IOAN SLAVICI

MARA

Editura My EbookBucuregti,2016

CUPRINS

Sirflcufii mamei .......... 7

Maica Aegidia 11

I

Ani de tinerele 35

lspita . .............'i. 47

57Zbuciumare -

Inima, siraca

Cine ce poate

7\84

100

110

t2\t36148

161

177

1e1

1eq

229

243

Doud porunci

Datorii vechi

Altii lume

Verboncul

Rostul lui Bandi

Isprivile lui Tricd

Birtul de la Sdrdrie

SlrIcu{ii mamei

A rdmas Mara, sdraca, vdduvd cu doi copii, sSricu{ii de ei, darera t6ndrd ;i voinicd qi harnicd qi Dumnezeu a mai ldsat sd aibd qi

noroc.Nu-i vorbi, Bdrzovanu, rdposatul, era, c6nd a fost, mai mult

cArpaci decdt cizmar qi qedea mai bucuros la birt dec6t acasd; tot le-aumai rlmas insd copiilor vreo doud sute de pruni pe lunca MurSgului,viula din dealul despre Pdulig si casa, pe care muma lor o clpdtase de

zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupea!5, Radna e Radna, Lipova e

numai aci peste Mur6;, iar la Arad te duci in doud ceasuri.Marli dimineala Mara-qi scoate qatra ;i coqurile pline in piala de

pe ldrmurele drept al Murdqului, unde se adund la tdrg de sdptimAndmurdEenii pAnd de pe la SovdrEin qi Soboteliu gi podgorenii p6nd de pela Cuvin. Joi dimineala ea trece Murfuul gi intinde qatra pe ldrmurelest6ng, unde se adund b6ndlenii p6nd de pe la Fdget, Cdpilna; ;i Sdn-MiclSug. Vineri noaptea, dupd cdntatul coco;ilor, ea pleacd la Arad, caziua s-o prindd cu Eatra intinsd in piaJa cea mare, unde lumea se adunddin;apte linuturi.

Dar lucrul cel mare e cd Mara nu-!i iese niciodatd cu go1 in cale;vinde ce poate ;i cumpdrd ce gdseqte; duce de la Radna ceea ce nugdseqti la Lipova ori la Arad ;i aduce de la Arad ceea ce nu gdseqti laRadna ori la Lipova. Lucrul de cdpetenie e pentru d6nsa ca sd nu maiaduci ce a dus ;i vinde mai bucuros cu cfutig pulin decdt ca s6-i..cloceascd" marfa.

Numai in zilele de SAntS Marie se intoarce Mara cu cogurilede;erte la casa ei.

Sus, pe coasta unui deal de la dreapta Murdqului, e mdndstireaminorililor, vestita Maria Radna. Din tumurile bisericii mari gifrumoase se vdd pe Murdg la deal ruinele acoperite cu muqchi alecetalii de la $oimog; in fala bisericii se intinde Radna cea frumoas[ gipeste MurS; e Lipova cu turnul sclipicios qi plin de zorzoane aIbisericii romAneqti, iar pe Mur6g la vale se intinde gesul cel nesf6rqit alfarii Ungureqti. Mara insd le trece toate cu vederea: pentru d6nsa nu e

dec6t un loc larg in fa,ta mdndstirii, unde se adund lumea cea mu1t6'

grozav demult6lume. v p yr-^_-^ r^ ^:^,," ci"F, e acolo in biserica aceea o icoana fbcatoare de minuni, o

Maicd Precisti care lScrime azd;i de a cdreiavedere cei bolnavi se fac

,a"a,"qi,ceislracisesimtUogali;iceinenorocilisesocotescfericili'- M'*u,de;i cre;tini aaeiaiata, se duce ;i ea cdteodati.la biserica

aceasta, dar se inchind creqtineEte, cu cruci 9i cu mdtdnii' cum se

cuvine in ffia lui Dumnezeu' Cd icoana face minuni' asta n-o crede;

