MareaNeagrainterfataeuropeanacuMareaCaspicasiOrientulMijlociu

8/14/2019 MareaNeagrainterfataeuropeanacuMareaCaspicasiOrientulMijlociu

1/6

Marea Neagrainterfata europeana cuMarea Caspica si Orientul Mijlociu

Energia este o necesitate vitala si, de aceea, securitatea energetica reprezinta o

problema complexa, esentiala pentru asigurarea cresterii sociale si a bunei

functionari a societatii, n ansamblu.

Direct nvecinata Uniunii Europene si complex de securitate emergent n arealulgeopolitic si geostrategic al Orientului Mijlociu extins, regiunea Marii Negre are oimportanta strategica majora pentru Uniunea Europeana si comunitatea euroatlantica n

ansamblul sau. n zona Marii Negre se gasesc cteva pozitii cheie, care oparticularizeaza, i imprima valente deosebite, dar mai ales contribuie la valoarea siimportanta geostrategica a ultimii ani, zona Marii Negre a inregistrat o schimbaresemnificativa in paradigma traditionala de securitate, cu impact pe termen lung asuprasecuritatii europene si euroasiatice n ansamblul lor. n acelasi timp, regiunea seprezinta ca o zona-tampon de ndemanare a culturilor si civilizatiilor ortodoxa, islamica sioccidentala.

Securitate energetica euro-atlantica la Marea Neagra

Competitia globala pentru asigirarea necesarului de resurse energfetice devine tot maiacerba, in conditiile in care unele dintre zacaminte de hidrocarburi sunt pe terminate iarcele, mai improtante se afla in zone instabile politic. Jocul energetic din zona sedesfasoara pe doua dimensiuni, prima constand in obtinerea controlului asuprainfracstruturii de transport a hidrocarburilor extrrase spre diferite piete regionale.Specialistii afirma ca absenta unei infrastructuri corespunzatoare si insuficientele spatiide depozitare la nivelul UE constituie obstacole n calea livrarilor de petrol si gaze n fluxcontinuu si contribuie la cresterea preturilor n spatiul comunitar. Chiar cu o buna politicade eficienta energetica, numai pentru productia de energie vor fi necesare investitii decirca 900 de miliarde de EURO n urmatorii 25 de ani.n conditiile n care se nvecineaza cu o zona bogata n hidrocarburi Asia Centrala

(Turkmenistan, Kazahstan ori Iran), Marea Neagra este esentiala pentru UE prin prismarolului de veriga de legatura n transportul resurselor euroasiatice catre consumatoriieuropeni pe axa geopolitica.

Exploatarea resurselor energetice din Bazinul Marii Negre este grevata de unelepiedici, avnd n vedere costurile ridicate ale operatiunilor de foraj la mare adncime. naceste conditii, zona poate fi valorificata de Romnia, Bulgaria si Turcia numai laadncime mica si medie, dar, pna n momentul de fata, exista un numar limitat de puturiexploratorii la adncimi mari. Statele riverane formeaza cel mai important corridor pentru


2/6

transportul combustibililor fosili din Rusia si Caucaz catre spatiul comunitar, constituindo posibilitate de diversificare a resurselor energetice.

Transportul mixtului energetic si jocul conductelor sunt probleme constantanalizate n relatiile zonei cu spatiile adiacente, pe lnga monopolul de productie almixtului energetic practicat de Federatia Rusa evidentiindu-se, totodata, monopolul de

tranzit al Ucrainei.De asemenea conflictul ruso-georgian (august 2008) a scos in evidenta unelevulnerabilitati ale zonei Caucazului, considerate anterior acestuia o alternative sigurarezistenta la santajul energetic al Rusiei, pentru petrolul caspic. Toate acestea audeterminat UE sa isi consolideze diplomatia energetica, astfel nct, n cautarea unorsolutii

Politica energetica romneasca

Romnia este ideal pozitionata pentru a juca un rol de pivot pe traseul marilor

fluxuri economice, att ca tara de tranzit, ct si ca participanta activa avnd cel mai maresi bine utilat port de pe litoralul vestic al Marii Negre, racordat la coridoarele europene sila culoarul de transport transcaucazian. Totodata, tara noastra dispune de mari capacitatisubutilizate n industria de rafinare si prelucrare petrochimica, avnd potentialul de adeveni, n timp relativ scurt, un furnizor important de energie electrica.

