Maramures - obiective turistice Zona Maramures ofera un peisaj spectaculos si incantator pentru ochii oricarui t urist. Masivul Pietrosul din Muntii Rodnei adaposteste o rezervatie naturala cu numeroase urme glaciare, declarata de UNESCO rezervatie a biosferei. La poalele muntilor, se regaseste statiunea balneoclimaterica si de odihna - Borsa. Alta re zervatie - geologica din Maramures, este "Creasta Cocosului"(12 km de Baia Sprie ) - bloc de andezit. Valea Vaserului formeaza un defileu ingust cu numeroase izv oare minerale. Alte vai si cascade: Valea Izei, Marei, Puzdrele si Cailor. In Ma ramures se poate schia si se poate urca la altitudine cu teleski-ul sau cu teles caunul. Exista o serie de vestigii istorice in Maramures care dateaza inca din secolul X IV: Turnul lui Stefan, Bastionul Macelarilor din Baia Mare, Ruinele Cetatii Chio arului de langa Somcuta Mare, Ruinele cetatii Bogdan Voda, Cladirea Monetariei Muzeul Judetean. Localitatea Sapanta este celebra datorita Cimitirului Vesel de la Sapanta . Exista trei complexe turistice in Maramures: Izvoarele, Craciunesti, Mogosa. Un loc aparte si semnificativ pentru zona il ocupa numeroasele edificii de cult din lemn.

Parcul National Muntii Rodnei din Maramures Parcul National Pietrosul Mare se gaseste in cadrul Muntilor Rodnei, si este sit uata la o altitudine de 1800 - 2200 m ocupand o suprafata totala de 46.399 ha. P arcul National Muntii Rodnei este desemnat de catre UNESCO ca rezervatie a biosf erei, mai exact o suprafata de 3300 ha. Accesul se face in principal din DN 18, Vatra Dornei - Borsa. Din punct de veder e administrativ parcul se intinde in judetele Maramures, Bistrita-Nasaud si Suce ava. Cu trenul se poate ajunge pe tronsoanele Salva-Viseu (in partea de vest a m asivului) si Salva-Rodna (in sudul masivului), prin intermediul localitatilor Te lciu, Romului, Nasaud, Rebrisoara, Sangiorz-Bai, Anies si Rodna. Rezervatia este creeata pe baza unei foste rezervatii floristice si faunistice. Rezervatia are numeroase circuri glaciare si lacuri ( Pietrosul, Buhaescu, Lala, Izvorul Bistritei), o parte din lacuri fiind populate cu pastrav indigen. Flora alpina este bine reprezentata, mai ales prin prezenta a numeroase specii endemi ce sau rare cum ar fi: floarea de colt (Leontopodium alpinum), gentiana galbena (gentiana lutea), anghelina (Primula longiflora), gusa porumbelului ( Silene niv alis), branca ursului (Heracleum carpaticum). Pe crestele subalpine creste zimbr ul si tisa, specii forestiere rare, precum si smirdarul si jneapanul, care ocupa peste 30 % din zona subalpina. Fauna: capra neagra (Rupicapra Rupicapra) este bine reprezentata, ea fiind repop ulata in acesti munti cu exemplare provenite din Piatra Craiului, Bucegi, Reteza t si Tarcu, fiind deasemeni o specie protejata. Mai sunt ocrotite urmatoarele an imale: ursul brun, cerbul carpatin, cocosul de mesteacan, cocosul de munte, acvi la. Un alt animal ocrotit este marmota alpina, repopulata in 1972 in masiv. Acti vitatile permise in parc sunt destul de restranse, fiind acceptate cele practica te de comunitatile locale in caz ca nu contravin legislatiei parcului, ecoturism ul, activitatile stintifice si turismul cu scop educativ. Descopera acum mai multe despre Romania turistica, Parcuri Nationale Romania si principalele atractii turistice.

Borsa Localitatea Borsa este una dintre cele mai lungi asezari din Romania. Zona este recunoscuta pentru relieful predominant muntos, accidentat, cu diferente mari de nivel datorate Muntilor Rodnei, Maramuresului si Tibau. Acesti munti inconjoara o depresiune si au aspect de ziduri naturale ca de cetate. Muntii Rodnei, ce se intind pe o distanta de 40 km de la est la vest, au doua va rfuri principale: Puzdrele (2188m) si Pietrosu - 2303m - cel mai inalt din Carpa tii Orientali. Cel mai inalt varf din Muntii Maramuresului este Toroiaga (1929,9 m), iar la poalele sale este situat cartierul Baile Borsa (apartinand orasului) . In aceasta zona, industria se bazeaza in special pe minerit. Aproape de Borsa se gaseste si Pietrosu Mare", care este cea mai mare rezervatie naturala complexa (geomorfologica, floristica si faunistica) din nordul tarii, i nclusa din 1979 in reteaua mondiala de rezervatii ale biosferei. Borsa este pozitionata de-a lungul soselei care o strabate de la Valea Hotarului la Gura Tiboului (raul Tibou), pe o distanta de 52 km. Descopera acum mai multe despre Romania turistica, Hai Hui Romania si principale le atractii turistice.

