Ne fuge pământul. Modificarea Legii privind vânzarea terenurilor agricole a fost anunţată ca o prio-ritate pentru coaliţia de guvernare în actuala sesiune parlamentară. Discuţiile despre modificarea acestei legi au apărut încă din 2015, dar procesul s-a blocat mereu. Acum, aproape 50% din terenurile agricole ale Româ-niei aparţin investitorilor străini

Cel mai mare şi cel mai important eveniment agricol din România, târgul internaţional INDAGRA, organizat de către Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comerţ şi Indus-trie din România (CCIR), îşi deschide astăzi porţile. Ajuns la cea de a XXII-a ediţie, tematica Indagra din acest an cuprinde: agricultură (utilaje agricole, irigaţii şi echipamente, transporturi din domeniul agricol, îngrăşăminte pentru agri-cultură, sere şi solarii, material săditor, seminţe); zootehnie (creşterea animalelor, creşterea păsărilor, abatorizare, utilaje şi echipamente zootehnice, nutreţuri combinate, produse de uz veterinar, dezinsecţie, deratizare); viticultură; echipamente de protecţie şi lucru; laboratoare şi aparatură; finanţări, consul-tanţă şi proiecte; organisme de certificare şi bursa de joburi în domeniu. Cu fiecare ediţie, INDAGRA a cunoscut o creştere a numărului de companii expozante şi al vizitatorilor prezenţi la târg, cât şi din punctul de vedere al calităţii evenimentelor conexe organizate şi al produselor şi echipamentelor expuse. Anul acesta, timp de cinci zile, la standurile Indagra vor fi prezente peste şase sute de firme şi asociaţii profesionale. Ediţia din acest an se bucură de participarea oficială a cinci ţări recunoscute la nivel european pentru produsele şi serviciile din domeniul agrar: Franţa, Grecia, Turcia, Italia şi Olanda. În aceeaşi perioadă cu INDAGRA 2017, în cadrul Centrului Expozițional Romexpo se vor desfăşura alte două evenimente cu tematici complementare: INDAGRA FOOD şi EXPO DRINK & WINE.

Începe INDAGRA

Pag. S4

ZIAR VERTICAL

SUPLIMENT AGRICULTURĂ

Câţi bani aduc plantaţiile de mure

n Anul 2017 va intra în istoria Român ie i ca f i i nd ce l ma i productiv din ult imul secol n S-au înregistrat producții-record, cele mai mari din istoria țării, la grâu, rapiță, mazăre și orz, dar și la alte culturi n La grâu, creșterea a fost constantă, în ultimii ani, iar țara noastră a devenit ceea ce s-a dorit întotdeauna: grânarul Europei n Sunt şanse să devenim principalul furnizor de materie primă pentru celelalte țări Pag. S11 Pag. S8-S9

Pag. S7 Pag. S2

România, campioana Europei

Ghidul agricultorului român

Utilajele noastre, la mare căutare afară

Cotele de zahăr, desfiinţate

S 2 miercuri / 25 octombrie 2017

Sfârș i tul s i s t e m u l u i cotelor le oferă producătorilor posibilitatea de a-și adapta producția la oportunitățile c o m e r c i a l e reale, în special prin sondarea unor noi piețe de export. Astfel, ei vor avea acum ocazia de a-și extinde schimburile comerciale pe piețe internaționale, iar cu sprijinul adecvat în materie de politici din partea Comisiei Europene - cum este Observatorul pieței zahărului, care furnizează informații prompte și relevante despre piață -, ar trebui să dispună de toate modalităţile care să le asigure

reușita, spun reprezentanţii Comi-siei Europene. Sectorul zahărului din UE va fi susţinut în conti-nuare, prin diverse măsuri din cadrul Politicii Agricole Comune, astfel încât acesta să facă față unor perturbări neașteptate de pe piață. Printre acestea se numără un tarif la import substanțial al UE (în afara acordurilor comer-ciale preferențiale) și posibilitatea de a oferi sprijin pentru depozi-tarea privată și măsuri de criză care să permită Comisiei să ia măsuri în cazul unor crize grave.

Este disponibil și sprijinul pentru venit destinat fermierilor sub forma plăților directe, inclusiv posibilitatea statelor membre ale UE de a acorda așa-numitul sprijin cuplat facultativ pentru sectoarele aflate în dificultate, printre care și producția de sfeclă de zahăr. De asemenea, se menține posibilitatea de a negocia colectiv, în contractele încheiate între producătorii de sfeclă și prelucră-torii de zahăr din UE, condiții de repartizare a valorii.

special

UE a desfiinţat cotele de zahărn Schimbare de politică n Sectorul va fi sprijinit în continuare

Cel din urmă sistem de cote agricole existent, care gestionează producția de zahăr în Uniunea Europeană, a fost eliminat la 30 septembrie 2017. Decizia de a pune capăt acestui sistem a fost luată de comun acord de Parlamentul European și statele membre în cadrul reformei din 2013 a Politicii Agricole Comune (PAC).

F e r m e l e d e subzistență vor fi excluse din 2020 de la banii UE

Bruxelles-ul ia în calcul modificarea modului de acordare a subvenţiilor agricole începând cu anul 2020, avându-se în vedere renunţarea la subven-ţia pe hectar și trecerea la subvenția acordată pentru exploatația agricolă. Regândirea noii Politici Agricole Comune (PAC), care beneficiază de o finanţare ce se apropie de 60 de miliarde de euro, aproximativ 40% din bugetul UE, este urgentată și de ieșirea Marii Britanii din Uniune, fapt ce va reduce bugetul comunitar cu circa 12 miliarde de euro după 2019..

Potrivit statisticilor, în România există 855.000 de ferme care au depus cererea unică de plată, dar dintre acestea doar circa 50.000 sunt înregistrate fiscal. Pentru cele-lalte, adică pentru majoritatea, nu se poate face o evaluare a profitabilităţii, fapt ce le-ar putea tăia șansa să primească subvenţii europene după 2020, dacă se va merge pe varianta subvenţiei pe fermă. La cum arată acum agricultura noastră, schimbarea politicii PAC va reprezenta o grea lovitură, mai ales că, și în cazul marilor exploataţii,

Bruxelles-ul ia în calcul o plafonare a subvenţiilor. Pe de altă parte, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a prezentat în vara acestui an un document prin care se propune înjumătăţirea buge-tului alocat pentru plățile directe ale fermi-erilor. Raportul a stârnit reacţii vehemente din partea fermierilor, aceștia cerând majorarea bugetului PAC.

Cât de pregătiţi suntem noi pentru 2020Răspunsul direct ar fi deloc. Plata directă

pe fermă va însemna că subvenţia se va acorda într-o singură tranșă, în baza supra-feţei real cultivate sau pe numărul exact de animale pe care îl are ferma. În cazul ţării noastre, această nouă procedură ar crea o serie de probleme pentru că noi nu avem încă finalizate cadastrarea terenurilor agri-cole și inventarul agricol, iar șansele ca aceste obiective să fie finalizate până la sfârșitul

anului viitor sunt minime, spun specialiștii. În această situaţie, fermierii români vor pierde banii europeni. Pe de altă parte, fermele de subzistenţă vor fi eliminate de noul sistem de acordare a subvenţiilor. Practic, doar fermele care vor putea prezenta un studiu de profita-bilitate vor putea beneficia de subvenţiile agricole comunitare.

România susține continuarea plăților directe şi a procesului privind reducerea decalajelor între statele membre în cadrul Politicii Agri-cole Comune (PAC) şi după 2020.

UE este cel mai mare producător de zahăr din sfeclă din lume (în jur de 50% din cantitatea totală). Zahărul din sfeclă reprezintă însă doar 20% din producția mondială de zahăr; restul de 80% fiind produs din trestie de zahăr.

Executivul a aprobat, prin-tr-o hotărâre, acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializa-re din sectorul fructelor şi legumelor. Banii se asigură din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA). Pentru a beneficia de ajutor financiar, cei interesați trebuie să aibă apro-bat un program operațional. Acestea vor avea o durată minimă de trei ani şi maximă de cinci ani. Ajutorul financiar din partea UE va fi egal cu valoarea contribuțiilor financiare ale membrilor sau ale organizației de producători plătite efectiv, dar limitat la 50% din valoarea reală a cheltuielilor efectuate.

Ghidul silozurilor de la AFIRAgenția pentru Finanțarea

Investițiilor Rurale (AFIR) a pus în dezbatere publică Ghidul Bazei de date cu prețuri de referință pentru silozuri, graj-duri și sere din cadrul proiecte-lor implementate cu fonduri europene din Programul Nați-onal de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020). Actualizarea prețurilor se va realiza o dată pe an pentru fiecare marcă/per trader, cu aprobarea conducerii AFIR și se va face la solicitarea oficială a producătorului/importatoru-lui/dealerului care a înscris marca respectivă în Baza de date în urma analizării acesteia de către experții AFIR. Prețurile din Baza de date vor fi expri-mate în euro și nu vor include TVA (preț CIP la beneficiar).

