MANUAL DE TRANZIT

Prefaţă

Planul de acţiune pentru tranzit în Europa1 chema la elaborarea unui manual practic care să conţină o descriere detaliată a regimurilor de tranzit comun şi comunitar şi să clarifice rolul, atât al administraţiei, cât şi ale operatorilor. Acest manual trebuie să servească la promovarea unei mai bune înţelegeri a funcţionării regimului de tranzit şi a rolului diferiţilor intervenienţi. El va permite, de asemenea, garantarea unei aplicări armonizate a regulilor de tranzit şi egalitatea de tratament între toţi operatorii.

Manualul cuprinde cinci mari părţi: introducere generală, statutul mărfurilor, garanţii, procedura normală de tranzit şi simplificări.

Manualul va fi adus la zi pe măsură ce evoluţia regimurilor de tranzit comun şi comunitar o va necesita.

Trebuie să se sublinieze că manualul de faţă nu are forţă de lege şi că el nu are decât un rol explicativ. El furnizează totodată o interpretare a regulilor de tranzit comun tuturor autorităţilor vamale, care aplică regimul de tranzit comun/comunitar. Dispoziţiile juridice asupra tranzitului, precum şi celelalte elemente de legislaţie vamală primează faţă de conţinutul manualului şi ele trebuie întotdeauna să fie consultate. Textele convenţiilor şi instrumentelor juridice comunitare care sunt de bază sunt publicate la adresa următoare: the Official Journal of the European Union. Fiind vorba de decizii ale Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene, textele care sunt de bază sunt cele care figurează în Culegerea de Jurisprudenţă a Curţii de Justiţie şi Tribunalul de primă instanţă.

Eventualele instrucţiuni naţionale sau note explicative care există în plus în manual pot fi integrate la punctul 6 al fiecărui capitol din manual, în afara publicării sale în ţara despre care este vorba sau publicate separat. Pentru mai ample informaţii, consultaţi administraţia dumneavoastră vamală.

Bruxelles, 1 mai 2004

Manualul este disponibil pe format electronic şi poate fi trimis pe internet (pentru adresă, a se vedea ” Surse de informaţii generale”)

1 COM(97) 188 final, 30.4.1997

2

Tablă de materii*

Prefaţă

Tablă de materii generalăPartea I: Introducere generalăPartea a II-a: Statutul mărfurilorPartea a III-a: GaranţiiPartea a IV-a: Procedura normală de tranzitPartea a V-a: SimplificăriPartea a VI-a: Datorie şi Recuperare

Listă de abrevieri curente

Listă de definiţii

Surse de informaţii generale

*Prezentul Manual cuprinde:

- versiunea de baza – Documentul TAXUD/801/2004

- Modificarea nr.1 din 10.09.2004;

- Modificarea nr.2 din 06.12.2004;

- Modificarea nr.3 din 07.12.2004;

- Modificarea nr.4 din 29.03.2005

- Modificarea nr.5 din 25.11.2005

3

PARTEA I – INTRODUCERE GENERALĂ ....................................... 21

4

1. Scurt istoric al tranzitului ..………….…………......……………Statutul mărfurilor ………………………………….....…………2. 25

3. Tranzit comun ………………………………………….......……3.1 Legislaţie……...................……………………………...........…3.2 Descrierea regimului .……………………...................……..… 26

4. Tranzit în interiorul Comunităţii ...……………………………...4.1 Tranzit comunitar .………....................…………………………

4.1.1. Legislaţie .........……………………………………..4.1.2. Descrierea regimului ..…………………………….

4.1.2.1. Tranzit comunitar extern ...………………………..4.1.2.2. Tranzit comunitar intern ...…………………...……

4.1.3. Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) ….4.1.3.1. Principalele elemente sau mesaje utilizate în

cursul unei operaţiuni NCTS ..............................4.1.3.2. Birou de plecare ..………………………………….4.1.3.3. Birou de destinaţie …………………………………4.1.3.4. Birou de tranzit . ……………………………………4.1.3.5. Schimbarea biroului de tranzit sau de destinaţie 4.1.3.6. Proceduri simplificate: expeditor agreat şi

destinatar agreat .................................…………..4.2. Alte sisteme de tranzit aplicabile în Comunitatea Europeană 36

4.2.1. Introducere ....………………………………………4.2.2. TIR (Transport Internaţional Rutier) .…………….

4.2.2.1. Context şi legislaţie ..... ...…………………………4.2.2.2. Descrierea regimului TIR .………………………...

4.2.3. ATA (Admitere Temporară) ..…...........…………..4.2.3.1. Context şi legislaţie .........…………………………4.2.3.2. Descrierea regimului ………………………………

4.2.4. Manifestul Rinului ………………………………….4.2.4.1. Context şi legislaţie .........…………………………4.2.4.2. Descrierea regimului ...…………………………….

4.2.5. Transporturi N.A.T.O ...……………………………4.2.5.1. Context şi legislaţie .........…………………………4.2.5.2. Descrierea regimului ………………………………

4.2.6. Colete poştale .……………………………………..4.2.6.1. Context şi legislaţie .........…………………………4.2.6.2. Descrierea regimului ………………………………

5. Excepţii (pro memoria) ...……………………………………….. 446. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ....………………….. 447. Parte rezervată pentru uzul administraţiilor vamale .….......... 458. Anexe ..…………………………………………………………… 458.1. Reguli şi principii care reglementează adoptarea legislaţiei

referitoare la tranzitul comunitar şi comun ............................. 45PARTEA a II a – STATUTUL MĂRFURILOR ................................... 561. Introducere .....…………………………………………………… 562. Principii generale şi legislaţie ..........………………...………… 573. Dovada statutului comunitar al mărfurilor .….....…………… 573.1. Linie regulată …………….....................………………………..

3.1.1. Definiţie .…………………………………………….3.1.2. Proceduri de autorizare a liniei regulate ............

5

3.1.3. Navlosire parţială ………………..…………………3.1.4. Linie regulată şi linie neregulată ……………….

4. Dovada statutului comunitar al mărfurilor ……....……..…..… 644.1. Dovada statutului comunitar dată de un expeditor agreat ...4.2. Dovada statutului comunitar şi manifestul maritim ................4.3. Dovada statutului comunitar în cazul transbordării .....………4.4. Dovada statutului comunitar şi factura sau documentul de

transport .................................................................................4.5. T2L ......................................................................................... 73

5. Dovada statutului comunitar pentru produse de pescuit maritim şi alte produse maritime ............................................ 74

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) …...................……. 777. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ..........…… 788. Anexe .............…………………………………………………… 788.1. Exemplu de contract de navlosire cu contractare de servicii

de transport ........................................................................… 798.2. Manifest maritim – TC 12 Procedură şi autorizare …..…...… 848.3. Dovada statutului comunitar al vehiculelor rutiere cu motor .. 948.4. Dovada statutului comunitar al vagoanelor de cale ferată ..... 1078.5. Lista autorităţilor competente pentru serviciile navale

regulate 108

PARTEA a III a - GARANŢII …………..........................................…. 1141. Introducere ............……………………………………………… 1141.1. Scopul garanţiei …………………….............................……...1.2. Forme de garantare ………......…………………………………1.3. Scutirea de la garantare………...……………………………….1.4. Validitatea geografică ……………..............…………………..1.5. Tabel de garanţii ...……......……………………………………..

2. Dispoziţii generale ………………………………………………. 1182.1. Necesitatea unei garanţii ………………………………………..

2.1.1. Introducere ……………………......………………..2.1.2. Excepţii .................…......………………………….

2.2. Calculul sumei garanţiei ………..........…………………...........2.2.1. Introducere …………….......……………………….2.2.2. Calcul………………………………………………..

2.3. Garantul……..…………………………………………………….2.3.1. Introducere ………...……………………………….2.3.2. Stabilirea şi agreerea (a garantului) ……....…….2.3.3. Responsabilităţi ………………………....………..2.3.4. Actul de garanţie în cazul revocării sau

rezilierii.................................................................3. Garanţia izolată ………………………….....……………….. …. 1233.1. Depozit în numerar …….............................……………………

3.1.1. Introducere .......…………………………………….3.1.2. Rambursare …………………....…………………..

3.2. Garanţie izolată prin garant .............................……………….3.3. Garanţia izolată prin titluri (TC 32) …………….....……………

3.2.1. Responsabilitate şi agreere . ……….....…………3.3.2. Notificarea …………………………………...........3.3.3. Titlu .....………………………………………………

4. Garanţia globală şi dispensa de garanţie .....…………………. 126

6

4.1. Dispoziţii generale ……………………………......……………..4.1.1. Introducere ....………………………………………4.1.2. Condiţii generale ………………......………………4.1.3. Calculul sumei de referinţă ....…………………….4.1.4. Cuantumul garanţiei …………….………………...4.1.5. Certificatul de garanţie .………………….......…...4.1.6. Obligaţiile principalului obligat ………………....…4.1.7. Reexaminarea anuală ..…………....……………..4.1.8. Revocarea şi anularea autorizaţiei ……...........

4.2. Reducerea sumei garanţiei şi dispensa de garanţie .............. 1314.2.1. Introducere ……………………........................…..4.2.2. Criterii de reducere …………………......…………4.2.3. Cereri referitoare la mărfurile care prezintă

riscuri ridicate de fraudă cât şi la alte mărfuri ...... 5. Scutirea de la garanţie prevăzută de reglementări ......……… 1345.1. Transportul pe calea aeriană ...………………………………..5.2. Transportul pe Rin şi apele sale …………………………........5.3. Transportul pe calea ferată sau prin containere mari .............5.4. Instituţii publice şi organizaţii internaţionale …....……..……...

6. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria) ….........……… 1367. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................. 1378. Anexe ……….........……………………………………………… 1378.1. Lista de garanţi autorizaţi să furnizeze garanţie izolată TC

32 ...........................................................................................137

8.2. Lista căilor navigabile interioare………....…………………….. 137PARTEA a IV a - PROCEDURA NORMALĂ DE TRANZIT ......……. 143CAPITOLUL I – Declaraţie normală de tranzit …….…………………. 1441. Introducere ……..........................………………………………. 1442. Principii generale şi legislaţie ...........…….....…………………. 1453. Procedura de declarare …………………..…………………….. 1453.1. Încărcarea ……………………………………..…………………3.2. Declaraţia de tranzit ……………….…………………………….

3.2.1. Formularul şi completarea declaraţiei de tranzit .3.2.2. Exemplarele DAU BIS …....……………………….3.2.3. Lista de încărcătură, formular şi completare …...3.2.4. Trimiteri mixte ......……………………………........3.2.5. Semnarea declaraţiei de tranzit ….......................

4. Situaţii particulare (pro memoria) ..……………………………. 1585. Excepţii (pro memoria) …………………………………....……. 1676. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ………………..…… 1687. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................ 1698. Anexe ....………………..………………………………………… 1698.1. Notă explicativă privind completarea rubricilor DAU .............. 1708.2. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra

cărora informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară prin procedeu autocopiant ...............

180

8.3. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra căruia informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară prin procedeu autocopiant.................................................….

CAPITOLUL 2 – FORMALITĂŢI LA BIROUL DE PLECARE …...... 1821. Introducere ........…………………………………………………. 182

7

2. Principii generale şi reglementare ...…………………....…….. 1833. Descrierea procedurii la biroul de plecare ……...………...….. 1833.1. Prezentarea DAU …………………………....…………………..3.2. Constituirea unei garanţii ……………………....……………….3.3. Acceptarea şi înregistrarea declaraţiei de tranzit …………….3.4. Rectificarea declaraţiei de tranzit ………………………………3.5. Verificarea declaraţiei de tranzit ………………………………..3.6. Itinerariu şi itinerariu obligatoriu ………………………………..3.7. Termene …………...........…...………………………………......3.8. Mijloace de identificare ………………………………………….

3.8.1. Introducere ……….......…………………………….3.8.2. Metode de sigilare …………...…………………….3.8.3. Caracteristicile sigiliilor ……………….........……..3.8.4. Utilizarea sigiliilor de un model special …...……..

3.9. Eliberarea mărfurilor ........................................……………….4. Situaţii particulare (pro memoria) …………………….……….. 1945. Excepţii (pro memoria) ……………………………….....……… 1946. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) …………………..… 1957. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ……......... 1968. Anexe ……………………………………................................... 1968.1. Menţiunea ,,Dispensă” ………….......………………………….. 1978.2. Menţiunea ,,Conform” ………………….……………………….. 1988.3. Nota de informare………………….………………………......... 1998.4. Menţiunea ,,Număr în cifre” .....……….……………………….. 208

CAPITOLUL III – FORMALITĂŢI ŞI INCIDENTE PE PARCURSUL TRANSPORTULUI ............................................................................ 2091. Introducere ........………………………………………………….2. Principii generale şi reglementări .......………………....……...3. Formalităţi în caz de incident pe parcursul transportului şi la

biroul de tranzit.. ............................................................211

3.1. Formalităţi în caz de incident pe parcursul transportului ........ 2113.2. Formalităţi la biroul de tranzit ……..........................…………

3.2.1. Biroul de tranzit …………...............……………...3.2.2. Formalităţi la biroul de tranzit ……….....………..3.2.3. Avizul de tranzit (TC 10) ……………......………...3.2.4. Schimbarea biroului de tranzit ……....…………..3.2.5. Acţiuni în cazul unor nereguli minore ..................

4. Situaţii particulare (pro memoria) ……..................…………… 2175. Excepţii (pro memoria) ………………..................……………. 2176. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ....………………….. 2187. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ............… 2198. Anexe (pro memoria) ..............…………………………………. 219CAPITOLUL 4 – FORMALITĂŢI LA BIROUL DE DESTINAŢIE ...... 2201. Introducere ….........……………………………………………… 2202. Principii generale şi legislaţie ...........…………………….……. 2213. Formalităţi la biroul de destinaţie ……………....……………… 2223.1. Încheierea operaţiunii de tranzit …………….………………….3.2. Controlul încheierii operaţiunii ……………………...…………..

4. Situaţii particulare …….........…………………………………… 2284.1. Eliberarea unei recipise …………………………………...…….4.2. Eliberarea unei probe alternative …………....…………………

8

4.3. Prezentarea mărfurilor şi documentelor în afara zilelor şi orelor de lucru şi într-un alt loc decât biroul de destinaţie ......

4.4. Nereguli .........………………………..............................………4.4.1. Nereguli privind sigiliile ……......................………4.4.2. Alte nereguli .. …………………....………………..4.4.3. Anchetă asupra neregulilor ....……………...........

4.5. Schimbarea biroului de destinaţie ………….………….....……5. Prezentarea după expirarea termenului .........................……. 2386. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ………….…………. 2397. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale …........… 2408. Anexe ........………………………………………………………. 2408.1. Menţiunea ,,Conform” ……………..........………………8.2. Menţiunea ,,Exemplarul T5 prezentat” ………......…………..8.3. Menţiunea ,,Probă alternativă” ……………………......………8.4. Lista birourilor centralizatoare pentru returnarea

exemplarelor nr. 5 …...............................................................8.5. Menţiunea ,,Diferenţe”: …………………………………….......8.6. Menţiunea: ,,Nereguli: …” ………....……….......………..........8.7. Menţiunea ,,Anchetă în curs” ………………………………......8.8. Menţiune ,,Taxe încasate” ………………………….....….8.9. Menţiunea ,,Diferenţe: mărfuri prezentate la biroul … (nume

şi ţară)” .............................................................................8.10 Menţiunea ,,Ieşire din ….. supusă restricţiilor sau impozitelor

prin Regulamentul/Directiva/Decizia nr. ...” …........................CAPITOLUL V – ÎNCHEIEREA REGIMULUI .........………………..... 2651. Introducere ……….........………………………………………… 2652. Principii generale şi reglementări .………………………....….. 2663. Descărcarea regimului …………………………………….…….3.1. Condiţii de încheiere …………………………….....……………3.2. Forme de încheiere ………………………………………….…..3.3. Efectele încheierii ………………………….......................…….3.4. Informarea principalului obligat şi dovezi alternative ale

încheierii regimului ..............................................................…3.4.1. Cererea de informaţii de la principalul obligat .....3.4.1.1. Obiectul cererii de informaţii …………..………....3.4.1.2. Procedura generală de solicitare de

informaţii .....…..3.4.1.3. Procedura cererii de informaţii în cazul

procedurilor simplificate proprii anumitor moduri de transport ………………................................…

3.4.2. Proba alternativă a încheierii regimului de tranzit …………………....................................................

3.4.2.1. Proba alternativă că mărfurile au fost prezentate la biroul de destinaţie sau la un destinatar agreat ………......................…………..............................

3.4.2.2. Proba alternativă că mărfurile în cauză au fost plasate sub un regim vamal într-o ţară terţă ......

4. Procedura de cercetare .. …………….....................…………. 2754.1. Introducere ………………………………………………....…….4.2. Autoritatea competentă şi termen pentru a declanşa

procedura de cercetare .........................................................

9

4.3. Începutul procedurii de cercetare – ţara de plecare ...…...…..

4.4. Răspunsul ţării de destinaţie la avizul de cercetare ...............4.5. Răspunsul ţării de tranzit la avizul de cercetare ....…………..4.6. Scrisoarea de revenire TC 22 ……….…....…………………....4.7. Consecinţele procedurii de cercetare .......…………………….

5. Procedura de control ulterior ......……………......…………….. 2855.1. Obiective şi modalităţi de control ulterior ..... ………………....5.2. Documente supuse controlului ulterior ......…………………....

5.2.1. Declaraţia de tranzit pe formularul DAU ……......5.2.2. Manifest cu valoare de declaraţie de tranzit …....5.2.3. Proba alternativă ……….....……………………....5.2.4. Documente T2L ………..…………………………..5.2.5. Documente comerciale cu valoare de document

T2L ......................................................................5.3. Consecinţele controlului ulterior ......……..…………………….

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) …………....……….. 2907. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................. 2918. Anexe ……………………........................……………………… 2918.1. Lista autorităţilor competente ………....………………………..8.2. Model de scrisoare de informare a principalului obligat ……..8.3. TC 20 – Aviz de cercetare şi Notă de utilizare …………...….8.4. Model de scrisoare de revenire TC 22 ………........…………..8.5. Exemple de situaţii în procedura de cercetare ......…….........8.6. Formularul TC 21 – Cerere de control ulterior .............………8.7. Formularul TC 21A – Cerere de control ulterior .......………...

CAPITOLUL 6 – ANDORA, SAN MARINO ŞI TERITORIILE UNDE NU SE APLICĂ DIRECTIVA TVA ….............................…….. 3241. Introducere ………………………………………….....………… 3242. Andora .......………………………………………………………. 3252.1. Context şi legislaţie .....………...……………………………….2.2. Formalităţi ...………………………………………………………

2.2.1. Mărfuri prevăzute la capitolele 1 la 24 din SH ….2.2.2. Mărfuri prevăzute la capitolele 25 – 97 din SH …

3. San-Marino ………………....……………………………………. 3323.1. Context şi legislaţie ........... ………………………………….....3.2. Formalităţi ………………………………...………………………

4. Teritorii unde nu se aplică directiva TVA ………....………….. 3354.1. Context şi legislaţie ...........………....…………………………..4.2. Regimul de tranzit comunitar intern ………….....…………......4.3. Documente referitoare la statutul vamal ………………..……..

5. Excepţii (pro memoria) ………........……………………………. 3386. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ….....………………. 3387. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ................ 3398. Anexe (pro memoria) ……………...............................……….. 339

PARTEA a V a - SIMPLIFICĂRI ......…………………………………… 3401. Introducere …………………...………………………………….. 3402. Principii generale şi legislaţie ............…………………....…..2.1. Condiţii generale privind simplificările ....... …....……………..2.2. Procedura de autorizare …………………........………………..2.3. Revocarea şi modificarea autorizaţiei …….….……………….

10

3. Descrierea simplificărilor ………….……………………………. 3473.1. Garanţia globală şi dispensa de garanţie …………….....……. 3483.2. Utilizarea listelor de încărcătură speciale ………………........ 3493.3. Utilizarea sigiliilor cu model special ….....………......………… 3503.4. Dispensa de itinerariu obligatoriu ..…………....………………. 3513.5. Expeditor agreat ………………………………...………………. 352

3.5.1. Introducere ………………………………………....3.5.2. Autorizare ………………………………......………3.5.3. Proceduri ……………………..…………………….

3.5.3.1. Autentificarea declaraţiei de tranzit (DAU) ..….3.5.3.2. Măsuri de identificare ……………………......……3.5.3.3. Expedierea mărfurilor ……………………......……

3.6. Destinatar agreat …..........……………………………………… 3603.6.1. Introducere ………………..………………………..3.6.2. Autorizare ………………………………......………3.6.3. Proceduri ……………………...……………………

3.6.3.1. Recipisă ………………………...………………….3.6.3.2. Sosirea mărfurilor …………………….……………

3.7. Mărfuri transportate pe calea ferată sau pe containere mari 3653.8. Mărfuri transportate pe cale aeriană ……………….....………. 366

3.8.1. Introducere ………………….......………………….3.8.2. Procedura simplificată de nivel 1 …………...……

3.8.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 1 ..3.8.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 1 …......3.8.2.3. Cazuri particulare – nivelul 1 …………………......

3.8.3. Procedură simplificată de nivel 2 ……...…………3.8.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 2 .....3.8.3.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 2 …......3.8.3.3. Nivelul 2 – cazuri particulare (utilizarea codului

C) ........................................................................ 3.8.3.4 Situaţia specifică nivelului 2 (reintroducerea

mărfurilor transbordate pe teritoriul Comunităţii)3.8.4. Cazuri particulare (Nivel 1/Nivel 2) .....…………..

3.8.4.1. Grupaj („consolidare”) .………………………......3.8.4.2. Navlosire aeriană pe rută (transport de

suprafaţă) ............................................................3.8.4.3. Transport efectuat de companii de curierat

expres .................................................................3.9. Mărfuri transportate pe cale maritimă …......………………….. 395

3.9.1. Introducere ………........……………………………3.9.2. Procedura simplificată de nivel 1 …………..........

3.9.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 1 ......3.9.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 1 ….….3.9.2.3. Exemple ………....………………………………….

3.9.3. Procedura simplificată de nivel 2 …………...……3.9.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 2 ......3.9.3.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 2 …......3.9.3.3. Exemple ………………....………………………….

3.9.4. Cazuri particulare ........................ …………....….3.9.4.1. Grupaj (nivel 1/nivel) ...........................................3.9.4.2 Transportul maritim al mărfurilor pe nave care

11

oferă alte servicii decât cele de transport naval regulat .................................................................

3.10 Transporturi prin conducte (pro memoria) …………………… 4213.11 Proceduri simplificate în baza articolului 6 al

Convenţiei/articolul 97, paragraf 2 din CVC .................…......422

4. Cazuri particulare (pro memoria) ………………….........…….. 4225. Excepţii (pro memoria) …………………..........……………….. 4226. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria) ....…………….. 4227. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale …............. 4238. Anexe ……………………..……………………………………… 4238.1. Criterii suplimentare aplicabile listelor de încărcătură

speciale .................................................................................8.2. Model de cerere de autorizare în calitate de destinatar

agreat .....................................................................................8.3. Ştampila specială ………………………………....……………..8.4. Derogare de la ştampila specială (Franţa, Italia) ………....….8.5. Lista aeroporturilor şi birourilor vamale de control ……….....8.6. Model de autorizaţie eliberată companiilor aeriene – nivel 2 .8.7. Schema explicativă a grupajului aerian ………….....…………8.8. Model de autorizaţie eliberată companiilor maritime -

nivelele 1 şi 2 ........................................................................8.9. Schema explicativă a grupajului maritim …...…………………

8.10 Formular de notificare pentru procedurile simplificate ……....PARTEA a VI-a: Datorie si recuperare........................................... 4811. Scopul prevederilor referitoare la datorie si recuperare in

cadrul procedurii de tranzit comun/comunitar.........................481

2. Naşterea datoriei şi identificarea debitorilor............................ 4823. Recuperarea datoriei............................................................... 4904. Situaţii particulare (pro memoria)............................................5. Excepţii (pro memoria) ...........................................................6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat) ...............................7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale ….............8. Anexe

8.1 Lista autorităţilor responsabile pentru recuperare8.2 TC24 notă de informare8.3 TC30 solicitare de adrese

12

Lista de abrevieri curente

AELS Asociaţia europeană a liberului schimbAT AUSTRIAATA Carnet ATA (admitere temporară)BE BelgiaCVC Cod vamal comunitar, (regulament (CE) nr. 2913/92

din 12 octombrie 1992, JO L 302 din 19.10.1992 şi modificările sale)

CH ElveţiaCIM Contract de transport internaţional feroviar al

mărfurilorCMR Contract de transport internaţional al mărfurilor pe căi

rutiereConvenţie Convenţia privind regimul de tranzit comun din 20 mai

1987Convenţia DAU Convenţia privind simplificarea formalităţilor în

comerţul cu mărfuri, din 20 mai 1987CS CehiaCY CipruCZ Republica cehăDA DanezDAI Document administrativ de însoţireDAU Document administrativ unicDE Germania/GermanDK DanemarcaEDI Schimb electronic de date (Electronic Data

Interchange)EE Estonia/EstonianEL GrecEN EnglezES Spania/SpaniolFI Finlanda/FinlandezFR Franţa/FrancezGB Marea BritanieGR GreciaHU Ungaria/UngarIE IrlandaIRU Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere

(International Road Union)IS Islanda/IslandezIT Italia/Italian

13

JO/MoF Jurnal Oficial/Monitor OficialLT Lituania/LituanianLU LuxemburgLV Letonia/LetonMT Malta/MaltezNL Olanda/OlandezNO Norvegia/NorvegianNCTS Noul sistem computerizat de tranzit PAC Politică agricolă comunăPL Polonia/PolonezPT Portugalia/PortughezRVC Regulamentul Vamal Comunitar – (regulamentul CE

nr. 2454/93 din 2 iulie 2993, JO L 293 din 11.10.1993 şi modificările sale)

SE SuediaSH Sistem armonizat de descriere şi de codificare a

mărfurilorSI SloveniaSK Republica Slovacă/SlovacSL SlovenSV SuedezTVC Tarif vamal comun (CE)TAD Document de însoţire a tranzitului (Transit

Accompanying Document)TIR Carnet TIR (Transport Internaţional Rutier)UK Regatul Unit

14

Listă de definiţii

Asociaţia europeană a liberului schimb (AELS)

Grup de ţări ce reuneşte Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia

Autoritate competentă

Autoritatea vamală sau orice altă autoritate însărcinată cu aplicarea reglementărilor vamale.

Birou de plecare Biroul vamal unde sunt acceptate declaraţiile de plasare a mărfurilor în regim de tranzit.

Birou de destinaţie Biroul vamal unde trebuie prezentate mărfurile plasate în regim de tranzit pentru a se încheia regimul.

Birou de garanţie Biroul unde autorităţile competente ale fiecărei ţări decid că, trebuie să se constituie o garanţie printr-un garant

Birou de tranzit Birou vamal situat la:

Tranzit comun Tranzit comunitarPunct de intrare - într-o parte

contractantă- pe teritoriul vamal al comunităţii în cazul în care mărfurile au traversat teritoriul unei ţări terţe în cursul operaţiunii de tranzit

Punct de ieşire - teritoriul unei părţi contractante atunci când o trimitere părăseşte acest teritoriu în cursul unei operaţiuni de tranzit, printr-o frontieră între partea contractantă în cauză şi o ţară terţă

- pe teritoriului vamal al Comunităţii atunci când o trimitere părăseşte acest teritoriu în cursul unei operaţiuni de tranzit printr-o frontieră între un stat membru şi o ţară terţă, alta decât o ţară AELS

Carnet ATA Document vamal utilizat pentru exportul temporar, tranzitul şi admiterea temporară a mărfurilor destinată utilizării specifice, cum ar fi prezentări, expoziţii sau târguri, cu titlu de material profesional sau mostre comerciale

Comunitatea europeană (CE)

Statele membre sunt Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Republica

15

Irlanda, Italia, Luxemburg, Portugalia, Regatul Unit, Spania, Suedia şi Ţările de Jos.Începând cu 1 mai 2004, Comunitatea europeană cuprinde de asemenea Republica Cehă, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Slovacă , Slovenia şi Ungaria.*Incepand cu 01 ianuarie 2007 Comunitatea europeana cuprinde de asemenea Romania si Bulgaria.

Destinatar agreat Persoana autorizată pentru a primi în locaţiile sale sau în orice alt loc stabilit, mărfurile plasate sub regimul de tranzit, fără a prezenta aceste mărfuri şi declaraţia de tranzit la biroul de destinaţie.

Document administrativ unic (DAU)

Formular format din mai multe exemplare care este utilizat în Comunitate şi în ţările AELS pentru controlul importurilor, exporturilor şi al mărfurilor în tranzit.Este vorba de un document în opt părţi ce cuprinde următoarele exemplare:

- Exemplarul nr. 1, care este păstrat de autorităţile ţării unde sunt îndeplinite formalităţile de export (expediţie) sau de tranzit;

- Exemplarul nr. 2 care este utilizat în scopuri statistice de către ţara exportatoare (în anumite cazuri, el poate fi , de asemenea, utilizat de către ţara de expediţie);

- Exemplarul nr. 3, care revine exportatorului după ce a fost vizat de către autorităţile vamale;

- Exemplarul nr. 4 care este păstrat de către biroul de destinaţie după îndeplinirea operaţiunii de tranzit sau care poate servi drept document T2L sau T2LF care permit atestarea statutului comunitar al mărfurilor;

- Exemplarul nr. 5 care este exemplarul de returnare pentru regimul de tranzit;

- Exemplarul nr. 6, care este păstrat de autorităţile ţării unde sunt îndeplinite formalităţile la sosire;

- Exemplarul nr. 7 : Exemplarul care este utilizat în scopuri statistice de către ţara de destinaţie (formalităţi la sosire)

Exemplarul nr. 8, care revine destinatarului după ce a fost vizat de către autorităţile vamale.

16

Autorităţile naţionale vamale pot furniza diverse combinaţii ale acestor 8 exemplare, în funcţie de tipul operaţiunii urmărite.A se vedea de asemenea: documentul de însoţire a tranzitului

DAU BIS Formular destinat pentru completarea exemplarelor DAU în cazul declarării mai multor articole

Declaraţie de tranzit

Act prin care o persoană manifestă, în forma şi după modalităţile prescrise, voinţa sa de a plasa mărfurile sub un regim de tranzit

Document administrativ de însoţire (DAI)

Document de control ce acoperă circulaţia mărfurilor supuse accizelor, între două puncte ale Comunităţii

Document de însoţire a tranzitului (TAD)

Document ce însoţeşte mărfurile atunci când declaraţia de tranzit este întocmită în NCTS la biroul de plecare.Exemplarele A şi B ale TAD înlocuiesc exemplarele 4 şi 5 ale DAU. Modelul şi completarea acestui document figurează în apendicele III al anexelor D3 şi D4 ale Convenţiei/anexa 45 bis ale RVC.Referinţele exemplarelor nr. 4 şi 5 ale DAU se aplică mutatis mutandis la exemplarele A şi B ale documentului de însoţire a tranzitului.

A se vedea de asemenea: DAUExemplar de control T5

Declaraţia şi angajamentul utilizate pentru acoperirea mărfurilor importate sau exportate în/din teritoriul vamal al Comunităţii, sau care circulă pe acest teritoriu, pentru care trebuie dovedit că ele respectă condiţiile de utilizare şi/sau de destinaţie prevăzute sau prescrise de către o regulă comunitară

Expeditor agreat Persoana autorizată să efectueze operaţiuni de tranzit fără a prezenta mărfurile şi declaraţia de tranzit la biroul de plecare.

Garanţie Acoperire financiară destinată să garanteze încasarea drepturilor şi a altor taxe, constItuită de către principalul obligat

Listă de încărcătură Document administrativ sau comercial care poate fi utilizat în locul unui DAU – BIS atunci când mai multe articole sunt transportate sub regimul de tranzit.

Manifest În cazul transportului maritim sau aerian, document ce prezintă lista mărfurilor încărcate la bordul mijlocului de transport. Acest document poate fi utilizat în scopuri vamale, în baza unei autorizaţii prealabile, în măsura în care conţine informaţiile necesare, în special cele privind statutul mărfurilor şi identificarea lor.

Mărfuri comunitare Mărfuri care sunt:- în întregime obţinute pe teritoriul vamal al

17

Comunităţii în condiţiile vizate la articolul 23 al codului, fără a include mărfuri importate din ţările sau teritoriile care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii. Mărfurile obţinute din mărfurile plasate sub un regim suspensiv nu sunt considerate ca având statut comunitar, în cazuri speciale, de importanţă economică, stabilite în conformitate cu procedura comitetului;

- importate din ţările sau teritoriile care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii şi care au fost puse în liberă circulaţie (importate);

- obţinute, pe teritoriul vamal al Comunităţii fie numai din mărfurile vizate la alineatul 2, fie pornind de la mărfurile vizate la primul şi al doilea alineat.

Mărfuri ne-comunitare

Mărfuri altele decât cele comunitare

Parte contractantă Parte semnatară a Convenţiei privind regimul de tranzit comun din 20 mai 1997 şi a Convenţiei privind simplificarea formalităţilor în comerţul cu mărfuri din 20 mai 1987. Părţile contractante sunt în număr de opt: Comunitatea Europeană, Elveţia, Islanda, si Norvegia.

*începând cu data de 01 ianuarie 2006 Romania a devenit parte semnatara a Conventiei iar din 01 ianuarie 2007 stat membru al Comunitatii europene.

Persoană stabilită într-o Parte Contractantă/în Comunitate

– în cazul unei persoanei fizice, orice persoană care are domiciliul într-o parte contractantă/în comunitate,

– în cazul unei persoane juridice sau unei asociaţii de persoane, orice persoană care are sediul social, administraţia centrală sau un sediu permanent stabil într-o parte contractantă/în comunitate.

Principal obligat Persoana care, direct sau printr-un reprezentant abilitat, plasează mărfurile în regim de tranzit.

Ţările AELS În sensul tranzitului comun ţările următoare sunt considerate ţări AELS: Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia şi România*

* Începând cu data de 01 ianuarie 2006Reprezentare Orice persoană poate desemna un reprezentant pe

lângă autorităţile vamale pentru îndeplinirea actelor şi formalităţilor prevăzute de legislaţia vamală (a se vedea art. 5 din CVC)2

Statut vamal Statutul unei mărfi ca marfă comunitară sau necomunitară

2 Atunci când manualul face referinţă la condiţia ca solicitantul să fie stabilit în Comunitate, această condiţie poate fi îndeplinită pe baza regulilor în materie de reprezentare .

18

Teritoriul vamal al Comunităţii

Teritoriul vamal al Comunităţii cuprinde:- Austria - Belgia- Danemarca, cu excepţia insulelor Feroe şi

Groelanda,- Germania, cu excepţia insulei Heligoland şi

teritoriul Buesingen- Grecia,- Finlanda (cu insulele Aland)- Franţa (cu Monaco şi departamentele de peste

mări: Guadeloupa, Martinica, Guyana şi Reunion) cu excepţia teritoriilor de peste mări şi de Saint-Pierre şi Miquelon şi Mayotte,

- Irlanda,- Italia, cu excepţia comunelor Livigno şi Campione

d’Italia cât şi apele naţionale ale lacului Lugano cuprinse între ţărm şi frontiera politica a zonei situată între Ponte Treza şi Porto Ceresio

- Luxemburg,- Ţările de Jos în Europa, - Portugalia,- Spania, cu excepţia Ceuta şi Melilla- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, şi

insulele anglo-normande şi insula Man- SuediaÎncepând cu 1 mai 2004, teritoriul vamal al Comunităţii cuprinde de asemenea:- Cipru,- Estonia,- Ungaria,- Letonia,- Lituania,- Malta- Polonia,- Republica Slovacă,- Republica Cehă,- SloveniaTeritoriul vamal al Comunităţii cuprinde apele teritoriale, apele maritime interioare şi spaţiul aerian al statelor membre, cât şi teritoriul Principatului Monaco, cu excepţia apelor teritoriale, apelor maritime interioare şi spaţiul aerian al acelor teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii vizat mai sus.*Începând cu 1 ianuarie 2007 teritoriul vamal al Comunităţii cuprinde de asemenea: Romania si Bulgaria.

Teritorii unde nu se aplică directiva TVA (cunoscute totodată

Teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii, dar cărora nu li se aplică dispoziţiile directivei 77/388/CEE (TVA). Este vorba de insulele

19

sub denumirea „teritorii nefiscale” sau „teritorii speciale”)

Aland, insulele Canare, insulele anglo-normande, Guyana franceză, Guadeloupe, Martinica, Muntele Athos şi Reunion.

Tranzit comun Regim vamal ce permite transportul mărfurilor între Comunitate şi ţările AELS, sau între ţările AELS

Tranzit comunitar Regim vamal ce permite mărfurilor să circule de la un punct la altul al Comunităţii

Surse de informaţii generale

Uniunea Europeanăhttp://europa.eu.int/eur- lex/en/lif/ind/en_analytical_index_02.html

- Legislaţia vamalăhttp://europa.eu.int/comm/taxatio n_customs/customs/transit/index_en.htm

- Manualul de tranzit- Lista birourilor de tranzit vamal- Anuar al reţelei de tranzit- Noi sisteme de tranzit vamal pentru Europa (broşură)- Legislaţie- Consultări cu comerţul

Site-uri de internet ale administraţiilor vamale internaţionale

Germania http://www.Zoll-D.de/Austria http://www.bmf.gv.at/Belgia http://www.minfin.fgov.be/index.htmlBulgaria http://www.customs.government.bgCipru http://www.mof.gov.cy/ceDanemarca http://www.toldskat.dk/Spania http://www.aeat.es/incio.htmEstonia http://www.emta.ee3

Finlanda http://www.tullfi.fi/Franţa http://www.douane.gouv.frGrecia http://www.gsis.gov.gr/Ungaria http://www.vam.hu/Irlanda http://www.revenue.ieIslanda http://www.tolur.is/english/default.htmItalia http://www.finanze.it/dogane/Letonia http://www.vid.gov.lvLituania http://www.cust.ltLuxemburg http://www.etat.lu/DO/Malta http://www.business-line.com/depofcus/Norvegia http://www.toll.no/Ţările de Jos http://www.belastingdienst.nlPolonia http://www.guc.gov.pl

3 Inlocuit prin Modificarea 1 din 2004, document TAXUD nr.801 din 10.09.2004

20

Portugalia http://www.dgaiec.min-financas.pt/sitdgaiec.nsf ?Open Republica Slovacă http://www.colnasprava.sk/Republica Cehă http://www.cs.mfcr.czRomânia http://www.customs.roRegatul Unit http://www.hmce.go.uk/Slovenia http://carina.gov.si/angl/index.htmSuedia http://www.tullverket.se Elveţia http://www.zoll.admin.ch/Turcia http://www.gumruk.gov.tr/

Diverse:Organizaţia Mondială a Vămilor http://www.wcoomd.org/ie/index.htmlNaţiunile Unite – http://www.unece.org/trans/bcf/welcome.htmlConvenţia TIR

21

PARTEA I - INTRODUCERE GENERALĂ

Prima parte a prezentului manual conţine descrierea contextului istoric şi o scurtă prezentare a sistemelor de tranzit.

Punctul 1 explică natura şi scopul regimului de tranzit şi un scurt istoric al acestuia.

Punctul 2 prezintă statutul vamal al mărfurilor.

Punctul 3 oferă o prezentare a regimul de tranzit comun.

Punctul 4 prezintă regimul de tranzit comunitar precum şi alte regimuri de tranzit aplicabile în cadrul Comunităţii europene.

Punctul 5 se referă la excepţii.

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale specifice.

Punctul 7 este rezervat pentru uzul administraţiilor vamale.

Punctul 8 conţine anexele la Partea I a manualului.

22

1. Scurt istoric al tranzitului

Circulatia mărfurilor

La intrarea marfurilor intr-o tara/teritoriu, serviciile vamale percep plata drepturilor vamale la import sau alte taxe si,daca este cazul, aplică masurile de politica comerciala (de exemplu taxe antidumping). Aceste reguli se aplica chiar daca marfurile traversează (tranzitează) aceasta ţara sau teritoriu. In anumite conditii, drepturile şi taxele percepute pot fi rambursate atunci când marfurile parasesc ţara/teritoriul. Aceasta procedura poate fi repetata in tara sau pe teritoriul următor.In felul acesta marfurile pot face obiectul unei serii de proceduri administrative la trecerea frontierelor inainte de a ajunge la destinatia finala.

Functiile principaleale tranzitului

Tranzitul este o facilitate vamala care permite operatorilor transportul marfurilor peste frontiere sau teritorii vamale fara sa achite taxele datorate in principiu la intrarea (sau la iesirea) din acest teritoriu, neefectuând decât o singură formalitate vamală. Raportat la situatia descrisa mai sus, se poate vorbi de un regim mai simplu la nivel administrativ si mai economic pentru circulatia marfurilor peste mai multe teritorii vamale. Tranzitul este relevant in mod particular în Comunitate, care cuprinde un teritoriu vamal unic dar o multitudine de teritorii fiscale:marfurile pot circula sub regimul de tranzit de la punctul de intrare în Comunitate pina la punctul de vamuire unde, in momentul incheierii tranzitului vor trebui sa îndeplinească obligatiile vamale si fiscale locale şi mărfurile sunt plasate în liberă circulaţie sau sub un nou regim suspensiv. Totodată, un regim suspensiv poate fi de asemenea terminat prin plasarea marfurilor necomunitare sub regimul de tranzit,de exemplu prin reexportul din teritoriul vamal comunitar.

Evolutia sistemului de tranzit

La sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, schimburile de marfuri au cunoscut o dezvoltare rapida in Europa. In acest context, procedurile vamale complicate de fiecare data cind marfurile

23

treceau o frontiera, constituiau un impediment asupra schimburilor. Intr-un climat de cooperare din ce in ce mai bun intre natiuni, s-au initiat negocieri sub auspiciile Comisiei economice pentru Europa din cadrul ONU, având ca obiectiv incheierea unui acord international pentru facilitarea circulatiei marfurilor in Europa.

Acordul TIR Primul Acord T.I.R a fost incheiat in 1949 si prevedea introducerea intr-un anumit numar de tari europene a unui sistem de garantare care sa acopere drepturile vamale si alte taxe susceptibile de a fi percepute asupra marfurilor care circulau in Europa in cadrul schimburilor internationale. Succesul Acordului TIR din 1949 a condus la elaborarea Conventiei TIR adoptata in 1959. Aceasta conventie a fost revizuita in 19754 si, în ianuarie 2002, numără 64 de parti contractante.

C E Paralel cu dezvoltarea globala a schimburilor internationale, s-a constatat faptul că Comunitatea Europeană nou creată si in plina expansiune avea nevoie de un regim de tranzit specific, pentru facilitarea circulatiei marfurilor si a formalitatilor vamale in interiorul şi între statele membre.

Comunitatea europeana

Tratatul de instituire a Comunitatii europene a fost încheiat in 1957 si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958. Statele membre fondatoare au fost: Germania, Belgia, Franta, Italia, Luxemburg si Tarile de Jos.Danemarca, Irlanda si Regatul Unit au aderat la Comunitatea europeana in 1973. Grecia s-a alaturat in 1981, urmata in 1986 de Portugalia si Spania, apoi in 1995 de Austria, Finlanda si Suedia.

Regimul de tranzit comunitar

Necesitatea de a dispune de un regim de tranzit specific Comunitatii europene a devenit presanta in 1968, odata cu introducerea tarifului vamal comun.Regimul de tranzit comunitar a fost introdus in 1968 si a facilitat circulaţia mărfurilor comunitare şi ne-comunitare, in cadrul Comunitatii Europene. Pentru prima dată s-au folosit siglele T1 pentru

4 Convenţia vamală relativă la transportul internaţional al mărfurilor sub acoperirea carnetelor TIR (Convenţia TIR din 1975, manual TIR ECE/TRANS/TIR/5, publicaţii ale Naţiunilor Unite

24

marfurile necomunitare si T2 pentru marfurile comunitare.

Circulatia intracomunitaraa mărfurilor via ţările A.E.L.S.

Ţinând seama de creşterea volumului schimburilor şi pentru facilitarea circulaţiei mărfurilor, în Europa regimul de tranzit comunitar a fost extins în 1972 prin doua acorduri destinate sa faciliteze schimburile comerciale cu Austria si Elveţia. Aceste tări cu o pozitie geostrategica importanta in Europa, făceau parte din Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS).

Asociatia Europeana a Liberului Schimb (A.E.L.S.)

Acordul de constItuire a A.E.L.S. a fost incheiat in 1959 si a intrat in vigoare in 1960. Statele membre fondatoare erau Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Regatul Unit, Suedia si Elvetia. La asociaţie au aderat ulterior Islanda si Finlanda. Austria, Danemarca, Finlanda, Portugalia, Regatul Unit si Suedia nu mai fac parte din A.E.L.S. din momentul in care au devenit membri ai Comunitatii Europene.

Tranzit comun Acordurile din 1972 cu cele doua tari A.E.L.S., Elvetia si Austria au fost inlocuite in 1987 prin doua conventii stabilite intre Comunitatea europeana si toate tările A.E.L.S. Aceste conventii vizau facilitarea importurilor si exporturilor de marfuri cu destinatia sau provenind din Comunitate sau din statele membre A.E.L.S. sau circulaţia lor între ţările A.E.L.S. Una din conventii stabilea un regim de tranzit comun5, în timp ce alta permitea simplificarea formalitatilor de import, export si tranzit, prin introducerea documentului administrativ unic (DAU)6. Aceste conventii sunt cunoscute sub denumirea de „Conventie”, respectiv „Conventia DAU”.

Ţările Vişegrad La 1 iulie 1996, la cele doua conventii au aderat cele patru state Vişegrad, respectiv: Republica Cehă, Polonia, Ungaria şi Republica Slovacă.

Ţările Vişegrad şi toate viitoarele parti contractante sunt considerate „ţări A.E.L.S.” în

5 Conventia CE-AELS privind un regim de tranzit comun, din 20 mai 1987, J.O.L 226, 18.08.1987 + modificările ulterioare6 Conventia C.E.-AELS privind simplificarea formalitatilor în comerţul cu marfuri (care prevedea utilizarea unui document administrativ unic.) ( JOL 134 din 22. 5. 1987) + modificări

25

Ţări candidate sensul celor doua conventii. Numeroase alte state si-au exprimat dorinta de a beneficia de regimul de tranzit comun.

Reforma tranzitului

Constituirea pietei unice in 1993 si modificarea contextului politic in Europa centrala si de est impun ca o necesitate obiectiva reformarea regimului de tranzit.

2. STATUTUL MĂRFURILOR

Din momentul introducerii tranzitului comunitar in 1968, statutul vamal al marfurilor este principalul factor care determină plasarea acestor mărfuri sub o declaratie de tranzit T1 sau T2. În anumite cazuri trebuie făcută dovada acestui statut al marfurilor.Partea a II-a a prezentului manual furnizeaza explicatii mai ample privind statutul vamal al marfurilor.

3. TRANZIT COMUN

3.1. Legislatie

Baza legală pentru procedura de tranzit comun este Conventia privind regimul de tranzit comun din 20 mai 1987 (vezi nota de subsol nr.5). Partile contractante la aceasta conventie sunt Uniunea Europeana si cele trei tari A.E.L.S. (Islanda, Norvegia si Elvetia). Conventia se aplica si Principatului Liechtenstein, in masura in care acesta formeaza o uniune vamala cu Elveţia.

Baza legală pentru simplificarea formalitatilor în comerţul cu marfuri între comunitate si ţările A.E.L.S. precum si intre ţările A.E.L.S. este conventia DAU din mai 1987(vezi nota de subsol nr.6).In sensul celor doua conventii, tarile candidate sunt considerate state A.E.L.S.

Anexa 8.1 din Partea I a prezentului manual detaliaza regulile si principiile privind adoptarea reglementarilor referitoare la tranzitul comun.

26

3.2 Descrierea regimului

Regimul de tranzit comun prevede suspendarea platii drepturilor vamale, accizelor,T.V.A.-ului,si a altor taxe aplicabile marfurilor, in timpul transportului acestora de la biroul vamal de plecare la biroul vamal de destinatie. El poate fi utilizat de operatorii economici pentru a facilita circulatia marfurilor de la o parte contractanta la o alta parte contractanta. Cu toate acestea utilizarea sa nu este obligatorie.

Regimul de tranzit comun este gestionat de administratiile vamale din diferitele parti contractante prin intermediul unei retele de birouri vamale, denumite birouri de plecare, birouri de tranzit, birouri de destinatie si birouri de garantie.

Procedura incepe la biroul de plecare si ia sfirsit atunci cind marfurile si declaratia de tranzit sunt prezentate la biroul de destinatie, conform dispozitiilor aplicabile in materie de tranzit. Un exemplar al declaratiei de tranzit vizat corespunzător este remis de serviciile vamale către biroul de plecare (sau la un birou centralizator din tara de plecare).

La primirea acestui exemplar, serviciile vamale din ţara de plecare descarcă regimul de tranzit si il eliberează de responsabilitate pe principalul obligat, sub rezerva ca nici o iregularitate sa nu fi fost constatata.

Principalul obligat în tranzitulcomun

Prin prezentarea declaratiei de tranzit la biroul de plecare, principalul obligat solicita plasarea marfurilor sub regimul de tranzit. In calitate de titular al operatiunii de tranzit, el este, după acordarea liberului de vamă în tranzit, responsabil de prezentarea mărfurilor (cu sigiliile intacte, după caz), insotite de declaratia vamala de tranzit, la biroul vamal de destinatie si in cadrul termenului acordat. Există totodată alte persoane responsabile de prezentarea marfurilor la biroul de destinaţie. Principalul obligat este, de

27

Articolul 2Convenţie

asemenea, responsabil pentru plata drepturilor si taxelor exigibile in cazul unui eveniment sau al constatării unei nereguli. Principalul obligat trebuie sa constituie o garantie destinata sa acopere cuantumul drepturilor si altor taxe suspendate pe timpul circulatiei marfurilor (în cazul in care nu a fost scutit prin lege sau printr-o autorizatie). Aceasta garantie poate lua forma unui depozit în numerar sau a unui angajament furnizat de o institutie financiara care acţionează în calitate de garant (vezi Partea a III-a a prezentului manual, care furnizeaza informaţii mai ample privind garanţiile şi garantorii).

Regimul de tranzit comun comporta o procedura T1 si o procedura T2, utilizate in functie de statutul marfurilor in cauza.

T1 Procedura T1 permite circulatia marfurilor ne-comunitare cu suspendarea masurilor, care sunt in mod normal aplicabile acestora la import.

T2 Procedura T2 permite circulatia marfurilor comunitare cu suspendarea masurilor care ar fi in mod normal aplicabile acestora, la importul intr-o tara A.E.L.S.

Procedura simplificata

In anumite circumstante si sub rezerva autorizării de către autorităţile vamale competente, procedura de tranzit comun poate fi simplificata (vezi Partea a V-a din prezentul manual consacrata procedurilor simplificate de tranzit).

(Informaţii mai ample referitoare la procedura de tranzit comun se regăsesc în Părţile IV şi V)

4.TRANZIT ÎN INTERIORUL COMUNITATII

Prezentul punct este împărţit după cum urmează: - informaţii privind Tranzitul comunitar (punctul

4.1)- informaţii privind alte sisteme de tranzit

aplicabile in cadrul Comunitatii Europene (punctul 4.2)

4.1 Tranzit comunitar

28

4.1.1. Legislaţie

Tranzitul comunitar are ca baza juridica codul vamal comunitar(regulamentul CEE nr 2913/92 al consiliului) si regulamentul său de aplicare (regulamentul Comisiei CEE nr 2454/93). Reglementările privind tranzitul comunitar au fost extinse pentru a include schimbul de mărfuri si cu principatul Andorra in cadrul uniunii vamale formate intre Comunitate şi principat. O extensie similară există pentru schimburile între Comunitate şi San Marino în cadrul uniunii vamale formată cu acest stat. (vezi Partea a IV-a, capitolul 6 al manualului prezent pentru informatii mai ample in legatura cu Andorra si San Marino).

Anexa 8.1 din Partea I a prezentului manual detaliaza regulile si principiile referitoare la adoptarea legislaţiei privind tranzitul comunitar.

4.1.2. Descrierea regimului

Prezentul punct descrie regimul de tranzit comunitar dupa cum urmeaza:- tranzit comunitar extern (punctul 4.1.2.1.)- tranzit comunitar intern (punctul 4.1.2.2.)

Utilizarea regimului de tranzit comunitar

Sistemul de tranzit comunitar se aplica pentru circulatia marfurilor ne-comunitare si in anumite cazuri pentru marfuri comunitare intre doua puncte ale Comunitatii (vezi punctul 4.2. referitor la alte regimuri de tranzit aplicabile in Comunitatea europeana).

Regimul de tranzit comunitar este gestionat de administratiile vamale din diferitele State Membre prin intermediul unei retele de birouri vamale, denumite birouri de plecare, birouri de tranzit, birouri de destinatie si birouri de garantie.Regimul de tranzit comunitar incepe la biroul de plecare si se încheie atunci când marfurile si declaratia de tranzit sunt prezentate la biroul de destinatie. Un exemplar al declaratiei de tranzit vizat corespunzător, este returnat de serviciile vamale la biroul de plecare (sau la un birou centralizator din Statul Membru de plecare).

29

La primirea acestui exemplar, serviciile vamale din statul membru de plecare descarcă declaraţia de tranzit si il eliberează de responsabilitate pe principalul obligat, sub rezerva ca nici o neregulă sa nu fi fost constatata.

Principalul obligat in tranzitul comunitar

Prin prezentarea declaratiei de tranzit la biroul de plecare, principalul obligat solicita plasarea marfurilor sub regimul de tranzit. In calitate de titular al operatiunii de tranzit, el este responsabil după acordarea liberului de vamă în tranzit, de prezentarea mărfurilor intacte (cu sigiliile intacte după caz), insotite de declaratia vamala de tranzit, la biroul vamal de destinatie, in cadrul termenului acordat. Există totodată alte persoane responsabile de prezentarea mărfurilor la biroul de destinaţie. Principalul obligat este de asemenea responsabil pentru plata drepturilor si altor taxe exigibile in cazul unor evenimente sau constării unor nereguli. Principalul obligat trebuie sa constituie o garantie destinata sa acopere cuantumul drepturilor si taxelor suspendate pe timpul circulatiei marfurilor (când nu a fost exceptat prin lege sau printr-o autorizaţie). Aceasta garantie poate lua forma unui depozit în numerar sau a unui angajament furnizat de o institutie financiara care acţionează în calitate de garant (vezi Partea a III-a a prezentului manual pentru mai multe informatii despre garanţi şi garanţii).

Tranzit extern si internArt.91 şi 163 CVC

Exista doua tipuri de proceduri de tranzit comunitar: T1 (tranzit extern) si T2 (tranzit intern) care în general reflectă statutul mărfurilor aflate în circulatie.

Procedura simplificata

In anumite circumstante si sub rezerva autorizării de către biroul vamal competent, procedura de tranzit comunitar poate fi simplificata (vezi Partea a V-a din prezentul manual pentru informaţii privind procedurile simplificate de tranzit).

(Părţile a IV si a V-a ale prezentului manual furnizeaza informatii mai ample despre regimul de tranzit comunitar.)

4.1.2.1.Tranzit comunitar extern

30

T1 Regimul de tranzit comunitar extern (T1)se aplica in principal pentru circulatia marfurilor ne-comunitare.El suspenda drepturile si alte taxe aplicabile pina in momentul in care marfurile ajung la destinatia lor din Comunitate.

Articolul 340 (3) RVC

Cu toate acestea regimul de tranzit comunitar extern(T1) este, de asemenea, obligatoriu pentru circulatia marfurilor comunitare care ar trebui transportate in mod normal sub un regim de tranzit (T2) atunci cind sunt exportate catre sau traversează, una sau mai multe tari A.E.L.S.cu aplicarea conventiei referitoare la un regim de tranzit comun, si daca aceste marfuri: au facut obiectul formalitatilor vamale de

export în vederea acordării de restituri la export, catre terte tari in cadrul politicii agricole comune (PAC),sau

provin din stocuri de interventie , sunt supuse masurilor de control al utilizarii, si/sau al destinatiei si au facut obiectul formalitatilor vamale de export catre tari terte in cadrul politicii agricole comune (PAC), sau

beneficiaza de restituiri sau rambursari de drepturi de import cu condiţia ca ele sa fie exportate in afara teritoriului vamal al Comunitatii, sau

se prezinta sub forma de produse compensatoare sau de mărfuri în aceeaşi stare şi care au făcut obiectul formalităţilor vamale la export către ţări terţe lichidând regimul de perfecţionare activă, sistemul drawback, în vederea restituirii sau rambursării drepturilor vamale.

4.1.2.2. Tranzitul comunitar Intern

T2 Regimul de tranzit comunitar intern (T2) se aplica marfurilor comunitare atunci când acestea sunt expediate de la un punct la altul al teritoriului vamal al Comunitatii, cu traversarea teritoriilor uneia sau mai multor ţări A.E.L.S. El nu se aplica atunci când mărfurile sunt transportate exclusiv pe cale maritima sau aeriana.

T2F Regimul de tranzit comunitar intern (T2F) se aplica circulaţiei marfurilor comunitare care sunt expediate către, din sau între zone nefiscale ale

31

teritoriului vamal al Comunitatii. Prin zone nefiscale se înţelege teritoriul vamal al Comunităţii în ale cărei zone nu sunt aplicabile dispoziţiile directivei 77/388/CEE directiva TVA.

Acestea sunt: Insulele Canare, Guyana franceza, Guadelupe, Martinica. Insulele Aland, Insulele anglo-normande, Muntele Athos şi Reunion.

4.1.3. Noul Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS)

In zilele noastre administratiile vamale trebuie sa se adapteze cu rapiditate si flexibilitate la exigentele comertului şi să urmărească evoluţia permanentă a mediului de afaceri, NCTS serveste ca instrument de gestiune si de supraveghere a sistemului de tranzit. Bazat pe utilizarea sistemelor informatice sofisticate si procesării electronice a datelor, va permite o gestionare mai moderna si eficientă decat sistemul bazat pe suport hartie, cu lacunele dovedite.

Principalele obiective ale NCTS sunt: sporirea eficientei si eficacitatii operatiunilor de

tranzit, ameliorarea prevenirii si detectarii fraudelor , accelerarea tranzactiilor derulate sub regimul

de tranzit si asigurarea unui grad mai ridicat de securitate.

Ca regulă generală NCTS va fi utilizat atât pentru tranzitul comunitar, intern si extern cât si pentru tranzitul comun, in situaţiile in care în prezent se utilizează documentul administrativ unic (DAU), ca document T1 sau T2.

Din acest motiv, intr-o prima faza, sistemul informatizat nu va trata procedurile simplificate sub care circula marfurile transportate pe cale ferată, aeriana, maritima sau prin conducte si pentru care în esenţă, se utilizează documentele proprii ale transportatorului.

În prezent sunt implicate în acest proiect 24 de tari si se estimeaza ca in timp sistemul informatizat va face legătură între aproximativ 3000 de birouri vamale europene.

32

4.1.3.1. Principalele elemente sau mesaje utilizate în cursul unei operaţiuni NCTS

Înainte de a intra în detalii este util să se indice care sunt principalele elemente şi mesaje utilizate într-o operaţiune NCTS: declaratia de tranzit, prezentata sub forma

unui document pe suport de hirtie sau în format electronic,

numarul de referinta al operaţiunii (MRN) care este un numar de inregistrare unic atribuit de sistem pentru fiecare declaratie, în vederea identificării circulaţiei,

documentul de insotire a tranzitului (TAD) care insoteste marfurile de la plecare pana la destinatie,

mesajul ”aviz anticipat de sosire” (AAR) care este trimis de biroul de plecare catre biroul de destinatie mentionat in declaratie

mesajul „aviz anticipat de tranzit” (ATR) care este trimis de biroul de plecare catre biroul (birourile) de tranzit declarate, pentru a notifica frontiera anticipată de trecerea transportului,

mesajul „notificare de trecere a frontierei” (NCF) care este trimis de biroul de tranzit real dupa verificarea transportului,

Mesajul „aviz de sosire” care este trimis de biroul de destinatie real, biroului de plecare, la sosirea marfurilor,

Mesajul „rezultatele controlului” care este trimis de biroul de destinatie real, biroului de plecare (dupa verificarea marfurilor, după caz).

În plus, este important de retinut ca sistemul acopera toate combinatiile posibile de proceduri normale si simplificate, atât la plecare (expeditor agreat) cât si la sosire (destinatar agreat).

4.1.3.2. Biroul de plecare

Declaratia de tranzit este prezentata la biroul de plecare fie sub forma unui document pe suport hârtie fie in format electronic. Declararea electronica poate fi efectuata la biroul de plecare sau de la sediul operatorilor.Indiferent de forma de prezentare, declaratia trebuie sa contina toate datele necesare si sa respecte specificaţiile sistemului, deoarece sistemul codifica si valideaza datele in mod

33

automat. Dacă se descoperă o incoerenţă a datelor, sistemul semnalează acest lucru. Agentul economic este informat pentru a putea aduce corectările necesare înainte ca declaraţia să fie definitiv acceptată.

De îndată ce corectările sunt introduse şi declaraţia este acceptată, sistemul atribuie declaraţiei un număr de înregistrare unic, care este numărul de referinţă al operaţiunii.

Apoi, dupa ce verificările au fost efectuate, fie la biroul de plecare fie la sediul expeditorului agreat, şi garanţiile sunt acceptate, marfurile vor fi plasate sub regimul de tranzit. Sistemul tipăreşte documentul de insotire a tranzitului si daca este cazul, lista articolelor, fie la biroul de plecare, fie la sediul expeditorului agreat. Aceste documente trebuie sa insoteasca marfurile si sa fie prezentate la toate birourile de tranzit si la biroul de destinatie.

Atunci când tipăreşte aceste documente, biroul de plecare trimite simultan un aviz anticipat de sosire la biroul de destinatie declarat. Acest mesaj contine în principal informatiile extrase din declaratie, pentru a permite biroului de destinatie verificarea marfurilor, în momentul sosirii acestora. Biroul de destinatie trebuie să dispună de toate informatiile posibile, privind operatiunea de tranzit pentru a fi in masura sa ia o decizie corectă asupra acţiunilor care trebuie întreprinse la sosirea mărfurilor.

Daca marfurile trebuie sa tranziteze printr-un birou de tranzit, biroul de plecare trimite ,de asemenea un aviz anticipat de tranzit, astfel incât biroul de tranzit sa fie informat in avans de sosirea transportului si sa poata verifica trecerea marfurilor.

4.1.3.3. Biroul de destinatie

La sosire, marfurile trebuie sa fie prezentate la biroul de destinatie (sau la destinatarul agreat) impreună cu documentul de insotire si lista articolelor (daca este cazul). Autoritatea vamală, care a primit deja avizul anticipat de sosire, cunoaşte toate detaliile operatiunii si va putea

34

decide in avans ce metode de control vor fi necesare.

La introducerea numarului de referinta unic (MRN) în sistem, acesta va identifica automat avizul anticipat de sosire corespunzator operatiunii de tranzit, aviz pe baza căruia se va decide o eventuală acţiune sau un control, şi va trimite mesajul „aviz de sosire” la biroul de destinatie.

Dupa aplicarea procedurilor de control adecvate, biroul de destinatie informeaza biroul de plecare despre rezultatele controlului cu ajutorul mesajului „rezultatele controlului”, indicind eventualele nereguli constatate.

Acest mesaj este obligatoriu pentru descărcarea operatiunii de tranzit la biroul de plecare si deblocarea garantiilor constituite pentru operaţiune.

4.1.3.4. Biroul de tranzit

Atunci când marfurile sosesc la un birou de tranzit ele trebuie prezentate autorităţii vamale împreuna cu documentul de insotire a tranzitului si daca este cazul cu lista de articole. Avizul anticipat de tranzit ,deja disponibil in sistem este găsit automat la introducerea numarului de referinta şi trecerea marfurilor poate fi aprobată. O notificare de trecere a frontierei este trimisă catre biroul de plecare.

4.1.3.5. Schimbarea biroului de tranzit sau de destinatie

Daca marfurile tranziteaza printr-un birou de tranzit altul decit cel declarat , mesajul iniţial trimis către biroul de tranzit declarat nu este de nici o utilitate. În acest caz biroul real de tranzit va trimite un mesaj la biroul vamal de plecare pentru a-i cere avizul anticipat de tranzit, astfel încât să poată avea acces la informatiile privind transportul. După ce a efectuat verificările corespunzătoare, acesta va trimite notificarea de trecere a frontierei la biroul de plecare.

35

La fel, marfurile pot fi prezentate la un alt birou de destinatie decit cel declarat. Biroul real de destinatie solicită biroului de plecare sa-i trimita avizul anticipat de sosire pentru a dispune de informatiile necesare privind operatiunea de tranzit.

In cazul modificarii biroului de tranzit sau de destinatie, mesajele trimise birourilor declarate sunt inutile şi rămân deschise. În acest sens, sistemul trimite in mod automat acestor birouri un mesaj pentru a le indica unde si cind au fost prezentate birourilor declarate marfurile pentru a putea închide aceste mesaje.

4.1.3.6. Proceduri simplificate: expeditor agreat si destinatar agreat

Recurgerea la cele doua proceduri simplificate reprezinta utilizarea optima a resurselor disponibile in cadrul NCTS. Posibilitatea de a efectua toate procedurile de la sediile proprii si de a schimba informatii cu autoritatea vamală pe cale electronica, este in mod clar, procedura cea mai rapida, cea mai practica, mai sigura si mai economica.

În mod evident, în afară de faptul că el trebuie să corespundă criteriilor impuse pentru a deveni expeditor agreat sau destinatar agreat în cadrul procedurii de tranzit cu DAU, operatorul va trebui să aibă un sistem informatic adecvat pentru schimbul de informaţii cu biroul vamal corespunzător. Acesta nu poate funcţiona decât dacă birourile respective sunt conectate la NCTS.

In masura în care aceste criterii sunt indeplinite, NCTS permite expeditorilor agreati să: întocmească declaratiile de tranzit folosind

propriul lor sistem informatic; trimita electronic, mesajul conţinând declaratia,

la biroul de plecare fara a fi necesara prezentarea marfurilor;

trimita si sa primeasca pe cale electronica mesajele ulterioare, in special cererile de corectare a declaratiei vamale, notificarea acceptarii sale si notificarea eliberării marfurilor în tranzit.

