Mara de Ioan Slavici

« Ceea ce pare nou şi fără asemănare în « Ceea ce pare nou şi fără asemănare în epoca începuturilor lui este analiza epoca începuturilor lui este analiza psihologică pe care Slavici o practică într-psihologică pe care Slavici o practică într-un limbaj abstract.(…) povestitorul vede un limbaj abstract.(…) povestitorul vede oamenii lui dinlăuntru, în sentimentele sau oamenii lui dinlăuntru, în sentimentele sau în crizele lor morale. » în crizele lor morale. » ( Tudor Vianu ) ( Tudor Vianu )

« …Mara lui Slavici reprezintă un moment « …Mara lui Slavici reprezintă un moment cu deosebire important în istoria romanului cu deosebire important în istoria romanului românesc. Nimeni nu mai crease o operă românesc. Nimeni nu mai crease o operă epică aşa de consistentă, aşa de solid epică aşa de consistentă, aşa de solid construită. De altminteri, nuvelele (unele, construită. De altminteri, nuvelele (unele, ca Moara cu noroc, adevarate mici romane) ca Moara cu noroc, adevarate mici romane) anunţaseră cu mai bine de două decenii în anunţaseră cu mai bine de două decenii în urmă evoluţia prozatorului spre specia urmă evoluţia prozatorului spre specia epică cea mai modernă şi mai cuprinzatoare epică cea mai modernă şi mai cuprinzatoare » »

( Al. Sandulescu ) ( Al. Sandulescu ) ““Au Au îîn lumea asta toate lucrurile cn lumea asta toate lucrurile cââte un te un

“pentru c“pentru căă”; iubirea e din alt”; iubirea e din altăă lume lume şşi se i se iveiveşşte din senin, fte din senin, făărrăă ca s ca săă şştii de ce, se dtii de ce, se dăă pe fape faţţa fa făărrăă s săă şştii cum tii cum şşi te duce, fi te duce, făărrăă s săă şştii unde.”tii unde.”

““Omul vede cu ochii, aude cu urechile, dOmul vede cu ochii, aude cu urechile, dăă cu socotealcu socotealăă şşi te scoate i te scoate îîn cele din urmn cele din urmăă cum ecum eşşti, orisicti, orisicâât te-ai sili st te-ai sili să ă pari altfel.”pari altfel.”

Publicat Publicat îîn volum n volum îîn 1906, “Mara” este cel mai reun 1906, “Mara” este cel mai reuşşit roman it roman al lui Ioan Slavici, “aproape o capodoperal lui Ioan Slavici, “aproape o capodoperăă”, apreciaz”, apreciazăă George George CCăălinesculinescu..

Citate criticeCitate critice ÎÎn viziunea lui Slavici, Mara reprezintă prototipul femeii n viziunea lui Slavici, Mara reprezintă prototipul femeii

puternice, asemenea Victoriei Lipan din romanul „Baltagul" puternice, asemenea Victoriei Lipan din romanul „Baltagul" de M. Sadoveanude M. Sadoveanu..

AlAlăături de aspectele sociale surprinse turi de aspectele sociale surprinse îîn roman, Slavici n roman, Slavici îînfnfăţăţiişşeazeazăă psihologia psihologia şşi comportamentul feminin, precum i comportamentul feminin, precum şşi efectele pasiunilor asupra celor doui efectele pasiunilor asupra celor douăă personaje personaje principale, Mara principale, Mara şşi Persida, mami Persida, mamăă şşi fiici fiicăă, v, văăzute ca un zute ca un singur personaj la vsingur personaj la vâârste diferite.rste diferite.

““Mara e un caracter, Persida un destin…” dupMara e un caracter, Persida un destin…” dupăă opinia opinia criticului Magdalena Popescucriticului Magdalena Popescu..

Persida ePersida esteste “o Mara juvenil “o Mara juvenilăă, pe cale , pe cale de a lua cu vârsta, de a lua cu vârsta, obiceiurile şi înfăţişarea mamei saleobiceiurile şi înfăţişarea mamei sale”, ”, observă Nicolae observă Nicolae Manolescu. Manolescu.

Treptat, Treptat, ““Persida preia de la mama ei toate trăsăturile care Persida preia de la mama ei toate trăsăturile care o pot face aptă pentru viaţăo pot face aptă pentru viaţă”” consideră Magdalena consideră Magdalena

Popescu.Popescu.

AsemănăriAsemănăriMaraMara

femeie energică, amestec femeie energică, amestec complex de avariţie abstractă şi complex de avariţie abstractă şi pasiune filială-totul în numele pasiune filială-totul în numele datoriei de a-şi asigura viitorul datoriei de a-şi asigura viitorul copiilor;copiilor;puternică-ramasă văduvă cu doi puternică-ramasă văduvă cu doi copii ea găseşte puterea copii ea găseşte puterea necesară facând faţă greutăţilor necesară facând faţă greutăţilor vieţii şi lupta pentru un viitorul vieţii şi lupta pentru un viitorul şi binele copiilor săi;şi binele copiilor săi;

””Muiere Muiere mare,spătoasă,greoaie..” mare,spătoasă,greoaie..”

PersidaPersidadisponibilităţile sale de energie disponibilităţile sale de energie sunt inepuizabile, se sunt inepuizabile, se manifestă, încă de la intrarea manifestă, încă de la intrarea în scenă, protectoare;în scenă, protectoare;puternica-atunci când în puternica-atunci când în căsnicia ei apar probleme,ea căsnicia ei apar probleme,ea nu renunţă şi trece peste toate nu renunţă şi trece peste toate încercările la care e încercările la care e supusa"Gândul că ar fi o ruşine supusa"Gândul că ar fi o ruşine să se facă cârciumareasă nu-i să se facă cârciumareasă nu-i trecea Persidei prin trecea Persidei prin minte;alături de soţul ei orice minte;alături de soţul ei orice muncă părea cinstită“;muncă părea cinstită“;„„Înaltă, lată-n umeri, plină...Înaltă, lată-n umeri, plină...””