Politica Agricolă Comună se modificăNoi provocări pentru fermieri n Subvenţiile, reorientate spre ferme

Pagină realizată de Adrian Stoica

Noi finanţări UE de luna viitoareAgenția de Finanțare a Investițiilor Rurale a anunţat că în noiembrie și decembrie vor fi deschise noi linii de finanțare din fonduri UE. Submăsurile care vor fi lansate și alocările financiare:

SUBMĂSURA 1.1 Sprijin pentru formare profesională, precum și a acțiunilor pentru dobândirea de competențe - 11.100.000 euro;

SUBMĂSURA 1.1 Sprijin pentru formare profesională, precum și a acțiunilor pentru dobândirea de competențe, pentru beneficiarii M10 - 35.213.707 euro. Pentru ambele linii de finanțare, perioada estimativă de lansare se va stabili în funcție de condițiile de imple-mentare a platformei IT;

SUBMĂSURA 4.1A - Investiții în exploatații pomicole - 85.000.000 euro;

SUBMĂSURA 6.5 - Schema pentru micii fermieri - 12.290.531 euro;

SUBMĂSURA 16.1 - Sprijin pentru înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO) dezvoltare de proiecte-pilot, produse și procese în sectorul pomicol - 5.777.778 euro.

Fonduri pentru producătorii de fructe şi legume

Fondul de Garantare a Creditului Rural I.F.N. S.A., cu sediul in Bucuresti, str. Occidentului nr. 5, sector 1, emite garantii exprese, irevocabile si neconditionate in baza O.U.G. 43/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, din O.U.G. 22/2017 pentru creditele in valoare de pana la 3 mil. Euro (denominate in RON/EURO la data emiteriii garantiei) si cu o dobanda maxima la nivelul ROBOR/EURIBOR la sase luni plus o marja de 2 puncte procentuale. Garantia Fondului de Garantare a Creditului Rural IFN SA poate acoperi pana la 80% din valoarea creditelor acordate de institutiile finantatoare fermierilor pentru realizarea investitiilor declarate eligibile prin PNDR si POPAM, a altor investitii realizate in ferme si, respectiv, a finantarii necesare pentru asigurarea capitalului de lucru aferent realizarii productiei agricole si piscicole. Valoarea maxima a unei garantii acordate fiecarui beneficiar de catre FGCR IFN SA nu va depasi echivalentul a 2,4 mil. Euro, denominati in RON la cursul RON/EURO de la data emiterii garantiei transmise acestuia de catre institutia finantatoare. Beneficiarii garantiilor emise conform art.3, pct.3,litera a) din OUG 43/2013 pot fi: 1. persoane fizice si juridice, in calitate de fermieri, care desfasoara activitati in domeniul agricol vegetal/ zootehnic si al acvaculturii respectiv:a) societati comerciale, definite conform Legii nr.31/1990 cu modificările si completările ulterioare;b) persoanele fizice autorizate , întreprinderi individuale şi familiale, care desfăşoară activităţi economice, constituite conform OUG nr. 44/2008. c) asociatiile, societăţile agricole si cooperativele agricole constituite conform Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura si Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004.d) persoane fizice care desfasoara activitati economice in domeniul agricol vegetal/ zootehnic si al acvaculturii/pisciculturii, inclusiv persoanele fizice in calitate de beneficiari APIA;2. beneficiarii privati ai programelor PNDR 2014-2020 si POPAM 2014-2020 pentru finantarea proiectelor de investitii;

Destinatia creditelor garantate in baza prevederilor prezentei conventii de lucru este urmatoarea:a) credite acordate fermierilor de către instituţiile finanţatoare pentru: 1) achiziţia de terenuri cu destinatie agricola, in conditiile art. 2, lit. b3) din OUG 43/2013 2) finanţarea productiei agricole, finanțarea producției piscicole şi a investiţiilor în domeniul agricol si cel al acvaculturii, altele decat cele finanțate din PNDR 2014-2020 şi POPAM 2014-2020;b) credite acordate de catre banca beneficiarilor privati ai PNDR 2014 - 2020, respectiv POPAM 2014-2020, pentru finanțarea proiectelor de investiții sprijinite prin aceste programe.

Criterii de eligibilitate Pentru acordarea/majorarea garantiei emise beneficiarii, respectiv creditul garantat trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele criterii de eligibilitate :a) Creditul aprobat trebuie sa respecte conditiile prevazute la pct I.1.4, iar expunerea maxima pe beneficiar, aferenta creditelor acordate de institutiile finanta-toare conform art,3, pct.3, litera a) din OUG 43/2013 nu trebuie sa depaseasca 3 milioane de Eur, la data acordarii (aprobarii) creditului pentru care se solicita emiterea garantiei.b) Creditul se încadreaza conform reglementărilor BNR, în categoria de risc standard/ în observaţie/substandard şi în cazul persoanelor juridice să se înca-dreze într-o categorie de rating care permite acordarea garanţiei;c) Beneficiarul nu se află în dificultate financiară, conform Anexei nr.1.2 – Declaratie pe proprie raspundere cu privire la neincadrarea in categoria “firme in dificultate” (forma simplificata) sau, dupa caz, Anexa nr. 1.3 -Declaratia pe propria raspundere cu privire la neincadrarea in categoria „firme in dificultate (forma completa);d) Beneficiarul nu face obiectul unei proceduri colective de insolvență sau îndeplineşte criteriile prevăzute de legislația națională pentru inițierea unei proce-duri colective de insolvență la cererea creditorilor săi;e) Beneficiarul/tertii garanti prezinta bancii garanţii colaterale care împreună cu garanţia FGCR să acopere integral creditul aprobat şi dobânda aferentă. In cazul creditelor acordate pentru achizitia de terenuri agricole, pe langa garantia Fondului, garantiile colaterale pot fi asigurate cu terenurile achizitionate din credit si/sau alte bunuri aflate in proprietatea imprumutatului sau terti garanti;f) Beneficiarii nu figureza cu datorii restante în baza de date a Centralei Riscurilor de Credit sau, după caz, Biroul de Credit, sau dacă acestea sunt evidenţiate în CRC sau BC, instituţia finanţatoare confirmă rambursarea acestora până la data aprobării garanţiei; g) Banca se obliga sa incheie, cel putin cu una din persoanele fizice, avand calitatea de acționar/asociaț/administrator /reprezentanț legal ai beneficiarului, in funcție de tipul entității juridice, după caz,un contract de fideiusiune in care Fondul va avea calitatea de cocreditor, care este titlu executoriu conform legii.h) Beneficiarii sa figureze in evidentele APIA/ANPA ca fermier, la data solicitarii creditului,dupa caz : 1. fermierii au in exploatare teren cu destinatie agricola care împreună cu terenurile agricole pe care le cumpără vor detine in proprietate maximum 750 ha, conform adeverintelor emise de APIA/ANPA in baza ordinului dat de MADR sau dupa caz au in exploatare terenuri agricole,plantatii, exploatatii piscicole si de acvacultura, efective/ferme de animale/pasari/albine etc; 2. beneficiarii privati au un contract de finantare nerambursabila incheiat cu AFIR sau AMPA din programele PNDR 2014-2020 sau POPAM 2014-2020. 3. beneficiarii persoane fizice, in calitate de beneficiari APIA, prezinta adeverinte, emise conform conventiilor trilaterale incheiate intre Banca, APIA si Fond. Criteriile de eligibilitate se verifica de catre Fond pe baza documentelor de la pct. I. 5 si a informatiilor din anexa I – Solicitare de Garantare iar in situatia in care acestea nu sunt respectate sau expunerea maxima pe beneficiar aferenta creditelor acordate de institutiile finantatoare conform art.3, alin (3), litera a) depaseste 3 milioane euro, la momentul emiterii garantiei solicitate, Fondul nu va emite garantia.

Institutiile finantatoare cu care Fondul de Garantare a Creditului Rural I.F.N. S.A. are conventii incheiate: CEC BANK S.A., Banca Transilvania, OTP BANK si Piraeus Bank.

FONDUL DE GARANTARE A CREDITULUI RURAL - IFN S.A.

Fondul de Garantare a Creditului Rural - IFN S.A.Str. Occidentului nr. 5, sector 1, Bucureşti ;Tel.: 021/312.54.03; 021/312.54.05; 021/312.54.63; 021/312.54.64; 021/312.54.65,

Fax 021/312.54.14; 021/312.54.19; e-mail: office@fgcr.ro; www fgcr.ro

Publicitate

S 4 miercuri / 25 octombrie 2017

otrivit statisticilor Agenției Naţionale de Cadastru, cele mai multe astfel de tranzacții s-au făcut în vestul țării, pe primul loc situându-se județul Timiș. Peste 5.760 de tranzacții cu terenuri agricole au fost înregistrate în primele opt luni ale acestui an în acest judeţ. Pe locurile următoare se situează Doljul, cu 4.570 de tranzacţii, Aradul cu 4.541, Brăila cu 4.092 de vânzări și Galaţi cu 3.515 tranzacţii. La coada clasamentului se află judeţele Maramureș, Vâlcea, Bistriţa Năsăud, Covasna și Sălaj.