In ceea ce priveste destinatarii agreati, NCTS le

36

permite să: primeasca marfurile si documentul de insotire

direct la sediile lor; trimita mesajul „aviz de sosire” la biroul de

destinatie competent, pe cale electronica; primeasca si sa trimita autorităţii vamale, pe

cale electronica, mesajele ulterioare privind permisiunea de descarcare a marfurilor si notificarea rezultatelor descarcarii.

4.2. Alte sisteme de tranzit aplicabile în Comunitatea Europeană

4.2.1 Introducere

Articolul 91, para. 2 si articolul 163, para. 2 din CVC

In afara de regimurile de tranzit comun si comunitar intern/extern se utilizeaza si alte regimuri care vor fi descrise mai departe. Contrar regimurilor de tranzit comun şi comunitar, regimul TIR are la baza un sistem internaţional de garantie care se bazează pe un lanţ de asociaţii naţionale de garanţi (vezi punctul 4.2.2 pentru informatii mai ample despre acest regim).

Regimul A.T.A. este similar regimului T.I.R, dar este limitat pentru anumite tipuri de mărfuri (vezi punctul 4.2.3 pentru informatii mai ample despre acest regim).

Regimul manifestul Rinului se aplica transportului fluvial de marfuri necomunitare pe Rin si afluentii sai (vezi punctul 4.2.4 pentru informatii mai ample despre acest regim).

Regimul NATO se aplica marfurilor destinate fortelor NATO (vezi punctul 4.2.5 pentru informatii mai ample despre acest regim).

Regimul postal se aplica marfurilor expediate pe cale postala(vezi punctul 4.2.6 pentru informatii mai ample despre acest regim).

4.2.2.TIR (Transport Internaţional Rutier)

4.2.2.1 Context si legislaţie

37

Articolele 91 şi163 din CVC

Principala reglementare privind regimul TIR este Conventia TIR din 1975 elaborata sub auspiciile Comisiei economice pentru Europa a Natiunilor Unite(CEE/ONU)7. Ea a fost adoptata de Comunitatea europeana in numele statelor membre prin regulamentul (CEE) nr.2112/78 din 25 iulie 19788. Articolele 451-457 din RVC prevăd circulaţia mărfurilor în Comunitate sub acoperirea carnetelor TIR. Conventia TIR a fost modificata cu regularitate. Cea de-a douazeci si doua modificare a intrat in vigoare la 12 mai 2002.

La 1 ianuarie 2002 conventia TIR continea 64 de parti contractante, in special Comunitatea europeana cu cele 15 state membre, cele 4 tari Visegrad, ca si Elvetia si Norvegia. Aplicarea regimului TIR este posibila numai in statele in care exista asociatii garante agreate (52 de tari la 1 ianuarie 2002). Conform reglementarilor comunitare regimul TIR nu poate fi utilizat in Comunitate decat pentru un transport care incepe si se sfarseste la exteriorul Comunitatii, sau care este efectuat intre doua puncte ale Comunitatii cu traversarea teritoriului unei tări terte.

Administrarea conventiei TIR cuprinde un anumit număr de părţi. Un comitet de gestiune compus din toate partile contractante supravegheaza aplicarea conventiei.Un numar mare de activitati sunt sustinute si pregatite de grupul de lucru pentru problemele vamale privind transporturile (WP30), din cadrul CEE/ONU. Comitetul si grupul de lucru se reunesc regulat la Geneva.

4.2.2.2. Descrierea regimului TIR

Sistemul TIR are cinci principii de baza:

transportul marfurilor in vehicule sau containere agreate sub sigiliu vamal;

suspendarea, pe durata transportului TIR a drepturilor si taxelor aplicate marfurilor si garantarea plăţii acestora printr-un lant de garantii

7 vezi nota 4

8 JO L 252 din 14.9.1978, p.1.

38

valabile la nivel international. Asociatia garanta nationala din fiecare tara garanteaza plata tuturor drepturilor sau taxelor susceptibile de a deveni exigibile in cazul aparitiei unor nereguli survenite în acea ţară, in derularea operatiunii TIR. Fiecare tara fixeaza limita de garantie, dar suma maximă care poate fi cerută fiecărei asociaţii naţionale în caz de neregulă este de 50000 USD, (iar pentru Comunitate 60000 EUR sau suma echivalentă în moneda naţională).

existenta unui document de insotire a marfurilor recunoscut la nivel international, carnetul TIR, care atesta existenta garantiei si serveste ca document de control vamal in tarile de plecare, de trecere si de destinatie. Carnetele TIR sunt tipărite de Uniunea Internationala a transportatorilor rutieri (I.R.U.) si distribuite asociatiilor garante nationale. Un carnet TIR este valabil pentru un singur transport TIR; El este deschis în ţara de plecare şi serveşte ca document pentru controlul vamal în ţările de plecare, tranzit şi destinaţie.

masurile de control vamal luate de tara de plecare sunt recunoscute de către ţările de trecere si de destinatie. In consecinta marfurile transportate sub regim TIR in vehicule sau containere sigilate, ca regulă generală, nu vor fi controlate la birourile vamale de trecere;

pentru a exista un control al accesului la regimul TIR, asociatiile nationale care doresc sa elibereze carnete TIR pentru persoanele care doresc să le utilizeze, au obligaţia de a respecta anumite conditii si obligatii minimale şi trebuie autorizate de către autoritatile competente (in general autoritatea vamală).

Un transport TIR este compus dintr-o serie de operatiuni TIR. In fiecare parte contractanta operatiunea TIR începe la biroul vamal de plecare sau de intrare si se termina la biroul vamal de destinatie sau de iesire.Fiecare operatiune TIR este controlata in acelasi mod ca si in cadrul regimului de tranzit comunitar sau comun prin intermediul voletelor 1 şi 2 din carnetul TIR. Biroul vamal de plecare sau de intrare al unei parti contractante detaseaza voletul nr 1 al carnetului. Biroul vamal de destinatie sau de iesire al aceleiasi parti contractante detaseaza voletul nr 2 si il trimite la biroul vamal de plecare sau la un birou centralizator,

39

pentru a-l compara cu voletul nr.1 si a descărca operaţiunea TIR.O procedura similara este aplicata în fiecare parte contractanta traversata de transportul TIR Un transport TIR poate implica pâna la patru birouri de plecare si de destinatie.Un nou set de volete numărul 1 şi 2 este utilizat pentru fiecare birou de plecare sau de destinaţie suplimentar.

În aplicarea acestui regim, teritoriul vamal al Comunităţii este considerat ca formând un singur teritoriu.

Recurgerea la acest regim este condiţionată de faptul ca o parte a traseului să fie efectuată pe cale rutieră şi ca plăcuţele TIR să fie aplicate pe vehicul sau pe container în timpul transportului TIR.

4.2.3. ATA (Admitere Temporară)

4.2.3.1. Context şi legislaţie

Bazele juridice pentru aceasta procedura sunt Conventia ATA si Conventia privind admiterea temporara, cunoscută sub denumirea de Conventia de la Istanbul.

Conventia ATA incheiata in 1961 este in vigoare si cuprinde în prezent 61 de parti contractante.

Conventia de la Istanbul, destinata initial sa inlocuiasca conventia ATA a fost încheiată la 26 iunie 1990 la Istanbul, sub auspiciile Consiliului de cooperare vamala (denumit în prezent Organizatia mondiala a vamilor -OMV).Ea este coordonata de un comitet de gestiune si cuprinde în prezent 34 de parti contractante.

Carnetul A.T.A. ca document de tranzit

Dispozitiile privind utilizarea carnetului ATA ca document de tranzit in cadrul Comunitatii sunt cuprinse in articolele 451-455 si 458-461 din RVC.

4.2.3.2. Descrierea regimului9

Articolul 451 RVC În scopul utilizării carnetului ATA şi în conformitate cu

9 Modificat prin Modificerea nr. 5

40

prevederile art.451, Comunitatea este considerată ca formând un singur teritoriu.

A. La biroul de plecareBiroul de plecare sau biroul de intrare în Comunitate va detaşa voletul de tranzit nr.1, completează rubrica H (câmpurile A-D) şi, pentru a asista returnarea voletului nr.2, completează în rubrica H (câmpul E) numele complet şi adresa biroului la care trebuie returnat voletul nr.2.În măsura în care este posibil, această adresa trebuie completată prin aplicarea unei ştampile.Acest birou va completa şi certifica totodată eliberarea în tranzit (rubricile 1-7) din fila corespunzătoare de tranzit, înaintea returnării carnetului către titular.

B. La biroul de destinaţieBiroul de destinaţie sau de ieşire din Comunitate (după caz) va detaşa voletul nr.2, va certifica rubrica H (câmpul F), va completa remarcile corespunzătoare în câmpul G şi va transmite fără întârziere acest volet la biroul menţionat în rubrica H (campul E). Acest birou va completa şi certifica totodată descărcarea (rubricile 1-6) din fila corespunzătoare de tranzit, înaintea returnării carnetului către titular.

C. Procedura de cercetareToate verificările referitoare la carnetele ATA vor fi efectuate cu referire la birourile centralizatoare din Statele membre, a căror listă este publicată regulat în Jurnalul Oficial, seria C.Diagrama schematică de mai jos ilustrează utilizarea carnetului ATA ca document de tranzit pentru mişcarea mărfurilor prin sau pe teritoriul vamal al Comunităţii, în cadrul procedurii de admitere temporară.

.....................................frontiera externă UE ....................................

B

41

Carnetul ATA este eliberat de o semnatara a Conventiei

BIROU DE INTRARETranzit catre biroul de destinatie care actionează ca birou de import temporar

BIROU DE IESIREVoletul alb de reexport

BIROU DE IEŞIRESe incheie tranzitul

BIROU DE DESTINAŢIE CARE ACŢIONEAZĂ CA BIROU DE IMPORT TEMPORAR- încheie tranzitul- voletul alb de import- completează datele finale pt reexport- completează voletul de reexport

BIROUL DE REEXPORTVoletul alb de reexportTranzit către biroul de ieşire

4.2.4. Manifestul Rinului

4.2.4.1.Context şi legislaţie

Manifestul Rinului ca document de tranzit

Bazele juridice pentru acest regim sunt Conventia de la Mannheim din 17 octombrie 1868 si protocolul adoptat de Comisia centrala pentru navigatie pe Rin la 22 noiembrie 1963. Reglementarile comunitare care prevad ca manifestul Rinului să poată fi utilizat ca document de tranzit comunitar sunt prevazute in articolul 91, paragraful 2 si in articolul 163, paragraful 2 din CVC.

4.2.4.2 Descrierea regimului

Regimul manifestului Rinului permite navelor care circula pe Rin si pe afluentii sai sa traverseze frontierele nationale, pe baza prezentarii manifestului Rinului.

Conventia de la Mannheim se refera la urmatoarele state riverane ale Rinului: Tarile de jos, Belgia, Germania, Franta şi Elvetia care in sensul prezentei conventii sunt considerate ca formind un singur teritoriu. Articolul 9 al conventiei dispune ca o nava care calatoreste pe Rin fara sa incarce sau sa descarce marfuri pe teritoriul acestor tari, poate sa circule fara control vamal. Regimul manifestului renan a fost instituit pentru a facilita circulatia marfurilor pe Rin si pe afluentii sai. După caz, manifestul poate fi utilizat ca document de tranzit comunitar.

4.2.5. Transporturi NATO

4.2.5.1. Context şi legislaţie10

10 Modificat prin Modificarea nr. 5 din 25.11.2005

42

Regulile referitoare la importul, exportul şi tranzitul mărfurilor pentru forţele NATO sunt cuprinse în Înţelegerea dintre Părţile Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord referitoare la statutul forţelor lor, semnate la Londra la data de 19 iunie 1951. Documentul folosit pentru transportul unor asemenea mărfuri este NATO formularul 302. Legislaţia comunitară care precizeaza pentru NATO, ca formularul 302 sa fie folosit ca document de tranzit comunitar este articolul 91 din CVC.

4.2.5.2. Descrierea regimului

Sunt 19 membri ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), adică Belgia, Danemarca, Germania, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Regatul Unit, Canada, Republica Cehă, Ungaria, Irlanda, Norvegia, Polonia, Turcia şi Statele Unite ale Americii.Autorităţile vamale din fiecare ţară menţionată mai sus, în înţelegere cu fiecare unitate NATO staţionată pe teritoriul său, îşi desemnează un birou vamal (sau un birou central) pentru a fi responsabil pentru formalităţile vamale şi pentru controale privind transportul mărfurilor purtate de sau către fiecare unitate NATO.

Formularul NATO 302 ca document de tranzit

Fiecare birou vamal de plecare desemnat într-un stat membru va trimite către unitatea NATO formularul său de control 302:

preautentificat cu ştampila şi semnătura unui birou oficial desemnat;

numerotat serial, şi având adresa completă a biroului

vamal (pentru returnarea copiei a formularului 302)

Biroul vamal va păstra înregistrarea unui număr şi a seriilor de numere a formularului 302 preautentificat care este emis către unitatea NATO sub controlului acesteia.Fiecare încărcătură va fi trimisă sub acoperirea unui formular preautentificat 302.Nu mai târziu de timpul încărcăturii, autoritatea

43

competentă NATO va completa formularul 302 cu declaraţia semnată şi stampilată incluzând data de expediere, certificând că au fost deja luate în grijă pentru expediere.O copie a unui formular 302 completat şi semnat va fi dat fără întârziere biroului vamal responsabil pentru unitatea NATO care expediază sau în responsabilitatea căruia au fost expediate; celelalte copii vor acompania transportul.Când transportul a ajuns la unitatea NATO de destinaţie, copia formularului 302 care acompaniază transportul va fi ştampilată şi semnată de către autorităţile competente cu semnătura de primire.Două copii ale exemplarului 302 semnate şi ştampilate, vor fi date biroului vamal care controlează unitatea NATO de destinaţie sau unui birou desemnat de către autorităţile competente (biroul central); biroul vamal va reţine copia ştampilată şi va returna a doua copie biroului vamal implicat, în statul membru de plecare (la adresa arătată pe exemplarul 302).Totuşi, ar trebui să fie notat că atunci când bunurile care circulă sub acoperirea exemplarului 302, sunt transportate peste tot în timpul circulaţiei lor folosind procedura simplificată aplicabilă bunurilor transportate pe cale ferata sau in containere mari, operaţia care circulă sub acoperirea exemplarului 302 este anulată în timpul părţii din călătorie pentru care este folosită procedura simplificată.

4.2.6. COLETE POŞTALE

4.2.6.1. Context şi legislaţie

Baza juridica pentru acest regim este data de articolul 91, paragraful 2 din CVC si de articolul 462 bis din RVC.

4.2.6.2. Descrierea regimului11

Când mărfuri necomunitare sunt transportate prin 11 Modificarea nr.5

44

poştă (incluzând coletele poştale) de la un punct către altul în teritoriul vamal al Comunităţii, pachetul şi alte documente de însoţire vor avea o etichetă galbenă.

În absenţa unei etichete galbene sau a altor evidenţe a statutului necomunitar, mărfurile vor fi tratate ca mărfuri comunitare.

Dacă pachetul conţine atât mărfuri comunitare cât şi necomunitare, bunurile comunitare ar trebui să fie acoperite de o declaraţie de statut comunitar (T2L). Un document de statut poate fi trimis fie separat către destinatar pentru prezentare la autorităţile vamale sau poate fi împachetat în pachet. În ultimul caz, în exteriorul pachetului ar trebui să fie marcat clar, pentru a se arăta că include documentul care atestă statutul. Un document T2L poate fi emis ulterior.

Articolul 237 RVC

Etichetele galbene trebuie să fie fixate în exteriorul pachetului şi pe exemplarul CN22 (nota expediere). Suplimentar, eticheta galbenă trebuie să fie ataşată declaraţiei vamale pentru colete poştale CN22/CN23.

Când bunurile comunitare sunt transportate prin poştă (incluzând pachetele poştale) către sau de la teritoriile non-fiscale ale Comunităţii, pachetul şi documentele de însoţire vor purta o etichetă galbenă.

Aranjamentele descrise mai sus se aplică doar bunurilor trimise prin poştă între două puncte de pe teritoriul vamal al Comunităţii şi nu bunurilor trimise prin poştă la destinaţia finală dintr-o ţară A.E.L.S. Totuşi, bunurile comunitare trimise către aceste ţări printr-o livrare către Comunitatea Europeană ar trebui să fie acoperită de o declaraţie de statut comunitar pentru prezentarea în statul membru de destinaţie.

5. Excepţii (pro memoria)

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

45

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiilor vamale

8. Anexe

- 8.1 Reguli şi principii care reglementează adoptarea legislaţiei referitoare la tranzitul comunitar şi comun

46

Anexa 8.1

Reguli şi principii care reglementează adoptarea legislaţiei referitoare la tranzitul comunitar şi comun

1. Tranzit comunitar

Reglementarile din CVC ( codul vamal comunitar) care fixeaza principiile de baza ale tranzitului comunitar sunt supuse procedurii de co-decizie (articolul 251 din tratatul CE). Această procedură conferă Parlamentului puterea de a adopta instrumente juridice împreună cu Consiliul. În procedura de co-decizie Consiliul hotărăşte cu majoritate calificată, cu excepţia cazurilor în care adoptă modificări care au făcut obiectul unui aviz negativ din partea Comisiei, caz în care el trebuie să hotărască în unanimitate. Parlamentul hotărăşte cu majoritate (absolută).

Tratatul CE (articolul 202)confera Comisiei competente de aplicare a reglementarilor la nivel comunitar. Concret,fiecare instrument juridic defineste nivelul competentei de executie acordata Comisiei si modalitatile de exercitare. In multe cazuri se impune ca Comisia, sa fie asistata de un comitet, conform unei proceduri cunoscută sub numele de „comitologie”, reglementata de decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 199912.

Decizia „comitologiei” prevede de asemenea ca Parlamentul sa poata superviza punerea in aplicare a instrumentelor legislative adoptate in cadrul procedurii de co-decizie („droit de regard”). Poate să adopte o rezoluţie care să indice că măsurile propuse de către Comisie, sau, după caz de către Consiliu, depăşesc competentele de executie conferite prin legislatie, si sa ceara reexaminarea acestora si prezentarea unui nou proiect de masuri (de exemplu CVC) În acest caz Comisia reexaminează măsurile propuse şi poate decide fie să transmită Comitetului un nou proiect de măsuri, fie să continue procedura sau să prezinte Parlamentului european şi Consiliului o propunere în baza tratatului.

12 Decizia Consiliului din 28 iunie 1999 asupra modalităţilor de exercitare a competenţelor de execuţie conferite de Comisie (M O 184 din 17.7.1999)

47

Conform articolelor 247 si 247bis din CVC, masurile necesare aplicarii Codului Vamal sunt adoptate in procedura de „comitologie”. Aceste dispozitii de aplicare sunt cuprinse in reglementarea CEE nr 2454/93 a Comisiei din 2 iulie 1993 cu modificarile ulterioare. Comitetul Codului Vamal este Comitetul competent pentru domeniul vamal. El este împărţit în mai multe secţiuni din care secţiunea de tranzit numită în mod comun Comitetul de tranzit.

In cadrul procedurii de comitologie, comisia nu poate adopta masuri de executie decit daca statele membre participante la comitet le aproba cu o majoritate calificata. In caz contrar sau atunci când comitetul nu se pronunta, masura propusa este retrimisa Consiliului care poate lua o decizie, in termen de trei luni, pe baza unei majoritati calificate.In cazul în care Consiliul nu este de acord cu proiectul propus, Comisia îl va reexamina.Totusi, in cazul in care Consiliul nici nu adopta actul normativ dar nici nu isi manifesta opozitia faţă de propunere, Comisia va adopta măsurile de implementare.

Comitetul de tranzit poate fi totodată solicitat să examineze orice problemă referitoare la legislaţia în domeniul tranzitului, atunci când aceasta nu conduce la adoptarea unor măsuri de implementare (Art.294 CVC).

Comitetul de tranzit serveste ca forum de coordonare in ceea ce priveste pozitia pe care trebuie sa o adopte Comunitatea in cadrul grupului de lucru CE-AELS pentru tranzitul comun.

2.TRANZIT COMUN

Conventia de tranzit comun din 20 mai 1987 este gestionată de o comisie mixta compusa din reprezentanti ai partilor contractante (directori generali ai administratiilor vamale) care iau decizii prin consens. Aceasta comisie este asistata de un grup de lucru CE-AELS prezidat de un reprezentant al Comisiei europene.Comisia mixta formuleaza recomandari partilor contractante, care iau decizii pe baza unanimitatii mai ales in ceea ce priveste modificarile aduse conventiei sau adoptarea unor măsuri de implementare13. Ea dispune de asemenea de competente directe in materie decizionala pentru adoptarea anumitor masuri care nu afecteaza in mod esential conventia (in particular modificarile anexelor sau adaptarile conventiei, justificate de aceste modificari sau adoptarea de masuri tranzitorii in cazul aderării la Comunitate a unor noi state membre sau invitării unor ţări terţe să adere la convenţie)14. Partile contractante trebuie mai intii sa-si definitiveze procesul decizional intern inainte de a actiona in cadrul conventiei.

3. Regulile procedurii

Acest capitol face referire la regulile interioare ale comitetului codului vamal, ale comisiei mixte si ale grupului de lucru .

3.1. Comitetul codului vamal

13 Art. 15, paragraful 2 al Convenţiei14 Art. 15, paragraful 3 al Convenţiei

48

COMITETUL CODULUI VAMALAvînd in vedere Regulamentul Consiliului CEE nr 2913/92 din 12 octombrie 1992 care stabileste Codul Vamal Comunitar15, modificat ultima dată prin reglementarea Parlamentul european si Consiliului (CE) nr 2700/200016, si mai ales articolele 247 bis paragraful 3 si 248 bis, paragraful 3.

A STABILIT REGULAMENTUL SAU INTERIOR DIN 5 DECEMBRIE 2001 PE BAZA REGULAMENTULUI APROBAT DE COMISIE LA DATA DE 31.01.200117

Articolul 1Structura

1. Comitetul cuprinde sectiunile urmatoare:

sectiunea reglementarilor vamale generale sectiunea pentru origine sectiunea pentru francizele vamale sectiunea pentru valoarea in vama sectiunea pentru antrepozite vamale si zone libere secţiunea regimuri vamale cu caracter economic sectiunea de tranzit sectiunea pentru documentul administrativ unic sectiunea de rambursari sectiunea pentru nomenclatura tarifara si pentru statistica sectiunea pentru circulatia bagajelor calatorilor pe cale aeriana sau

maritima sectiunea pentru economie tarifara sectiunea pentru contrafaceri Sectiunea pentru tratament favorabil (destinaţie finală a mărfurilor)

2. În aplicarea acestor reguli, prin referinţele la acţiunile „Comitetului”, se înţelege referinţe la secţiunea respectivă.

Articolul 2Convocare

1. Sedinţa Comitetului este convocată de catre presedinte,fie la initiativa sa, fie la cererea majoritatii simple a membrilor comitetului.2. Reuniunile pot fi convocate pe sectiuni sau cu alte comitete instutuite in alte domenii pentru probleme privind competentele lor specifice.

Articolul 3Ordinea de zi

15 JOL 302 din 19.10.1992, p. 116 JOL 311 din 12.12.2000, p. 17

17 JO C 38 din 6.2.2001, p.3

49

1. Ordinea de zi este stabilita de presedinte care o supune aprobarii comitetului.2. Ordinea de zi trebuie să facă distincţie între:

a) proiectele de masuri pentru care este cerut un aviz din partea comitetului conform procedurii normale, prevăzută la:-articolul 247 bis din Regulamentul CEE nr 2913/92;

b) proiectele de masuri pentru care este cerut un aviz din partea comitetului, conform procedurii de gestiune, prevăzută la:- Articolul 248 bis din Regulamentul Consiliului ( CEE) nr.2913/92, - Articolul 10 din regulamentul Consiliului (CEE) nr.2658/87 18

- Articolul 6,paragraful 2, din regulamentul Consiliului (CE) nr. 747/200119 sau din dispozitii asemanatoare in materie de preferinte tarifare;- Articolul 13,paragraful 3 din regulamentul Consiliului (CE) nr. 3295/9420,- Articolul 7, paragraful 2 din regulamentul Consiliului21 (CE) nr. 2505/96;- Articolul 3,paragraful 2, din regulamentul Consiliului22 ( CE) nr. 1255/96;- Articolul 10,din regulamentul Consiliului23 (CE) nr. 32/2000.

c) Alte chestiuni supuse examinarii comitetului, fie din initiativa presedintelui, fie la cererea scrisa a unui membru al comitetului, în conformitate cu:

-Articolul 8 din regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2658/87;

-Articolul 249 din regulamentul Consiliului (CEE) nr. 2913/92;

-Articolul 13, par. 2 din regulamentul Consiliului (CE) nr. 3295/94;

-Articolul 7, paragraful 3, din regulamentul Consiliului (CE) nr. 2505/96.

Articolul 4Documentaţia care se transmite către membrii comitetului

1. Convocarea,ordinea de zi precum şi proiectele de măsuri care necesita avizul comitetului,si orice alt document de lucru sunt transmise de presedinte reprezentantilor permanenti si membrilor comitetului, conform articolului 14, paragraful 2, ca regulă generală, nu mai târziu de 14 zile calendaristice inainte de data reuniunii.

18 JO L 256 din 7.9.1987, p.1.19 -JO L 109 din 19.4. 2001,p.220 -JO L 341 din 30. 12.1994,p.821 -JO L 345 din 31.12.1996, p.122 -JO L 158 din 29.6. 1996, p.123 -JO L 5 din 8.1.2000, p.1

50

2. In cazuri urgente şi atunci când se impune luarea unor masuri cu aplicabilitate imediata, presedintele poate, din proprie initiativa, sau la cererea unui membru al comitetului, sa reduca termenul de 14 zile prevazut in paragraful precedent la 5 zile calendaristice.3. In caz de extrema urgenta, presedintele se poate dispensa de termenele prevazute la paragrafele 1 şi 2. In acest caz problema inscrisa pe ordinea de zi va putea fi aprobata cu o majoritate simpla a membrilor comitetului.

Articolul 5Informarea Parlamentului european

1. Ordinea de zi si proiectele supuse comitetului privind masurile de executie adoptate dupa procedura prevazuta in articolul 251 din tratat sunt transmise de Comisie Parlamentului european, pentru informare în aceleaşi termene şi condiţii în care sunt transmise reprezentanţilor permanenţi.2. Rezultatul global al votului, lista de prezenta, despre care se face referire in articolul13) si raportul sumar al reuniunii, menţionat la articolul 12 paragraful 2, sunt transmise de Comisie Parlamentului european in termen de 14 zile calendaristice de la data reuniunii Comitetului.

Articolul 6

Avizul comitetului

1. In cazul in care avizul comitetului este cerut in cadrul procedurii de gestiune sau al procedurii normale, acesta este emis cu majoritate de voturi, conform articolul 205, paragraful 2 al Tratatului.2. Presedintele,din proprie initiativa sau la cererea unui membru, poate supune la vot un punct care nu a fost inscris pe ordinea de zi la sfirsitul reuniunii sau pentru o reuniune ulterioara: - daca in cursul reuniunii unui proiect ii este adusa o modificare de fond,- daca textul proiectului a fost supus comitetului in cursul reuniunii- daca pe ordinea de zi a fost inclusa o problema noua, conform articolului 4, paragraful 3.In caz de dificultati deosebite presedintele poate prelungi reuniunea pina in ziua urmatoare.3. La cererea unui membru al comitetului, votarea unui punct de pe ordinea de zi poate fi amânată, dacă documentele corespunzătoare nu au fost transmise membrilor in termenele fixate conform articolului 4 paragrafele 1 si 2.Totusi la propunerea presedintelui sau la cererea unuia din membri, comitetul poate decide cu o majoritate simpla a membrilor sai sa mentina acest punct pe ordinea de zi, având în vedere urgenţa problemei.4. In cazul in care comitetul nu a emis avizul in termenul fixat de presedinte,acesta poate prelungi acest termen,in afara cazurilor de urgenta , maximum pina la sfirsitul reuniunii urmatoare. După caz, se poate recurge la procedura scrisă prevăzută la articolul 10 al prezentului regulament.

Articolul 7

Reprezentare si cvorum

51

1. Fiecare delegatie a unui stat membru este considerata ca un membru al comitetului. Rambursarea cheltuielilor de către comisie este limitata la un reprezentant pe stat membru si pe reuniune. Acest reprezentant poate, pe cheltuiala statului membru, sa fie insotit de alti functionari ai administratiei, sau, cu aprobarea presedintelui de alti experti, conform articolului 9, paragraful 1.2. Delegatia unui stat membru, poate asigura in caz de necesitate reprezentarea, maxim, a unui alt stat membru. Presedintele va fi informat in scris despre aceasta situatie de catre reprezentantul permanent al statului membru care va fi reprezentat.3. Cvorumul, cerut pentru validarea deliberarilor comitetului referitoare la proiectele de masuri, in sensul articolul 3, paragraful 2, punctele a) sau b) este singurul in masura sa emita un aviz, cu majoritatea prevăzută în acest scop.

Articolul 8

Grupuri de lucru1. Comitetul poate constitui grupuri de lucru pentru examinarea problemelor specifice. Grupurile de lucru sunt prezidate de un reprezentant al comisiei sau al unui stat membru. Sunt aplicabile paragrafele 1 şi 2 ale articolului 7.2. Grupurile de lucru au sarcina sa raporteze comitetului. In acest scop ele pot desemna un raportor.

Articolul 9Admiterea tertilor

1. Presedintele poate decide să invite experti pentru a discuta probleme specifice, din proprie inititiva sau la cererea unuia dintre membri.2. Reprezentantii statelor terte sau organizatiilor sunt invitati sa asiste la reuniunile comitetului conform dispozitiilor din actul Consiliului şi ale Acordului încheiat de Comunitate, ale deciziei Consiliului de asociere sau ale oricărui alt act de bază care prevede prezenţa respectivilor observatori.3. Expertii si reprezentantii statelor terte si organismelor trebuie sa se retraga atunci cind comitetul dezbate probleme confidentiale precum si in momentul votarii.

Articolul 10

Procedura scrisa1. Daca este necesar şi in cazuri bine motivate,avizul comitetului poate fi obtinut prin procedura scrisa.In acest scop presedintele le comunica membrilor comitetului proiectele de masuri care vor trebui avizate, in conformitate cu articolul 14, paragraful 2. Membrii comitetului care nu si-au exprimat opozitia fata de aceste proiecte sau intentia de a se abtine de la vot, până la expirarea unui termen limită, se considera ca sunt de acord cu proiectul. Termenul respectiv nu poate fi mai mic de 14 zile calendaristice. În caz de urgenţă sau de extremă urgenţă se aplică termenele prevăzute la paragrafele 2 şi 3 ale articolului 4. Presedintele informeaza comitetul despre rezultatele procedurii scrise.2. Totusi daca un membru al comitetului cere ca proiectul de masuri sa fie examinat in cadrul unei reuniuni a comitetului, procedura scrisa se incheie

52

fara rezultat, iar presedintele va convoca comitetul in termenul cel mai scurt posibil.

Articolul 11

SecretariatSecretariatul comitetului si, daca este cazul, al grupurilor de lucru constituite conform articolului 8 din prezentul regulament, este asigurat de serviciile Comisiei.

Articolul 12

Minuta şi raportul sumar al reuniunii1. Presedintele raspunde de elaborarea minutei pentru fiecare reuniune. Aceasta va contine opiniile exprimate pentru proiectele de masuri mentionate in articolul 3, paragraful 2, punctul a) sau b) şi după caz opiniile exprimate privind problemele menţionate la articolul 3, paragraful 3, punctul c). Textul opiniilor face obiectul unei anexe separate. Minutele verbale sunt transmise membrilor comitetului in termen de 15 zile lucratoare. Acestia il informeaza in scris pe presedinte despre observatiile eventuale,care vor parveni comitetului.In caz de dezacord modificarile propuse vor face obiectul unei discutii in cadrul comitetului.Daca dezacordul subzista aceasta modificare este anexata minutei.2. Se impune, de asemenea, sub responsabilitatea presedintelui, redactarea unui raport sumar destinat Parlamentului european. In raportul sumar vor fi descrise pe scurt punctele din ordinea de zi si rezultatul votului asupra propunerilor de masuri inaintate comitetului. Aceasta nu are menţionate poziţiile individuale ale Statelor Membre în cursul discuţiilor comitetului.

Articolul 13

Liste de prezenta1. La fiecare reuniune presedintele stabileste o lista de prezenta specificind autorităţile sau organele ale căror persoane sunt desemnate de Statele Membre pentru a le reprezenta.2. La inceputul fiecarei reuniuni, oricare membru desemnat sa participe la lucrarile comitetului,care ar putea avea un conflict de interese in legatura cu un anumit punct al ordinii de zi, trebuie sa aduca acest lucru la cunostinta presedintelui comitetului.Membrii delegatiilor care nu apartin unei autoritati sau organizaţii a unui stat membru semneaza o declaratie, certificând ca participarea lor nu comporta un conflict de interese.In eventualitatea unui astfel de conflict de interese membrul se abtine sa participe la punctele ordinii de zi în cauză, la cererea preşedintelui.

Articolul 14Corespondenta

1. Corespondenta privind comitetul este adresata comisiei, si este in atentia presedintelui comitetului.2. Corespondenta destinata membrilor comitetului este adresata reprezentantilor permanenti, daca este posibil prin curier electronic; o copie este adresată direct persoanei desemnate de fiecare Stat Membru.

53

Articolul 15

Transparenta1. Principiile si conditiile privind accesul publicului la documentele comitetului sunt identice cu cele definite in Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului european si al Consiliului din 30 mai 200124. Rolul de a statua asupra cererilor vizind accesul la documente ii revine Comisiei. Daca cererea este adresata unui stat membru acesta aplica articolul 5 din regulamentul mentionat mai sus.2. Deliberarile comitetului au un caracter confidential.

3.1.COMISIA MIXTA SI GRUPUL DE LUCRU CE-AELS pentru tranzitul comun

Articolul 1

Presedintia comisiei mixte este detinuta prin rotatie, pe perioada unui an calendaristic, de catre un reprezentant al Comisiei Comunitatii Europene si un reprezentant al uneia din tarile AELS.

Articolul 2Sarcinile secretariatului comisiei mixte sunt asigurate prin rotaţie de catre un reprezentant al comisiei Comunitatii Europene si un reprezentant al tarilor AELS care exercita presedintia.

Articolul 3

Presedintele comisiei mixte fixeaza data si locul reuniunilor cu acordul partilor.

Articolul 4Inainte de fiecare reuniune presedintele va fi informat despre componenta delegatiilor participante.

Articolul 5Sedintele comisiei mixte nu sunt publice, decât dacă există o decizie contrară. Comisia mixta poate, in functie de subiectele tratate, sa invite orice persoane sau organizatii interesate de aceste subiecte.

Articolul 6Deciziile si recomandarile comisiei mixte referitoare la o problema urgenta pot fi rezolvate prin procedura scrisă.

Articolul 7

24 OJ L 145, 31.05.2001, p.43

54

Toate comunicările presedintelui si ale partilor contractante prevazute prin prezentul regulament interior sunt transmise partilor si la secretariatul comisiei mixte.

Articolul 81. Presedintele stabileste ordinea de zi provizorie pentru fiecare reuniune. Aceasta va fi transmisa partilor cu cel putin 15 zile inainte de inceputul reuniunii.2. Ordinea de zi provizorie cuprinde punctele pentru care e formulată o cerere de înscriere şi parvine presedintelui cu cel putin 21 de zile inainte de inceperea reuniunii, dacă documentaţia este trimisă, cel mai târziu, la data trimiterii acestei ordini de zi. 3. Ordinea de zi este aprobată de comisia mixta la inceputul fiecarei reuniuni. Se permite insa inscrierea pe ordinea de zi a reuniunii a unui punct care nu figureaza in ordinea de zi provizorie.4. Presedintele poate,cu acordul partilor sa reduca termenul prevazut la paragrafele 1 si 2, in functie de necesitati.

Articolul 9Comisia mixta se poate reuni împreună cu comisia mixta instituita prin Conventia din 20 mai 1987 privind simplificarea formalitatilor în comerţul cu marfuri.

Articolul 101. Secretariatul Comisiei mixte redacteaza un raport sumar al fiecarei reuniuni, insistind asupra concluziilor adoptate de Comisia mixta.2. Dupa ce a fost aprobat de catre Comisia mixta, raportul sumar este semnat de presedintele in exercitiu si de secretariat si pastrat in arhivele Comisiei Comunităţii Europene.3. O copie a raportului sumar este remisa partilor.

Articolul 11Actele adoptate de Comisia mixta vor fi semnate de presedinte.

Articolul 12Recomandarile si deciziile Comisiei mixte, in sensul articolului 15 din conventie sunt denumite „recomandare” sau „decizie” şi urmate de un numar de ordine si de o referinţă la continut.

Articolul 131. Recomandarile si deciziile comisiei mixte in sensul articolului 15 al Conventiei sunt impartite in articole. Deciziile comporta ca regula generala o dispozitie care stabileşte data intrarii lor in vigoare.2. Recomandarile si deciziile vizate la primul paragraf se încheie cu formula „Întocmit la …….la…..”, data fiind cea la care ele au fost adoptate de comisia mixtă.3. Recomandarile si deciziile vizate la primul paragraf vor fi comunicate destinatarilor vizati la articolul 7.

55

Articolul 14

Fiecare dintre Parti participa la cheltuielile ocazionate de reuniunile Comisiei mixte, atit in ceea ce priveste cheltuielile personalului ,ale calatoriei si diurnei cit si in ceea ce priveste cheltuielile de posta si telecomunicatii.

Articolul 151. Cheltuielile relative la traducerea sedintelor si a documentelor sunt suportate de Comunitate,atunci cind traducerea se refera la limbile oficiale din Comunitate.

2. Dacă o ţară din AELS foloseşte o limbă neoficială în Comunitate, această ţară suportă cheltuielile care decurg din traducerea sau interpretarea într-o limbă oficială a Comunităţii.3. Cheltuielile relative la organizarea materială a reuniunilor sunt suportate de Partea Contractantă pe teritoriul căreia se ţine reuniunea.

Articolul 16Fara a prejudicia alte dispozitii aplicabile în materie, deliberarile Comisiei mixte vor fi confidenţiale.

Grup de lucru

Articolul 17Se instituie un grup de lucru insarcinat sa asiste comisia mixta in exercitarea atributiilor sale. In acest grup de lucru sunt reprezentanti ai tuturor partilor contractante.

Articolul 18Presedintia si secretariatul grupului de lucru sunt asumate de Comisia Comunitatii Europene.

Articolul 19Articolele 3-5, 7-10 şi 14-16, se aplica mutatis mutandis si grupului de lucru.

3.2 . Declaraţii înscrise în minutele reuniunilor Comisiei mixte

1. Prima reuniune a Comisiei mixte care a avut loc pe 21.01.1988

În legătură cu activităţile secretariatului Comisiei mixte, ţările din AELS au stabilit că vor fi asistate de Secretariatul AELS. Comisia mixtă a luat notă.

56

În aplicarea articolului 5 din regulamentul interior25, Comisia mixtă acceptă să invite Secretariatul AELS la reuniunile sale.

Fără a prejudicia dispoziţiile articolului 7 şi 10, paragraful 3 din regulamentul interior, la cererea ţărilor AELS, comunicările preşedintelui şi ale părţilor contractante vor fi trimise Secretariatului AELS.

În virtutea art.15, paragraful 3 din regulamentul interior, cheltuielile pentru reuniunile organizate de ţările AELS vor fi suportate de aceste ţări.

PARTEA A II-A – STATUTUL MĂRFURILOR

1. Introducere

Partea a II-a se refera la statutul marfurilor, necesitatea si modalitatile de a atesta acest statut precum si importanta sa pentru sistemele de tranzit.

Punctul 2 descrie principiile generale si legislaţia pe care se bazează acordarea statutului marfurilor.

Punctul 3 trateaza dovada statutului comunitar al marfurilor.

Punctul 4 descrie cum se poate proba statutul comunitar al marfurilor

Punctul 5 explica cum se poate proba statutul comunitar al produselor de pescuit maritim.

Punctul 6 este rezervat instructiunilor nationale

25 Document XXI/1303/87

57

specifice.

Punctul 7 este rezervat pentru uzul administratiilor vamale.

Punctul 8 contine anexele la Partea a II-a.

2. Principii generale si legislaţie

Articolul 4, paragraful 6, din CVCMărfuri comunitare

Prin mărfuri comunitare se înţelege:

Articolul 2 din Convenţie

obtinute in intregime pe teritoriul vamal al Comunitatii,sau

Articolul 4, paragraful 7 din CVC

importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii si puse in libera circulaţie, sau

obtinute sau produse pe teritoriul vamal al Comunitatii, din mărfuri importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii si sunt puse in libera circulaţie sau dintr-o combinaţie între aceste mărfuri şi mărfuri obtinute in intregime pe teritoriul vamal al Comunitatii.

58

Mărfuri necomunitare

Marfurile necomunitare sunt marfurile: care nu au fost obtinute in intregime pe

teritoriul vamal al Comunitatii, sau

Articolul 4, paragraful 8 din CVC

importate din tari sau teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii si care nu au fost puse in libera circulaţie.

Ce procedură de tranzit?

Distinctia mentionată, privind statutul marfurilor determină dacă marfurile declarate în tranzit vor fi plasate sub procedura T1,T2 sau T2F.

3. Dovada statutului comunitar al mărfurilor

Articolul 313, paragraful 1 din DAC

Ca regula generala toate marfurile care se gasesc pe teritoriul vamal al Comunitatii sunt considerate ca marfuri comunitare in afara cazului cind se stabileste ca ele nu au un statut comunitar.

Exista totusi circumstante in care, în pofida regulii generale, statutul comunitar al mărfurilor comunitare trebuie să fie probat.

59

Articolul 313, par.2 din RVC

Acestea sunt: la reintroducerea marfurilor comunitare care au

parasit teritoriul vamal al Comunitatii.Cu toate acestea probarea statutului comunitar nu este necesara in urmatoarele cazuri:1) In cazul transportului aerian pentru marfuri care au fost imbarcate sau transbordate pe un aeroport din teritoriul vamal al Comunităţii cu destinatie un alt aeroport situat in teritoriul vamal al Comunitatii, si transportul se efectueaza sub acoperirea unui singur document de transport unic emis într-un stat membru; sau,

2) în cazul transportului maritim, mărfurile comunitare care au fost transportate între porturi, situate pe teritoriul vamal al Comunităţii pe o linie regulată autorizată (vezi punctul 3.1); Atunci cind marfurile comunitare se gasesc in

depozit temporar sau intr-o zona libera de control, de tip I sau intr-un antrepozit liber.

Atunci când mărfurile comunitare sunt plasate sub un regim suspensiv sau intr-o zona libera de control de tip II

Nota: Marfurile comunitare al căror statut nu poate fi probat, dacă este necesar sunt considerate ca mărfuri necomunitare.

Articolul 2, par. 2, Apendicele II din Convenţie

Articolul 314, paragraful 3 din RVC

Nota: Documentele sau modalitatile privind statutul nu pot fi utilizate pentru marfurile pentru care au fost indeplinite formalitatile de export sau sunt plasate sub regimul de perfectionare activa (sistemul cu rambursare).

60

3.1. LINIE REGULATA

3.1.1. Definitie

Articolul 313a din RVC

O linie regulata este un serviciu regulat folosit de nave pentru transportul regulat al marfurilor numai intre porturi situate pe teritoriul vamal al Comunitatii şi nu pot veni sau pleca sau face escală în afara acestui teritoriu sau într-o zonă liberă de control de tip I dintr-un port situat pe teritoriul vamal al Comunitatii (modalităţi de control bazate în principal pe existenţa unei împrejmuiri)

Acest concept de linie regulata nu trebuie sa fie confundat cu conceptul de „linie regulata”utilizat de operatorii de transport maritim.

3.1.2 Proceduri de autorizare a liniei regulate26

Articolul 313b din RVC

Autorizarea nu este acordata decit companiilor maritime care: Sunt stabilite pe teritoriul vamal al Comunitatii

şi ale căror evidenţe sunt accesibile autorităţilor vamale competente;

Pot proba autoritatilor vamale ca asigura o linie regulata;

Nu au comis infracţiuni grave sau repetate in relatie cu functionarea unei linii regulate;

Se angajeaza sa nu efectueze, pe rutele acoperite de agreere, nicio escala intr-un port al unei tari terte sau intr-o zona libera de control de tip I, a unui port situat pe teritoriul vamal al Comunitatii şi nici o transbordare pe marea deschisă;

Se angajeaza sa pastreze certificatul de linie maritima regulata la bordul navei si sa-l prezinte impreuna cu toata documentatia, la solicitarea autoritatilor vamale competente.

Cererea de linie regulata trebuie sa fie depusa la autoritatile vamale ale statului membru în care are sediul compania maritima care deserveste linia.

26 Modificat prin Suplementul nr. 4 din 29.03.2005, documentul Taxud/801/2004

61

AGENT ECONOMIC

Cererea trebuie sa contina urmatoarele informatii:

Denumirea societăţii; Porturile Comunitare avute in vedere (exceptand zonele libere

de control de tip I); Numele navelor care deservesc linia regulata; Descrierea activitatilor (volumul traficului, orarul liniei regulate,

orarul de întoarcere a navelor, etc) si, daca este cazul Numele armatorilor co-asociati.

Dupa examinarea cererii, autoritatile vamale ale statului membru in care este stabilita compania trimit un exemplar administratiei centrale a celorlalte state membre implicate, pentru a le cere acordul. Acestea notifica primirea cererii si dispun de un termen de 60 de zile pentru a notifica acordul sau refuzul. In cazul in care statul membru consultat va da un aviz nefavorabil, el va indica motivele si dispozitiile juridice corespunzatoare neregulii comise. Autoritatile statului membru catre care a fost inaintata cererea nu vor elibera autorizatia si vor comunica motivele care au stat la baza refuzului.

Daca nu a fost primit nici un răspuns în cele 60 de zile calculate de la data primirii cererii, autorităţile vamale acordă autorizaţia companiei maritime în cauză.

VAMA

Toată corespondenţa cu celelalte administraţii vamale privind serviciile de linii regulate va fi transmisă prin poştă şi o copie va fi transmisă prin fax sau e-mail.Anexa 8.5 conţine lista autorităţilor competente pentru autorizarea procedurii şi alte notificări referitoare la serviciile de linii regulate.

62

Certificatul de linie maritima regulata autorizată este eliberat intr-unul sau mai multe exemplare.

De fiecare data cind compania maritima doreste sa adauge sau sa schimbe navele aferente liniei maritime regulate, ea va comunica autorităţillor vamale competente numele navelor aferente ale liniei. Autoritatile vamale competente vor modifica in consecinta certificatul de linie autorizată si vor notifica schimbarile, administratiilor altor state membre în cauză.

VAMA

Autorizaţie eliberarea unui certificat de linie maritimă regulată.După caz, se înscrie în rubrica 4 (Alte informaţii) a certificatului de linie maritimă regulată numele armatorilor co-asociaţi, pentru fiecare navă.

1 Cererea este considerată primită la 5 zile după data poştei.

3.1.3. Navlosire parţiala

In cazul unei navlosiri partiale cererea de autorizare a liniei regulate este depusa de către persoana care coordoneaza linia regulata, (de exemplu: decide navele care vor fi utilizate pentru linia regulată si fixeaza escalele), sau de reprezentantul său. Autoritatile competente pot solicita orice informatie necesara pentru a analiza cererea.

Anexa nr.8.1 contine exemple de contracte de navlosire cu subinchiriere si navlosire partiala.

3.1.4. Linie regulata si linie neregulata

Atunci când compania maritima utilizează o linie regulata nu va fi necesar sa se probeze statutul comunitar al marfurilor transportate la bordul navei autorizate.

63

Nota – Marfurile necomunitare si in anumite cazuri marfurile comunitare, care sunt transportate la bordul navei autorizate trebuie sa fie plasate sub procedura de tranzit T1 sau T2F(TF), normala sau simplificata. Pentru detalii a se vedea Partile IV si V.

Atunci când compania maritima nu utilizează o singura linie regulata, statutul comunitar al marfurilor trebuie intotdeauna probat.

Exemplul nr.1

Ruta New YorK/Le Havre pe o linie neregulata

La sosirea in portul Le Havre marfurile se considera necomunitare.

Pentru marfurile comunitare (exceptind marfurile supuse accizelor) incarcate in Le Havre: se utilizează un document T2L sau la cererea companiei maritime, un manifest purtind sigla „C”;

Pentru marfurile comunitare supuse accizelor incarcate la Le Havre: se utilizează documentul administrativ de insotire specific (DAI)

Exemplul nr.2

Ruta Le Havre/Point a Pitre pe o linie neregulata

Marfurile sunt toate considerate non comunitare la sosirea lor la Point a Pitre

Pentru marfurile comunitare: se utilizează un document T2LF sau, la cererea companiei maritime un manifest cu sigla <F>.

64

Exemplul nr.3

Ruta Genoa/Marsilia pe o linie neregulata

La sosirea in Marsilia marfurile se considera a fi necomunitare Pentru marfurile comunitare (in afara de cele

supuse accizelor) incarcate la Genoa: se utilizează un document T2L sau, la cererea companiei maritime un manifest purtind sigla „C”.

Pentru marfurile comunitare supuse accizelor incarcate la Genoa: se utilizează documentul administrativ de insotire specific (DAI).

Exemplul nr. 4

Ruta New YorK/Le Havre, Anvers pe o linie neregulata

La sosirea navei in portul Le Havre toate marfurile sunt considerate ca necomunitare.

O parte este descarcata la Le Havre, si restul ramine la bord.

Aici pot aparea doua cazuri: Marfurile descărcate sunt dirijate pe cale

rutiera pina la Anvers: se întocmeşte o declaraţie de tranzit T1, acoperind parcursul rutier, cu constituirea unei garantii.

Marfurile nedescarcate sunt transportate pe cale maritima pina la Anvers: nu este necesar plasarea în tranzit comunitar. La sosirea la Anvers toate marfurile sunt considerate ca necomunitare, cu excepţia prezentării unei probe care sa ateste statutul lor comunitar.

65

Exemplul nr.5

Exportul produselor agricole cu cerere de restituire

Ruta Le Havre/Anvers/ New York pe o linie neregulata

Formalitatile de export sunt indeplinite in portul Le Havre, unde marfurile sunt incarcate pe nava sub acoperirea unui singur document de transport catre o tara terta, apoi sunt transportate pina la Anvers unde sunt reincarcate pe o nava cu destinatia catre o tara necomunitară.

Întrucât aceste marfuri transportate pe o linie neregulata sunt considerate necomunitare.

In ceea ce priveste restituirea la export:Documentul T5 care serveste ca proba ca marfurile au parasit Comunitatea (în aplicarea articolului 4 din regulamentul (CEE) nr.3665/87) este vizat in portul Le Havre.

4. Dovada statutului comunitar al marfurilor

Atunci când trebuie să se probeze statutul comunitar al marfurilor, se utilizează unul din urmatoarele documente sau una din urmatoarele reguli, cu condiţia ca marfurile:

i) sa provina dintr-un alt stat membru,fara a traversa teritoriul unei tari terte,sau

ii) sa provina dintr-un alt stat membru, traversind teritoriul unei tari terte, cu conditia ca transportul sa fie efectuat sub acoperirea unui singur document de transport emis într-un stat membru.

66

iii) sa fi fost transbordate, intr-o tara terta pe un alt mijloc de transport, altul decât cel pe care mărfurile au fost iniţial încărcate şi un nou document de transport să fi fost emis. Acest nou document trebuie sa fie insotit de o copie a documentului original care acopera transportul din statul membru de plecare catre statul membru de destinatie.

Dovada statutului comunitar

documentul T2L (exemplarul nr. 4 al documentului administrativ unic - pentru informaţii mai ample a se vedea Partea a IV-a, capitolul 1, punct 3.2.1.)

Articolele 5, 9, 10, 11 şi 12, App. II al Convenţiei

documentul T2LF (exemplarul nr.4 din DAU, pentru marfurile transportate in/din sau intre zonele nefiscale - pentru informaţii mai ample a se vedea Partea a IV-a,capitolul 6,punctul 4)

Articolul 314c, paragraful 1, din RVC

O factura sau un document de transport completat corespunzător care eventual nu acoperă decât mărfurile comunitare, având sigla T2L respectiv T2LF.

Pe o linie maritima neregulata un manifest maritim purtind toate siglele referitoare la marfuri (pentru informaţii mai ample a se vedea punctul 4.2)

Un manifest maritim sau aerian in cazul procedurii simplificate de tranzit (nivelul 2) purtind sigla „C” pentru marfurile comunitare.

Un volet de carnet TIR sau ATA purtind siglele T2L sau T2LF si certificat de biroul de plecare.

Placa si documentul de inmatriculare al unui vehicul cu motor inmatriculat intr-un stat membru (Pentru informaţii mai ample a se vedea anexa 8.3.)

Art. 319 RVC Codul si marca de proprietate (sigla) aplicate pe un vagon de marfuri apartinind unei societati de cale ferata a unui stat membru (a se vedea anexa 8.4);

O declaratie privind statutul comunitar pentru recipienti, ambalaje, paleţi si alte materiale cu caracter similar, cu exceptia containerelor care sunt returnate goale dupa folosire, la plecare dintr-un alt stat membru cu excepţia cazurilor

67

de suspiciune; O declaratie privind statutul comunitar pentru

bagajele apartinind calatorilor (si care nu au un caracter comercial) cu excepţia cazurilor de suspiciune.

Documentul administrativ de insotire (DAI) prevazut de regulamementul (CEE) nr.2719/92 destinat sa acopere transportul marfurilor in libera practica supuse accizelor, intre doua puncte in interiorul Comunitatii,

Un document T2M pentru produsele de pescuit maritim obtinute de navele comunitare de pescuit, in afara apelor teritoriale ale unei tari sau intr-un teritoriu situat in afara teritoriului vamal al Comunitatii, şi pentru marfurile obtinute din aceste produse.

Prezumtia de statut comunitar in ceea ce priveste trimiterile postale expediate (inclusiv coletele) intre doua puncte in interiorul teritoriului comunitatii. Totusi cind aceste trimiteri sunt expediate din/inspre o zona nefiscală pe ambalaj si pe documentul de insotire trebuie aplicata o eticheta speciala.

Un document atestind statutul comunitar al marfurilor care se gasesc intr-o zona libera de control de tip I sau intr-un antrepozit liber.

Un exemplar de control T5 (utilizat cind exportul din comunitate este interzis, restrictionat sau supus drepturilor de export sau altei taxe).Atentie: un exemplar de control T5 utilizat pentru exportul marfurilor care beneficiaza de o restituire nu va fi acceptat ca proba a statutului comunitar al marfurilor.

68

Nota 1. Ambalajul care nu are statut comunitar Pentru mărfurile comunitare conţinute în ambalaje care nu au statut comunitar, documentul care atestă statutul comunitar al mărfurilor are una din menţiunile următoare:

CS obal NDA N-emballagerDE N-UmschlieβungenEE N-pakendamine EL εטσКεטασiα NES envases NFR emballages NIT imballaggi NLV N iepakojumsLT N paakuoteHU N esomagolasMT ippakkjar NNL N-verpakkingenPL opakowania NPT embalagens NSI N embalazaSK N-obalFI N-pakkausSV N forpackningEN N packagingRO Ambalaje N

Articolul 314c , paragraful 3 din RVC

Nota 2. Eliberarea retroactivă Atunci când condiţiile permit, documente doveditoare ale statutului comunitar al mărfurilor sunt completate şi aceste documente pot fi eliberate ulterior. În acest caz, ele vor conţine una din menţiunile următoare în roşu:

CS-Vystaveno dodatecneDA-Udstedt efterfΦlgendeDE-Nachtraglich augestelltEE-Välja antud tagasiulatuvaltEL Eкδoθέט εк حωט טσحέpωטES Expedido a posterioriFR Delivre a posterioriIT Rilasciato a posteriori LV Izsniegts retrospektiviLT Retrospekttyusis isdavimasHU Kiadva visszamenoleges hatallyalMT Mahrug b’mod retrospettivNL Achteraf afgegevenPL Wystaawione retrospectiywniePT Emitido a posterioriSI Izdano naknadno

69

SK Vyhotovene dodatočneFI Annettu jalkikateenSV Utfaardat i efterhandEN Issued retroactoivelyIS Utgefio eftir aNO Utstedt i etterhandRO Eliberat ulterior

4.1 Dovada statutului comunitar dată de un expeditor agreat27

Articolul 324d din RVC

Autorităţile vamale pot autoriza o persoană, care va fi cunoscută ca „expeditor agreat” pentru a folosi documentele T2L, T2LF, documentele comerciale şi manifestele încărcăturilor ca documente de statut, fără a fi nevoie să le prezinte pentru vizare la biroul competent. În autorizaţie vama determină dacă DAU poate fi autentificat fie prin preautentificare de către vamă sau autentificare de către expeditorul autorizat.

În cazul preautentificării de către vamă, semnătura oficială a biroului vamal responsabil pentru autentificarea anterioară trebuie să nu fie scris de mână şi ştampila biroului poate fi pre-printată dacă autentificarea anterioară este administrată central de către o singură autoritate vamală.

În cazul autentificării singur, expeditorul agreat foloseşte o ştampilă specială şi pune o imprimare a acestei ştampile în rubrica C a DAU. Paragraful 3.5.3.1 furnizează mai multe informaţii referitor la acest subiect. Pentru aplicarea articolului 324c (1)(b) RVC, pre-printarea unei ştampile speciale este aprobată de autorităţile competente a ţării unde este stabilit expeditorul agreat şi nu de autorităţile din ţara unde imprimeria este stabilită. Când documentele sunt realizate printr-un sistem de procesare a datelor electronic sau automat, expeditorul agreat poate fi autorizat să nu le semneze. Documentele T2L, T2LF sau documentele comerciale vor conţine în locul semnăturii expeditorului agreat una din următoarele menţiuni:

27 Modificarea nr.5

70

CS Podpis se nevyzadujeDA Fritaget for underskriftDE Friestellung von der UnterschriftsleistungEE Allkirjanoudest loobutudEL Δεט απiحεiحαi טπoץpαфŋES Dispensa de firmaFR Dispensede signatureIT Dispensa dalla firmaLV Derigs bez parakstaLT Leista nepasirasytiHU Alairas alol mentesitve MT Firma mhux mehtiegaNL Van ondertekening vrijgesteldPL Zwolniony ze skladania podpisuPT Dispensada a assinaturaSI Opustited podpisaSK Oslobodenie od podpisuFI Vapautettu allekirjoituksesta

SV Befrielse fran underskriftEN Signature waivedIS Undanpegio undirskriftNO Fritatt for underskriftRO Dispensă de semnătură

4.2 . Dovada statutului comunitar şi manifestul maritim

Manifestul încărcăturii (în cazul unei linii maritime neregulate) trebuie să conţină următoarele informaţii: Numele şi adresa completă a companiei

maritime, Identitatea navei, Locul şi data încărcării mărfurilor, Locul de descărcare;

Pentru fiecare partidă de marfă: O referire la conosament sau la un alt

document comercial, Numărul, descrierea, mărcile şi numerele

coletelor, Denumirea comercială uzuală a mărfurilor care

să cuprindă suficiente detalii pentru identificarea lor,

71

Masa brută în kilograme, Numărul de identificare al containerului, daca

este necesar, Următoarele indicaţii referitoare la statutul

mărfurilor, după caz: litera „C” (echivalentă cu T2L) pentru

statutul comunitar al mărfurilor, litera „F” (echivalentă cu T2LF) pentru

statutul comunitar al mărfurilor care se îndreaptă sau care provin dintr-o parte a teritoriului vamal al Comunităţii în care nu se aplică dispoziţiile directivei 77/388/CEE, de ex. o zonă nefiscală;

litera „N” pentru orice alte mărfuri,

Manifestul corect completat şi semnat de compania navală este, la cererea acesteia, vizat de biroul vamal competent. Biroul vamal competent vizează manifestul încărcăturii aplicând pe el următoarele menţiuni: numele şi ştampila biroului vamal competent, semnătura unui funcţionar al acestui birou, data vizării.

Dacă manifestul este folosit pentru a dovedi statutul comunitar al mărfurilor, autorităţile vamale pot autoriza compania navală să întocmească acest manifest cel mai târziu în ziua următoare plecării navei, dar înainte de sosirea sa în portul de destinaţie finală. Această autorizaţie se acordă în anumite condiţii (vezi anexa 8.2).

4.3. Dovada statutului comunitar în cazul transbordării

72

Mărfuri comunitare:

Dacă mărfurile comunitare sunt transportate de o companie navală autorizată conform art. 448 RVC, ele sunt marcate cu codul „C” pe manifestul încărcăturii.

Totuşi, dacă mărfurile sunt transbordate într-un port comunitar pe o navă care nu face parte dintr-o linie maritimă regulată, statutul lor se poate pierde. Acest fapt prezintă o problemă în portul comunitar final de destinaţie (de descărcare). Problema este ilustrată schematic în felul următor:

SOUTHAMPTONÎncărcarea de mărfuri comunitare: Cod „C”

Nava A (linie maritimă regulată)

MARSILIATransbordare

Nava B (linie maritimă neregulată)

TARANTOEste necesară dovada statutului mărfii

Într-un astfel de caz, dovada obligatorie a statutului mărfii prezentată în portul comunitar de destinaţie finală (de descărcare), de exemplu Taranto, va trebui să fie un T2L, eliberat şi certificat de autorităţile competente cel mai târziu în portul de transbordare, de exemplu Marsilia.

Se recomandă ca, în acest caz, dovada statutului mărfurilor să le însoţească încă de la începutul operaţiunii de transport (nava A).

De asemenea, dovada obligatorie a statutului mărfurilor poate fi făcută prin manifestul încărcăturii (conform paragrafului 4.2.).

4.4. Dovada statutului comunitar şi factura sau documentul de transport

AGENT ECONOMIC

Factura sau documentul de transport trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:

Numele şi adresa completă a expeditorului, sau ale celui interesat, daca

acesta nu este expeditorul, Numărul, natura, mărcile şi numerele coletelor, Descrierea mărfurilor, Masa brută în kilograme, Numerele containerelor, dacă este necesar, Sigla T2L sau T2LF, după caz, Semnătura olografă a persoanei interesate

Notă: Factura sau documentul de transport nu trebuie să se refere decât la mărfuri comunitare.Factura sau documentul de transport, corect completat şi semnat de cel interesat este, la cererea acestuia, vizat de biroul vamal competent.

Numai în Comunitate: Dacă valoarea totală a mărfurilor comunitare, acoperite de factură sau de documentul de transport, nu depăşeşte 10.000 Euro, viza biroului vamal competent nu este necesară. Totuşi, în acest caz, numele şi adresa biroului vamal competent trebuie să figureze pe document, pe lângă informaţiile mai sus menţionate.

Dovada statutului comunitar al mărfurilor şi utilizarea unui carnet TIR sau ATA:Dacă mărfurile transportate sub acoperirea unui carnet TIR sau a unui carnet ATA sunt în înregime comunitare, declarantul aplică lizibil sigla „T2L” sau „T2LF”, după caz, în rubrica prevăzută pentru descrierea mărfurilor, precum şi semnătura sa, pe toţi voleţii carnetului, pe care îl prezintă biroului vamal de plecare pentru a fi vizat.În cazul în care carnetul TIR sau carnetul ATA acoperă atât mărfuri comunitare cât şi mărfuri necomunitare, cele două categorii trebuie să fie indicate separat şi sigla „T2L” sau „T2LF”, după caz, trebuie să fie aplicată astfel încât să se refere clar numai la mărfurile comunitare.

VAMA

Biroul competent vizează factura sau documentul de transport aplicând pe acestea următoarele menţiuni:

Numele şi ştampila biroului vamal competent, Semnatura unui funcţionar al acestui birou, Data vizării, Numărul de înregistrare sau numărul declaraţiei de expediţie, dacă o

astfel de declaraţie este necesară.

Dacă un carnet TIR sau un carnet ATA este prezentat spre vizare unui birou vamal de plecare pentru a dovedi statutul comunitar la mărfurilor, se recomandă să se acorde o deosebită atenţie ca mărfurile comunitare şi cele necomunitare să fie separat prezentate, şi ca sigla „T2L” sau „T2LF”, după caz, să fie aplicată astfel încât să se refere clar numai la mărfurile comunitare. Sigla este certificată prin ştampila biroului vamal de plecare, însoţită de semnătura funcţionarului competent.

74

4.5 T2L28

28 Introdus prin Modificarea nr.5 din 2004

InlocuireNu este un timp limită pentru emiterea unui document T2L.Un document T2L poate fi înlocuit de unul sau mai multe documente atunci când circumstanţele o impun.

Copii suplimentare

Dacă sunt necesare trei exemplare, acestea pot fi suplinite printr-un exemplar original şi două xerocopii, acestea din urmă fiind adnotate cu “copie”.

Emitere retroactiva

Un document T2L poate fi emis retroactiv doar dacă emiterea unui astfel de document nu este prohibită de legislaţie şi este emis cu discernămât şi cu o atentă examinare pentru a se asigura că sunt îndeplinite toate condiţiile de emitere a documentului.Cu toate acestea, un document T2L emis retroactiv va fi acceptat de către autorităţile vamale fără a prejudicia aplicarea procedurii de control ulterior sau a altor proceduri de asistenţă administrativă, în special în eventualitatea unor suspiciuni sau a unor nereguli, în accord cu prevederile articolului 314a al IPC (Articolul 21 al Apendicelui II al Convenţiei).Documentul T2L emis retroactiv va avea următorul înscris, aşa cum se regăseşte în Nota 2 a Paragrafului 4 a Părţii a II-a :“Dovada statutului Comunitar al mărfurilor”.

Declaratia T1 emisa eronat

Se poate emite un document T2L retroactiv pentru mărfurile pentru care s-a emis eronat o declaraţie T1.În acest caz, documentul T2L trebuie să conţină o referinţă la acea declaraţie T1.

