnalizându-l

corespunzător.228 Suplimentar faţă de documentul de transport, în cazul transportului publicde mărfurigenerale în trafic naţional, la bordul vehiculului trebuie să se afle:a) fişa de siguranţă b) certificatul de formare profesională ADRc) certificatul de agreare ADRd) legitimaţ ia de serviciu valabilă a conducătorului auto229 La efectuarea unui transport rutier public la bordul unui vehicul trebuie să se afle:a) licenţ a de transport rutier publicb) certificatul de transport rutier în folos propriuc) copia conformă a licenţ ei de transport rutierd) copia conformă a certificatului de transport rutier în cont propriu230 Scrisoarea de transport se întocmeşte în minim:a) un exemplarb) doua exemplarec) trei exemplared) patru exemplare231 Cine este responsabil de pierderea totală sau par ţială a mărfurilor saudeteriorarea

mărfurilor sau întârzierea la transport?a) expeditorulb) destinatarulc) intermediaruld) transportatorul232 Cu ocazia unui control în trafic, conducătorul auto care efectuează transport rutier publicde mărfuri generale trebuie să prezinte:a) certificatul de competenţă profesională al conducătorului autob) avizul medical şi psihologic al conducătorului autoc) fişa de siguranţă pentru mărfurile transportate

d) avizul de expediţ ie al mărfurilor233 Scrisoarea de transport prevăzută de Convenţia CMR constituie:



34

a) proba contractului de transport b) dovada efectuării formalităţ ilor vamalec) dovada calităţ ii de operator de transport rutier publicd) documentul care permite accesul la profesia de transportator234 În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu,

conducătorul autotrebuie să prezinte cu ocazia unui control în trafic următorul document:a) cartea de identitate a vehicululuib) licenţ a de transport, în copiec) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu d) certificatul de transport în cont propriu235 La bordul autovehiculului care efectuează transport rutier public de mărfuritrebuie să seafle:a) cartea de identitate a vehicululuib) licenţ a de transport

c) scrisoarea de transportd) certificatul de transport236 Carnetul TIR poate fi folosit:a) pentru mai multe călătorii, funcţ ie de numărul de voleţ ib) pentru o singur ă călătoriec) până la data stabilită de Ministerul Transporturilord) pentru mai multe autovehicule, funcţ ie de numărul de voleţ i237 Convenţia CMR se aplică:a) transporturilor funerare internaţ ionaleb) transporturilor efectelor de str ămutarec) transporturilor efectuate pe baza convenţ iilor poştale internaţ ionaled) transporturilor de mărfuri perisabile internaţ ionale238 Operatorul de transport este r ăspunzător , conform Convenţiei CMR,pentru:a) pierderea totala sau par ţ ială a mărfii, produse intre momentul primirii si cel aleliber ăriiacesteiab) transportul mărfurilor periculoase a căror natur ă şi caracteristici au fost ţ inuteascunse cuintenţ ie de către expeditorc) avarierea mărfii din cauza unui viciu propriu al acesteia

d) provenienţ a mărfurilor239 Operatorul de transport are obligaţia să asigure existenţa la bordulvehiculelor in cazultransportului rutier de mărfuri în trafic internaţional in Turcia:a) copia conforma a licenţ ei de transport – in copieb) licenţ a de transport – in originalc) carnetul TIRd) avizul medical si psihologic al conducătorului auto240 Imobilizarea unui vehicul se dispune în cazul săvâr şirii de cătreconducătorul acestuia aunei dintre următoarele fapte:

a) conducerea unui vehicul despre care există date sau informaţ ii că face obiectulunei fapte



35

de natur ă contravenţ ională b) neprezentarea copiei conforme a licenţ ei de transportc) conducerea unui vehicul înmatriculat în altă ţ ar ă d) nu respectă timpii de conducere şi de odihnă prevăzuţ i de lege241 Cine are obligaţia să verifice exactitatea menţiunilor din scrisoarea de

transport CMR?a) expeditorulb) destinatarulc) conducătorul autod) încărcătorul242 Transportul rutier internaţional de mărfuri poate fi executat cu capul detractor înmatriculat in România iar semiremorca in str ăinătate:a) dab) nu, întrucât cabotajul e interzis in Româniac) da, dacă vehiculul intr ă in grupa de clasificare Euro 3

d) da, daca vehiculul intr ă in grupa de clasificare Euro 4243 Pentru transportul rutier public de mărfuri în trafic naţional, prin documentde transportse înţelege:a) licenţ a de transport valabilă pentru transportul rutier de mărfurib) scrisoarea de transport C.M.R.c) copia conformă a licenţ ei de transportd) autorizaţ ia de transport marf ă prin servicii regulate244 În ce condiţii carnetul TIR va putea fi prezentat birourilor vamale dedestinaţie :a) doar dacă toate birourile de poliţ ie a frontierei au acceptat carnetul TIRb) doar dacă toate birourile CNADNR din frontier ă au acceptat carnetul TIRc) doar dacă toate birourile vamale de plecare au acceptat carnetul TIRd) doar dacă este completată prima pagină a carnetului TIR245 Transportatorul este r ăspunzător, conform convenţiei CMR, pentru:a) avarierea ambalajelor din cauza condiţ iilor meteorologiceb) încărcarea vehiculului sub sarcina utila a acestuiac) avarierea mărfii din cauza unui viciu propriu al acestuiad) pierderea totala sau par ţ iala a mărfii246 Conducătorul auto este obligat, la primirea mărfii, să verifice:a) exactitatea menţ iunilor din scrisoarea de transport