Pentru Romnia, ca tara care promoveaza realizarea de proiecte de infrastructuraenergetica la Marea Neagra si care beneficiaza de importante unitati de prelucrare aresurselor energetice ori de producere a energiei electrice (de exemplu, Centrala NuclearaCernavoda), interesul pentru securitatea unitatilor generatoare si a rutelor de transport alhidrocarburilor si abordarea sa, inclusiv n cadrul NATO, este, de asemenea, evident.

n tara noastra nu a existat o viziune strategica pe termen lung care sa fie agreata demajoritatea fortelor politice, desi au fost elaborate politici sectoriale viabile, dar ce nu aumai fost puse n opera sau au fost sistate ori de cte ori se schimbau factorii decizionali aientitatilor energetice sau cei din administratia centrala. Masurile luate pentru progresulsistemului national fiind conjuncturale si, de cele mai multe ori, rezultatul materializariianumitor interese de grup, att interne ct si externe, a condus la pierderea unoroportunitati ca tara noastra sa devina un actor important n Europa Centrala si de Sud-Est.

Strategia energetica a Romniei n perioada 2007-2020 marcheaza o etapaimportanta n evolutia tarii noastre ca membru cu drepturi depline al U.E., fiind nconformitate cu cerintele orientarilor si politicilor comunitare din domeniu, dar sitendintelor de globalizare manifestate pe plan mondial n ultimul deceniu (reliefate prinprisma angrenarii statelor n structuri/organisme/uniuni multinationale si semnariidiverselor tratate/acorduri/conventii internationale). Documentul strategic este unulrealist ce reafirma faptul ca resursele energetice ale Romniei sunt ntr-o scaderedramatica (petrol, gaze, uraniu) si ca resursele regenerabile sunt limitate.

n actuala strategie energetica romneasca, directiile de dezvoltare pe care si le-apropus Romnia coincid, n cea mai mare parte, cu cele europene, avnd n vedere camizeaza pe energetica nucleara (urmnd a fi puse n functiune nca doua grupuri nuclearela C.N.E. Cernavoda), consolidarea productiei pe carbune, utilizarea resurselorregenerabile si cresterea eficientei energetice.


3/6

De asemenea, unul din obiectivele vizate este diminuarea dependentei de importuri,context n care a fost acordata atentie proiectelor de rute alternative de transport ahidrocarburilor, cum sunt gazoductul Nabucco si oleoductul Pan European Oil Pipeline(Constanta - Trieste), dar si cele ce vizeaza interconectarea sistemului autohton cu cel dinUngaria (n zona Arad - Szeged), din Ucraina (Siret - Cernauti) si din Bulgaria (Giurgiu -Ruse). Proiectul Nabucco prezinta atuul pretului mai mic fata de rutele alternative (SouthStream si White Stream, ambele avnd si portiuni submarine ce necesita solutii tehnicecostisitoare, dificile si ce implica riscuri de mediu) si evaluarilor favorabile privindstabilitatea tarilor tranzitate Avantajele reale ale PEOP (cea mai scurta ruta care leagarezervele caspice de Europa Centrala si de Vest, ce presupune cele mai mici riscuri demediu, datorita conexiunii pipe-to-pipe la nodul din Trieste) si nevoile energetice ncrestere la nivel european (ce nu pot fi satisfacute integral n cazul materializariicelorlalte alternative) i asigura un nivel de certitudine indiferent de orizontul de timpproiectat.

Romnia importa aproximativ 30% din necesarul de gaze naturale din Rusia, la unpret ridicat n comparatie cu cel aplicat altor tari, pentru ca importul se realizeaza prinfirme intermediare. Pierderile nregistrate de catre companiile romnesti, care au fostnevoite sa si reduca activitatea ca urmare a ncetarii furnizarii gazelor naturale de catreGazprom, au fost nesemnificative. n prezent, cnd nesemnificative. n prezent, cndefectele crizei economice internationale au determinat reducerea productiei industriale ntoate sectoarele de activitate, consumul de gaze naturale este diminuat corespunzator.