Liberalizare fără cap şi coadăŢara noastră a liberalizat piața

funciară începând cu data de 1 ianuarie 2014, conform Tratatului de Aderare la Uniunea Euro-peană, dar a uitat că articolul 65 din tratat lasă la aprecierea fiecărei ţări membre UE să-și ia propriile măsuri pe care le consideră nece-sare, astfel încât să-și protejeze terenul și siguranţa alimentară. În lipsa acestor măsuri, am ajuns, în patru ani, în situaţia ca

aproape 50% din terenul agricol să fie vândut către cetăţeni și firme străine. Peste cinci milioane de hectare de teren arabil se află în proprietatea străinilor, din care circa 23,4% aparține italienilor, 15,5% - nemților, 10% - arabilor, 8,2% - ungurilor, 6,2 % - spaniolilor, 6,1% - austriecilor și 4,5% - danezilor, potrivit unui studiu. Goana străinilor după terenurile agricole românești a dus la o creștere accelerată a preţurilor în ultimii ani, făcându-le inaccesi-bile celor mai mulţi dintre români.

În diverse zone ale ţării, preţurile practic s-au dublat faţă de anul trecut. Chiar și așa însă, compa-rativ cu vestul Europei, preţurile de la noi sunt adevărate chilipi-ruri pentru investitorii străini.. La sfârșitul lunii august, ministrul Agriculturii anunţa că proiectul de modificare a Legii

vânzării terenurilor din extravilan va ajunge în curând în dezbatere publică, după care se va merge cu el în Parlament. Deocamdată însă, despre soarta acestui proiect nu se mai știe nimic, așa că străinii își pot vedea liniștiţi de tranzacţiile cu terenuri agricole.

special

n Străinii înteţesc asaltul n Preţurile au crescut vertiginos

Ne fuge rapid pământul de sub picioare, hectar cu hectar, în aşteptarea unei legi

Modificarea Legii privind vânzarea terenurilor agricole (Legea 17/2014) a fost anunţată ca o prioritate pentru coaliţia de guvernare în actuala sesiune parlamentară. Discuţiile despre modificarea acestei legi au apărut încă din 2015, dar procesul s-a blocat mereu. Acum, aproape 50% din terenurile agricole ale României aparţin investitorilor străini, iar ritmul de înstrăinare a acestora se păstrează la cote înalte.

Străinii nu pot cumpăra pământ bulgăresc până în 2020, decât

prin intermediul unei societăţi comerciale autohtone. În Ungaria tranzacţiile sunt limitate la un hectar. Cei care pot cumpăra vor fi cei care dovedesc că au studii în agricultură sau silvicultură, sau care pot dovedi că au avut activităţi agricole în ultimii trei ani pe teritoriul maghiar. De asemenea, cei care deţin peste 25% dintr-o cooperativă agricolă înscrisă în Ungaria pot cumpăra un teren.

În Polonia a intrat în vigoare în vara anului trecut o lege prin care a fost restricţionată cumpărarea și transmiterea terenurilor agricole. Printre prevederile legii se numără:n terenurile pot fi înstrăinate sau moştenite doar dacă se păstrează destinaţia lor iniţială;n terenurile pot fi cumpă-rate doar de persoane care deţin atestări profesionale de fermieri;n limitele stabilite prin lege pentru ferme este de 300 ha;terenurile achiziţionate prin proceduri care încalcă legea vor fi confiscate de un departament special al guvernului polonez şi vândute la preţul pieţei. Începând cu 2004, Polonia a beneficiat de o lege specială, care a expirat pe 1 mai 2016, prin care era exclusă obligaţia din tratatul de aderare prin care ar fi trebuit să liberalizeze piaţa terenurilor agricole.

Topul celor mai mari latifundiari străiniŞase din primele zece cele mai mari exploataţii agricole aparţin

străinilor. Primul cel mai mare latifundiar străin este omul de afaceri italian Luciano Martini, care controlează compania Emiliana West Rom SRL. Acesta exploatează în jur de 13.000-14.000 de hectare de teren în judeţul Timiş. Deşi este cel mai mare cultivator din judeţ, compania italienilor se află abia pe poziţia a patra, primele trei locuri fiind ocupate de latifundiari români. Danezii de la Ingelby sunt pe cinci cu firma Campo D'Oro din judeţul Timiş, care lucrează un teren în suprafaţă de 12.000 de hectare. Pe poziţia a şasea se plasează Maria Trading SRL, una dintre societăţile grupului Maria deţinut de mai mulţi cetăţeni libanezi care au circa 11.000 de hecta-re, din care aproximativ 10.000 sunt arendate. Pe poziţia a opta în clasament se situează Delta Rom Agriculture deţinută de Fri-EL International Holding, o societate cu sediul în Luxemburg, care exploatează în jur de 7.000-8.000 de hectare.

S -au acce lera t vânzăr i l e ş i cumpărările de teren. Piaţa funciară s-a agitat în câteva judeţe, în mod

deosebit în judeţele din partea de vest a ţării, Timişul, Aradul, în partea de sud a ţării, zone unde fertilitatea solului este mai ridicată.

Petre Daea, ministrul Agriculturii

ADRIAN STOICA

În comparaţie cu ţări precum Polonia şi Ungaria, România nu a impus nicio restricţie la vânzarea terenurilor agri-cole către străini, iar acum fenomenul acapărării suprafeţelor arabile a ajuns să îngrijoreze şi Comisia Europeană .

Publicitate

good.bee Credit împreună cu Fondul European de Investiţii (FEI) şi Comisia Europeană au lansat creditul EaSI prin intermediul Programului pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială (Employment and Social Innovation - EaSI).

Acest produs de finanţare vine în ajutorul micilor întreprinzători cu activităţi derulate în domeniul agricol, indiferent de forma de organizare stabilită (SRL, PFA, ÎI, ÎF, Producători agricoli, etc). Elementul special oferit de acest produs de finanţare este reprezentat de lipsa de garanţii solicitate în mod obişnuit pentru acoperirea sumei împrumutate. Garanţia este acoperită în proporţie de 80% de către Comisia Europeană şi FEI, iar pentru diferenţa de 20% good.bee Credit IFN SA nu solicită garanţii reale.

Suma creditului poate fi între 20.000 RON şi 110.000 RON pe o perioadă maximă de până la 72 luni, iar graficul de rambursare este flexibil, având posibilitatea de a stabili în cuprinsul graficului de rambursare o perioada de graţie de până la 9 luni pe an.

În plus, pentru a susţine proiectele ambiţioase ale întreprinzătorilor şi micilor agricultori, costurile creditului sunt mai mici decât pentru un credit standard.

Facilitatea de credit beneficiază de sprijinul Uniunii Europene în cadrul mecanismului de garantare stabilit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1296/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui program al Uniunii pentru ocuparea forţei de muncă şi inovare (‚EaSI”).

În cadrul Programului pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Inovare Socială (EaSI), Comisia Europeană sprijină microfinanţarea şi finanţarea antreprenoriatului social cu un pachet de 193 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020. Scopul este de a spori accesul la microfinanţare, adică împrumuturi de până la 25.000 de euro, în special pentru persoanele vulnerabile şi microîntreprinderi. În plus, pentru prima dată, Comisia Europeană va sprijini de asemenea şi întreprinderile sociale, prin investiţii de până la 500.000 de euro. Sprijinirea microfinanţării şi a antreprenoriatul se va implementa pentru început prin garantia EaSI, care va permite furnizorilor de microcredite şi investitorilor în antreprenoriate sociale să intre în contact cu antreprenori care nu aveau până acum capacitatea de a obţine o finanţare din considerente de risc. Comisia Europeană a selectat FEI pentru implementarea garanţiei EaSI.

Pentru mai multe informaţii, cei interesaţi pot intra în legătură cu reprezentanţii good.bee Credit IFN SA la numărul de telefon 021.212.07.30 sau pot consulta pagina de website www.goodbeecredit.ro.

good.bee Credit IFN SA este o Instituţie Financiară Nebancară înscrisă în Registrul Special al BNR, parte a grupului Erste, înfiinţată în 2009 având ca obiectiv fundamental asigurarea unor servicii financiare de bună calitate, punând la dispoziţia celor care au afaceri în derulare, dar şi celor care îşi doresc să le dezvolte, resursele financiare care le sunt necesare pentru sporirea şanselor de reuşită.

Ca linie generală de abordare, good.bee Credit IFN SA se adresează cu precădere clienţiilor care se încadrează în profilul între-prinzătorilor (SRL, Producător Agricol, întreprindere Individuală, Întreprindere Familială, PFA, etc.) dornici să îşi dezvolte în mod continuu activitatea pe care o desfăşoară.

good.bee Credit IFN SA a construit o reţea puternică la nivel naţional formată din 24 centre regionale acoperind toate judeţele ţării. Reţeaua noastră este în plină dezvoltare şi dispune de consultanţi specializaţi care vin în sprijinul antreprenorilor cu cele mai bune soluţii financiare.