Semnaturi pretiparite

Semnătura reprezentantului biroului responsabil pentru autentificarea anterioară necesară nu trebuie să fie manuală iar ştampila acelui birou poate fi ampretată dacă autentificarea anterioară este administrată la nivel central de către o singură autoritate vamală.Se aplică prevederile Părţii IV, capitolul 1, paragraful 3.2.1 “Formularul şi completarea declaraţiei de transit”, cu respectarea cerinţelor formularelor documentelor T2L.Pentru mărfurile Comunitare, care au intrat într-o ţară EFTA şi care vor fi re-exportate sub o altă procedură de tranzit decât cea comună, T2L nu trebuie reînnoit cu condiţia ca anterior mărfurile să nu fi fost antrepozitate în vederea reexpedierii.

76

Pentru a demonstra că mărfurile au fost sub permanenta supraveghere a autorităţilor vamale, birourile vamale competente ale ţărilor EFTA vor ştampila partea de sus a documentului, precizând data re-exportării.

5. Dovada statutului comunitar pentru produse de pescuit maritim şi alte produse maritime

Articolul 325, paragraful 2, din RVC

Pentru justificarea statutului comunitar, trebuie să fie întocmit un formular T2M pentru:

Produse din peşte oceanic capturat în afara mării teritoriale a unei ţări sau a unui teritoriu care nu aparţine teritoriului vamal al Comunităţii de către o navă de pescuit comunitară29 şi

Mărfurile obţinute pornind de la produsele menţionate, la bordul navei menţionate sau la bordul unei nave-uzină30 comunitare, în fabricarea cărora, dacă este cazul, au intrat alte produse cu statut comunitar.

Articolul 325, paragraful 3, din RVC

Nota: Pentru a dovedi statutul comunitar se poate folosi jurnalul de bord al navei sau orice alte mijloace care stabilesc statutul mărfurilor, pentru următoarele produse:

Produse din peşte oceanic capturat sau extras din mare, în afara mării teritoriale a unei ţări sau a unui teritoriu care nu aparţine teritoriului vamal al Comunităţii, de către nave comunitare care nu sunt nave de pescuit sau nave-uzină, sau

Produse din peşte oceanic capturat sau extras din marea teritorială a unei ţări sau a unui teritoriu care aparţine teritoriului vamal al Comunităţii, de către nave ale unei ţări nemembre a Comunităţii

29 „Nava Comunitară de pescuit ” este un vas care este afişat şi înregistrat într-o parte a teritoriului unui Stat Mambru care este parte a teritoriului vamal al Comunităţii, care are steagul unui Stat Membru, care pescuieşte produse marine, sau, după caz, le procesează la bord. „Înregistrat” presupune includerea în registrul Comunitar al navelor de pescuit, înfiinţat prin Regula (EC) nr. 26/2004.

30 „Navă Comunitară de prelucrare” este un vas care este afişat şi înregistrat într-o parte a teritoriului unui Stat Mambru care este parte a teritoriului vamal al Comunităţii, care are steagul unui Stat Membru şi care nu pescuieşte produse marine dar procesează aceste produse la bord. „Înregistrat” presupune includerea în registrul Comunitar al navelor de pescuit, înfiinţat prin Regula (EC) nr. 26/2004.

77

Articolul 326, paragraful 1, din RVC

Prezentarea documentului T2MFormularul T2M trebuie sa fie prezentat:

1. de către nava de pescuit comunitară care a efectuat capturarea şi, dacă este cazul, prelucrarea produselor sau

2. de către o altă navă de pescuit comunitară sau de către nava-uzină comunitară care a efectuat prelucrarea produselor transbordate plecând de la nava vizată la punctul 1 sau

3. de către orice altă navă pe care au fost transbordate produsele şi mărfurile plecând de la navele vizate la punctele 1 şi 2 fără a se fi procedat la nici o modificare sau

4. de un mijloc de transport acoperit de un singur document de transport emis în ţara sau teritoriul care nu aparţine teritoriului vamal al Comunităţii în care produsele şi mărfurile au fost debarcate de pe navele vizate la punctele 1, 2 sau 3.

Informaţii despre carnetul de formulare T2M

Articolul 327 şi 328 din RVC

Formularul este imprimat într-una din limbile oficiale ale Comunităţii stabilită de autorităţile competente ale statului membru căruia îi aparţine nava de pescuit.

Formularele T2M sunt legate în perechi de câte 10 formulare, fiecare pereche fiind compusă dintr-un formular detaşabil şi o copie nedetaşabilă.

Fiecare formular are un număr de serie unică, imprimat atât pe original cât şi pe copie.

Carnetul de formulare T2M este emis, la cererea persoanei interesate, de biroul vamal comunitar care are în competenţă supravegherea portului de exploatare a navei de pescuit comunitară căreia îi este destinat.

Înainte de emiterea carnetului către persoana interesată, aceasta trebuie să completeze rubricile 1 şi 2 şi să semneze la rubrica 3 pe toate originalele şi copiile formularelor din carnet. Biroul vamal competent completează rubrica B de pe toate originalele şi copiile formularelor din carnet.

Autoritatea care are în competenţă înregistrarea navei de pescuit comunitară căreia îi este destinat

78

carnetul aplică ştampila sa în rubrica A pe toate originalele şi copiile formularelor. Carnetul are un termen de valabilitate de 2 ani începând de la data la care a fost emis.

Când toate formularele din carnet au fost utilizate sau la expirarea termenului de valabilitate, sau când nava pentru care a fost emis carnetul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute, carnetul trebuie să fie restituit fără întârziere biroului vamal care l-a emis.

AGENT ECONOMIC

Căpitanul navei de pescuit comunitare căreia i-a fost emis un carnet T2M completează rubrica 4, precum şi rubrica 6 dacă la bord se şi prelucrează produsele de pescuit, şi completează şi semnează declaraţia care figurează în rubrica 9 a originalului şi a copiei unui formular din carnet în timpul:

fiecărei transbordări de produse pe o navă de pescuit comunitară sau pe o navă-uzină comunitară care le va prelucra;

fiecărei transbordări de produse sau de mărfuri pe orice altă navă care le transportă direct, fără nici o prelucrare, cu destinaţia într-un port din teritoriul vamal al Comunităţii sau într-un alt port ca să fie, ulterior, trimise către teritoriul vamal al Comunităţii;

fiecărei debarcări de produse sau mărfuri într-un port din teritoriul vamal al Comunităţii;

fiecărei debarcări de produse sau de mărfuri într-un port ca să fie, ulterior, trimise către teritoriul vamal al Comunităţii;

Orice operaţie de prelucrare sau de transbordare a produselor mai sus menţionate trebuie să fie înregistrată în jurnalul de bord al navei.

Transbordările sunt indicate corespunzător în jurnalele de bord ale navelor implicate.

În timpul unei transbordări, originalul şi copia formularului T2M referitor la produse trebuie să fie corect completate şi semnate de cei doi căpitani implicaţi. Originalul formularului T2M este remis căpitanului navei pe care produsele sunt transbordate. Este posibilă o a doua transbordare.

VAMA

Atunci când un formular T2M şi toate produsele pe care acesta le acoperă sunt prezentate la un birou vamal, funcţionarii vamali completează şi vizează rubrica 13 şi trimit formularul T2M la biroul vamal care l-a emis.

79

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

80

7. Parte rezervată administraţiilor vamale

8. Anexe

- 8.1 Exemplu de contract de navlosire care implică subcontractare (de servicii de transport) şi navlosire parţială- 8.2 Manifestul încărcăturii – TC12 – Procedură şi autorizare- 8.3 Dovada statutului comunitar al autovehiculelor rutiere- 8.4 Dovada statutului comunitar al vagoanelor de cale ferată- 8.5 Lista autorităţilor competente pentru serviciile de linii regulate

Anexa 8.1 Exemplu de contract de navlosire care implică subcontractare (de servicii de transport) şi navlosire parţială

Navlosire parţială

81

Acest paragraf explică aspectele comerciale ale navlosirii parţiale, în special în sectorul transportului containerizat, precum şi implicaţiile în tranzitul comunitar.

1. Introducere

În transportul containerizat, navlosirea parţială este în general cunoscută sub numele de „navlosire de celule” (Slot Charter). O celulă este un compartiment al navei care corespunde dimensiunilor unui container sau ale unei unităţi containerizate. Se disting două tipuri de containere:

a) EVP (TEU eng.) = containere echivalente de 20 picioareb) EQP (FEU eng.) = containere echivalente de 40 picioare

2. Tipuri de navlosire de celule

Se disting două mari forme:a) navlosirea de celule obişnuită (Ordinary Slot Charter) şib) acordul de partajare a spaţiului navelor (Vessel Sharing

Agreement)

3. Navlosire de celule obişnuită

In cazul navlosirii de celule obişnuită, un navlositor (o linie navală) ia în chirie de la un armator (o altă linie navală care dispune de capacităţi excedentare pe o navă) un anume număr de celule. Navlositorul plăteşte (în mod normal) o sumă de bani pentru toate celulele luate în chirie, chiar dacă nu le va utiliza pe toate. Contractul de navlosire de celule obişnuită se incheie (în mod normal) la fiecare voiaj al navei.

4. Acordul de partajare a spaţiului navei

În acordul de partajare a spaţiului navei, două (sau mai multe)companii navale convin sa-şi pună la dispoziţie una alteia un număr determinat de celule pe nave sau pe itinerarii determinate. Aceste acorduri sunt în mod normal încheiate pe bază de reciprocitate şi companiile maritime nu-şi percep reciproc taxe pentru celulele pe care le împart.

5. Consecinţe comerciale

a) În afară de faptul că navlosirea de celule obişnuită presupune o plată (spre deosebire de partajarea spaţiului navei), aplicarea acestor două tipuri de navlosire este identică din punct de vedere juridic.

b) Sistemul funcţionează ca un contract de navlosire obişnuit, adică încărcătura este transportată în cadrul unui voiaj în numele navlositorului, pe baza propriilor sale conosamente şi manifeste. Armatorul emite un singur conosament care acoperă toate celulele utilizate şi nu câte un conosament pentru fiecare container sau lot. Cu excepţia declaraţiilor de mărfuri periculoase şi a altor declaraţii de acest fel, armatorul nu dispune de nici un document care să reprezinte diferitele

82

expedieri (partide de marfă expediate): expeditori, destinatari, conţinut, etc.

c) Mărfurile transportate în cadrul acordurilor de navlosire de celule sau de partajare a spaţiului navei sunt ca şi cum s-ar afla la bordul unei nave aparţinînd navlositorului.

d) Expeditorul/destinatarul nu trebuie obligatoriu să ştie sau sa fie informat că o parte a transportului a fost efectuat în cadrul unui contract de navlosire de celule sau de partajare a spaţiului navei.

e) Expeditorul/destinatarul primeşte un conosament emis de compania maritimă cu care a încheiat un contract de transport.

6. Consecinţe pentru tranzitul comunitar

În cazul acordurilor comerciale de navlosire parţială, fiecare companie maritimă poate acţiona ca principal obligat cu condiţia ca toate manifestele să fie conforme dispoziţiilor articolelor 447 şi 448 din RVC.

În plus, voletul „conosament maritim” al manifestului încărcăturii navei care transportă mărfurile trebuie să menţioneze, pentru atenţionarea autorităţilor competente din portul de destinaţie, că controalele de tranzit trebuie să fie efectuate pe baza manifestelor şi conosamentelor navlositorului.

7. Consecinţe pentru aprobarea liniilor maritime regulate

a) În cazul navlosirii parţiale, cererea de autorizare a unei linii maritime regulate se depune de persoana (cărăuş sau navlositor) care stabileşte linia regulată, de exemplu: determină nava sau navele care vor fi utilizate pe linia maritimă regulată şi fixează escalele, sau de reprezentantul său.

Autorităţile vamale pot cere orice document care poate fi folosit pentru aprecierea calităţii solicitantului şi mai ales contractul de transport (navlosire).

b) Exemple:Exemplul nr. 1:- Nava HMS Goodwill aparţine armatorului A care încheie un contract de navlosire pe un anume termen cu compania maritimă B (subînchiriere). Prin acest contract, A îşi pune nava la dispoziţia lui B.- B este responsabil cu gestionarea comercială a navei pe care a închiriat-o. El stabileşte porturile care vor fi deservite de nava sa (linie regulată). Ca să-şi asigure încărcarea la maximum a navei, B încheie cu C un acord de partajare a navei (navlosire parţială). Avem deci navlosire parţială: B concesionează lui C exploatarea comercială a unei părţi a navei HMS Goodwill şi păstrează exploatarea restului navei. Autorizarea de a opera linia regulate trebuie să fie cerută de B pentru nava HMS Goodwill.

83

Exemplul nr. 2:

Linia Navele Persoane răspunză-toare de stabilirea

liniei

Navlositori parţiali

1 2 3 4

Rotterdam-Felixstowe-Southampton-Anvers-LeHavre-Lisbonne-Leixoes-Vigo

Corvette şi

CaravelA

B: - pe Corvette: Southampton-Anvers-Le Havre-Lisbonne -pe Caravel: Southampton-Anvers-Le Havre-Lisbonne-VigoC: - pe Corvette: Rotterdam- Southampton-Anvers-Le Havre-Lisbonne -pe Caravel: Southampton-Anvers-Le Havre-Lisbonne- VigoD: - pe Corvette: Rotterdam- Southampton-Anvers - Le Havre- Lisbonne

Rotterdam-Felixstowe -Southampton-Anvers-LeHavre-Bilbao-Lisbon-Leixoes-Vigo

Douro B

A: Rotterdam-Felixstowe -Southampton-Anvers-Le Havre-BilbaoC: Southampton-Anvers-LeHavre-Bilbao-Lisbon-LeixoesD: Anvers-Le Havre-Bilbao- Lisbonne -Leixoes-Vigo

Rotterdam-Felixstowe-Southampton-Anvers-LeHavre-Lisbonne-Leixoes-Vigo

Angela J C

A: Rotterdam-Felixstowe-Southampton-Anvers-LeHavre-LisbonneB: Rotterdam-Southampton-Anvers-Le Havre-Lisbonne

D: Anvers-Le Havre-Lisbonne-Leixoes-Vigo

Rotterdam-Felixstowe-Southampton-Anvers-LeHavre-Bilbao-Lisbonne-Leixoes-Vigo

Goodwill D

A: Rotterdam-Felixstowe-Southampton-Anvers-LeHavre -LisbonneB: Rotterdam-Southampton-Anvers-LeHavre- Lisbonne

C: Anvers-LeHavre-Lisbonne-Leixoes-Vigo

In coloana 1 figurează linia cu diferitele porturi în care vor opri navele aferente liniei. Pentru acest serviciu se cere aprobarea „liniei regulate”.

În coloana 2 figurează navele aferente liniei. Ca să fie cuprinse pe aceeaşi cerere, trebuie ca navele să facă escale în diferitele porturi vizate în cerere.

În coloana 3 figurează numele persoanelor răspunzătoare pentru stabilirea liniei (porturi). Aceasta este persoana care va face cererea de autorizare si care trebuie sa-i informeze pe navlositorii parţiali (coloana 4) că linia are statut de linie regulată. Această persoană poate, de asemenea, să transporte mărfuri pe această linie.

În coloana 4 figurează navlositorii parţiali care au închiriat spaţii pe nava unui cărăuş. Aceste persoane nu trebuie să ceară autorizare dar trebuie să respecte, sau să le impună clienţilor lor să respecte procedurile

84

vamale care decurg, (conform statutului vamal al mărfurilor transportate) din caracterul regulat al liniei.

c) Conţinutul cererii şi al autorizaţiei de linie regulată31

Certificatul unui serviciu regulat de pescuit (anexa 42 a IPC) se completează cu respectarea următoarelor instrucţiuni:

General:Certificatul trebuie completat informatic sau utilizându-se o tehnică de procesare a datelor.Orice modificare ulterioară a certificatului poate fi efectută şi manual, cu cerneală şi majuscule şi va fi certificată întotdeauna de vamă (data, ştampila şi semnătura reprezentantului).

Rubricile:

Rubrica 1: Se va înscrie numele companiei navale sau numele reprezentantului şi adresa completă.

În cazul în care administrarea comercială a unui vas este împărţită între mai multe companii, pentru care sunt specificate porturile deservite, se va trece numele fiecărei companii navale implicate, sau a reprezentantului şi adresa completă.

În acest caz, fiecare companie navală implicată va fi responsabilă pentru un singur transport de serviciu regulat naval.

Rubrica 2: Se vor înscrie porturile de trecere pentru a urma o anumită rută. Numele fiecărui port este urmat de codul ISO aferent ţării (de exemplu Rotterdam (NL), Felixtowe (UK), Le Havre (FR)). Atunci când certificatul este emis pentru mai multe rute, fiecare rută trebuie să fie distinsă printr-un număr (de exemplu: 1. Rotterdam (NL) - Dover (UK) - Le Havre (FR), 2. Lisbon (PT) – Vigo (ES) – Bilbao (ES), etc.)

Rubrica 3: Se va înscrie numele navelor mandatare conform rutei specificate în rubrica 2. În cazul în care sunt mai multe rute specificate în rubrica 2, navele se vor diferenţia printr-un număr al rutei pe care o urmează (de exemplu: 1. HMS Neptune, HMS Goodwill, 2. HMS Corvette, 3. HMS Douro, etc.).

Rubrica 4: Se va înscrie numele unei navlositorului/lor (nu numele navei). Persoana care va solicita autorizaţia trebuie să menţioneze autorităţilor vamale numele navlosantului. Este de reţinut faptul că navlosantul nu este deţinătorul certificatului şi numele acestuia nu este trecut în rubrica 1.

31 Inlocuit prin Modificarea nr. 5 din 2004

85

Rubrica 5: Această rubrică trebuie datată şi semnată de către compania/ile navală/e sau de către reprezentanţii menţionaţi în rubrica 1.

Rubrica A: Numele Statelor Membre sunt urmate în paranteze de codul ISO al ţării: (BE), (CY), (DE), (DK), (EE), (ES), (FI), (FR), (GR), (IE), (IT), (LT), (LV), (MT), (NL), (PL), (PT), (SE), (SI), sau (UK).

Implementări:

Autorităţile vamale se vor asigura că, nu mai târziu de 30 Iunie 2006, toate certificatele sunt în acord cu instrucţiunile menţionate (de mai sus).

Anexa 8.2Manifestul maritim – TC12 – Procedură şi autorizare

Notă explicativă referitoare la utilizarea formularului TC12

A. Introducere

86

1. RVC (articolul 313, paragraful 2) prevede că, în cazul unei linii navale neregulate, statutul comunitar al oricăror mărfuri transportate pe mare trebuie să fie dovedit.2. Statutul comunitar al mărfurilor poate fi dovedit în principal cu manifestul companiei maritime, conform articolului 317a din RVC (articolul 10 al App II, Convenţie).3. Un astfel de manifest trebuie să fie certificat înainte de plecarea navei din port, de către vamă sau de compania navală, dacă aceasta are statut de expeditor agreat.4. Totuşi, din motive de logistică, manifestul nu este uneori disponibil pentru certificare la momentul plecării navei. În acest caz, o companie navală poate transmite electronic detaliile manifestului din portul de plecare, după plecarea navei către portul de destinaţie, astfel încât manifestul să fie disponibil în portul de destinaţie înainte de sosirea navei.5. Articolul 324e din RVC (articolul 18 din Apendicele II al Convenţiei) stabileşte dispoziţii, pe de o parte, pentru eliberarea ulterioară a manifestului pentru justificarea statutului comunitar al mărfurilor, şi pe de altă parte pentru transmiterea acestuia, prin sistemul electronic de schimb de date, în portul de destinaţie, cu respectarea anumitor condiţii.

B. Procedura de consultare

1. O companie navală internaţională care, fie are sediul într-o ţară, fie dispune acolo de un birou regional, poate cere autorităţilor competente ale acelei ţări autorizaţia de a folosi, în calitate de expeditor agreeat, simplificarea prevăzută la articolul 324e din RVC (articolul 18 din Apendicele II). Această companie stabileşte în cererea de autorizare lista tuturor ţărilor şi a tuturor porturilor de plecare şi de destinaţie pe care le are în vedere.Compania navală va trebui să indice, de asemenea, în această cerere numele reprezentanţilor săi în aceste porturi.

2. Autorităţile competente ale acelei ţări verifică dacă cererea îndeplineşte condiţiile vizate la articolul 324e paragraful 2 din RVC (articolul 18, paragraful 2, din Apendicele II). Dacă acestea sunt respectate, cererea este transmisă pentru aprobare, autorităţilor competente (enumerate în anexa B) din ţările pe teritoriile cărora sunt situate porturile de plecare şi de destinaţie.

3. În paralel, compania navală trebuie să ceară birourilor sale din fiecare port de plecare şi de destinaţie, să informeze autorităţile vamale din aceste porturi despre intenţia de a utiliza procedura simplificată şi un sistem electronic de schimb de date.

4. La primirea notificării prevăzute la paragraful 2 de mai sus, autorităţile competente ale ţărilor în care sunt situate porturile de plecare şi de destinaţie prevăzute avertizează autorităţile vamale naţionale din porturi să aştepte comunicarea menţionată la paragraful 3.5. Autorităţile vamale din porturile de plecare şi de destinaţie verifică, împreună cu birourile locale ale companiei maritime, dacă sunt îndeplinite condiţiile pentru utilizarea procedurii simplificate, şi, în special, dacă este

87

respectat criteriul referitor la un număr semnificativ de voiaje între ţări pe itinerariile recunoscute.6. La sfârsitul acestei proceduri de consultare, autorităţile vamale din porturile de plecare şi de destinaţie informează autorităţile competente din ţările dacă aceste porturi sunt dotate sau nu cu echipamente care să permită utilizarea unui sistem electronic de schimb de date şi dacă compania navală îndeplineşte sau nu condiţiile prevăzute de articolul 324e, paragraful 2 din RVC (articolul 18, paragraful 2, din Apendicele II al Convenţiei).7. În termen de 60 de zile de la data notificării, autorităţile competente ale ţărilor în care se situează porturile de plecare şi de destinaţie informează autorităţile competente responsabile pentru acordarea autorizaţiei despre acordul sau refuzul lor.8. Orice refuz trebuie să fie motivat.9. În cazul avizului favorabil sau în absenţa unui răspuns în termen de 60 de zile de la data notificării, autorităţile competente pentru autorizare vor proceda la eliberarea autorizaţiei.10. Autorităţile competente care au eliberat autorizaţia transmit o copie a acesteia autorităţilor competente (enumerate în anexa B) din ţările pe ale căror teritorii se află porturile de plecare şi de destinaţie prevăzute.

C. Autorizaţia

La finalizarea procedurii prevăzute la secţiunea B, autorităţile competente pentru autorizare emit companiei maritime o aprobare, după modelul prezentat în anexa A.

Autorizaţia poate fi revocată sau modificată conform dispoziţiilor legale în vigoare (articolul 9 din Cod, articolul 54 din Apendicele I al Convenţiei privind regimul de tranzit comun).

1. Scopul

Simplificarea se referă la transportul tuturor mărfurilor transportate de compania navală pe mare, între porturile statelor membre ale Comunităţii şi ale ţărilor AELS, enumerate în autorizaţie.

2. Documentaţia cerută pentru expediţii Dacă manifestul companiei navale este folosit ca dovadă a statutului comunitar al mărfurilor, acesta trebuie să evidenţieze cel puţin datele prevăzute de articolul 317a din RVC (articolul 10 din Apendicele II). Acestea cuprind următoarele indicaţii:

numele şi adresa completă a companiei navale; identitatea navei, locul şi data încărcării, locul descărcării mărfurilor, şi

pentru fiecare expediţie: referinţa la conosamentul maritim sau la un alt document comercial, numărul, natura, mărcile şi numerele coletelor, denumirea comercială uzuală a mărfurilor, care să conţină suficiente

detalii pentru a permite identificarea lor,

88

masa brută în kilograme, numerele de identificare ale containerelor, atunci când este cazul;

următoarele indicaţii referitoare la statutul mărfurilor: sigla „C” (echivalentă cu „T2L”) sau „F” (echivalentă cu „T2LF”), după

caz, pentru mărfurile al căror statut comunitar poate fi justifiat sigla „N” pentru celelalte mărfuri.

3. Procedura în portul de plecare

Compania navală întocmeşte manifestul care serveşte la justificarea statutului comunitar al mărfurilor cel mai târziu în ziua următoare plecării navei şi, în orice caz, înainte de sosirea navei în portul de destinaţie.

Compania navală transmite manifestul în portul de destinaţie, prin sistemul electronic de schimb de date.

La cerere, compania maritimă transmite manifestul autorităţilor vamale din portul de plecare, fie prin sistemul electronic de schimb de date fie pe suport de hârtie, dacă acestea nu dispun de mijloacele tehnice necesare recepţionării datelor pe cale electronică.

Autorităţile vamale competente din portul de plecare efectuează controale pe baza unei analize de risc.

4. Procedura în portul de destinaţie

Compania maritimă prezintă o copie a manifestului autorităţilor vamale din portul de destinaţie, fie prin sistemul electronic de schimb de date fie pe suport de hârtie, dacă acestea nu dispun de mijloacele tehnice necesare recepţionării datelor pe cale electronică.

Autorităţile competente din portul de destinaţie verifică statutul comunitar declarat, prin controale pe baza unei analize de risc, şi efectuând verificări împreună cu autorităţile competente din portul de plecare.

5. Infracţiuni/Nereguli

Compania navală trebuie să raporteze autorităţilor competente din porturile de plecare şi de destinaţie orice nereguli sau infracţiuni pe care le-a constatat. Ea este, de asemenea, obligată să contribuie la clarificarea infracţiunilor sau neregulilor constatate de autorităţile competente din porturile de plecare şi de destinaţie.Dacă în portul de destinaţie infracţiunile sau neregulile nu pot fi clarificate, autorităţile competente din acest port le vor notifica autorităţilor competente din portul de plecare şi, autorităţile care au eliberat autorizaţia astfel încât acestea să poată lua măsurile ce se impun.

6. Răspunderile companiei navale

89

Compania navală trebuie: să păstreză evidenţe corspunzătoare care să permită autorităţilor

competente să verifice operaţiunile din porturile de plecare şi de destinaţie;

să pună la dispoziţia autorităţilor competente orice documente relevante;

să se angajeze să fie pe deplin responsabilă în faţa autorităţilor competente pentru îndeplinirea obligaţiilor sale, precum şi pentru notificarea oricăror infracţiuni şi nereguli şi să contribuie la clarificarea lor.

ANEXA AModel de autorizaţie TC12

1.Titularul autorizaţiei .............................................(Numărul Autorizaţiei)

90

Autorizaţie pentru utilizarea procedurii simplificate prevăzută la articolul 324e din

RVC (articolul 18, Apendicele II al Convenţiei)

2. Ţările şi porturile de plecare la care se referă autorizaţia şi numele reprezentantului(ţilor) companiei navale

3. Ţările şi porturile de destinaţie la care se referă autorizaţia şi numele reprezentantului(ţilor) companiei navale

4. Alte informaţii

5. Autoritatea emitentă Ştampila

Numele: Data:

Adresa:

Ţara: (Semnatura)

91

ANEXA BLISTA AUTORITĂŢILOR COMPETENTE PENTRU CONSULTARE

Ţara Numele autorităţii Adresa autorităţii Punct de Contact(A) (B) (C) (D)

BELGIA Administration Centrale des douanes et accises Service Procedures

douanières, direction 10

Cite Administrative de l’ÉtatTour des finances, boîte n° 37Boulevard du Jardin Botanique, 501010 Bruxelles

DANEMARCA În Danemarca, diferitele birouri vamale locale sunt responsabile cu eliberarea autorizaţiei.

Lista numelor persoanelor responsabile şi numele şi adersele autorităţilor de care depind ele este aceeaşi cu a corespondenţilor locali pentru tranzit

publicată în anuarul „reţeaua tranzit”.FINLANDA Turun

Tulli/meriliikenneluvatPL 386

20101 TurkuMr Heimo PönkäTel.: +358-20-4924245Mobile: +358-40-3324245Fax: +358-20-4924017E-mail:Heimo.Ponka@tulli.fi

FRANŢA Direction generale desDouanes et Droits Indirects

23 bis, rue de l'UniversiteF – 75007 PARIS

Mme Chasseriau MaudTel. : +33-1- 44744621E-mail :maud.chasseriau@douane.finances.gouv.fr

GERMANIA OberfinanzdirektionHamburgZoll- undVerbrauchsteuerabteilung

AdresA poştală:Postfach 1132 4420432 Hamburg

Sediul:

D-na MeyerTel. : + 49-40-42820-1279Fax : + 49-40 42820-1329E-mail : Nancy.Meyer@ofdhh.bfinv.deD-na Wenske

Rödingsmarkt 220459 Hamburg

Tel. : + 49-40-42820-1282Fax: + 49-40-42820-1329E-mail :

Tanja.Wenske@ofdhh.bfinv.deGRECIA Ministry of Finance

Directorate GeneralOf Customs and Excise19th Division-1st Department

K. Servias 10101 84 AthensGreece

Tel. :0030210/3248832Fax :0030210/3225731e-mail :d19diadi@otenet.gr

ISLANDA Directorate of Customs Tryggvagötu 19101 REYKJAVÍKIceland

Hörður Davíð Harðarson; Ágúst Magnússon; Elín Sigurjónsdóttir; Jóhanna Gunnarsdóttir;Ástrós Guðlaugsdóttir

IRLANDA The Revenue Commissioners,CAP & Transit ProceduresBranch

5th Floor, Castle House,South Great Georges Street,Dublin 2,

Ireland

M. Gerard CullenTel.: 00353 1 6748961Fax: 00353 1 6772315E-mail: gcullen@revenue.ie

ITALIA32 AGENZIA DELLE DOGANEArea gestione tributaria e rapporti con

gli utenti.Ufficio regimi doganali e fiscali

Via Mario Carucci, 7100143 Roma

Rosanna LavuzzaPhone: 0039 06 50246040Fax: 0039 06 5001037e-mail: tributi.regimi @ finanze.it Mr. Giancarmine ChiarelloPhone: 0039 06 50245073

OLANDA În Ţările de Jos, diferitele birouri vamale locale sunt responsabile cu

eliberarea autorizaţiei.

Lista numelor persoanelor responsabile şi numele şi adersele autorităţilor de care depind ele este aceeaşi cu a corespondenţilor locali pentru tranzit

publicată în anuarul „reţeaua tranzit”.NORVEGIA Toll- og avgiftsdirektoratet Postboks 8122 Dep.

32 Modificat prin suplementul nr.5 din 25.11.2005

93

Driftsavdelingen/VFS 0032 OSLO

POLONIA

Urzÿd Celny w Gdynia ul. Polska 881-339 Gdynia

tel. +48.58.620.29.30

Urzÿd Celny w Szczecin ul. Energetyków 5570-952 Szczecin

tel. +48.91.462.34.71

PORTUGALIA Direcção- Geral das Alfândegas e dos Impostos Especiais sobre o ConsumoDirecção de Serviços de Regulação Aduaneira

Rua da Alfândega, nº 5 -r/c1149-006 LISBOA

Tel.: 351 218813879Fax: 351 218813984E-mail: dsra@dgaiec.min-financas.pt

SPANIA33 Agencia Estatal de Administración Tributaria Departamento de GestiónAduanera e II. EE

Avenida del LlanoCastellano, 1728034 - MADRID

Isabel Rodriguez Fernandez;Nicolás Campo Hernández;Pascual Tomas HernándezTel.: ++ 34 91 728 94 50; Fax : ++ 34 91 358 47 21E-mail : gesadu@aeat.es

SUEDIA Tullverket34 Box 850S-201 80 Malmo

Tullverket Mälardalsregionen Åke PerhultKvalitetssäkrings- och tillståndssektionen

Box 27311S-102 54 Stockholm

ake.perhult@tullverket.se

Tullverket ÖstersjöregionenFöretagsenheten - IKS

Box 153S-374 23 Karlshamn

ostersjo@tullverket.se

33 Modificat prin Modificarea nr.1 din 10.09.2004 34 Modificarea nr. 2 din 06.12.2004

94

Tullverket SkåneregionenFöretagsenhetenTullinformations- ochkvalitetssäkringssektionen

Box 850S-201 80 MALMÖ

skane@tullverket.se

Tullverket Västsvenska regionenKlareringssektion GöteborgKlar grp Gbg/ Anders Karp

S-404 85 Göteborg vastsvenska@tullverket.se

REGATUL UNIT AL

MARII BRITANII

HM Customs & ExciseCCTONational Simplifications Team

Custom HouseMain RoadHarwichEssex - CO12 3BE

Tel. : 00 44 1255 244700Fax : 00441255 554508ccto.od@hmce.gsi.gov.uk

SLOVENIA CARINSKA UPRAVAREPUBLIKE SLOVENIJE,GENERALNI CARINSKI URAD

SMARTINSKA 55SI - 1000 LJUBLJANASLOVENIJA

POLONIA Customs Chamber in Gdynia Izba Celna w Gdyni

UL. POLSKA 881- 339 GDYNIA

TEL +48.58.620.29.30

Customs Chamber in Szczecin Izba Celna w Szczecinie

UL. ENERGETYKOW 5570-952 SZCZECIN

TEL +48.91.462.34.71

REPUBLICA SLOVACĂ Nu se aplica -REPUBLICA CEHĂ Nu se aplica -

MALTA Ministry of FinanceCustoms DivisionTransit Branch

Custom HouseValletta CMR 02MALTA

Mr. Anthony BusuttilPhone: 00356 2225 1422; Fax: 00356 2165 1250e-mail: anthony.b.busuttil@gov.mt

CIPRU Customs Headquarters,Ministry of Finance

CornerM.Karaoli and Gr. Afxentiou,1096, Nicosia

Tel:+357 22 601651Fax:+357 22 302031E-mail:

95

headquarters@customs.mof.gov.cy

LETONIA

VIDKurzemes reģionālās iestādes muitas

pārvalde

Liepājas ielā 48,Kuldīga,LV-3300 Latvia

VIDRīgas muitas reģionālās

iestādes muitas pārvaldes

Citadeles ielā 1,Rīgā, LV-1010Latvia

VIDVidzemes reģionālās iestādes muitas

pārvaldes

Beātes ielā 49,Valmierā LV-4201Latvia

ESTONIA35 Tax and Customs Board Lokke 515176 TALLINN Estonia

Vadim Iljusin Tel: +372 696 7892Fax: +372 696 7733vadim.iljusin@emta.ee

LITUANIA Muitinės departamentasMuitinės procedūrų skyrius

Tranzito kontrolės poskyris

A. Jak.to g. 1/25LT-01105 Vilnius

Mr Audrius BudrysTel: +370 5 266 60 80; Fax: +370 5 266 60 14E-mail: a.budrys@cust.lt

UNGARIA Nu se aplica - -ROMANIA Autoritatea Naţională a Vămilor Str. Matei Millo, nr.13, sector 1,

Bucureşti

35 Modificat prin Modificarea nr.5 din 25.11.2005

96

Anexa 8.3

Dovada statutului comunitar al vehiculelor rutiere cu motor

În vederea determinării în mod uniform a statutului vamal al vehicolelor rutiere cu motor care circulă pe teritoriul Comunităţii, s-a convenit să se respecte următoarele reguli:

1. Reglementările privind circulaţia mărfurilor dintr-un punct în altul pe teritoriul vamal al Comunităţii sunt pe deplin aplicabile pentru circulaţia vehiculelor rutiere cu motor, vase de croazieră şi avioane de turism.

2. Termenul „circulaţie” nu vizează numai utilizarea vehiculelor pentru deplasarea în interiorul teritoriului vamal al Comunităţii, se foloseşte pentru toate mărfurile comunitare, pentru transferul de proprietate (livrare/achiziţie), de asemenea pentru transferul unui vehicul fără schimbarea proprietarului.

3. Articolul 313, paragraful 1 din RVC stipulează că: „Sub rezerva articolului 180 din Cod și a excepțiilor enumerate în alineatul (2) din prezentul articol, toate mărfurile de pe teritoriul vamal al Comunității se consideră mărfuri comunitare, cu excepția cazului în care s-a stabilit că ele nu au statut comunitar”. Această prezumţie se aplică şi la circulaţia vehiculelor.

4. Astfel, atunci când vehiculele sunt importate dintr-o ţară terţă şi puse în circulaţie fără să fie înmatriculate într-un stat membru, acestea pot fi expediate către un alt stat membru, în calitate de mărfuri comunitare pe baza prevederilor din articolul 313, paragraful 1. În ceea ce priveşte înmatricularea lor , aceste vehicule trebuie tratate la fel ca şi vehiculele fabricate în Comunitate.

5. În aceste condiţii, înmatricularea vehiculelor noi nu trebuie să depindă de dovada statutului comunitar al acestor vehicule.

6. În cazul apariţiei unor suspiciuni, autorităţile competente pot cere informaţii cu caracter de asistenţă mutuală. În acelaşi timp aceste cereri nu trebuie să îmbrace o formă de automatism.

7. În consecinţă vehiculele comunitare trebuie să poată circula în interiorul teritoriului vamal al Comunităţii în aceleaşi condiţii ca toate celelalte mărfuri comunitare. Nu este prevăzută nici o intervenţie a nici unui birou vamal.

8. Aceste reguli nu afectează dispoziţiile aplicabile în domeniul fiscal şi în special în relaţiile cu dispoziţiile referitoare la cerinţele înmatriculării în ţările de rezidenţă ale proprietarului.

9. Fără a prejudicia prevederile de mai sus, orice vehicul rutier cu motor înmatriculat într-o ţară membră UE este considerat ca având statut comunitar dacă:

a) documentul de înmatriculare al vehiculului este emis de autorităţile competente ale statului membru UE unde acest vehicul este introdus;

b) datele de înmatriculare ale acestui vehicul înscrise în documentul de înmatriculare şi eventual pe placa de înmatriculare, corespund exact caracteristicilor de mai jos, în funcţie de ţara de înmatriculare.

În alte cazuri, dovada statutului comunitar trebuie furnizată conform dispoziţiilor articolului 320, punctul b) al RVC.

10. Dovezi ale statutului comunitar ale vehiculelor cu motor ţinând cont de numărul de înregistrare (articol 320, punct a) din RVC):

Belgia: vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Belgia sunt considerate că au statut comunitar doar dacă:

1. certificatul de înmatriculare conţine pe pagina de titlu, ştampila de culoare roşie, având amprenta de mai jos:

(această ştampilă a fost utilizată până în octombrie 1993).

[ ŞTAMPILĂ ROŞIE ]

2. certificatul de înmatriculare are pe verso-ul Paginii nr.1, sigla T1, siglă aflată în stânga menţiunilor referitoare la regimul de admitere temporară;

98

(SPECIMEN DE CERTIFICAT DE INMATRICULARE)

3. certificatul de înmatriculare are, în locul detaliilor privind vehicolul, menţiunea „plaque marchand” sau „handelaarsplaat” sau „Händlerplatte”. Placuţa de înmatriculare are un grup de litere şi un grup de cifre compuse din următoarele combinaţii:

- plăcuţa pentru maşini:litera Z + 2 alte litere + 3 cifre.

- plăcuţa pentru motociclete:literele ZM + 1 altă literă + 3 cifre (dimensiuni diferite de alte inscripţii; literele în partea superioară, cifrele în partea inferioară).

- plăcuţa pentru remorci:literele ZU + 1 altă literă + 3 cifre.

Cifrele şi literele sunt de culoare verde pe fond alb. O vignetă autocolantă indicând anul trebuie să fie de asemenea aplicată într-un loc special prevăzut.

4. certificatul de înmatriculare are, în locul detaliilor privind vehicolul menţiunea „plaque d’essai” sau “proefrittenplaat” sau “Prüfungsplatte”. Placuţa de înmatriculare are un grup de litere şi un grup de cifre compuse din următoarele combinaţii:

- pentru maşini: literele ZZ + 1 altă literă + 3 cifre;- pentru motociclete: literele ZZM + 3 cifre (dimensiuni

diferite de alte inscripţii; literele în partea superioară, cifrele în partea inferioară).

- pentru remorci: literele ZZU + 3 cifre.Cifrele şi literele sunt de culoare verde pe fond alb. O vignetă autocolantă indicând anul trebuie să fie asemenea aplicată într-un loc special prevăzut.

99

CipruDirecţia de Transport Rutier din Cipru este informatizată din

01.01.1997. Toate documentele de înmatriculare eliberate după 2 ianuarie 1997 sunt listate la imprimantă, mai puţin cele referitoare la vehicule destinate exporturilor („EXPORT”) sau cele în tranzit („VISITOR”), care sunt încă întocmite manual şi numelele de pe plăcile de înmatriculare sunt diferite de alte vehicule.

a) Vehicule înmatriculate în Cipru cu titlu permanent

Toate vehiculele înmatriculate în Cipru cu titlu permanent au un număr de înmatriculare compus din una, două sau trei litere (alfabetul latin) şi un număr în serie între 1 şi 999. Fiecare vehicul are două plăcuţe: una în faţă pe fond reflectorizant alb, cealaltă în spate pe fond reflectorizant galben, literele şi cifrele apărând negre.

Pentru a determina statutul comunitar al majorităţii vehiculelor care au numere de înmatriculare de tipul LLNNN (de exemplu YW764) sau LLLNNN (de exemplu EAY857), trebuie verificate informaţiile corespondente ce se află în documentul de înmatriculare şi care sunt explicate în tabelul A.

b) Vehicule înmatriculate pentru diplomaţi (CD)

Vehiculele diplomatice au două numere de înmatriculare pe documentele de înmatriculare. Primul corespunde înmatriculării permenente. Al doilea număr indică faptul că vehiculul aparţine corpului diplomatic.Numărul de înmatriculare al vehiculelor diplomatice sunt formate dintr-o combinaţie de două cifre care indică codul ambasadei sau al Comisiei, urmate de literele „CD” şi de numărul alocat vehiculului de către ambasada sau Comisia în cauză.

Aceste vehicule circulă cu numerele de înmatriculare diplomatice atâta timp cât posedă statutul diplomatic, când îşi pierd acest statut ele vor circula cu înmatricularea permanentă. Statutul comunitar al acestor vehicule poate fi verificat consultând documentele lor de înmatriculare.

c) Vehicule înmatriculate cu titlu temporar: vehicule turistice (Vizitatori – V) sau vehicule destinate exportului

Vehiculele înmatriculate în Cipru pentru turişti sau cele destinate exportului nu au statut comunitar. Numărul lor de înmatriculare se prezintă în felul următor:

Explicaţii

a) Turişti: NNNNVNN (de exemplu 1604V04) N corespunde unei cifreb) Exporturi: ENNNNN ( de exemplu E11234) E corespunde unei litere

100

Tabel AInformaţii (indicaţii fiscale)(în romana şi în greacă aşa cum apar pe documentele de înmatriculare)

Forma posibilă a informaţiilor, cu traducere în română

1 Drepturi vamaleTελωνειακóξ Δασμόξ

Exonerare, Drepturi partial plătite, Drepturi plătiteΠΛHPHΣ AΠAΛΛAΓH, MEPIKH AΠAΛΛAΓH,KATABΛHΘHKE

2 Codul de exonerare al dreptuluiK.E Δαδμώv (Kωδtkόξ Eξαipεσηξ Δαδμώv)

01.01,01.18,01.19,07.02,07.03,07.05,07.06,07.07,11(4)α, 11(4)β, 11(4)µ

Notă: numai informaţiile de la punctul 1, figurează pe certificatele de înmatriculare completate manual.

Republica cehă:

1. Se consideră că vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica cehă au caracter comunitar dacă înmatricularea lor îndeplineşte una din condiţiile următoare:

Placă dreptunghiulară albă are o inscripţie cuprinsă între 5 şi 7 caractere (cel puţin o literă şi o cifră) de culoare neagră (de exemplu: 1K3 2246). Prima literă corespunde departamentului teritorial. Vehiculele cu motor speciale, de asemenea tractoarele agricole sau forestiere au o placă dreptunghiulară pe fond galben.

Vehiculele rutiere cu motor sunt în circulaţie cu plăci cu numere albe, afişând serii mai vechi formate dintr-o combinaţie de două sau trei litere şi de patru cifre, grupate în perechi separate de liniuţe de culoare neagră pe fond alb (de exemplu: CHA 63-46). Camioanele, autobuzele şi remorcile înmatriculate cu serii mai vechi au o placă dreptunghiulară pe fond galben.

Placă dreptunghiulară albă pe care inscripţia apare neagră, având un câmp roşu în care figurează data expirării, utilizată de vehicule destinate exportului.

Placă dreptunghiulară albă specială unde inscipţia de culoare verde este compusă din litera „V” urmată de patru cifre (vehicole de colecţie).

Placă dreptunghiulară albă specială utilizată pentru înmatriculare permanentă, unde inscripţia de culoare verde este compusă din cinci până la şapte caractere, primul caracter fiind o literă şi corespunde departamentului, celelalte fiind cifre arabe.

Placă dreptunghiulară albă specială utilizată pentru vehicule în probe cu inscripţia de culoare verde , compusă din cinci caractere prima fiind „F” urmată de patru cifre.

2. Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica cehă nu sunt considerate că au caracter comunitar atunci când au o placă metalică

101

dreptunghiulară albastră având literele „DD” sau „XX”, urmate de cinci caractere, litere de tipar şi cifre, de culoare galbenă (corpuri diplomatice sau misiuni străine), exceptând cazurile în care statutul comunitar este atestat de documente însoţitoare.

Danemarca:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Danemarca se consideră că au caracter comunitar atunci când în partea inferioară a certificatului de înregistrare figurează următoarea menţiune:„IKKE TOLDDOKUMENT VED OMREGISTRERING” (în traducere: nu trebuie prezentat nici un document vamal în caz de schimbare a proprietarului).

Germania:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica Federală Germană se consideră că au caracter comunitar atunci când au o placă de înmatriculare dreptunghiulară unde inscripţia este o combinaţie de două grupe de litere şi de o grupă de cifre (ex. BN-JJ 390 sau K-AX 8495) şi atunci când s-a eliberat un document de înmatriculare german pentru vehiculul în cauză.

Estonia:Vehiculele rutiere cu motor sunt înmatriculate în Estonia pe baza regementărilor în vigoare. Numărul de înmatriculare este format dintr-o combinaţie de trei litere şi de trei cifre. Începând cu 1 mai 2004 partea stângă a plăcii de înmatriculare are sigla „EST”.

Grecia:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica elenă se consideră că îndeplinesc în Grecia prevederile articolelor 9 şi 10 al Tratatului Comunităţii Europene Economice, atunci când au o placă de înmatriculare dreptunghiulară de culoare albă unde inscripţia este o combinaţie de două litere şi patru cifre (de ex. BA 7876) sau numai şase cifre ( de ex. 237.568 – plăci mai vechi care sunt încă în vigoare ) iar documentul lor de înmatriculare este formularul T – 01 – 19.

Nu se consideră că au statutul comunitar atunci când pe placa de înmatriculare sunt inscripţiile:a) literele CD sau ΔΣ (corpuri diplomatice) înaintea numerelor (culoare verde)b) literele ΞA (misiune străină) înaintea numerelor (culoare galbenă)c) literele EX (admitere temporară) înaintea numerelor (culoare albă).

Spania:1. Placa de înmatriculare a vehiculelor rutiere cu motor este o combinaţie de două grupe de litere (prima grupă corespunde regiunii teritoriale, ex. MA - Malaga, M – Madrid; a doua grupă este formată din

102

una sau două litere) şi un grup de cifre (de la 0000 la 9999) aflate între cele două grupe de litere (ex.MA–6555–AT).

Sunt în circulaţie vehicule rutiere cu motor cu placi de înmatrculare mai vechi formate dintr–o combinaţie de una sau două litere şi de maximum şase cifre, ex. M–636.454.

Din octombrie 2002, vehiculele rutiere cu motor au o placă de înmatriculare compusă din patru cifre urmate de trei litere fără a se indica provincia (ex. 4382 BRT).

Vehiculele cu motor înmatriculate în Spania, conform celor mai sus menţionate sunt considerate că au statut comunitar.

2. Nu au statut comunitar vehiculele cu motor înmatriculate în Spania care au următoarele inscripţii:– CD, CC– placă turistică unde inscripţia este o combinaţie de două grupe

de cifre (prima cuprinsă între 00 şi 99; a doua cuprinsă între 0000 şi 9999) şi o grupă de litere (una sau două în funcţie de caz). Toate grupele sunt separate de o liniuţă. Ex : 00–M–0000.

– pentru a fi vizibilă data limită de valabilitate a permisului de circulaţie temporară, placa turistică are o bandă verticală de culoare roşie de 3 cm pe care figurează ultimele două cifre ale anului cu data limită, de culoare albă (prima cifră deasupra celei de–a doua cifre) şi luna în cifre romane (dedesubtul cifrelor). Ex.: 00–M–0000– 86–VI

Franţa:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Franţa se consideră că au statut comunitar exceptând cazurile în care sunt înmatriculate cu inscripţiile următoare:– CMD, CD, C, K (statut diplomatic sau asimilate)– TT (sejur temporar)– IT (sejur temporar)– WW (garaj).

Irlanda:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Irlanda sunt considerate ca având statut comunitar numai dacă ele sunt înmatriculate într-o serie alta decât seria ZZ şi documentul de înregistrare (Registration card) nu poartă menţiuni speciale în materie vamală (de ex. Menţiunile făcând referiri la „Revenue Commissioners” )Această menţiune este întotdeauna însoţită de ştampilă vamală.

Italia:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Italia se consideră că au statut comunitar cu excepţia:1. Sunt înmatriculate cu una din inscripţiile speciale următoare:

103

– E E (Escursionisti Esteri)– C D (Corpo Diplomatico)

2. Dacă placa de înmatriculare conţine cuvântul “PROVA”;3. Dacă placa de înmatriculare are sigla “SO” şi dacă în plus

documentul de înmatriculare (libretto di circolazione) are următoarea menţiune:“vehicolo soggetto a formalita doganali nel caso di transferimento di proprieta o di transferimento di residenza del proprietario dal territorio di livigno ad comune. Produrre documento doganale al p.r.a. di Sondrio.”

Letonia 36 : Vehiculele rutiere cu motor înregistrate în Republica Letonia se consideră că au statut comunitar atunci când au o placă de înmatriculare dreptunghilară albă care are înregistrări compuse dintr-o combinaţie de două litere negre şi o combinaţie de cifre (de la unu până la patru cifre, ex. EP-6037) (dar pot fi doar litere sau doar cifre) şi de asemenea li s-au eliberat un document de înregistrare letonian. De la 1 mai 2004 au steagul UE pe fond albastru cu 12 steluţe şi două litere negre (LV) pe partea dreaptă.

Lituania:Vehiculele rutiere cu motor înregistrate în Lituania se consideră că au statut comunitar exceptând cazurile:1. Dacă sunt înmatriculate în calitate de vehicule care aparţin

corpurilor diplomatice şi sunt dotate cu o placă dreptunghiulară cu o inscripţie formată din litere şi/sau cifre albe pe un fond reflectorizant verde înconjurat de un chenar alb. Vehiculele rutiere cu motor care au plăci de înmatriculare de acest tip pot avea sau nu statut comunitar. Statulul lor nu poate fi determinat decât consultând documentele de înmatriculare.

2. Dacă sunt înmatriculate cu titlu temporar şi poartă plăci de înmatriculare temporare de tipul următor:

- placă dreptunghiulară care conţine o combinaţie de litere şi / sau cifre roşii pe un fond reflectorizant alb înconjurat de un chenar roşu (plăci de înmatriculare temporare predate la finele importului sau exportului),

- placă dreptunghiulară formată dintr-o combinaţie de litere şi / sau cifre roşii pe un fond reflectorizant alb întărit de o bandă albastră pe latura stângă şi înconjurat de un găitan roşu. Ultimele două cifre ale acestei combinaţii corespund cu ultimele două cifre ale anului de expirare a înmatriculării. Banda albastră a plăcii de înmatriculare are drapelul lituanian şi literele albe “LT” (plăcuţe de înmatriculare temporară eliberate vânzătorilor de vehiculele rutiere cu motor).

Vehiculele rutiere cu motor care au plăci de înmatriculare temporare pot să nu aibă statut comunitar. Acest statut poate fi verificat numai consultând documentele de înmatriculare.

36 Modificat prin Modificarea nr.1 din 10.09.2004

104

Luxemburg:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Luxemburg se consideră că au statut comunitar, exceptând:- dacă cartea de înmatriculare (carte gri) are menţiunea:

“DOUANE – ADMISSION TEMPORAIRE Duties when sold”.

Ungaria 37 :

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Ungaria se consideră că au statut comunitar dacă nu au fost înregistrate sub una din următoarele serii speciale:

DT, CK, CD (Statut diplomatic si similar)C, V (admitere temporară)E (provizoriu)

Malta:

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Malta se consideră că au statut comunitar dacă au două plăci de înmatriculare dreptunghiulare.

Una este fixată în faţa vehiculului, cealaltă în spate, ele sunt poziţionate astfel încât literele şi cifrele sunt verticale.Înmatricularea poate avea forma a trei combinaţii: numeric, alfabetic, alfanumeric.

Placa de înmatriculare are litera “M”, emblema UE (stele galbene) este situată deasupra, cu o hologramă dedesubtul căreia este inscipţia plăcii.

Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Malta nu trebuie să fie considerate că au statut comunitar atâta timp cât au plăci de înmatriculare cu una din combinaţiile următoare:

CD* *** DIPLOMAŢITRIAL RN*** IMPORTATORI DE VEHICOLE CU MOTORDDV *** MEMBRI IMPORTANŢI AI CORPURILOR

DIPLOMATICEPRO*** PROTOCOALEDMS*** MISIUNI DIPLOMATICE*** **X EXPORTURI PRIN NEGOCIATORITF* *** EXONERARE DE IMPOZITGV* *** VEHICULE ALE GUVERNULUIGM ** VEHICULE ALE MINISTERULUI

Olanda:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Olanda au statut comunitar exceptând situaţiile în care documentul de înmatriculare (denumit “kentekenbewijs”) are una din următoarele forme:

37 Informatii introduse prin Modificarea 1 din 10.09.2004

105

1. “Kentekenbewijs” care are literele “BN” sau “GN” combinate cu două grupe de două cifre (ex.:12-BN-14, GN-33-01, 88-91-BN).

2. “Kentekenbewijs” are un număr de înregistrare format dintr-un grup de două litere, urmate de un grup de două cifre şi de litera D (ex.: PD-21-D).

3. “Kentekenbewijs” are literele CD, CD-J, CD-A (ex.: CD-121, CD-J-58).

4. “Kentekenbewijs” cu numărul de înregistrare format:a) din literele RC urmate de un grup de două, de trei sau de

patru cifre (ex.:RC-81, RC-1214) sau b) din literele AFC urmate de un număr de 5 cifre, număr

cuprins între 79.000 şi 99.999 (ex.: AFC-81783).5. “Kentekenbewijs” cu o combinaţie de cifre şi litere de forma:

de la ZZA001 la ZZT999 pentru maşini şide la ZZX001 la ZZZ999 pentru motociclete.

Polonia:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Polonia se consideră că au statut comunitar:- dacă au o placă dreptunghiulară cu înmatricularea constând

într-o combinaţie de litere şi cifre (până la şapte elemente, din care cel puţin o literă) de culoare neagră pe un fond reflectorizant alb sau galben (vehicole de colecţie), caractere de culoare roşie pe fond reflectorizant alb (vehicole în probe), caractere de culoare albă pe fond reflectorizant albastru (statut diplomatic sau asimilat) sau caractere de culoare albă pe fond negru (plăci mai vechi, dar încă în vigoare) şi

- dacă li s-a elibarat un document de înmatriculare polonez.

Portugalia:

1. Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Portugalia se consideră că au statut comunitar dacă au o placă de înmatriculare dreptunghiulară de culoare albă, pe care inscripţia este o combinaţie de două litere şi patru cifre negre separate în perechi prin liniuţe (ex.: AB-32-46). Documentul de înmatriculare este formularul “LIVRETE 1227”.

2. Totuşi vehiculele rutiere cu motor care sunt înzestrate cu o placă de asemenea dreptunghiulară de culoare albă având lierele CD, CC sau FM aparţinând diverselor corpuri diplomatice pot avea sau nu, statut comunitar. Acest statut nu poate fi verificat decât consultând documentele lor de circulaţie.

Slovenia:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Slovenia se consideră că au statut comunitar dacă au o placă dreptunghiulară care are un cod de înmatriculare alfanumeric (corespunzând regiunilor) (de la trei la

106

şase litere sau o combinaţie de litere şi cifre) şi cu un document de înmatriculare sloven care le-a fost eliberat.

Republica slovacă 38 : 1. Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Republica Slovacă au statut comunitar, dacă numerele lor de înregistrare au una din următoarele serii speciale:

- o placă de înmatriculare dreptunghiulară, de culoare albă, care poartă o inscripţie formată din două literă şi cinci caractere negre (trei numere şi o pereche de litere) separate printr-o liniuţă (Ex.: BA-858BL). Prima pereche de litere corespunde regiunii. Al doilea grup de caractere, după liniuţă, poate fi format din 5 litere, sau litere la primele 4 caractere şi o cifră la al 5-lea caracter sau litere la primele 3 caractere şi cifre la al 4 lea şi al 5-lea caracter. Vehiculele de stradă motorizate sunt, de asemenea, în circulaţie cu plăcuţe de numere albe provenind din seriile anterioare formate din combinaţia a 2 sau 3 litere şi 4 numere pereche în negru, separate de o liniuţă (de exemplu: BA 12-23);- placuţa specială rectangulară cu număr alb cu numere roşii pe două linii. Prima linie constă din 2 litere corespondente departamentului teritorial şi a doua linie constă din litera “M” urmată de 3 cifre. După litera “M” poate fi adăugată altă literă de asemenea. Astfel de plăcuţe sunt utilizate pentru vehiculele noi fabricate, vehiculele noi cumpărate sau vehiculele folosite pentru teste.- plăcuţa specială rectangulară cu număr galben cu numere negre pe două linii. Prima linie constă din 2 litere corespondente departamentului teritorial şi a doua linie constă din litera “V” urmată de 3 cifre. După litera “V” poate fi de asemenea adăugată altă literă. Astfel de plăcuţe pot fi utilizate pentru vehiculele înregistrate pentru export. În colţul din dreapta este câmpul cu data de expirare;- plăcuţa specială rectangulară cu număr galben având cifre roşii pe două linii. Prima linie constă din 2 litere corespunzătoare departamentului teritorial şi a doua linie constă din litera “H” urmată de 3 cifre. După litera “H” poate fi adăugată de altă literă de asemenea. Astfel de plăcuţe pot fi utilizate pentru vehicule istorice;- plăcuţă specială rectangulară cu număr alb având cifre albastre pe două linii. Prima linie constă din 2 litere corespunzătoare departamentului teritorial şi a doua linie constă din litera “S” urmată de 3 cifre. După litera “S” poate fi adăugată de asemenea altă literă. Astfel de plăcuţe pot fi utilizate pentru vehicule folosite în sport;- plăcuţă specială rectangulară cu număr alb având cifre verzi pe două linii. Prima linie constă din litera “C” posibil urmată de altă literă şi a doua linie constă din 5 cifre. Astfel de plăcuţe pot fi utilizate pentru vehicule individual importate către

38 Introduse prin Modificarea 1 din 10.09.2005

107

Republica Slovacia la care eligibilitatea tehnică nu a fost aprobată încă, sau pentru alte vehicule.

2. Totuşi, vehiculele motorizate care poartă o plăcuţă rectangulară albastră, având literele “EE” sau “ZZ” urmate de 5 numere în galben, care aparţin unor corpuri diplomatice sau misiuni străine şi care au sau n-au statut comunitar. Statutul comunitar poate fi verificat doar prin consultarea documentaţiei lor.

Finlanda:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Finlanda se consideră că au statut comunitar, excepţie făcând cele care sunt înmatriculate temporar pentru export (înmatriculare pentru export), caz în care au o placă de înmatriculare formată dintr-o literă şi maximun patru cifre de culoare neagră pe un fond reflectorizant alb. Pe aceste plăci de înmatriculare se menţionează pe marginea lor dreaptă, anul şi luna expirării înmatriculării cu caractere albe pe fond reflectorizant roşu.Nu se consideră că au caracter comunitar vehiculele cu motor, dacă acestea au:

1. O placă de transport care conţine o literă şi maximum patru cifre, caracterele fiind roşii pe un fond alb reflectorizant;2. O placă de probă pe care se află menţiunea “KOE” (= probă) cu caractere negre aliniate vertical, de asemenea o literă şi maximum trei cifre pe un fond reflectorizant galben.

Suedia:Vehiculele rutiere cu motor înmatriculate în Suedia se consideră că au caracter comunitar exceptând cazul în care sunt înmatriculate temporar pentru export (înmatriculare pentru export), caz în care au o placă de înmatriculare cu caractere albe pe un fond roşu. Data de expirare (an, lună, zi) a înmatriculării temporare figurează la dreapta şi la stânga plăcii de înmatriculare. Pe de altă parte, un document special este eliberat proprietarului, precizând tipul de înmatriculare temporar.

Celelalte vehiculele rutiere cu motor înmatriculate temporar se consideră că au statut comunitar.

Regatul Unit:Vehiculele rutiere cu motor, înmatriculate în Regatul Unit se consideră că au cstatut comunitar dacă placa de înmatriculare conţine informaţiile următoare şi dacă documentele sau certificatele de înmatriculare nu au menţiunile “Customs restriction” sau „Customs concession” sau “Warning: Custom duty and tax have not been paid on this vehicle”. Pe placa de înmatriculare din faţa vehiculului caracterele sunt negre pe fond alb. Pe placa de înmatriculare din spatele vehicolului caracterele sunt negre pe fond galben.

Marea Britanie

108

Înainte de 01 septembrie 2001:O literă urmată de un număr în serie până la 999, urmate de o combinaţie de până la 3 litere sau inversul acestei secvenţe (de ex.: E 380 RPW, TEC 504 R).După 1 septembrie 2001.Două litere urmate de două cifre, urmate apoi de trei litere: (de ex: BD51 SMR, LF03 OAD).

Irlanda de Nord3 litere şi până la 4 cifre (ex.: CDZ 1277).

Insula ManO literă, caracterele MN urmate de un număr în serie între 1 şi 999, apoi altă literă (ex.: BMN 820 A).

JerseyLitera J apoi un număr în serie de până la 5 cifre (ex.: J 41821).

GuerneseyUn număr de până la 5 cifre.

AlderneyAY şi un număr de până la 4 cifre ( ex.: AZ 138).

ROMANIAÎn România există trei feluri de înmatriculari a vehiculelor rutiere, respectiv permanentă, temporară şi pentru corpul diplimatic.Se consideră că vehiculele rutiere înmatriculate permanent în România au statut comunitar.Placile pentru inmatricularea permanenta a vehiculelor rutiere au urmatoarea structura: LL NN XXX, unde LL este indicativul judetului, format din una sau doua litere, NN este prima parte a numarului de ordine de la 01 la 99 si XXX este a doua parte a numarului de ordine, format din trei litere de la AAA la ZZZ.Placa are suportul din aluminiu si fondul reflectorizant de culoare alba, iar literele si cifrele sunt de culoare neagra si sunt insotite de un certificat de inmatriculare pentru vehiculul in cauza.

Se considera ca vehiculele rutiere inmatriculate temporar sau pentru corpul diplomatic nu au statut comunitar, exceptand cazurile in care caracterul comunitar este atestat de documente insotitoare.

Plăcile pentru înmatricularea temporară se atribuie autovehiculelor şi remorcilor care sunt de provenienţă străină şi beneficiază de regimul de admitere temporară sau pentru vehiculele destinate exportului.Plăcile pentru înmatricularea temporară a vehiculelor rutiere au următoarea structură: LL NNNNNN F, unde LL este indicativul judeţului, format din una sau două litere, NNNNNN este numărul de ordine de la 101 la 999999 şi F este o fracţie pe find roşu având la luna şi anul în care expiră înmatricularea, exprimate fiecare prin două cifre.

109

Placa are suportul din aluminiu şi fondul reflectorizant de culoare albă, iar literele şi cifrele sunt de culoare neagră şi sunt însoţite de un certificat de înmatriculare pentru vehiculul în cauză. Nu există înscrise în certificat menţiuni speciale pentru evidenţierea provenienţei din UE sau din afara acesteia.

Plăcile pentru înmatricularea vehiculalor rutiere aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic care îşi desfăşoară activitatea în România au următoarea structură: indicativul CD, CO sau TC, după caz şi numărul de ordine format din câte două grupuri de 3 cifre.Placa este pe fond reflectorizant de culoare albă iar literele şi cifrele sunt de culoare albastră şi sunt însoţite de un certificat de înmatriculare pentru vehiculul în cauză.

11. Atunci când caracteristicile de înmatriculare a unui vehicul rutier cu motor, pe baza prevederilor indicaţiilor din paragraful 10, îl fac să fie considerat că nu are statut comunitar, cel interesat poate totuşi justifica statutul comunitar al unui vehicol prin prezentarea unui document T2L sau a unui document echivalent, conform dispoziţiilor articolului 320 al RVC.

110

Anexa 8.4 Dovada statutului comunitar al vagoanelor de cale ferată Pentru aplicarea articolului 321 din RVC, numărul de cod şi marca proprietarului figurează în tabelul următor:

ŢARA NR. DE COD MARCA PROPRIETARULUI(INITIALELE)

Belgia 88 BRepublica Cehă 54 CDCipru Nu se aplicaDanemarca 86 DSBGermania 80 DBEstonia 26 EVRGrecia 73 CHSpania 71 RENFEFranţa 87 SNCFIrlanda 60 CIEItalia 83 FSLetonia 25 LDzLituania 24 LGLuxemburg 82 CFLUngaria39 55

43MAVGYSEV

Malta Nu se aplicaŢările de Jos 84 NSAustria 81 ÖBBPolonia 51 PKPPortugalia 94 CPSlovenia 79 SŽRepublica slovacă

56 ŽS

Finlanda 10 VRSuedia 74 SJRegatul Unit al Marii Britanii

70 BR (în afara cazului când numărul vagonului este urmat de litera P)

Romania 53 CFR

39 Introduse prin Modificarea 1 din 10.09.2004

111

112

ANEXA 8.540

LISTA AUTORITĂŢILOR COMPETENTE PENTRU SERVICIILE NAVALE REGULATE

Ţara Numele autorităţii Adresa autorităţii Punct de Contact(A) (B) (C) (D)

BELGIA Administration Centrale des douanes et accises Service Procedures

douanières, direction 10

Cite Administrative de l’ÉtatTour des finances, boîte n° 37Boulevard du Jardin Botanique, 501010 Bruxelles

DANEMARCA În Danemarca, diferitele birouri vamale locale sunt responsabile cu eliberarea autorizaţiei.