AsemănăriAsemănăriProgresiv ,trProgresiv ,trăăssăăturile de character ale Persidei se apropie tot mai turile de character ale Persidei se apropie tot mai mult de cele ale mamei salemult de cele ale mamei sale ”Persida are stofa ”Persida are stofa Marei ,Marei ,îîncncăăppăţâăţânarea ei de om care,narea ei de om care,îşîşi pune i pune îîn gn gâând o afacere,nu nd o afacere,nu se oprese opreşşte pte pâânnăă nu duce la bun sf nu duce la bun sfâârrşşit.it.Ca Ca şşi Mara, Persida este o personalitate puternici Mara, Persida este o personalitate puternicăă, av, avâând un acut nd un acut simsimţţ al realului, al realului, îîn care dominn care dominăă principalele sale calit principalele sale calităţăţi: i: devotamentul, chibzuindevotamentul, chibzuinţţa a şşi voini voinţţa puternica puternicăă, datorit, datorităă carora carora izbuteizbuteşşte ste săă inving invingăă toate piedicile vie toate piedicile vieţţiiii..

DeosebiriDeosebiriMaraMara

de la de la îînceputul romanului nceputul romanului şşi i ppâânnăă la sf la sfâârrşşitul lui itul lui MMara ara rrăămmââne acelane acelaşşi personaj stabil i personaj stabil cu aceeacu aceeaşşi concepi concepţţie ie despre despre viaviaţăţă şşi despre copii eii despre copii ei;;

credincredinţţa Marei nu putea fi a Marei nu putea fi perturbatperturbatăă cu nimic cu nimic , , orice se orice se îîntamplntamplăă îîn vian viaţţa ei,ea nu se a ei,ea nu se leplepăăddăă de Dumnezeu de Dumnezeu;;

familia Marei, respectă familia Marei, respectă canoanele societăţiicanoanele societăţii;;

PersidaPersida este întro continuă evoluţie ,în este întro continuă evoluţie ,în

primul rând ea se dezvoltă primul rând ea se dezvoltă atat fizic cât şiatat fizic cât şi mintal,putând mintal,putând fi capabilă să ia nişte decizii fi capabilă să ia nişte decizii pe propria constiinţă;pe propria constiinţă;

când iubirea sa sacră pentru când iubirea sa sacră pentru Dumnezeu seDumnezeu se întâlneşte cu întâlneşte cu iubirea omenească în sufletul iubirea omenească în sufletul PPersidei se ersidei se îîntntââmplmplăă o o schimbare,schimbare, urmurmâând ca ea snd ca ea săă renunrenunţţe la dorine la dorinţţa mamei sale a mamei sale de a fi mde a fi măăicuicuţăţă pentru cel pentru cel care urma acare urma aii fi so fi soţţ,Nal,Nalţ;ţ;

familia Persidei s-a format pe familia Persidei s-a format pe baza libertăţii individuale, în baza libertăţii individuale, în ciuda diferenţelor etnice şi ciuda diferenţelor etnice şi religioase dintre cei doireligioase dintre cei doi;;

personaj realist, viabil, de o personaj realist, viabil, de o vigoare surprinzvigoare surprinzăătoare, care-toare, care-şşi di dăă seama c seama căă singura cale singura cale de a izbuti de a izbuti îîn vian viaţăţă este este puterea banuluiputerea banului;;

““cu obrajii bcu obrajii băătutuţţi de soare,de i de soare,de ploi ploi şşi de vi de vâânt”nt”;;

ilustrează în roman ideea că ilustrează în roman ideea că omul poate izbândi în viaţă omul poate izbândi în viaţă numai prin voinţă, luciditate şi numai prin voinţă, luciditate şi dragoste, prin stăpânirea de dragoste, prin stăpânirea de sine, care sunt principalele sine, care sunt principalele arme ale eroinei, ce are un arme ale eroinei, ce are un destin zbuciumat;destin zbuciumat;

““curatcuratăă ca floarea de cire ca floarea de cireşş şşi i albalbăă, de o albea, de o albeaţă ţă prin care prin care numai din cnumai din câând nd îîn cn cânând d strstrăăbate, abia vbate, abia văăzut un fel de zut un fel de rumenealrumenealăă””;;

DeosebiriDeosebiri ÎÎntre cele dountre cele douăă personaje principale, Mara personaje principale, Mara şşi Persida, pe li Persida, pe lâângngăă

numeroase asemanari existnumeroase asemanari existăă şşi deosebiri. Mara este o fire i deosebiri. Mara este o fire optimistoptimistăă, de, deşşi numele ei care vine din ebraicul “marah” care i numele ei care vine din ebraicul “marah” care îînseamnnseamnăă am amăărrăăciune, pe cciune, pe câând Persida are o perspectivnd Persida are o perspectivăă tragic tragicăă asupra realitasupra realităţăţii, izvorii, izvorââttăă, probabil, , probabil, şşi din spiritul religios i din spiritul religios îîn care a n care a fost crescutfost crescutăă şşi educati educatăă..

Din punct de vedere stilistic, cele două eroine sunt tratate în mod Din punct de vedere stilistic, cele două eroine sunt tratate în mod diferit de autor. Mara este descrisă prin ironie, în stil indirect liber, diferit de autor. Mara este descrisă prin ironie, în stil indirect liber, Persida e descrisă într-un stil serios şi grav.Persida e descrisă într-un stil serios şi grav.