CREDIT FĂRĂ GARANŢII CU SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE

Bucureşti, RO, Bdul Dimitrie Pompei 6C, Sector 2, email: info@goodbeecredit.ro Tel: +4-021-212 0730, 212 0731, Fax: +4-021-212 0729 www.goodbeecredit.ro

CREDIT PENTRU AGRICULTORIGARANŢIE OFERITĂ GRATUIT DE CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ ŞI FONDUL

EUROPEAN DE INVESTIŢIICOSTURI MAI MICI ÎN COMPARAŢIE CU UN CREDIT STANDARD

S 6 miercuri / 25 octombrie 2017

torilor aferenți regimului hidrologic” realizat de către Ministerul Apelor și Pădurilor la solicitarea Ministerului Agriculturii.

Fonduri de până la 1,5 mil. euro/proiectÎn 2016 suprafaţa irigată a fost de

200.000 de hectare, iar în acest an a ajuns la 600.000 de hectare. Obiectivul fixat iniţial era atingerea unei suprafeţe de un milion de hectare, dar el nu a putut fi atins din cauza lipsei echipamentelor de irigat. Pentru a elimina acest impediment, în cadrul submăsurii 4.3: Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole și silvice - Componenta infrastructura de irigaţii, privind irigaţiile, a fost introdusă recent o nouă prevedere, astfel încât minimum 30% din valoarea proiectelor

depuse pentru a obţine finanţare nerambursa-bilă să poată fi alocată pentru achiziţia instala-

ţiilor de irigat. De asemenea, prin Legea 366, adoptată în primăvara acestui an, fermierii au beneficiat, încă din campania agricolă din acest an, de apă acordată în mod gratuit pentru irigaţii. Astfel, organizațiile și federa-țiile utilizatorilor de apă pot primi fonduri nerambursabile de până la un milion de euro pentru proiectele care vizează

reabilitarea staţiilor de punere sub presiune (SPP) și până la 1,5 milioane de euro amena-jarea sistemelor de irigații aferente stațiilor de pompare și repompare (SPA, SRP).

Potrivit programului de guvernare, pentru refacerea și extinderea sistemului de irigații

pentru perioada 2017-2020 vor fi alocate 1,14 miliarde de euro de la bugetul de stat și 342 de

milioane de euro din fonduri europene. În prima etapă din perioada 2017-2020 vor fi realizate 40 de amenajări pe 1,3 milioane de hectare. Pentru etapa 2018-2020 este planificată reabilitarea a 37 de amenajări care acoperă o suprafaţă de 490.000 de hectare, iar în peri-oada 2019-2020 vor fi moderni-zate nouă amenajări care udă o suprafaţă totală de 190.000.

1,8 milioane ha pot fi udateSuprafața irigată a Româ-

niei poate fi mărită de la 619 mii de hectare la peste 1,8 milioane de hectare fără a se înregistra un impact negativ asupra surse lor de apă . Concluzia apare în studiului ,,Analiza privind potențialul impact al sistemelor de irigații asupra resurselor de apă din punct de vedere cantitativ, ca

rezultat al actualizării Stra-tegiei Investițiilor în sectorul irigații prin evaluarea indica-

SPECIAL

n Investiţiile încep să-şi arate roadele n Pe lângă finanţări nerambursabile, şi apă gratuită

Agricultura redescoperă irigaţiileRefacerea marilor sisteme

de irigaţii este una din priorităţile echipei manageri-ale de la Ministerul Agricul-turii. Pentru anul 2020, agricultura românească ar trebui să ajungă la circa două milioane de hectare irigate. Pe lângă programul guvernamental care prevede investiţii de peste un miliard de euro în refacerea acestor sisteme, anul acesta execu-tivul a decis ca apa primită de fermieri pentru irigaţii să fie gratuită. O măsură cu impact rapid, suprafeţele irigate triplându-se anul acesta comparativ cu 2016.

Pentru refacerea siste-melor de irigaţii cea mai mare sumă s-a alocat în 2008-50.774.000 lei, iar ce mai mică în 1991-37.000 lei. Anul trecut s-a alocat 28.600.000 lei.

ADRIAN STOICA

În 1989 suprafaţa irigată a României era de 3,2 mil. de hectare. În 2014 s-au irigat doar 145.000 de hectare, dar suprafaţa ar putea ajunge la 1,8 milioane de hectare până în 2020

Având în vedere că anul acesta nu am ajuns la suprafaţa pe care am estimat-o, având în vedere apa pe care am băgat-o pe canale, în submăsura 4.3, cea care e specifică irigaţiilor, am

introdus condiţia ca cel puţin 30% din valoarea proiectului să poată să achiziţioneze de instalaţii de irigat, iar în această masură ajutorul financiar e de 100% Floricel Dima, secretar de stat în Ministerul Agriculturii

n Fonduri UE în valoare de 1,186 miliarde de euro în 2017 pentru agricultură

Finanţări prin programul FEADR

Pentru contractele semnate în perioada de programare care s-a încheiat la sfârșitul anului 2015, au fost efectuate plăți din FEADR 2007-2013, în valoare de 101,56 milioane de euro, iar după terminarea perioadei de eligibilitate a plăților la sfârșitul anului 2015, proiectele nefinali-zate au fost tranzitate în actuala perioadă de programare (2014-2020). Potrivit unui document elaborat de Ministerul Agricul-turii, până în luna septembrie a acestui an fuseseră efectuate plăți în valoare de 5,47 milioane

de euro. Aferent contractelor semnate în perioada de progra-mare 2014-2020, a fost autorizată

suma de 2,04 milioane de euro, plata urmând să se efectueze în perioada imediat următoare”, se precizează în documentul citat.

Per total, pentru perioada de alocare 2014-2020, agricultura României are la dispoziţie prin

FEADR suma de 8,128 miliarde de euro. Pentru anul în curs este prevă-zută suma de 1,186 miliarde de euro, în 2018 suma de 1,184 miliarde de euro, în 2019 suma de 1,141

miliarde de euro, iar în ultimul an al exerciţiului financiar suma de 1,139 miliarde de euro. (Adrian Stoica)

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a decis la începutul lunii octombrie prelungirea termenelor de semnare a contractelor de finanţare din fonduri euro-pene pentru proiectele de irigaţii pentru a permite beneficiarilor să depună toate documentele necesare

Pe lângă fondurile puse la dispoziţie de la bugetul de stat, fermierii mai pot accesa pentru finanţarea proiectelor destinate reabilitării sistemelor de irigaţii banii proveniţi de la Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).

Amenajările de irigaţii sunt într-un stadiu avansat de degradare şi pe 75 % din suprafaţa acestor amenajări, irigaţiile nu sunt funcţionale, iar cele funcţionale sunt ineficiente din punct de vedere al consumului de apă şi energie şi costisitoare pentru fermieri.

S7www.jurnalul.ro

O industrie înfloritoare până în 1990, cea a construcțiilor de mașini agricole, a fost aproape eliminată de pe piața românească, însă a reînviat în ultimii trei ani. Universitățile tehnice din România se pot lăuda din nou, astăzi, cu proiecte noi în acest domeniu, iar marii fabricanți, români și străini, caută deja tineri specialiști pe care să-i formeze pentru proiectarea și construirea de mașini agricole, încă de pe băncile școlii. Istoria utilajelor agri-cole românești se poate rescrie, începând cu noile proiecte deja scoase pe piață.

România avea, înainte de 1990, 22 de fabrici și uzine care produ-ceau utilaje agricole. În doar trei ani s-au închis aproape toate sau și-au schimbat obiectul de activi-tate. Zeci de ingineri specializați pentru această industrie au rămas fără domeniul de activitate și mulți dintre ei nu s-au mai putut repro-fila. România pierdea, astfel, o resursă umană foarte valoroasă și un domeniu care până atunci asigura necesarul de utilaje agricole

pentru țară, dar producea mașini agricole deja apreciate în străină-tate, asigurând exportul. „Se exportau tractoare și combine Gloria în multe țări, în special în țările africane. Combinele Gloria erau la fel de performante precum celebrele combine italiene Laverda.

Mai întâi a fost fabricat în România modelul C12, apoi s-au făcut mai multe modele. S-au mai îmbună-tățit, s-au mai mărit, s-au făcut combine speciale pentru terenuri în pantă, s-au dotat cu cabine, care inițial nu existau, la primul model, din 1972”, a explicat, pentru Jurnalul Național, Eugenia Geor-gescu, inginer specializat în construcții de mașini agricole.