Lista numelor persoanelor responsabile şi numele şi adersele autorităţilor de care depind ele este aceeaşi cu a corespondenţilor locali pentru tranzit

publicată în anuarul „Reţeaua Tranzit”.FINLANDA Turun

Tulli/meriliikenneluvatPL 386

FI-20101 TurkuMr Heimo PönkäTel.: +358-20-4924245Mobile: +358-40-3324245Fax: +358-20-4924017E-mail: Heimo.Ponka@tulli.fi

FRANŢA Direction generale desDouanes et Droits Indirects

23 bis, rue de l’UniversiteF – 75007 PARIS

Mme Chasseriau MaudTel : +33-1- 44744621Fax: +33-1-4474 4940E-mail :maud.chasseriau@douane.finances.gouv.fr

GERMANIA OberfinanzdirektionHamburg

Postal address:Postfach 1132 44

Ms.MeyerTel : + 49-40-42820-1279

40 Introdusa prin Modificarea 4/2005

Zoll- undVerbrauchsteuerabteilung

20432 HamburgResidential address:Rödingsmarkt 220459 Hamburg

Fax : + 49-40 42820-1329E-mail : Nancy.Meyer@ofdhh.bfinv.deMs. WenskeTel : + 49-40-42820-1282Fax: + 49-40-42820-1329E-mail :Tanja.Wenske@ ofdhh.bfinv.de

GRECIA Ministry of FinanceDirectorate GeneralOf Customs and Excise19th Division-1st Department

K. Servias 10101 84 AthensGreece

Tel :0030210/3248832Fax :0030210/3225731e-mail :d19diadi@otenet.gr

IRLANDA The Revenue Commissioners,CAP & Transit ProceduresBranch,

Revenue GovernmentBuildingsCustoms Unit 1St. Conlons RoadNenaghCo. Tipperary

Mr. John SherlockTel.: 00353-67-63440Fax: 00353-67-44126e-mail: jsherloc@revenue.ie

ITALIA AGENZIA DELLE DOGANEArea gestione tributaria e rapporticon gli utenti.Ufficio regimi doganali e fiscali

Via Mario Carucci, 7100143 Roma

Rosanna LavuzzaPhone: 0039 06 50246040Fax: 0039 06 5001037e mail: dogane.tributi.regimi@finanze.itMr. Giancarmine ChiarelloPhone: 0039 06 50245073

LUXEMBURG - - -

OLANDA Belastingdienst DouaneRotterdam

Kantoor Laan op ZuidTeam 2 KlantcoördinatiePostbus 50966NL – 3007 BJ Rotterdam

Tel. (0031) 10 290 4970Fax: (0031) 10 290 4705

114

AUSTRIA - - -

PORTUGALIA Direcção- Geral dasAlfândegas e dos ImpostosEspeciais sobre o ConsumoDirecção de Serviços deRegulação Aduaneira

Rua da Alfândega, nº 5 -r/c1149-006 LISBOA

Director telephone: 351 218813890Fax: 351 218813984E-mail:dsra@dgaiec.min-financas.pt

SPANIA Agencia Estatal deAdministración TributariaDepartamento de GestiónAduanera e II. EE.

Avenida del LlanoCastellano, 1728071 - MADRID

Isabel Rodríguez FernandezNicolás Campo HernándezLola Gines PerezPhone: ++ 34 91 728 98 58Fax : ++ 34 91 358 47 21e-mail : gesadu@aeat.es

SUEDIA Tullverket NedreNorrlandsregionenFöretagsenheten

Box 796S-851 22 Sundsvall

nedrenorrland@tullverket.se

Tullverket MälardalsregionenÅke PerhultKvalitetssäkrings- ochtillståndssektionen

Box 27311S-102 54 Stockholm

ake.perhult@tullverket.se

Tullverket ÖstersjöregionenFöretagsenheten - IKS

Box 153S-374 23 Karlshamn

ostersjo@tullverket.se

Tullverket SkåneregionenFöretagsenhetenTullinformations- ochkvalitetssäkringssektionen

Box 850S-201 80 MALMÖ

skane@tullverket.se

Tullverket Västsvenska regionenKlareringssektion GöteborgKlar grp Gbg/ Anders Karp

S-404 85 Göteborg vastsvenska@tullverket.se

MAREA HM Customs & Excise Custom House Mr Patrick Parsons

115

BRITANIE CCTONational SimplificationsTeam

Main RoadHarwichEssex - CO12 3PG

Tel: 00 44 1255 244894Fax: 00 44 1255 244784e-mail:ccto.general@hmce.gsi.gov.uk

SLOVENIA CARINSKA UPRAVAREPUBLIKE SLOVENIJE,GENERALNI CARINSKIURAD Sektor za carinske in davěne postopke

ŠMARTINSKA 55SI - 1000 LJUBLJANASLOVENIJA

Ms. Branka SrsenTel.: +386-1-4783878Fax: +386-1-4783904e-mail: Branka.Srsen@gov.si

POLONIA Customs Chamber in GdyniaIzba Celna w Gdyni

Ul. Polska 881-339 Gdynia

tel.+48.58.620.29.30Fax: +48-58-621 0554e-mail:dyrektor@gdy.mofnet.gov.pl

Customs Chamber in SzczecinIzba Celna w Szczecinie

Ul. Energetyków 5570-952 Szczecin

tel.+48.91.462.34.71Fax: +48-91-480 5801e-mail:ic.szczecin@szc.mofnet.gov.plsekretariat.icszczecin@szc.mofnet.gov.pl

SLOVACIA - - -CEHIA - - -MALTA Ministry of Finance

Customs DivisionTransit Branch

Custom HouseValletta CMR 02MALTA

Mr. Anthony BusuttilPhone: 00356 2225 1422Fax: 00356 2165 1250e-mail: anthony.b.busuttil@gov.mt

CIPRU Customs Headquarters,Ministry of Finance

CornerM.Karaoli and Gr. Afxentiou,1096, Nicosia

Tel:+357 22 601651Fax:+357 22 302031E-mail:headquarters@customs.mof.gov.cy

LETONIA VID Liepājas ielā 48, Ilvita Mantaja

116

Kurzemes reģionālās iestādesmuitas pārvalde

Kuldīga,LV-3300Latvia

Phone: +371 3320416Fax: + 371 3320416E-mail:Ilvita.Mantaja@kreg.vid.gov.lv

VIDRīgas muitas reģionālāsiestādes muitas pārvaldes

Citadeles ielā 1,Rīgā, LV-1010Latvia

Mr Ojārs ŪdrisFax: +371 7 047301E-mail: Ojars.Udris@rm.vid.gov.lv

VIDVidzemes reģionālās iestādesmuitas pārvaldes

Beātes ielā 49,Valmierā, LV-4201Latvia

Andris LiepiņšPhone: +371 4207768Fax: + 371 4207805E-mail:andris.liepins@vreg.vid.gov.lv

VID Galvenā muitas pārvalde*

* for representatives from other countries

Kr. Valdemāra ielā 1 aRīgā, LV-1841Latvia

Ilona KazakaPhone: +371 7357247Fax: + 371 7357248E-mail:Ilona.Kazaka@dep.vid.gov.lv

ESTONIA Tax and Customs Board Lokke 515175 TALLINNEstonia

Vadim IljušinTel: +372 696 7892Fax: +372 696 7733vadim.iljusin@customs.ee

LITUANIA Muitinės departamentas Muitinės procedūrų skyriusTranzito kontrolės poskyris

A. Jakšto g. 1/25 Mr Audrius BudrysLT-01105 Vilnius Tel: +370 5 266 60 80Fax: +370 5 266 60 14E-mail: a.budrys@cust.lt

UNGARIA - -ROMANIA Autoritatea Nationala a Vamilor Str. Matei Millo, nr.13, sector 1

Bucuresti

117

PARTEA a III-a – GARANŢII

1. Introducere

Partea a III-a a prezentului manual tratează garanţiile aplicabile

operaţiunilor de tranzit.

Punctul 1 conţine introducerea şi legislaţia aplicabilă garanţiilor utilizate în

tranzit

Punctul 2 prezintă dispoziţiile generale aplicabile garanţiilor utilizate în

tranzit.

Punctul 3 descrie garanţia izolată.

Punctul 4 descrie garanţia globală şi dispensa de garanţie.

Punctul 5 descrie scutirea de la garantare prevăzută prin lege.

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale specifice.

Punctul 7 este rezervat uzului administraţiei vamale

Punctul 8 conţine anexele la Partea a III-a.

118

1.1. Scopul garanţiei

Baza legala

Taxele vamale şi celelalte taxe aplicabile asupra mărfurilor sunt temporar suspendate Dacă aceste mărfuri sunt plasate sub regim de tranzit comun/ comunitar. Pentru asigurarea plăţii taxelor vamale şi a celorlalte taxe rezultate din naşterea unei datorii (vamale) în cursul unei operaţiuni de tranzit, principalul obligat trebuie să furnizeze o garanţie

Baza legala care reglementează garanţiile utilizate în tranzit:- articolul 10 al Convenţiei,articolele 5 până la 7, de la 12 la 15, de la 48 la 61 şi 118 din Apendicele I al Convenţiei,- anexele I, III şi IV ale apendicelui I şi- anexele B1 până la B7 din Apendice III.

- articolele 94, 95, 189 până la 200 din CVC- articolele 342, 345 până la 348, de la 372 la 384, articolul 450c din RVC şi- anexele 44c, 46b, 47a, de la 48 la 51, 51a, 51b şi 54 din RVC

1.2. Forme de garantare

Articolul 6(1)App IConvenţie

Articolul 193 CVC

O garanţie poate fi constituită sub forma unui depozit sau printr-un garant. Garanţia poate fi izolată şi atunci acoperă o singură operaţiune de tranzit, sau globală – caz în care acoperă mai multe operaţiuni. Garanţia izolată constituită printr-un garant poate lua forma unor titluri de garanţie izolată eliberate principalilor obligaţi. Utilizarea garanţiei globale constituie o măsură de simplificare în raport cu regulile normale în materie de tranzit şi este deci supusă autorizării.

119

1.3. Scutirea de la garantare

Ca o măsură excepţională, nu trebuie constituită o garanţie în următoarele cazuri:

Articolul 7apendice I,Convenţie

Articolul 95 CVC

Articolul 342(3) şiarticolul 446 RVC

- scutire de la garantare prevăzută prin reglementări: pentru anumite moduri de transport,

Articolul 189(4) CVC

pentru autorităţi publice, în cadrul tranzitului comunitar (vezi punctul 5.4)

Articolele 56,57 şi 58 apendice I Convenţie

- scutire de la garantare acordată prin autorizaţie;

Articolul 94(4) CVCArticolul 379, 380 şi381 RVC

- scutirea de la garantare acordată prin decizie naţională:

Articolul 10(2) a)Convenţie

dacă părţile contractante convin între ele, pe baza unui accord bilateral sau multilateral, de renunţare la garanţie în cadrul operaţiunilor de tranzit comun care implică numai teritoriile lor,

Articolul 10(2) b)Convenţie

dacă una dintre părţile contractante decide să renunţe la garanţie pentru partea din cadrul operaţiunii de tranzit care se desfăşoară între biroul de plecare şi primul birou de tranzit

Articolul 189(5) CVC

dacă autorităţile vamale ale statului în cauză nu pretind constituirea unei garanţii pentru o operaţiune de tranzit comunitar a cărei sumă totală de garantat este sub 500 euro.

1.4. Validitatea geografică

Articolul 10(1)Convenţie

Ca regulă generală, garanţia este valabilă numai între părţile contractante participante la operaţiunea de

120

Articolul 12(2)şi (3)Apendice IConvenţie

tranzit comun. Ca o măsură excepţională, garanţia izolată constituită prin depozit sau prin titluri, este valabilă pentru toate părţile contractante.

Atunci când o garanţie nu este valabilă decât pentru părţile contractante implicate într-o operaţiune, este posibilă restrângerea validităţii sale geografice. Garantul poate suprima numele anumitor părţi contractante, sau ale Principatului Andorra sau al Republicii San-Marino pe actul de garanţie. Ca rezultat, garanţia este valabilă pentru toate părţile contractante şi statele care nu sunt excluse (barate). Totodată, trebuie notat că o garanţie nu acoperă operaţiunile de tranzit comun având provenienţa şi destinaţia Andora şi San Marino, în măsura în care Convenţia nu se aplică acestor ţări.

În tranzitul comunitar, o garanţie este valabilă în toate statele membre ca şi în Principatul Andora şi în Republica San Marino. Sub rezerva că Comunitatea Europeană, Principatul Andora sau Republica San-Marino nu au fost barate pe actul de garanţie (cauţiune) şi că principalul obligat respectă condiţiile de utilizare a garanţiei, acesta din urmă poate să furnizeze o garanţie acceptată de către autorităţile competente ale unei părţi contractante alta decât Comunitatea, pentru operaţiuni de tranzit comunitar derulate în sânul Comunităţii Europene, sau între Comunitatea Europeană şi unul dintre aceste state.

1.5. Tabel de garanţii

Garanţie izolată Garanţie globalăDepozit Prin garant Titlu

Aria de acoperire

O singură operaţiune

O singură operaţiune

O singură operaţiune

Mai multe operaţiuni

Validitatea geografică

Nici o restricţie

Restricţie posibilă

Nici o restricţie

Restricţie posibilă

Mărfurile din anexa I

apendice IConvenţie/Anexa 44c

RVC

Nici o restricţie posibilă

Nici o restricţie posibilă

Restricţie posibilă

Restricţie posibilă

Suma totală a garanţiei

100 % din taxele

100 % din toate taxele

100 % din toate taxele

100 % *)50 % *)

121

cerute vamale şi din celelalte taxe

vamale şi din celelalte taxe

vamale şi din celelalte taxe

30 % *)0 % **)

din suma dereferinţă

Durata valabilităţii

certificatelor

Nu are Nu are Un an maximum de

la data eliberării

Doi ani(prelungire pe

doi ani, posibilă o singură dată)

Dovada costituirii garanţiei

Depozit constituit de principalul

obligat

Act de garanţie

conform cu modelul ce figurează în anexa B1

apendice III din Convenţie/

Anexa 49 RVC

Titlu de garanţie izolatăTC 32

*) Certificat degaranţie

globală TC 31

**) certificat dedispensă de

garanţieTC 33

Notă: dacă informaţiile referitoare la garanţie sunt schimbate între biroul de garanţie şi biroul de plecare prin mijloace electronice, folosind tehnologia informaţiilor şi reţelele informatice, nici certificatul de garanţie globală TC 31, nici certificatul de scutire de garanţie TC 33 nu trebuie prezentate la biroul de plecare.

2. Dispoziţii generale

2.1. Necesitatea unei garanţii

2.1.1. Introducere

Articolul 5(1)apendice IConvenţie

Articolul 94(1) CVC

Constituirea unei garanţii suficiente pentru asigurarea plăţii datoriei (vamale) susceptibile a se naşte - în ceea ce priveşte mărfurile – este o condiţie obligatorie pentru transportul mărfurilor sub acoperirea regimului de tranzit comun/comunitar. Plata sumelor în joc este asigurată din momentul în care suma totală a garanţiei este calculată conform dispoziţiilor aplicabile garanţiei utilizată.

2.1.2. Excepţii

Articolul 24apendice IConvenţie

Dacă nici o informaţie asupra garanţiei nu figurează pe declaraţia de tranzit sau actul de garantare cerut nu este prezentat la biroul de plecare, declaraţia nu

122

Articolele 62 şi 63CVC

trebuie acceptată.

Articolul 29(1)alineatul al doileaApendice IConvenţie

Art. 73(1) şiArt. 74(2) CVC

Dacă cuantumul garanţiei se dovedeşte a fi insuficient, biroul de plecare nu va elibera mărfurile în tranzit atâta timp cât nu se va aduce o garanţie pentru acoperirea integrală a sumei totale a datoriei (vamale) susceptibile a se naşte.

Biroul de plecare va trebui totodată să nu acorde liberul de vamă pentru mărfuri dacă documentele prezentate arată că garanţia nu a fost constituită de principalul obligat al operaţiunii de tranzit în cauză.

2.2. Calculul sumei garanţiei

2.2.1. Introducere

Articolul 5 (1)apendice IConvenţie

Articolul 94 (1) CVC

Cuantumul garanţiei va fi calculat astfel încât să acopere integral suma totală a datoriei (vamale) susceptibile a se naşte.

2.2.2. Calcul

Articolul 12 si 56(2)b) apendice IConvenţie

Articolul 345(1) şiarticolul 379(2)alineatul al treileaRVC

Articolul 341 RVC

Articolul 3(1),apendice IConvenţie

Ca regulă generală, acest calcul se efectuează pe baza taxelor cele mai ridicate aferente mărfurilor în cauză din ţara de plecare. Va trebui ţinut cont de toate drepturile vamale şi celelalte taxe, de ex. de accize, de TVA, general aplicabile la importul acestor tipuri de mărfuri în cauză. În ceea ce priveşte drepturile vamale, taxele cele mai ridicate sunt taxele convenţionale. Privilegiile derivate din prezentarea unor elemente la momentul punerii în liberă practică (circulaţie), de exemplu beneficiile unei taxe preferenţiale sau al unui contingent, nu vor fi luate în considerare.

Calculul debitului se efectuează pe baza drepturilor de import care ar fi fost aplicate la importul de marfuri

123

de acelaşi tip din ţara de plecare, în caz de punere în liberă circulaţie.Mărfurile în liberă circulaţie într-o parte contractantă trebuie să fie tratate ca şi mărfurile importate dintr-o ţară terţă.

Procedura T2

Articolul 3(d)apendice IConvenţie

Se va face la fel cu mărfurile comunitare plasate sub regim de tranzit comun.

Ele sunt considerate ca şi necomunitare la momentul calculului în scopul garantării plaţii eventuale a unei datorii vamale care s-ar naşte într-o parte contractantă, alta decât Comunitatea.

Articolul 56(1)Alineatul al doileaapendice IConvenţie

Articolul 379(1)alineatul al doileaRVC

Mărfurile în cauză sunt clasificate pe baza tarifului vamal. Dacă ele nu figurează în anexa I apendice I din Convenţie/anexa 44c RVC) şi clasificarea lor nu este posibilă sau corespunzătoare, suma totală a garanţiei poate fi estimată. Această estimare va ţine cont de faptul că garanţia trebuie să acopere integral suma totală a datoriei (vamale) susceptibilă de a se naşte. În cazuri excepţionale unde o estimare nu este posibilă, suma totală a garanţiei este prezumtiv stabilită la 7000 de euro. Ideea de bază a articolului 56, paragraful 1 alineatul al doilea din apendice I al Convenţiei se aplică atât la garanţia globală cât şi la garanţia izolată.În cazul mărfurilor care prezintă riscuri crescute de fraudă, enumerate în anexa I apendice I al Convenţiei (anexa 44c din RVC), calculul este efectuat pe baza clasificării mărfurilor.Dacă stabilirea sumei totale a unei garanţii izolate în cazul mărfurilor pentru care o taxă minimală este indicată în anexa I apendice I din Convenţie (anexa 44c din RVC) şi cantităţile minimale sunt depăşite, rezultatul calculului va trebui comparat cu aceste sume minime. Dacă rezultatul este superior, suma totală de garantat este cea stabilită pe baza calculului. În cazul contrar, suma totală a garanţiei este cea stabilită pe baza sumei minimale din anexă.Exemplu: Un transport de 3 tone de unt (poziţia SH 0405.10) va fi plasat sub regim de tranzit în ţara X. Drepturile

124

vamale şi celelalte taxe aplicabile asupra mărfurilor în această ţară necesită în mod normal constituirea unei garanţii de 7500 de euro. Totusi, deoarece în coloana a 5-a a anexei este indicat că garanţia aplicabilă produsului la care se referă se ridică la minimum 2600 de euro pe tonă, garanţia va fi stabilită la 7800 de euro.

2.3 Garantul

2.3.1. Introducere

Articolul 3(j)apendice IConvenţieArticolul 195al 2-lea alineatCVC

Garantul este o persoană terţă, fizică sau juridică, distinctă de principalul obligat. O filială trebuie să fie o entitate juridică distinctă a societăţii mamă.

2.3.2. Stabilirea şi agreerea (a garantului)

Articolul 6(4)apendice IConvenţie

Garantul este stabilit în partea contractantă, unde garanţia este constituită şi este agreat de autorităţile competente.

Articolul 195alineatul al doileaCVC

În ceea ce priveşte Comunitatea, garantul nu trebuie neapărat stabilit în statul membru unde este constituită garanţia, nici agreat de către autorităţile vamale.Când o cauţiune a fost agreată într-un alt statmembru, dovada acestei agreeri va trebui să fie conformă cu dispoziţiile în vigoare din statul membru al biroului de garanţie.Garantul este agreat de autorităţile competente conform cu dipoziţiile în vigoare din ţările la care ne referim. Relaţia juridică între garant şi autorităţile competente este guvernată de reglementările naţionale în cadrul general al regulilor referitoare la regimul de tranzit.

Articolul 6(4)apendice IConvenţie

Articolul 342(2) RVC

Un garant trebuie să-şi aleagă domicilii în toate ţările în care garanţia sa este validă sau atunci când legislaţia unei ţări nu prevede această posibilitate, ea va trebui să desemneze un mandatar. Alegerea domiciliului conferă garantului un loc în care să-şi

125

desfăşoare activitatea, înregistrată conform reglementărilor din ţara la care ne referim, la care autorităţile competente pot efectua toate formalităţile şi procedurile referitoare la garantare, în scris, în forma legală prevăzută. Mandatarul este o persoană fizică sau juridică desemnată de garant.Această procedură permite verificarea primirii notificării scrise şi a actelor adresate unui garant în orice ţară în care o datorie vamală este susceptibilă a se naşte în relaţie cu mărfurile plasate sub regimul de tranzit.

AGENT ECONOMIC

GARANTUL se angajează să nu-şi schimbe domiciliul ales şi comunicat, fără o informare prealabilă a biroului de garanţie. Acest birou va fi de asemenea informat referitor la toate modificările care îi privesc pe mandatarii desemnaţi.

2.3.3. Responsabilităţi

Responsabilitatea garantului se bazează pe acceptarea angajamentului său, de biroul de garanţie. Ea începe să aibă efect de la data de la care biroul de plecare plasează mărfurile acoperite de garanţie, sub regimul de tranzit.

Responsabilitatea cauţiunii este limitată la valoarea maximă ce figurează în documentul de garanţie. Nu este posibil să se solicite valoare superioară.

2.3.4. Actul de garanţie în cazul revocării sau rezilierii

Articolul 118apendice IConvenţie

Articolul 450c-d RVC

Atunci când angajamentul garantului este revocat sau reziliat, biroul de garanţie păstrează actul de garanţie corespunzător cel puţin un an, exceptând cazul în care datoria (vamală) a fost stinsă sau prescrisă sau garantul a fost informat despre recuperarea datoriei sau despre decărcarea regimului.

Dacă garantul este informat că o operaţiune de tranzit n-a fost încheiată, biroul de garanţie păstrează

126

actul de garanţie, în baza informaţiilor primite până la recuperarea sau la încheierea operaţiunii, sau după caz, până când garantul este eliberat de obligaţii.

3. Garantia izolata

3.1. Depozitul în numerar

3.1.1. Introducere

Art. 6(1) şi art. 12(2), apendicele 1 din Convenţie

O garantie sub forma de depozit în numerar poate fi constituita la biroul de plecare conform dispozitiilor in vigoare in tara de plecare. Ea este restituită cand regimul este descărcat.

Art. 345 (2) RVC

3.1.2. Rambursare

Ca regula generala, de obicei, biroul de plecare este competent pentru rambursare. El anunta pricipalul obligat in momentul depunerii si se intereseaza de modalitatea de rambursare preferată. Daca principalul obligat opteaza pentru un virament, biroul de plecare noteaza referintele contului sau bancar si il informeaza ca, cheltuielile de transfer vor fi in sarcina sa.

3.2 Garantie izolata prin garant

Atunci cand biroul de garantie nu este biroul de plecare, retine o copie a actului de cautiune. Biroul de plecare trebuie să informeze biroul de garanţie de retrimiterea originalului principalului obligat.

127

3.3. Garantia izolata prin titluri (TC 32)

3.3.1. Responsabilitate si agreere

Articolul 6(4), al doilea alineat al apendicelui I al Convenţiei

Articolul 195, al treilea alineat, CVC

Actul de garanţie pentru garantia izolate prin titluri TC 32, nu contine suma maximă a obligatiilor.Biroul de garantie se asigura ca garantul dispune de suficiente resurse financiare pentru a achita intreaga datorie vamala care ar putea lua naştere.In particular, in autorizaţie exista posibilitatea să se limiteze numarul de titluri TC 32 emise de un anumit garant.Titlul TC 32 este conform modelului existent in anexa B3, a apendicelui 3 al Conventiei/ anexa 54 a RVC.

3.3.2. Notificarea

Fiecare tara trebuie sa notifice Comisiei, numele si adresa garantului autorizat sa emita titluri.

Lista garantilor agreati figureaza in anexa 8.1.

In caz de revocare sau reziliere a unei autorizatii, tara biroului de garantie informeaza imediat Comisia si ii comunica data deciziei.Comisia informeaza celelalte tari.

3.3.3. Titlul

Garantul poate combina titlul cu un cotor şi, după caz, cu o recipisă. Absenta semnaturii principalului obligat pe titlulu nu afecteaza valabilitatea sa.

Nu este obligatoriu ca semnatura garantului pe titlu sa fie holografă.

AGENT ECONOMIC

Garantul indica pe titlu TC 32 data pana la care titlul este valabil.

Durata valabilitatii titlului nu poate fi mai mare de un an de zile de la data emiterii.

128

Garantul poate exclude de la acoperirea garantiei marfurile enumerate in anexa I a apendicelui I al Conventia/anexa 44C a RVC (marfuri prezentand risc ridicat de frauda).

AGENT ECONOMIC

Daca un garant doreste sa excluda marfurile enumerate in anexa I a apendicelui I

al Conventiei/anexa 44C a RVC, de sub acoperirea unui titlu TC 32, trebuie sa

înscrie una din urmatoarele mentiuni pe titlul de garantie:

CS Omezena platnost

DA Begraenset gyldighed

DE Beschrankte Geltung

EE Piiratud kehtivus

EL л εрιoрισμένη ισالνς

EN Limited validity

ES Valides limitada

FR validite limiteee

HU Korlatozott ervenyu

IT Validita limitata

LV Ierobezots derigums

LT Galiojimas aprobotas

MT Validita limitata

NL Beperkte geldigheid

PL Oraniczona waznose

PT Validade limitada

RO Validitate limitată

SI Omejena veljavnost

SK Obmedzena platnost

FI Voimassa rajoitetusti

129

SV Begransad giltighet

IS Takmarkao gidissvio

NO Begrenset gyldighet

4. Garantia globala si dispensa de garantie

4.1. Dispozitii generale

4.1.1. Introducere

Art. 48(1)a) apendice I din Convenţie

Art. 372(1) a) RVC

Art. 49-53 , apendice I din Convenţie

Articolele 373-376 RVC

Utilizarea unei garantii globale sau a unei dispense de garantie este o masura de simplificare acordata in baza unei autorizatii.

Principalul obligat candidat trebuie sa depuna o cerere pe langa autoritatile competente sa acorde autorizatia.

4.1.2.Conditii generale.

Solicitantul trebuie sa satisfaca conditiile generale stabilite in art. 49 paragraful 1 al apendicelui 1 din Conventie ( art. 373, paragraful 1 al RVC).Pentru detalii, a se vedea pct. 2.1. din Partea V.

4.1.3.Calculul sumei de referinta

Utilizarea garantiei globale si al dispensei de garantie acordata se face in limita unei sume de referinta.Pentru a proteja interesele financiare ale partilor contractante si ca sa se tina cont de nevoile pricipalului obligat, aceasta suma este calculata cu mare atentie.

130

Perioada de cel puţin o saptamana pe baza careia suma de referinta este calculata trebuie sa fie reprezentarea activitatii pricipalului obligat in materie de tranzit.Ea trebuie de asemenea sa tina cont de transportul marfurilor in timpul perioadelor de varf sau ale marfurilor pe care operatorul nu le declara regulat sub regimul de tranzit pentru ca sa acopere toate posibilitatile eventuale.

Biroul de garantie stabileste suma de referinta pe baza informatiilor furnizate de catre solicitant (mai ales a documentelor contabile si comerciale), privind marfurile pe care le-a transportat in trecut si cele pe care intentioneaza sa le introduca sub regim de tranzit in viitor.

El calculeaza suma de referinta legala si alte taxe la nivelul cel mai ridicat aplicabil ( de vazut pct. 2.2).In acord cu solicitantul biroul de garantie poate estima valoarea sumei de referinta rotunjind sumele pentru ca sa acopere suma ceruta.

4.1.4.Cuantumul garantiei.

Cuantumul sumei de referinta a garantiei globale este echivalent cu valoarea maximului existent in angajamentul garantului din actul de cautiune pe care solicitantul il prezinta la biroul de garantie pentru acceptare.

4.1.5.Certificatul de garanţie

Autoritatile competente dau un certificat principalului obligat. Pentru a evita o utilizare abuziva a certificatelor si a garantiei nu se elibereaza exemplare suplimentare decat atunci cand se justifica si in cantitatile in care principalul obligat are nevoie (de exemplu atunci cand acesta prezinta in mod regulat declaratii de tranzit in mai multe birouri vamale).

131

Orice obligatie sau restrictie suplimentara impusa la eliberarea unei autorizatii trebuie semnalata la rubrica 8 ,,mentiuni speciale,, a certificatului ( anexa B7 al apendicelui 3 al Conventiei sau anexa 51b al RVC).

De exemplu, mentiunea urmatoare poate fi facută pe document :

„validitate limitata”Aceasta mentiune inseamna ca cererea autorizatiei nu se refera decat la transportul marfurilor care nu sunt enumerate in anexa 1 a apendicelui 1 din Conventia – anexa 44c RVC (marfuri prezentand riscuri de frauda). Atunci cand aceste marfuri nu depasesc cantitatea minimala corespunzatoare pot fi acoperite de o garantie cu validitate limitata.

N.B. Un certificat de dispensa de garantie TC 33 nu este valabil pentru marfurile prezentand riscul de frauda sporita. Acest certificat nu poarta niciodata mentiunea „validitate limitata”.

„Valabil numai la biroul de plecare...”(Nume)

4.1.6. Obligatiile principalului obligat

Art. 56(1)(4) apendicele I din Convenţie

Art. 379(1)(4) RVC

Art. 53(2) apendicele I din Convenţie

Art. 376(2) RVC

Principalul obligat trebuie sa se asigure ca sumele angajate nu depasesc suma de referinta stabilita. El ia toate masurile necesare ca sa respecte aceasta obligatie si sa supravegheze ca suma de referinta nu este depasita.

Autoritatile competente precizeaza modalitatile de control in autorizatie.Ele pot examina propunerile formulate de principalul obligat. Metoda de control trebuie sa permita principalului obligat sa determine daca suma angajata pentru operatiunea de tranzit care va urma nu depaseste suma de referinta.

Din acest punct de vedere autoritatile competente pot cere in particular ca principalul obligat sa-si pastreze un exemplar din fiecare declaratie de tranzit pe care a prezentat-o si de asemenea a sumei de

132

drept plus altor taxe calculate si estimate.In particular, el poate calcula suma de referinta deducand din aceasta, suma angajata pentru fiecare operatiune de tranzit in momentul plasarii marfurilor sub regim de tranzit.Apoi recrediteaza suma de referinta cand este informat despre incheierea operatiunii de tranzit. Principalul obligat poate prevedea ca operatiunea de tranzit s-a incheiat la data la care marfurile trebuie prezentate la biroul de destinatie.Trebuie modificate conturile ulterior, daca este informat ca procedura nu a fost incheiata si descarcata definitiv sau daca s-a incheiat dupa expirarea termenului fixat de biroul de plecare.

Atunci cand principalul obligat constata ca suma de referinta poate fi depasita trebuie sa ia masurile care se impun in raport cu autoritatea si daca este necesar, sa faca previziuni in scopul prevenirii urmatoarelor posibile operatiuni de tranzit.

Art. 56(4), al doilea alineat al apendicelui I din Convenţie

Art. 379(4) al doilea alineat RVC

El informeaza biroul de garantie de situatie si ii furnizeaza explicatii. Daca depasirea rezulta din circumstante speciale, biroul nu ia nici o alta masura. Daca depasirea rezulta dintr-o schimbare generala a situatiei, de exemplu o marire a volumului operatiunilor sau o schimbare a marfurilor de transportat, biroul de garantie procedeaza la ajustarea sumei de referinta care necesita un nou act de cautiune si pentru autoritatea competenta eliberarea unei noi autorizatii si a unui nou certificat de garantie.

Daca cuantumul de referinta nu a fost ajustat inaintea urmatoarelor operatiuni de tranzit si daca din acest motiv acesta este depasit, principalul obligat ataseaza la declaratia de tranzit in cauza o garantie ce acopera integral aceasta taxa vamala susceptibila sa apara pentru ca sa se permita plasarea marfurilor sub regim de tranzit.

133

Art. 54 şi 56 (4) apendicele I al Convenţiei

Art.9 (2) CVC

Art. 377 şi art. 379(4 ) RVC

Daca principalul obligat nu informeaza biroul de garantie despre depasirea cuantumului de referinta autorizatia poate fi anulata.

Reexaminarea anula

Art. 56(3) apendicele I din Convenţie

Art. 377 şi art. 379 (4) RVC

De altfel biroul de garantie face o reexaminare anula a sumei de referinta. Aceasta reexaminare permite mai ales sa se determine daca este necesara o ajustare a sumei de referinta. Biroul tine cont de toate informatiile utile primite si de informatiile furnizate de principalul obligat conform exigentelor mentionate in autorizatie.

Revocarea si anularea autorizatiei

Art. 61, apendicele I al Convenţiei

Art. 384 RVC

In cazul anularii sau rezilierii autorizatiei certificatele prealabile emise nu pot fi folosite pentru a plasa marfurile sub regim de tranzit si trebuie retrimise fara intirziere de principalul obligat la biroul de tranzit.Tara de origine a biroului de garantie indica Comisiei mijloacele prin care certificatele care raman valabile si care nu au fost inca retrimise pot fi identificate.

Comisia informeaza celelalte tari despre aceasta.

Pentru informatii suplimentare a se vedea punctul 2.3 de la Partea V.

134

4.2 Reducerea sumei garantiei si dispensa de garantie

4.2.1. IntroducereCuantumul maxim al garantiei care, de regula, corespunde sumei de referinta poate fi redus atunci cand principalul obligat satisface anumite criterii de fiabilitate. El poate fi redus la 50% sau 30% din suma de referinta. Dispensa de garantie poate fi acordata in cazul marfurilor care nu figureaza in anexa 1 a apendicelui 1 al Coventiei, anexa 44c RVC.

4.2.2. Criterii de reducere

Art. 57 şi 58 apendicele I al Convenţiei

Art. 380 şi 381 RVC

Criteriile aplicabile depind de prezenta sau nu a marfurilor in lista de la anexa I, apendicele I Conventie/Anexa 44c RVC.

Criteriile la fel ca si aplicarea lor sunt indicate in tabelele urmatoare:

Marfurile care nu figureaza in anexa I a apendicelui I al Conventiei /anexa 44c RVC (marfuri nesensibile)

Suma garantata/criterii

100% 50% 30% Dispensa

Situatie financiara sanatoasa

Nici o conditie suplimentara

+ + +

Experienta suficienta (in ani)

+(1)*

+(2)*

+(3)*

Nivel ridicat de cooperare

_ + +

Gestionarea transportului

_ _ +

Resurse financiare

suficiente pentru satisfacerea

angajamentelor

_ _ +

*Aceste durate sunt scurtate la un an pentru cei ce utilizeaza tehnici informatice pentru introducerea declaratiei de tranzit.

135

Marfurile care figureaza in anexa I, Apendicela I al Conventiei/anexa 44c a RVC (marfuri care prezinta un risc ridicat de frauda)

Suma garantata/criterii

100% 50% 30% Dispensa

Situatie financiara sanatoasa

+ + +

Nu se autorizează

dispensa

Experienta suficienta (ani)

+(1)*

+(2)*

+(3)*

Nivel ridicat de cooperare +

sau+

+ +

Calitatea transportului

+ +

Resurse financiare

suficiente pentru satisfacerea

angajamentelor

- - +

*Aceste durate sunt scurtate cu un an pentru cei ce utilizeaza tehnici informatice pentru introducerea declaratiei de tranzit.

136

Pe linga explicatiile privitoare la criteriile furnizate la anexa 3 a apendicelui I la Conventie si Anexa 46 din RVC, indicatiile urmatoarele pot fi luate in considerare:

- situatia financiara a principalului obligat este considerata sanatoasa atunci cand autoritatile competente stiu ca respecta termenul dorit in materie de vama si de impunere, si atunci cand nu au cunostinta de un faliment iminent, si nici de probleme financiare.

- in scopul determinarii daca principalul obligat dispune de o experienta suficienta a procedurilor de tranzit, se poate tine cont de numarul de operatiuni care nu au fost corect facute per raport per ansamblu al operatiunilor efectuate, a metodei utilizate pentru controlul sumei de referinta al numarului de neregularitati comise care au dus o situatie de datorie (vamala)

- pentru a determina daca nivelul de cooperare cu autoritatile competente este ridicat se poate sa nu se tina cont de exigentele sau de obligatiile legale ce decurg dintr-o autorizatie.

- cu scopul de a determina daca principalul obligat stapaneste operatiunile de transport trebuie examinat daca el insusi sau transportatorul sau, aplica normele de securitate ridicate.

- o certificare ISO potrivita sau utilizarea sistemelor de control pot atesta aceasta cunostinta.

- pentru a determina daca principalul obligat dispune de resurse financiare suficiente el poate dovedi ca poseda active sau o obligatie contractuala de acord de credit permanent de acoperire a sumei de referinta, neacoperita de suma de garantie.In acest caz, documentele potrivite recente (bilant, o situatie anuala a conturilor sau declaratia unui verificator de conturi) trebuie sa fie prezentate.

137

4.2.3. Cerere referitoare atat la marfurile care prezinta riscuri de frauda crescuta cat si la alte marfuri

Cind cererea privitoare la marfurile existente in anexa 1 a apendicelui I al Conventiei (anexa 44c RVC), intr-o cantitate ce excede minimului corespunzator (indicate in coloana a 3-a a tabloului) si a marfurilor care nu figureaza in aceasta anexa, principalul obligat decide daca cererea asupra tuturor marfurilor sau a diferitelor tipuri de marfuri trebuie sa fie tratata separat.

Alegerea unui tratament separat aduce cu sine calcule de sume de referinta separate, o aplicare separata a criteriilor. De asemenea documente de garantie si certificate distincte. Totodata autoritatile competente pot accepta un angajament unic din partea garantului, astfel ca elementele pertinente ale acestuia sa fie modificate cu scopul de acoperire fara ambiguitati a unei eventuale datorii (vamale).

Daca principalul obligat opteaza pentru o apreciere globala a cererii sale, se va calcula o suma de referinta globala si se va emite un certificat global. Pentru asigurarea deplina a protectiei intereselor financiare a partilor contractante, articolul 58 al apendicelui 1 al Conventiei (art.381 RVC) se aplica stiindu-se ca principalul obligat trebuie sa corespunda criteriilor cerute in cazul marfurilor figurind in anexa 1 al apendicelui 1 al Conventiei (anexa 44c RVC).

5. Scutirea de la garantie prevazuta de reglementari

5.1. Transportul pe cale aeriana.

Art.7(1)(a) Apendicele I alConventiei

Art. 95(1)(a)CVC

Scrisoarea de garantie acordata transportatorului de marfuri pe calea aeriana nu se aplica cheltuielilor aeriene de transport in cadrul procedurii simplificate vizate in Partea a V-a pct.3.8.4.2.

138

5.2. Transportul pe Rin şi apele sale

Art.7(1)(b) Apendicele I alConventiei

Art. 95(1)(b)CVC

Lista ce figureaza in anexa 8.2. defineste caile Rinului pe baza informatiilor furnizate de administratiile vamale ale tarilor interesate,

5.3 Transportul pe calea ferata sau in containere

Art. 7(1)(d) şi 48 (1)(g)(i) App.I Conventie

Art.95 (1) CVC

Art. 342(3) şi art. 372(1) g) i) RVC

Scutirea de garantie acordata marfurilor transportate pe calea ferata sau in marile containere nu se aplica decat in cazul utilizarii unei proceduri simplificate.

5.4. Institutii publice si organizatii internationale

Art. 189(4) CVC In tranzitul comunitar o scutire de garantie se acorda fara autorizatia administratiilor publice atata timp cat sunt stabilite pe teritoriul Comunitatii.

Aceasta dispozitie se aplica de asemenea organizatiilor internationale instituite intre tari sau guverne, unde cel putin un stat este stat membru.

In ambele cazuri scutire de garantie nu se acorda decat atunci cand activitatile economice ale acestor administratii sau organizatii nu concureaza cu cele private stabilite in Comunitate

139

6. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria)

140

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale

8. Anexe - 8.1. Lista de garanţi autorizaţi să elibereze titluri de garanţie izolată TC 32- 8.2. Lista căilor navigabile interioare

141

Anexa 8.141

LISTA SOCIETĂŢILOR GARANTEAUTORIZATE SĂ EMITĂ TITLURI DE GARANŢIE IZOLATĂ

Lista se bazează pe informaţiile primite de la Statele Membre şi ţările AELS.ŢARA GARANTUL DATA REMARCI

BELGIA -BULGARIA -DANEMARCA Danske Speditører

BØRSENDK – 1217 København K

14.12.2006 Vezi punctul 1).

GERMANIA -GRECIA Ομοσπονδία Φορτηγών

Αυτοκινητιστών ΕλλάδοςΔιεθνών ΜεταφορώνΠατησίων 351111 41 Αθήνα.ΕΛΛΑΔΑGreek Federation of International Road Transport Carriers (O.F.A.E)Patision 351111 41 AthensGREECE

22.12.2006 Vezi punctul 1).

SPANIA ASTIC – Asociación del Transporte Internacionalpor CarreteraC/ López de Hoyos, 322 – 2ª planta28043 Madrid

20.12.2006 Valabilitate extinsă declarată pentru titlurile emise înainte de 1.1.2007.

FRANTA -ITALIA -OLANDA -AUSTRIA -PORTUGALIA -FINLANDA -SUEDIA -

41 Versiune actualizata la data de 06 februarie 2008

142

MAREA BRITANIE

Road Haulage Association 35 Monument Hill Weybridge SurreyKT13 8RN

7.12.2006 Vezi punctul 1).

REPUBLICA CEHĂ

PST Ostrava, a.s.Nádražní 112/969 CZ-702 00 Ostrava-Moravská Ostrava

21.12.2006 Vezi punctul 1).

MERKUR KEY, a.s.

Nad Vývozem 4868

CZ-760 05 Zlín

21.12.2006 Vezi punctul 1).

UNGARIA ROYAL SPED Szállítmányozói Rt.H-1151 BudapestBogáncs u. 1-3

19.12.2006 Vezi punctul 1).

EUROSPED Nemzetközi Fuvarozó és Szállítmányozó RészvénytársaságH-1138 BudapestSzekszárdi u. 14

19.12.2006 Vezi punctul 1).

IBUSZ Utazási Irodák Idegenforgalmi és Kereskedelmi Kft.H-1053 BudapestFerenciek tere 10

19.12.2006 Vezi punctul 1).

ISLANDA -NORVEGIA Logistikk- og

Transportindustriens Servicekontor ASPostboks 5489 MajorstuenN-0305 OSLO

19.12.2006 Valabilitate extinsă declarată pentru titlurile emise înainte de 1.1.2007.NOTĂ:Valabilitate până la data de 31.01.2008 pentru titlurile emise înainte de 31.12.2007.

POLONIA Bre Bank S.A.ul. Senatorska 1800-950 WarszawaPoland

20.12.2006 Vezi punctul 1).

143

Bank Polska Kasa Opieki S.A.ul. Grzybowska 53/5700-950 WarszawaPoland

20.12.2006 Vezi punctul 1).

Towarzystwo Ubezpieczeń InterRisk S.A.ul. Noakowskiego 2200-668 Warszawa Poland

20.12.2006 Vezi punctul 1).NOTĂ:Garantul menţine valabilitatea titlurilor emise înainte de 06.02.2008

REP.SLOVACIA -ROMANIA -ELVEŢIA -CYPRU -ESTONIA -LETONIA -LITHUANIA Lithuanian National

Road Carriers’ Association LINAVAJ. Basanavičiaus g. 45,LT-03506 VilniusLithuania

6.12.2006 Valabilitate extinsă declarată pentru titlurile emise înainte de 1.1.2007.

MALTA -SLOVENIA -

1) NU EXISTĂ NICI O EXTINDERE PENTRU TITLURILE EMISE ÎNAINTE DE 01.01.2007 CARE SE REFERĂ LA OPERAŢIUNI DE TRANZIT CARE SE ÎNCHEIE DUPĂ DATA ADERĂRII.

144

Anexa 8.2

Lista căilor navigabile interioare

Belgia a) canalul Terneuzen

b) Escaut până la Anvers

c) canalele care asigură legătura între Smeermaas sau Petit-Lanaye şi Liege

d) noul canal între Escaut şi Rhiau mergând din portul Anvers spre Krammer spre Ţările de Jos şi trecând prin Escaut-ul oriental, Eendracht, Slaakdam şi Prins Hendrikpolder

e) Albertcanal

f) canalul WillebroekGermania Toate apele legate de RinFranţa a) Marele canal Alsacia

b) Moselle între Apach şi Neuves-Maisonsc) les Briefs de Marckolsheim, Rhiau, Gerstheim, Strasbourg şi Gambsheim, care sunt situate pe râul francez Rin, între Kembs şi Vogelgrun

Luxemburg Partea din Moselle canalizată, cuprinsă între ecluză şi nacelele din Apach-Schengen şi Wasserbillig

Ţările de Jos 1) Căile renane propriu-zisea) relaţia Lobith-Amsterdam;

- Rin , Waal, canal Amsterdam –Rinb) relaţia Lobith-teritoriul portului

Rotterdam:- Rin , Waal, Merwede, Noord,

Nieuwe Maas, Nieuwe Waterweg- Rin , Lek, Nieuwe Maas, Nieuwe

Waterwegc) relaţia Lobith-Dordrecht-Hansweert-

Anvers:Rin , Waal, Merwede , Dordtse

145

Kil sau Nieuwe Merwede, Hollands Diep, Volkerak, Krammer, Zijpe, Mastgat, Keeten, Oosterschelde (Escaut oriental), canal care traversează Zuid-Beveland, Westerschelde (Escaut –ul occidental), Escaut

d) relaţia Lobith-Dordtse -Hansweert-Gand:

Rin , Waal, Merwede, Dordrtse Kil sau Nieuwe Merwede, Hollands Diep, Volkerak, Krammer, Zijpe, Mastgat, Keeten, Oosterschelde (Escaut oriental), canal care traversează Zuid-Beveland, Westerschelde (Escaut –ul occidental), canalul Terneuzen

e) relaţia Lobith-De Kempen, Smeermaas sau St. Pieter:

toate căile uzuale între aceste locuri şi unde pot traversa căile următoare: Rin , Waal, JulianaKanaal, Dieze, Zuid-Willemsvaart, Canal Wessem-Nederweert

2) Sunt considerate a fi folosite căi renane: - vapoarele care vin pe Rin şi au destinaţia Anvers sau Gand, sau- vapoarele venind din Anvers sau Gand, trebuind să părăsească, mai întâi, Regatul pe Rin şi până în momentul în care ele trec pe teritoriul portului Rotterdam pentru a transborda mărfuri în tranzit, se găsesc sub jurisdicţia manifestului renan sau pentru a completa schimbul prin mărfuri care trebuie să părăsească Regatul pe căile renane, conduse spre Anvers sau Gand sau pe Rin.

3) În practică, calea navală care există de la 1975 şi care, trece în acelaşi timp, dinspre Anvers prin ecluzele din Kreekrak, este considerată, în egală măsură, cale renană.

Elveţia Rinul până la BaselRepublica Slovacă* Dunărea

146

Republica cehă* toate căile navale situate pe teritoriul ceh

Ungaria * Dunărea

*Dispensă valabilă până la aderarea la Comunitate.

PARTEA IV - PROCEDURA NORMALĂ DE TRANZIT

Partea IV se referă la procedura normală de tranzit, care se bazează pe utilizarea documentului administrativ unic (DAU) ca declaraţie de tranzit. Aceasta se împarte în 6 capitole.

Capitolul 1 tratează procedura normală de declarare în tranzit.

Capitolul 2 tratează formalităţile ce trebuie îndeplinite la biroul de plecare.

Capitolul 3 tratează incidentele care pot surveni întimpul transportului.

Capitolul 4 tratează formalităţile ce trebuie îndeplinite la biroul de destinaţie.

Capitolul 5 tratează incheierea si descarcarea procedurii.

Capitolul 6 tratează despre regulile specifice care se aplică în Andorra, San Marino şi în teritoriile unde directiva TVA nu se aplică.

Articolul 3, punctele b) şi c) apendicele I al convenţiei Articolul 4 din CVC

Notă:

Este important de remarcat că expresia "declaraţie de tranzit" are două sensuri. Pe de o parte, prin "declaraţie de tranzit" se înţelege declaraţia prin care o persoană arată, într-o formă corespunzătoare, că doreşte să plaseze mărfuri în regim de tranzit şi, pe de altă parte, se înţelege documentul utilizat ca declaraţie de tranzit, adică "exemplarele DAU" cerute. In capitolele

147

care urmează, expresia este utilizată în prima sa accepţiune, formularul cerut fiind DAU.

Capitolul 1 - Declaraţia normală de tranzit

Introducere

1. Introducere

Acest capitol descrie procedura normală de tranzit, care se bazează pe utilizarea DAU ca declaraţie de tranzit. Punctul 2 descrie principiile generale şi legislatia care se aplică declaraţiei de tranzit.

Punctul 3 descrie procedura normală de declaraţie de tranzit, de la încărcarea mărfurilor până la întocmirea şi semnarea declaraţiei. Punctul 4 tratează despre situaţiile speciale privind procedura de declaraţie de tranzit.

Punctul 5 acoperă excepţiile de la regulile generale. Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale specifice. Punctul 7 este rezervat utilizării administraţiilor vamale. Punctul 8 conţine anexele la capitolul 1.

148

2. Principii generale şi legislatie

Baza legala

Declaraţia de tranzit este declaraţia în vamă care plasează sau permite plasarea mărfurilor în regim de tranzit. Bazele juridice pe care se întemeiază procedura de declaraţie de tranzit utilizând DAU sunt: - articolul 12 al convenţiei DAU, - articolul 5 din anexa II a convenţiei DAU; - articolele 3, 16, 17, 19, 20 şi 21 din apendicele I alconvenţiei,- apendicele III al convenţiei: Titlul I, articolele 2, 3, 4 şi 5, Anexa A7, titlurile I, II şi III, Anexele A9, A10 şi A11,

- articolele 4, 198 la 217, dacă este cazul şi 219 din CVC,- articolele 208, paragraful 2 şi 209, paragraful 1, din RVC,- articolele 349 la 354 din RVC, - anexa 37, titlul I, punctul A şi titlul III din RVC şi - anexele 38, 44 bis şi 45 din RVC.

3. Procedura de declarare

Prezentul punct furnizează informaţii despre: - încărcarea mărfurilor (punctul 3.1.), - declaraţia de tranzit (punctul 3.2.), - formularul de declaraţie de tranzit şi completarea

acestuia (punctul 3.2.1), - exemplarele BIS din DAU (punctul 3.2.2.), - listele de încărcătură, formular, completarea şi

utilizarea acestora (punctul 3.2.3.),

149

- trimiterile mixte (punctul 3.2.4.),- semnarea declaraţiei de tranzit (punctul 3.2.5.).

3.1 Incărcarea

Incărcare

Mijloc de transport unic

Articolul 16 ApendiceleI al Convenţiei

Articolul 349 din RVC

In sensul regimului de tranzit, se înţelege prin încărcare punerea mărfurilor pe un mijloc de transport unic cu scopul de a le expedia de la un birou de plecare la un birou de destinaţie sub acoperirea unei declaraţii de tranzit42.

Se consideră a constitui un mijloc de transport uniccu condiţia să transporte marfuri care trebuie să fie transportate împreună:

un vehicol rutier însoţit de remorca (remorcile) sau semiremorca (semiremorciele) sale; o garnitură de vehicole sau de vagoane de cale

ferată navele constituind un ansamblu unic; containerele încărcate pe un mijloc de transport

unic

Nu pot face obiectul aceleiaşi declaraţii de tranzit decât mărfurile încărcate pe un mijloc de transport unic şi destinate să fie transportate de la acelaşi birou de plecare la acelaşi birou de destinaţie.

Dacă o trimitere este repartizată între două mijloace de transport, este necesară o declaraţie de tranzit separată pentru fiecare mijloc de transport, chiar dacă toate mărfurile sunt transportate între aceleaşi birouri de plecare şi de destinaţie.

In schimb, un mijloc de transport unic poate fi utilizatpentru încărcarea de mărfuri la mai multe birouri de plecare precum şi pentru descărcarea la mai multe birouri de destinaţie. Dacă mărfurile sunt încărcate pe un mijloc de transport unic la mai multe birouri de plecare, trebuie prezentată o declaraţie de tranzit la fiecare birou de

42 În cazul unor colete individuale care sunt plasate în procedură de tranzit, nu există o legătură directă între colete şi mijlocul de transport. În acest caz, orice măsuri de identificare sunt aplicate pe colete.

150

plecare pentru a acoperi mărfurile încărcate la acest punct.

Mai multe documente de tranzit43

Fără a prejudicia dispoziţiile prevăzute la Art.7(3) al Convenţiei, pot fi emise mai multe declaraţii de tranzit de către acelaşi principal obligat, pentru mărfurile transportate într-un mijloc de transport unic către aceeaşi destinaţie. Trebuie furnizată o garanţie corespunzătoare pentru fiecare astfel de declaraţie.Aceleaşi reguli sunt aplicabile în cazul eliberării de copii după declaraţiile de tranzit.

3.2 Declaraţia de tranzit

3.2.1 Formularul şi completarea declaraţiei de tranzit44

DAU/SAD DAU se compune din file numerotate după cum urmează:- un set de 8 file numerotate consecutiv

(exemplarele de la 1 - 8) sau- un set de 4 file numerotate consecutiv

(exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi 4/5). Dacă este necesar DAU poate fi însoţit de file suplimentare (exemplarele DAU BIS). Acestea sunt numerotate în acelaşi fel ca şi seturile normale:- un set de 8 file compus din exemplare de la 1 BIS

la 8 BIS - un set de 4 file compus din exemplarele 1/6 BIS,

2/7 Bis, 3/8 BIS şi 4/5 BIS.

Pentru informaţii mai cuprinzătoare asupra acestor exemplare BIS şi asupra listelor de încărcatura, a se vedea punctele 3.2.2, respectiv 3.2.3.

Exemplarele declaraţiei de tranzit

Pentru declaraţia de tranzit, trebuie utilizate trei file de DAU, şi anume exemplarele nr.1, 4 şi 5.

- exemplarul nr.1 este păstrat de biroul de plecare la care este înregistrată declaraţia;

- exemplarul nr.4 însoţeşte mărfurile până la biroul de destinaţie, care-l păstrează;

- exemplarul nr.5 însoţeşte mărfurile până la biroul

43 Introdusă prin modificarea nr.5 din 25.11.200544 Modificarea nr.5

151

de destinaţie, care-l trimite înapoi în ţara de plecare, după încheierea procedurii de tranzit.

Setul DAU cu 4 exemplare

Atunci când declaraţia de tranzit se întocmeşte pe formulare provenind dintr-o serie de 4 file, sunt necesare două seturi: exemplarele nr.1 şi 4 sunt luate din primul set iar exemplarul nr.5 din al doilea. In fiecare set, exemplarele nefolosite trebuie să fie însemnate prin bararea numărului lor pe margine; de exemplu, Dacă pe exemplarul 1/6 cifra 6 este barată, trebuie să se înţeleagă că fila este utilizată ca exemplar nr.1.

Cerinţe tehnice

Articolul 3, Titlul 1, Apendicele III al Convenţiei

Articolul 215 din RVCHârtia

Formularele DAU utilizate ca declaraţie de tranzit trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe tehnice, în afară de cazul în care declaraţia este făcută pe cale informatică (calculator).

DAU utilizat ca declaraţie de tranzit este tipărit pe hârtie: - autocopiantă- care să cântărească cel puţin 40 g/m2;- suficient de opacă pentru ca indicaţiile care

figurează pe o faţă să nu afecteze lizibilitatea indicaţiilor de pe cealaltă faţă;

- suficient de rezistentă pentru ca, atunci când este folosită în mod normal, să nu se rupă sau să se şifoneze;

- de culoare albă, tipărită în verde.

Rubricile care trebuie obligatoriu completate pentru tranzit au un fond verde.

Formatul formularelor este de 210 milimetri / 297 mm, fiind admisă o toleranţă maximă la lungime de 5 mm în minus şi de 8 mm în plus.

Codul culorilor DAU utilizează următorul cod de culori: * seturile DAU şi DAU BIS cu 8 file: - exemplarele nr.1, 2, 3 şi 5 au pe marginea dreaptă o bordură continuă de culoare roşie, verde, galbenă, respectiv albastră;

152

- exemplarele nr.4, 6, 7 şi 8 au pe marginea dreaptă o bordură discontinuă de culoare albastră, roşie, verde repectiv galbenă; * seturile DAU şi DAU BIS cu 4 file: - exemplarele 1/6, 2/7, 3/8 şi 4/5 au pe marginea dreaptă o bordură continuă şi la dreapta acesteia, o bordură discontinuă de culoare roşie, verde, galbenă, respectiv albastră.

Adresa de retur inscrisa pe exemplarul nr.5 poate fi tiparita in culoarea rosie.

Lăţimea bordurilor continue este de aproximativ 3 mm. Bordura discontinuă este constituită dintr-o succesiune de pătrate cu latura de 3 mm, aflate la distanţă de 3 mm unul de altul.

Declaraţia informatizatăAnexa A7, titlul I, punctul A, Apendicele III al Convenţiei

Articolul 205 din RVC, Anexa 37, titlul I, punctul A, din RVC

Articolul 4(3) Conventia DAU

Regula generală cere ca declaraţiile de tranzit să fie întocmite în scris pe un DAU completat de mână, cu ajutorul unei maşini de scris sau tipărit printr-un sistem informatizat de prelucrare a declaraţiilor. Totuşi, autorizarea de a tipări DAU prin sisteme informatizate publice sau private, dacă este necesar pe hârtie, poate fi supusă unor condiţii.

Atunci cand declaratiile sunt tiparite pe hartie intreaga, pot fi tiparite printr-un program pe computer utilizand orice culoare.Totusi, documentele tiparite la imprimanta trebuie sa fie in conformitate cu regulile stabilite. Utilizarea hartiei non autocopiante poate fi autorizata atunci cand acestea sunt completate printr-un procedeu infomatic (de ex. la imprimanta laser)

Atunci când formularul este completat cu ajutorul unei maşini de scris, printr-un procedeu mecanografic sau asemănător, el trebuie introdus în maşină astfel încât prima literă a datei ce urmează să se înscrie în căsuţa nr.2 să fie plasată în căsuţa care figurează încolţul superior stâng.Formularul mai poate fi completat şi de mână, scris

153

citeţ cu cerneală şi cu litere mari de tipar.Completarea unei declaraţii de tranzit

Pentru întocmirea unei declaraţii de tranzit, trebuie completate toate rubricile obligatorii ale setului de exemplare DAU; completarea celorlalte este facultativă. Instrucţiunile privind întocmirea DAUfigurează în anexa 8.1.Doar primul formular DAU trebuie completat. Dat fiind că acesta trebuie să fie autocopiant, datele vor apărea şi pe celelalte exemplare.

Anexele 8.2. şi 8.3 furnizează cele mai cuprinzătoare informaţii despre procedeul autocopiant.

Limba Declaraţiile de tranzit trebuie întocmite într-una din limbile oficiale ale părţilor contractante, acceptată de autorităţile competente din ţara de plecare.

VAMA

Atunci cand indicatiile dintr-o declaratie de tranzit completata in limba Greaca trebuie reproduse pe o alta declaratie de tranzit, autoritatile responsabile pentru reproducerea lor fie:- ataseaza a copie certificata a declaratiei in Greaca la declaratia pe care

trebuie facute mentiunile, cu referire la fotocopia acestei ultime declaratii, fie

- introduc o traducere in limba proprie a mentiunilor de pe declaratie pe care trebuie sa le inscrie.

Pentru a se evita întârzierile la biroul de plecare/ destinaţie (sau la biroul de trecere) este important ca operatorii să completeze corect DAU.

Biroul de plecare este obligat să se asigure că DAU este completat corect şi citeţ şi că ştampila biroului de plecare este aplicată în mod clar pe declaraţie.

Rubricile pentru tranzit

Lista maximală

Lista maximală a rubricilor care trebuie completate pentru regimul de tranzit este următoarea: rubricile nr.1 (a treia sub-diviziune), 2, 3, 4, 5, 6, 8, 15, 17, 18,

154

19, 21, 25, 26, 27, 31, 32, 33 (prima sub- diviziune), 35, 38, 40, 44, 50, 51, 52, 53, 55 şi 56 (adică, în afară de rubrica 26 - rubricile cu fond verde). Pentru informaţii mai ample, a se vedea anexa 8.1.

VAMA

Rubricile DAU indicate prin majusculele B,C,D(/J),E(/J),F,G şi I trebuie să fie completate de autorităţile vamale (sau de expeditor agreat in cazul rubricii D(/J)). Totuşi, partea stângă a rubricii I poate fi utilizată şi de destinatarul agreat.

Erori în completarea DAU

Articolul 25 al apendicelui I al convenţiei Articolul 65 din CVC

Ştersăturile şi scrisul deasupra nu sunt permise. Toate corecturile trebuie să se facă bifând indicaţiile eronate şi adăugând, dacă este necesar,indicaţiile dorite.Acestea trebuie să fie parafate de cel care le-a scris şi vizate de autorităţile vamale. In unele cazuri, acestea pot să ceară depunerea unei noi declaraţii.

Totuşi, nu se permite nici o corectare atunci când autorităţile competente, după ce au primit declaraţia de tranzit, şi-au semnalat intenţia de a examina mărfurile, au stabilit că datele furnizate nu erau corecte sau au acordat deja liberul de vamă al mărfurilor.

3.2.2 Exemplarele DAU BIS45

Articolul 17 al apendicelui I al convenţieiArticolul 208 din RVC

Documentul administrativ unic poate fi însoţit, dacă e necesar, de unul sau de mai multe file complementare numite DAU BIS

Utilizarea exemplarelor DAU BIS

Exemplarele DAU BIS pot fi folosite în următoarele cazuri:

1. Dacă declaraţia de tranzit conţine mai mult de un articol sau

2. Dacă un transport conţine mărfuri T1, T2 şi T2F. Exemplarele DAU BIS sunt folosite în acest caz (ca liste de încărcătura) pentru a furniza

45 Modificat prin Modificarea nr.5 din 25.11.2005

155

informaţii amanunţite despre statutul vamal al diferitelor mărfuri (T1, T2 sau T2F). Documentul administrativ unic furnizează, în plus, un rezumat al exemplarelor DAU BIS utilizate pentru mărfurile de fiecare statut.

Completarea exemplarelor DAU BIS

Titlul III, anexa A7, ApendiceleIII al Convenţiei.

Anexa 37 din RVC

Exemplarele DAU BIS fac parte din declaraţia de tranzit şi trebuie să satisfacă aceleaşi cerinţe tehnice.

Ele trebuie completate conform instrucţiunilor de completare a documentului administrativ unic, dar:

în cazul transporturilor mixte (la care sigla „T” este aplicată în caseta nr.1, subdiviziunea 3, a DAU), se aplică sigla „T1bis”, „T2bis” sau „T2Fbis”, după caz, in caseta nr.1, subdiviziunea 3 „Declaraţie”, a DAU BIS

utilizarea casetelor nr. 2 „Expeditor/Exportator” şi nr. 8 „Destinatar” (caseta 2/8 în seturile de 4 pagini) din exemplarele DAU BIS este facultativă pentru părţile contractante şi nu trebuie să conţină decât numele şi, eventual, numărul de identificare al persoanei respective.

Formularele complementare care au siglele „T1bis” şi „T2bis” nu trebuie să fie semnate.

În afara unui transport mixt, toate casetele nr. 31 „Denumirea mărfurilor” care nu sunt utilizate trebuie barate astfel încât sa împiedice utilizarea lor ulterioară.

Notă: Utilizarea combinată a exemplarelor DAU BIS şi a listelor încărcăturii nu este posibilă.

3.2.3 Lista de încărcătură, formular şi completare

Liste de încărcătură ca parte descriptivă a DAU

Pot fi utilizate liste de încărcătură ca parte descriptivă a DAU.Acestea trebuie să fie conforme cu formularul prezentat în anexa A10 a apendicelui III din convenţie şi în anexa 45 a RVC, în afară de cazul în care este

156

autorizată utilizarea unei liste de încărcătură speciale.Pentru informaţii mai ample despre lista de încărcătură specială, a se vedea Partea V.

Utilizarea listelor de încărcătură nu afectează obligaţiile legate de procedura de expediere/de export sau de orice procedură în vigoare în ţara de destinaţie avută în vedere, sau referitoare la formularele utilizate pentru aceste formalităţi.

Poate fi folosită ca listă de încărcătură numai faţa fomularului.

Cerinţe tehnice Anexa A11, Apendicele III din convenţieAnexa 44 bis a RVC

Hârtia folosită pentru listele de încărcătură trebuie să fie hârtie adezivă pentru înscrisuri cântărind cel puţin 40 gr/mp şi care să fie atât de rezistentă încât atunci când este folosită în mod normal să nu se rupă şi nici să nu se şifoneze.