b) conţ inutul fiecărui coletc) starea tehnica a vehicululuid) daca marfa acoper ă 70% din sarcina utila a vehiculului247 Pentru care categorii de autovehicule este obligatorie dotarea culimitatoare de viteză:a) destinate transportului de mărfuri, indiferent de capacitate dacă viteza maximă constructivă este mai mare de 100 km/hb) destinate transportului de mărfuri în trafic internaţ ional a căror viteză maximă constructivă este mai mare de 100 km/hc) destinate transportului de mărfuri şi care au o masă totală maximă autorizată mai

mare de3,5 tone dacă viteza maximă constructivă este mai mare de 90 km/h



36

d) destinate transportului de mărfuri şi care au o masă totală maximă autorizată maimare de-3,5 tone indiferent de viteza maximă constructivă 248 Operatorul de transport are obligaţia să asigure existenţa la bordulvehiculelor a

următorului document:a) licenţ a de transport – în copieb) copia conformă a licenţ ei de transport, în originalc) cartea de identitate a vehicululuid) documentul doveditor pentru locul de parcare al vehiculului249 Acordul european ATP stabileşte reguli privind:a) transportul de mărfuri periculoase în trafic internaţ ionalb) transportul de mărfuri agabaritice în trafic internaţ ionalc) transportul de pesticide în trafic internaţ ionald) transportul de mărfuri perisabile în trafic internaţ ional250 Ce condiţii trebuie îndeplinite de vehiculele utilizate la transportul rutier de

mărfurigenerale:a) vehicule destinate acestui tip de transport trebuie să fie în proprietateaoperatorului detransportb) vehicule destinate acestui tip de transport trebuie să fie înmatriculate definitiv inRomâniac) vehiculele trebuie să se încadreze în normele legale de siguranţă si securitate ceseregăsesc in reglementările privind transporturile rutiered) vehiculele trebuie să fie prevăzute cu sistem de frânare ABS

251 Acordul european referitor la transportul rutier în trafic internaţional almărfurilorpericuloase (ADR), stabileşte reglementări privind:a) efectuarea unui transport rutier în trafic intenţ ional de mărfuri perisabileb) efectuarea unui transport rutier în trafic intenţ ional de mărfuri agabariticec) efectuarea unui transport rutier în trafic intenţ ional de mărfuri şi deşeuripericuloased) efectuarea unui transport rutier în trafic intenţ ional de mărfuri generale252 Care sunt r ăspunderile transportatorului atunci când circulă sub convenţiaCMR:

a) să nu consume băuturi alcooliceb) să nu piardă total sau par ţ ial sau să nu avarieze marfa de la încărcare până ladestinaţ iec) să nu piardă total, marfa de la încărcare până la destinaţ ied) să nu piardă par ţ ial, marfa de la încărcare până la destinaţ ie253 Documentul care permite reducerea şi simplificarea formalităţilor şicontroalelor vamaleeste denumit:a) certificat ADRb) scrisoare de transportc) factur ă fiscală

d) carnet TIR254 La ce se refer ă carnetul TIR:



37

a) la transportul de marf ă internaţ ionalb) la transportul de persoane internaţ ionalc) la transportul de marf ă şi persoane internaţ ionald) la transportul de mărfuri periculoase în România255 Până când este valabil carnetul TIR:

a) până în ultima zi de valabilitate stabilită de asociaţ ia garantă b) până la terminarea operaţ iunii TIR la biroul de destinaţ iec) până în ultima zi de valabilitate stabilită de Ministerul Transporturilord) până în ultima zi de valabilitate stabilită de societatea de asigur ări care a eliberatcarnetul256 Un carnet TIR se întocmeşte pentru:a) fiecare vehicul rutier sau containerb) un parc de vehicule care tranzitează aceleaşi ţăric) mai multe containere încărcate în vehiculd) un vagon de cale ferată care transportă mai multe vehicule rutiere257 Pentru a conduce un vehicul articulat (ansamblu format dintr-un