Cascada Cailor din Maramures Cascada Cailor este situata in apropiere de statiunea turistica Borsa, in partea de NE a Muntilor Rodnei. Apa adunata intr-un circ glaciar se scurge peste un ab rupt calcaros numit Podul Cailor, in mai multe trepte, rezultand cea mai mare casc ada din Romania. Cascada se scada este ul, sau pe de cel mai Accesul Accesul scaunul unge la afla la altitudinea de 1300 m iar caderea de apa este de 90 metri. Ca accesibila din mai multe directii, dinspre Borsa-Complex cu telescaun jos, sau dinspre zonele mai inalte ale Muntilor Rodnei. Cascada se ve frumos dimineata devreme cand soarele bate direct pe ea.

catre Cascada Cailor spre cascada este facil, fie pe jos de la Borsa pe o poteca, fie cu tele din statiunea Borsa. De la capatul superior al telescaunului se poate aj Cascada Cailor in circa 15 minute.

Descopera acum mai multe despre Romania turistica, Cascade Romania si principale le atractii turistice.

Cimitirul Vesel de la Sapanta din Maramures Cimitirul vesel de la Sapanta si-a capatat denumirea datorita crucilor de pe mor minte care sunt foarte colorate si inscriptionate cu poezii satirice si epitafe. Acesta a devenit de-a lungul timpului un obiectiv turistic ce a adus o oarecare faima localitatii in care se gaseste - Sapanta. Cimitirul a fost construit la mijlocul anilor 1930 de catre artistul popular Sta n Ion Patras - sculptor, pictor si poet. Timp de mai bine de 50 de ani, artistul a creat sute de cruci din lemn in stilul caracteristic si "vesel", traditie de

a carei continuitate s-a ocupat dupa moartea sa ucenicul Dumitru Pop Tincu. Pent ru pictarea scenelor, se foloseau culori tari: "albastru de Sapanta", verde, gal ben, rosu, alb. Poezile de pe crucile din Cimitir sunt de obicei satire sincere, spontane, ce co ntin numele defunctului si surprind cateva aspecte caracteristice vietii lui. Ve selia aceasta in fata mortii se trage dintr-o legenda ce sustine ca acest obicei apartinea dacilor. Ei credeau in viata vesnica, in trecerea intr-o alta lume du pa moarte si in sansa de a-l intalni astfel pe zeul lor, Zamolxe. Cimitirul a devenit astfel o adevarata arhiva a locuitorilor decedati in aceasta localitate. Iata un exemplu de epitaf: "Sub aceasta cruce grea/ Zace biata soac ra-mea/ Trei zile de mai traia/ Zaceam eu si cetea ea/ Voi care treceti pa aici/ Incercati sa n-o treziti/ Ca acasa daca vine/ Iarai cu gura pa mine/ Da asa eu m-oi purta/ Ca-napoi n-a inturna/ Stai aicea draga soacra-mea".

Mocanita din Maramures Mocanita este trenul cu aburi care te poarta printre cele mai frumoase si salbat ice peisaje din muntii Maramures, valea Vase este asemanata unui canion unde alt erneaza stancile prapastioase cu padurile dese, poieni minunate si izvoare. Trenul a fost construit dupa primul razboi mondial pentru a transporta lemn, ast azi din pacate aceasta nu mai este functionala desi autoritatile cauta fonduri p entru a redeschide calatoria cu Mocanita prin salbaticia muntilor. Mocanita, calatorie in timp Existau doua trasee pe care Mocanita le parcurgea: unul scurt pana la Novat (s-a renuntat la el) si unul lung (21 km) pana la Platin. O calatorie la bordul Mocanitei era asemuita cu una in timp deoarece dupa pleaca rea din statia Viseu, telefonul nu mai are semnal, iar orice contact cu timpuril e contemporane este pierdut, neexistand pe tot parcursul traseului civilizatie. Judetul Maramures este situat in Nord-Vestul Romaniei, la granita cu Ucraina. Ap roape doua treimi din teritoriu este montan, climatul este temperat continental, cu o temperatura medie anuala de +9.4C. Zona este cunoscuta inca din antichitate pentru exploatarile de minereuri nefero ase de aur, argint, plumb si zinc. Localitatile Baia Mare, resedinta administrat iva a judetului, Baia Sprie, Cavnic si Baia Borsa s-au dezvoltat avand la baza m ineritului. Maramures este vestit si pentru felul in care pastreaza multe din traditiile str amosesti, cum ar fi folosirea lemnului in constructii si costumele traditionale purtate in zilele de sarbatoare. La Borsa se schiaza din decembrie pana in aprilie pe cele patru partii si cele d oua trambuline cu o inaltime de 113 m, special amenajate in acest sens. Din loca litate se realizeaza excursii montane pe trasee marcate la carierele de piatra, la Cascada Cailor, Cabana Puzdrele etc. Manastirea Peri este amplasata intr-un parc dendrologic, intr-o padure seculara. Biserica, asezata pe un soclu de piatra, este construita in stil maramuresean, din lemn masiv de stejar. Impresionanta turla de aproape 78m transforma edificiu l in cea mai inalta biserica de lemn din lume.

Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei muzeu unic in tarile fost co muniste, amplasat in Sighetu Marmatiei, pe str. Corneliu Coposu, nr. 4. In anul 1950 inchisoarea din Sighet a devenit inchisoarea ministrilor , fiind incarcerati a ici peste 80 de demnitari (fosti ministri, academicieni, economisti, militari, i storici, ziaristi, politicieni) si peste 50 de prelati (episcopi si preoti) grec o-catolici si romano-catolici, majoritatea lor nejudecati. Inchisoarea a devenit de fapt un spatiu destinat exterminarii elitelor romanesti, aici sfarsind print re altii Iuliu Maniu si Gheoghe I. Bratianu. Muzeul satului Maramures: Sectia etnografica in aer liber , numita si Muzeul Sat ului maramuresean este situata pe Dealul Dobaies, in partea de est a orasului Si ghetu Marmatiei, la 300 m distanta de drumul national DN18. In jurul bisericii d in lemn, adusa din satul Oncesti, se dezvolta un adevarat sat tipic maramuresean . Gospodariile acestuia ii permit vizitatorului sa sesizeze adevarata esenta a a rhitecturii populare a Tarii Maramuresului, asa cum a fost aceasta structurata d e-a lungul secolelor. Muzeul tarancii romane din Dragomiresti este situat pe drumul principal din loca litate si functioneaza intr-o casa veche, specifica arhitecturii traditionale ma ramuresene. In constuctia din piatra, lemn si chirpici au fost adunate obiecte s pecifice muncii tarancii din zona Maramuresului. Ocna Sugatag: statiune balneo-climaterica cu lacuri de apa sarata, baile de la O cna Sugatag sunt recomadate in tratarea unor afectiuni reumatismale, ale sistemu lui nervos periferic si ale aparatului locomotor. In acest scop sunt amenajate b azine cu apa minerala calda sau rece si facilitati de tratament: fizioterapie, e lectroterapie, aerosoli, gimnastica medicala. Cimitirul vesel de la Sapanta este unic in lume ca modelitate de decorate crucil e mormintelor, sculptate in lemn in stil traditional. Pe langa coloristica vesel a, acestea sunt inscriptionate cu versuri ce rezuma cu umor, deseori ireverentio s, viata decedatului. Biserica din lemn din Ieud ridicata in 1364, este cea mai veche biserica de lemn din Maramures. Construita pe ruinele unui castel, ea detine si cele mai vechi d ocumente scrise in limba romana. Biserica din lemn de la Barsana: bisericuta monument a fost inaltata in anul 171 1. Pictura interioara - un ansamblu baroc, poate cel mai reprezentativ din Maram ures - a fost realizata in anul 1806. Se gasesc aici si multe icoane pe lemn de mare valoare. Biserica are si o impresionanta colectie de icoane pe sticla, prec um si un pretios patrimoniu de carte veche religioasa. Biserica din lemn - Bogdan-Voda. Locatia este atestata documentar din anul 1353 si a fost resedinta voievodului Bogdan de Cuhea. In centru locasului, pe langa p ostamentul statuii voievodului, se afla biserica din lemn, ridicata in anul 1722 din lemn de brad. Biserica are hramul Sfantul Nicolae si este considerata un im portant monument istoric si de arta, fiind dealtfel intrata in patrimoniul UNESC O. Biserica de lemn din Rozavlea este considerata a fi una dintre cele mai izbutite creatii ale arhitecturii populare maramuresene. Primul document scris ce o ment ioneaza dateaza din 1353, cladirea fiind proprietate a familiei voievodale Bogda n de Cuhea. Monument istoric, biserica de lemn actuala construita la 1700 inlocu iest o alta biserica mai veche, disparuta. Biserica de lemn din Surdesti dateaz din 1721. Realizare artistica deosebit de in drazneata, remarcabila prin dimensiunile impunatoare ale turnului, biserica din Surdesti este cunoscuta ca fiind cea mai inalt constructie de lemn de stejar din