Exporturile au devenit importuriÎn 1993, deja nu mai

existau nici exporturi, iar producț ia era redusă dramatic, puține fabrici au supraviețuit. „Este foarte adevărat că utilajele românești nu erau la fel de performante precum cele fabricate în SUA sau în țările din vestul Europei, însă aveam potențial pentru a dezvolta această industrie. Combinele româ-nești nu au mai avut căutare imediat după ce au fost aduse în țară cele nemțești, Class, dar erau aduse la noi după ce nu le mai folosea nimeni acolo. Au ajuns în România doar patru astfel de tipuri de combine, cele mai puțin perfor-mante. Și tractoare s-au adus din străinătate, imediat după 1990. Erau tractoarele John Deere, într-adevăr, foarte bune, modele conce-pute pentru suprafețe mai mici, pentru că cele din SUA erau proiectate pentru suprafețe uriașe. Dar în SUA se și lucrează altfel terenul, nivelarea se face o dată la șapte ani și atunci se bagă utilaje foarte mari care lucrează pe supra-fețe foarte mari. La noi, de cele mai multe ori terenul este denivelat și

n Apusul şi renaşterea unei industrii n Universităţiile tehnicetrebuie să formeze din nou specialişti n Cererea este tot mai mare

Producătorii din România se prezintă astăzi la târgurile internaționale cu noi modele de

utilaje agricole. Un mare succes a fost înregistrat

ș i d e cul t i -vatorul

Dracula, recunoscut ca

unul dintre produ-sele de top ale

firmei Maschio G a s p a r d o , c a r e

combină avantajele agronomice cu fiabilitatea. „La o singură trecere, mașina prelucrează

solul și pregătește patul germinativ, mărunțește, afânează, nivelează solul și gestionează foarte bine resturile vegetale, în vederea semănatului”, explică reprezen-tanții companiei. Cultivatorul Dracula este fabricat în două variante: Dracula 400, cu lățimea de lucru de 4 m, și Dracula 600, cu lățimea de lucru de 6 m. Mașina are integrate, pe lângă cele două rânduri de organe active, și două rânduri de discuri crestate independente cu diame-trul de 610 mm. Varianta 400 este dotată cu 18 discuri, iar varianta 600 cu 26 de discuri. Cultivatorul Dracula a fost modernizat în cadrul unui proiect de cercetare „Tehnologie conservativă de prelucrare a solului”, condus de Universitatea Politehnica din București, în parteneriat cu USAMVB din

Timișoara, Institutul Național de Cercetare-Dez-voltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare și compania Maschio-Gaspardo România. În valoare totală de 1.457.500 de lei, cu durata de trei ani.

Succesul domeniului întărește universitățilePolitehnica București și-a triplat numărul de

candidați în ultimii trei ani, față de situația de acum 15 ani, când intrase, de asemenea, în declin. „Universitatea avea până la 10.000 de studenți în urmă cu 15 ani, iar acum am depășit 30.000, în ultimii trei ani, în toate ciclurile de studiu, de la licență la doctorat. Important e faptul că nu doar numărul studenților de la Politehnică a crescut, ci și calitatea lor. Pe lângă specializările la modă, despre care tinerii aud în mass-media, Automatică,

Electronică și Calculatoare sau Transporturi, de trei ani se caută foarte mulți ingineri chimiști, specialiști în Ingineria Materialelor - fosta Metalurgie , dar și în Mecanică, inclusiv Mecanică Agricolă, domeniu care aproape a dispărut în anii 90, iar acum este căutat pe piața românească de marile companii care produc utilaje de ultimă gene-rație”, explică Mihnea

Costoiu, rectorul UPB. Studenții pot, astfel, să lucreze direct cu viitorii angajatori și să participe la proiectele importante, precum modernizarea cultivatorului Dracula.

Dezvoltarea cercetării și inovării

Utilajele agricole românești sunt la mare căutare în Europa

SPECIAL

se folosesc utilaje de dimen-siuni mai mici și nu se nive-lează terenul. Rezultatul unui utilaj performant se vede pe teren, pentru că producția la hectar crește de câteva ori, dacă utilajele sunt perfor-mante”, mai spune Eugenia Georgescu.

Au supraviețuit privatizăriiAstăzi, cele câteva fabrici

care au rezistat și cele nou- înfi-ințate sunt pe profit și reușesc să vândă utilaje agricole atât pentru agricultorii dn țară, cât și pentru Uniunea Europeană. Fabrica IRUM din Reghin, fondată în anul 1953, a intrat în declin după 1990 și a ajuns în pragul falimentului, dar s-a redresat după privatizare. Astăzi scoate pe poarta fabricii

750 de utilaje în fiecare an, având 400 de angajați. Fabrica produce tractoare și utilaje TAF (Tractoare Articulate Forestiere), utilaje agricole, încărcătoare, transportoare, echipamente pentru întreți-nerea drumurilor forestiere, dar și piese pentru toate acestea. Capacitatea anuală de pro- ducţie a fabricii este de 250 de tractoare forestiere, 500 de tractoare agricole și 1.200 de tone de piese turnate. Tractoa-rele, în special cele forestiere, se exportă în Germania, Austria, Polonia, Spania, Franța, Ungaria, Bulgaria și Italia. Și la Piatra-Neamț este o fabrică de utilaje agricole care a supraviețuit după 1990. Mecanica Ceahlău avea 5.000 de angajați în perioada comu-

nistă, iar în 2013 ajunsese la numai 200, dar proprietarii au mers mai departe, pariind pe producție și au lansat un model de succes: semănătoarea de precizie, utilaj căutat de agri-cultori datorită raportului foarte bun calitate/preț. Se mai produc utilaje agricole și la Craiova, la fabrica MAT, înfi-ințată în 1878, una dintre puținele care au rezistat după 1990. Fabrica este astăzi o afacere de succes. Una dintre noile fabrici de utilaje agricole de succces este Agri Sigeva, de la Brașov, oraș renumit pentru tractoarele Universal 650 care erau fabricate la Uzina Trac-torul Brașov. Agri Sigeva duce tradiția mai departe, prin nu mai puțin de 43 de mașini și utilaje agricole performante.

Fabrică dată pe mâna angajaților

O altă fabrică de utilaje agricole este la Bonţida, în judeţul Cluj, Tehnofavorit, înfiinţată în anul 1969. După 1990, și această fabrică a intrat în declin, dar în 1997 s-a privatizat prin metoda MEBO, cu acţiunile cumpărate de salariaţi. Fabrica a supravieţuit şi a început să producă utilaje de o calitate comparabilă cu cele din vestul Europei, dar la preţuri mult mai mici, inclusiv instalaţii de muls sau utilaje pentru fabrici de bere.

DIANA SCARLAT

Munca noastră era cons idera tă f oa r te importantă, înainte de

1990. Ca ingineri specializaţi în Construcţii de Mașini, eram verifi-caţi în fiecare an și nu puteam să ne mutăm la alte locuri de muncă decât în cadrul Ministerului Agricul-turii sau în Armată și Poliţie, chiar dacă unii aveau două facultăţi.

Eugenia Georgescu, inginer Construcții de Mașini

Cu utilaje agricole moderne și fiabile, producătorii români încep să iasă la export

S 8 MIERCURI / 25 OCTOMBRIE 2017advertorial

pe rod şi nu ştiu dacă mă mai extind. Mă ajută foarte mult familia şi avem o afacere bănoasă”, mai spune producătorul Toader Teodor (http://toaderteodor.ro/).

Cele mai bune perioade pentru culturiCei care vor să-şi facă o plantaţie pot să cumpere

butaşi de la Toader Teodor, care le explică şi ce trebuie să facă, pentru a avea producţie bună, din primul an. „Pot cumpăra de la noi butaşi, după 15 octombrie, până la 15 aprilie, când se pot face plan-

taţii. Le oferim şi consultanţă. Le dau tehnologia şi absolut tot ce au nevoie. Foarte mulţi au venit şi au putut să vadă exact cum se face o astfel de cultură”, spune producătorul. Şi străinii au aflat de producătorii de mure din România, iar contractele

Culturile de mure, o afacere de 20.000 de euro la hectar

Toader Teodor este unul dintre primii cultivatori de mure din România, care a înţeles benefi-ciile acestei afaceri încă din 2005 şi are acum una dintre cele mai apreciate şi profitabile culturi, în comuna Leordeni, din judeţul Argeş. Povestea business-ului, care a ajuns acum la o cifră de afaceri de peste 100.000 de euro pe an, la o plantaţie de numai şase hectare, este fabuloasă, mai ales pentru că începe simplu, cu spiritul de observaţie al agricultorului. A avut şi probleme, la început, din cauza lipsei de specialişti şi de informaţii corecte, dar cultivatorul a reuşit să-şi ducă mai departe visul devenit business-ul ideal. „Am văzut la un negustor câteva lădiţe cu mure şi am fost uimit. În urma unei discuţii, mi-a spus de unde a luat fructele. Cineva avea în faţa casei şi vindea cu farfuria, la poartă. Am crezut că sunt prune, când am trecut pe lângă ele. Atunci am avut o revelaţie şi mi-am dat seama că este o bună afacere. Asta se întâmpla în 2005, iar în 2006 am găsit la el 240 de butaşi. I-am luat, dar s-au prins doar 80, pentru că, necunoscând tehnologia, n-am ştiut cum să-i plantez. Am folosit tehnologia pe care am găsit-o descrisă pe internet, ca apoi să-mi dau seama că cei care scriu acele lucruri nici măcar nu au văzut o astfel de plantaţie vreodată în viaţa lor şi se recomandă ca fiind cunoscători. Ei habar nu au. Aşa că am învăţat din experienţă, greşind an de an, studiind cărţile din literatura de specialitate, lucrări ale cercetăto-rilor. Am devenit autodidact”, explică Toader Teodor, cultivatorul de mure de la Leordeni.