;ii. fr.u bine ci o Maicd PrecistS nemleascd nu e o adevdratS Maicd

ilr".irta. E insd altceva la mijloc. CSlugdrii, care umbl6.raEi ca-n

prf-a if se strimbd gtozav de LrAt, au o Etiin!6 tainicd 9i Etiu sd facd

fel de fel de furmecJ pentru ca boala sa-si vie la 1eac, saracul s5-9i

;;;.;; tp.ijoana qi nenorocitul sd se fericeasca' Bine face dar lumea

care vine la Maria Radna sd se inchine, qi Marei ii rAde inima c6nd pe

la Sinte MAdi timp;l e frumos, ca lumea sd poatd veni cale de o

,apta-ana O" zlli, cete-cete, cu praporele in v6nt' cu crucile

i^p"J"Uit" cu flori Ei cantand psalmi-qi litanii' Acum' cand vin sutele

ii J" uO*a miile pe io""f ."f larg din fala mindstirii, acum e seceriEul

Marei, care diminerlu itt" cu colurile -piine 9i seara se. intoarce cu ele

g""f"lO. aceea se i".f i"a Mara Ei in fal? icoanei' apoi iqi ia copilaqii'

oe care totdeauna ii poartd .r, danru, ii dd pulin inainte Ei le zice:

,,inchinali-vd ;i voi, sardculii mamei!"

Sunt sdraci, sdrdculii, cd n-au tatd; e sdracd qi ea' c-a-rdmas

vdduvd cu doi copii; cui, Doamne, ar putea sd-i lase cdnd se duce la

t6rg? cum ar putea Oa* ta stea ie dimineald p6nd seara fbrd ca sd-i

,ui6? Cr*, cbnd e at6t de bine s6-i vezi?!

umbla Mara prin lume, alearga sprinten6,- se targuiegte qi se

ceartdcu oamenii, si mai ia 9i de cap c6teodatd' plAnge Ei-se plAnge c-

a r6mas viduvd, Ei apoi se 'iia

imprejur s[-;i vadd copiii qi iar r6de'

,,Tot n-are nimeni copii ca mine!" iqi zice ea' ;i nimeni "rrpil^t:

,_o Eti"-u..usta mai bine dec6t d6nsa, care zittatoatd vede mereu copll

qi oameni ;i nu poate s5 vadd fiinld omeneascd fErd ca s-o pund

al'turea de copiii .i. rur"rt sunt s6n6to;i qi rumeni, voinici qi plini de

"irfi,-Jq,.p!i ;i frumoqi, r6i Lunt' mare minune' qi e lucru qtiut cd

oameni d! dai Doamne numai din copii rdi se fac'"t'*

M;i *"i;i ,ai""far"Ei Ei desculli qi nepieptdnali !i nespdlali qi

obramici,sdrdculii mamei;'dar tot cam aqa e qi mama lor ea insdEi;

8

cum altfel ar pttea sA fie o vdduvd sdracd? cum ar putea sd fie copiiisdraci, care iqi petrec viala in tdrg, printre picioarele oamenilor?

Muiere mare, spdtoasS, greoaie gi cu obrajii bdtuti de soare, de

ploi ;i de v6nt, Mara std zi;tta toatd sub qatrd, in dosul mesei pline depoame gi de turtd dulce. La st6nga, e co;ul cu pe;te, iar la dreaptaclocoteqte apa fierbinte pentru ,,vomovi;ti", pentru care rade din c6ndin cdnd hreanul de pe masd. Copiii aleargd;i iEi cautd treab6,, vin c6ndsunt flSmdnzi qi iar se duc dupd ce s-au sdturat, mai se joac5 voio;i,mai se bat, fie intre ddnqii, fie cu alfii, qi ziua trece pe nesimfite.

Serile, Mara, de cele mai multe ori, mdn6ncd ea singur6,deoarece copiii, obosili, adorm, in vreme ce ea gdteqte m6ncarea.MdnAncd insd mama ;i pentru ea, ;i pentru copii. Pdcat ar fi sd rdmdieceva pe mdine.

Apoi, dupd ce a mai bdut gi o ulcic6 de ap5 bund, ea scoate

slculelul, ca sd facd socoteala. Niciodatl insd ea n-o face numai pentruziua trecutS, ci pentru toatd viala. Scizdnd dobdnda din capete, eapune la o parte banii pentru zita de mAine, se duce la cdpdt6iul patului5i aduce cei trei ciorapi: unul pentru zilele de b6trAnele gi pentruinmorm6ntare, altul pentru Persida qi al treilea pentru Tric6. Nu e chipsd treacd zi frrd ca ea sd pund fie Ei mlcar numai c6te un creilar infiecare din cei trei ciorapi; mai bucuros se imprumutd pentru ziua demAine. Cdnd poate sd pund florinul, ea-l sdrut5, apoi rdmAne aga,

singurS, cu banii intinqi pe masd, std pe g6nduri ;i incepe in cele dinurmd sd pldnga.