autovehicul tr ăgător şi oremorcă /semiremorcă) având o greutate maximă autorizată mai mare de 7.5tone, unconducător auto are nevoie de:a) permis de conducere categoria Cb) permis de conducere categoria C+Ec) permis de conducere categoria Bd) permis de conducere categoria A258 Un conducător auto poate efectua transporturi de mărfuri periculoasedacă:a) are vârsta peste 21 anib) deţ ine certificat profesional pentru transport de mărfuri generalec) deţ ine certificat profesional pentru transport de mărfuri periculoased) autovehiculul are inspecţ ia tehnică periodică în termen de valabilitate259 Ce condiţii sunt impuse vehiculelor utilizate la transportul rutier de animalevii:a) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie sa fie in proprietateaoperatorului detransportb) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie sa fie amenajate special înacest scop

c) operatorii de transport să fie specializaţ i numai în efectuarea acestui tip detransportd) vehiculele destinate acestui tip de transport trebuie să aibă masa maximă autorizată maimare de 7.5 tone260 Operaţiunea de transport rutier efectuată de către un operator de transportrutier str ăincu încărcătur ă între cel puţin două puncte de încărcarea/descărcare aflate peteritoriulRomâniei se numeşte:a) sabotaj

b) cabotajc) transport intern



38

d) transport internaţ ional261 Conform reglementărilor privind organizarea şi efectuarea transporturilorrutiere şi aactivităţilor conexe acestora, operatorii de transport rutier public români potdesf ăşura

transport internaţional de mărfuri în statele membre UE în baza:a) autorizaţ iei de transport internaţ ional având România ca ţ ar ă de tranzit sau dedestinaţ ieb) copiei conforme a licenţ ei pentru transportul rutier public de mărfuri în traficinternaţ ionalc) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu în trafic internaţ ional însoţ ită de scrisoarea de transport tip CMRd) autorizaţ ia multiplă CEMT262 Transportul rutier public se poate efectua:a) cu vehicule la bordul cărora se află, o copie conformă a licenţ ei de transport

b) numai conform prevederilor Acordului european A.D.R.c) numai conform prevederilor Convenţ iei C.M.R.d) numai conform prevederilor Convenţ iei T.I.R.263 Scrisoarea de transport trebuie să conţină următoarele date:a) seria şi numărul copiei conforme a licenţ ei de transportb) valoarea mărfii transportatec) seria şi numărul licenţ ei de transport a operatorului de transportd) locul şi data întocmirii sale264 Un operator de transport poate utiliza copia conforma a licenţei detransport a altuioperator de transport:a) dab) da, daca respectivii operatori de transport ajung la o înţ elegerec) da, pentru o perioada de maximum 2 săptămânid) nu265 Ce trebuie să conţină documentul de transport în cazul transporturilorcombinate:a) numele şi adresa expeditorului şi destinataruluib) categoria şi tipul vehiculului rutier folositc) traseul ce urmează a fi parcurs, indicându-se orele şi punctele de oprired) măsurile ce urmează a fi luate în caz de accident

266 Care din următoarele documente NU trebuie să se afle la bordulautovehiculelor care factransport internaţional de mărfuri:a) certificatul privind încadrarea vehiculului în normele de poluare şi siguranţă rutier ă b) certificatul de competenţă profesională al conducătorului auto valabilc) copie legalizată după licenţ a de transportd) autorizaţ ii de transport rutier internaţ ional de mărfuri267 Suplimentar faţă de documentul de transport, în cazul transportului rutierpublic demărfuri în trafic naţional, la bordul vehiculului trebuie să se mai afle:a) certificatul de competenţă profesională al conducătorului auto valabil

b) certificatul privind încadrarea vehiculului în normele de poluare şi siguranţă rutier ă c) autorizaţ iile de transport marf ă



39

d) certificatul de inspecţ ie tehnică 268 În cazul efectuării transportului rutier de mărfuri în cont propriu în traficnaţional prindocument de transport se înţelege:a) scrisoare de transport C.M.R.

b) avizul de însoţ ire al mărfurilorc) copia conformă a licenţ ei de transportd) copia conformă a certificatului de transport în cont propriu269 Pentru care din următoarele abateri se suspendă copia conformă a licenţeide transport:a) când se constată că operatorul de transport rutier a furnizat documente conţ inândinformaţ ii eronate cu ocazia solicitării eliber ării licenţ ei de transportb) când se constată că operatorul de transport rutier nu mai îndeplineşte condiţ iilecare au statla baza eliber ării licenţ ei de transportc) sustragerea de la efectuarea controlului în trafic rutier

d) lipsa tahografului de la bordul vehiculului270 Care din următoarele fapte constituie contravenţie conform OUGnr.109/2005, aprobată prin Legea nr.102/2006:a) efectuarea transportului rutier de către conducători auto care nu deţ in categoria depermisde conducere corespunzătoare tipului de transport efectuatb) efectuarea transportului rutier de către conducători auto în stare de ebrietatec) efectuarea transportului rutier de către conducători auto f ăr ă existenţ a la bordulvehiculului a certificatului de competenţă profesională d) efectuarea transportului rutier de către conducători auto care nu deţ inechipamentulnecesar acordării de prim-ajutor în caz de accident271 Care din următoarele fapte constituie contravenţie conform OUGnr.109/2005, aprobată prin Legea nr.102/2006:a) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unorconducătoriauto cu contract de muncă pe perioadă determinată b) neoprirea în trafic la semnalul regulamentar al poliţ ieic) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unor

conducătoriauto f ăr ă aviz sanitard) utilizarea de către întreprindere sau de către operatorul de transport a unorconducătoriauto f ăr ă aviz medical şi psihologic272 Măsura de imobilizare a unui vehicul în trafic se va aplica de cătreinspectorii de trafic înurmătoarele cazuri:a) utilizarea de către întreprindere sau operatorul de transport rutier a unorconducători autof ăr ă drept de muncă în România

b) nerespectarea prevederilor legale în vigoare privind perioadele de conducere şiperioadele