Listele de încărcătură trebuie să cuprindă: * titlul "Listă de încărcătură"; * un cadru de 70 mm/55 mm împărţit într-o parte superioară de 70 mm/15 mm unde să se aplice sigla "T" urmată de una din menţiunile necesare şi o parte inferioară de 70 mm/40 mm unde să se facă celelaltemenţiuni necesare;* coloane al căror cap de tabel este redactat după cum urmează:- Număr de ordine,- Mărci, numere, numărul şi natura coletelor,- Descrierea mărfurilor,- Ţara de expediţie/de export,- Masa brută (kg) - Rezervat administraţiei. Cei interesaţi pot să adapteze după nevoile lor lăţimea acestor coloane, dar coloana intitulată "Rezervat administraţiei" trebuie să aibă o lăţime de cel puţin 30 mm. Pot fi utilizate şi alte spaţii decât cele arătate mai sus.

Listele de încărcătură trebuie întocmite în acelaşi număr de exemplare ca şi declaraţia de tranzit la care se referă.

157

AGENT ECONOMIC

1. Orice articol înscris pe lista de încărcătură trebuie să fie precedat de un număr de ordine.2. Fiecare articol trebuie urmat, dacă este necesar, de orice referinţă cerută de reglementare, în special referinţele la documentele, certificatele şi autorizările prezentate.3. Imediat sub ultima înscriere, trebuie trasată o linie orizontală iar spaţiile nefolosite trebuie barate astfel încât să fie imposibilă orice adăugire ulterioară.4. Atunci când listele de încărcătură sunt utilizate pentru o trimitere conţinând mai multe tipuri de mărfuri, trebuie barate următoarele rubrici ale DAU: rubrica nr.15 "Ţara de expediţie/de export", rubrica nr.32 "Număr de articole", rubrica nr.33 "Codul mărfurilor", rubrica nr.35 "Masa brută (kg) rubrica nr.38 "Masa netă (kg)" şi, dacă este necesar, rubrica nr.40 "Declaraţie sumară, document precedent", rubrica nr.44 "Menţiuni speciale/ducumente prezentate/certificate şi autorizaţii".5. Atunci când listele de încărcătură sunt utilizate pentru trimiterea mai multor tipuri de mărfuri, rubrica nr.31 "Colete şi descrierea mărfurilor" din DAU nu trebuie să fie folosită pentru indicarea mărcilor şi numerelor, a numărului şi a naturii coletelor, nici pentru descrierea mărfurilor. In schimb trebuie să se indice aici, în caz de nevoie, numărul de serie şi sigla (T1, T2 sau T2F) a listelor de încărcătură anexate.

VAMA Biroul de plecare înscrie numărul de înregistrare pe lista de încărcătură. Acest număr este acelaşi cu cel al DAU asociat. Acesta fie că se aplică cu ajutorul unei ştampile care conţine numele biroului de plecare, fie se scrie cu mâna. In acest ultim caz, ştampila oficială a acestui birou trebuie să însoţească numărul. Semnătura funcţionarului vamal este facultativă.

Atunci când mai multe liste de încărcătură însoţesc acelaşi DAU, fiecare listă trebuie să poarte un număr de serie atribuit de principalul obligat. Numărul total

158

de liste de încărcătură care însoţesc DAU figurează în rubrica nr.4 "List.încărc." de pe acesta din urmă.

Notă: nu este posibil să se combine utilizarea de liste de încărcătură şi de exemplare DAU BIS.

Trimiteri mixte

Articolele 19 şi 20 din apendicele I al convenţiei

Articolele 351 şi 352 ale RVC

3.2.4 Trimiteri mixte46

În cazul transporturilor care conţin, în acelaşi timp, mărfuri care circulă sub regimul de tranzit T1 şi mărfuri comunitare care circulă sub regimul de tranzit T2/T2F, sub acoperirea unei singure declaraţii de tranzit, documentul administrativ unic va fi însoţit de exemplare DAU BIS (vezi punctul 3.2.2) sau de liste de încărcătură (vezi punctul 3.2.3) separate. Documentul administrativ unic furnizează informaţiile comune, precum şi un rezumat al exemplarelor DAU BIS sau al listelor de încărcătură folosite pentru mărfurile de diferite statute.Fiecare exemplar DAU BIS sau listă de încărcătură acoperă mărfuri care au acelaşi statut vamal.

Ca alternativa, se pot întocmi documente administrative unice separate (de exemplu un DAU T1 pentru mărfurile necomunitare şi un DAU T2 sau T2F pentru mărfurile comunitare).

Nota: Este posibil ca mărfurile comunitare care nu sunt plasate sub regimul vamal de tranzit (şi care circulă pe teritoriul vamal al Comunităţii) să fie transportate cu acelaşi mijloc de transport ca şi mărfurile plasate sub acest regim. În acest caz, declaraţia de tranzit acoperă numai mărfurile plasate sub regimul de tranzit (pentru informaţii mai ample despre transporturile mixte vezi capitolul 2, punctul 3.8.1).

OPERATOR

În cazul unui transport mixt, sigla „T” se aplică în câmpul din dreapta al casetei nr.1 a documentului administrativ unic. Spaţiul gol de după sigla

46 Înlocuit prin Modificarea nr.5 din 25.11.2005, doc TAXUD/801/2004

159

„T” trebuie să fie barat, ceea ce indică faptul că sunt anexate exemplare DAU BIS cu sigla „T1bis”, „T2bis”sau „T2Fbis” sau liste ale încărcăturii cu sigla „T1”, „T2”sau „T2F”, după caz.

Dacă se utilizează exemplare DAU BIS, următoarele casete ale primului articol al documentului administrativ unic trebuie să fie barate:

Caseta nr.32 „Articolul nr.”,Caseta nr.33 „Codul mărfurilor”,Caseta nr.35 „Masa bruta”,Caseta nr.38 „Masa neta”,Caseta nr.40 „Declaraţia sumara, document precedent”, şi, dacă trebuie,Caseta nr.44 „Menţiuni speciale/documente/certificate si autorizaţii”

Printre altele, o menţiune referitoare la numerele exemplarelor DAU BIS cu sigla „T1bis”, „T2bis”sau „T2Fbis” se trece în:

Caseta nr.31 „Colete şi descrierea mărfurilor”

Dacă se utilizează liste de încărcătură, următoarele casete din documentul administrativ unic trebuie să fie barate:

Caseta nr.15 „Ţara de expeditie/export”,Caseta nr.32 „Articolul nr.”,Caseta nr.33 „Codul mărfurilor”,Caseta nr.35 „Masa brută”,Caseta nr.38 „Masa netă”,Caseta nr.40 „Declaraţia sumară, document precedent”, şi, dacă trebuie,Caseta nr.44 „Menţiuni speciale/documente/certificate şi autorizaţii”

Printre altele, o menţiune referitoare la seriile, numerele şi siglele („T1”, „T2”sau „T2F”) diferitelor liste de încărcătură se trece în:

Caseta nr.31 „Colete şi descrierea mărfurilor”

Dacă se transportă simultan mărfuri T1 şi mărfuri T2, aceleaşi manifeste pot fi utilizate, bifându-se pe unele mărfurile T1 şi pe altele mărfurile T2.

Pentru informaţii mai ample asupra ambalajelor în cazul transporturilor mixte, vezi punctul 4.1 al prezentului capitol.

160

Articolul 21 Apendicele I al convenţiei

Articolul 199,paragraful 1, din RVC

3.2.5 Semnarea declaraţiei de tranzit47

Prin semnarea declaraţiei de tranzit, principalul obligat îşi asumă responsabilitatea pentru exactitatea informaţiilor prezentate, pentru autenticitatea documentelor anexate şi pentru respectarea tuturor obligaţiilor ce decurg din plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit.

OPERATOR

Insuşi principalul obligat sau un mandatar al său, semnează declaraţia de tranzit în rubrica nr.50 a DAU.

Semnatura principalului obligat trebuie să fie olografă pe exemplarul nr.1, dar poate fi reprodusă prin autoimprimare pe celelalte exemplare.

Inlocuirea semnăturii manuscrise

Articolul 4 din apendicele I al convenţiei Articolele 4 şi 199, paragraf 2, din RVC

Înlocuirea semnăturii olografe cu o semnătură electronică poate fi autorizată dacă formalităţile sunt efectuate cu ajutorul unui sistem informatic public sau privat.Autorităţile competente pot acorda această facilitate operatorilor care îndeplinesc un anumit număr de condiţii tehnice şi administrative, care vor fi stabilite în autorizaţie.În acest caz, semnătura olografă se înlocuieşte cu o semnătură electronică, aceasta din urmă având aceeaşi valoare juridică.

Dispensa de semnătură

Expeditorii agreaţi pot fi autorizaţi sa nu semneze declaraţia de tranzit, sub rezerva prezentării unui angajament scris prin care aceştia recunosc că acţionează ca principali obligaţi pentru toate operaţiunile de tranzit efectuate sub acoperirea declaraţiilor de tranzit pe care au fost aplicate ştampilele lor speciale. Pentru informaţii mai ample asupra acestei proceduri, considerate ca o simplificare a procedurii normale

47 Înlocuit prin Modificarea nr.5 din 25.11.2005

161

de tranzit, a se vedea Partea IV.

4. Situaţii particulare (pro memoria)

4.1 Reguli aplicabile mărfurilor ambalate

Următoarele reguli trebuie să se aplice mărfurilor ambalate:

a) Mărfuri ne-comunitare ambalate care nu au statut comunitarO singură declaraţie T1 trebuie completată pentru mărfuri şi ambalajul aferent.b) Mărfuri ne-comunitare ambalate care au statut comunitarÎn toate cazurile o singură declaraţie T1 trebuie completată pentru mărfuri şi ambalajul aferent.

Articolul 340c(3) RVC

c) Mărfuri comunitare la care se face referire în Articolul 340c(3) Regulamentul de aplicare a Codului vamal comunitarO singură declaraţie T1 trebuie completată pentru mărfuri şi ambalajul aferent.În orice caz, atunci când astfel de produse în loc să fie exportate în afara teritoriului vamal sunt puse în liberă circulaţie, li se aplică tratamentul comunitar numai în baza eliberării unui document T2L retrospectiv.Lăsând la o parte posibilitatea acordării de restituiri la exportul produselor agricole, în vederea rambursării drepturilor, un document T2L poate fi obţinut numai în urma achitării datoriilor CCT aplicabile ambalajelor.

(d) Mărfurile comunitare ambalate care nu au statut comunitar 1) Exportate din teritoriul vamal

Exportate către o ţară terţă, alta decât EFTA

O declaraţie T1 trebuie completată pentru ambalaje astfel încât, dacă ambalajul este pus în liberă circulaţie, nu beneficiază în mod greşit de tratament comunitar. Acest document trebuie să poarte una din următoarele menţiuni:

162

CS zboží Společenství

DA fælleskabsvarer

DE Gemeinschaftswaren

EE Ühenduse kaup

EL κoιvoτικα εμπoρεúματα

ES mercancías communitarias

FR merchandises communautaires

IT merci comunitarie

LV Kopienas preces

LT Bendrijos prekės

HU közössegi áruk

MT Merkanzija Komunitarja

NL communautaire goederen

PL towary wspólnotowe

PT mercadorias comunitárias

SI skupnostno blago

SK Tovar Spoločenstva

FI yhteisötavaroita

SV gemenskapsvaror

EN Community goods

RO Mărfuri comunitare

Exportate către o ţară AELS

O singură declaraţie T1 trebuie completată pentru mărfuri şi ambalajul afferent. Acest document trebuie

163

să poarte menţiunea “Mărfuri comunitare” aşa cum s-a arătat mai sus şi “T1 ambalaje” aşa cum se arată mai jos.

2) Destinate altor State membre în sensul Articolului 163 (1) din Codul vamal comunitar

O singură declaraţie T2 trebuie completată pentru mărfuri şi ambalajul aferent după achitarea datoriei vamale aplicabile ambalajelor.

Atunci când persoana interesată nu doreşte să achite datoria vamală aplicabilă ambalajelor, declaraţia T2 trebuie să poarte una din următoarele menţiuni:

CS obal T1

DA T1 emballager

DE T1-Umschließungen

EE T1-pakend

EL Συσκευασια T1

ES envases T1

FR emballages T1

IT imballaggi T1

LV T1 iepakojums

LT T1 pakuotė

HU T1 göngyölegek

MT Ippakkjar T1

NL T1-verpakkingsmiddelen

PL opakowania T1

PT embalagens T1

SI pakiranje T1

164

SK Obal T1

FI T1-pakkaus

SV T1-förpackning

EN T1 packaging

RO ambalaje T1

3) Destinate altor State Membre în afara celor precizate la punctul (2) menţionat mai sus.

Nu este necesară completarea declaraţiei de tranzit comunitar după achitarea datoriei vamale aplicabilă ambalajelor.

În cazul în care persoana interesată nu doreşte achitarea datoriei vamale, atunci se plasează în procedură T1.

(e) Transporturi mixte

1) Transporturi care includ într-un singur colet mărfuri în procedură T1 şi mărfuri în procedură T2 .

Se întocmesc declaraţii separate în concordanţă cu statutul conţinuturilor. În rubrica 31, cantităţile transporturilor separate trebuie indicate în partea superioară a acestei rubrici, ca de altfel şi descrierea şi numărul altor documente completate pentru transporturile mixte în cauză. Declaraţiile trebuie să poarte una din menţiunile următoare:

CS obal Společenství

DA fælleskabsemballager

DE gemeinschaftliche Umschließungen

EE Ühenduse pakend

EL Koινoτικη συσκευασια

165

ES envases comunitarios

FR emballages communautaires

IT imballaggi comunitari

LV Kopienas iepakojums

LT Bendrijos pakuotė

HU közössegi göngyölegek

MT Ippakkjar Komunitarju

NL communautaire verpakkingsmiddelen

PL opakowania wspólnotowe

PT embalagens comunitárias

SI skupnostno pakiranje

SK Obal Spoločenstva

FI yhteisöpakkaus

SV gemenskapsförpackning

EN Community packaging

RO Ambalaje comunitare

Dacă transportul combinat este in ambalaje T1, trebuie completată o singură declaraţie pentru mărfuri şi pachete.

2). Transportul mixt care include un singur pachet de marfă în procedura T1 şi mărfuri în mişcare în afara procedurii de tranzit.Va fi folosită o singură declaraţie. În rubrica 31, cantităţile şi felul mărfurilor în transporturi împărţite (split consignments) în procedura T1 trebuie menţionate una din următoarele menţiuni:

CS zboží není v režimu tranzituDA varer ikke omfattet af forsendelsesprocedure

166

DE nicht im Versandverfahren befindliche WarenEE Kaubad ei ole transiidi protseduurilEL ...........................ES mercancías fuera del procedimento de tránsitoFR marchandises hors procedure de transitIT merci non vincolate ad una procedura di transitoLV Precēm nav piemērota tranzīta procedūraLT Prekės, kurioms neįforminta tranzito procedūraHU nem továbbítási eljárás alá tartozó árukMT Merkanzija mhux koperta bi proċedura ta' transituNL geen douanevervoerPL towary nie przewożone w procedurze tranzytuPT mercadorias não cobertas por um procedimento de trânsitoSI blago, ki ni krito s tranzitnim postopkomSK Tovar nie je v tranzitnom režimeFI tavaroita, jotka eivät sisälly passitusmenettelyynSV varor ej under transiteringEN goods not covered by a transit procedure

RO mărfuri neacoperite de procedura de tranzit

4.2. Mărfuri în bagajele pasagerilor

Articolul 323 RVC

Administraţiile sunt obligate să aplice prevederile Articolului 323 al CVC (care stabileşte statutul comunitar) în cazul mărfurilor în bagajele pasagerilor fără destinaţie comercială.Oricum, la intrarea pe teritoriul vamal al Comunităţii, pasagerii care vin dintr-o ţară terţă pot plasa mărfurile în procedura de tranzit comunitar.

4.3. Transportul mărfurilor comunitare către, de la sau printr-o ţară AELS

Când mărfurile sunt transportate în sau prin teritoriul uneia sau mai multor ţări AELS este recomandabil să se respecte regulile următoare în vederea asigurării trecerii frontierei:a). Când mărfurile sunt transportate între două puncte situate în Comunitate prin teritoriul uneia sau a mai multor ţări AELS, este recomandabil să se plaseze în procedura de tranzit comun/comunitar la

167

biroul vamal competent unde principalul obligat este autorizat, sau unde mărfurile sunt încărcate pentru transportul în procedura de tranzit comun/comunitar, sau cel târziu înainte de ajungerea la zona de frontieră a Communităţii/AELS pentru a evita întârzierile la trecerea frontierei. Similar, este recomandabil ca transporturile să se încheie în procedura de tranzit comun/comunitar în afara frontierei Comunităţii/AELS oricând e posibil.

b). Autorităţile competente din Statele Membre şi din ţările AELS trebuie să se asigure că agenţii economici sunt informaţi oficial despre prevederi şi sunt înştiinţaţi de avantajele aplicării prevederilor paragrafului a), în vederea evitării pe cât posibil a dificultăţilor practice la frontierele Comunităţii/AELS.

Tranzit prin teritoriul unei ţări AELS

Art. 163 CVC/ Art. 2 Convenţie

Transportul mărfurilor comunitare dintr-un punct din Comunitate către altul printr-o ţară AELS poate avea loc în cadrul procedurii T1 sau T2(vezi Partea I, paragraful 4.1.2.1.)

Mişcarea mărfurilor comunitare către o ţară AELS.

Mişcarea mărfurilor comunitare către o ţară AELS.

Când mărfurile sunt exportate către o ţară AELS în procedură de tranzit, declaraţiile de tranzit trebuie să aibă menţionat „Export” în roşu pe toate exemplarele documentelor de tranzit.

793(5) RVC Când mărfurile sunt exportate fără o procedură de tranzit de ex. aerian sau naval, nu este obligatorie menţiunea „Export” în roşu pe documentul de tranzit.

Când mărfurile comunitare sunt transportate în procedură simplificată pe calea ferată de la o staţie de cale ferată în teritoriul Comunităţii la o staţie de cale ferată de destinaţie într-o ţară AELS, este o problemă de export. În orice caz, dacă mărfurile sunt

168

retrimise dintr-o ţară AELS către o parte a Comunităţii, operaţiunea nu trebuie să fie referitoare la un export dacă operatorul demonstrează că este o problemă de livrare intra-Comunitară. Această dovadă poate fi eliberată în particular de realizarea unei facturi care poartă numerele de înregistrare a TVA ale expeditorului şi destinatarului aşa cum prevede Directiva EEC 77/388, sau prin realizarea Documentului de Însoţire Administrativ pentru Accize aşa cum se prevede în Directiva EEC 92/12.

Re-exportul mărfurilor comunitare dintr-o ţară AELS

Re-exportul mărfurilor comunitare dintr-o ţară AELS.

Art. 9, Convenţie

a). Mărfurile comunitare care au fost aduse într-o ţară AELS în procedura T2 pot fi re-exportate sub acea procedură cu conditia ca:i). Nu a intervenit nici o schimbare în starea sau identificarea sa;ii). Nu au fost plasate, în acea ţară AELS, într-o altă procedură decât tranzit sau antrepozit*, şiiii). Documentul T2 sau T2L emis de o ţară AELS poartă o referinţă la documentul precedent emis de un Stat Membru şi toate menţiunile speciale apar.

*doar mărfurile antrepozitate pentru mai puţin de cinci ani (sau mărfuri în conformitate cu Capitolele 1-24 ale Sistemului Armonizat şi antrepozit pentru mai puţin de şase luni) pot fi recunoscute sub procedura T2.

b). Oricum, în cazul exportului prin aer sau apă fără o procedură de tranzit (a se vedea mai sus), ţările AELS nu pot emite un T2 dacă nu a fost o declaraţie de tranzit ca document precedent. În consecinţă, re-expedierea trebuie efectuată sub acoperirea unui document T1. La re-intrarea în Comunitate, transportul trebuie tratat ca un import de mărfuri dintr-o ţară ţerţă.

Acţiunea de re-intrare a mărfurilor retrimise în Comunitate.

Acţiunea de re- i). Când mărfurile comunitare sunt re-expediate dintr-

169

intrare a mărfurilor retrimise în Comunitate

o ţară AELS cu destinaţie în Comunitate, ele sunt transportate sub acoperirea unui document T2 sau a unui document echivalent (de ex. Scrisoare de trăsură CIM-T2).ii). În vederea determinării, în Statul Membru de destinaţie, dacă este furnizat – achiziţie intra-Comunitară care va fi intreruptă într-o ţară AELS sau un re-import urmat de export temporar sau definitiv din Comunitate, trebuie observate următoarele reguli:

1. Mărfurile şi declaraţia T2 sau documentul echivalent trebuie prezentate la biroul vamal de destinaţie în vederea completării operaţiunii de tranzit.

2. Este responsabilitatea acestui birou să decidă dacă mărfurile pot fi eliberate imediat sau trebuie plasate într-o procedură vamală.

3. mărfurile trebuie eliberate imediat în cazul în care o declaraţie sau documentul echivalent nu poartă referinţa exportului precedent din Comunitate.

În caz de îndoieli, biroul de destinaţie poate solicita o dovadă de la destinatar (de ex. Emiterea unei facturi cu numărul de înregistrare al TVA al expeditorului şi destinatarului în concordanţă cu prevederile Directivei 77/388/EEC modificată), sau prin controlul aposteriori al documentului.

4. Mărfurile trebuie transmise vămii pentru aprobare sau folosinţă cu toate consecinţele care urmează (plătirea TVA la import şi taxele interne când este necesar):- când este specificat pe declaraţia T2 sau pe documentul echivalent că este o operaţiune care urmează un export din Comunitate (menţiunea „export” aşa cum este prevăzut în Art. 793 (6) din RVC şi repetat în concordanţă cu prevederile art. 9 (4) al Convenţiei privind regimul de tranzit comun, sau- când destinatarul sau reprezentantul său nu pot demonstra că a fost o livrare intra comunitară.

170

4.4. Duplicate În caz de furt, pierdere sau distrugere a declaraţiei de tranzit, a documentului T2L sau a exemplarului de control T5, poate fi emisă o copie (duplicat).Duplicatul trebuie emis:

La cerea autorităţii vamale, La cererea părţii interesate după investigaţii

ale biroului vamal implicat.

Duplicatul trebuie să aibă menţionat cuvântul „DUPLICAT”, cu litere îngroşate, ştampila biroului vamal care a emis duplicatul şi semnătura celui autorizat.

5. Excepţii (pro memoria)

171

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

172

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale

8. Anexe

- 8.1. Notă explicativă privind completarea rubricilor DAU

- 8.2. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra cărora informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară prin procedeu autocopiant

- 8.3. Exemplare DAU şi formularele complementare asupra cărora informaţiile figurând pe prima pagină trebuie să apară prin procedeu autocopiant

173

Anexa 8.1

Notă explicativă privind completarea rubricilor DAU Rubrici rezervate operatorilor economici

I. Formalităţi în ţara de plecare. Rubrica nr.1 - DeclaraţieTrebuie completată numai a 3-a sub-diviziune. Menţiunile care trebuie să figureze aici, după caz, sunt următoarele:

T1: pentru circulaţia mărfurilor necomunitare în cadrul Comunităţii şi care provin sau sunt destinate Comunităţii şi ţărilor AELS, precum şi între ţările AELS. Regimul T1 mai este folosit pentru a acoperi circulaţia mărfurilor comunitare în anumite împrejurări;

T2: pentru circulaţia mărfurilor comunitare, Dacă este cazul;

T2F: pentru mărfurile comunitare expediate la destinaţie Comunitate, provenind dinspre sau între teritoriile Comunităţii, unde directiva TVA nu se aplică;

T: pentru circulaţia de trimiteri mixte care regrupează mărfuri T1 şi T2. In acest caz, mărfurile sunt enumerate pe exemplare DAU BIS sau pe liste de încărcătură distincte pentru fiecare categorie. Spaţiul gol din spatele siglei "T" trebuie barat pentru a se evita adăugarea unor cifre sau litere suplimentare.

Notă: Dacă, după caz, siglele "T1", "T2", T2F", "T1bis", "T2bis", T2Fbis", au fost omise, se consideră că mărfurile sunt plasate sub regimul T1.

Rubrica nr.2 - Expeditor / exportator Utilizarea acestei rubrici este facultativă pentru părţile contractante.Aici trebuie să se indice numele şi adresa completă a expeditorului/exportatorului în cauză. Părţile contractante pot să adauge notiţei de utilizare obligaţia de a include numele de identificare atribuit celui interesat de autorităţile competente pentru motive fiscale, statistice sau altele.In caz de trimitere grupată, menţiunea "Divers", în limba adecvată, poate fi înscrisă în această rubrică şi lista expeditorilor poate fi anexată declaraţiei.

174

Rubrica nr.3 - Formulare În această rubrică trebuie să se indice numărul de ordine al setului şi numărul total de seturi de formulare şi de formulare complementare utilizate. De exemplu, în cazul unui DAU însoţit de două exemplare DAU BIS, 1/3 este indicat pe DAU, 2/3 pe primul exemplar DAU BIS şi 2/3 pe al doilea. Dacă declaraţia se referă la un singur articol(adică atunci când o singură rubrică “descrierea mărfurilor” trebuie completată) nu se înscrie nimic în rubrica 3, dar cifra 1 este aplicată în rubrica 5.

Dacă sunt folosite două seturi a 4 file în loc de un set a 8 file, acestea sunt considerate că formează unul singur, în scopul stabilirii numărului de formulare.

Rubrica nr.4 - Lista de încărcătură In această rubrică se indică numărul total de liste de încărcătură sau de liste comerciale descriptive, anexate eventual la declaraţie.

Rubrica nr.5 - Articole In această căsuţă se indică numărul total de articole acoperite de DAU. Numărul de articole corespunde numărului de rubrici 31 ce trebuie completate.

Rubrica nr.6 - Total colete Utilizarea acestei rubrici este facultativă pentru părţile contractante. In această rubrică căsuţă se indică numărul total de colete (palete, cutii, bobine, etc.) care constituie trimiterea în cauză. Rubrica nr.8 - Destinatar In această rubrică trebuie să se indice numele şi adresa completă ale persoanei, persoanelor sau societăţilor cărora trebuie să le fie livrate mărfurile (destinatarul). In caz de grupare, menţiunea "Diverşi", în limba adecvată, poate fi înscrisă în această rubrică şi lista destinatarului poate fi anexată DAU.

Părţile contractante pot permite ca această rubrică să nu fie completată în cazul în care destinatarul este stabilit în afara teritoriului părţilor contractante (adică Comunitate/ţară AELS).

In acest stadiu indicarea numărului de identificare nu este obligatorie.

Rubrica nr.15 - Ţara de expediere/de export In această rubrică trebuie să fie înscris numele ţării de provenienţă din care sunt expediate/exportate mărfurile.

Rubrica nr.17 - Ţara de destinaţie In această rubrică trebuie să fie înscris numele ţării de destinaţie.

175

Rubrica nr.18 - Identitatea şi naţionalitatea mijlocului de transport la plecare Informaţiile următoare trebuie să fie furnizate:

- în prima sub-diviziune, identitatea, de exemplu numărul sau numerele de înmatriculare, sau numele, mijloacele de transport (autocamion, vapor, vagon de cale ferată, avion) pe care mărfurile sunt direct încărcate atunci când sunt prezentate la biroul de plecare;

- în cea de a doua sub-diviziune, naţionalitatea acestor mijloace de transport, utilizându-se codul prevăzut în acest scop.

Dacă mijlocul de transport este constituit din mai multe elemente, se indică naţionalitatea mijlocului care asigură propulsarea ansamblului.

De exemplu, dacă se utilizează un vehicol tractor şi o remorcă înmatriculate diferit, este bine să se indice atât numărul de înmatriculare al vehicolului tractor cât şi cel al remorcii, precum şi naţionalitatea vehicolului tractor. CAMIOANE se indică numărul de înmatriculare al vehiculului. CONTAINERE numărul containerului nu trebuie indicat în această rubrică, ci în rubrica nr.31. In schimb, informaţiile referitoare la vapor sau la vehiculul care transportă containerul trebuie să figureze în această rubrică. VAPOR se indică numele vaporului. AVION se indică numărul de înmatriculare al avionului. CALE FERATĂ se indică numărul de înmatriculare al vagonului de cale ferată. In acest caz, nu este necesar să se indice naţionalitatea. In cazul caroseriilor amovibile aşezate pe vagoane, în rubrica nr.31 este indicat numărul de înmatriculare al acestora, întrucât sunt considerate containere. INSTALAŢII DE TRANSPORT FIXE In acest caz nu se indică nici numărul de înmatriculare, nici naţionalitatea. In celelalte cazuri, declararea naţionalităţii este facultativă pentru părţile contractante.

Rubrica nr.19 - Containere (Ctr) Utilizarea acestei rubrici căsute este facultativă pentru părţile contractante.

176

Unul din codurile următoare trebuie indicat pentru a se indica situaţia presupusă la trecerea frontierei părţii contractante unde se află biroul de plecare, aşa cum este ea cunoscută în momentul plasării mărfurilor în regim de tranzit:

Codurile aplicabile sunt următoarele:"0" atunci când mărfurile nu sunt transportate într-un container;"1" atunci când mărfurile sunt transportate într-un container.

Rubrica nr.21 - Identitatea şi naţionalitatea mijlocului de transport activ care trece frontieraAceastă rubrică este facultativă pentru părţile contractante în ceea ce priveşte identitatea (de exemplu, numărul de înmatriculare sau numele).

Această rubrică este obligatorie în ceea ce priveşte naţionalitatea.

In caz de transport feroviar sau prin instalaţii fixe, nu se indică nimic în ceea ce priveşte numărul de înmatriculare sau naţionalitatea.

Indicaţi codul adecvat pentru gen (autocamion, vapor, vagon de cale ferată, avion, etc.), urmat de numărul de identificare (de exemplu, numărul de înmatriculare sau numele) al mijlocului de transport activ (mijlocul de transport asigurând propulsarea) care se presupune că este utilizat pentru trecerea frontierei exterioare a părţii contractante de care aparţine biroul de plecare. Apoi indicaţi codul care corespunde naţionalităţii sale aşa cum este ea cunoscută în momentul plasării mărfurilor în regim de tranzit.

In cazul unui transport combinat, sau Dacă există mai multe mijloace de transport, mijlocul de transport activ este cel care asigură propulsarea ansamblului. De exemplu, în cazul unui camion îmbarcat pe un vapor, mijlocul de transport activ este vaporul; în cazul unui vehicul tractor şi al unei remorci, mijlocul de transport activ este vehiculul tractor.

Rubrica nr.25 - Mod de transport la frontieră Utilizarea acestei căsuţe este facultativă pentru părţile contractante.

Următoarele coduri trebuie să fie utilizate pentru a se indica modul de transport activ cu care se presupune că mărfurile părăsesc teritoriul părţii contractante unde se află biroul de plecare;

Codurile aplicabile sunt următoarele: A - codul cu o cifră (obligatoriu); B - codul cu două cifre (a doua cifră facultativă pentru părţile contractante);

177

A B DENUMIREA1

2

345789

10121617

18

2023304050708090

Transport maritimVagon pe vapor de mareVehicol rutier cu motor pe vapor de mare Remorcă sau semi-remorcă pe vapor de mare Vas de navigaţie interioară pe vapor de mareTransport pe calea ferată Vehicul rutier pe calea ferată Transport pe şosea Transport pe calea aerului Trimiteri postale Instalaţii de transport fixe Transport prin navigaţie interioaraPropulsie proprie

Rubrica nr.26 - Mod de transport la interior Pentru Statele Membre ale UE această rubrică este facultativă în ceea ce priveşte tranzitul comunitar.

Utilizând codul comunitar adecvat (a se vedea codurile pentru rubrica 25), indicaţi mijlocul de transport la plecare.

Rubrica nr.27 - Locul de încărcare Utilizarea acestei rubrici este facultativă pentru părţile contractante.

Dacă este cazul, indicaţi sub formă de cod, locul unde mărfurile trebuie să fie încărcate pe mijlocul de transport activ cu care acestea urmează să treacă frontiera părţii contractante unde se află biroul de plecare, aşa cum este el cunoscut atunci când mărfurile sunt plasate în regim de tranzit.

Rubrica nr.31 - Colete şi descrierea de mărfuri - Mărci şi numere - Numărul (numerele) containerului (containerelor) - Număr şi natură

In această rubrică trebuie să se indice mărcile, numerele, numărul şi natura coletelor sau, în cazul mărfurilor neambalate, este bine să se indice numărul de mărfuri acoperite prin declaraţie, sau menţiunea "In vrac".

178

In toate cazurile trebuie să fie indicată denumirea comercială uzuală a mărfurilor, dar această denumire trebuie să cuprindă enunţurile necesare pentru identificarea mărfurilor.Dacă utilizarea rubricii nr.33 este obligatorie, denumirea comercială uzuală a mărfurilor trebuie să fie destul de precisă pentru a permite clasificarea corectă a mărfurilor.

Rubrica nr.31 mai trebuie să conţină şi indicaţiile cerute de eventualele reglementări specifice (de exemplu, accize) care pot fi aplicate.

In caz de utilizare a containerelor, mărcile lor de identificare trebuie înscrise în această căsuţă.

Rubrica nr.32 - Articol Nr In această rubrică trebuie înscris numărul de ordine al articolului în cauză în raport cu numărul total al articolelor declarate în formularele şi exemplarele DAU BIS utilizate aşa cum sunt ele definite în căsuţa nr.5.Dacă declaraţia se bazează doar pe un singur articol de marfă, această rubrică nu trebuie să fie completată, cifra "1" urmând să fie indicată în rubrica nr.5.

Rubrica nr.33 - Cod mărfuri Această rubrică trebuie completată atunci când:

- aceeaşi persoană întocmeşte o declaraţie de tranzit în acelaşi- timp sau în urma unei declaraţii vamale comportând indicarea unui cod- mărfuri sau- o declaraţie de tranzit acoperă mărfuri care figurează în "lista mărfurilor care

prezintă riscuri sporite de fraudă" (anexa I din apendicele I al convenţiei/anexă 44 C din RVC);

- reglementarea comunitară o impune în Comunitate.

Această rubrică este destinată să primească codul SH al mărfurilor, compus din cel puţin şase cifre. Totuşi, în Comunitate indicaţi cele opt cifre ale nomenclaturii combinate atunci când acest lucru este prevăzut de o dispoziţie comunitară.

Această rubrică nu trebuie completată pe declaraţiile de tranzit T2 şi T2F întocmite în ţările AELS, în afară de cazul în care declaraţia de tranzit precedentă conţine indicarea codului "marfă", caz în care trebuie să se indice codul care figurează în declaraţia corespunzătoare.In celelalte cazuri, utilizarea acestei rubrici este facultativă.

179

Rubrica nr.35 - Masa brutto Se indica masa brutto, exprimată în kilograme, a mărfurilor descrise în rubrica nr.31.Masa brutto corespunde masei cumulate a mărfurilor şi a tuturor ambalajelor acestora, cu excepţia containerelor şi a altor materiale de transport.Ca regulă generală, atunci când masa brutto este mai mare de 1 kg şi comportă o fracţiune de unitate (kg), este permis să se procedeze la următoarea rotunjire:- de la 0,001 la 0,499 - rotunjire la unitatea inferioară (kg);- de la 0,5 la 0,999 - rotunjire la unitatea superioară (kg).Dacă declaraţia se referă la mai multe feluri de mărfuri, este suficient să se indice masa brutto totală în rubrica nr.35 a primei pagini şi nu se mai completează rubrica nr.35 de pe filele suplimentare.

Rubrica nr.38 - Masa netă Utilizarea acestei rubrici este facultativă pentru părţile contractante. Totuşi, în caz de tranzit comunitar, această dată trebuie indicată atunci când reglementarea comunitară o prevede.

În această rubrică este indicată masa netă, exprimată în kilograme, a mărfurilor descrise în rubrica nr.31 corespunzătoare. Masa netă corespunde masei mărfurilor aşa cum sunt, fără nici un ambalaj.

Rubrica nr.40 - Declaraţie sumară/document precedent Această rubrică serveşte la indicarea referinţei destinaţiei vamale precedente sau a documentelor vamale corespunzătoare.

Dacă trebuie să se menţioneze mai mult de o referinţă, menţiunea "Diverse" poate fi înscrisă şi lista de referinţe în cauză trebuie anexată declaraţiei de tranzit.

Rubrica nr.44 - Menţiuni speciale/Documente prezentate/Certificate şiautorizaţiiAceastă rubrică conţine informaţiile cerute de reglementările specifice aplicate în ţara de expediere/export, precum şi referinţele documentelor produse în sprijinul declaraţiei (în special numerele de înregistrare a exemplarelor de control T5, numărul de licenţe/autorizaţii de export, datele privind reglementările veterinare şi fitosanitare, numărul conosamentului, etc.).

In cazul mărfurilor care prezintă riscuri de fraudă sporite, sau atunci când autorităţile vamale sau principalul obligat consideră că este necesar, poate fi fixat un itinerariu obligatoriu. ţările care urmează să fie traversate trebuie să fie cel puţin indicate. Atunci când a fost acordată o dispensă de obligaţie de itinerariu obligatoriu, se aplică menţiunea "Dispensă de itinerariu obligatoriu ".

180

Sub-diviziunea "Cod menţiune specială (MS)" nu trebuie completată.

Rubrica nr.50 - Principal obligat şi reprezentant autorizat, loc, dată şi semnătură In această rubrică sunt înscrise numele principalului obligat (numele complet al persoanei sau al societăţii) şi adresa lui completă, iar dacă este cazul şi numărul de identificare care i-a fost atribuit de autorităţile competente. Dacă este necesar, se poate indica şi numele şi prenumele sau societatea reprezentantului abilitat să semneze pentru principalul obligat.Sub rezerva unor eventuale dispoziţii speciale referitoare la utilizarea de sisteme informatizate, originalul semnăturii manuscrise a persoanei interesate trebuie să figureze pe exemplarul nr.1 al DAU, care este păstrat de biroul de plecare. Dacă este vorba de o persoană juridică, semnatarul trebuie să indice, după semnătură, numele, prenumele şi calitatea.

Rubrica nr.51 - Birouri de tranzit prevăzute (şi ţări) dată şi semnătură In această rubrică trebuie înscris biroul de intrare prevăzut în fiecare parte contractantă al cărei teritoriu se prevede a fi traversat. Dacă operaţiunea implică traversarea unui teritoriu, altul decât cel al părţilor contractante, este cazul să se indice biroul de ieşire prin care mijlocul de transport părăseşte teritoriul părţilor contractante.

Birourile de tranzit sunt enumerate în "Lista birourilor competente pentru operaţiunile de tranzit". (http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/fr/csrdhome.htm).

După numele biroului trebuie indicat şi codul ţării la care se face referire.Codurile care se aplică sunt următoarele:

Belgia BERepublica Cehă Danemarca GermaniaEstoniaGreciaSpaniaFranţaIrlandaItaliaCipruLetonia LituaniaUngaria

CZDKDEEEGR ES FR IEIT CY LVLTHU

181

LuxemburgMaltaŢările de Jos (Olanda) AustriaPoloniaPortugaliaSloveniaSlovacia FinlandaSuediaRegatul Unit IslandaNorvegiaElveţiaRomânia

LUMTNLATPLPTSISKFISEGBISNOCHRO

Rubrica nr. 52 - GaranţieCodul corespunzător tipului de garanţie (a se vedea tabloul de mai jos) trebuie înscris în sub-diviziunea "Cod".Dacă este cazul, indicaţi informaţia adecvată, aşa cum este ea specificată în tabloul de mai jos, în rubrica "Alte indicaţii necesare".Dacă garanţia globală, dispensa de garanţie sau garanţia izolată nu este valabilă pentru toate părţile contractante, se adaugă menţiunea "Nu este valabil pentru" urmată de codul părţii contractante la care se face referire (a se vedea lista codurilor aplicabile la punctul referitor la rubrica nr.51).

Situaţie Cod Alte indicaţii În caz de dispensă de garanţie (Art. 57, apendicele I)

0 - numărul certificatului de dispensă de garanţie

În caz de garanţie globală 1 - numărul certificatului de garanţie globală - biroul de garanţie

În caz de garanţie izolată prin garant 2 - referinţă la actul de garanţie - birou de garanţie

În caz de garanţie izolată în numerar 3

182

În caz de garanţie izolată prin titluri 4 - numărul titlului de garanţie izolată

În caz de scutire de garanţie (art. 7 al apendicelui I)

6

In caz de scutire de garanţie pe baza unui acord (art. 10(2)(a) al Convenţiei)

A

În caz de scutire de garanţie pentru parcursul între biroul de plecare şi biroul de tranzit(art. 10(2)(b) al Convenţiei)

7

În caz de garanţie izolată conform anexei IV, punctul 3, apendicele I

9 - referinţă la actul de garanţie - biroul de garanţie

Rubrica nr.53 - Biroul de destinaţie (şi ţara) In această rubrică (birou de destinaţie) trebuie să se indice numele biroului vamal unde mărfurile trebuie să fie prezentate pentru a încheia operaţiunea de tranzit.Birourile de destinaţie figurează în "Lista birourilor competente pentru operaţiunile de tranzit" disponibilă la adresa de Internet următoare: http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/en/csrdhome.htm.Mai trebuie indicat după numele biroului de destinaţie şi codul referitor la ţara în discuţie (utilizaţi codul adecvat care figurează în lista prezentată sub punctul destinat rubricii nr.51).

II Formalităţi pe parcurs

Rubrica nr.55 - Transbordări Primele trei rânduri ale acestei rubrici trebuie completate de transportator atunci când, în timpul operaţiunii considerate, mărfurile în cauză sunt transbordate de la un mijloc de transport la altul sau de la un container la altul.

Transportatorul nu poate să procedeze la transbordare decât după ce a obţinut autorizaţia autorităţilor competente din ţara unde trebuie să aibă loc transbordarea.Aceste autorităţi vizează exemplarele nr.4 şi 5 din DAU atunci când consideră că operaţiunea de tranzit poate să continuie în mod normal şi după ce au luat măsurile necesare, Dacă este cazul.

Rubrica nr.56 - Alte incidente în cursul transportuluiRubrica ce trebuie completată conform obligaţiilor existente în materie de tranzit.

In afară de aceasta, atunci când mărfurile au fost încărcate pe o semi-remorcă şi numai vehiculul tractor este schimbat în cursul transportului (fără să aibă loc vreo

183

manipulare sau transbordare a mărfurilor) indicaţi în această căsuţă numărul de înmatriculare şi naţionalitatea noului vehicul tractor. Intr-un astfel de caz, viza autorităţilor competente nu este necesară.

Anexa 8.2

Exemplarele DAU şi formularele complementare pe care trebuie să apară, prin autocopiere, datele ce figurează aici

(începând de la exemplarul nr.1)Numărul rubricii Exemplarele Numărul

rubriciiExemplarele

I. RUBRICILE PENTRU OPERATORII ECONOMICI

1 1-8 fără caseta din

mijloc1-3

3233

1-8prima casetă din

stânga1-8

2 1-5(1) alte casete3 1-8 1-34 1-8 35 1-85 1-8 38 1-86 1-8 40 1-5(1)

8 1-5(1) 44 1-5(1)

15 1-8 50 1-817 1-8 51 1-818 1-5(1) 52 1-819 1-5(1) 53 1-821 1-5(1) 54 1-425 1-5(1) 55 -27 1-5(1) 56 -31 1-8

II. RUBRICILE PENTRU UZUL ADMINISTRATIVC

D/JE/JF

1-82

1-4--

GHI

---

184

1 În nici un caz, utilizatorilor nu trebuie să li se ceară să completeze aceste rubrici pt. tranzit, pe exemplarul 5.2 Aceste date apar sau nu pe exemplarele specificate, la alegerea ţării de plecare.

Anexa 8.3

EXEMPLARELE FORMULARELOR DAU PE CARE TREBUIE SĂ APARĂ, PRIN AUTOCOPIERE, DATELE CE FIGUREAZĂ AICI

(începând de la exemplarul nr.1)Numărul rubricii Exemplarele Numărul rubricii Exemplarele

I. RUBRICILE PENTRU OPERATORII ECONOMICI

1 1-4fără caseta din

mijloc1-3

3233

1-4din prima casetă

din stânga1-4

2 1-4 alte casete3 1-4 1-34 1-4 35 1-45 1-4 38 1-46 1-4 40 1-48 1-4 44 1-415 1-4 50 1-417 1-4 51 1-418 1-4 52 1-419 1-4 53 1-421 1-4 54 1-425 1-4 55 -27 1-4 56 -31 1-4

II. RUBRICILE PENTRU UZUL ADMINISTRATIVC

D/JE/JF

1-41-4

--

GHI

---

185

Capitolul 2 - Formalităţi la biroul de plecare

1. Introducere

Prezentul capitol tratează formalităţile şi procedurile

care trebuie îndeplinite la biroul de plecare.

Punctul 2 descrie principiile generale care

reglementează formalităţile la biroul de plecare şi

furnizează informaţii generale asupra bazelor juridice.

Punctul 3 descrie procedura la biroul de plecare.

Tratează chestiuni legate de prezentarea,

acceptarea, verificarea şi înregistrarea declaraţiei de

tranzit, de rectificarea ei şi de constituire a garanţiei.

Furnizează totodată informaţii despre itinerar, termen,

sigilare şi acordarea liberului de vamă al mărfurilor.

Punctul 4 tratează despre situaţii deosebite privind

formalităţile la biroul de plecare.

Punctul 5 este consacrat excepţiilor.

186

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale

specifie.

Punctul 7 este destinat administraţiilor vamale.

Punctul 8 conţine anexele capitolului 2.

2. Principii generale şi reglementare

Procedura de tranzit începe la biroul de plecare prin prezentarea DAU însoţit de mărfuri.

Bazele juridice pe care se întemeiază procedurile descrise în prezentul capitol sunt: - articolele 22 la 29 din apendicele I al

convenţiei,- anexa II din apendicele I al convenţiei, - articolele 62, 63, 65 şi 68 la 73 din CVC,- articolele 202, 247 şi 355 la 357 din

RVC,- anexa 46 bis din RVC.

3. Descrierea procedurii la biroul de plecare

Prezentul punct furnizează informaţii despre: - prezentarea DAU (punctul 3.1.), - constituirea unei garanţii (punctul 3.2.), - acceptarea, înregistrarea şi adnotarea DAU

(punctul 3.3.), - rectificarea declaraţiei de tranzit (punctul 3.4), - verificarea declaraţiei de tranzit (punctul 3.5),- itinerarul şi itinerarul obligatoriu (punctul 3.6.), - termenul (punctul 3.7), - sigilii (punctul 3.8), - acordarea liberului de vamă al mărfurilor(punctul

3.9).

187

Articolele 22 şi 24 din App I a Convenţiei

Articolele 62 şi 63 din CVC şi articolul 202 RVC

3.1 Prezentarea DAU

DAU şi toate documentele de însoţire sunt prezentate împreună cu mărfurile la biroul de plecare în timpul programului de funcţionare a acestuia. Totuşi, la cererea principalului obligat şi pe cheltuiala acestuia, documentele pot fi prezentate şi în alte momente sau în alte locuri acceptate de biroul de plecare.

Lista birourilor vamale

Biroul de plecare trebuie să fie competent pentru operaţiunile de tranzit şi tipul de trafic avut în vedere. Lista birourilor vamale competente pentru operaţiunile de tranzit figurează la adresa următoare:http://europa.eu.int//comm/taxation_customs/dds/fr/csrdhome.htm.

OPERATOR

Următoarele documente trebuie prezentate la biroul de plecare: * exemplarele nr.1,4 şi 5 ale DAU, completate corespunzător. In caz că se utilizează exemplare DAU BIS sau liste de încărcătură, acestea trebuie anexate la DAU; * o garanţie (Dacă este necesar, a se vedea partea III); * un document de transport. Biroul de plecare poate să scutească operatorul de a prezenta acest document, dacă este păstrat la dispoziţia lui;* Dacă procedura de tranzit urmează unui alt regim vamal, biroul de plecare poate să ceară să i se prezinte documentele referitoare la acest regim;* alte documente, dacă se cer.

VAMA Biroul de plecare:* verifică dacă exemplarele nr.1,4 şi 5 ale DAU sunt completate corect şi dacă, în caz că se utilizează exemplare DAU BIS sau liste de încărcătură, acestea sunt anexate la DAU; * verifică validitatea garanţiei; * verifică documentele de transport şi alte documente de însoţire. * verifică, dacă este cazul, documentele referitoare la regimul vamal precedent;* verifică licenţele de export sau orice alt document similar, dacă este cazul.

188

3.2 Constituirea unei garanţii

Tip de garanţie

Articolul 5, App.I al convenţiei Articolul 94 CVC

Constituirea unei garanţii este cerută pentru angajarea unei operaţiuni de tranzit (în afară de cazul de dispensă de garanţie prin lege sau cu autorizare). Pentru informaţii mai ample asupra garanţiilor, a se vedea Partea III din prezentul manual.

VAMA

Biroul de plecare verifică dacă:* detaliile garanţiei, indicate în rubrica nr.52 din DAU corespund documentelor prezentate;* suma totală a garanţiei este suficientă; * garanţia este validă în toate părţile contractante implicate în operaţiunea de tranzit;* garanţia este constituită în numele principalului obligat identificat în rubrica nr.50 din DAU; * garanţia n-a expirat (certificate TC31 şi TC33);* perioada de valabilitate de 1 an de la data emiterii n-a expirat (certificate TC32); * semnătura care figurează în rubrica nr.50 a DAU corespunde cu cea dată pe verso-ul certificatului de garanţie globală TC31 sau al certificatului de dispensă de garanţie TC33.

Notă: Trebuie să se prezinte originalele documentelor de garanţie.

In cazul unei garanţii izolate sub forma unui angajament, actul de garanţie trebuie să fie păstrat şi anexat exemplarului nr.1 al DAU.

In cazul unei garanţii globale, certificatul de garanţie (original) (TC31 sau TC33) este predat operatorului.

3.3 Acceptarea şi înregistrarea declaraţiei de tranzit48

Articolul 24 apendicele I al convenţiei

Articolele 62 şi 63 CVC

Biroul de plecare acceptă declaraţia de tranzit cu condiţia ca:

Să conţină toate informaţiile necesare, Sa fie însoţită de documentele necesare, Mărfurile menţionate în declaraţie sunt

prezentate la biroul vamal.

48 Modificarea nr.5

189

Un document administrativ unic, aparent incomplet sau incorect nu va fi acceptat.

Biroul de plecare trebuie să înregistreze declaraţia de tranzit prin înscrierea numărului de înregistrare în Rubrica „C” – „Biroul de plecare” din documentul administrativ unic şi prin inserarea în rubrica D(/J) a DAU „Controlat la biroul de plecare” detalii ale controalelor efectuate, sigiliile aplicate şi termenul limită atribuit, adăugând semnătura şi ştampila biroului de plecare.

VAMA – Procedura de tranzit comun.

În vederea facilitării implementării procedurii de tranzit comun în practică, biroul de plecare poate emite notificare generală de informare pentru transportatorii mărfurilor pentru a-i informa despre formalităţile ce urmează a le efectua. Notificarea trebuie emisă îndeplinind formalităţile. Anexa 8.3. conţine textul notificării în toate versiunile lingvistice.

3.4 Rectificarea declaraţiei de tranzit

Articolul 25 apendice I din convenţie Articolul 65 CVC

Principalul obligat poate să ceară autorizaţia de a rectifica declaraţia de tranzit chiar şi după acceptarea acesteia de către autorităţile vamale. Rectificarea nu poate să aibă ca efect schimbarea referinţei declaraţiei de tranzit asupra altor mărfuri decât cele care au făcut iniţial obiectul declaraţiei.

Corectările se efectuează bifând indicaţiile greşite şi adăugând, Dacă este necesar, indicaţiile dorite. Ele trebuie parafate de autorul lor şi vizate de autorităţile vamale. Dacă este cazul, acestea pot cere depunerea unei noi declaraţii. Nu sunt admise ştersături sau adăugiri. Nici o modificare nu mai este permisă atunci când autorităţile competente, după ce au primit declaraţia de tranzit, şi-au exprimat intenţia de a examina mărfurile, au stabilit că datele furnizate nu au fost corecte sau au dispus deja acordarea liberului de vamă al mărfurilor.

190

3.5 Verificarea declaraţiei de tranzit

Articolul 27 apendice I din convenţie Articolul 68 şi 69(1) CVC

După ce autorităţile vamale au acceptat declaraţia, acestea pot să procedeze, pe baza unei analize de risc sau prin sondaj: * la un control documentar privind declaraţia de tranzit şi orice document anexat * la o inspecţie a mărfurilor însoţită de o eventuală prelevare de mostre în vederea analizării acestora.* la un examen aprofundat al mărfurilor.

Locul vizitei Examinarea mărfurilor este efectuată în locurile desemnate în acest scop şi în timpul orelor prevăzute în acest scop. Autorităţile competente pot, totuşi, la cererea şi pe cheltuiala principalului obligat să procedeze la examinarea mărfurilor în alte locuri şi la alte ore.

3.6 Itinerariu şi itinerariu obligatoriu

Articolul 23, apendicele I din convenţie Articolul 355

Regula generală cere ca mărfurile plasate în regim de tranzit să fie transportate la biroul de destinaţie pe un drum economic justificat.

Totuşi, în cazul mărfurilor care prezintă riscuri de fraudă ridicate, sau atunci când autorităţile vamale sau principalul obligat consideră că este necesar, poate fi stabilit un itinerar obligatoriu. Ţările ce urmează a fi traversate trebuie cel puţin indicate în căsuţa nr.44 DAU. O dispensă de obligaţia de a urma un itinerar obligatoriu poate fi acordată principalului obligat cu titlu de simplificare, în anumite condiţii (pentru informaţii mai ample, a se vedea Partea V, punctele 3,4)

VAMA

Pentru fixarea unui itinerar obligatoriu pe baza unor elemente comunicate de principalul obligat, biroul de plecare:* aplică în rubrica 44 DAU, menţiunea "Itinerar obligatoriu " urmată de ţara

191

de traversat (sunt suficiente codurile)

Nota 1: pentru Comunitate, daţi codurile statelor membre vizateNota 2: daţi codurile ţarilor terţe incluse în itinerarul obligatoriu.

Schimbarea itinerarului obligatoriu

Articolul 33 apendice I din convenţieArticolul 355 RVC

Itinerarul obligatoriu poate fi modificat în timpul operaţiunii de tranzit. In acest caz, transportatorul este obligat să adnoteze rubrica nr.56 a exemplarelor nr.4 şi 5 din DAU şi să le prezinte cu trimiterea autorităţilor vamale ale ţării pe teritoriul căreia se găseşte mijlocul de transport. Autorităţile competente examinează Dacă operaţiunea de tranzit poate să continue, iau toate măsurile care sunt necesare şi adnotează rubrica G a exemplarelor nr.4 şi 5 din DAU.

Pentru detalii mai cuprinzătoare asupra procedurii de urmat în caz de incidente în timpul transportului, a se vedea Partea IV, cap.3, punctul 3.1.

3.7. Termene

Articolul 26 apendice I din convenţieArticolul 356 RVC

Biroul de plecare fixează termenul în care mărfurile trebuie prezentate la biroul de destinaţie.Termenul astfel prescris de biroul de plecare leagă autorităţile competente in ţările al căror teritoriu este traversat în cursul operaţiunii de tranzit, care nu-l pot modifica.

Depăşirea termenului

Atunci când termenul nu este respectat din motive justificate corespunzător faţă de biroul de destinaţie şi neimputabile transportatorului sau principalului obligat, acesta din urmă este considerat că a respectat termenul prevăzut.

VAMA

Pentru fixarea termenului, biroul de plecare ţine cont de:* mijlocul de transport folosit,* itinerariu* dispoziţiile care reglementează transportul şi orice altădispoziţie (ex.: legislaţia socială sau pentru protecţia mediului aplicabilă modului de transport)

192

* elemente comunicate de principalul obligat, dacă este cazul.

Biroul de plecare indică data limită în căsuţa D(J) a DAU (sub forma JJ-MM-AA) sau confirmă cea stabilită de principalul obligat. Este vorba de data la care mărfurile, declaraţia de tranzit şi orice alt document trebuie prezentate la biroul de destinaţie.

3.8. Mijloace de identificare

Prezentul punct este subîmpărţit după cum urmează:- introducere (punctul 3.8.1.)- metode de sigilare (3.8.2.)- caracteristicile sigiliilor (3.8.3.)- utilizarea unor sigilii de model special (punctul 3.8.4.)

3.8.1. Introducere49

Articolul 11 paragraf 2 din convenţieArticolul 28 apendice I din convenţie Articolul 72 CVC şi art.357, par.4, RVC

Dispensă

Mărfuri cu risc ridicat

Asigurarea identificării mărfurilor transportate în procedură de tranzit este foarte importantă. Ca o regulă generală, identificarea acestor bunuri este asigurată prin sigilare. Orice documente care sunt folosite pentru identificarea bunurilor trebuie să fie anexate la DAU şi ştampilate în aşa fel încât să asigure că substituirea nu este posibilă.

În orice caz, biroul de plecare poate renunţa la obligaţia de sigilare când descrierea mărfurilor este suficient de precisă pentru a asigura identificarea uşoară a mărfurilor (de ex. prin menţionarea numărului de şasiu şi motor când mijloacele de transport sunt în procedură de tranzit). Această descriere trebuie introdusă în rubrica 31 a DAU.

În mod normal, descrierea mărfurilor nu trebuie privită ca o măsură de identificare în cazul:

Mărfurilor cu risc ridicat şi enumerate în anexa I, Apendicele I din Convenţie/Anexa 44c RVC,

Produsele agricole care, în Comunitate, dau dreptul la plati (restituiri, prime, etc)

49 Modificarea nr.5

193

VAMA

Biroul de plecare, care a fixat sigiliile, trebuie să menţioneze „opposite the heading” sigilii fixate în rubrica D(/J) a DAU, numărul în cifre şi identificarea mărcilor sigiliilor fixate.

În cazul în care sigiliile nu sunt obligatorii pentru identificare biroul de plecare trebuie să scrie cuvântul „DISPENSĂ” în rubrica D(/J) a DAU deasupra menţiunii „sigilii fixate”.

Anexa 8.1. şi Anexa 8.4. conţin, de asemenea, menţiunea „dispensă” şi „numărul în cifre” în toate versiunile lingvistice.

Trimiteri mixte În cazul mărfurilor care nu fac subiectul unei proceduri de tranzit transportate împreună cu mărfuri în procedura de tranzit pe acelaşi mijloc de transport, sigilarea mijlocului de transport, în mod normal nu se va face atunci când identificarea mărfurilor este asigurată prin măsuri de sigilare a fiecărui pachet în parte sau prin descrierea precisă a mărfurilor.

Notă: mărfurile trebuie clar separate şi etichetate în vederea identificării uşoare a mărfurilor care sunt în procedură de tranzit de cele care nu sunt.

Articolul 28 (2) App.I din convenţieArticolul 72 CVC şi art.357, par.I RVC

Articolul 28 (6), App. I din convenţieArt. 72 CVC

Descărcări succesive

Dacă identificarea transportului nu poate fi asigurată prin sigilare sau prin alte măsuri de identificare (descriere) biroul vamal de plecare poate refuza ca mărfurile să fie plasate în regim de tranzit.

Sigiliile nu trebuie rupte fără autorizarea autorităţilor competente.

Când un vehicol sau container a fost sigilat la biroul de plecare şi au loc descărcări succesive la mai multe birouri de destinaţie situate în ţări diferite, la autorităţile vamale ale birourilor intermediare unde sigiliile sunt rupte pentru a descărca părţi din transport, trebuie fixate sigilii noi şi menţionate în rubrica „F” a exemplarelor 4 şi 5 ale DAU.

194

3.8.2. Metode de sigilare

Articolul 11(2)Convenţie

Articolul 28 par. 3 din App. I, convenţie

Articolul 72 CVC şi art.357, par.2 RVC

Există două metode de sigilare: * sigilarea pe capacitate şi * sigilarea pe colete Dacă se sigilează pe capacitate, mijlocul de transport trebuie să corespundă acestei metode.

VAMA

Biroul de plecare consideră ca fiind apte pentru sigilare mijloacele de transport:* care pot fi sigilate simplu şi eficace;* care au o astfel de structură încât nici o marfă să nu poată fi extrasă sau introdusă fără efracţie, lăsând urme vizibile sau fără ruptură de sigiliu;* care nu conţin nici un spaţiu ascuns care să permită ascunderea mărfurilor; * ale căror spaţii rezervate încărcării sunt uşor accesibile pentru controlul efectuat de autorităţile competente (art.28 şi art.72).

Notă: orice vehicol acceptat şi recunoscut ca fiind apt aplicării de sigilii cu aplicarea altor convenţii internaţionale (ex.TIR) este presupus a fi apt sigilării în scopul tranzitului.

3.8.3. Caracteristicile sigiliilor Toate sigiliile utilizate în scopul identificării trebuie să răspundă anumitor caracteristici şi specificaţii tehnice.

Caracteristici ale sigiliilor

Anexa II, apendice I convenţie Articolul 357 paragraf 2 RVC Anexa 46 bis

Sigiliile trebuie să prezinte următoarele caracteristici: * sigiliile să fie rezistente la utilizarea normală;* să poată fi verificate şi recunoscute cu uşurinţă; * să fie astfel fabricate încât orice încercare de ridicare sau rupere să lase urme vizibile cu ochiul liber;* să fie concepute pentru o utilizare unică sau, Dacă au utilizări multiple, să fie concepute astfel încât

195

RVC fiecare aplicare să fie clar identificată printr-o indicaţie unică;* să poarte o marcă de identificare care să individualizeze fiecare sigiliu.

Sigiliile trebuie să răspundă următoarelor specificaţii tehnice:

forma şi dimensiunile sigiliilor pot să varieze dar dimensiunea trebuie să permită buna lizibilitate a mărcilor de identificare;

mărcile de identificare a sigiliilor trebuie să nu fie falsificabile şi să fie greu de reprodus;

materialul utilizat trebuie să permită evitarea rupturilor accidentale şi să împiedice o falsificare sau reutilizare care să nu fie descoperită.

3.8.4. Utilizarea de sigilii cu model special

Articolul 48 (1c) şi art.63 App. I convenţie

Articolul 372 (1c) şi art.386 RVC

Pentru a putea utiliza sigiliile cu model special, principalul obligat trebuie să fie autorizat de autorităţile competente.Această măsură este o simplificare supusa anumitor condiţii (a se vedea Partea V, punctul 3.3).

Când sunt utilizate sigilii cu model special, principalul obligat indică marca acestuia, natura şi numărul în căsuţa D(/J) DAU, privind rubrica "Sigilii aplicate". Sigiliile trebuie aplicate înainte de eliberarea in tranzit a mărfurilor.

O autorizaţie separată pentru utilizarea sigiliilor de model special nu este cerută pentru un expeditor agreat a cărui autorizaţie stipulează că identificarea este asigurată prin sigilare.

3.9. Eliberarea mărfurilor

După îndeplinirea formalităţilor la biroul de plecare, de ex:

Completarea corespunzătoare a exemplarelor DAU,

196

Articolul 29 Apendicele I al Convenţiei

Articolul 249 RVC

Furnizarea unei garanţii, când este cerută (vezi Partea III)

Stabilirea termenului limită, Stabilirea unui itinerariu obligatoriu, atunci

când este cazul, Acceptarea şi înregistrarea declaraţiei Verificarea declaraţiei Identificarea mărfurilor

mărfurile vor fi eliberate şi data eliberării va fi introdusă în rubrica D (/J) a exemplarelor DAU.

VAMA

Când formalităţile au fost îndeplinite, biroul de plecare: Trebuie să întroducă cuvântul „SATISFĂCĂTOR” în rubrica D(/J) a

exemplarului nr.1 al DAU. Trebuie să se asigure că menţiunile din rubrica D(/J) sunt

autentificate prin semnătura lucrătorului vamal şi conţine ştampila lizibilă şi data.

Semnătura lucrătorului vamal (autorităţii vamale) trebuie aplicată de mână pe exemplarul nr. 1 dar poate fi reprodusă prin copiere pe alte exemplare.

Anexa 8.2 conţine menţiunea „satisfăcător” în toate variantele lingvistice.

197

4. Situaţii particulare (pro memoria)

5. Excepţii (pro memoria)

198

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

199

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale 8. Anexe

8.1 Menţiunea „Dispensă”

8.2 Menţiunea „Conform”

8.3 Nota de informare

8.4 Menţiunea „Număr în cifre”

200

Anexa 8.1Menţiunea „Dispensă”

CS Osvobození

DA Fritaget

DE Befreiung

EE Loobumine

EL Απαλλαγή

ES Dispensa

FR Dispense

IT Dispensa

LV Der gs bez z moga

LT Leista neplombuoti

HU Mentesseg

MT Tne ija

NL Vrijstelling

PL Zwolnienie

PT Dispensa

SI Opustitev

SK Oslobodenie

FI Vapautettu

201

SV Befrielse

EN Waiver

IS Undanþegið

NO Fritak

RO Dispensă

Anexa 8.2Menţiunea „Conform”

CS: Souhlasí

DA: Konform

DE: Konform

EE: Vastavuses

EL: καλωζ

ES: Conform

FR: Conforme

IT: Conforme

LV: Atbilst

LT: Atitinka

HU: Rendben

MT: Tne ija

NL: Conform

PL: Zgodnie

PT: Conforme

SI: Ustrezno

SK: Súhlasí

202

FI: Tyydyttävä

SV: Konform

EN: Satisfactory

IS: Fullnægjandi

NO: Konform

RO Conform

Anexa 8.350

Nota de informare

DKDe har lige foretaget toldformaliteterne i forbindelse med passering af en grænseovergang. Før De afleverer varerne hos varemodtageren, skal De på det lokaletoldkontor, hvor varemodtageren hører til eller på et andet hertil fungerende kontor i indlandet, foretage de øvrige toldformaliteter, som har forbindelse med indførelse, opmagasinering eller videreforsendelse af varerne.Brydning af forseglningen og losning af varerne uden tilladelse af toldvæsenet er ikke tilladt. Kun i tilfælde af, at varemodtageren er i besiddelse af af en såkaldt tilladelse "godkendt modtager", kan forsendelsesproceduren afsluttes ved, at varemodtagerenmodtager varerne.SØRG FOR AT DE HAR UDFØRT ALLE FORMALITETER !DERVED UNDGÅR DE EN BØDE OG VIDERE FØLGER.