Lipsa de specialişti şi studiile propriiNevoia te învaţă, cum se spune din bătrâni. Cultivatorul a

cercetat singur tehnicile de cultivare, a făcut singur şi studii sau estimări de piaţă, pentru desfacerea producţiei, a căutat şi a găsit puţinii specialişti care să-i poată da informaţii corecte despre acest tip de cultură, iar acum este dispus să ofere consultanţă şi celor care vor să facă acelaşi tip de afaceri, pentru că o piaţă mare, cu producători puternici şi uniţi într-o asociaţie care să le rezolve problemele, înseamnă avantaje pentru toţi. „Am vorbit şi cu specialişti, dar nu specialişti în mure. Am vorbit cu pomicultori, silvicultori, agricultori, dar nu se ocupase nimeni de aşa ceva. Şi cei de la institutul de cercetări de la Mărăcineni, care plantaseră în regimul comunist, aveau doar câteva informaţii. Norocul meu a fost că tehniciana care s-a ocupat cu plantaţiile atunci a putut să-mi explice mai multe lucruri. Eu am făcut din asta o afacere şi sunt foarte mulţumit. Nu am decât şase hectare

Una dintre cele mai bune idei din agricultura românească este cultura de mure. Este un business dulce din toate punctele de vedere, cu multiple posibilităţi de câştig şi puţine pretenţii, dacă se începe cu ajutor de la cei care pot oferi consultanţă de specialitate. Chiar şi fără ajutor, dar cu pierderi la început de drum, producătorii care au pariat pe aceste plantaţii, încă de acum 10-12 ani, când piaţa aproape că nu exista în România, au reuşit să ajungă în câţiva ani la performanţe deosebite şi la cifre de afaceri cu cinci zerouri, în euro, la numai câteva hectare. O mai bună gestionare a culturilor şi a producţiei, prin asocierea celor care au deja sau vor să înfiinţeze astfel de culturi, garantează creşterea profitului pentru toţi producătorii.

au început să se înmulţească şi această piaţă ia amploare, la nivel internaţional. O altă veste bună pentru cei care se gândesc să devină cultivatori de mure este că toate tipurile de soluri sunt bune pentru astfel de culturi. „PH-ul este între 5 şi 8, deci murul suportă orice fel de teren, atât acid, cât şi bazic. Bineînţeles că cei care vor să facă o cultură bună trebuie să îmbunătăţească solul, ceea ce nu e prea complicat. Murul are foarte bună reacţie la produse pe bază de cupru, pentru stropiri, şi la mraniţă, adică băle-garul de grajd de trei ani. Apa, papa şi sapa... Sapa înseamnă tehnologia şi îngrijirea. Dacă îi dai apa şi papa, te sperie producţia”, explică producătorul Toader Teodor.

Producţia creşte în anii secetoşiCultivatorii trebuie să mai ştie că producţia se

estimează în funcţie de caracteristicile climaterice ale anului în curs şi cele ale anului precedent, iar soiul thornfree are cea mai mare rentabilitate. „Factorii care defavorizează culturile sunt ploile. Dacă anul este ploios, murul trage multă apă, intră în iarnă şi degeră. Este un fel de afecţiune vasculară. Primăvara vezi că au degerat. Thornfee se salvează în proporţie de 43%, în condiţiile în care toate celelalte soiuri sunt aproape în totalitate

IDEI DE AFACERI

DIANA SCARLAT

Un producător poate să acceseze fonduri europene, dar nu o sumă foarte mare. Mai mulţi producători pot accesa câteva sute de mii de euro şi împreună putem crea o infrastructură, astfel încât fructele să poată fi stocate, congelate şi

procesate. De asemenea, se poate extinde piaţa de desfacere. Primim săptămânal mail-uri și telefoane din ţări intra și extra-comunitare de la mari retaileri care cer fructe de pădure. Le-am oferit o tonă pe zi, dar când au cerut 20 tone ne-am dat seama că varianta asocierii producătorilor este singura viabilă. Astfel, nu există pericolul creării unui monopol pe piaţă, iar deciziile privitoare la strategiile de vânzare pot fi luate în comun, pe modelul vest-european. Bogdan Toader, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe de Pădure din România

www.jurnalul.ro S 9

pentru a culege toată producţia, dar nici capa-citatea de depozitare a surplusului, astfel încât mulţi au înregistrat pierderi din cauza lipsei unităţii între producători, care să le poată oferi o infrastructură şi o strategie comună. La acest aspect s-au gândit acum cei doi fii ai cultivato-rului Toader Teodor, astfel încât au pus bazele unei asociaţii care să sprijine toţi jucătorii din această piaţă în plină expansiune. „Piaţa există, oamenii vor să mănânce natural, toate super-marketurile şi hipermarketurile se îndreaptă către produsele româneşti, dar şi producătorii trebuie să aibă capacitate, adică să aibă volum şi infrastructură. Pentru astfel de fructe, fără capa-

citate de frig – maşini frigorifice, depozite frigo-rifice şi cel puţin o fabrică de procesare – nu poţi să faci faţă pe piaţă. O cultură de muri înseamnă o lună şi jumătate la recoltare. În acest timp, tu, ca producător, poţi să vinzi toată producţia sau poţi să vinzi doar jumătate. Ce faci cu cealaltă jumătate? Dacă eşti întreprinzător, poţi să faci o făbricuţă, cu circa 7.000 de euro, să produci suc pe care, dacă ţi-l cumpără cineva, bine, dacă nu, îl bei cu familia. Sau pot să fie 100 de producători români care să se asocieze, să acceseze fonduri europene, să facă o fabrică de congelare, o fabrică de procesare şi toată iarna să poată să vândă toată producţia. Fiecare trebuie să-şi vadă de interesul imediat, dar surplusul trebuie să fie gestionat, la nivel de ţară. Discutând şi cu ceilalţi producători, am găsit această soluţie”, explică Bogdan Toader, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exporta-torilor de Fructe de Pădure din România. Dacă producătorii se vor uni în asociaţie, investiţia în infrastructură s-ar putea ridica la circa 300.000 de euro, din estimările făcute, fără terenurile pe care vor fi ridicate fabricile şi depozitele de care au nevoie şi fără infrastructura de transport.

compromise. Anul trecut a fost ploios şi din şase hectare mi-au degerat două”, explică producătorul. Climatolgii spun că după o perioadă de trei ani ploioşi vine una de 2-3 ani secetoşi, iar următorii trei ani ar trebui să fie foarte buni pentru producţia de mure. Aceste fructe au nevoie şi de sistem de irigaţii. cel prin picurare fiind recomandat de cultivatori. Investiţia este utilă chiar şi pentru cei care vor să folo-sească sistemul şi pentru alte tipuri de culturi. „Un astfel de sistem costă cam 1.000 de euro pentru un hectar şi se poate cumpăra din România. La târgul Indagra vin foarte mulţi producători şi distribuitori care dau şi sfaturi tehnice”, mai explică Toader.

Marfa, cerută de supermarketuri şi hipermarketuriProbleme nu sunt pe piaţa de desfacere, pentru

că murele sunt din ce în ce mai cerute de consu-matori, iar supermarketurile şi hipermarketurile contractează producătorii. Apar, însă, probleme la capacitatea de gestionare a producţiei, mai ales la cultivatorii mici, care nu au capacitatea necesară

Calcule financiare încurajatoare

Cultivatorii români au calculat o producţie de peste 15 tone la hectar, într-un an bun pentru mure. La un calcul simplu, un singur hectar cultivat cu mure îi poate aduce cultivatorului peste 200.000 de lei, la preţul de 15 lei, en-gros. Problemele sunt legate de pierderi, care pot fi minimizate, până la eliminare, cu o bună strategie comună.

Piaţa murelor este la fel ca toate celelalate, deci predictibilă. „Necazul e că atunci când faci producţie mare, fac şi alţii şi scade preţul. Dacă ai avea unde să o desfaci corespunzător, ar fi foarte mulţi bani de luat. Preţul porneşte de la 15 lei en-gros şi creşte în anii în care producţia e mică, până la 18 lei, la produ-cător”, explică producătorul Toader Teodor. Investiţia nu este mare. Un hectar poate fi cultivat cu o minimă investiţie de 5.000 de euro, reprezentând costul butaşilor de un an. „Poate fi şi mai mare, dacă sunt butaşi de doi ani. Alte cheltuieli ar fi pentru un puţ, care costă până la 2.000 de lei, o motopompă, până la 1.000 de lei, instalaţia de picurare, spalierii care pot fi din lemn, din beton sau din ţeavă, sârma, care nu e scumpă. Prea mare nu este investiţia şi nu trebuie să te ocupi zilnic de cultură, pentru că are anumite etape. O plantaţie înfiinţată intră pe rod de anul următor. Primăvara se igienizează cultura, apoi coardele care au crescut cu un an înainte şi produc în anul în curs se ridică pe spalieri şi se leagă. Apoi urmează stropiri care trebuie să se efectueze periodic, cu substanţe ecologice sau cu foarte mic

impact la calitatea produselor. Se mai mobilizează pământul dintre rânduri. Irigarea se face periodic, iar culesul se face de la jumătatea lunii iulie, până la 1 septembrie. Eu nu mai culeg după 23 august, pentru că mă îngrijesc de butaşi, dar unii culeg şi în luna septembrie”, explică Toader Teodor.