40

de odihnă de către conducătorul autoc) utilizarea de către întreprindere sau operatorul de transport rutier a unorconducători autof ăr ă drept de muncă în Româniad) lipsa tahografului de la bordul vehiculului

273 În cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule închiriate estenecesar:a) contractul de închiriere să fie la bordul autovehiculului - în copieb) contractul de închiriere să fie la bordul autovehiculului - în original sau în copieconformă cuoriginalul c) contractul de închiriere nu este necesar să fie la bordul autovehicululuid) ca vehiculul să deţ ină copie conformă a licenţ ei pentru transport public depersoane274 Care din următoarele date trebuie să fie menţionate de către conducătorulauto pe foaia de

înregistrare (diagrama tahograf) la începutul folosirii acesteia:a) ora introducerii foii de înregistrare în aparatul tahografb) viteza maximă care poate fi înregistrată pe foaia de înregistrarec) perioada de conducere din ziua anterioar ă d) kilometrajul afişat pe aparatul tahograf la începutul zilei de muncă 275 Înainte de prima cursă a zilei, un şofer trebuie să menţioneze în centrul foiide înregistrare(diagramei tahograf) următoarele date:a) localitatea de la care începe să utilizeze diagrama (locul de la care începeefectuareacursei)b) perioada de conducere din ziua anterioar ă c) durata serviciului din ziua curentă d) seria permisului de conducere276 Care din următoarele date trebuie menţionate de câtre conducătorul autope o diagramă tahograf la începutul utilizării acesteia:a) ora introducerii diagramei în aparatb) timpul de condus din ziua anterioarac) perioada de odihna zilnică d) numele si prenumele conducătorului auto

277 Timpul de odihnă zilnic se poate lua intr-un autovehicul ?a) nub) da, dacă este condus de celălalt membru al echipajului şi cabina este dotată cupat dedormitc) da, dacă acesta este staţ ionat şi echipat cu pat de dormitd) da, daca acesta a fost descărcat278 În cazul unui echipaj dublu, în timp ce vehiculul se află în mers, cel de-aldoileaconducător auto care nu este la volan poate să-şi efectueze odihna zilnică ?a) da, dacă autovehiculul este echipat cu pat de dormit

b) nu, autovehiculul trebuie să fie opritc) nu, se consider ă timp de conducere



41

d) da, dacă odihna este de minim 9 ore consecutive279 Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de odihnă săptămânală redusă la 30 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în compensare şi în ce interval detimp ?

a) 12 ore până la sfâr şitul săptămânii următoareb) 15 ore până sfâr şitul următoarelor trei săptămânic) 21 de ore până sfâr şitul următoarelor trei săptămânid) 24 de ore până sfâr şitul următoarelor patru săptămâni280 Un conducător auto a luat în săptămâna curentă o perioadă de odihnă săptămânală redusă la 24 de ore. Câte ore de odihnă trebuie luate în compensare şi în ce interval detimp ?a) 12 ore până la sfâr şitul săptămânii următoareb) 12 ore până sfâr şitul următoarelor trei săptămânic) 21 de ore până sfâr şitul următoarelor trei săptămâni

d) 24 de ore până sfâr şitul următoarelor patru săptămâni281 Conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.561/2006,timpul de odihnă săptămânal normal este de:a) 24 de oreb) 36 de orec) 40 de ored) 45 de ore282 Perioada săptămânală de odihnă a unui conducător auto poate fi redusă lamai puţin de 45de ore, cu condiţia să fie compensată ulterior. Aceasta nu poate însă să fieredusă la mai puţinde:a) 36 oreb) 24 orec) 30 ored) 12 ore283 Perioada de odihnă săptămânală redusă este de minimum de 24 de ore, darmai puţin de45 de ore. Reducerea este compensată printr-o perioadă de odihnă luată până la sfâr şitul:

a) săptămânii următoareb) celei dea doua săptămâni care urmează c) celei dea treia săptămâni care urmează d) celei dea patra săptămâni care urmează 284 Perioada săptămânală de odihnă a conducătorului auto:a) începe obligatoriu în ziua de vineri a fiecărei săptămâniib) urmează după 6 perioade zilnice de conducere consecutivec) nu este necesar ă dacă nu a fost atins numărul maxim săptămânal de ore deconducere nu a fostdepăşitd) are două zile