lume, turnul masurand 54 m, iar inaltimea totala de la sol fiind de 72 m. Mocanita din Viseu de Sus. Mocanita este un tren forestier a carui utilizare in Romania este din ce in ce mai restransa deoarece, pe langa vechimea utilajelor s i costurile mari de intretinere, mocanita trebuie sa faca fata si noilor posibil itati de transport, care au o fiabilitate mai buna. Totusi, dincolo de aceste gr eutati, mocanita supravietuieste, in mare masura datorita nevoii de deplasare a localnicilor, dar si pentru ca a devenit un obiectiv turistic. Mocanita de pe Va lea Vaserului, construita intre anii 1930 - 1933, dispune de o linie ferata pe e cartament ingust (760 mm), are o lumgime de 56 km, si face legatura intre Viseu de Sus si Izvorul Comanului. Pe aceste traseu, cea mai inalta altitudine a linie i ferate este in zona Comanu (1.100 m), plecarea din Viseu fiind la altitudinea de 600 m. Locomotivele, model Resita , sunt fabricate in anii '50. Vagoanele pentru turisti pot fi vagoane terasa sau vagoane clasa, dar exista si vagoane pentru m ateriale, platforme si lemn. Rezervatia naturala Izvorul Albastru al Izei din zona comunei Sacel, sub varful Raios, cuprinde un izbuc si o pestera. Pestera are o lungime de 2500 m, iar izbu cul este unic ca debit si frumusete. Ocna Sugatag In zona Bailor Vechi se afla lacurile antroposaline, repuse in circuitul turisti c prin amenajarea zonei, devenind locul preferat pentru turistii veniti cu cortu l. Se remarca Lacul Gavril (30 metri adancime, 2,35 hectare suprafata, cel mai mare lac antroposalin din Romania), care, in mod curios, pastreaza la suprafata un s trat de apa dulce in care traiesc pesti, si Taul fara Fund (33 metri adancime, c el mai adanc lac de aici). La malul Lacului Gavril, langa Baile Vechi, a fost inaugurat in iunie 2007 Compl exul Turistic Lacul Sarat, cu terasa-restaurant, piscina cu apa sarata, iar pe m alul lacului s-a amenajat o plaja cu dusuri, un ponton unde se inchiriaza barci, hidrobiciclete si ski-jet. La complex se inchiriaza si ATV-uri, de toate marimi le pentru toate varstele. Din 2000, s-a stabilit ca Rezervatia Padurea Craiasa sa devina arie protejata. A ria naturala protejata este situata in comuna Ocna Sugatag, avand suprafata de 4 4,00 hectare si se afla la o altitudine medie de 485 m. Padurea este amplasata in partea de nord a localitatii Ocna 109 F) din centrul localitatii pe partea stanga. Padurea se l vestic al unui deal terasat, substratul fiind reprezentat badeniene (marne, gresii, tufuri). Vegetatia caracteristica reprezentata prin arborete de gorun si larice. Sugatag la 1 km (DJ dezvolta pe versantu de roci sedimentare acestei padurii este

Scopul principal al ariei naturale "Padurea Craiasa" este cel de conservare a di versitatii biologice. De asemenea, se urmareste excluderea si prevenirea activit atiilor de exploatare sau utilizare a resurselor naturale care contravin obiecti vului de conservare, precum si asigurarea conditiilor pentru activitati educativ e, recreative si de cercetare stiintifica. Una dintre cele mai importante atractii ale statiunii Ocna Sugatag este Biserica de Lemn. Construita intre anii 1978-1983, din lemn de molid si stejar, in stil architectonic maramuresan, edificiul poarta hramul oDuminica Tuturor Sfintilor ?. Lucrarile de zidire au fost facute de iscusiti mesteri din satul vecin Breb si a

lte sate maramuresene. Pictarea iconostasului e catre pictorul bisericesc, Flesaru Pantelimon.

sculptat in lemn de strjar

s-a facut

O alta atractie renumita pentru frumusetea sa este Taul Morenilor. Aceasta desti natie face parte din traseele montane dificile, fiind marcat cu crucea rosie. Zona umeda propusa spre vizitare este ascunsa intr-o asociatie vegetala complexa , specifica intersectiei de habitate, formata din arin negru, alb si arin de mun te. Lacul, format printr-o alunecare de teren, este declarat arie protejata si a re o adancime maxima de 20 m, fiind alimentat de un paraias cu debit constant. Plantele de zona umeda ca otratelul de balta, roua cerului (carnivore), trifoiul de balta, vuietoarea, si-au gasit aici conditii propice dezvoltarii.