Reţelele de distribuţie sunt asigurateRomânii care cumpără mure de la supermarket deja ştiu

gustul dulce al murelor cultivate de Toader Teodor, în judeţul Argeş. Marfa este de cea mai bună calitate, iar cererea pe piaţă este în creştere. „Vând la Mega Image de mai mulţi ani. Am făcut doi ani la rând analize în Cipru. Marfa este ecologică, deşi încă nu este certificată bio. Certificarea presu-pune un proces de trei ani. Cei care merg la supermarket au certitudinea că pot cumpăra ceva bun, garantat, şi nici măcar preţul nu este mai mare decât la vânzătorii ambu-lanţi”, explică producătorul Toader Teodor. Preţul a fost anul acesta de 15 lei/kg la producători şi circa 22 de lei/kg la supermarket, iar la vânzătorii ambulanţi poate fi chiar mai mare, în funcţie de perioadă şi de regiune.

Cum se recunoaşte fructul bunDiferenţa dintre soiurile de mure se poate observa cu ochiul

liber şi se simte la gust. „Sunt circa 70 de soiuri şi imediat se poate observa fructul care nu este thornfree, care are anumite caracteristici: este lunguieţ, bine dezvoltat, e mai dulce. E ca elefantul printre animale. Nu se compară o mură de cultură cu cea din pădure. Cine a gustat mure de la noi a spus că sunt cele mai dulci”, mai spune cultivatorul Toader Teodor.

advertorial

Magazinele au reacţionat foarte bine. Marfa românească este mult mai bună şi mult mai gustoasă decât cea din alte

ţări. Tot ce trebuie să facem noi, ca producători, este să o ambalăm şi să o prezentăm la standarde europene. Bogdan Toader, preşedintele Asociaţiei

Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe de Pădure din România

Lipsa capacităţii de recoltare le aduce pagube producătorilor, din cauză că nu se poate culege toată cantitatea de fructe. Asociaţia pe care a înfiinţat-o familia Toader are ca scop şi rezolvarea acestei probleme. De asemenea, ar putea rezolva şi problema desfacerii, astfel încât să le dea culti-vatorilor mai mult timp pentru a se ocupa de calitatea fructelor. „Producătorii trebuie să înţe-leagă faptul că atunci când are şi grija desfacerii, se încarcă suplimentar. Asociaţia ar putea să rezolve problema producţiei care nu se vinde sau care chiar nu apucă să fie culeasă la timp şi astfel este pierdută. Noi vrem să creăm o infrastructură prin care să rezolvăm atât problema culesului, cât şi a depozitării, procesării şi desfacerii producţiei suplimentare. Sunt producători care au contracte cu supermarketuri, dar toţi au surplus pe care îl putem gestiona împreună”, explică Bogdan Toader, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe de Pădure din România. În ţară sunt câteva mii de cultivatori, în acest moment, iar numărul lor ar putea să crească şi, prin asociere, să crească şi piaţa.

„Când tatăl meu a înfiinţat cultura, toţi vecinii au spus că a-nne-bunit nea Dorel, că a plantat ciulini în câmp. Acum îşi măsoară cifra de afaceri în cinci zerouri, în euro, adică peste 100.000 de euro anual. O astfel de afacere poate întreţine o comună întrea-gă. În perioada de campanie, la cules vin circa 60 de oameni, la cele şase hectare. Au venit sute de oameni, din toată ţara, să cumpere butaşi de la noi. Peste 100 de hectare din ţară sunt cultivate cu butaşi certificaţi Mure Toader”.

S10 MIERCURI / 25 OCTOMBRIE 2017SPECIAL

Un studiu din anul 2014 arăta că atractivitatea agricul-turii ca domeniu profesional a cunoscut un declin substanțial în România, după 1989, accen-tuându-se odată cu desființarea marilor întreprinderi agricole. „Între anii 2001 și 2011, numărul liceelor cu specializări

agricole a scăzut cu 52%, iar cel al absolvenților s-a redus cu peste 44%. Astfel, la nivelul anului 2010, doar 2,5% dintre managerii exploatațiilor agricole erau absolvenţi ai unei forme de învăţământ agricol, cifra de trei ori mai mică decât în 2005 (7.3%) și mult sub media euro-peană, de 29.6%”, arăta raportul „Educație pentru agricultură”, parte a proiectului „Dezvoltare rurală prin antreprenoriat și asociere”, finanțat de Fundația Româno-Americană, care, împreună cu organizații cu expertiză în dezvoltare rurală CIVITAS, FDSC, CMSC și CEED, a desfășurat proiec-te-pilot de cooperative în zonele Vidra-Ilfov, Apahida-Cluj, Prisăcani-Iași. Același raport arăta că în perioada următoare, ulterior anului 2010, a început să se resimtă o creștere a acestui sector. „Numărul de elevi înscriși în învăţământul profesional a crescut considerabil în ultimii trei ani (2011-2014 – n.r.). Cifra de școlarizare pentru 2014-2015 indică un număr de 35.740 de elevi înscriși, de aproape trei ori mai mult decât în perioada anterioară (12.693 în anul școlar 2013-2014)”, mai arată studiul întocmit de experți.

Legătura dintre educație și piațăProblema care a rămas

este, la fel ca în alte sectoare de activitate, legătura cu piața forței de muncă. „Cea mai mare dificultate a școlilor profesionale și a liceelor cu profil agricol a fost și continuă să fie cuplarea cu mediul de afaceri și piața muncii. Dificultatea apare încă de la nivelul pregătirii practice, existând un număr redus de parteneriate între societățile sau fermele agricole și unitățile de învățământ profesional și tehnic agricole din mediul rural”, mai precizau autoarele studiului. Cu toate acestea, încă din 2014 se puteau da mai multe exemple de bune practici, la nivel naţional, de învățământ agricol liceal, precum Modelul WorldVision, Modelul Junior Achievement de educație antreprenorială și Centrul Româno-German de Pregătire și Perfecționare Profe-sională în Domeniul Agriculturii de la Voiteg. Raportul identifica și câteva măsuri necesare pentru îmbunătățirea performanței învățământului profesional și tehnic agricol al României, pe două niveluri: primul, la nivelul liceelor agricole existente, nece-

■ Statul acordă burse de studiu ■ Fermierii caută tineri muncitori ■ Diplome recunoscute internațional

Facilități pentru învățământul agricolStudiile arată că situația învățământului agricol din licee de profil și școli profesi-onale s-a îmbunătățit în ulti-mii trei-patru ani, după un declin semnificativ, înregis-trat după 1989. Bursele de studiu acordate de stat, diplomele recunoscute pe plan internațional și alte facilități acordate celor care aleg specializările în agricul-tură au dus la creșterea numărului de elevi înscriși la formele de învățământ liceal sau profesional, dar și la creșterea performanțelor acestora.

DIANA SCARLAT

sitatea reformării infrastructurii instituționale existente, stimu-larea partenerilor de practică între licee agricole și ferme comerciale/cooperative agricole/agenți economici, îmbunătățirea situației fermelor didactice exis-tențe și implementarea pe scară largă a modulelor tip „Compania mea”. Al doilea, la nivelul siste-mului public, reluarea dialogului structurat și a colaborării dintre Ministerul Educației și Minis-terul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pe tema reformei învă-țământului tehnic și profesional agricol, dar și derularea unei campanii de informare publică asupra perspectivelor profesio-nale în agricultura modernă în România.

Liceele agricole „recrutează” În ultimii trei ani s-a putut

observa și o accentuare a comu-nicării din partea liceelor cu profil agricol din țară și a școlilor profesionale care au încercat să-și atragă un număr cât mai mare de elevi. Acestea au expus avanta je l e învățămân-tului profesi-onal, printre care și bursa profesională, un program social nați-onal care se adresează tuturor elevilor care frecventează această formă de învățământ, constând într-un sprijin financiar lunar, de 200 lei, precum și obținerea unor certificate de calificare profesio-nală, după susținerea și promo-varea examenului de absolvire. Pe lista de avantaje promovată de unitățile școlare apar urmă-toarele: elevii au posibilitatea

Topul liceelor și colegiilor agricole, în ordinea descrescătoare a rezultatelor la învăţătură

Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu” - Podul Iloaiei, IașiLiceul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamache” - IașiLiceul Tehnologic Agricol „Alexandru Berinde” - Seini, MaramureșLiceul Tehnologic „Ştefan Manciulea” - Blaj, AlbaColegiul „Emil Negruţiu” - Turda, ClujColegiul Naţional de Agricultură și Economie - Tecuci, GalaţiColegiul Agricol „Dimitrie Cantemir” - HușiColegiul Agricol „DP Bărcianu” - SibiuColegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” - Geoagiu, HunedoaraColegiul Agricol „Gh. Ionescu Şișești” - Valea Călugărească, Prahova

să se pregătească în condiții de muncă reale, beneficiază de susținere financiară prin bursa profesională subvenționată de stat, în cuantum de 200 de lei, pot beneficia și de susținere financiară, stimulente și alte forme de sprijin, acordate de partenerul de practică, primesc certificate de calificare profesi-onală nivel 2, cu recunoaștere internațională, după susținerea și promovarea examenului de absolvire și au posibilitatea de a face cursuri în condiții avan-tajoase pentru obținerea permi-sului de conducere, categoria B.