ELΠριν από λίγο εκτελέσατε τις κατά τη διέλευση των συνόρων απαραίτητες τελωνειακές διατυπώσεις. Προτού παραδώσετε τα εμπορεύματα στον

50 Introdusa prin Modificarea nr.5

203

παραλήπτη,πρέπει να τηρήσετε ακόμη και άλλες τελωνειακές διατυπώσεις σχετικά με τηνεισαγωγή, αποθήκευση ή διαμετακόμιση των εμπορευμάτων και μάλιστα στοΤελωνείο προορισμού που είναι αρμόδιο για τον παραλήπτη ή σε ένα άλλο τελωνείοπροορισμού στο εσωτερικό. Η ρήξη των μολυβδοσφραγίδων καθώς και η εκφόρτωσητων εμπορευμάτων χωρίς τη συγκατάθεση της Τελωνειακής Αρχής, απαγορεύονται. Ηδιαδικασία της διαμετακόμισης είναι δυνατόν να ολοκληρωθεί οριστικά με την παράδοση των εμπορευμάτων στον παραλήπτη, μόνον εάν αυτός έχει στην κατοχή τουτην άδεια του "εγκεκριμένου παραλήπτη".ΒΕΒΑΙΩΘΕΙΤΕ ΟΤΙ ΤΗΡΗΣΑΤΕ ΟΛΕΣ ΤΙΣ ΥΠΟΧΡΕΩΣΕΙΣ ΣΑΣ.ΕΤΣΙ ΑΠΟΦΕΥΓΕΤΕ ΠΡΟΣΤΙΜΑ ΚΑΙ ΕΠΙ ΠΛΕΟΝ ΣΥΝΕΠΕΙΕΣ.

ESAcaba Ud. de cumplir las formalidades aduaneras exigidas para el paso de la frontera.Pero antes de entregar la mercancía al destinatario o a otra aduana de destino situada en el interior del país a fin de cumplimentar otras formalidades aduaneras referentes a la importación, depósito, o tránsito de las mercancías. Queda prohibido romper los precintos o descargar las mercancías sin autorización de las autoridades aduanas. La operación de tránsito únicamente podrá concluirse mediante la entrega de la mercancía al destinatario en caso de que este disponga de la llamada autorización de "destinatario autorizado".¡ CERCIÓRESE DE HABER CUMPLIDO TODAS LAS FORMALIDADES !ÁSÍ EVITARÁ LA IMPOSICIÓN DE MULTAS Y OTRAS CONSECUENCIAS.

GBYou have just completed the customs formalities for crossing the border. Before you deliver the goods you are carrying to the adressee you must complete certain other customs formalities relating to the

204

import, storage or transit of the goods. This should be done at the authorised customs office of destination for the addressee or another inland customs office of destination. You are not allowed to break the seals on the goods or to unload goods without the permission of the customs authorities. Transit procedure may be completed by delivering the goods to the addressee only if the addressee holds a permit as "authorised consignee".CHECK THAT YOU HAVE COMPLETED ALL THE NECESSARY FORMALITIES !BY DOING SO YOU CAN AVOID FINES AND OTHER CONSEQUENCES.

DESie haben soeben die beim Grenzübertritt erforderlichen Zollformalitäten erledigt. Bevor Sie die Waren beim Empfänger abliefern, müssen Sie bei dem für den Empfänger zuständigen Bestimmungszollamt oder bei einem anderenBestimmungszollamt im Inland noch weitere Zollformalitäten in Bezug auf die Einfuhr, die Lagerung oder die Durchfuhr der Waren erledigen. Das Aufbrechen des Zollverschlusses sowie das Abladen von Waren ohne Zustimmung der Zollbehörde ist unzulässig. Nur wenn der Empfänger im Besitz einer Genehmigung "Zugelassener Empfänger" ist, kann das Versandverfahren durch die Übergabe der Waren an den Empfänger abgeschlossen werden.ACHTEN SIE AUF DIE EINHALTUNG ALLER VORSCHRIFTEN !SO VERMEIDEN SIE GELDBUSSEN UND WEITERE FOLGERUNGEN.

PLPrzed chwilą załatwił Pan/Pani formalności celne na granicy. Przed przekazaniem towarów odbiorcy należy wypełnić dalsze formalności celne odnośnie importu, składowania lub tranzytu towarów. Formalności te powinny byc dokonane w urzędziecelnym przeznaczenia właściwym dla odbiorcy lub w innym wewnętrznym urzędzie celnym przeznaczenia. Nie wolno zrywac plomb ani wyładowywac towarów bez zgody władz celnych.

205

Procedura tranzytowa może być zakończona przez przekazanie towarów odbiorcy tylko wtedy, gdy odbiorca posiada odpowiednią zgodę urzęducelnego, upoważniającą go do występowania jako "upoważniony odbiorca".UPEWNIJ SIĘ, CZY ZAŁATWIŁEŚ WSZYSTKIE NIEZBĘDNE FORMALNOŚCI !W TEN SPOSÓB UNIKNIESZ KAR PIENIĘŻNYCH I DALSZYCH KONSEKWENCJI.

FRVous venez d' accomplir les formalites douanières requises pour le passage de la frontière. Mais, avant de livrer les marchandises au destinataire, vous devez encore vous acquitter au bureau de douane de destination dans le ressort duquel est établi le destinataire, ou à un autre bureau de destination intérieur, de diverses autres formalités douanières pour l'importation, l'entreposage ou le transit des marchandises que vous transportez. La rupture des scellements ou le déchargement de marchandises, sans autorisation de la douane, sont interdits. Vous ne pouvez terminer l'operation de transit en remettant les marchandises au destinataire que si ce dernier est en possession d'une autorisation lui conférant la qualité de "destinataire agréé".ASSUREZ-VOUS QUE VOUS VOUS ETES BIEN ACQUITTE DE TOUTES VOS OBLIGATIONS !VOUS EVITEREZ AINSI UNE AMENDE (ADMINISTRATIVE) ET LES AUTRES CONSEQUENCES SUSCEPTIBLES DE S'IMPOSER.

ITLe formalità doganali connesse con il passaggio di frontiera sono state da voi espletate.Prima di consegnare la merce al destinatario si rende necessario il disbrigo di ulteriori formalità doganali per l'importazione, il deposito od il transito delle merci, da effettuarsi presso l'ufficio doganale di destinatione di competenza della zona di residenza del destinatario od altro ufficio doganale di destinazione all'Interno del Paese. Non sono ammessi la rimozione dei sigilli doganali o lo scarico delle merci senza autorizzazione da parte

206

delle autorità doganali. E' possibile terminare l'operazione di transito consegnando le merci al destinatario, solo quando il medesimo sia in possesso di una autorizzazione che lo qualifichi "destinatario autorizzato".ASSICURATEVI DI AVER ADEMPIUTO A TUTTI GLI OBBLIGHI !COSI' FACENDO, EVITERETE AMMENDE ED ALTRE POSSIBLI CONSEGUENZE.

HUÖn éppen elintézte a határátlépéshez szükséges vámalakiságokat. Mielőtt az árukat a címzettnek kiszolgáltatja, a címzett székhelye/telephelye szerintilletékes rendeltetési vagy más illetékes belterületi rendeltetési vámhivatalnál az áru behozatalára, átmeneti megőrzésére vagy árutovábbítására vonatkozó vámalakiságokat Önnek kötelező elintéznie. A vámzárak eltávolítása, valamint az áru kirakodása a vámhatóság engedélye nélkül tilos. Az áru közvetlen átadása a címzettnek csak azon esetben jelenti az árutovábbítás szabályszerű befejezését, ha a címzett egy úgynevezett "engedélyezett címzett" engedély birtokosa.ÜGYELJEN MINDEN SZÜKSÉGES ALAKISÁG TELJESÍTÉSÉRE !EZÁLTAL ELKERÜLHETI A PÉNZBÍRSÁGOT ÉS A TOVÁBBI KÖVETKEZMÉNYEKET.

NLU hebt zojuist de douaneformaliteiten voor grensoverschrijding vervuld. Alvorens u de goederen aflevert bij de geadresseerde, moet u op het douanekantoor van bestemming waaronder de geadresseerde ressorteert of op een ander kantoor van bestemming in het binnenland, nog verdere douaneformaliteiten vervullen met betrekking tot de invoer, de opslag of de doorvoer van de goederen.Het verbreken van de verzegeling en hetlossen van de goederen zonder toestemming van de douane is ongeoorloofd. Alleen in het geval dat de geadresseerde in het bezit is van een zogenaamde vergunning "toegelaten geadresseerde" kan het douanevervoer door overgave der goederen aan degeadresseerde afgesloten worden.OVERTUIGT U DAT U AAN ALLE VERPLICHTINGEN HEBT VOLDAAN !

207

ZO VOORKOMT U EEN BOETE EN VERDERE GEVOLGEN.

PTAs formalidades aduaneiras necessárias para a passagem da fronteira acabam de ser cumpridas. Porém, antes de entregar as mercadorias ao destinatário, terá de se dirigir à estância aduaneira de destino sob cuja jurisdição se encontra o destinatário ou a outra estância aduaneira de destino no interior do país, para satisfazer outras formalidades referentes à importação, armazenagem e operações de trânsito das mercadorias. Não épermitida a quebra dos selos ou a descarga de mercadorias sem autorização da alfândega. Somente nos casos em que o destinatário se acha na posse da chamada licença de "destinatário autorizado", é possível concluir o regime de trânsito medianteentrega das mercadorias ao destinatário.ASSEGURE-SE DE TER SATISFEITO TODAS AS FORMALIDADES !DESSE MODO EVITARÁ MULTAS E OUTRAS CONSEQUÊNCIAS.

ROTocmai aţi îndeplinit formalităţile vamale de trecere a frontierei. Înainte de livrarea mărfurilor transportate destinatarului, trebuie îndeplinite o serie de formalităţi vamale referitoare la import, antrepozitare sau tranzit al bunurilor. Aceastea trebuie realizate la biroul vamal de destinaţie al destinatarului mărfurilor sau la un alt birou vamal de interior de destinaţie. Nu vi se permite ruperea sigiliilor aplicate mărfurilor sau descărcarea mărfurilor fără acordul autorităţii vamale. Procedura de tranzit poate fi completă prin livrarea mărfurilor destinatarului acestora doar în cazul în care destinatarul are calitatea de “destinatar agreat”.VERIFICAŢI CĂ AŢI ÎNDEPLINIT TOATE FORMALITĂŢILE NECESARE!FĂCÂND ACEASTA EVITAŢI AMENZI ŞI ALTE CONSECINŢE.

208

TRSiniri gecmek icin gerekli formalitileri biraz önce yerine getirdiniz. Mali alicisina teslim etmeden önce, alicinin bulundugu yerdeki gümrük subesinde veya ülke içindeki baska bir gümrük subesinde malin ithali, depolanmasi veya transit geçebilmesi ile ilgili diger gümrük formaliterini de yerine getirmeniz gerekir. Gümrük makamlarinin izni olmadan gümrük mührünün açilmasi ve malin bosaltilmasi yasaktir. Ancak alici "yetkili alici" oldugunu gösteren bir belgeye sahip bulunuyorsa, mal aliciya teslim edilmek suretiyle muamele tamamlanabilir.TÜM YÜKÜMLÜLÜKLERI YERINE GETIRMEYE DIKKAT EDIN !BU SURETLE PARA CEZASINDAN VE DAHA BASKA OLUMSUZ SONUÇLARDAN KURTULURSUNUZ.

CZPrávě jste ukončili celní formality související s překročením státní hranice. Před dodáním zboží příjemci je nutné vyřídit u místně příslušného celního úřadu určení nebo u některého jiného celního úřadu v tuzemsku i další formalitytýkající se dovozu, uskladnění nebo tranzitu zboží. Porušení celní závěry, jakož i vykládka zboží bez souhlasu celního úřadu, jsou nepřípustné. Tranzitní režim může být ukončen dodáním zboží příjemci pouze v případě, kdy příjemce vlastní povolení "schváleného příjemce".DBEJTE NA DODRŽOVÁNĺ VŠECH PŘEDPISŮ!PŘEDEJDETE TÍM PENĚŽITÝM POKUTÁM A DALŠÍM NÁSLEDKŮM.

SKPráve ste vybavili colné formality potrebné pri prekročeni hranice. Pred dodaním tovaru príjemcovi je potrebné v tuzemsku vybavit' ešte d'alšie formality týkajúce sa dovozu, uskladňovania alebo priameho tranzitu tovaru na colnici určenia, ktorá jemiestne príslušná príjemcovi alebo na inej colnici určenia. Porušenie colnej uzávery, ako aj vykládka tovaru bez súhlasu colnice sú neprípustné. Režim tranzitu môže byt' ukončený dodaním tovaru príjemcovi iba, ak príjemca je držitel'om povolenia

209

colných orgánov ako "schválený príjemca".DBAJTE NA DODRŽIAVANIE VŠETKÝCH PREDPISOV !PREDÍDETE TÝM PEŇAŽNÝM POKUTÁM A ĎALŠÍM NÁSLEDKOM.

RUВы только что выполнили необходимые при переходе через границу таможенные формальности. Прежде чем сдать товары получателю, Вы должны выполнить ещё другие в отношении ввоза, хранения или перевозки транзитом товаров таможенные формальности в компетентной для получателя таможне назначения или в другой таможне назначения внутри страны. Открытие таможенного обеспечения, а также разгрузка товаров без согласия таможенного управления не разрешается. Отправка товаров путём их передачи получателю может быть закончена толко в том случае, если получатель располагает разрешением "авторизованный получатель".СЛЕДИТЕ ЗА СОБЛЮДЕНИЕМ ВСЕХ ПРАВИЛ !ТАКИМ ОБРАЗОМ ВЫ ИЗБЕГАЕТЕ ДЕНЕЖНОГО ШТРАФА И ДРУГИХПОСЛЕДСТВИЙ

NODu har nettopp fullført tollprosedyrene for grensepassering. Før du leverer varene til mottakeren, må det foretas visse formaliteter knyttet til innførsel, lagring eller direkte transitt av varene. Dette må gjøres ved bestemmelsestollstedet hvor mottakeren er hjemmehørende, eller et annet bestemmelsestollsted inne i landet. Det er ikke tillatt å bryte forseglingen eller å losse varene uten tillatelse fra Tollvesenet. Transitteringen kan bare avsluttes ved direkte levering av varene til mottakeren dersom denne er godkjent som "autorisert mottaker".SJEKK AT DU HAR FULLFØRT ALLE NØDVENDIGE FORMALITETER !PÅ DEN MÅTEN KAN DU UNNGÅ ADMINISTRATIV FORFØYNING ELLER

210

ANDRE REAKSJONSFORMER .

FIOlette juuri suorittanut rajanylityksessä vaadittavat tullimuodollisuudet. Teidän on vielä suoritettava muita tavaroiden tuontiin, varastointiin tai kauttakulkuun liittyviä tullimuodollisuuksia vastaanottajan sijoittautumispaikan määrätullitoimipaikassa tai muussa sisämaan määrätullitoimipaikassa ennen kuin toimitatte tavarat vastaanottajalle. Tavaroiden sinettien murtaminen ja tavaroiden purkaminen on kielletty ilman tulliviranomaisen lupaa. Passitusmenettely voidaan päättää toimittamalla tavarat vastaanottajalle ainoastaan, jos vastaanottajalle on myönnetty lupa toimia "valtuutettuna vastaanottajana".TARKISTAKAA, ETTÄ OLETTE SUORITTANUT KAIKKI MUODOLLISUUDET!NÄIN TOIMIMALLA VÄLTÄTTE SAKOT JA MAHDOLLISET MUUT SEURAAMUKSET.

SENi har just klarat av tullformaliteterna vid gränspassagen. Innan Ni kan leverera de varor Ni transporterar till mottagaren, måste Ni uppfylla vissa andra tullformaliteter, som hör ihop med import, lagring eller transitering. Detta kan göras vid mottagarens kontrolltullkontor eller vid annat bestämmelsetullkontor i landet. Det är förbjudet attbryta förseglingar eller att lossa varor utan tullens medgivande. Transiteringen kan avslutas genom att varorna levereras till mottagaren endast om denne har tillstånd att vara "godkänd mottagare".KONTROLLERA ATT NI FULLGJORT ALLA NÖDVÄNDIGA FORMALITETER !PÅ SÅ SÄTT KAN NI UNDGÅ BÖTER OCH ANDRA PÅFÖLJDER.

SIRavnokar ste opravili carinske formalnosti za prehod meje. Pred dostavo blaga, ki ga prevažate naslovniku, morate opraviti še nekatere druge carinske formalnosti v zvezi z uvozom, skladiščenjem ali tranzitom blaga. To mora biti urejeno pri namembnem uradu, ki je pristojen za

211

naslovnika ali pri drugem namembnem carinskem uradu v notranjosti. Brez dovoljenja carinskih organov ne smete odstraniti carinskih oznak aliraztovoriti blaga. Tranzitni postopek se lahko konča z dostavo blaga naslovniku, če ima ta dovoljenje za pooblaščenega prejemnika.PREVERITE, ALI STE OPRAVILI VSE ZAHTEVANE FORMALNOSTI!TAKO SE IZOGNETE PLAČILU KAZNI IN DRUGIM POSLEDICAM.

Anexa 8.451

Mentiunea "numar în cifre"

CS .......… (počet v číslech)

DA ............ (antal)

DE ............ (Anzahl in Ziffren)

EE …… .(arv numbrites)

EL ............()

ES ............ (numero en cifras)

FR ............ (nombre en chiffres)

IT ............ (numero en cifre)

LV …….....(skaits)

LT …… ...(skaičius skaitmenimis)

HU ............ (darabszám)

MT ………(numru f'figuri)

NL ............ (aantal in cijfers)

PL .............(ilość w cyfrach)

PT ............ (quantidade em algarismos)

RO..............(numar in cifre)

SI … ..........(število izpisati s številkami)

51 Introdusa prin Modificarea nr.5

212

SK ............ (počet v číslach)

FI ............ (lukumäärä numeroina)

SV ............ (antal med siffror)

EN ............ (number in figures)

IS ............. (tala i tölustöfum)

NO ............ (antall med siffer)

Capitolul 3 – Formalităţi şi incidente în timpul transportului

1. Introducere

Prezentul capitol descrie formalităţile de îndeplinit la

biroul de tranzit în cazul utilizării DAU în calitate de

declaraţie de tranzit şi în caz de incident pe

parcursul transportului.

Punctul 2 descrie principiile generale şi

reglementările privind formalităţile de îndeplinit la

biroul vamal de tranzit şi în caz de incident pe

parcursul transportului.

Punctul 3 descrie formalităţile de îndeplinit în cazul

incidentelor pe timpul transportului şi cele de

îndeplinit la biroul de tranzit.

213

Punctul 4 tratează situaţiile particulare

Punctul 5 acoperă excepţiile de la regulile generale.

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor specifice

naţionale.

Punctul 7 este rezervat utilizării de către

administraţia vamală.

Punctul 8 conţine anexele capitolului 3

2. Principii generale şi reglementări

Mărfurile plasate sub regimul de tranzit sunt transmise către biroul de destinaţie pe o rută justificată economic (uneori urmând un itinerar alternativ), trecând prin unul sau mai multe birouri de tranzit.

Incidentele sunt susceptibile de a apărea pe timpul transportului. În acest caz trebuie respectate proceduri specifice.

Baza juridica pe care se bazează procedurile descrise în prezentul articol este:- articolele de la 31 la 33 din apendicele I din convenţie;- anexa A7, titlu II, punctul II „Formalităţi pe parcursul drumului”, apendice III din convenţie;- articolele 13 şi 14 din CVC;- articolele 359, 360 şi 412 din RVC;- anexa 37, titlul II, punctul B, din RVC.

214

3. Formalităţi în caz de incident pe parcursul

transportului şi la biroul de tranzit

Prezentul punct furnizează informaţii pentru :

- formalităţi de îndeplinit în caz de incident pe

parcursul transportului(punct 3.1);

- formalităţi de îndeplinit la biroul de tranzit (punct

3.2).

3.1 Formalităţi în caz de incident pe parcursul

transportului

Incidente pe timpul transportului

Dacă incidentele survin în timpul transportului mărfurilor, transportatorul are obligaţia de a informa neîntârziat cel mai apropiat birou vamal competent. Exemple de ceea ce poate fi considerat ca şi incident pe parcursul transportului : imposibilitatea respectării itinerariului stabilit; ruperi accidentale ale sigiliilor; transbordarea mărfurilor într-un alt mijloc de transport; descărcarea imediată, parţială sau totală a mijlocului de transport în caz de pericol iminent.

Acţiunea autorităţii competente

În caz de incident pe timpul transportului, transportatorul aplică neîntârziat adnotările necesare în rubrica nr.56 a exemplarelor 4 şi 5 ale DAU şi prezintă documentele precum şi încărcătura autorităţilor competente din ţările în care a avut loc incidentul.

Articolul 33 apendice I din convenţieArticolul 360 RVC

Autorităţile competente decid dacă operaţiunea de tranzit poate continua sau nu. În caz afirmativ, biroul competent completează rubrica G din exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU indicând măsurile întreprinse.

În cazul ruperii sigiliilor dintr-o cauză independentă de voinţa transportatorului, autoritatea competentă examinează marfa şi autovehiculul. Dacă operaţiunea de tranzit este autorizată a continua, noile mijloace de identificare sunt aplicate şi exemplarele 4 şi 5 sunt

215

vizate în consecinţă.Transbordarea mărfurilor

Transbordarea mărfurilor într-un alt mijloc de transport nu se poate efectua decât cu autorizarea autorităţilor competente din locul în care se doreşte să se realizeze transferul.În acest caz, transportatorul întrebuinţează rubrica nr.55 „Transbordări” a exemplarelor nr.4 şi 5 din DAU, cu litere de mână lizibile, cu cerneală şi cu majuscule. Autoritatea vamală vizează rubrica F din exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU. Atunci când au fost efectuate mai mult de două transbordări şi rubrica F este deja întrebuinţată, informaţia cerută este indicată de transportator în rubrica nr.56 ale exemplarelor nr.4 şi 5 din DAU şi vizate de vamă în rubrica G.

Descărcare parţială sau totală

În caz de pericol iminent, dacă descărcarea parţială sau totală a mijlocului de transport este cerută, transportatorul informează neîntârziat autorităţile competente şi procedează la adnotările necesare în rubrica nr.56 din DAU. Autorităţile vamale iau toate măsurile necesare şi vizează exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU în rubrica G. Totuşi, atunci când doar vehiculul tractor a fost înlocuit (însemnând că marfa nu a fost manipulată sau transbordată), numărul de înmatriculare şi naţionalitatea noului vehicul tractor sunt înscrise în rubrica nr.56 din DAU. În acest caz, viza autorităţilor competente nu este necesară.

Incident sauaccident

În cazul altui incident sau accident având o influenţă asupra respectării obligaţiilor principalului obligat sau ale transportatorului, autorităţile vamale competente trebuie să fie imediat informate.

Fracţionarea uneiîncărcături

Toate fracţionările unei încărcături trebuie să se efectueze sub supraveghere vamală şi trebuie să fie începută finalizarea procedurii de tranzit. Noile declaraţii de tranzit trebuie să fie stabilite pentru fiecare fracţie de încărcătură.

3.2. Formalităţi la biroul de tranzit

Prezentul punct furnizează informaţii despre:

216

- biroul de tranzit (punct 3.2.1),

- Avizul de trecere TC10 ( punct 3.2.2),

- Schimbarea biroului de tranzit ( punct 3.2.3),

- Conduita de îndeplinit în caz de iregularităţi (punct

3.2.4).

3.2.1. Biroul de tranzit52

Biroul de tranzit este un birou vamal autorizat, situat la un punct de intrare sau ieşire. Următorul tabel evidenţiază varietatea posibilităţilor pentru un birou de trazit comun şi Comunitar.

Tranzit Comun Tranzit Comunitar

Punct de

intrare

-într-o parte Contractantă, -pe teritoriul vamal al

Comunităţii atunci când

mărfurile au traversat

teritoriul unei ţări terţe pe

parcursul unei operaţiuni

de tranzit,

Punct de

ieşire

-dintr-o parte Contractantă

atunci când încărcătura

părăseşte teritoriul acelei

Părţi Contractante pe

parcursul unei operaţiuni de

tranzit, traversând o

frontieră dintre acea Parte

Contractantă şi o ţară terţă.

-dintre teritoriul vamal al

Comunităţii atunci când

transportul părăseşte

acel teritoriu pe parcursul

unei operaţiuni de tranzit,

traversând o frontieră

dintre un Stat Membru şi

o ţară terţă, alta decât o

ţară AELS.

52 Modificarea nr.5

217

Pentru a facilita circulaţia mărfurilor Comunitare dintre diferitele părţi ale teritoriului vamal al Comunităţii, atunci când acestea trebuie să traverseze teritoriul unei ţări terţe, alta decât o ţară AELS, Statele Membre trebuie să încerce stabilirea, pe cât posibil, atunci când circumstaţele locale permit, unor benzi de circulaţie speciale pe parcursul birourilor vamale situate la frontierele externe ale Comunităţii, rezervate pentru controlul mărfurilor comunitare care circulă sub acoperirea unui document vamal emis într-un alt Stat Membru.

Controlul acestor bunuri trebuie limitat la verificarea dovezii statutului Comunitar al mărfurilor şi, dacă este necesar, la încheierea operaţiunii de transport, în cazul în care pentru acea operaţiune nu se justifică o examinare amănunţită.

În cazul în care controlul menţionat mai sus nu demonstrează nici o neregulă, transportul îşi va urma destinaţia.

218

3.2.2. Formalităţi la biroul de tranzit

Articolul 32,Apendice I convenţie Articolul 6apendice III Convenţie

Declaraţia de tranzit, mărfurile şi avizul de trecere (TC10) sunt prezentate la fiecare birou de trecere53.

Cei din acest birou pot inspecta mărfurile doar dacă se consideră necesar. TC10 este reţinut de biroul de tranzit.

Articolele 359 şi 412 din RVC

Atunci când mărfurile circulă sub regimul de tranzit, sosirea la un birou de tranzit care nu a fost prevăzut, se aplică procedura generală. Un TC10 este prezentat la acest birou de tranzit care nu a fost prevăzut. În acest caz, TC10 este transmis la biroul de plecare şi numele biroului de tranzit şi codul ţării sunt trecute în rubrica nr.51 din exemplarele nr.4 şi 5 din DAU.

Articolul 12 din convenţie

Notă: anumite ţări cer prezentarea unui exemplar suplimentar al exemplarului nr.4 din DAU la statisticile finale.a) la primul birou de tranzit în toate ţările AELS,b) la primul birou de tranzit din Comunitate, în cazul în care mărfurile fac obiectul unei operaţiuni T1 sau T2 care începe într-o ţară din AELS.Biroul de tranzit respectiv trimite acest exemplar suplimentar la biroul naţional de statistică competent.

3.2.3. Avizul de trecere (TC10)

TC10Articolul 32,paragraf 2,4 şi 5apendice Idin convenţieArticole 359,paragraf 2şi3şi art 412 din RVC

Biroul de tranzit acceptă TC10 imprimat în limba unei alte părţi contractanteCu toate că mărfurile se găsesc într-un singur mijloc de transport, un TC10 trebuie să facă referire la toate declaraţiile de tranzit care îl însoţesc ( T1, T2, T2F, T- ).

Dacă spaţiul disponibil pe spatele TC10 este insuficient pentru a conţine indicaţii asupra tuturor declaraţiilor, trebuie să se utilizeze unul sau mai multe avize de trecere.

53 TC10 nu trebuie prezentat atunci când biroul de plecare şi biroul de tranzit utilizează NCTS.

219

Atunci când mărfurile tranzitează teritoriul unei ţări din AELS, biroul de tranzit pune ştampila pe exemplarul nr.4 din DAU pentru a certifica trecerea frontierei.

.OPERATOR

Transportatorul are grijă să prezinte un TC10 la fiecare birou de tranzit.

3.2.4 Schimbarea biroului de tranzit

Articolul 32, paragraf 4 apendice I, Conventie

din convenţieArticolul 359,paragraf3, din RVC,

Mărfurile se pot îndrepta către un birou de tranzit, altul decât cel înscris în exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU

VAMA

În cazul schimbării biroului de tranzit, noul birou utilizat trimite imediat TC10 la biroul prevăzut iniţial (menţionat în rubrica nr.53 a DAU)Totuşi, în cazul unei operaţiuni de tranzit între 2 state membre ale Comunităţii, atunci când biroul de tranzit este situat într-o ţară din AELS, aceasta este cea care păstrează TC10.

Atunci când biroul de tranzit este situat intr-o ţară alta decât cea a biroului iniţial prevăzut, trebuie verificat dacă garanţia este valabilă pentru tranzit prin ţara în care este situat.

3.2.4 Acţiuni în cazul unor nereguli minore

Nereguli minore Atunci când biroul de tranzit constată nereguli minore într-o declaraţie de tranzit şi când nu sunt alte indicii de abuz, el nu întrerupe operaţiunea, dar notează faptele pe exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU, pentru a informa biroul de destinaţie.

220

VAMA

Biroul de tranzit lasă neregulile constatate fără urmări dar corectându-le,

dacă este posibil, în următoarele cazuri:

1. Absenţa menţiunii „Expeditor agreat” în rubrica D (/J) din DAU, dacă

este loc (art. 69 din apendicele I Convenţie/articolul 402 din RVC);

2. Inscripţii manuale (sau corecturi) neautentificate ale numărului de

înmatriculare a mijlocului de transport (rubrica nr.18 şi 21);

3. Absenţa numărului de înmatriculare a mijlocului de transport ( rubrica

nr.18 şi 21) sau a numerelor containerelor ( rubrica nr.31);

4. Indicarea unui birou de tranzit prevăzut altul decât cel efectiv traversat.

5. Absenţa indicării unui birou de tranzit

Nereguli grave

Atunci când un birou de tranzit constată nereguli grave într-o operaţiune de tranzit, întrerupe procedura de tranzit şi începe cercetările ce se impun.

4. Situaţii particulare (pro memoria)

5. Excepţii (pro memoria)

221

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

222

223

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale

8. Anexe (pro memoria)

224

Capitolul 4 – Formalităţi la biroul de destinaţie

225

1. Introducere

Atunci când mărfurile sunt transportate sub regim de

tranzit, ele sunt îndrumate de un birou de plecare

către un birou de destinaţie. Prezentul capitol

tratează diferitele formalităţi de îndeplinit la biroul de

destinaţie atunci când DAU este utilizată ca şi

declaraţie de tranzit.

Punctul 2 descrie principiile generale şi

reglementările privind formalităţile la biroul de

destinaţie.

Punctul 3 descrie procedurile de urmărire şi măsurile

ce trebuie luate de către autorităţile vamale în ceea

ce priveşte terminarea procedurii de tranzit.

Punctul 4 tratează situaţiile particulare privind

încheierea procedurii de tranzit.

Punctul 5 acoperă excepţiile şi regulile generale

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor vamale

naţionale

Punctul 7 este rezervat utilizării de către administraţia

vamală

Punctul 8 conţine anexele capitolului 4.

226

2. Principii generale şi legislaţie

La sfârşitul operaţiunii de tranzit, mărfurile împreună

cu documentele sunt prezentate autorităţilor vamale,

la biroul de destinaţie. Această operaţiune indică

încheierea operaţiunii.

Biroul de destinaţie verifică mărfurile şi documentele

şi returnează exemplarul nr.5 al DAU, vizat în regulă,

la biroul de plecare (sau, dacă există, la biroul

centralizator).

În absenţa iregularităţilor, regimul de tranzit este

încheiat de către biroul de plecare ( sau biroul

centralizator): vezi capitolul 5.

În caz de iregularităţi trebuie îndeplinite alte măsuri.

Baza juridică Bazele juridice care răspund de procedurile descrise

în prezentul capitol sunt următoarele:

Articolele de la 34 la 38, paragraful 1,

apendicele I din convenţie

Articolul 92 , paragraf 1, din CVC

Articolele de la 361 la 364 din RVC.

Notă: articolul 38 din Apendicele I din convenţie şi

articolul 92 din CVC stabilesc o distincţie între

sfârşitul şi încheierea procedurii de tranzit.

3. Formalităţi la biroul de destinaţie

Prezentul punct furnizează informaţii despre:

227

- prezentarea mărfurilor împreună cu documentele

la biroul de destinaţie (punctul 3.1)

- controlul şi completarea exemplarelor din DAU

(punctul 3.2).

La sfârşitul prezentului punct, se presupune că nici o

iregularitate nu a survenit. Măsurile care se iau în

cazul iregularităţilor sunt detaliate la punctele 4.4 şi

4.5 din prezentul capitol.

Notă: Sfârşitul operaţiunii de tranzit la biroul de

destinaţie este diferit de încheierea regimului de

tranzit. Îi revine biroului de plecare sau biroului

centralizator al ţării de plecare decizia, pe baza

informaţiilor furnizate de biroul de destinaţie, dacă

regimul poate fi încheiat. Pentru mai multe informaţii,

vezi partea a IV-a, capitolul 5.

3.1. Incheierea operaţiunii de tranzit

Articolele 4 şi 38apendice I din convenţie

Terminarea regimului rezultă din combinarea unui

element de fapt-prezentarea mărfurilor şi a

documentelor de tranzit aceasta relativ la biroul de

destinaţie, şi un element de drept-o prezentare

efectuată conform cu dispoziţiile regimului, în funcţie

de tipul de procedură, normală sau simplificată54 ,

utilizată.

Articolele 14,92Şi 96 din CVC

Atât prima, cât şi cealaltă acţiune relevă

responsabilitatea unui principal obligat, de la care se

54 În completarea definiţiei de sfârşit de regim, se găsesc într-adevăr o serie de dispoziţii specifice precizând condiţii particulare cărora regimul se presupune a se termina sau este considerat că a fi pe cale a se termina în cadrul procedurilor precum cele privind destinatarii agreaţi

228

constituie obligaţia principală.

Momentul la care regimul ia sfârşit permite a închide

deodată operaţiunea de tranzit şi perioada până la

care principalul obligat este ţinut la respect de

obligaţiile ataşate regimului. Un eveniment unde nu

se respectă obligaţiile intervenite ulterior acestei date

relevă alte destinaţii şi alte reguli vamale decât cele

de tranzit.

Aceasta nu semnifică totuşi că responsabilitatea

(financiară sau alta) a principalului obligat nu poate fi

angajată ulterior la sfârşitul regimului, astfel încât el

poate garanta o operaţiune de tranzit anterioară.

Obligaţia revinealtor persoane

În afară de principalul obligat, alte persoane sunt

supuse obligaţiilor în cadrul regimului de tranzit.

Transportatorul şi toate persoanele care au încărcat

mărfurile în colete, care au fost plasate sub regimul

de tranzit sunt în egală măsură responsabile de

prezentarea mărfurilor intacte la biroul de destinaţie

în termenul prescris şi de respectarea întocmai a

măsurilor de identificare.

Articolul 34, paragraf 1,app Idin convenţieArticolul 361 din RVC

Mărfurile şi exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU sunt

prezentate la biroul de destinaţie în termenul

prevăzut în acest scop.

TermenulArticolul 26,apendice I din convenţie Articolul 356 din RVC

Prezentarea trebuie să se facă în termenul fixat de

biroul de plecare. Acest termen este înscris în rubrica

D din DAU.

Termenul prescris de biroul de plecare leagă

autorităţile competente din ţările ale căror teritorii sunt

traversate în cursul operaţiunii de tranzit. El nu poate

229

fi modificat de aceste autorităţi, mai ales de către

autorităţile vamale din biroul de destinaţie. Pentru mai

multe informaţii vezi Partea a IV-a capitolul 3,

punctele 36 şi 37.

3.2. Controlul încheierii regimului

Controale După prezentarea mărfurilor şi a exemplarelor nr. 4 şi

5 din DAU la biroul de destinaţie, autorităţile vamale,

determină dacă condiţiile regimului de tranzit au fost

respectate şi vizează declaraţia de tranzit în

consecinţă.

Mărfurile care au circulat sub regim de tranzit pot fi

examinate de autoritatea vamală. Tot ceea ce

priveşte încărcătura nu face în acest timp obiectul

unui examen aprofundat. Autorităţile vamale aplică în

general un sistem bazat pe analiză de risc pentru a

selecţiona încărcăturile care trebuie controlate. Ele nu

trebuie să efectueze verificări detaliate a mărfurilor,

decât în caz de suspiciuni.

Articolul 36, apendice I din convenţieArticolul 363 din RVC

Exemplarul numărul 5 al DAU trebuie returnat fără

întârziere de către biroul de destinaţie autorităţilor

competente din ţara de plecare, nu mai târziu de luna

care urmează datei de sfârşit a operaţiunii. Chiar şi în

caz de suspiciune, unde se constată iregularităţi,

acest exemplar trebuie să fie returnat în acest

termen.

Biroul de destinaţie reţine exemplarul 4 din DAU.

VAMA

230

Biroul de destinaţie înregistrează declaraţia de tranzit prezentată, într-o

manieră care să permită un acces comod şi rapid la documente în caz de

căutare.

Biroul de destinaţie compară informaţiile din exemplarele nr.4 şi 5 ale DAU.

Indică informaţiile următoare în rubrica I „ Controlat la biroul de destinaţie”

pe cele două exemplare ale DAU:

1. numărul de înregistrare;

2. data sosirii

3. rezultatul controlului asupra mijloacelor de identificare( verificarea stării

sigiliilor aplicate şi controlul pe baza descrierii mărfurilor);

4. rezultatul examinării obligatorie privind termenul pentru prezentarea

itinerarului;

5. menţiunea „conform” în rubrica „remarci” atât timp cât nici o iregularitate

nu a fost constatată;

6. semnătura unui funcţionar vamal şi o ştampilă cu însemnele biroului.

Notă: semnătura, ştampila şi menţiunea „conform” trebuie de asemenea

aplicată pe documente atunci când biroul de destinaţie acceptă prezentarea

mărfurilor şi documentelor fără control. Anexa 8.1 prezintă diferite versiuni

lingvistice ale menţiunii „Conform”.

VAMA (doar în Comunitate)

Atunci când un exemplar de control T555 eliberat de un birou de plecare este

prezentat cu exemplarele 4 şi 5 din DAU, biroul de destinaţie trebuie să

55 Exemplarul de control T5 este un document cerut uneori pentru circulaţia mărfurilor în interiorul teritoriului vamal al Comunităţii. Este utilizat pentru a aduce dovada utilizării şi/sau a destinaţiei sigure a mărfurilor, atunci când se specifică măsuri comunitare specifice exigente( de ex. în cazul produselor agricole).Articolele de la 912 bis la 912 octies din RVC furnizează mai multe informaţii despre exemplarul T5

231

indice „Exemplarul T5 prezent”, în rubrica „Remarci” în rubrica I „Controlat la

biroul de destinaţie” al DAU.

Anexa 8.2 prezintă menţiunea „Exemplarul T5 prezent” în toate limbile

comunitare.

Un număr mare de ţări dispun de un birou naţional

centralizator pentru returnarea şi recepţia

exemplarului 5 al DAU.Totuşi, birourile regionale sau

locale pot utiliza de asemenea această cale. Ţările

următoare nu dispun de un birou centralizator:

- Austria

- Cehia

- Danemarca

- Finlanda

- Norvegia

- Suedia

- Elveţia

Lista birourilor naţionale centralizatoare cu scopul de

returnare a exemplarului 5 din DAU figurează în

anexa 8.4

VAMA

Într-o ţară ce dispune de un birou naţional centralizator, biroul de

destinaţie returnează exemplarul 5 al DAU către ţara de plecare prin

intermediul acestui birou.

Într-o ţară ce nu dispune de un birou naţional centralizator, biroul de

destinaţie returnează exemplarul 5 al DAU la biroul naţional al ţării de

232

plecare, sau la biroul de plecare, Dacă nici ţara de plecare nu dispune de

un birou centralizator.

Exemplarele trebuie returnate la adresele care figurează dedesubtul

rubricilor nr.15 şi 17 din exemplarul nr.5 al DAU.

Biroul trebuie să procedeze la returnarea exemplarului 5 din DAU măcar o

dată pe săptămână.

4. Situaţii particulare

Prezentul punct furnizează informaţii pentru situaţiile

particulare ale regimului de tranzit survenite la biroul

de destinaţie, şi anume:

- la eliberarea unei recipise (punctul 4.1);

- la eliberarea unei dovezi alternative (punctul 4.2);

- la prezentarea mărfurilor şi documentelor în afara

zilelor şi orelor de funcţionare şi în alt loc decât

biroul de destinaţie(punctul 4.3)

- la constatarea iregularităţilor(punctul 4.4);

- la schimbarea biroului de destinaţie (punctul 4.5).

4.1. Eliberarea unei recipise

Articolul 35 Apendice Idin convenţie

La cerere autoritatea vamală eliberează o recipisă

unei persoane, care prezintă declaraţia de tranzit şi

mărfurile la biroul de destinaţie.

Art 362 din RVC Această recipisă nu poate servi totuşi ca dovadă alternativă a încheierii procedurii.

Funcţiile Recipisa are 2 funcţii importante. În primul rând

233

recipisei permite informarea principalului obligat că

transportatorul a prezentat documentele de tranzit la

biroul de destinaţie. În al doilea rând joacă un rol

important în cazul unei cercetări, atunci când biroul

de plecare nu a primit exemplarul 5 al DAU, care

trebuia să-i parvină. În acest caz principalul obligat

este în măsură de a prezenta la biroul de plecare

recipisa, indicând pe lângă ce birou au fost

prezentate documentele de tranzit. La procedura de

cercetare se vor găsi astfel facilităţi.

Forma recipisei Recipisa trebuie să fie conform:

modelului TC11-prezentată în apendice III, anexa

A13 din convenţie/anexa 47 din RVC sau

partea detaşabilă de pe verso exemplarului 5 al

DAU

Completarea recipisei

Persoanele ce solicită recipisa o completează înainte

de prezentarea pentru viză unui funcţionar de la

biroul de destinaţie.

OPERATOR

Persoana care cere o recipisă la un birou de destinaţie completează

formularul TC11, la mână, într-o manieră lizibilă, prin indicarea:

numele şi ţara biroului de destinaţie

tipul de declaraţie căruia i se atribuie DAU

numărul declaraţiei de tranzit

data

numele biroului vamal de plecare

Pe de altă parte, recipisa poate conţine alte informaţii

asupra încărcăturii. Principalul obligat poate, de

234

exemplu, dacă doreşte să indice la care transportator

de mărfuri se va înapoia recipisa după notările

asupra acesteia de către autorităţile vamale. Biroul de

destinaţie nu este obligat să înapoieze recipisele prin

poştă, dar nu-i este interzis să o facă, dacă este

necesar. În mod normal principalul obligat cere

transportatorului să-i înapoieze recipisa.

Adresa de returnare poate fi indicată :

pe spatele recipisei atunci când formularul de

recipisă este conform modelului arătat în anexa

A13, apendice III din convenţie/anexa 47 din RVC;

pe spatele exemplarului 5 al DAU, în rubrica goală

ce se află la dreapta rubricii D, atunci când

recipisa este alcătuită din partea detaşabilă aflată

pe verso exemplarului 5 al DAU.

Notă: atunci când declaraţia de tranzit este alcătuită

dintr-un formular compus din 4 exemplare prin

aplicarea primului articol, paragraful 1, punctul b),

apendicele II din convenţia DAU/articolul 208,

paragraful 3, titlul VII din RVC, adresa de returnare

poate să nu fie indicată.

VAMA

Atunci când este cerută o recipisă, funcţionarul de la biroul de

destinaţie:

verifică dacă este utilizat formularul adecvat, mai ales formularul

TC11 sau partea detaşabilă a exemplarului nr.5 din DAU;

verifică dacă este citeţ;

verifică dacă a fost corect completat;

verifică că nimic nu interzice eliberarea recipisei

235

eliberează recipisa persoanei care i-a cerut-o, când totul este în

ordine.

Notă: eliberarea unei recipise „ sub rezervă” este interzisă

(articolul 35 al apendicelui I al convenţiei/articolul 362 al RVC)

4.2 Eliberarea unei dovezi alternative

Articolul 34paragraf 3, app. Idin convenţie

Principalul obligat poate cere autorităţilor vamale să-i

furnizeze o dovadă alternativă pe baza căreia regimul

va fi încheiat într-o manieră regulată.

Articolul 362Paragraf 3 din RVC

Această cerere poate fi formulată în momentul în care

declaraţia de tranzit şi mărfurile sunt prezentate la

biroul de destinaţie

Notă: pentru informaţii mai ample în legătură cu acceptarea probei alternative de către biroul de plecare a se vedea capitolul 5, punctul 3.4.2

OPERATOR

Pentru a obţine o probă alternativă, conform articolului 34, paragraful 3 din apendicele I al convenţiei/articolul 361, paragraful 3 din RVC: o copie a exemplarului nr.5 din DAU şi dacă este cazul DAU, BIS sau o copie suplimentară a exemplarului nr.5 din DAU şi dacă e cazul DAU,

BISpot fi prezentate la biroul de destinaţie pentru certificareCopia, care poate fi o fotocopie, trebuie:- să fie semnată în prealabil de principalul obligat- să poarte menţiunea „copie”- să poarte menţiunea „dovadă alternativă”( care poate fi imprimată pe copie)- şi să conţină numărul de înregistrare al declaraţiei de tranzit şi informaţiile

care figurează despre declaraţieAnexa 8.3 prezintă diferitele versiuni lingvistice ale menţiunii”probă alternativă”

VAMA

236

Documentele sus menţionate, având numărul declaraţiei de tranzit, trebuie să fie

certificate de autorităţile vamale. Certificarea poate fi de asemenea efectuată

printr-un sistem informatic, dar trebuie să apară în clar de la autoritatea vamală

din ţara de plecare că documentul certificat este unul originar.

Biroul de destinaţie trebuie să vizeze proba alternativă când nu a constatat

nereguli. Viza este în acelaşi fel ca şi în cazul exemplarului nr.5 din DAU

(ştampila biroului, semnătura funcţionarului şi data)

Persoana care prezintă un astfel de document cu mărfurile şi declaraţia de tranzit

este însărcinată să reprezinte principalul obligat. Biroul de destinaţie trebuie să

dea copia sau exemplarul suplimentar al exemplarului 5 din DAU vizat, acestei

persoane.

4.3. Prezentarea mărfurilor şi documentelor în afara zilelor şi orelor

de lucru şi într-un alt loc decât biroul de destinaţie

Articolul 34,paragraf 1,app. Idin convenţie Articolul 361 din RVC

În general, mărfurile şi documentele de tranzit

corespunzătoare trebuie să fie prezentate:

- la biroul de destinaţie şi

- în timpul zilelor şi orelor de funcţionare

Totuşi, biroul de destinaţie poate autoriza

prezentarea mărfurilor şi a documentelor de tranzit în

afara acestor perioade şi în alt loc.

Articolul 34, apendicele Idin convenţieArt 2002 din RVC

Conform reglementărilor naţionale, cheltuielile care

rezultă sunt suportate de operator.

4.4. Nereguli

4.4.1.Nereguli privind sigiliile

În general, mărfurile sunt sub sigiliu în timpul

237

transportului lor în regim de tranzit. La biroul de destinaţie, autorităţile vamale verifică dacă sigiliile sunt intacte. Dacă au fost falsificate, ele indică această informaţie pe DAU.

VAMA

Biroul de destinaţie verifică starea sigiliilor şi notează rezultatul inspecţiei sale în

rubrica I a exemplarelor 4 şi 5 din DAU, privind rubrica „controlul sigiliilor”. Dacă

sigiliile sunt în stare proastă, sau dacă rezultă că au fost falsificate, autorităţile

vamale pot examina mărfurile şi indica faptele pe DAU.

(articolul 34 din apendicele I al convenţiei/articolul 72 din CVC şi articolul 361 din

RVC)

4.4.2. Alte nereguli

Biroul de destinaţie menţionează neregula pe care a

constatat-o cu scopul de a informa biroul de plecare.

Biroul de plecare decide în funcţie de faptele

prezentate şi determină măsurile potrivite care se iau.

Trebuie să se distingă următoarele cazuri:

1. La biroul de destinaţie poate fi constatată o

diferenţă între mărfurile enumerate pe documentul

de tranzit şi cele real prezentate:

VAMA

Biroul de destinaţie

- Înregistrează declaraţia de tranzit

238

-notează în rubrica I a exemplarelor 4 şi 5 din DAU, privind rubrica

„Observaţii”

Menţiunea „Diferenţe: excedent…

lipsă……

natura mărfurilor……….

clasificare tarifară………….

-trimite exemplarul din DAU în ţara de origine urmând procedura obişnuită

Anexa 8.5 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii „diferenţe”

2. Biroul poate constata o neregulă privind

informaţiile care figurează pe exemplarele nr.4 şi 5

din DAU.

VAMA

Biroul de destinaţie:

-înregistrează declaraţia de tranzit;

-notează în rubrica I a exemplarelor nr.4 şi 5 din DAU, privind rubrica

„Observaţii” menţiunea „Nereguli: rubrica...”

-trimite exemplarul nr.5 din DAU în ţara de plecare urmând procedura

obişnuită.

Anexa 8.6 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii

„ Nereguli :rubrica..”

4.4.3. Anchetă asupra neregulilor

Biroul de destinaţie poate decide să ancheteze

neregula constatată.

VAMA

239

Biroul de destinaţie:

-înregistrează declaraţia de tranzit

-precizează menţiunea „Anchetă în curs” în rubrica I a exemplarului nr.5

din DAU vizând rubrica „Observaţii”

-trimite exemplarul nr. 5 al DAU în ţara de plecare urmând procedura

obişnuită

Notă: ţara de destinaţie trebuie să trimită exemplarul nr.5 din DAU

neîntârziat şi cel mai târziu în luna care urmează datei sfârşitului operării.

-trimite rezultatele anchetei la biroul de plecare în următoarele trei luni ,

prin procedura obişnuită

Pentru informaţii mai ample a se vedea capitolul 5, punctul 4

Anexa 8.7 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii”Anchetă în

curs”

Biroul de destinaţie poate decide perceperea datoriei

rezultate din neregulă. În acest caz menţiunea

„ Impuneri percepute” este notată în rubrica I a

exemplarului nr.5 al DAU. Biroul de plecare nu

informează principalul obligat în legătură cu

declanşarea procedurii.

Notă: menţiunea „Impuneri percepute” nu semnifică

neapărat că taxele au fost efectiv cerute şi achitate.

Autorităţile biroului de destinaţie pot deci să acceptat

o declaraţie de plasare în orice altă destinaţie vamală

admisă.

VAMA

240

Biroul de destinaţie:

-înregistrează declaraţia de tranzit

-odată informat de acoperirea integrală a taxelor pune menţiunea „Taxe

încasate” în rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU, aparţinând rubricii

„Remarci”

-trimite exemplarul nr.5 din DAU în ţara de plecare urmând procedura

obişnuită

Anexa 8.8 prezintă diferitele versiuni lingvistice ale menţiunii „Taxe

încasate”

Notă:

Ţara de destinaţie trebuie să trimită exemplarul nr.5 din DAU neîntârziat şi

cel mai târziu în luna care urmează datei sfârşitului operării.

4.5. Schimbarea biroului de destinaţie

Articolul 34,paragraf 4 şi 5, app. I din convenţie

O operaţiune de tranzit poate lua sfârşit într-un birou,

altul decât cel prevăzut în declaraţia de tranzit. Acest

birou devine atunci birou de destinaţie.

Art.361 din RVC Trei situaţii pot apărea:

1. Noul birou de destinaţie este situat în aceeaşi

parte contractantă (sau în acelaşi stat membru), ca

cea înscrisă în declaraţia de tranzit:

VAMA

Biroul de destinaţie:

-înregistrează declaraţia de tranzit

-verifică dacă informaţiile care figurează pe exemplarul nr.4 din DAU corespund

cu cele ce figurează pe exemplarul nr.5

-verifică termenul, starea sigiliilor (dacă sunt puse) şi traseul (dacă este impus)

241

-determină nivelul de verificare impus

- inscrie menţiunea „conform” în rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU aparţinând

rubricii „remarci” când verificarea efectuată a dus la un rezultat satisfăcător

-trimite exemplarul nr.5 din DAU în ţara de plecare urmând procedura obişnuită

Anexa 8.1 prezintă diferitele versiuni lingvistice ale menţiunii „ Conform”

2. Noul birou de destinaţie este situat într-o altă parte

contractantă (sau într-un alt stat membru) decât cea

înscrisă în declaraţia de tranzit:

VAMA

Biroul de destinaţie

-înregistrează declaraţia de tranzit

-verifică rubrica 52 din DAU pentru a se asigura că garanţia este valabilă în ţara

respectivă

-verifică dacă informaţiile care figurează pe exemplarul nr.4 din DAU corespund

celor care figurează pe exemplarul nr.5 al DAU

-verifică termenul, starea sigiliilor (dacă au fost puse) şi traseul (dacă este impus)

-determină nivelul de verificare impus

-pune menţiunea „Diferenţe: mărfuri prezentate la birou ...(nume şi ţară)” în

rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU, vizând rubrica”remarci”, când verificarea

efectuată a dus la un rezultat satisfăcător

-trimite exemplarul 5 din DAU în ţara de plecare urmărind procedura obişnuită

Aneax 8.9 prezintă diferite versiuni lingvistice ale menţiunii „Diferenţe..”

3.Noul birou de destinaţie este situat într-o parte

contractantă diferită de cea înscrisă în DAU, care

poartă menţiunea următoare:

242

„Ieşire din ……. supusă unor restricţii sau taxe

conform reglementării/directivei nr. …”

Anexa 8.10 prezintă diferite versiuni lingvistice ale

acestei menţiuni.

VAMA

Biroul de destinaţie

-înregistrează declaraţia de tranzit

-verifică rubrica 52 din DAU pentru a se asigura că garanţia este valabilă în ţara

respectivă

-verifică dacă informaţiile care figurează pe exemplarul nr.4 din DAU corespund

celor care figurează pe exemplarul nr.5 al DAU

-verifică termenul, starea sigiliilor (dacă au fost puse) şi traseul (dacă este impus)

-determină nivelul de verificare impus

-pune menţiunea „Diferenţe: mărfuri prezentate la birou ..(nume şi ţară)” în

rubrica I a exemplarului nr.5 din DAU, vizând rubrica ”remarci”, când verificarea

efectuată a dus la un rezultat satisfăcător

-trimite exemplarul 5 din DAU în ţara de plecare urmărind procedura obişnuită şi

notificarea după care mărfurile supuse restricţiilor de export sau impozitării au

fost duse până la biroul vamal respectiv

-păstrează mărfurile sub control vamal şi hotărăşte:

-să autorizeze transferul lor spre partea contractuală de care aparţine biroul de

plecare sau

-să nu permită ridicarea lor înainte de primirea unei autorizaţii scrise specifice de

ridicare trimisă de biroul de plecare

5. Prezentarea după expirarea termenului

243

Articolul 26,paragraf 3 app. I din convenţie

Probele următoare pot fi furnizate pentru a atesta

circumstanţele neprevăzute, neimputabile

transportatorului sau principalului obligat, conducând

la prezentarea mărfurilor după expirarea termenului:

Articolul 356 din RVC

Declaraţia poliţiei (în caz de accident, furt etc)

Atestarea unui serviciu de sănătate(în caz de

îngrijiri etc)

Atestarea unui serviciu de depanare (în caz de

reparare a vehiculului)

Orice element de probă a unei întârzieri datorate

unei greve sau a oricărei alte împrejurări

neprevăzute.

Totuşi, rămâne la latitudinea biroului de destinaţie să hotărască validitatea probei.

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

244

7. Parte rezervată pentru uzul administaţiei vamale

8. Anexe 8.1. Menţiunea „Conform” 8.2. Menţiunea „Exemplar T5 prezentat” 8.3. Menţiunea „ Probă alternativă” 8.4. Lista birourilor centralizatoare pentru returnarea

exemplarelor 5 8.5. Menţiunea „Diferenţe …” 8.6. Menţiunea „Nereguli: ...” 8.7. Menţiune „Anchetă în curs”

245

8.8. Menţiunea „Taxe încasate” 8.9. Fraza „ Diferenţe: mărfuri prezentate la birou ...(nume şi

ţara)” 8.10. Menţiunea „Ieşire din … supusă restricţiilor sau

impozitărilor prin Regulament/Directiva/Decizia nr….”

Anexa 8.1Menţiunea „Conform”

Menţiunea „Conform” în toate versiunile lingvistice, de utilizat în cazul în care nu s-a constatat nici o neregulă:

CS: souhlasí

DA: konform

DE: konform

EE: vastavuses

EL: καλωζ

ES: conform

246

FR: conforme

IT: conforme

LV: atbilst

LT: atitinka

HU: rendben

MT:

NL: conform

PL: zgodnie

PT: conforme

SI: ustrezno

SK: súhlasí

FI: tyydyttävä

SV: konform

EN: satisfactory

IS: fullnægjandi

NO: konform

RO Conform

Menţiunea se inscrie în sub-caseta din stânga de la rubrica I a DAU.

Anexa 8.2

Menţiunea „Exemplarul T5 prezentat”

CS list T5 p edložený

DA eksemplar T5 modtaget

DE Exemplar T5 vorgelegt

EE T5-dokument esitatud

EL πρ o oισθεν αντιτυπ o T5

ES presentado ejemplar T5

247

FR exemplaire T5 presente

IT presentato l'esemplare T5

LV T5 formul rs uzr d ts

LT T5 egzempliorius pateiktas

HU

MT

NL eksemplaar T5 overgelegd

PL karta T5 przedstawiona

PT apresentado o exemplar T5

SI kontrolni izvod T5 predložen

SK výtla ok T5 predložený

FI valvontakappale T5 esitetty

SV Kontrollexemplar T5 uppvisat

EN copy T5 presented

RO Exemplar T5 prezentat

Anexa 8.3Menţiunea „Probă alternativă”

CS Alternativní d kaz

DE Alternativnachweis

EE Alternatiivsed tõendid

EL Εναλλακτική απόδειξη

ES Prueba alternativa

FR Preuve alternative

IT Prova alternativa

248

LV Alternat vs pier d jums

LT Alternatyvusis i rodymas

HU Alternatív igazolás

MT Prova alternattiva

NL Alternatief bewijs

PL Alternatywny dowód

PT Prova alternativa

SI Alternativno dokazilo

SK Alternatívny dôkaz

FI Vaihtoehtoinen todiste

SV Alternativt bevis

EN Alternative proof

IS Önnur sönnun

NO Alternativt bevis

RO Probă alternativă

Anexa 8.4

Lista birourilor centralizatoare pentru returnarea exemplarelor nr. 5 din DAU

Belgia

Bureau centralisateur des douanes Centralisatiekantoor der douaneQuai des Peniches, 55 Akenkaai, 55Bloc B/3 Blok B/3B-1000 BRUXELLES B-1000 BRUSSEL

249

Germania

1. Hauptzollamt BraunschweigZentralstelle ZollversandPostfach 1540D-38335 HELMSTEDT

2. Hautptzollamt BielefeldZentralstelle ZollversandAlter Uentroper Weg 2D-59067 HAMM

Grecia

.ιεύθυνση Τελωνείων ΑττικήςΓραφείο .ια µ µΠλ . Αγ . Νικολάου185 10 ΠειραιάςΕ..ΑΣ Œ GRECE

DIEFTHINSI TELONION ATTIKISCENTRAL TRANSIT OFFICEST. NICKOLAS SQ.185 10 PIRAEUSGREECE

Spania

Dependencia Provincial de Aduanas e II.EE. de MadridOficina Centralizadora de TránsitosC/. Guzmán el Bueno, 139E Œ 28071 MADRID

Dependencia Provincial de Aduanas e II.EE. de La JunqueraOficina Centralizadora de TránsitosCarretera Nacional II, s/nE Œ 17071 LA JUNQUERA

Dependencia Provincial de Aduanas e II.EE. de Las Palmas de Gran CanariaOficina Centralizadora de TránsitosExplanada Tomás Quevedo, s/nE Œ 35071 LAS PALMAS DE GRAN CANARIA

Franta

250

Bureau Centralisateur des Documents Communautaires161, chemin de LestangF - 31057 TOULOUSE

Irlanda

Central Transit OfficeCustoms and ExciseQuay StreetDonegal TownCo. DonegalIreland

Italia

Direzione Regionale per l™Abruzzo, il Molise e le MarcheVia Palestro, n 1960122 ANCONAtel. 071 227521fax 071 207514

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di AostaAutoporto Valle D™Aosta, n 33/a11020 POLLEIN (AO)tel. 0165 32344fax 0165 40169

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogana di BariCorso De Tullio, n. 370122 BARItel. 080 5211733fax 080 5217904

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di BergamoVia Pietro Rovelli, n. 21/A24125 BERGAMOtel. 035 233000fax 035 270490

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di BresciaVia Perotti, n. 925125 BRESCIAtel. 030 2685511fax 030 2685229

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Brindisi

251

Viale Regina Margherita, n. 372100 ΠBRINDISItel. 0831 521020fax 0831 523914

Direzione Regionale per l™Emilia RomagnaVia Montebello, n. 2/240122 BOLOGNAtel. 051 6088811fax 051 242924

Direzione Regionale per il Trentino Alto AdigeVia Galileo Galilei, n. 4/b39100 BOLZANOtel. 0471 563000fax 0471 563243

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di CagliariVia Riva di Ponente S.n.c.09123 CAGLIARItel. 070 66343fax 070 605101

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di CataniaViale Dusmet, N; 1795121 CATANIAtel. 095 7349311fax 095 531842

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di ChiassoVia Motta, n. 56830 CHIASSO (Sizzera)tel. 031 540680fax 031 540621

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di ComoVia Regina Teodolinda, n. 222100 COMOtel. 031 264291fax 240317

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di DomodossolaScalo Domo II28851 BEURA CARDEZZA (VB)tel. 0324 236065fax 0324 236088

252

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di FirenzeVia Valfonda, n. 2550123 FIRENZEtel. 055 272081fax 055 289420

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di GenovaVia R. Rubattino 116100 GENOVAtel. 010 2462361/2/3 Œ 010 2758220fax 010 261150

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di GoriziaVia Trieste, n. 30134120 GORIZIAtel. 0481 527411fax 0481 22071

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di ImperiaCalata Sandro Anselmi, n. 118100 IMPERIAtel. 0183 650047fax 0183 652367

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di La SpeziaViale Italia, n. 619100 LA SPEZIAtel. 0187 770523 Œ 0817 770515fax 0187 21056

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di LivornoPiazza dell™Arsenale, n. 1057123 LIVORNOtel. 0586 836511fax 0586 881001

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di MessinaVia 1° Settembre, n. 3898100 MESSINAtel. 090 774881 Œ 090 774882fax 090 674343

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Milano IVia Valtellina 120159 MILANO

253

tel. 02 60501 Π02 6950212fax 02 6880089

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Milano II20090 AEROPORTO DI LINATEtel. 02 70200510fax 02 7388477

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di MonfalconeVia Terme Romane, n. 534074 MONFALCONE (GO)tel. 0481 410387fax 0481 411815

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di NapoliVia Alcide De Gasperi, n. 2080133 NAPOLItel. 081 2527111fax 081 552823

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di NovaraVia Gniffetti, n. 11/a28100 NOVARAtel. 0321 34251fax 0321 32419

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di PadovaCorso Stati Uniti, n. 1635020 CAMIN Œ PADOVAtel. 049 8702626 Œ 049 8702794fax 049 8702683

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di PalermoVia Francesco Crispi, n. 14390133 PALERMOtel. 091 583271 Œ 091 588271 Œ 091 588371 Œ 091 588571fax 091 326173

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di PerugiaVia Venanzio Gabriotti, n. 106100 S. ANDREA DELLE FRATTE (PG)tel. 075 5287040fax 075 5280757

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di PisaVia delle Darsena, n. 1a

254

56121 PISAtel. 050 24170 Π050 502527fax 050 48577

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Porto TorresVia Azzuni, 107046 PORTO TORREStel. 079 509436fax 079 509299

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Reggio CalabriaVia Porto Banchina Margottini89100 REGGIO CALABRIAtel. 0965 21403fax 0965 20395

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Roma IVia Scalo di San Lorenzo, n. 1000185 ROMAtel. 06 448871fax 06 4958327

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Roma IIAeroporto civile L. da Vinci00050 FIUMICINOtel. 06 65632749fax 06 65632752

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di SalernoVia Molo Manfredi, n. 4484100 SALERNOtel. 089 2571411fax 089 225257

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di SavonaPiazza Rebagliati, n. 517100 SAVONAtel. 019 821001 Œ 019 821007fax 019 813104

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di SiracusaVia Riva della Darsena, n. 896100 SIRACUSAtel. 0931 65655 Œ 0931 65907fax 0931 60351

255

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di TarantoVia Cristoforo Colombo Œ Porto Mercantile74100 TARANTOtel. 0994 714646fax 0994 716535

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di TorinoInterporto di Torino Œ Prima strada, n. 310043 ORBASSANO (TO)tel. 011 3975583fax 011 3975589

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di TrapaniVia Ammiraglio Staiti, n. 991100 TRAPANItel. 0923 21050fax 0923 22409

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di TriesteCorso Cavour, n. 634135 TRIESTEtel. 040 6723111fax 040 6723304

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di UdinePiazza Agricoltura, n. 1633100 UDINEtel. 0432 245311fax 0432 245338

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di VareseVia Dalmazia, n. 5621100 VARESEtel. 0332 331336fax 0332 331491

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di VeneziaVia Dorsoduro, n. 1030123 VENEZIAtel. 041 5200589 Œ 041 5222173fax 041 520717

Direzione Circoscrizionale dell™Agenzia delle Dogane di Verona ViaSommacampagna 26/A37137 VERONAtel. 045 954222 Œ 045 954524

256

fax 045 953227

LuxemburgBureau CentralisateurDocuments T ΠCentre DouanierBP 1122L - 1011 LUXEMBOURG

OlandaBelastingdienst / DouaneCentraal verzendadres: Postbus 4501NL. 6401 JA HEERLEN

PortugaliaDirecção-Geral das Alfândegas e dos Impostos Especiais sobre o ConsumoDirecçao de Serviços de Regulação AduaneiraDivisão de Circulação de MercadoriasServiço centralizador do Regime de TrãnsitoRua da Alfàndega, n° 5PT - 1194 LISBOA CODEX

Regatul unit H.M. Customs and ExciseCentral Community Transit OfficePO Box 1HarwichEssex CO12 3BE

UNITED KINGDOMGuernsey Customs and ExcisePO Box 417St Peter PortGuernseyGY1 3WJChannel Islands

States of Jersey Customs & ExciseLa Route du Port ElizabethSt HelierJerseyJE1 1JJChannel Islands

AndoraMinisteri de Relacions ExteriorsDespatx central de duana

257

62, 64 Prat de la CreuAndorra La Vella

Ungaria17. sz. VámhivatalH - 1591 Budapest,Hungária Pf.: 310

IslandaRíkistollstjóriTryggvagata 19IS - 150 REYKJAVÍK

San-MarinoUfficio TributarioVia Ventotto Luglio, 212RSM - 47031 BORGO MAGGIOREREPUBBLICA DI SAN MARINO

PoloniaIzba Celna w L odziCentralne Biuro TranzytuUl. Karolewska 4190-560 L ód

SlovaciaColne riaditel'stvooddelenie tranzituP.O. BOX 52SK-830 00 BRATISLAVA

SloveniaCENTRALNA TRANZITNA PISARNAMednarodni prehod 2b, VrtojbaSI-5290 .EMPETER PRI GORICISLOVENIJA

MaltaCentral Transit OfficeCustom HouseValletta CMR 02MALTA

Cipru

258

Central Transit officeCustoms Headquarters, Ministry of FinanceCorner M. Karaoli and Gr. Afxentiou,1096, Nicosia

LetoniaState Revenue ServiceRepublic of LatviaNational Customs Board1a Kr. Valdemara St., Riga,LV-1841, Latvia,

EstoniaMAKSU ja TOLLIAMET (TAX and CUSTOMS BOARD)Tallinna Tolliinspektuur (Tallinn Customs House)Transiidi Keskasutus (Transit Central Office)Sadama tn. 21.10111 TallinnEesti

LituaniaMuitin s departamentasMuitin s proced r skyriusTranzito kontrol s poskyrisA. Jakýto g. 1/25LT-01105 VilniusLIETUVAŒLITHUANIA

RomâniaAutoritatea Nationala a VamilorServiciul Tranzit Str. Matei Millo, nr.13, Sector 1, Bucuresti

Anexa 8.5

Mentiunea de facut atunci cand biroul de destinatie constata „Diferente”:in rubrica I, dupa “Remarci” :

CS: Odlišnosti: přebytečne množství ....

chybějící množství ....

název zboží . ....