285 Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 un conducător auto trebuie să prezinte cu



42

ocazia unui control în trafic foile de înregistrare (diagramele tahograf) pentru:a) săptămâna în cursb) săptămâna în curs şi ultima zi lucrată din săptămâna precedentă c) săptămâna în curs şi ultimele 15 zile anterioare acestei săptămânid) ziua în curs şi ultimele 28 de zile

286 Verificarea tahografelor trebuie să fie f ăcută la fiecare:a) 5 anib) 4 anic) 3 anid) 2 ani287 Care dintre următoarele variante satisfac cerinţele Regulamentului (CE) nr.561/2006privind înlocuirea pauzei de 45 de minute a conducătorului auto prin pauzeseparate:a) 15 min. +15 min. + 15 min.b) 20 min. + 25 min.

c) 30 min. + 15 min.d) 15 min. + 30 min.288 Potrivit Regulamentului CE nr. 561/2006 pauza de 45 de minute poate fi înlocuită cu:a) trei pauze de cel puţ in 15 minuteb) o pauză de cel puţ in 15 minute şi o alta de cel puţ in 30 de minutec) o pauză de cel puţ in 20 de minute şi alta de cel puţ in 25 de minuted) o pauză de cel puţ in 30 de minute şi alta de cel puţ in 15 minute289 Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnic reduspentruconducătorii auto este de:a) minim 8 ore dar mai mic de 10 oreb) minim 8 ore, dar mai mic 11 orec) minim 9 ore dar mai mic de 11 ored) minim 9 ore dar mai mic de 12 ore290 Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 durata totală de conducerepentru 2săptămâni consecutive nu trebuie sa depăşească:a) 80 oreb) 86 orec) 90 ore

d) 112 ore291 Conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE)nr.561/2006 unconducător auto nu trebuie să conducă în două săptămâni consecutive maimult de:a) 90 oreb) 92 orec) 96 ored) 120 ore292 În două săptămâni consecutive conducătorul auto poate să muncească:a) 12 perioade de conducere în total şi maximum 90 ore

b) 12 perioade de conducere în total şi minimum 90 orec) 10 perioade de conducere în total şi maxim 112 ore



43

d) 10 perioade de conducere în total şi maxim 90 ore293 Conform Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.561/2006,durata de conducere săptămânală nu trebuie să depăşească:a) 45 de ore

b) 54 de orec) 56 ored) 60 ore294 Timpul de odihnă zilnic normal poate fi luat în perioade separate. Caredintre următoarelevariante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi alConsiliului(CE) nr. 561/2006:a) 9 ore + 3 oreb) 3 ore + 9 orec) 4 ore + 8 ore

d) 8 ore + 4 ore295 Timpul de odihnă zilnic normal poate fi luat în perioade separate. Caredintre următoarelevariante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi alConsiliului(CE) nr. 561/2006:a) 8 ore + 3 ore + 1 or ă b) 8 ore + 2 ore + 2 or ă c) 3 ore + 9 ore d) 4 ore + 8 ore296 Conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor deconducere si aperioadelor de odihnă ale conducătorului auto, timpul zilnic de odihnă normalse poate efectua în perioade separate a căror durată însumată trebuie să fie de minim:a) 13 oreb) 12,5 orec) 12 ored) 11 ore297 Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnică normalpoate fi

redus astfel:a) de cel mult 4 ori între doi timpi de odihnă săptămânalib) de cel mult 3 ori între doi timpi de odihnă săptămânalic) de cel mult 2 ori între doi timpi de odihnă săptămânalid) o dată pe săptămână 298 Conform Regulamentului CE nr. 561/2006 durata zilnică de conduceremaximă este de:a) 9 ore; poate fi prelungită la 10 ore de două ori pe săptămână b) 9 ore; poate fi prelungită la 10 ore de trei ori pe săptămână c) 9 ore; poate fi prelungită la 11 ore de două ori pe săptămână d) 9 ore; poate fi prelungită la 11 ore de trei ori pe săptămână

299 Perioada de odihnă zilnică de 11 ore ori de minim 9 ore poate fi întreruptă:a) în doua sau trei perioade separate



44

b) în intervale de minim 6 ore şi respectiv 5 orec) în intervale echilibrate ca durată d) numai în cazul în care autovehiculul este transportat pe un feribot sau tren300 Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihnă zilnic normaleste de cel

puţin:a) 9 ore consecutiveb) 10 ore consecutivec) 11 ore consecutived) 12 ore consecutive301 În fiecare perioadă de 24 de ore de la sfâr şitul ultimul timp de odihnă zilnicsausăptămânal, conducătorul auto beneficiază de un timp de odihnă zilnic normalde cel puţin:a) 9 ore consecutiveb) 10 ore consecutive