Nu doard cd i-ar fi greu ceva; cdnd simte greul viefii, Mara nupldnge, ci sparge oale ori rdstoamd mese qi co;uri. Ea iqi dd insdseama cdt a alut cAnd a rdmas vdduvd, cdt are acum gi cdt o sd aib6odatd. $i chiar Mara sd fii te moi cdnd simli cd e bine sd fii om inlumea aceasta, sd alergi de dimineafd, plnd, seara qi sd gtii cd n-o facidegeaba.

Peste zi ea vede multd lume, gi dac5-i iese-n cale vreo femeier--are-i place gi ca fire, gi ca stare, gi ca infhliqare, ea-Ei zice cl tainicdmultumire: ,,Aqa are sd fie Persida mea!" Iar dacd bdrbat e cel ce-irlace. ea-gi zice: ,,Aga are sd fie Trici al meu!"

Era una, preoteasa de la Pecica, o femeie minunatd, gi dulce laire. Si bogat5, gi frumoasd: ar fi spart Mara toate oalele dacd cineva s-ar t'i incumetat sd-i spunS cd Persida ei n-are sd fie tot aga, ba chiar

9

mai qi mai. Iar preoteasa aceea stdtuse patru ani de zllela cSlugdrilele

dinoradea-Mare:eradecilucruhot[rdtc5;iPersidaaresSsteacelpulin cinci ani la cdlugirilele din Lipova' . ^ -: -7:,^r-'i

A qi f5cut Mara ce'a fEcut, Ei maica Aegidia' econoama' 1-a

ngaauit'c6'\ va lua copila qi pentru numai 60 florini pe an' cSci e

v6duv[ cu doi .opii, ,aia"u1ii ae ei' Au trecut insd doi ani de atunci'

Persida implinise noud ani, 9i Mara nu se putu hotdri si dea at6ta bdnet

;;;* ,i,iri". A. r, ;;;i,a d"u; uutu d" unde; asta ea insfui o gtia

mai bine dec6t oriqiJi""; A* n-o ierta firea sd rumpb din nici unul

dintre cei trei cioraPi.Tricd ii fEcea mai pulind bFia\e de cap' Era un om la.Lipova'

Bocioacd, starostele cojocarilor, care lucra vara cu put*,1'-11'nu t'zece calfe, scotea tu to;" tdrgurile cele mai frumoase cojoace, linea

tiierea c6rnii in ar6ndd ;i u"I dt nevastd ne llarf'-faia preotului de

la Cladova. Minunat om! - aqa trebuia sd fie Ei TricS! Iar pentru

aceastanuerar"roi.O.-ult69coa16:atdlcas6-lprimeascducenic'Maica Aegidia cerea insd mult, Ease florini pe 1un5' ;i pe

deasupra mai erau Ei alte cheltuieli'

,,Hm" zise Vfu*,1""r.!indu-qi sprdncenele' ;i incep-u s5 facd in

ganarri-"i socoteala cam cAli oameni,vor fi trecdnd in fieqtecare an

i"* p"arf O" pf,,t" Jt f"'rur"taq' Nimeni in lumea aceasta n-ar fi

putut sd facl socoteata aceasta -ui bittt decdt ddnsa' care atdta timp a

stat pe lsrmurii M;;A;l"i' C.tlTj' fost adicd dacd ar fi luat din

ciorapul Persidei ^;;;e^ podului?. !{1a sa dea mai mult decAt allii'

fiindcd nu voia .a "aEiig"i.cat

cei 60 florini ;i inc6 ceva pe deasupra.

Apoi mai caqtiga Ei'iitpi'r de a-;i pune masa Ei co;urile la capul

podulri, Pe unde trecea toatS lumea'

Stdtea tuturr, 'ii[u ii""Ina* in gdndul ei banii' cdte doi creilari

de om qi c6te ,.r.'J"-p*"f"" 9i.9"i ori de boi' numdra mereu ;i-i

aduna de se fEceau mutfi, incat ochii i se umpleau de lacnmi'

S-ar outea "; J; fii viduvd sdrac6' sd-!i vezi fata preoteasa'

r""io.ii1iui".t. r" u*"tla cojocarilor;i inima sd nu !i se moaie?!

Cd lucrurile ar putea ta 'it qi altfel' asta Mara nu- putea s-o

creadd cAnd vedea "u-rt

uit'"u cum at6t de bine au si iasd odatd toate'

10