259

sazební zařazení ....

DA: Uoverensstemmelser: overtallig : .....

manko : .....

varebeskrivelse : .....

tarifering : .....

DE: Unstimmigkeiten: Mehrmenge : .....

Fehlmenge : .....

Art der Waren : .....

Tarifstelle : .....

EE: Erinevused: ülejääk : .....

puudujääk : .....

kauba kirjeldus : .....

tariifne klassifitseerimine : .....

EL: o: : .....

:.....

o :….

oo : .....

ES: Diferencias: sobra : .....

falta : .....

clase de mercancia : .....

clasificación arancelaria : .....

FR: Differences: excedent : .....

manquant : .....

nature des marchandises : .....

classement tarifaire : .....

260

IT: Differenze: Eccendenza : .....

Deficienza : .....

Natura della merci : .....

Classificazione tariffaria : .....

LV: Atšķirības: vairāk : .....

Mazāk : .....

Preču apraksts : .....

Tarifu klasifikācija : .....

LT: Neatitikimai: perteklius : .....

trūkumas : .....

prekių aprašimas : .....

tarifinis klasifikavimas : .....

HU: Elteresek: többlet ....

hiány ....

az áruk fajtája ....

tarifaszáma ....

MT:

NL: Verschillen: teveel : .....

tekort : .....

soort goederen : .....

tariefpostonderverdeling : .....

261

PL: Niezgodności: nadwyżki ....

braki ....

opis towarów ...

klasyfikacja taryfowa ....

PT: Diferenças: para mais : .....

para menos : .....

natureza das mercadorias : .....

clasificaçao pantal : .....

SI: Razlike: višek : .....

manko : .....

opois blaga : .....

tarifna oznaka : .....

SK: Nezrovnalosti: nadbytočne množstvo

chýbajúce množstvo .…

druh tovaru ....

sadzobne zaradenie ....

FI: Eroavuudet: ylilukuinen tavara : .....

puuttuu : .....

tavaralaji : .....

tariffiointi : .....

SV: Avvikelser: övertaligt gods : .....

manko : .....

varuslag : .....

klassificering : .....

EN: Differences: excess : .....

shortage : .....

262

description of goods : .....

tariff clasification : .....

IS: Osamræmi: Umframmagn: ....

Vöntun: .....

Vörulysing: ....

Tollflokkun :....

NO: Uoverensstemmelser: overtallig: ....

manko:.....

varebeskrivelse:....

tariffering :....

RO: Diferente: excedent : .....

lipsa: .....

natura marfurilor: .....

clasificare tarifara :

Nota:Plusurile si lipsurile vizeaza sau nr.coletelor sau masa bruta sau amandouaDiferentele de incadrare tarifara trebuiesc mentionate in mod unic deoarece :

- reglementarea legata de tranzitul comunitar/comun o cere sau,

- in cazul Comunitatii, este utilizat un exemplar de control T5.

Daca este nevoie, aceste diferente trebuiesc notificate pe litere (in scris) sau pe o fotocopie a documentului in cauza (T1,T2,T2F,T2L,T2LF,CIM sau buletinul de trimitere – TR).

Este totodata locul de a indica masa neta sau orice alta unitate de masura adecvata

Anexa 8.6

263

Mentiunea de efectuat daca biroul de destinatie constata nereguli privind informatiile de pe exemplarele 4 si 5 ale declaratiei de tranzit

CS

DA Uoverensstemmelse: Feld …..

DE Unstimmigkeit: Feld …..

EE

EL

ES Diferencia: casilla …..

FR Irregularite: case …..

IT Discrepanza: casella …..

LV

LT

HU

MT

NL Verschil: vak …..

PL

PT Discrepância :

SI

SK

FI Eroavuus: kohta …..

SV Avvikelse : fält ….

EN Discrepancy: box …..

RO Nereguli: rubrica....

264

Anexa 8.7

Menţiunea care trebuie inscrisa atunci când o anchetă este în curs

CS: ".ET ENÍ ZAHÁJENO"

DA: "UNDERSØGES"

DE: "UNTERSUCHUNG EINGELEITET"

EE: "TEHAKSE JÄRELEPÄRIMINE"

EL: " IE A OMENE EPEYNE "

ES: "INVESTIGACION EN CURSO"

FR: "ENQUÊTE EN COURS"

IT: "INDAGINI IN CORSO"

LV: "P RBAUDE TIEK VEIKTA"

LT: "ATLIEKAMI TYRIMAI"

HU: "VIZSGÁLAT FOLYAMATBAN"

MT:

NL: "ONDERZOEK GAANDE"

PL: "WSZCZ TO POSZUKIWANIA"

PT: "INQUERITO EM CURSO"

SI: "POIZVEDBE POTEKAJO"

SK: ".ETRENIE ZA ATÉ"

FI: "TUTKINTA ALOITETTU"

SV: "UNDERSÖKNING INLEDD"

EN: "ENQUIRIES BEING MADE"

IS: "Í ATHUGUN"

NO: "UNDERSØKELSE IVERKSATT"

RO: "ANCHETĂ ÎN CURS"

265

Anexa 8.8

Menţiunea care trebuie aplicată când sunt incasate taxe

CS: „SCELNÍ DLUH UHRAZENl”.

DA: „ABELØB OPKRÆVETl”

DE: „EABGABENERHEBUNG ERFOLGTlN”

EE: "MAKSUD MAKSTUD"

EL: „EI PAX EI E E IBAPYN EI”

ES: „STRIBUTOS PERCIBIDOSlÜ”

FR: „RIMPOSITIONS PERCUESlT”

IT: „TDAZI E TRIBUTI RISCOSSI”

LV: "MAKS JUMI IEKAS TI"

LT: "MOKES IAI I.IE.KOTI"

HU: „UVÁMTEHERKISZABÁS T RTÉNTlE”

MT:

NL: „LHEFFINGEN GEIND”

PL: „LPOBRANO OP ATYlB”

PT: „TIMPOSICOES COBRADASlO”

SI: "DAJATVE POBRANE"

SK: „KVYBRATÉ CLOlB”

FI: „IMAKSUT VELOITETTUlÜ”

SV: „VAVGIFTER DEBITERADElI”

EN: „NCHARGES COLLECTED”

IS: „SGJÖLD INNHEIMTlV”

NO: „OBELØP OPPKREVETl”.

RO: „TAXE INCASATE”

266

Anexa 8.9

Menţiunea „Diferenţe: mărfuri prezentate la biroul –... (numele şi ţara)”

CS Nesrovnalosti: u ad, kteremu bylo zboží p edloženo–– (název a zem)

DA Forskelle: det sted, hvor varerne blev frembudt –– (navn og land)

DE Unstimmigkeiten: Stelle, bei der die Gestellung erfolgte ––(Name und Land)

EE Erinevused: asutus, kuhu kaup esitati ––––..(nimi ja riik)

EL .ιαφορές : ε µ µ προσκο µ στο τελωνείο ––(Ονο µ και χώρα )

ES Diferencias: mercancías presentadas en la oficina –– (nombre y país)

FR Differences: marchandises presentees au bureau –– (nom et pays)

IT Differenze: ufficio al quale sono state presentate le merci ––(nome e paese)

LV At. ir bas: muitas iest de, kur preces tika uzr d tas(nosaukums un valsts)

LT Skirtumai: i staiga, kuriai pateiktos prek s (pavadinimas ir valstyb )

HU Elteresek: hivatal, ahol az áruk bemutatása megtörtent ––(nev es ország)

MT Differenzi: uffi ju fejn l-o etti kienu ppre entati (isem u pajji )

NL Verschillen: kantoor waar de goederen zijn aangebracht ––(naam en land)

PL Niezgodno ci: urz d w którym przedstawiono towar (nazwa i kraj)

PT Diferenças: mercadorias apresentadas na estãncia –– (nome e país)

SI Razlike: urad, pri katerem je bilo blago predloženo – (naziv in država)

SK Nezrovnalosti: úrad, ktoremu bol tovar dodaný –– (názov a krajina).

FI Muutos: toimipaikka, jossa tavarat esitetty –– (nimi ja maa)

SV Avvikelse: tullkontor där varorna anmäldes –– (namn och land)

EN Differences: office where goods were presented –– (name and country)

IS Breying: tollstjóraskrifstofa þar sem vörum var framvísað ––(nafn og land)

NO Forskjell: det tollsted hvor varene ble fremlagt –– (navn og land)

267

RO Diferenţe: mărfuri prezentate la biroul –– (nume şi ţară)

Anexa 8.10

Menţiunea „Ieşire din ... – supusă restricţiilor sau taxelor” conform reglementării/directivei nr. ...

CS Výstup ze ––––– podlehá omezením nebo dávkám podle na ízení/sm rnice/rozhodnutí c –

DA Udpassage fra –––––.. undergivet restriktioner eller afgifter i henhold til forordning/direktiv/afgørelse nr. ...

DE Ausgang aus –––––..- gemäßVerordnung/Richtlinie/Beschluss Nr. ... Beschränkungen oderAbgaben unterworfen.

EE Ühenduse territooriumilt väljumine on aluseks piirangutele jamaksudele vastavalt määrusele/direktiivile/otsusele nr–.

EL Η έξοδος από –––––. υποβάλλεται σε περιοριορισ µ ήσε επιβαρύνσεις από τον Κανονισ µ / Οδηγία / Απόφαση αριθ . –

ES Salida de–––––.. sometida a restricciones o imposicionesen virtud del (de la) Reglamento/Directiva/Decisión no ...

FR Sortie de ––––––.. soumise à des restrictions ou à desimpositions par le règlement ou la directive/decision no ...

IT Uscita dalla ––––––– soggetta a restrizioni o ad imposizioni a norma del(la) regolamento/direttiva/decisione n. ...

LV Izveýana no –––––, piem rojot ierobežojumus vai maks jumus saska ar Regulu/Direkt vu/L mumu No–,

LT I. ve.imui iý ––––– taikomi apribojimai arba mokes iai, nustatyti Reglamentu/Direktyva/Sprendimu Nr.–,

HU A kilepes.......... területer l a –....... rendelet/irányelv/határozatszerinti korlátozás vagy teher megfizetesenek kötelezettsege alá esik

MT H ru mill-su ett g all-restrizzjonijiet jew h lasijiet ta t Regola/Direttiva/De i joni Nru–

268

NL Bij uitgang uit de –––––– zijn de beperkingen of heffingen van Verordening/Richtlijn/Besluit nr. ... van toepassing.

PL Wyprowadzenie z–––––.. podlega ograniczeniom lub op atom zgodnie z rozporz dzeniem/dyrektyw /decyzj nr –

PT Saída da ––––––.. sujeita a restrições ou a imposições pelo(a) Regulamento/Directiva/Decisão n.º ...

SI Iznos iz ––––––.. zavezan omejitvam ali obveznim dajatvam na podlagi uredbe/direktive/odlo be ýt –

SK Výstup z––––––. podlieha obmedzeniam alebo platbám pod a nariadenia/smernice/rozhodnutia c –.

FI ....... vientiin sovelletaan asetuksen/direktiivin/päätöksenN:o ... mukaisia rajoituksia tai maksuja

SV Utförsel från ––––––– underkastad restriktioner eller avgifter i enlighet med förordning/direktiv/beslut nr ...

EN Exit from ––––––– subject to restrictions or charges under Regulation/Directive/Decision No ...

IS Útflutningur frá –––––––háð takmörkunum eða gjöldum samkvæmt reglugerð/fyrirmælum/ákvörðun nr. ––.

NO Utførsel fra ––––. underlagt restriksjoner eller avgifter i henhold til forordning/direktiv/vedtak nr.–

RO Ieşire din ...... supusă restricţiilor sau taxelor conform reglementarii/directivei nr. ...

269

CAPITOLUL 5. Încheierea regimului

1. Introducere

Prezentul capitol descrie maniera în care autorităţile

competente procedează la încheierea regimului de

tranzit comun/comunitar sau în lipsă unde, angajează

acţiuni necesare în termeni de acoperire a datoriei şi,

dacă e cazul, de sancţionarea infracţiunilor. Acest

capitol se bazează pe utilizarea DAU în calitate de

declaraţie de tranzit.

Punctul 2 acoperă principiile generale şi reglementările.

Punctul 3 tratează încheierea regimului.

Punctul 4 este consacrat procedurii de cercetare.

Punctul 5 acoperă excepţiile de la regulile generale.

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale specifice.

Punctul 7 este rezervat utilizării administraţiilor vamale.

Punctul 8 conţine anexele capitolului 5

270

2. Principii generale şi reglementări

Baza legala Bazele juridice de care se ţine seamă la procedura de încheiere sunt următoarele:-articolele de la 38 la 41 din anexa I a convenţiei.-articolul 92 din CVC-articolele 365 şi 366 din RVC.În prezentul capitol se înţelege prin:

Definiţii ”sistem informatizat” – sistemul de schimb de date între autorităţile competente în legătură cu tranzitul prin utilizarea tehnologiei informaţiei şi a reţelelor informatice, la care se aplică dispoziţiile capitolului VII din apendicele I la convenţie (subsecţiunea 7 a secţiunii 2 a capitolului 4 din titlul II din RVC); acest sistem informatizat care leagă autorităţile competente în materie de tranzit comun / comunitar, este diferit de «procedurile informatizate « care permit principalului obligat sau destinatarului agreat de a îndeplini formalităţile şi de a comunica cu autorităţile competente utilizând procedeele informatice.”sisteme pe hârtie” – sistemele, simplificate sau nu, altele decât sistemele informatizate.

Convenţia (articolul 38 din apendicele I) şi Codul Vamal (articolul 92) stabileşte o distincţie între incheierea şi descarcarea regimului de tranzit comun/ comunitar.

Această deosebire şi aceste definiţii sunt valabile oricare ar fi procedura de tranzit (procedură normală sau simplificată, manuală sau informatizată) şi sistemul (sistem hârtie sau sistem informatizat) utilizat.Lichidarea regimului este subordonată probei care a luat sfârşit. Absenţa unei asemenea probe (a cărei

271

formă, natură şi modalităţi de control pot varia în funcţie de procedură) trebuie să conducă autorităţile competente la întreprinderea de demersuri necesare sau la confirmarea, la nevoie prin mijloace alternative, la finalizarea regimului sau la angajarea de acţiuni în recuperare şi, dacă este cazul, de acţiuni represive care se impun.

3. Descarcărea regimului

Prezentul punct furnizează informaţii privind:-condiţiile de lichidare (punctul 3.1)-forma de lichidare (punctul 3.2)-efectele lichidării (punctul 3.3)-informaţiile cerute principalului obligat şi probele alternative la sfârşitul regimului (punctul 3.4)

3.1 Condiţii de încheiere

Articolul 38 paragraful 2 al anexei I a convenţieiArticolul 92, paragraful 2 al CVC

Lichidarea regimului de tranzit rezultă de la constatarea că a luat sfârşit în condiţiile reamintite în capitolul 4, punctual 3.3. El relevă responsabilitatea autorităţilor competente. În stadiul actual al procedurilor, autoritatea competentă pentru a proceda la lichidare este în general cea a ţării de plecare, chiar dacă noile dispoziţii lasă deschisă posibilitatea unei lichidări de către orice autoritate în măsură de a proceda la confruntarea datelor.

Lichidarea poate lua diverse forme funcţie de tipul de procedură folosit-notă de subsol 28 (notă de subsol 28- poate de fapt fi vorba de o comparaţie care rezultă de o apropiere la fel de bine de documente (exemplarele nr. 1 şi 5 plus listele de încărcătură în cadrul unei proceduri bazate pe DAU, manifeste aeriene sau maritime şi lista lunară a biroului de destinaţie, în cadrul unei proceduri simplificate - de nivel 1) ca mesaje electronice (« aviz anticipat de sosire » şi « rezultatele controlului » din cadrul sistemului informatizat).

De o manieră generală, finalizarea este efectuată pe

272

baza unei confruntări de date aferente operaţiunii de tranzit ca cele stabilite la plecare şi ca cele care sunt evidenţiate şi certificate la destinaţie.

3.2 Forme de încheiere

Încheierea regimului de tranzit va fi realizată de manieră generală implicită, fără a da locul unei decizii formale a autorităţii competente. Principalul obligat şi garantul vor putea considera regimul încheiat în absenţa notificării împotriva părţii de autoritatea competentă în termenele prevăzute. În acest scop autoritatea competentă nu va lua în general contactul cu principalul obligat, garantul sau alte autorităţi vamale, dacă ele nu dispun de probă (sau au dubii asupra faptului) în cazul în care regimul a luat sfârşit şi că acesta nu este în măsură să încheie.

Notă: notificarea ea însăşi nu este un element constitutiv al naşterii unei datorii vamale.

3.3 Efectele încheierii

Faptul că regimul a fost în mod formal sau implicit încheiat nu prejudiciază dreptul şi obligaţia pentru autoritatea competentă de urmărire a principalului obligat şi / sau, dacă este cazul, garantul care apare ulterior (sub rezerva termenului de prescripţie a acţiunilor de recuperare sau represive) că regimul nu a luat sfârşit şi nu ar trebui deci să fie încheiat.

3.4 Informarea principalului obligat şi dovezile alternative ale încheirii regimului

Prezentul punct furnizează informaţii : - despre cazul în care, în absenţa de probe ale încheierii regimului de transit, autoritatea competentă cere principalului obligat să furnizeze informaţii despre încheierea acestei proceduri (punctul 3.4.1).- despre cazul în care principalul obligat aduce o probă alternativă de la sfârşitul regimului (punctul 3.4.2).Sunt vizate procedurile de care utilizează sistemul pe

273

hârtie cu recurgere la DAU cât şi sistemul informatizat, şi inclusiv în cazul în care intervine un expeditor sau un destinatar agreat.

Procedurile simplificate

Notă : Pentru garantarea aplicării uniforme a articolului 38 al apendicelui I al convenţiei / articolului 92 din CVC, oricare ar fi procedura de tranzit utilizată este important ca, în măsura posibilităţilor, o analiză similară trebuie urmată mutatis mutandis, în ceea ce priveşte procedurile simplificate proprii a anumitor moduri de transport, vizate la articolul 48, paragraful 1, punctul g), al apendicelui I al convenţiei / articolului 372, paragraful 1, punctul g, al RVC.Totuşi, dispoziţiile relative ale acestor proceduri care prevăd o procedură specifică prevalează.

3.4.1. Cererea de informaţii de la principalul obligat

3.4.1.1. Obiectul cererii de informaţii

Articolul 39 al apendicelui I al convenţieiArticolul 365 din RVC

Cererea de informaţii este destinată să implice pe principalul obligat în cercetarea de elemente care permit stabilirea dacă regimul a luat sfârţit şi în ce condiţii (schimbarea biroului de destinaţie, de exemplu). Această implicare va avea loc la un stadiu relativ timpuriu (ţinând cont de termenul de prezentare a mărfurilor şi de timpul necesar pentru a putea dispune de probe la sfârşitul regimului), îi va permite deasemenea de a demonstra că şi-a îndeplinit obligaţiile. Dacă nu este în măsură de a aduce o astfel de probă principalul obligat va avea mai puţine posibilităţi de a se pregăti la o eventuală acţiune de recuperare şi după caz, de a contribui la identificarea ţării competente în materie.

Această cerere de informaţii vizează de asemenea să evite angajarea inutilă a unei proceduri administrative de cercetare când principalul obligat este în măsură să furnizeze elementele de informare necesare pentru a proba că regimul s-a sfârşit (sau a orienta cercetarea către biroul de destinaţie efectiv). Aceasta deoarece este recomandat autorităţilor competente

274

din ţăra de plecare de a nu întârzia să-l informeze pe principalul obligat de absenţa returnării probei încheierii, într-o manieră să-i permită de a furniza informaţii utile înaintea expirării termenului de 4 luni, când va trebui angajată procedura de cercetare.

Lista autorităţilor competente figurează în anexa 8.1.

3.4.1.2 . Procedura generala de solicitare de informatii

Art. 39 paragraful 1 al apendicelui I al conventiei

Art. 365 paragraful 1 al RVC

In sistemul clasic (pe hartie ), atunci când exemplarul nr. 5 al formularului DAU nu a revenit autoritatii competente a tarii de plecare in termenul de doua luni de la data acceptarii declaratiei,aceasta autoritate (care poate fi biroul vamal de plecare , dar in egala masura si autoritatea regionala sau un birou centralizator) informeaza pe principalul obligat si-l invita sa aduca proba prin care regimul a fost incheiat.

Art.39 paragraful 1 bis al apendicelui I al Conventiei

Art.365 paragraful 1 bis al RVC

In sistemul informatizat , atunci cand termenul de prezentare a marfurilor la destinaţie a expirat si mesajul "aviz de sosire" nu a fost primit de biroul de destinatie , atunci trebuie sa intervina informarea principalului obligat.

Model de scrisoare de informare

Un model de scrisoare de informare a principalului obligat figureaza in anexa 8.2. Folosirea ei nu este obligatorie, dar acest model indica informatiile minime cerute. Cand principalul obligat comunica cu autoritatile competente prin mijloace informatice , aceasta scrisoare poate , daca este necesar , sa fie inlocuita cu un mesaj electronic echivalent.

3.4.1.3 Procedura solicitarii de informatii in cazul procedurilor simplificate proprii anumitor moduri de transport

In cazul recurgerii la o procedura simplificata de tranzit comun /comunitar specific anumitor modalitati

275

de transport , autoritatile competente ale tarii de plecare îl informeaza pe principalul obligat , atunci cand sunt in masura, pe baza elementelor de care dispun , ca regimul n-a fost incheiat.

In particular , cum este cazul :Articolul 111 al apendicelui I al conventiei

Articolul 444 sau 447 , paragraful 7 al RVC

- atunci când in cadrul procedurilor simplificate aerian /maritim - nivelul 1: - lista lunara a manifestelor nu a fost transmisa autoritatii competente a aeroportului sau a portului de plecare in termen de doua luni de la sfarsitul lunii in cursul caruia manifestele au fost prezentate biroului de plecare , sau - daca aceasta lista nu cuprinde totalitatea acestor manifeste (din aceasta cauza regimul nu poate fi considerat ca fiind incheiat datorita manifestelor care lipsesc);

Articolul 112 al apendicelui I al conventiei

Articolul 445 sau 448 al RVC

- in cadrul procedurilor simplificate aerian/maritim - nivelul 2:- un control al manifestelor si/sau al inscrisurilor tinute de compania aeriana sau maritima sau - o notificare a contraventiei sau a iregularitatii provenind de la autoritatile aeroportuare sau portuare de destinatie ne arata ca manifestul nu este disponibil sau nu a fost prezentat la destinatie;

Articolul 113 al apendicelui I al conventiei

Articolul 450 al RVC

- in cadrul procedurii simplificate prin conducte, un control al inscrisurilor tinute de cel care exploateaza sistemul de conducte ne arata ca marfurile nu au ajuns in instalatii sau in reteaua de distributie a destinatarului, sau nu au fost preluate de acesta.

Model de scrisoare de informare

Modelul de scrisoare de informare prezentat in anexa 8.2 este deasemenea utilizat in acest scop. Utilizarea sa nu este obligatorie , dar acest model indica informatiile minimale cerute.

Atunci cand principalul obligat comunica cu autoritatile competente prin intermediul procedurilor informatice, aceasta scrisoare poate , daca este necesar, sa fie inlocuita de un mesaj electronic echivalent.

Totuşi, o solicitare de informatii nu este necesara atunci cand absenta incheierii regimului a fost

276

identificata chiar de principalul obligat insusi (companie aeriana sau maritima , societate de cai ferate , întreprinderea de transport sau de societate de exploatare a sistemului de conducte) conform obligatiilor corespunzatoare dreptului de a folosi procedura simplificata respectiva.Cand principalul obligat comunica cu autoritatile competente prin intermediul procedurilor informatice, aceasta notificare poate, daca este necesar, sa fie inlocuita de un mesaj electronic echivalent.

Articolul 39 paragraful 2 al apendicelui I al conventiei

Articolul 365 paragraful 2 al RVCArticolul 39 paragraful 3 al apendicelui I al conventieiArticolul 365 paragraful 3 al RVC

3.4.2. Proba alternativa a incheierii regimului de tranzit In cazul absentei probei incheierii regimului pe cale administrativa , principalul obligat trebuie sa fie rugat sa caute el insusi aceasta proba sau un document avand o valoare echivalenta ("proba alternativa").

Reglementarea identifica doar doua categorii de documente care pot fi acceptate de autoritatile competente ale tarii de plecare ca si probe "alternative" ca regimul a fost incheiat sau poate fi considerat ca fiind incheiat. Nici un alt document nu va fi acceptat ca si proba alternativa a incheierii regimului.1. Prezentarea unui document certificat de autoritatile vamale ale tarii de destinatie stabilind ca marfurile in cauza au fost prezentate la biroul vamal de destinatie sau la un destinatar agreat (vezi punctul 3.4.1.)

2. Prezentarea unui document cu caracter vamal atestand ca marfurile in cauza au fost plasate sub un regim vamal intr-o tara terta (vezi punctul 3.4.2.2).O asemenea proba nu poate fi acceptata decat daca este certifictă de o autoritate vamala si daca ea este cosiderata satisfacatoare de catre autoritatile competente ale ale tarii de plecare, adica daca le permite efectiv sa se asigure ca este vorba de marfurile in cauza si ca nu exista nici o indoiala in ceea ce priveste autenticitatea documentului si certificarea sa de catre autoritatile competente.In toate cazurile, sarcina probarii revine principalului

277

obligat.

3.4.2.1. Proba alternativa ca marfurile au fost prezentate la biroul vamal de destinatie sau la un destinatar agreat

Articolul 39 paragraf 2 al apendicelui I al conventiei

Articolul 365 paragraf 2 al RVC

Aceasta proba alternativa este constituita dintr-un document certificat de autoritatile vamale ale tarii de destinatie, mentionandu-se numarul de inregistrare al declaratiei de tranzit, cuprinzand identificarea marfurilor in cauza si stabilind ca ele au fost prezentate la biroul vamal de destinatie sau la un destinatar agreat.

Poate fi vorba de tot documentul, sau să fie văzute datele cu caracter administrativ sau comercial in masura in care el permite să constate prezentarea marfurilor la biroul de destinatie sau la un destinatar agreat si ca acesta să fie certificat de catre autoritatile competente ale tarii de destinatie. Documentul prezentat poate avea un caracter global si sa cuprinda daca este necesar mai multe operatiuni de tranzit.In particular, proba poate lua forma unuia din urmatoarele documente, in masura in care el este certificat de catre autoritatile competente:

- un exemplar suplimentar sau o fotocopie a exemplarului nr.5 din DAU,- o copie a declaratiei sau a documentului ce atesta plasarea marfurilor sub un nou regim vamal ca urmare a prezentarii lor la un birou vamal de destinatie sau la un destinatar agreat,- o atestare a biroului vamal de destinatie , bazata pe documentele detinute (exemplarul nr. 4 din DAU , de exemplu) si/sau datele disponibile la acest birou sau obtinute de la destinatarul agreat, referitoare la marfurile prezentate la acest birou sau la un destinatar agreat in problema operatiunii de tranzit, - o copie a unui document comercial sau de transport sau un extras de inscrisuri, eventual informatice, a operatorilor implicati intr-o operatiune de tranzit, care permit confirmarea ca marfurile in

278

cauza au fost prezentate in regula la acest birou sau la un destinatar agreat (de exemplu rapoarte de descarcare sau de inspectie, certificate de debarcare, conosamente maritime sau scrisori de transport aerian, dovezi de plata, facturi si ordine de transport).

Articolul 41, paragraful 4,din apendicele I al conventiei

Autoritatea competenta a tarii de plecare nu poate lua in considerare o proba alternativa a incheierii regimului decat daca nu dispune de dovada originala in amanarile prevazute.Daca aceasta dovada originala ii parvine ulterior, ea trece peste proba alternativa. In orice situaţie proba alternativa trebuie sa lase loc unui control a posteriori daca autoritatea competenta are cea mai mica indoiala asupra autenticitatii sale sau asupra identitatii marfurilor in cauza (vezi punctul 5 );proba alternativa nu poate fi atunci acceptata decât dacă autoritatea sesizată pentru cererea de control a posteriori nu a confirmat ca datele sunt autentice si exacte.

3.4.2.2. Proba alternativa ca marfurile in cauza au fost plasate sub un regim vamal intr-o tara terta.

Articolul 39, paragraful 3,al apendicelui I al conventiei

Articolul 365,paragraful 3din RVC

In absenta dovezii de prezentare a marfurilor la biroul de destinatie sau la un destinatar agreat, este inca posibil pentru autoritatile competente sa considere ca regimul a fost încheiat daca ele dispun de un document sau de o copie/fotocopie a unui document vamal care atesta trimiterea marfurilor in cauza către o destinatie vamala intr-o tara terta.

Trebuie sa fie vorba exclusiv de documente sau de date cu caracter vamal (declaratie vamala sau atestare de plasare sub un regim vamal sau trimiterea către o destinatie vamală) certificată de autoritatile vamale din tara de destinatie si care permit efectiv autoritatilor din tara de plecare sa considere ca dovezile sunt prezente pentru marfurile in cauza si ca acestea au parasit efectiv teritoriul partilor contractante/statelor membre.Acceptarea unui astfel de document ca dovada ca regimul poate fi considerat inchis nu ar fi prejudiciat

279

de eventualele proceduri susceptibile de a fi ulterior deschise impotriva principalului obligat, transportatorului sau destinatarului marfurilor in virtutea reglementarilor in materie de datorie vamală (in cazul sustragerii frauduloase a marfurilor in regim) sau in legatura cu impunerea de sanctiuni de catre partile contractante/Statele membre.

4. Procedura de cercetare

Prezentul punct este divizat dupa cum urmeaza :

- introducere ( punctul 4.1),

- autoritatea competenta si termenul pentru

angajarea in procedura de cercetare (punctul 4.2),

- inceputul procedurii de cercetare (punctul 4.3),

- raspunsul tarii de destinatie la avizul de cercetare

(punctul 4.4),

- raspunsul tarii de tranzit la avizul de cercetare

(punctul 4.5),

- scrisoare de revenire TC22 (punctul 4.6),

- consecintele rezultatelor procedurii de cercetare

(punctul 4.7).

4.1. Introducere

Articolul 40din apendicele Idin conventie

Articolul 366 din RVC

Procedura de cercetare este lansata de catre autoritatile competente in cazul absentei dovezii sfarsitului regimului de tranzit rezultata dintr-un anumit termen sau despre care sunt informati sau banuiesc ca regimul nu a fost încheiat. Procedura de cercetare este in principal destinata:- sa reuneasca informatii permitand punerea in evidenta a dovezii încheierii procedurii, in vederea lichidării regimului, sau- in lipsa unei asemenea dovezi sau cand dovada

280

prezentata se dovedeste ulterior falsificata sau nevalabila sa stabileasca conditiile de naştere a datoriei, sa identifice debitorul sau debitorii si sa determine autoritatile competente la recuperarea datoriei.

Aceasta procedura este fondata pe o cooperare administrativă intre autoritatile competente si tine cont de informatiile furnizate eventual de catre principalul obligat (vezi punctul3). Lista autoritatilor competente in materie de procedura de cercetare figureaza in anexa 8.1.Buna sa functionare presupune :

avizul de cercetare completat intr-o maniera completa si detaliata,

o inregistrare efectiva si corecta a sosirilor si tranzitelor de catre birourile de destinatie si de tranzit,

o reactie rapida si clara a autoritatilor sesizate o lista actualizata a autoritatilor competente si

a birourilor vamale

4.2. Autoritatea competenta si termen pentru a declansa procedura de cercetare

Procedura de cercetare este inceputa imediat de catre autoritatile competente din tara de plecare:

Articolul 40, paragraful 1,primul aliniat,din apendicele Iconventie

Articolul 366,paragraful 1,primul aliniat din RVC

- in cadrul unui sistem documentar : cand ele nu dispun intr-un termen de patru luni, incepand cu data acceptarii declaratiei de tranzit, de dovezi ca regimul a luat sfarsit; aceasta pentru tot atata cat procedura autorizata asigura controlul sfarsitului regimului prin intermediul unei trimiteri a unei asemenea dovezi la autoritatea competenta a tarii de plecare56;

Articolul 40,para. 1, alin.3,

- in cadrul sistemului informatizat : fie ca nu au primit mesajul “aviz de sosire” in termenul acordat

56 Nu este cazul de exemplu pentru procedurile simplificate Aer/Mare-Nivelul 2 Conducte şi containere mari care nu prevăd o trimitere a dovezii de sosire a mărfurilor , controlul încheierii regimului fiind asigurat pe alte căi

281

apendicele I al conventiei

Articolul 366,para. 1, alin.3RVC

pentru prezentarea marfurilor la destinatie fie ca nu au primit mesajul “rezultatele controlului” in sase zile care urmeaza receptiei mesajului “aviz de sosire”

Art. 40, para.1, alin. 2, apendicele Ial conventiei

Articolul366,para. 1, alin.2, RVC

- oricare ar fi sistemele utilizate : de indata ce autoritatile competente sunt

informate sau banuiesc la un stadiu precoce (chiar inainte de expirarea termenului de mai sus) ca regimul nu a fost încheiat pentru toata marfa sau o parte din marfa, in particular daca dovada prezentata face sa apara diferente sau daca apare ca ea a fost falsificata; in caz de banuiala autoritatea competenta a tarii de plecare trebuie sa aprecieze in functie de circumstante daca procedura de cercetare trebuie sa fie precedată sau insotita de o procedura de control a posteriori a validităţii dovezilor prezentate (pentru mai multe informatii a se vedea punctul 5);

Articolul 40,paragraful 2,din apendicele Ial conventiei

Articolul 366,paragraful 2din RVC

imediat ce autoritatile descopera a posteriori (dupa expirarea termenului de mai sus) ca dovada care le-a fost prezentata a fost falsificata si ca regimul, in fapt, nu a luat sfarsit; procedura de cercetare nu este totusi angajata in cazul in care ea apare inca utila fie pentru a infirma constatarea falsificării, pentru a confirma si a permite sa se determine datoria, debitorul si autoritatea competenta pentru incasarea datoriei.

Procedura de cercetare nu poate fi angajata daca intre timp principalul obligat a putut aduce o proba alternativa satisfacatoare a încheierii regimului (pentru mai multe informatii, vezi punctul 3.4.2.)

282

4.3. Inceputul procedurii de cercetare- tara de plecare

Formularul TC 20

Procedura de cercetare trebuie sa fie angajata prin trimiterea de catre autoritatea competenta a tarii de plecare catre tara de destinatie a unui aviz de cercetare stabilit pe un formular conform modelului TC20 ce figureaza in anexa 8.3. Trimiterea poate fi facuta in plic recomandat cu confirmare de primire. In orice caz, autoritatea competenta din tara de plecare trabuie sa pastreze o inregistrare a trimiterii.Formularul TC20 este completat cu toate informatiile disponibile inclusiv cele primite de la principalul obligat, mai ales in cea ce priveste orice schimbare a destinatarului marfurilor. Formularul TC20 este insotit de o copie a documentului sau a documentelor folosite pentru plasarea marfurilor sub regim (exemplarul nr.1 al declaratiei, listele de incarcare, manifest aerian sau maritime, etc).

4.4 Raspunsul tarii de destinatie la avizul de cercetare

Autoritatea competenta sesizata prin avizul de cercetare din tara de destinatie trebuie sa reactioneze cat mai curând posibil si de o manieră corespunzătoare in functie de informatiile de care dispune sau ca ea este aptă sa le stranga.

Articolul 34,paragraful 2,al apendicelui Ial conventiei

Articolul 361,paragraful 2,din RVC

Autoritatea competentă procedeaza mai intai la o cercetare a propriei sale documentatii (inregistrarea exemplarelor nr.4 si 5 din DAU , exemplarele nr.4 sau manifestele arhivate, …) sau mutatis mutandis in cele ale destinatarului agreat, daca e cazul. Aceasta cercetare poate sa-i permita uneori sa regaseasca originalul dovezii de la incheierea regimului (exemplarul nr.5 din DAU îndeosebi) care nu ar fi fost inca trimis sau s-ar fi pierdut.Cand aceasta cercetare nu da rezultate, autoritatea competentă trebuie să-l contacteze pe destinatarul declarat al marfurilor sau persoana indicată, daca e cazul pe formularul TC20 de catre autoritatea

283

competenta a tarii de plecare, cum ar putea primi direct marfurile si documentele (inclusiv exemplarul nr.5 din DAU), fara a trece prin biroul de destinatie.

Totodata, daca informatiile mentionate de autoritatea competenta a tarii de plecare pe TC20 sau documentele anexate nu sunt suficiente pentru a permite urmarirea cercetarilor de catre autoritatea competenta a tarii de destinatie, acesta trebuie sa-i ceara informatii complementare. În acest scop returnează TC20 autoritatii competente a tarii de plecare dupa ce a completat rubrica II. Autoritatea competenta a tarii de plecare trebuie sa completeze rubrica III si sa retrimita TC20 autoritatii competente a tarii de destinatie.

Ca urmare a acestei cercetari diferitele cazuri urmatoare sunt posibile:1. Marfurile in cauza au fost in mod efectiv

prezentate biroului de destinatie sau destinatarului agreat,dar:

Articolul 36 al apendicelui I din conventie

Articolul 363 din RVC

Articolul 111, para. 7, App. I din conventie

Articolele 444/447, paragraful 7, din RVC

- dovada incheierii regimului nu a fost retrimisa in timpul acordat (de exemplu pentru inapoierea exemplarului nr. 5 din DAU sau inapoierea listei lunare in procedura simplificata aer/mare-nivelul 1)

In acest caz autoritatea competenta a tarii de destinatie trebuie sa procedeze imediat la inapoierea catre autoritatea competenta a tarii de plecare a TC20 completat corect.

Articolul 74 ,paragraful 1 punct b),al apendicelui I din conventie

Articolul I 408,paragraful 1,punct b),din

- dovada încheierii regimului nu a fost restituita biroului de destinatie de catre un destinatar agreat in pofida obligatiei care ii revine.

In acest caz, autoritatea competenta a tarii de destinatie, odata ce aceasta dovada a fost regasita, trebuie sa procedeze imediat la retrimiterea catre

284

RVC autoritarea competenta a tarii de plecare dupa ce mai intii a verificat ca destinatarul agreat a adus adnotarile cerute in ce priveste data sosirii marfurilor si starea sigiliilor si a inregistrat sosirea marfurilor si a vizat cu forme in regula dovada. Se alatura aici TC20 completat corespunzător si trebuie tinut seama de destinatarul agreat si masurile care se impun.- dovada incheierii regimului a fost trimisa dar se pare ca nu a parvenit autoritatii competente a tarii de plecare.

In acest caz, autoritatea competenta a tarii de destinatie trebuie sa retrimita autoritatii competente a tarii de plecare, cu TC20 corespunzător adnotat, copia dovezii. Este vorba fie de documentul primit de autoritatea competenta a tarii de plecare (exemplarul nr.1 din DAU sau copia declaratiei de tranzit preluată la plecare prin sisteme informatice, manifest de plecare, etc.), fie o copie a unui document aflat in posesia autoritatii competente a tarii de destinatie (exemplarul nr.4 din DAU sau formularul A din documentul de insotire a tranzitului, manifest la destinatie sau o copie pastrata a listei lunare, etc.). Aceasta autoritate trebuie sa menţioneze pe copie data sosirii marfurilor si rezultatele controlului daca s-a efectuat, apoi s-o certifice aplicându-i mentiunea “Dovadă alternativă”.

2. Marfurile in cauza nu au fost prezentate la biroul de destinatie sau nu au fost remise destinatarului agreat:

-a existat o schimbare a biroului de destinatie: in acest caz este în mod normal biroul real de destinatie este cel care trebuie sa procedeze la inapoierea dovezii de incheiere a regimului catre autoritatea competenta a tarii de plecare: + daca autoritatea competenta a ţării biroului de destinatie declarat a putut sa identifice biroul real de destinatie, ii retrimite TC20 adnotat cu aceasta informatie in caseta IV si informeaza autoritatea competenta a tarii de plecare punindu-i la dispozitie o copie a documentului;

285

+ daca autoritatea competenta a tarii biroului de destinatie declarat nu a putut sa identifice biroul real de destinatie, TC20 completat corespunzător in caseta IV este transmis de biroul de destinatie declarat la ultimul birou de tranzit prevazut in declaratia de tranzit; in lipsa biroului de tranzit TC 20 este retrimis direct autoritatii competente a tarii de plecare.

Cand nu a avut loc o schimbare a biroului de destinatie (sau o asemenea schimbare nu a fost constatata): in acest caz, daca autoritatea competenta a tarii de destinatie stabileste ca a avut loc o livrare directa de marfuri la un destinatar neagreat, declarat sau mentionat pe formularul TC 20 sau la o alta persoana, ea trebuie sa returneze TC 20 si copia declaratiei de tranzit la autoritatea competenta a tarii de plecare, daca e cazul, un document anexat, cu toate informatiile punand mai ales in evidenta :

- identitatea destinatarului si eventual a altor persoane in cauza,

- data si modalitătile livrării directe a marfurilor ,- natura si cantitatea lor, si- destinatia vamala care le-a fost data , daca e

cazul.

Daca autoritatea competenta a tarii de destinatie nu poate sa regaseasca nici o urma a marfurilor in cauza, TC 20, corespunzător adnotat, este transmis la ultimul biroul de tranzit prevazut pe DAU ; in lipsa biroului de tranzit TC 20 trebuie sa fie direct trimis autoritatii competente a tarii de plecare ( idem caz 2,ptc.2).

In cazurile vizate la pct. precedent, unde autoritatea competenta a tarii de destinatie trimite TC 20, la ultimul biroul de tranzit prevazut, ea trebuie in acelasi timp, sa adreseze o copie, pentru informarea asupra stadiului procedurii de cercetare, la autoritatea competenta a tarii de plecare.

286

4.5 Raspunsul tarii de tranzit la avizul de cercetare.

Ultimul birou de tranzit prevazut, căruia îi este transmis TC 20, adnotat de catre biroul de destinatie, trebuie sa cerceteze neintirziat avizul de tranzit corespunzator expedierii in cauza.Ca urmare a acestei cercetari, diferentele sunt posibile in urmatoarele situatii :1. expedierea a fost efectiv prezentata la ultimul

birou prevazut si un aviz de tranzit a fost regasit (daca e cazul trimis de catre biroul vamal de tranzit efectiv traversat)

In acest caz biroul de tranzit trebuie sa adnoteze informatia pe TC 20, anexindu-i copia avizului de tranzit, si sa-l trimita in mod direct autoritatii competente a tarii de plecare.2. Nici un aviz de tranzit (sau nici un alt element de

proba a trecerii, cum ar fi o inregistrare de catre birou), nu a fost regasit la ultimul birou de tranzit prevazut)

In acest caz, biroul de tranzit trebuie sa retrimita TC 20 adnotat cu aceasta informatie, la biroul de tranzit precedent, prevazut pe DAU sau, in lipsa la autoritatea competenta a tarii de plecare.

Fiecare birou de tranzit succesiv sesizat prin avizul de cercetare, trebuie sa procedeze intr-un mod simular, trimitind neintirziat TC20, corect adnotat, fie la biroul de tranzit precedent, prevazut pe DAU, fie in lipsa, direct la autoritatea competenta a tarii de plecare, care trage concluziile care se impun din informatiile primite astfel.

Cind biroul de tranzit trimite TC20 la biroul de tranzit precedent prevazut, el adreseaza in mod egal o copie, pentru informarea starii procedurii de cercetare, la autoritatea competenta a tarii de plecare, cu scopul de a permite acesteia din urma sa-si orienteze investigatiile si solicitările eventuale catre ultima autoritate sesizata prin avizul de cercetare. Biroul de tranzit prevazut trebuie sa informeze de

287

asemenea autoritatea competenta a tarii de plecare daca, dupa ce deja a fost trimis avizul de cercetare la biroul de tranzit precedent, el primeste de la biroul de tranzit efectiv un aviz de trecere (a se vedea situatia descrisa la punctul 1).

4.6. Scrisoarea de revenire TC 22 (aducere la cunostinta)

Cand autoritatea competenta a tarii de plecare nu a primit nici o confirmare de primire, sau nici un raspuns cere informatii suplimentare sau informaţii de la autoritatea competenta a tarii de destinatie sau de la un birou de tranzit, ea trebuie sa adreseze o scrisoare de revenire fiind insotita de copia avizului de cercetare TC 20 la autoritatea competenta a tarii de destinatie. Anexa 8.1. contine lista autoritatilor competente la care scrisoarea de revenire trebuie trimisa.

Cand autoritatea competenta nu a primit confirmarile de primire atunci cand a solicitat, trimite o scrisoare de revenire la autoritatea competenta a tarii de destinatie anexand o copie a avizului de cercetare TC 20.

Formularul TC 22

Scrisoarea de revenire se redacteaza pe un formular conform modelului TC 22, care figureaza in Anexa 8.4.Cind autoritatea competenta nu figureaza in lista de la Anexa 8.1., ea este indicata in « Lista birourilor vamale competente pentru operatiuni de tranzit comun »/ comunitar, stabilita si scoasa in evidenta in cadrul sistemului informatizat "Common Services/Reference Data" a sistemului informatizat N.C.T.S.. Aceasta lista este de asemenea disponibila pe internet la adresa urmatoare :

http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/en/csrdhome.htm

Aceasta scrisoare de revenire TC 22 este adresata:

288

- in lipsa confirmarii de primire a TC20 cerute, intr-un termen rezonabil, chiar de cind apare evident faptul ca avizul de cercetare TC 20 nu a sosit la destinatie, dar cel mai tirziu, la sfirsitul unui termen de 3 luni de la trimiterea TC20-ului sau

- din lipsa raspunsului la avizul de cercetare TC 20 sau la cererea de informatii suplimentare, cel mai tirziu, dupa o perioada de 3 luni de la trimiterea TC 20. Autoritatea competenta a tarii de destinatie sau autoritatea superioara trebuie sa-i dea curs imediat.

Scrisoarea de revenire TC 22 poate sa fie adresata in acelasi timp adnotata corect si completata prin documentele si informatiile utile, la un birou de tranzit cind autoritatea competenta a tarii de plecare a fost avizata de trimiterea avizului de cercetare la acest birou si că nu i s-a dat nici un curs.

4.7. Consecintele procedurii de cercetare.

Pe baza raspunsurilor primite in cadul procedurii si de asemenea din eventualele informatii comunicate de principalul obligat, autoritatea competenta a tarii de plecare, trebuie sa fie in masura sa determine daca operatiunea de tranzit a fost încheiată sau nu si daca ea este in masura sa o verifice si o incheie.

Conform dispozitiilor in materie de datorie şi recuperare autoritatea competenta a tarii de plecare determina:

Daca o datorie vamala este nascuta sau nu debitorul sau debitorii datoriei, Daca este cazul locul efectiv sau presupus de

nastere a datoriei vamale si in acelasi timp autoritatea competenta pentru recuperarea eventuala a datoriei daca acest lucru are loc.

Art.116, paragraful 1 al apendicelui I al Convenţiei

Art. 215, paragraful 1 al

Autoritatea competenta a tarii de plecare trebuie sa-si concluzioneze cercetarile, cel mai tarziu in 10 luni de la data inregistrarii declaratiei de tranzit. Aceasta se aplica, in mod egal cind autoritatea mentionata nu a primit raspuns procedurii de cercetare.Rezultatele procedurii de cercetare pot fi pe larg

289

CVCArt. 450 bis din RVC

influentate de toate informatiile sau de observatiile aditionale, comunicate de autoritatea competenta, in legatura cu marfurile in cauza. Este un caz particular, daca o iregularitate sau o frauda (sustragere, substituire, etc.) a fost constatata in mod direct in cursul operatiunii, daca marfurile in cauza au fost regasite in intregime sau partial, in afara supravegherii vamale si in acelasi timp autorii fraudei sau iregularitatii fraudei au fost identificati. De aceea intreaga informatie din domeniu trebuie sa fie imediat comunicata autoritatii competente a tarii de plecare.

Art. 40, para. 5 şi articolul 118, para. 4 al apendicelui I al convenţiei

Art. 366, para. 5 şi articolul 450d, para. 3 din RVC

Invers, cand in sfarsit s-a stabilit ca urmare a procedurii de cercetare ca regimul a fost încheiat in mod corect, autoritatea competenta a tarii de plecare trebuie sa informeze imediat pe principalul obligat si daca are loc toata pe autoritatea vamala, care ar fi angajat deja o actiune de recuperare. Autoritatea competenta trebuie sa-l informeze pe garant conform articolului 118, paragraful 4, apendicele I al conventiei /art.145 c, paragraful 3 din RVC. In plus, autoritatea competenta are in mod egal facultatea de a informa pe celelalte autoritati competente implicate in procedura de cercetare si in particular pe biroul de garantie. Alte exemple de situatii susceptibile de a surveni pe timpul procedurii de cercetare, sunt furnizate in anexa 8.5.

5. Procedura de control ulterior

Acest punct furnizeaza informatii despre:- obiectivele si modalitatile controlului ulterior

(punctul 5.1);- documentele supuse controlului ulterior

(punctul 5.2)- consecintele legate de rezultate (p.5.3).

5.1. Obiective si modalitati de control ulterior

Un control ulterior este efectuat pentru a verifica autenticitatea si exactitatea mentiunilor si sigiliilor aplicate pe exemplarele declaratiei de tranzit si pe celelalte documente sau date referitoare la

290

operatiunea de tranzit, precum şi pe documentele utilizate pentru a proba statutul comunitar al marfurilor.

Controlul ulterior este efectuat pe baza analizei de risc sau a unei selectii aleatorii.Totusi in cazul indoielii sau al presupunerii de frauda sau al neregularitatii, este necesar, sa se efectueze un asemenea control. Cand ea il estimeaza corespunzător pentru a atinge obiectivele procedurii de control, autoritatea competenta are facultatea de a recurge la mijloace tehnologice.Autoritatile competente solicitate trebuie sa trimita formularul autoritatilor competente care au facut cerere in cele doua luni care urmeaza datei trimiterii.

Cand un document privind marfurile care prezintă riscuri de frauda (anexa I apendicele I al Conventiei/anexa 44c din RVC) trebuie sa facă obiectul unui control ulterior sau in cazul presupunerii falsificării unui sigiliu, formularul TC21 trebuie sa fie marcat de o banda rosie in diagonala (cu pixul, cu carioca sau imprimat). Autoritatea competenta trebuie sa trimita formularele astfel marcate cel mai tarziu in cele 5 zile lucrătoare de la primire.In cazul in care nici un raspuns nu a fost primit intr-o perioada de 2 luni, autoritatea competenta solicitantă trebuie sa adreseze o scrisoare de revenire TC 22 cu o copie a TC 21-lui utilizat pentru cererea de control si daca are loc, a detaliilor explicative la autoritatea superioara a autoritatii competente solicitate.Un model de TC 21 figureaza in anexa 8.6.

5.2.Documente supuse controlului ulterior5.2.1. Declaratia de tranzit pe formularul DAUPentru a detecta si a preveni frauda, declaratia si viza sa trebuie sa fie verificate de catre autoritatile competente ale tarilor de plecare, de tranzit si de destinatie, chiar de la aparitia unei erori sau a unui motiv de indoiala a validitatii lor.Acest control este efectuat cu ajutorul formularului TC21, al carui model figureaza la anexa 8.6. Motivul

291

controlului trebuie sa fie indicat acolo.In plus, fiecare birou de plecare trebuie sa procedeze la un birou prin sondaj, din toate exemplarele nr. 5 din DAU intr-o proportie de cel putin două dintr-o mie cu un minimum de patru documente pe luna. Aceasta procedura se aplica chiar atunci cand un document de insotire este anexat marfurilor si ca biroul de tranzit nu poate primi datele privind operatiunea de tranzit uzand tehnologiile informatiei si retelele electronice.

5.2.2. Manifest cu valoare de declaratie de tranzitCand marfurile sunt transportate pe calea aerului sau pe apa sub acoperirea procedurii simplificate- nivelul 2, reluată in articolul 112 al apendicelui I din Conventie si în articolele 445 si 448 din RVC, o forma de control vamal este exercitata ulterior de catre autoritatile competente din aeroporturi sau din porturile de destinatie, printr-un sistem de audit, pe baza unei analize la nivelul riscurilor expuse.

Daca este necesar, autoritatile competente din aeroport sau din portul de destinatie pot transmite detalii despre manifest autoritatilor competente din aeroportul sau portul de plecare, in vederea verificarii.Aceasta verificare trebuie sa fie efectuata utilizand documentul TC 21A, al carui model figureaza in anexa 8.7. Fiecare formular trebuie sa enumere detaliile din extrasele manifestelor referitoare la un singur avion sau navă si la un singur operator autorizat.Rubricile 1, 2 si 3 ale documentului TC 21A trebuie completate de catre autoritatile competente din aeroportul sau portul de destinatie. Daca este necesar, extrasele manifestelor, care se raporteaza trimiterilor vizate prin control, sunt anexate formularului.

Formularele de control pot fi trimise prin birourile centralizatoare ale operatiunilor de tranzit comunitar/comun din tarile considerate la autoritatea competenta din aeroportul sau portul de plecare.

292

Autoritatile competente din aeroportul sau portul de plecare trebuie sa verifice detaliile manifestelor care figureaza pe TC 21A referindu-se la evidenţele contabile tinute de catre operatorul autorizat.Rezultatele controlului trebuie sa figureze in rubricile 4 si 5 ale formularului. Intreaga diferenta trebuie sa fie consemnata sub rubrica 4.

5.2.3. Proba (dovada) alternativa

In caz de indoiala sau suspiciune, autoritatea competenta din tara de plecare trebuie sa ceara controlul a posteriori al probei alternative prezentate.

In plus, autoritatea trebuie sa ceara controlul ulterior a cel puţin 10 documente din 1000, cu un minim de 10 pe luna.

5.2.4. Documentele T2L

Este recomandat ca o cerere de control ulterior dintr-un document T2L sa fie efectuata atunci cand acesta este eliberat a posteriori pentru indreptarea efectului unei declaratii de tranzit T1.

Aceasta cerere ar trebui sa fie sistematică chiar de cand documentul mentionat T2L este prezentat dupa o succesiune de operatii de tranzit realizate sub acoperirea declaratiilor de tranzit prezentate in diferitele tari.In plus, doua documente T2L din 1000 prezentate la un birou dat, trebuie sa faca obiectul unui control prin sondaj.

5.2.5. Documente comerciale cu valoare de document T2L

Este recomandat ca un control sa fie efectuat in caz de suspiciune, abuz sau neregularitate, putand sa fie comis in favoarea utilizarii facturii sau documentului de transport care echivalează cu documentul T2L.

Se presupune a fi suspiciune, abuz sau

293

neregularitate cazul in care este evident ca interesatul procedeaza la fractionarea expedierii, in asa fel incat sa nu depaseasca pragul de 10000 euro.

Pe de altă parte, 2 documente comerciale (factura sau document de transport) din 1000 prezentate la un birou, in calitate de T2L trebuie sa faca obiectul unui control prin sondaj.

5.3. Consecinţele controlului ulterior

Autoritatea competenta care solicită controlul ulterior trebuie sa ia masuri in functie de informatiile primite.

Daca nu este primit nici un raspuns satisfacator al autorităţii superioare intr-o perioada de trei luni, de la data expedierii scrisorii de revenire TC 22, autoritatea competenta, care solicită controlul ulterior trebuie sa ia o decizie, bazandu-se pe informatiile de care ea dispune. Totusi, in masura in care o datorie vamala este în joc in cazul unei operatiuni de tranzit, este in responsabilitatea autoritatii competente a tării de plecare, de a se angaja în cercetări dacă este necesar si de a determina elementele esentiale in legatura cu datoria (vamala), debitorul şi a autorităţii competente pentru recuperarea şi aplicarea dispoziţiilor privind datoria şi recuperarea.

294

6. Instrucţiunile naţionale specifice (rezervat)

295

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale

8. Anexe

8.1. Lista autorităţilor competente

8.2. Model de scrisoare de informare a principalului obligat

8.3. TC20 – Aviz de cercetare şi Notă de utilizare

8.4. Model de scrisoare de revenire TC22

8.5. Exemple de situaţii în procedura de cercetare

8.6. Formularul TC21 – Cerere de control ulterior

8.7. Formularul TC21 A – Cerere de control ulterior

296

Anexa 8.1Lista autorităţilor competente

Lista reia, ţara cu ţara

1. autorităţile ţării de plecare competente pentru informarea principalului obligat, în absenţa dovezii, că regimul a luat sfârşit,

2. autorităţile ţării de plecare competente pentru trimiterea de avize de cercetare şi de scrisori de revenire,

3. autorităţile competente ale ţării de destinaţie cărora li se adresează avizele de cercetare şi scrisorile de revenire (inclusiv „autorităţile superioare”),

4. autorităţile competente pentru trimiterea cererilor de control ulterior

5. autorităţile competente pentru primirea cererilor de control ulterior

În vederea facilitării cercetărilor şi controalelor în cadrul procedurilor referitoare la transporturile aeriene, o listă cu aeroporturi şi birouri vamale ce corespund în anexa 8.5 de la partea V.