c) 11 ore consecutived) 12 ore consecutive302 Conducătorul auto poate să intervină asupra aparatului tahograf ?a) da, dacă constată că acesta nu înregistrează corectb) da, dacă acesta nu înregistrează corect dar numai dacă se află în cursă şi nupoate reveni în24 de ore la locul unde autovehiculul este parcat în mod curentc) da, dacă intervenţ ia se realizează cu acordul persoanei desemnated) nu303 Conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.561/2006durata de conducere zilnică de 9 ore poate fi extinsă la 10 ore?a) o data pe săptămână b) de doua ori pe săptămână c) de trei ori pe săptămână d) niciodată 304 Săptămâna de lucru conform reglementarilor in vigoare privind stabilireaperioadelor deconducere si a perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto este definită astfel:a) orice perioada de timp având 7 zile consecutive in care conducătorul auto î şi

desf ăşoar ă activitateab) orice săptămână care începe duminica la 0000 şi ţ ine până luni la 0000

c) orice perioadă de timp având 7 zile în care conducătorul auto nu poate avea maimult de 5perioade zilnice de conducered) perioadă cuprinsă între ora 0000 a zilei de luni şi ora 2400 zilei de duminică 305 În timpul unei zile de lucru un conducător auto schimbă autovehiculul. Ceobligaţii areprivind utilizarea diagramelor tahograf?a) introduce o nouă diagramă în aparatul tahograf al celui deal doilea autovehicul

b) foloseşte aceeaşi diagramă tahograf, notând noul număr de înmatriculare lângă cel al primului



45

autovehiculc) foloseşte aceeaşi diagramă tahograf, notând în prealabil pe verso numărul de înmatriculare alcelui deal doilea autovehicul şi ora la care a f ăcut schimbaread) foloseşte aceeaşi diagramă tahograf, notând în prealabil pe verso numărul de

înmatriculare alcelui deal doilea autovehicul, kilometrajul care figurează pe contorul kilometric alnoului vehiculşi ora la care a f ăcut schimbarea306 Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor careefectuează transporturirutiere în trafic internaţional(AETR), se refer ă la:a) condiţ ii speciale pentru conducătorii auto care efectuează transporturi de mărfuripericuloaseb) conducătorii auto care efectuează transporturi rutiere de mărfuri perisabilec) timpul de conducere a vehiculului ( perioada de conducere ) şi timpul de repaus (

perioada derepaus) a conducătorului autod) formalităţ ile vamale în cazul transporturilor rutiere în trafic internaţ ional307 Acordul european AETR stabileşte reglementări privind:a) efectuarea unui transport de mărfuri perisabile în trafic internaţ ionalb) efectuarea unui transport de mărfuri periculoase în trafic internaţ ionalc) efectuarea unui transport de mărfuri agabaritice în trafic internaţ ionald) activitatea echipajelor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere308 Reglementările în vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere şi aperioadelor deodihnă ale conducătorilor auto, nu se aplică conducătorilor auto careefectuează transporturirutiere cu:a) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă,inclusiv ceaa remorcilor sau semiremorcilor, nu depăşeşte 4.5 toneb) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă,inclusiv ceaa remorcilor sau semiremorcilor, nu depăşeşte 6 tonec) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă,inclusiv cea

a remorcilor sau semiremorcilor, nu depăşeşte 7.5 toned) vehicule destinate transportului rutier de mărfuri a căror greutate maximă admisă,inclusiv ceaa remorcilor sau semiremorcilor, nu depăşeşte 3.5 tone şi vehiculelor destinatetransportuluirutier de persoane având până la 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătoruluiauto309 Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006nu se aplică:a) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mică de 17 locuri,inclusiv locul

conducătorului autob) transporturilor de persoane prin servicii ocazionale



46

c) transporturilor de persoane prin servicii regulate specialed) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mică de 9 locuri,inclusiv loculconducătorului auto310 Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 561/2006

nu se aplică:a) autovehiculelor care efectuează transport de persoane prin servicii regulate la careparcursulliniei nu depăşeşte 50 kmb) autovehiculelor de transport persoane cu o capacitate mai mică de 10 locuri,inclusivconducătorul autoc) transporturilor de persoane prin servicii ocazionaled) transporturilor de persoane prin servicii regulate speciale311 Discurile(diagramele) utilizate la un tahograf trebuie să poată înregistracontinuu cel

puţin:a) 12 oreb) 18 orec) 24 ored) 48 ore312 Cartela conducătorului auto reprezintă:a) cartela care conţ ine date privind şoferul autob) o cartelă magnetică c) cartela tahografică care identifică conducătorul auto şi permite stocarea datelorprivindactivitatea acestuiad) o cartelă care conţ ine date privind autovehiculul313 După patru ore şi jumătate de conducere, conducătorul auto trebuie să facă o pauză:a) da, minim 15 minuteb) nu, poate să mai conducă c) 45 minuted) 30 minute314 Ce trebuie să facă un conducător auto care a condus 9 ore într-o zi şiintenţionează să maiconducă 1 or ă:

a) conform prevederilor legale, acest lucru nu este posibilb) conducătorul auto trebuie să ia o pauză de minim 45 minute şi să mai conducă 1or ă, dacă însăptămâna respectivă a mai extins cel mult odată timpul zilnic de conducere la 10orec) conducătorul auto trebuie să ia un repaus zilnic de minim 9 ore, înainte de reluarealucruluid) poate să conducă în continuare dacă în săptămâna respectivă a mai extins doarde două oritimpul zilnic de conducere la 10 ore315 Conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr.