Rezervele Romniei nsumeaza 74 de milioane de tone de petrol si 185 de miliardede metri cubi de gaz. La un ritm de productie de aproximativ 5 milioane de tone de petrol


4/6

pe an si 12 miliarde de metri cubi de gaze naturale, acestea vor fi epuizate pna n 2025.n Romnia, perspectivele identificarii unor cmpuri majore sunt pesimiste, avnd nvedere ca, n ultimii 20 - 30 de ani, au fost localizate doar 20 de noi depozite, dedimensiuni mici sau medii, cu un aport de sub 5% la productia interna si de 20 - 25% lavolumul total al resurselor tarii. Datele statistice releva ca aproximativ 85% din rezervele

de hidrocarburi au fost epuizate, fiind extrase 700 de milioane de tone de titei si 1.500 demiliarde de metri cubi de gaze naturale, iar cererea este n continua crestere. Circa 70%din suprafata tarii cu potential energetic a fost concesionata facnd obiectul a peste 50 decontracte comerciale. Pe termen lung, alternativele viabile sunt reprezentate de productiaenergetica pe baza de carbune, energie nucleara si resursele regenerabile, dat fiind cadependenta de importurile de hidrocarburi se va accentua progresiv, n conditiilediminuarii rezer velor nationale de petrol si gaze naturale considerate epuizabile. Taranoastra dispune de un volum mediu de resurse regenerabile, fiind identificate cinciregiuni eoliene, n functie de conditiile topo-geografice si de mediu, cele mai favorabilesitundu-se pe litoralul Marii Negre, zonele montane si podisurile din Moldova sauDobrogea. Potentialul eolian autohton este de 14.000 MW putere instalata in paralele cu

cel tehnic amenajabil de 2.500 Mw, investitiile necesara in acest domeniu ridicandu-se laun milion de euro/ MW instalat.Angajamentele asumate n relatia cu UE obliga Romnia sa investeasca masiv n

exploatarea intensiva a resurselor regenerabile, astfel nct, n 2020, aceasta sa reprezintecel putin 20% din consumul national brut de energie electrica. Simultan, energia nuclearava detine o pondere de 28 - 30% din productia totala de energie a tarii noastre, iardiferenta va fi asigurata de energia produsa utiliznd carbune, gaze naturale si pacura prinvalorificarea resurselor eoliene, hidraulice, geotermale si solare, a biomasei sibiocombustibililor, dar si realizarii unor investitii n instalatiile de desulfurare siechipamente de ardere.Sume importante trebuie directionate si spre retehnologizarea marilor termo-centrale,pentru reducerea poluarii.

Concluzii

Pentru valorificarea oportunitatilor deschise Romniei, prin prisma pozitiei (disponibil siprognozat), sunt necesare masuri convergente care sa permita tarii sa beneficieze desansele de a deveni un actor proeminent pe pietele energetice zonale si regionale si saacopere solicitarile uzuale. Pentru a atinge si fructifica statutul de pivot geopolitic (alecarui premise sunt reprezentate de pozitia de membru NATO si UE stabilitatea politica sicresterea economica constanta, ce o recomanda ca o tara de tranzit a fluxului de resurseenergetice mai viabila dect Ucraina, rolul asumat n transformarea spatiului Marii Negrentr-o regiune de stabilitate, bunele relatii de cooperare cu statele caucaziene, n specialcu Azerbaidjan, dar si cu Georgia si Armenia etc.) Romnia are nevoie de consecventaatt n palierul conceptual si politic, ct si n cel pragmatic si al actiunilor concrete depolitica externa si consacrarea complementaritatii demersurilor diplomatice siobiectivelor economice strategice.


5/6

Dependenta energetica crescnda a Uniunii Europene fata de importurile de petrol si gazenaturale constituie un factor accelerator al elaborarii unei parte integranta a comunitatiieuroatlantice, trebuie sa contribuie la elaborarea si implementarea elementelor acestei noiarhitecturi de securitate regionale.

Regiunea Marii Negre se poate constitui, pe termen mediu si lung, ntr-un spatiudemocratic, stabil, prosper, conectat functional la spatiul european si euroatlantic si avndrelatii echilibrate, de cooperare politica si sectoriala, cu vecinatatea ei estica, pe fundalulunor raporturi de putere larg acceptate si riscurile legate de instabilitate, de ezitarile ntreoptiuni distincte de politica externa, de limitarea dezvoltarii economice ca efect alconflictelor nghetate, n conditiile unor raporturi de putere globale neclare, tensionatesi impredictibile. Aceste elemente ale unui scenariu negativ nu pot fi excluse. Factoriimportanti pentru apropierea de un scenariu sau altul vor fi optiunile politice ale statelordin zona, procesele de reforma ale NATO si ale UE si evolutia raporturilor dintre SUA,UE, F. Rusa si Turcia.

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/


6/6

MareaNeagrainterfataeuropeanacuMareaCaspicasiOrientulMijlociu

Documents

Transcript of MareaNeagrainterfataeuropeanacuMareaCaspicasiOrientulMijlociu