De asemenea, statisticile arată că rata de promovabilitate la examenul de bacalaureat în unităţile de învățământ cu profil agrar a fost foarte slabă,

cu o medie de 25-30%, d i n 1 9 8 9 până astăzi, r ezu l ta te e x p l i -cate prin metoda de

admitere, fără examen, astfel încât cei mai mulți candidați au fost cei cu medii foarte mici la Evaluarea națională și nu au recuperat lacunele în anii de studiu ulteriori. Acesta este și unul dintre motivele care au determinat specialiștii să opteze pentru bacalaureatul diferențiat, care ar putea fi introdus în noua Lege a Educației.

Reorientare pe piața educațieiSituația unităților de învățământ cu profil agricol nu este foarte bine definită în acest moment, la nivelul întregii țări, pentru că declinul înregistrat după 1989 în educația agricolă a determinat schimbarea ofertei, pentru a menține atractivitatea școlilor. Materiile de bază care se studiau la profilul agricol erau cele tradiționale: agronomie, viticultură și vinificație, pomi-cultură, floricultură, zootehnie şi medicină veterinară. Școlile s-au reorientat spre alte speci-alizări conexe, precum turism, protecția mediului, panificație, comerț, siguranța alimentelor, gastronomie, operator CAD, tehnică de calcul, design vesti-mentar și altele.

Reorientarea elevilor, în special a celor din mediul rural, spre liceele agricole, este stimulată acum cu burse și condiții performante de studiu

Dacă în 1997 erau înregistrate 238 de licee agrico-le, în anul 2000, în urma reformelor Educației, mai erau doar120 de unităţi şcolare cu profil agricol, iar în 2011, doar 56 de licee tehnologice agrare. Astăzi sunt doar 40, exceptând liceele silvice.

S 11www.jurnalul.ro

Producția totală de grâu, secară și triticale este, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, de peste 10,164 milioane de tone, anul acesta, pe o suprafață recoltată de 2,101 de milioane de hectare, producția medie fiind de 4.836 kg/ha. Producţia de grâu a crescut și anul trecut cu 4% comparativ cu 2015, până la 8,28 milioane de tone, și acela fiind un nivel-record pentru România, cu o medie de peste 4 tone la hectar, în 2016. Producția medie înregistrată anul acesta s-a încadrat între 4 și 6 tone la hectar, în funcție de capacitatea cultivatorului, cele mai ridicate cifre fiind înregistrate de marii producători. Dar au existat și

recorduri ale cultivatorilor, de până la 8-9 tone la hectar, un exemplu de acest fel fiind al unui agricultor din județul Arad, care a obținut un astfel de record, la o suprafață de 3.000 de hectare, cultivată cu grâu, în condițiile în care a semănat în noiembrie, mult mai târziu decât în perioada optimă.

Record de calitate, cu șanse de creștere a prețurilor

Producţia este foarte bună și din punct de vedere calitativ, iar prețul este mai bun decât anul tecut, în anumite regiuni, depășind 140 de euro pe tonă. „Producţia medie de grâu din acest an, de 4.836 kilograme la hectar, este o producţie istorică, fiind cu aproape o tonă mai mare decât cea de anul trecut. România nu s-a mai întâlnit cu asemenea randament la unitatea pe suprafaţă, cu aproape o tonă peste producţia obţinută anul trecut. Şi calitatea este bună, cu indici de panificaţie, este un grâu care va intra în reţeaua de consum”, a declarat minis-trul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Ministrul a explicat recordurile din acest an prin priceperea agricultorilor, nu prin noroc. „Ştiţi cum e cu norocul. Dacă România nu era însămânţată și suprafeţele

nu erau realizate la timp cu culturi și soiuri bine stabilite, nu puteam să realizăm asemenea producţii”, a mai precizat Petre Daea.

Rezultatele au sfidat estimările nefavorabile

Deși estimările nu erau favorabile la începutul lunii septembrie, și culturile de rapiță au înregistrat un record național, cu peste 1,684 mili-oane de tone, de pe 592.312 ha, cu o producție medie de 2.884 kg/ha. Recolta de rapiţă a crescut în 2016 cu aproape 38% faţă de anul anterior, până la 1,2 milioane de tone,

cu o medie de peste 2,7 tone/ha. Mazărea, de asemenea, a înregistrat un record al recoltei, cu 298.639 de tone de pe 107.593 ha, producția

medie fiind de 2.776 kg/ha. De asemenea, producția de orz și orzoaică a totalizat 2,017 milioane de tone, de pe 459.968 ha, cu o producție medie de 4.942 kg/ha, cea mai mare din ultimii 23 ani ani. „În ceea ce privește producția agricolă în 2017, am obținut producții foarte bune în acest an la grâu, rapiță, mazăre, orz, cele mai mari din istoria țării, agricultorii beneficiind atât de subvenții la timp, cât și de o vreme favorabilă în majo-ritatea regiunilor”, a explicat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Mihai Vișan.

n România este numărul unu în topul producției din UE n Culturile au învins capriciile vremii

Producții-record pentru care ar fi fost invidioși comuniștii

Anul 2017 va intra în istoria României ca fiind cel mai productiv din ulti-mul secol. S-au înregistrat producții-record, cele mai mari din istoria țării, la grâu, rapiță, mazăre și orz, dar și la alte culturi. La grâu, creșterea a fost constantă, în ultimii ani, iar țara noastră a devenit ceea ce s-a dorit întotdeau-na: grânarul Europei. Dacă agricultura României își va menține ritmul ascendent, ar putea deveni principalul furnizor de materie primă pen- tru celelalte țări, dar ar putea deveni și foarte atractivă pentru investitorii din industria alimentară.

DIANA SCARLAT

Porumbul hibrid a-nvins vremea capricioasăŞi porumbul a înregistrat o creș-

tere-record, fiind una dintre culturile -vedetă ale anului 2017, cu o producţie estimată la 13 milioane de tone, care plasează România în topul producției de porumb din Uniunea Europeană.

Producţia de porumb a crescut anul trecut cu 11,5% comparativ cu anul 2015, depășind 10 milioane de tone, deși suprafaţa cultivată s-a diminuat cu 4%, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). De asemenea, anul trecut s-a înregistrat o creștere față de 2015, în pofida secetei înregistrate vara, dar a scăzut cu aproape 25% în raport cu producţia-record din 2014, de 11.3 milioane de tone. Anul acesta, producția a înregistrat un nou record, în ciuda estimărilor nefavorabile, bazate pe efectele vremii capricioase din această vară, cu săptămâni cani-culare urmate de zile cu furtuni și

ploi abundente. Recoltele înregistrate arată că vorbim despre peste 10 tone de boabe la hectar, la marii produ-cători care au folosit tehnologie de ultimă oră pentru îngrijirea culturilor. Agricultorii s-au bazat și pe semin-țele de porumb hibrid, care sunt mai rezistente la arșiță, la temperaturi scăzute, dar și la trecerile bruște de la căldură extremă la frig. Acestea sunt rezistente și la paraziți, se adaptează la diferite tipuri de sol și la orice tehnologie aplicată și, nu în ultimul rând, se pot semăna timpuriu.

Semințe în funcție de zonăCele mai bune seminţe

hibrid au fost premiate în cadrul Zilei Porumbului, organizată pe 14 septembrie 2017, în judeţul Ialomița. Pentru al doilea an consecutiv, hibrizii

DEKALB au fost declaraţi numărul 1 în România. DEKALB a ocupat primele două poziții în rândul celor 71 de hibrizi recoltați, cu producții de peste 15 tone la hectar pe terenuri neirigate. Hibrizii sunt concepuți astfel încât să servească nevoile fermierilor din fiecare zonă cultivată, în funcție de climă, terenuri și de tehnologiile aplicate în regiune. Preţul

d e v â n z a r e p e n t r u p o r u m b s e e s t i m e a z ă acum la circa 550 de lei pe tona de boabe, cu specificația c ă p r e ţ u l porumbului p e b u r s e l e

internaţionale ar putea să influenţeze pozitiv nivelul actual din România.

Prețul porumbului, cu livrarea în luna noiembrie, este de circa 158 de euro pe tonă, cu un vârf de 158.75 euro pe tonă. Pentru boabele contractate deja și livrate în ianuarie, prețurile depășesc 160-162 de euro pe tonă.

Succesul din acest an se datorează și faptului că MADR a alocat subvențiile la timp, până la finalul lunii martie, şi faptului că fermie-rii au putut benef icia de aceşti bani - 2,7 miliarde de euro - din care 2,2 miliarde de euro de la UE, astfel încât nu au mai fost nevoiți să ceară ajutorul băncilor, pentru creditare.

Publicitate