561/2006, în



47

cazul conducerii autovehiculului în echipaj de 2 conducători auto, timpul zilnicde odihnă estede:a) minim 8 ore în 24 de oreb) minim 8 ore în 30 de ore

c) minim 9 ore în 24 de ored) minim 9 ore în 30 de ore316 Conducătorul auto poate să se abată de la prevederile în vigoare privindstabilireaperioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă:a) nub) dac) da, dacă este necesar pentru a asigura securitatea pasagerilor, vehiculului sau încărcăturiiacestuiad) da, la orice solicitare a persoanelor transportate

317 În săptămâna curentă aveţi 3 zile în care perioada de odihnă a fost de 9 ore.Câte oretrebuie de odihnă trebuie să luaţi în compensare şi în ce perioadă de timpconformRegulamentului 561/2006?a) nu se compensează b) 6 ore până la sfâr şitul săptămânii următoarec) 6 ore până la sfâr şitul celei de a doua săptămânid) 6 ore până la sfâr şitul celei de treia săptămâni318 Perioada zilnică de odihnă se poate lua în 2 sau 3 perioade separate ?a) dab) nuc) da, cu condiţ ia ca una dintre ele să fie de cel puţ in 8 ored) da, cu condiţ ia ca una dintre ele să fie de cel puţ in 9 ore319 Ce obligaţii are conducătorul auto în cazul defectării aparatului tahograf ?a) să consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitateb) nu are nici o obligaţ ie, până la terminarea curseic) să anunţ e persoana desemnată d) să continue cursa numai după repararea aparatului tahograf320 Are voie să plece în cursă conducătorul auto cu tahograful defect saudesigilat ?

a) da, până la prima staţ ie serviceb) da, cu condiţ ia să anunţ e înainte de plecare operatorul de transportc) nud) da, cu condiţ ia să consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade deactivitate321 La examinarea înregistr ărilor de viteză de pe o diagramă tahograf seconstată că suntmulte ascuţite în sus şi în jos foarte apropriate între ele. Acest lucru indică:a) o conducere neeconomică b) limitarea şi reducerea vitezei de către aparatul tahografc) utilizare necorespunzătoare a aparatului tahograf

d) o conducere pe autostradă 322 Cardul conducătorului auto are o perioadă maximă de valabilitate:



48

a) un anb) doi anic) trei anid) cinci ani323 Obligaţia de a respecta regulile privind încărcarea, repartizarea încărcăturii,

asigurarea şifixarea mărfurilor transportate revine:a) expeditoruluib) destinataruluic) încărcătoruluid) conducătorului auto324 Prin masa totală maximă autorizată se înţelege:a) masa maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibilă în urma omologării decătreautoritatea competentă b) masa proprie a vehiculului

c) masa sarcinii utile autorizate pentru transportd) masa maximă admisă pentru drumurile de categoria E325 Influenţează masa încărcăturii distanţa de frânare ?a) nub) cu cât masa este mai mare, cu atât distanţ a de frânare este mai mică deoarececreşte aderenţ ac) cu cât masa este mai mare, cu atât distanţ a de frânare este mai nared) depinde de pneurile cu care este echipat vehiculul326 Repartizarea corectă a greutăţii pe osii este obligaţia:a) încărcătoruluib) expeditoruluic) conducătorului autod) destinatarului327 Arimarea mărfurilor este obligaţia:a) conducătorului autob) expeditoruluic) persoanei desemnate să conducă activitatea de transport rutierd) consilierului de siguranţă 328 La încărcarea mărfurilor conducătorul auto va lua măsuri pentru:a) asigurarea securităţ ii mărfurilorb) asigurarea unor spatii suficient de mari intre pachete, colete, container, etc.

c) ca mărfurile sa fie amplasate cat mai in spated) ca mărfurile sa fie amplasate cat mai in fata329 Prin care din metodele enunţate mai jos se poate reduce timpul destaţionare la încărcaredescărcare:a) mecanizarea operaţ iunilor de încărcare-descărcareb) sporirea vitezei de circulaţ iec) supra-încărcarea autovehiculelord) eliminarea timpilor de mers în gol330 În curbă, pericolul r ăsturnării autovehiculului este mai mare atunci când:a) centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţ ime mare în raport cusolul

b) centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţ ime mică în raport cusolul



49

c) for ţ a centrifugă este inferioar ă aderenţ eid) mişcările longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decât cele laterale331 Influenţează masa autovehiculului distanţa de frânare ?a) nu, în cazul conducătorilor auto care conduc cu o viteza care permite evitareacoliziunilor

b) cu cât masa este mai mare, cu atât distanţ a de frânare este mai mică deoarececreşte aderenţ a şifor ţ a de frânarec) cu cât masa este mai mare, cu atât distanţ a de frânare este mai mared) depinde de experienţ a conducătorului auto332 Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv încertificatul de înmatriculare al autovehiculului?e) sarcina utilă f) masa maximă autorizată pe axeg) raza de virare

h) ampatamentul333 Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv încertificatul de înmatriculare al autovehiculului?a) masa proprie a autovehicululuia) sarcina utilă b) raza de virarec) consola faţă 334 Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv încertificatul de înmatriculare al autovehiculului?a) sarcina utilă b) consola faţă c) ampatamentuld) masa remorcabilă 335 Gradul de încărcare şi modul de distribuire a încărcăturii autovehicululuiinfluenţează înmod direct modificarea:e) for ţ ei de tracţ iune la roţ ile motricef) poziţ iei centrului de greutate al autovehicululuig) aderenţ ei dintre pneuri şi calea de rulare

h) condiţ iilor de confort şi de siguranţă a deplasării336 Gradul de încărcare şi modul de distribuire a încărcăturii autovehicululuiinfluenţează înmod direct modificarea:a) for ţ ei de tracţ iune la roţ ile motriceb) aderenţ ei dintre pneuri şi calea de rularec) presiunilor în pneurid) ţ inutei de drum a autovehiculului337 Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şideterminant:e) distanţ a de frânare necesar ă opririi autovehiculului în condiţ ii de siguranţă

f) confortul şi siguranţ a deplasăriig) uşurinţ a accesării comenzilor autovehiculului



50

h) maniabilitatea autovehiculului338 Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şideterminant:a) confortul şi siguranţ a deplasăriib) consumul de combustibil

c) uşurinţ a accesării comenzilor autovehicululuid) maniabilitatea autovehiculului339 Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şideterminant:a) confortul şi siguranţ a deplasăriib) uşurinţ a accesării comenzilor autovehicululuic) iner ţ ia autovehicululuid) maniabilitatea autovehiculului340 Ce trebuie să aveţi în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcaţi vehicululpeste masa maximă admisă /numărul de locuri admis?

e) se modifica ţ inuta de drum şi comportamentul autovehiculului în virajef) obturează vizibilitatea pentru ceilalţ i participanţ i la traficg) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilorh) supraîncărcarea nu afectează siguranţ a şi confortul deplasării341 Ce trebuie să aveţi în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcaţi vehicululpeste masa maximă admisă /numărul de locuri admis?a) obturează vizibilitatea pentru ceilalţ i participanţ i la traficb) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilorc) creşte distanţ a de frânared) supraîncărcarea nu afectează siguranţ a şi confortul deplasării

342 Ce riscuri comportă abordarea virajelor cu viteză excesivă?a) riscuri determinate de acvaplanarea inevitabilă b) riscuri determinate de blocarea diferenţ ialuluic) în condiţ iile în care conducătorul auto intervine cu promptitudine printr-omanevrarecorespunzătoare a volanului, se pot elimina toate riscurile specifice abordării virajelord) riscuri legate de r ăsturnarea vehiculului343Ce riscuri comportă abordarea virajelor cu viteză excesivă?a) riscuri determinate de acvaplanarea inevitabilă b) riscuri legate de derapajul vehiculului

c) riscuri determinate de blocarea diferenţ ialuluid) în condiţ iile în care conducătorul auto intervine cu promptitudine printr-omanevrarecorespunzătoare a volanului, se pot elimina toate riscurile specifice abordării virajelor344 La abordarea cărui sector de drum, dintre cele enumerate, apare risculr ăsturnării?a) rampă b) pantă c) virajd) palier345 În curbă sau în viraj, for ţa centrifugă tinde să:

a) menţ ină deplasarea rectilinie a autovehicululuib) deplasează pasagerii înspre partea din faţă a autovehiculului



c) alinieze vehiculul pe traiectorie circular ă d) mărească viteza de deplasare a autovehiculului346 La deplasarea în curbă, deraparea spre altă bandă se produce atunci când:a) for ţ a centrifugă este inferioar ă aderenţ eib) for ţ a de tracţ iune este inferioar ă aderenţ ei

c) for ţ a de tracţ iune este superioar ă aderenţ eid) for ţ a centrifugă este superioar ă aderenţ ei347 În curbă, pericolul r ăsturnării autovehiculului este mai mare atunci când:a) centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţ ime mare în raport cusolulb) centrul de greutate al autovehiculului se găseşte la o înălţ ime mică în raport cusolulc) mişcările longitudinale ale autovehiculului sunt mai mari decât cele lateraled) for ţ a centrifugă este inferioar ă aderenţ ei

Marfuri Generale CPC CPI CPIa Marfa

Documents

Transcript of Marfuri Generale CPC CPI CPIa Marfa