BELGIA1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditor al avizului de cercetare şi scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarulavizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : Birou de destinaţieb) scrisoare de revenire : Autoritatea superioară a biroului de destinaţie (vezi lista birourilor vamale57)

4. Expeditor al cererii de control

ulterior

Birou de plecare

5. Destinatarul cererii de control

Birou de destinaţie

57 http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/fr/csrdhome.htm

297

ulterior

DANEMARCA1. Scrisoare de informare Birou de plecare2. Expeditor

al avizului de cercetare şi scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarulavizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : Birou de destinaţieb) scrisoare de revenire : Autoritate superioară a biroului de destinaţie (vezi lista birourilor vamale¹)

4. Expeditor al cererii de control

ulterior

Birou de plecare

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de destinaţie

GERMANIA58

1. Scrisoare de informare

Regiunea Nordrhein- Westfalen

Hauptzollamt AachenZentralstelle Such- und MahnverfahrenFreunder Weg52068 AachenDEUTSCHLAND

Region Niedersachsen Bremen Sachsen-Anhalt

Hauptzollamt BraunschweigZentralstelle Such- und MahnverfahrenHagenweg 437081 GöttingenDEUTSCHLAND

Region Hessen Rheinland-Pfalz Saarland

Hauptzollamt GießenZentralstelle Such- und MahnverfahrenLindenstraße 6c36037 FuldaDEUTSCHLAND

Region Schleswig-Holstein HamburgMecklenburg-Vorpommern

Hauptzollamt ItzehoeZentralstelle Such- und MahnverfahrenEggerstedter Straße 1

25421 PinnebergDEUTSCHLAND

58 Informatii transmise de Germania in data de 19.09.2006

298

Region Sachsen Thüringen

Hauptzollamt DresdenZentralstelle Such- und MahnverfahrenHartmut-Dost-Straße 501072 Dresden

DEUTSCHLANDRegion Brandenburg; Berlin

Hauptzollamt PotsdamZentralstelle Such- und MahnverfahrenTizianstraße 1314467 PotsdamDEUTSCHLAND

Region BayernDE007400 AugsburgDE007500 LandshutDE007600 München

DE007750 Rosenheim

Hauptzollamt RosenheimZentralstelle Such- und MahnverfahrenPoststraße 483435 Bad ReichenhallDEUTSCHLAND

Region Bayern

DE008750 NürnbergDE008800 RegensburgDE008850 Schweinfurt

Hauptzollamt SchweinfurtZentralstelle Such- und MahnverfahrenBamberger Straße 1497631 Bad KönigshofenDEUTSCHLAND

Region Baden-Württemberg Hauptzollamt HeilbronnZentralstelle Such- und MahnverfahrenKastellstraße 53

74076 HeilbronnDEUTSCHLAND

2. Expeditorul a) avizului de cercetare b) scrisorii de revenire

a) Hauptzollamt BraunschweigZentralstelle ZollversandPostfach 154038350 HelmstedtDeutschland

b) Zentralstellen Such- und Mahnverfahren(a se vedea Nr. 1)

299

3. Destinatarul a) avizului de cercetare b) scrisorii de revenire

a) Hauptzollamt BraunschweigZentralstelle ZollversandPostfach 15 4038350 HelmstedtDEUTSCHLAND

b) Vorgesetzte Behördeder Bestimmungsstelle(see Customs Office List1)

4. Expeditoral cererii de control

ulterior

Bestimmungsstelle über

Hauptzollamt BraunschweigZentralstelle ZollversandPostfach 15 4038350 HelmstedtDEUTSCHLAND

5. Destinatarul cererii de control ulterior

Hauptzollamt BraunschweigZentralstelle ZollversandPostfach 15 40DE - 38350 HelmstedtDEUTSCHLAND

GRECIA

1. Scrisoare de informare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

DIEFTHINSI TELONION ATTIKISCENTRAL TRANSIT OFFICEST. NICKOLAS SQ185 10 PIRAEUS GREECE

4. Expeditorul cererii de control a

posteriori5. Destinatarul

cererii de control a posteriori

DIEFTHINSI TELONION ATTIKISCENTRAL TRANSIT OFFICEST. NICKOLAS SQ185 10 PIRAEUS GREECE

1 http://europa.eu.int/comm/taxation_customs/dds/de/csrdhome.htm

300

SPANIA

1. Scrisoare de informare Biroul de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Biroul de plecare

3. Destinatarulavizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

a) avizul de cercetare: biroul de destinaţieb) avizul de revenire: Autoritatea superioară a biroului de destinaţie (a se vedea lista birourilor vamale)

4. Expeditorul cererii de control a

posteriori

Biroul de plecareBiroul de tranzitBiroul de destinaţie

5. Destinatarul cererii de control a

posteriori

Biroul de plecareBiroul de tranzitBiroul de destinaţie

FRANŢA

1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorulavizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : Birou de destinaţieb) scrisoare de revenire : Autoritate superioară a biroului de destinaţie (vezi lista birourilor vamale¹)

4. Expeditorul cererii de control a

posteriori

Birou de plecareBirou de tranzitBirou de destinaţie

5. Destinatarul cererii de control ulterior

Birou de plecareBirou de tranzitBirou de destinaţie

IRLANDA

1. Scrisoare de informare The central Transit Office (Demands),Customs & Excise, Lifford,Co. Donegal, Ireland

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

The central Transit Office,Customs & Excise,Quay StreetDonegal Town

301

Co. Donegal, Ireland3. Destinatarul

avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

The central Transit Office,Customs & Excise,Quay StreetDonegal TownCo. Donegal, Ireland

4. Expeditorul cererii de control ulterior

The central Transit Office,Customs & Excise,Quay StreetDonegal TownCo. Donegal, Ireland

5. Destinatarul cererii de control ulterior

The central Transit Office,Customs & Excise,Quay StreetDonegal TownCo. Donegal, Ireland

ITALIA59

1. Scrisoare de informare Biroul de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Biroul de plecare

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) Biroul de destinatieb) autoritatea superioara a biroului de destinatie (vezi lista birourilor vamale¹)

4. Expeditorul cererii de control ulterior

Biroul de plecareBiroul de tranzitBiroul de destinatie

5. Destinatarul cererii de control ulterior

Biroul de plecareBiroul de tranzitBiroul de destinatie

SLOVENIA

1. Scrisoare de informare CENTRALNA TRANZITNA PISARNAMednarodni prehod 2b, VrtojbaSI-5290 ŠEMPETER PRI GORICISLOVENIJA

2. Expeditorul avizului de cercetare

şi al scrisorii de revenire

CENTRALNA TRANZITNA PISARNAMednarodni prehod 2b, VrtojbaSI-5290 ŠEMPETER PRI GORICISLOVENIJA

3. Destinatarul CENTRALNA TRANZITNA PISARNA59 Informatii transmise de Italia in data de 23.03.2006

302

avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Mednarodni prehod 2b, VrtojbaSI-5290 ŠEMPETER PRI GORICISLOVENIJA

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

CENTRALNA TRANZITNA PISARNAMednarodni prehod 2b, VrtojbaSI-5290 ŠEMPETER PRI GORICISLOVENIJA

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

CENTRALNA TRANZITNA PISARNAMednarodni prehod 2b, VrtojbaSI-5290 ŠEMPETER PRI GORICISLOVENIJA

MALTA1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

Central Transit Office,Custom HouseValletta CMR 02MALTA

3. Destinatarulavizului de cercetare şi l

scrisorii de revenire

Central Transit Office,Custom HouseValletta CMR 02MALTA

4. Expeditorul cererii de control ulterior

Central Transit Office,Custom HouseValletta CMR 02MALTA

5. Destinatarul cererii de control ulterior

Central Transit Office,Custom HouseValletta CMR 02MALTA

CIPRU1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorulavizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : birou de destinaţieb) scrisoare de revenire :

Customs Headquaters,Transit section1440 Nicosia

4. Expeditorul cererii de control ulterior

Birou de plecare

303

5. Destinatarul cererii de control ulterior

Birou de destinaţie

LETONIA1. Scrisoare de informare State Revenue Service

Republic of LatviaNational Customs Boardla Kr. Valdemara St., Riga,LV-1841, Latviaphone +371 7047400, fax +371 7322440

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

State Revenue ServiceRepublic of LatviaNational Customs Boardla Kr. Valdemara St., Riga,LV-1841, Latviaphone +371 7047400, fax +371 7322440

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

State Revenue ServiceRepublic of LatviaNational Customs Boardla Kr. Valdemara St., Riga,LV-1841, Latviaphone +371 7047400, fax +371 7322440

4. Expeditorul cererii de control ulterior

State Revenue ServiceRepublic of LatviaNational Customs Boardla Kr. Valdemara St., Riga,LV-1841, Latviaphone +371 7047400, fax +371 7322440

5. Destinatarul cererii de control ulterior

State Revenue ServiceRepublic of LatviaNational Customs Boardla Kr. Valdemara St., Riga,LV-1841, Latviaphone +371 7047400, fax +371 7322440

ESTONIA1. Scrisoare de informare TAX and CUSTOMS BOARD

Tallinn Customs HouseTransit Central OfficeSadama Street 2110111 TallinnEstonia

2. Expeditorul avizului de cercetare

şi al scrisorii de revenire

TAX and CUSTOMS BOARDTallinn Customs HouseTransit Central OfficeSadama Street 21

304

10111 TallinnEstonia

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

TAX and CUSTOMS BOARDTallinn Customs HouseTransit Central OfficeSadama Street 2110111 TallinnEstonia

4. Expeditorul cererii de control a

posteriori

TAX and CUSTOMS BOARDTallinn Customs HouseTransit Central OfficeSadama Street 2110111 TallinnEstonia

5. Destinatarul cererii de control a

posteriori

TAX and CUSTOMS BOARDTallinn Customs HouseTransit Central OfficeSadama Street 2110111 TallinnEstonia

LITUANIA1. Scrisoare de informare Direcţia regională a vămilor în a cărei rază

de acţiune îşi desfăşoară activitatea biroul vamal

Vilniaus teritorinė muitinėSavanorių pr. 174LT-01105 Vilnius LIETUVA-LITHUANIA

Kauno teritorinė muitinJovar g. 3LT-47500 Kaunas LIETUVA-LITHUANIA

Klaipėdos teritorinė muitinėS. Nėries g. 4LT-92228 Klaipėda LIETUVA-LITUANIE

Šiaulių teritorinė muitinėMetalistų g. 4LT-78500 ŠiauliaiLIETUVA-LITUANIE

305

Panevėžio teritorinė muitinėRamygalos g. 151LT-36220 PanevėžysLIETUVA-LITUANIE

2. Expeditorul avizului de cercetare

şi al scrisorii de revenire

Muitinės departamentasMuitinės procedūrų skyriusTranzito kontrolės poskyrisA. Jakšto g. 1/25LT-01105 VilniusLIETUVA-LITHUANIA

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Muitinės departamentasMuitinės procedūrų skyriusTranzito kontrolės poskyrisA. Jakšto g. 1/25LT-01105 VilniusLIETUVA-LITHUANIA

4. Expeditorul cererii de control a

posteriori

Muitinės departamentasMuitinės procedūrų skyriusTranzito kontrolės poskyrisA. Jakšto g. 1/25LT-01105 VilniusLIETUVA-LITHUANIA

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Muitinės departamentasMuitinės procedūrų skyriusTranzito kontrolės poskyrisA. Jakšto g. 1/25LT-01105 VilniusLIETUVA-LITHUANIA

UNGARIA1. Scrisoare de informare 17. sz. Vámhivatal

H – 1591 Budapest,Hungária Pf.: 310

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

17. sz. VámhivatalH – 1591 Budapest,Hungária Pf.: 310

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

17. sz. VámhivatalH – 1591 Budapest,Hungária Pf.: 310

4. Expeditorul cererii de control ulterior

17. sz. VámhivatalH – 1591 Budapest,Hungária Pf.: 310

5. Destinatarul 17. sz. Vámhivatal

306

cererii de control ulterior H – 1591 Budapest,Hungária Pf.: 310

LUXEMBURG1. Scrisoare de informare Birou de încasări

(vezi lista birourilor de încasări60)

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Birou de încasări(vezi lista birourilor de încasări2)

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : Birou încasare (vezi lista birourilor de încasare²)b) scrisoare de revenire: Direcţia Vămilor şi Accizelor

4. Expeditorul cererii de control ulterior

Birouri de încasare (vezi lista birourilor de încasare²)

5. Destinatarul cererii de control ulterior

Birouri de încasare (vezi lista birourilor de încasare²)

OLANDA1. Scrisoare de informare Belastingdienst/Douane

Douanepost ZuiveringPostbus 45016401 JA Heerlen Nederland

2. Expeditorul avizului de cercetare

şi al scrisorii de revenire

Belastingdienst/DouaneDouanepost ZuiveringPostbus 45016401 JA Heerlen Nederland

3. Destinatarulavizului de cercetare

şi al scrisorii de revenire

Belastingdienst/DouaneDouanepost ZuiveringPostbus 45016401 JA Heerlen Nederland

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Belastingdienst/DouaneDouanepost ZuiveringPostbus 45016401 JA Heerlen Nederland

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Belastingdienst/DouaneDouanepost ZuiveringPostbus 45016401 JA Heerlen

60 www.etat.lu/DO2

307

Nederland

AUSTRIA1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare : Birou de destinaţieb) scrisoare de revenire: Finanzlandesdirektion

4. Expeditorul cererii de control

a posteriori

Birou de plecare

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de destinaţie

PORTUGALIA1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Vezi capitolul 4 – anexa 8.4

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Vezi capitolul 4 – anexa 8.4

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Vezi capitolul 4 – anexa 8.4

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Vezi capitolul 4 – anexa 8.4

FINLANDA1. Scrisoare de informare NCTS: TORNIO –FI954001

PROCEDURA ALTERNATIVA: Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare

şi al scrisorii de revenire

NCTS: TORNIO –FI954001PROCEDURA ALTERNATIVA: Birou de plecare

308

3. Destinatarulavizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

a) avizul de cercetare: biroul de destinaţie b) avizul de revenire: Autoritatea superioara a biroului de destinaţie (TORNIO –FI954001)

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Autoritatea superioara a biroului de plecare (TORNIO –FI954001)

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de destinaţie

SUEDIA1. Scrisoare de informare Tullverket

Box 850S-201 80 MALMO

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

TullverketBox 850S-201 80 MALMO

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

TullverketBox 850S-201 80 MALMO

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Biroul vamal respectiv

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Biroul vamal respectiv

REGATUL UNIT1. Scrisoare de informare HM Customs and Excise

Central Community Transit OfficeP.O. Box 1HarwichEssex CO12 3BEUNITED KINGDOM

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

HM Customs and ExciseCentral Community Transit OfficeP.O. Box 1HarwichEssex CO12 3BEUNITED KINGDOM

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

HM Customs and ExciseCentral Community Transit OfficeP.O. Box 1

309

HarwichEssex CO12 3BEUNITED KINGDOM

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

HM Customs and ExciseCentral Community Transit OfficeP.O. Box 1HarwichEssex CO12 3BEUNITED KINGDOM

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

HM Customs and ExciseCentral Community Transit OfficeP.O. Box 1HarwichEssex CO12 3BEUNITED KINGDOM

GUERNESEY1. Scrisoare de informare Guernsey Customs and Excise

New JettzWhite Rock, St Peter PortGuernseyGY1 2LL

2. Expeditorul avizului de cercetare şi

scrisorii de revenire

Guernsey Customs and ExciseNew JettzWhite Rock, St Peter PortGuernseyGY1 2LL

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Guernsey Customs and ExciseNew JettzWhite Rock, St Peter PortGuernseyGY1 2LL

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Guernsey Customs and ExciseNew JettzWhite Rock, St Peter PortGuernseyGY1 2LL

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Guernsey Customs and ExciseNew JettzWhite Rock, St Peter PortGuernseyGY1 2LL

310

JERSEY

1. Scrisoare de informare States of Jersey Customs and ExciseLa Route du Port ElizabethSt HelierJerseyJE1 1JJCHANNEL ISLANDS

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

States of Jersey Customs and ExciseLa Route du Port ElizabethSt HelierJerseyJE1 1JJCHANNEL ISLANDS

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

States of Jersey Customs and ExciseLa Route du Port ElizabethSt HelierJerseyJE1 1JJCHANNEL ISLANDS

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

States of Jersey Customs and ExciseLa Route du Port ElizabethSt HelierJerseyJE1 1JJCHANNEL ISLANDS

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

States of Jersey Customs and ExciseLa Route du Port ElizabethSt HelierJerseyJE1 1JJCHANNEL ISLANDS

REPUBLICA CEHĂ1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarul a) aviz de cercetare: birou de destinaţie

311

avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

b) scrisoare de revenire: autoritatea superioară a biroului de destinaţie ( vezi lista birourilor vamale)

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Birou de plecareBirou de tranzitBirou de destinaţieDirecţia vamală (Celní ředitelství) Direcţia generală vamală (Generální ředitelství cel)

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de plecareBirou de tranzitBirou de destinaţie

ISLANDA1. Scrisoare de informare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

4. Expeditorul cererii de control

ulterior5. Destinatarul

cererii de control ulterior

NORVEGIA

1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare: Birou de destinaţieb) scrisoare de revenire: Birou de destinaţie

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Birou de plecareBirou de tranzit Birou de destinaţie

5. Destinatarul cererii de control

Birou de plecareBirou de tranzit

312

ulterior Birou de destinaţie

POLONIA1. Scrisoare de informare Biroul vamal respectiv

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Izba Celna w ŁodziCentralne Biuro TranzytuUl. Karolewska 4190-560 Łódź

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Izba Celna w ŁodziCentralne Biuro TranzytuUl. Karolewska 4190-560 Łódź

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Izba Celna w ŁodziCentralne Biuro TranzytuUl. Karolewska 4190-560 Łódź

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Izba Celna w ŁodziCentralne Biuro TranzytuUl. Karolewska 4190-560 Łódź

REPUBLICA SLOVACĂ1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Birou de plecare

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare: Birou de destinaţieb) scrisoare de revenire: Autoritatea superioară a biroului de destinaţie (vezi lista birourilor vamale¹)

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Birou de plecareBirou de tranzit Birou de destinaţie

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de plecareBirou de tranzitBirou de destinaţie

ELVEŢIA1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi

Birou de plecaresau birourile centralizatoare următoare:

313

al scrisorii de revenire - Boncourt- Castasegna- Chiasso-Ferrovia- Geneve La-Praille

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare: Birou de destinaţieb) scrisoare de revenire: Autoritatea superioară a biroul de destinaţie (vezi lista birourilor vamale¹)

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Birou de plecare sauBiroul central de anchete sauEidgenössische OberzolldirektionBern

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de destinaţieBirou de plecare

ROMANIA1. Scrisoare de informare Birou de plecare

2. Expeditorul avizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

Biroul centralizatorAutoritatea Nationala a VamilorStr. Matei Millo nr.13, sector 1Bucuresti

3. Destinatarulavizului de cercetare şi al scrisorii de revenire

a) aviz de cercetare: Birou de destinaţieb) scrisoare de revenire: Biroul centralizatorAutoritatea Nationala a VamilorStr. Matei Millo nr.13, sector 1Bucuresti

4. Expeditorul cererii de control

ulterior

Birou de plecare sauBiroul centralizator

5. Destinatarul cererii de control

ulterior

Birou de destinaţie

314

Anexa 8.2

Model de scrisoare de informare a principalului obligat[Numele autorităţii competente a tării de plecare]

[ Data si locul][numele şi adresa

principalului obligat] Obiect: Tranzit comun/comunitarAbsenţa probei de încheiere a regimului de tranzit

Doamna , DomnuleÎn calitatea dvs. de principal obligat pentru următoarele declaraţii vamale de tranzit comun/comunitar:

[referinţe şi date despre declaraţia de tranzit]pe lângă biroul de plecare [specificarea biroului vamal de plecare].

Vă informăm în conformitate cu prevederile art. 39 par.1 al apendicelui I al Convenţiei referitoare la un regim de tranzit comun /art. 365 par. 1 al Regulamentului CEE nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 care stabileşte anumite dispoziţii de aplicare a Regulamentului CEE nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 instituind codul vamal comunitar61, ca nu dispunem de dovada încheierii regimului de tranzit pentru aceste declaraţii vamale.

Având în vedere aceasta, vă invităm să ne puneţi la dispoziţie elementele şi documentele care pot dovedi că regimul a fost efectiv încheiat, dacă e cazul schimbarea biroului vamal de destinaţie şi/sau a birourilor vamale de tranzit. Vă rog să furnizaţi această informaţie în două luni de la data acestei scrisori deoarece suntem obligaţi să iniţiem o procedura de cercetare după patru luni de la data înregistrării declaraţiei vamale de tranzit.

Dovezile aduse de dv. trebuie să respecte dipoziţiile art. 39 par. 2 şi 3 al apendicelui I al Convenţiei referitoare la un regim de tranzit comun / art. 365, par. 2 şi 3 din Regulamentul CEE nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 care stabileşte anumite măsuri de aplicare a Regulamentului CEE nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar.

Vă reamintesc că în cazul în care încheierea regimului nu poate fi probată, veţi fi considerat debitor pentru plata datoriei (drepturi de import/ de export/ şi alte

61 A se bifa menţiunile inutile

315

impuneri), aferente mărfurilor care au făcut obiectul acestor operaţiuni în temeiul art. 114 şi 115 din apendicele I al convenţiei citate anterior / art. 203-204 din Codului vamal comunitar sus menţionat¹.

Dacă vă găsiţi în imposibilitatea de a dovedi că regimul a fost încheiat, vă invit să furnizaţi toate informaţiile de care dispuneţi, în particular locul (ţara) unde estimaţi că s-au produs faptele care au dus la naşterea datoriei vamale, conf. art. 116 Apendicele I la Convenţia menţionată/ art. 215 al codului vamal menţionat¹. Formula de politeţe.

316

Anexa 8.3 TC 20 – AVIZ DE CERCETARE I. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL VAMAL DE PLECARE A. Declaraţia de tranzit nr. B. Biroul de destinaţie (denumire şi ţara) a cărei copie o ataşăm (…) C. Biroul de plecare (denumire şi adresa completă) D. Birouri de tranzit prevăzute (denumire şi ţări)

1. 2.

3. 4. 5. 6.

E. Identificarea mijlocului de transport: F. Destinatar (nume şi adresa completă):

G. Conform informaţiilor furnizate de principalul obligat, transportul a fost 1. Prezentat la biroul dvs. la data de |__|__|__| 2. Predat destinatarului la data de |__|__|__| Z L A Z L A 3. Predat catre ......................………………………………………………………….........la data de |__|__|__| (numele şi adresa persoanei sau firmei) Z L A H. O recipisă referitoare la documentul de tranzit eliberată de către biroul dvs. la data de |__|__|__| mi - a fost prezentată. Z L A I. Principalul obligat nu a putut da informaţii despre sosirea transportului. Locul şi data: Semnătura: Ştampila:

II. A SE COMPLETA DE CĂTRE AUTORITATEA COMPETENTĂ DIN ŢARA DE DESTINAŢIE: CERERE

Pentru continuarea cerecetărilor rog biroul vamal de plecare să-mi trimită:

1 ڤ . Descrierea exactă a mărfurilor 2 ڤ . O copie a facturii

3 ڤ . O copie a manifestului, conosamentului 4 ڤ . Numele persoanei însărcinate cu sau a scrisorii de transport aerian îndeplinirea formalităţilor la biroul de destinaţie.

5 ڤ . Actele sau informatiile urmatoare (a se preciza): Locul şi data: Semnătura: Ştampila:

III. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL DE PLECARE: RĂSPUNS LA CERERE

1ڤ . Ataşăm informaţiile, copiile sau documentele solicitate 1 2 3 4 5

2ڤ . Informaţiile, copiile sau documentele indicate la cifrele ڤ ڤ ڤ ڤ ڤsolicitate de către dvs. nu sunt disponibile.

Locul si data: Semnătura: Ştampila:

317

IV. A SE COMPLETA DE CĂTRE AUTORITĂTEA COMPETENTĂ DIN ŢARA DE DESTINAŢIE

1 ڤ . Dovada încheierii regimului a fost trimisă la data de |__|__|__| (Z L A) anexam copia certificata a:

documentului trimis, care echivalează cu o (b) ڤ documentului primit (a) ڤ confirmare

2 ڤ . Dovada încheierii regimului, certificată, este anexată prezentului aviz de cercetare.

3ڤ . Drepturile vamale au fost încasate.

4ڤ . Cercetările sunt în curs şi dovada încheierii regimului va fi trimisă în cel mai scurt timp.

5ڤ . Transportul a fost prezentat aici fără documentele corespunzătoare.

6ڤ . Documentele au fost prezentate aici fără transport.

7ڤ . Nici transportul, nici documentele însoţitoare nu au fost prezentate aici şi

.nu a putut fi obţinută nici o informaţie despre sosirea acestora ڤ

TC20 a fost trimis la biroul de destinaţie real …………………………..........(nume şi ţara) ڤ

.TC20 a fost trimis la ultimul birou de tranzit prevăzut , menţionat în caseta I punctul D ڤ Locul şi data: Semnătura: Ştampila:

V. A SE COMPLETA DE CĂTRE ULTIMUL BIROU DE TRANZIT PREVAZUT

1ڤ . Un aviz de tranzit a fost prezentat aici la data de |__|__|__| Z L A

2ڤ . Un aviz de tranzit mi-a fost transmis de biroul de tranzit traversat în realitate.................... (denumirea) unde a fost prezentat la data de |__|__|__| Z L A

3 ڤ . Nu a fost prezentat nici un aviz de tranzit. TC20 a fost transmis biroului de tranzit precedent. Locul şi data: Semnătura: Ştampila:

VI. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL VAMAL DE TRANZIT PREVĂZUT ( ANTERIOR)

1ڤ . Un aviz de tranzit a fost prezentat aici la data de |__|__|__| Z L A

2ڤ . Un aviz de tranzit mi-a fost transmis de biroul de tranzit traversat în realitate.................... (denumirea) unde a fost prezentat la data de |__|__|__| Z L A

3 ڤ . Nu a fost prezentat nici un aviz de tranzit. TC20 a fost transmis biroului de tranzit precedent. Locul şi data: Semnătura: Ştampila:

VII. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL DE TRANZIT (PREVĂZUT) ANTERIOR

1ڤ . Un aviz de tranzit a fost prezentat aici la data de |__|__|__| Z L A

2ڤ . Un aviz de tranzit mi-a fost transmis de biroul de tranzit traversat în realitate.................... (denumirea) unde a fost prezentat la data de |__|__|__| Z L A

3 ڤ . Nu a fost prezentat nici un aviz de tranzit. TC20 a fost transmis biroului de tranzit precedent. Locul şi data: Semnătura: Ştampila:

318

VIII. A SE COMPLETA DE CĂTRE BIROUL DE TRANZIT (PREVĂZUT) ANTERIOR

1ڤ . Un aviz de tranzit a fost prezentat aici la data de |__|__|__| Z L A

2ڤ . Un aviz de tranzit mi-a fost transmis de biroul de tranzit traversat în realitate.................... (denumirea) unde a fost prezentat la data de |__|__|__| Z L A

3 ڤ . Nu a fost prezentat nici un aviz de tranzit. TC20 a fost transmis biroului de tranzit precedent. Locul şi data: Semnătura: Ştampila:

TC 20 . Aviz de cercetare . Note de completare 1. Informaţiile şi răspunsurile sunt date prin bifarea rubricilor prevăzute la sfârşitul acestora. 2. Avizul de cercetare este utilizat pentru toate procedurile de tranzit , simplificate sau nu, dând posibilitatea autorităţii competente din ţara de plecare de a furniza o dovadă că regimul s-a încheiat.3. Sub punctul I-A , autoritatea competentă solicitantă trebuie să menţioneze datele de referinţă ale declaraţiei de tranzit (DAU sau documentul de transport care echivalează cu o declaraţie în măsura în care datele sunt cerute în declaraţie, sau chiar în lipsa acestora (în caz contrar) dacă acest mijloc de transport este cunoscut de autoritatea solicitantă (în special prin intermediul principalului obligat) pentru care aceasta nu dispune de dovada că regimul a fost încheiat, ataşând o copie a acesteia. 4. Sub punctul I-E trebuie să fie identificat mijlocul de transport utilizat, oricare ar fi acesta. 5. Sub punctul I-F , autoritatea competentă solicitantă, trebuie să indice destinatar -ul(ii) agreaţi sau nu, cei care au depus declaraţia de tranzit, atunci când acest lucru este obligatoriu, sau în lipsa destinatarul prezumtiv susceptibil că a primit mărfurile, după informaţiile aflate în posesia autorităţii menţionate mai sus. 6. Sub punctul I-G-3 trebuie să fie indicaţi destinatarii reali, aceia care au fost identificaţi de către principalul obligat. 7. Sub punctul II-3, autoritatea competentă solicitată, trebuie să ceară comunicarea documentelor de transport chiar dacă acestea nu au valoarea unei declaraţii de tranzit (în acest ultim caz, aceasta ar fi trebuit menţionată la punctul I-A). 8. Sub punctul IV, autoritatea competentă solicitată, trebuie să informeze autoritatea competentă din ţara de plecare despre rezultatele cercetărilor care nu sunt în competenţa acestui birou. 9. Sub punctul IV-1, autoritatea competentă solicitată, marchează rubrica şi trimite o copie adnotată şi vizată a exemplarului 1 primit de la autoritatea

319

competentă solicitantă. În alte cazuri (copia exemplarului 4 sau copia oricarui alt document lista lunară aer/ mare nivelul1, de exemplu care au valoarea dovezii încheierii regimului), marchează rubrica b). Dacă autoritatea competentă solicitată transmite un TC20, ea trebuie să marcheze rubrica prevăzută la punctul 7, anexând şi, dacă este necesar, să adauge informaţiile complementare. Aceasta trebuie să informeze autoritatea competentă din ţara de plecare prin intermediul unei copii a avizului de cercetare. Fiecare birou de tranzit trebuie să procedeze într-o manieră similară în cazul în care nu se regăseşte avizul de tranzit. 10. Un TC 20 distinct trebuie să fie utilizat pentru fiecare declaraţie de tranzit.

320

Anexa 8.4

TC 22 – SCRISOARE DE REVENIRE

I. Biroul de plecare II. Autoritatea solicitată (denumire şi adresa) (denumire şi adresa completă)

III. Referintă / Nr.

IV. Declaraţia de tranzit (fel, Nr. şi data)

V. ڤ TC 20 – Aviz de cercetare (Nr. şi data)

TC 21 – cerere de control ulterior (Nr. şi data) ڤ

TC 21 (A) – cerere de control ulterior (Nr. şi data) ڤ

VI. Eventuale precizări privind biroul vamal de destinaţie

VII. Alte informaţii eventuale - urmare pe verso-

VIII. Nu am primit încă răspunsul la : avizul de cercetare vizat mai sus TC 20 ڤ cererea de control ulterior menţionată mai sus TC 21 ڤ

Vă rog frumos să aveţi bunăvoinţa de a mă informa asupra rezultatelor cercetărilor efectuate

IX. Răspunsul autorităţii competente:

321

- urmare pe verso-

La ..............................., ....................... Semnătura Ştampila

Anexe: O copie a declaraţiei vamale de tranzit

O copie a ڤ Documentului TC 20 – Aviz de cercetare

DocumentuluiTC 21 – Cerere de control ulterior ڤ

VII. Alte informaţii eventuale (urmează)

IX. Răspunsul autorităţii competente solicitate (urmare)

322

Anexa 8.5

Exemple de situaţii în procedura de cercetare

Dacă la încheierea procedurii de cercetare, operaţiunea de tranzit nu a putut fi încheiată, autoritatea competentă a biroului de plecare poate fi confruntată cu una dintre următoarele situaţii30, din care ea trebuie să tragă consecinţa, îndeosebi pentru a determina autoritatea competentă pentru recuperarea datoriei: a) operaţiunea nu implică nici un birou vamal de (operaţie pur-internă a unei părţi contractante la convenţie)

O asemenea situaţie nu poate privi decât o operaţiune de tranzit comunitar în interiorul comunităţii sau o operaţiune de tranzit limitată la teritoriul unor alte părţi contractante (operaţiune care nu aparţine tranzitului comun). Exemplu:

[Danemarca - Germania – Franţa - Spania]

Autoritatea competentă din ţara de destinaţie (autoritatea dintr-o ţară aparţinând aceleiaşi părţi contractante sau aceleiaşi ţări) nu poate furniza nici o dovadă de prezentare la destinaţie.

Transportul “a dispărut” undeva pe teritoriul părţii contractante/ţării în cauză.

30 Nu este vorba decât de exemple de situaţii care se bazează pe prezumţii decât pe concluzii adevărate. Intradevăr ,

nimic nu poate garanta cu certitudine că transportul pentru care un aviz de tranzit este prezentat conţinând mărfurile

declarate. Pe de altă parte aceste exemple nu pot să ţină cont de avizele de tranzit eventual falsificate sau să reflecte

situaţiile în care un transportator a omis să prezinte un aviz de trecere şi/sau biroul de tranzit la care a uitat să ceară

acest aviz de tranzit. Aceasta totuşi se referă la prezumţiile pe care se bazează în principal identificarea ţării de” sustragere” a mărfii şi determinarea autorităţii competente pentru a recupera datoria vamală.

323

b) Operaţiunea de tranzit implicând birouri de tranzit la ieşire apoi la intrare ale aceleiaşi părţi contractante (trecând prin una sau mai multe terţe ţări, altele decât ţările aparţinând AELS)

În practică numai Comunitatea ar putea fi confruntată cu o astfel de situaţie.

Exemple: [Austria - Slovenia/Croaţia/Bosnia/Serbia/FRV Macedonia - Grecia]

Autoritatea competentă din ţara de destinaţie nu poate furniza nici o probă de prezentare la destinaţie şi:

I. un aviz de tranzit a fost prezentat la intrarea (reintroducerea) pe teritoriul părţii contractante în cauză (în Grecia de exemplu):

- transportul a fost reintrodus pe teritoriul părţii contractante în cauză, şi apoi a dispărut.

II. un aviz de tranzit a fost prezentat la ieşire dintr-o parte contractantă în cauză (în Austria în exemplul prezentat) dar nu şi la intrarea (reintroducerea) în aceeaşi parte contractantă (în Grecia –de exemplu):

- transportul « a dispărut » între două birouri de trecere într-o ţară terţă III. nici un aviz de tranzit nu a fost prezentat, nici la ieşire din partea contractantă în cauză (în Austria de exemplu) nici la reintroducere în aceeaşi parte contractantă (în Grecia, în exemplu):

- transportul nu a părăsit partea contractantă în cauză şi a dispărut între biroul de plecare şi primul birou de tranzit la ieşire.

c) Operaţiunea de tranzit implicând doar un birou de tranzit (la intrare) la frontierele între părţile contractante .

Exemple:

[Polonia – Republica Cehă - Germania – Elveţia – Franţa]

I. Nici un aviz de tranzit nu a fost prezentat la biroul de tranzit (la intrarea în Franţa) dar un aviz a fost prezentat la biroul de tranzit precedent (la intrarea în Elveţia):

- transportul a sosit până în Elveţia dar a “dispărut” între biroul de tranzit la intrarea în Elveţia şi biroul de destinaţie din Franţa ; acelaşi raţionament este

324

aplicabil în funcţie de biroul de trecere identificat ca fiind ultimul care a vizat un aviz de tranzit

II. Nici un aviz de tranzit nu a fost prezentat.- transportul nu a părăsit partea contractantă de plecare şi a dispărut undeva.

d) Operaţiunea de tranzit implicând birouri de tranzit la frontiere între părţile contractante şi cele ale unor terţe ţări.

Exemple:

[Grecia - Bulgaria/România/Ucraina – Slovacia – Polonia ]62

Este vorba despre un caz ce combină punctele b) şi c) . Situaţiile şi soluţiile sunt deci similare, mutatis mutandis.

62 Nota: Acest exemplu era valabil inainte ca Romania sa devina parte contractanta a Conventiei de tranzit comun

325

Anexa 8.6 TC21 . CERERE DE VERIFICARE - CONTROL ULTERIOR I. AUTORITATE CARE SOLICITĂ II. AUTORITATE SOLICITATĂ (denumire şi adresa completă) (denumire şi adresa completă) III . CERERE DE VERIFICARE cu titlu de sondaj pentru motivul indicat în casuţa C sau D Vă rugăm să verificaţi A. Autenticitatea ştampilei şi a semnăturii aplicate 1ڤ . în rubrica I "Controlat la biroul de destinaţie (rubrica I) a exemplarului de retur (ex.5) Nr. ....anexat 2ڤ . în rubrica F şi/sau G al exemplarului de retur (ex.5) nr............. anexat 3ڤ . în rubrica "C. Birou de plecare" a exemplarului 4 sau 5 nr........... anexat 4ڤ . în rubrica "D. Controlat la biroul de plecare" a exemplarului 4 sau 5 nr .............. anexat 5ڤ . în rubrica 31 "Colete şi denumirea mărfurilor" a exemplarului 4 sau 5 nr............. anexat

B. Autenticitatea şi exactitatea menţiunilor înscrise 1. în rubrica nr........ 2. în documentul nr........... din ............... (anexat) C. Autenticitatea şi exactitatea probei alternative ................................ (anexată) D. Verificarea este solicitată deoarece

1ڤ . lipseşte ştampila 2ڤ . Lipseşte semnătura3ڤ . ştampila nu este lizibilă 4ڤ . rubrica nu este completată în totalitate5ڤ . au fost făcute corecturi fara a fi certificate 6ڤ . documentul conţine ştersături şi/ sau corecturi 7 ڤ ştampila nu este recunoscută 8 ڤ . data nu este menţionată 9 ڤ . alte motive (a se specifica)

Locul ......................................., Data..................................................... Semnătura............................................ Ştampila ............................. ___________________________________________________________________________

IV. REZULTATUL VERIFICĂRII A. Ştampila şi semnătura sunt autentice ڤ :B. Documentul nu a fost prezentat şi ڤ 1 ڤ . ştampila este posibil să fie falsificată 2 ڤ . ştampila pare a fi fost aplicată în mod abuziv 3 ڤ . semnătura nu aparţine agentului vamal responsabil C. Menţiunile sunt corecte ڤ :D. Menţiunile nu sunt corecte. Menţiunea corectă este ڤ

326

:E. Remarca ڤ 1 ڤ . o ştampilă a fost aplicată lizibil 2 ڤ .semnătura a fost aplicată3ڤ . rubrica a fost completată 4ڤ . corecturile au fost certificate

5ڤ . ştersăturile şi/sau menţiunile în plus 6ڤ . ştampila este oficială poate fi acceptată

pot fi acceptate 7 ڤ . data a fost înscrisă 8 ڤ . proba alternativă este conformă şi

poate fi acceptată9ڤ . Alte motive (a se specifica) Locul..................................................., Data........................................... (Semnătura) (Ştampila)................... ____________________________________________________________________________________________ Notes: 1. O cerere este stabilită pentru fiecare document al cărui control este solicitat 2. Informaţiile şi răspunsurile sunt date bifând cu o cruce în rubricile prevăzute în acest scop. 3. Autoritatea competentă solicitată va veghea ca cerererile de control care-i parvin să fie tratate cu prioritate

327

Anexa 8.7

TC21A – CERERE DE CONTROL ULTERIOR 1. Autoritatea care emite cererea (Nume şi adresa completă)

2. Autoritatea competentă , destinatara cererii(Nume şi adresa completă)

3. CONTROLUL STATUTULUI DORIT PENTRU TRANSPORTURILE URMĂTOARE, AL CĂROR EXTRASE DE MANIFESTE AERIENE/MARITIME* SUNT REPRODUSE MAI JOS/ATAŞATE*: Numele şi adresa titularului autorizaţiei Aeronanava/navă* şi data plecării

Port/aeroport* de plecareN° de ordine

N° manifestului aerian/maritim*

Numerele ( sau mărcile ) şi numerele containerelor

Descrierea încărcăturii

Numărul de colete

Greutatea (kg.) sau volumul

Statutul declarat (T1, T2, TF, TD, C, F, X)

(1)(2)(3)(4)(5)

4. REZULTATUL CONTROLULUI

Controlul diferitelor transporturi este satisfăcător doar pentru următoarele numere de ordine: (Documentele justificative anexate)

328

5. AUTORITATEA CARE A EFECTUAT CONTROLUL Nume: ............................... Semnătura: ........................ Data: ............................... Ştampila: ..........................

* Bifaţi menţiunile inutile. Prezenta cerere nu poate fi utilizată decât pentru o singură societate, o singură aeronavă sau o singură navă. După completare se va trimite la biroul menţionat în rubrica 1.

Capitolul 6 – Andora, San Marino şi teritoriile unde nu se aplică directiva TVA

1. Introducere

Capitolele precedente descriu procedura de tranzit normal. Prezentul capitol descrie aranjamentele specifice care există între:• Comunitate şi Andora (punctul 2), • Comunitate şi San Marino (punctul 3), • Comunitate şi teritoriile sale unde directiva TVA nu se aplică (punctul 4).

Punctul 5 este consacrat excepţiilor.

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale specifice.

Punctul 7 este rezervat pentru uzul administraţiilor vamale.

Punctul 8 conţine anexele.

329

2. Andora

Prezentul punct furnizează informaţii despre: - contextul şi baza juridică (punctul 2.1), - formalităţile (punctul 2.2).

2.1. Contextul şi legislaţie În anul 1990 CE şi Andora au încheiat un acord sub forma unui schimb de scrisori privind crearea unei uniuni vamale31. Această uniune vamală se aplică comerţului cu mărfuri precizate de la capitolul 25 la cap. 97 ale sistemului armonizat (SA).

Prin decizia nr. 1/96 a comitetului mixt CE - Andora32, regimul de tranzit comunitar stabilit prin codul vamal comunitar (CVC) şi dispoziţiile de aplicare ale acestuia (RVC) a fost extins la schimburile acoperite de uniunea vamală. Această decizie a fost ulterior înlocuită prin decizia nr. 1/2003 a Comitetului mixt CE-Andora33.

31 Acord sub formă de schimb de scrisori între CEE şi Principatul de Andora , semnat la 28 iunie 1990 (JO L 374 din 31.12.1990, p. 14). 32 DECIZIA N° 1/96 A COMITETULUI MIXT CE-ANDORA din 1 iulie 1996 , privitoare la anumite metode de cooperare administrativă pentru aplicarea acordului sub formă de schimb de scrisori între CEE şi Principatul de Andora şi asupra tranzitului de mărfuri între părţi (JO L 184 din 24.7.1996, p. 39).33 Decizia n° 1/2003 a Comitetului mixt CE-Andora din 3 septembrie 2003 în ceea ce priveşte dispoziţiile legislative, reglementările şi actele administrative necesare unei bune funcţionări a uniunii vamale (JO L 253 din 7.10.2003, p. 3).

330

2.2. Formalităţi

2.2.1 Mărfurile prevăzute la capitolele 1 la 24 ale SH

Exportul şi importul mărfurilor descrise la aceste capitole cu destinaţia sau provenind din Andora sunt considerate importuri sau exporturi cu o destinaţie sau provenind dintr-o terţă ţară.

Un DAU este deci prezentat, completat cu menţiunea EX pentru export sau cu menţiunea IM pentru import în rubrica nr. 1.

Exemple 3 4 : a)Exportul mărfurilor comunitare cu destinaţia Andora

- produsele agricole cu restituire la export

Prezentarea unei declaraţii de export EX1 (la biroul vamal de export al statului membru) însoţită de un exemplar de control T5. Exemplarul nr. 3 al DAU şi exemplarul de control T5 trebuie să fie prezentate la biroul vamal de ieşire din Comunitate (birou vamal francez sau spaniol), care aplică ştampila.

-produse agricole fără restituiri la export

Prezentarea unei declaraţii de export EX1 (la biroul vamal de export al statului membru). Exemplarul nr. 3 al DAU trebuie să fie prezentat la biroul vamal de ieşire din Comunitate (birou vamal francez sau spaniol), care aplică ştampila.

- mărfurile accizabile pentru care a fost întocmit un document DAI şi care însoţeşte mărfurile până la frontieră

34 Aceste exemple se referă la transporturile rutiere.

331

Prezentarea unei declaraţii de export Ex 1 la biroul vamal de export al statului membru care vizează imediat exemplarul nr. 3 al DAU. Documentul DAI este prezentat la biroul vamal de ieşire din Comunitate (birou vamal francez sau spaniol), care aplică ştampila .

-produse agricole cu restituiri la export şi supuse accizelor pentru care a fost întocmit un document DAI şi care însoţeşte mărfurile până la frontieră Prezentarea unei declaraţii de export Ex 1 (la biroul vamal de export al statului membru) însoţită de un exemplar de control T5. Exemplarul n° 3 al DAU se prezintă la biroul vamal de export al statului care aplică ştampila imediat. Exemplarul de control T5 şi DAI trebuie să fie prezentate la biroul vamal de ieşire din Comunitate (birou vamal francez sau spaniol), care aplică ştampila.

b) Importul în teritoriul vamal al Comunităţii al mărfurilor agricole provenind din Andora

La biroul vamal de intrare în comunitate mărfurile sunt plasate sub un regim vamal definitiv (import) sau sub un regim de tranzit T1 până la biroul de destinaţie din Comunitate.

Trebuie notat că mărfurile originare din Andora, aşa cum sunt definite prin acordul de uniune vamală, sunt exceptate de drepturi de import comunitare în măsura în care ele sunt importate sub acoperirea unui certificat de circulaţie EUR1 sau a unei declaraţii pe factură a exportatorului (titlul II al acordului de uniune vamală).

c) Tranzitul pe teritoriul Comunităţii cu destinaţia Andora

O declaraţie de tranzit T1 întocmită la punctul de intrare în Comunitate (Regatul Unit al Marii Britanii

332

de exemplu) în vederea trimiterii mărfurilor către Andora. Declaraţia de tranzit T1 este prezentată la biroul de ieşire din Comunitate care păstrează exemplarul nr. 4 şi trimite înapoi exemplarul 5 la biroul de plecare.

d) Tranzitul între două puncte din Comunitate via Andora Regimul de tranzit comunitar nu acoperă tranzitul prin Andora, fiind necesară o procedură distinctă (andoriană) . Regimul de tranzit comunitar este considerat suspendat pe teritoriul Andorei în măsura în care tranzitul prin această ţară se efectuează sub acoperirea unui document de transport unic. În absenţa unui document de transport unic, care acoperă tranzitul prin Andora, regimul de tranzit comunitar ia sfârşit la punctul de ieşire din comunitate înainte de intrare în Andora.

2.2.2. Mărfurile cuprinse în capitolele 25 la 29 din Sistemul Armonizat

Decizia nr. 1/2003 permite aplicarea mutatis mutandis a regimului de tranzit comunitar stabilit de Codul Vamal Comunitar şi de Dispoziţiile de Aplicare a Codului schimburilor de mărfuri cuprinse în capitolele de la 25 la 97 din Sistemul Armonizat dintre Comunitate şi Andora.

Pentru schimburile dintre Statele membre ale Comunităţii şi Andora, formalităţile vamale ce trebuie îndeplinite sunt similare celor care existau înainte de instituirea pieţei interne în 1993. Se prezintă deci un DAU [Document Administrativ Unic], purtând menţiunea EX pentru export sau menţiunea IM pentru import în rubrica nr. 1.

333

În acest context, este cazul să se distingă următoarele cazuri ipotetice:

- mărfurile de liberă circulaţie, aşa cum sunt definite de acordul de uniune vamală, circulă sub regimul de tranzit comunitar intern (T2) (T2F), vezi exemplul a), sau (T2L).

- mărfurile care nu sunt de liberă circulaţie circulă sub regimul de tranzit comunitar extern (T1). Vezi exemplul b);

- pentru cazurile particulare vizate de regulamentul (CE) nr. 3448/9363, mărfurile circulă sub regimul de tranzit comunitar extern (T1). Vezi exemplul c).

Garanţia furnizată în cadrul regimului de tranzit comunitar trebuie să fie valabilă pentru Comunitate şi pentru Andora. Pe actele de garanţie şi certificatele de garanţie menţiunea «Principatul Andorei» nu trebuie să fie bifată.Exemple:

a) Expedierea de mărfuri de liberă circulaţie (altele decât cele acoperite de regulamentul (CE) nr. 3448/93) din Comunitate spre Andora, şi viceversa

- formalităţile de expediere se îndeplinesc în biroul situat într-un stat membru/în Andora: întocmirea unui COM1 şi a unui T2

sau

- formalităţile de expediere se îndeplinesc la frontiera CE-Andora: mărfurile circulă liber până la frontiera

63 Regulamentul (CE) nr. 3448/93 al Consiliului din 6 decembrie 1993 care determină regimul de schimb aplicabil anumitor mărfuri ce rezultă din procesarea produselor agricole (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 318 din 20.12.1993, pag.18). Exemple de produse vizate: manitol, sorbitol, cazeină, cazeinaţi şi alţi derivaţi ai cazeinei, dextrină şi cleiuri pe bază de dextrină, amidonuri şi cleiuri pe bază de amidon, agenţi de finisare şi agenţi de apretare preparaţi pe bază de substanţe amilacee.

334

unde s-a întocmit fie un COM1 sub rezerva prezentării unui T2L, fie un document cu efect echivalent care dovedeşte caracterul comunitar al mărfurilor.

Trebuie totuşi notat că biroul vamal de frontieră care face oficiul de birou de ieşire poate refuza plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit dacă acest regim trebuie să înceteze la biroul vamal de frontieră vecin.

b) Expedierea de mărfuri care nu sunt de liberă circulaţie (altele decât cele acoperite de regulamentul (CE) nr. 3448/93) din Comunitate spre Andora, şi viceversa

Mărfurile care nu sunt de liberă circulaţie se expediază sub acoperirea unei declaraţii T1 până la biroul de destinaţie din Andora sau din Comunitate.

c) Cazuri particulare prevăzute de regulamentul (CE) nr. 3448/93

Formalităţile descrise mai sus se aplică sub rezerva următoarelor condiţii:

- produsele agricole comunitare procesate expediate din Comunitate spre Andora şi care beneficiază de restituiri la export

Întocmirea unei declaraţii de export COM1 şi a unei declaraţii de tranzit T1.

Atunci când se foloseşte un exemplar de control T5, acest document se predă biroului vamal de ieşire din Comunitate.

- produsele agricole procesate în liberă circulaţie în Andora expediate spre Comunitate

Aceste produse circulă sub regimul de tranzit

335

comunitar extern (T1).

Serviciile vamale ale Comunităţii fiind obligate să taxeze elementul mobil, declaraţia T1 trebuie să poarte menţiunea «A nu se percepe taxe decât pentru elementul agricol – Acordul CEE-Andora», subliniată cu roşu.

Alte regimuri de tranzit

Regimul de tranzit comun nu se aplică schimburilor

cu Andora.

Andora nu este parte contractantă la convenţia TIR.

Tabel de sinteză a

formalităţilor (pentru tranzit, export, import)

Mărfurile cuprinse în capitolele 1 la 24 din Sistemul

Armonizat

Mărfuri provenind din CE

Mărfuri provenind din Andora

Cu restituiri laexport

DAU «EX1»64 + T5

Fără restituiri la export

DAU «EX1» sau T165

Mărfuri supuse accizelor

DAU «EX1»66 + DAA [Document Administrativ de însoţire]

Mărfuri supuse accizelor cu restituiri la export

DAU «EX1» + T5 + DAA

Toate mărfurile DAU «IM4»67 (+ EUR.1) (pentru punerea în liberă circulaţie) sau T1

Mărfurile cuprinse în capitolele 25 la 97 din Sistemul Armonizat(altele decât produsele vizate de regulamentul (CE) nr. 3448/93)

Mărfuri provenind din Mărfuri provenind din

64 Exemplarul nr. 3 al DAU se vizează de către biroul vamal de ieşire din Comunitate.

65 Situaţia tranzitului de mărfuri necomunitare care traversează teritoriul Comunităţii66 Exemplarul nr. 3 al DAU se vizează de către biroul vamal al ţării exportatoare67 Punerea în liberă circulaţie se efectuează de către biroul vamal de intrare în Comunitate

336

CE AndoraMărfuri în liberă circulaţie

COM1 + T2 (T2F) (biroul de interior)sauT2L (T2LF) + COM1 (frontieră)

COM1 + T2 (T2F) (biroul de interior)sauT2L (T2LF) + COM1 (frontieră)

Mărfuri care nu sunt de liberă circulaţie

T1 T1 (tranzit) sau DAU «IM4» (punere în liberă circulaţie)

Produsele agricole vizate de regulamentul (CE) nr. 3448/93

Mărfuri provenind din CE

Mărfuri provenind din Andora

Cu restituiri la export

COM1 + T1 (şi, dacă e necesar, T5)

În liberă circulaţie T1 + menţiunea « nu se percepe decât elementul agricol - Acordul CEE-Andora»

3. San Marino

Acest punct furnizează informaţii despre:

- contextul şi baza juridică (punctul 3.1),

- formalităţi (punctul 3.2)

3.1 Contextul şi legislaţie

În 1992, CE şi San Marino au încheiat un acord interimar de comerţ şi uniune vamală68. Acest acord a fost înlocuit prin acordul de cooperare şi de uniune vamală69 care a intrat în vigoare la 1 aprilie 2002. Uniunea vamală se aplică mărfurilor cuprinse în capitolele 1 la 97 din tariful vamal comun (TVC), cu excepţia produselor acoperite de tratatul care instituie Comunitatea europeană a cărbunelui şi

68 Acordul interimar de comerţ şi de uniune vamală dintre Comunitatea economică europeană şi Republica San Marino (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 359 din 9.12.1992, pag. 14).69 Acordul de cooperare şi de uniune vamală dintre Comunitatea economică europeană şi Republica San Marino (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 84 din 28.3.2002, pag. 43).

337

oţelului («produse CEC») de la capitolele 72 şi 73.

Decizia nr. 4/92 a comitetului de cooperare CEE-San Marino70 a stabilit dispoziţiile referitoare la mişcarea mărfurilor dintre Comunitate şi San Marino. Această decizie se aplică de la 1 aprilie 1993 şi a fost modificată prin decizia nr. 1/200271 care a intrat în vigoare la 23 martie 2002.

3.2 Formalităţi

Decizia nr. 4/92, aşa cum a fost modificată, coordonează metodele de cooperare administrativă dintre San Marino şi CE în momentul aplicării regulilor regimului de tranzit comunitar.

Următoarele reguli se aplică mişcărilor de mărfuri acoperite de uniunea vamală dintre CE şi San Marino (capitolele 1 la 97 din TVC, cu excepţia «produselor CEC»):

1. Circulaţia mărfurilor de la birourile comunitare abilitate spre Republica San Marino

Mărfurile care circulă sub regimul T1 cu destinaţia San Marino sunt puse în liberă circulaţie într-unul din birourile vamale comunitare abilitate în Italia72.

Un birou vamal abilitat eliberează un document T2-SM sau T2L-SM73 pentru a acoperi urmărirea

70 Decizia nr. 4/92 a comitetului de cooperare CEE – San Marino din 22 decembrie 1992 referitoare la anumite metode de cooperare administrativă pentru aplicarea acordului interimar şi la procedura de reexpediere a mărfurilor spre Republica San Marino (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 42 din 19.2.1993, pag. 34).71 Decizia nr. 1/2002 care modifică decizia nr. 4/92 a comitetului de cooperare CEE – San Marino din 22 decembrie 1992 referitoare la anumite metode de cooperare administrativă pentru aplicarea acordului interimar şi la procedura de reexpediere a mărfurilor spre Republica San Marino (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 99 din 16.4.2002, pag. 23).72 Lista acestor birouri vamale figurează în decizia nr. 2/2000 (JO [Monitorul Oficial] L [Legea] 21 din 23.1.2001). Este vorba de birourile din Forli, Genova, Livorno, Ravenna, Rimini, Roma II, Orio Al Serio, Milano II, Trieste şi Bologna.73 Documentul T2L-SM se eliberează în trei exemplare purtând una din menţiunile următoare: Rilasciato in tre essemplari – Eliberat în trei exemplare. Originalul şi un exemplar al documentului se predau persoanei în cauză în timp ce ultimul exemplar se păstrează la biroul de plecare.

338

mişcării mărfurilor spre San Marino. Autorităţile competente din San Marino vizează exemplarul nr. 5 al T2-SM sau exemplarul T2L-SM, după caz, şi trimite documentul la biroul de plecare în Italia (unul din birourile vamale comunitare abilitate enumerate la nota 21).

2. Circulaţia mărfurilor din Comunitate74 spre San Marino

Dovada că mărfurile sunt în liberă circulaţie în cadrul Comunităţii trebuie să fie prezentată autorităţilor competente din San Marino. Ea poate lua forma unui document T2 (T2F) vizat corespunzător de către biroul de plecare din Comunitate, sau poate fi vorba de originalul documentului T2L (T2LF) sau de document cu efect echivalent (în special documentul administrativ de însoţire vizat în regulamentul (CEE) nr. 2719/92).

3. Circulaţia mărfurilor din San Marino spre Comunitate (cu excepţia Italiei75)

Mărfurile trimise din San Marino spre Comunitate trebuie să fie acoperite de un document T2 sau T2F eliberat de autorităţile competente din San Marino (având ca destinaţie un birou vamal al Comunităţii), un document T2L sau T2LF sau un document cu efect echivalent. Acest document se prezintă biroului de import din Comunitate pentru a atesta că mărfurile sunt în liberă circulaţie la San Marino.

În cazul în care mărfurile de expediat în Comunitate au fost în prealabil introduse în Republica San Marino sub acoperirea unui document T2F, T2LF sau de un document având o valoare echivalentă (în special documentul administrativ de însoţire DAI

74 Schimburile dintre Italia şi San Marino se efectuează în cadrul unui regim fiscal (TVA).75 Idem

339

vizat în regulamentul (CEE) nr. 2719/92), autorităţile competente din San Marino vor face referire la documentul care însoţea mărfurile la sosirea lor în Republica San Marino.

Pe actele de garanţie şi certificatele de garanţie, menţiunea «Republica San Marino» nu trebuie să fie bifată.

Notă: «produsele CECA» nu sunt acoperite de uniunea vamală. În consecinţă, ele sunt considerate drept mărfuri care nu sunt în liberă circulaţie atunci când sosesc în Comunitate.

4. Alte regimuri de tranzit

Regimul de tranzit comun nu se aplică schimburilor cu San Marino.

San Marino nu este parte contractantă la convenţia TIR.

4. Teritorii unde nu se aplică directiva TVA

Acest punct furnizează informaţii despre:

- contextul şi baza juridică (punctul 4.1),

- regimul de tranzit comunitar intern (punctul 4.2)

- documentele referitoare la statutul vamal (punctul

4.3)

4.1 Context şi legislaţie

340

Articolul 3 din CVC Directiva 77/388/CEE

Următoarele teritorii (denumite «teritorii în care nu se aplică directiva TVA»), deşi fac parte din teritoriul vamal al Comunităţii, nu sunt incluse în teritoriul său fiscal:

Insulele anglo-normande,Insulele Canare,următoarele departamente franceze de peste mări: Guadelupa, Martinica, Guiana şi insula Reunion,muntele Atos,Insulele Aland.

Dispoziţiile directivei 77/388/CEE nu se aplică acestor teritorii.

În scopul de a supraveghea ca aceste prelevări fiscale (TVA şi accize) să fie controlate şi luate în considerare, circulaţia în Comunitatea mărfurilor comunitare cu destinaţia în, provenind din sau în teritorii în care nu se aplică directiva TVA este acoperită de regimul de tranzit comunitar intern, atunci când acesta se aplică, sau de documente referitoare la statutul vamal al mărfurilor.

4.2 Regimul de tranzit comunitar internRegimul de tranzit comunitar intern utilizat pentru mişcările acoperite de articolul 340 C din Regulamentul Vamal Comunitar se numeşte regim T2F şi se aplică după cum urmează:

- declaraţie de tranzit în ajutorul DAU: Aplicaţi sigla T2F în rubrica nr. 1 a DAU.- manifest aerian sau maritim (linie maritimă regulată autorizată) utilizat ca declaraţie de tranzit (simplificare de nivel 1):Aplicaţi sigla T2F pe manifest.- manifest aerian sau maritim (linie maritimă regulată autorizată) utilizat ca declaraţie de tranzit (simplificare de nivel 2):

341

Aplicaţi sigla TF în faţa mărfurilor comunitare în cauză.

4.3 Documente referitoare la statutul vamalAtunci când procedura de tranzit T2F nu este obligatorie (de exemplu, pe o linie maritimă neregulată) şi când se utilizează documente pentru a atesta statutul comunitar al mărfurilor care circulă cu destinaţia în, care provin din sau în teritoriile în care nu se aplică directiva TVA, următoarea procedură se aplică:

- DAU sau documente comerciale utilizate ca dovadă a statutului:

Aplicaţi sigla T2LF în rubrica nr. 1 a DAU sau pe documentele comerciale, după caz.

- manifest maritim (linie neregulată) utilizat ca dovadă a statutului:

Aplicaţi sigla F în faţa mărfurilor comunitare în cauză.

Pentru informaţii mai ample privind caracterul comunitar, vezi partea a II-a.

342

5. Excepţii (pro memoria)

6. Instrucţiuni naţionale specifice (rezervat)

343

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale

8. Anexe (pro memoria)

344

PARTEA A V-A – SIMPLIFICĂRI

1. Introducere

Partea a V-a se referă la simplificările în domeniul

tranzitului.

Punctul 2 prezintă principiile generale şi condiţiile

referitoare la simplificările în materie de tranzit.

Punctul 3 descrie fiecare din simplificările în materie

de tranzit.

Punctul 4 tratează situaţii particulare.

Punctul 5 acoperă excepţiile.

Punctul 6 este rezervat instrucţiunilor naţionale

specifice.

Punctul 7 este rezervat administraţiilor vamale.

Punctul 8 conţine anexele Părţii a V-a a acestui

manual.

345

2. Principii generale şi legislaţie

Baza legală se găseşte în:- articolele 48-113 din Apendicele I la convenţie;- articolul 94 din Cod (CVC);- articolele 372-450 din Regulamentul Vamal Comunitar.

Simplificările în materie de tranzit se subîmpart în general în două mari categorii:1. simplificările în funcţie de operator;2. simplificările în funcţie de modul de transport.

Simplificările în materie de tranzit, care sunt toate dependente de fiabilitatea operatorilor economici şi se supun autorizării, au ca scop găsirea unui echilibru între controalele vamale necesare şi facilitarea schimburilor comerciale. Punctul 3 prezintă diversele simplificări în materie de tranzit.Prezentul punct descrie procedura necesară pentru obţinerea unei autorizaţii de simplificare în tranzit şi defineşte:- condiţiile generale de îndeplinit de către un operator care doreşte să obţină autorizaţia de a utiliza o simplificare (punctul 2.1);- procedura necesară pentru obţinerea unei autorizaţii (punctul 2.2);- procedura de retragere sau de modificare a unei autorizaţii (punctul 2.3);

346

2.1 Condiţii generale privind simplificările

Există condiţii generale care se aplică tuturor simplificărilor76, precum şi condiţii suplimentare care se pot aplica fiecărui tip particular de simplificare.

Condiţiile suplimentare sunt precizate separat în rubrica consacrată fiecăreia din simplificările particulare (vezi paragraful 3).

Articolul 49 din Apendicele I la Convenţie

Articolul 373 din RVC

Articolul 4(2) din Cod

Pentru a beneficia de autorizaţia de a utiliza o simplificare, trebuie îndeplinite condiţiile generale următoare: solicitantul trebuie să fie stabilit într-una din părţile

contractante.

Dacă solicitantul este o persoană fizică, el trebuie să aibă reşedinţa obişnuită într-una din părţile contractante.Dacă solicitantul este o persoană juridică sau o asociaţie de persoane, el trebuie să aibă sediul social, administraţia sa centrală sau sediul permanent într-una din părţile contractante.

solicitantul trebuie să recurgă regulat la regimul de tranzit.

Atunci când se solicită o autorizaţie pentru simplificarea „destinatar agreat”, solicitantul trebuie să primească în mod regulat mărfuri plasate sub procedura de tranzit.

Atunci când este vorba de o primă cerere de autorizaţie, autorităţile competente trebuie, din principiu, să admită că solicitantul recurge în mod

76 Simplificările ‚cale ferată’, ‚container mare’ şi ’transport prin conducte dau loc unei autorizaţii începând de la o dată şi în condiţii încă de determinat.

347

regulat la regimul de tranzit comun/comunitar, mai puţin dacă le parvin informaţii care indică faptul că acesta nu este în măsură să-şi îndeplinească obligaţiile. Atunci când este cazul să se determine numărul de operaţiuni ce constituie o recurgere regulată, autorităţile competente trebuie să evalueze eforturile administrative legate de eliberarea autorizaţiei şi de examinarea anuală în raport cu nevoile solicitantului.Condiţia este de asemenea îndeplinită dacă autorităţile vamale ştiu că solicitantul este în măsură să-şi îndeplinească obligaţiile legate de acest regim. solicitantul nu a comis abateri grave sau repetate privind legislaţia vamală sau fiscală.În plus, autorităţile competente nu acordă autorizaţia decât dacă ele sunt în măsură să asigure supravegherea regimului şi controalele necesare fără a fi nevoie să aplice un dispozitiv administrativ disproporţionat în raport cu nevoile persoanelor în cauză.

În acest scop, interesatul trebuie să ţină evidenţe contabile pentru a permite vămii să efectueze un control eficace în relaţie cu simplificarea în cauză.

2.2 Procedura de autorizare

Orice simplificare este supusă autorizării. Cererea de autorizare se întocmeşte în scris. Ea trebuie să fie semnată şi datată. Solicitantul trebuie să furnizeze autorităţilor competente toate elementele necesare examinării cererii sale.Se poate folosi un chestionar standard.

Cerere se depune la autorităţile competente din ţara în care este stabilit solicitantul.

Articolul 375,

paragraful 2, din RVC

Procedurile de eliberare a autorizaţiilor sau de respingere a cererilor trebuie să fie conforme cu dispoziţiile generale din dreptul administrativ naţional al ţării în cauză şi în conformitate cu dispoziţiile

348

tranzitului comun/comunitar. Comunitatea prevede un termen maxim de trei luni începând de la primirea cererii de către autorităţile vamale.

AGENTUL ECONOMIC

Pentru a obţine o autorizaţie:

1. prezentaţi în scris o cerere semnată şi datată precizând simplificarea dorită,

2. includeţi toate elementele necesare pentru a justifica cererea, cum sunt:

- coordonatele solicitantului,

- locul unde este stabilit,

- informaţiile referitoare la frecvenţa de utilizare a regimului de tranzit şi orice altă

informaţie care permite autorităţilor competente să determine în ce măsură vor

putea fi respectate obligaţiile,

3. furnizaţi informaţii privind modul în care se ţine contabilitatea dumneavoastră.

Notă: Trebuie semnalat că solicitantul răspunde de exactitatea informaţiilor şi de autenticitatea documentelor furnizate.

Articolul 53, paragraful 2, din apendicele I la convenţie

Articolul 376, paragraful 2, din RVC

Înainte de a elibera autorizaţia, autorităţile competente trebuie să verifice dacă condiţiile generale, precum şi condiţiile specifice simplificării solicitate sunt satisfăcute.

Autorizaţia trebuie să conţină toate informaţiile necesare aplicării corecte a simplificării în cauză de către operator şi supravegherii de către autorităţile competente.

Ea intră în vigoare la data eliberării sale.

Autorizaţia precizează că titularul este obligat să informeze autorităţile vamale despre orice eveniment survenit după acordarea autorizaţiei şi susceptibil de a avea o incidenţă asupra menţinerii sale sau a conţinutului său.Autorităţile competente justifică în scris refuzul unei cereri.

349

VAMA

Biroul competent trebuie:

- să înmâneze solicitantului un original al autorizaţiei, datat şi semnat, şi una sau

mai multe copii,

- să păstreze toate cererile şi toate documentele justificative,

- să păstreze o copie după toate autorizaţiile eliberate.

AGENTUL ECONOMIC

Autorizaţia se prezintă la cererea biroului de plecare în cazul următoarelor

simplificări:

- utilizarea de sigilii având un model special;

- dispensa de itinerariu obligatoriu;

- aplicarea procedurii simplificate cale aeriană;

- aplicarea procedurii simplificate cale maritimă.

VAMA

În caz de respingere a unei cereri, biroul competent trebuie:

- să păstreze o copie a cererii şi a notificării respingerii,

- să păstreze toate documentele justificative.

Aceste documente se păstrează pe o durată de cel puţin trei ani începând de la

sfârşitul anului civil în cursul căruia a fost respinsă cererea (chiar mai mult timp

dacă dreptul naţional cere acest lucru).

Articolul 55(2) din apendicele I la convenţie – articolul 378, paragraful 2, din RVC

350

2.3 Revocarea şi modificarea autorizaţiei

Articolul 54 din

apendicele I la

convenţie

Articolele 6 la 10 din CVC

Articolul 377 din RVC

Autorizaţia se reziliază la cererea titularului.

La fel, autorităţile competente pot revoca sau modifica autorizaţia dacă ajung la concluzia că, pe baza informaţiilor furnizate sau prin autoritatea lor, o autorizaţie nu mai îndeplineşte condiţiile stabilite. Aceasta în special în cazul când: autorizaţia s-a eliberat pe baza unei informaţii falsificate sau incomplete despre care titularul ştia sau trebuia să ştie, una sau mai multe condiţii de eliberare a autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite, un eveniment survenit după acordarea autorizaţiei

are o incidenţă asupra menţinerii sale sau asupra conţinutului său,

titularul său nu mai îndeplineşte o obligaţie ce îi revine în baza acestei autorizaţii,

titularul a comis abateri grave sau repetate privind legislaţia vamală sau fiscală.

Notificarea şi data

revocării sau

modificării

Autorităţile competente anunţă în scris pe titularul unei autorizaţii despre motivele care le-au determinat să o modifice sau să o revoce şi data la care intră în vigoare decizia lor.

VAMA

Atunci când o autorizaţie este revocată, biroul competent:

- păstrează o copie a autorizaţiei şi a notificării revocării;

- păstrează toate documentele anexate.

351

Aceste documente se păstrează timp de cel puţin trei ani începând de la sfârşitul

anului civil în cursul căruia a fost revocată autorizaţia (chiar mai mult timp dacă

dreptul naţional cere acest lucru). Articolul 55, paragraful 2, din apendicele I la

convenţie – Articolul 378, paragraful 2, din Dispoziţiile de Aplicare a Codului

3. Descrierea simplificărilor

Articolul 48 din apendicele I la convenţie

Articolul 372 din RVC

În acest capitol veţi găsi simplificările următoare:

- garanţia globală şi dispensa de garanţie (punctul

3.1);

- utilizarea listelor de încărcătură speciale (punctul

3.2);

- utilizarea de sigilii având un model special

(punctul 3.3.);

- dispensa de itinerariu obligatoriu (punctul 3.4);

- statutul de expeditor agreat (punctul 3.5);

- statutul de destinatar agreat (punctul 3.6);

- procedurile simplificate pentru mărfurile

transportate pe calea ferată sau prin intermediul

containerelor mari (punctul 3.7);

- procedurile simplificate pentru mărfurile

transportate pe cale aeriană (punctul 3.8);

- procedurile simplificate pentru mărfurile

transportate pe cale maritimă (tranzit comunitar

doar) (punctul 3.9);

- procedurile simplificate pentru mărfurile

transportate pe canale navigabile (punctul 3.10);

- procedurile simplificate bazate pe articolul 6 al

convenţiei/articolul 97, paragraful 2, din cod

(punctul 3.11).

352

Validitatea geografică a simplificărilor autorizate

TOATE ŢĂRILE:- garanţie globală*- garanţie globală redusă*- dispensa de garanţie*- liste de încărcătură speciale

*sub rezerva excluderii prin garanţie. Valabil în Andorra/San Marino numai pentru tranzitul comunitar.

TOATE ŢĂRILE în măsura în care operaţiunea de tranzit începe în ţara în care a fost emisă autorizaţia:

-utilizarea de sigilii cu un model special -scutire de la itinerariul rută obligatorie-statutul de expeditor agreat

ŢARA ÎN CARE A FOST EMISĂ AUTORIZAŢIA: -statut de destinatar agreat

ŢARA (ŢĂRILE) în cauză: -proceduri simplificate transport pe calea ferată transport cu containere mari transport pe cale aeriană transport pe cale maritimă (numai în

Comunitate) transport prin conducte

- proceduri simplificate în baza articolului 6 al Covenţiei, /articolul 97, paragraful2, al Codului

3.1. Garanţia globală şi dispensa de garanţie

Articolele de la56 pînă la 61 din apendicele I al convenţiei

Articolele 379 pînă la 384 din RVC

Dacă este necesar, principalul obligat trebuie să constituie o garanţie pentru a putea plasa mărfurile în tranzit.

În procedura de tranzit de drept comun este vorba despre o garanţie izolată care acoperă o singură operaţiune de tranzit.

353

Cu toate acestea un operator economic poate, în anumite condiţii, să dispună de o garanţie globală sau să beneficieze de o dispensă de garanţie care să poată acoperi mai multe operaţiuni de tranzit. Pentru informaţii suplimentare privind garanţia globală şi dispensa de garanţie, a se vedea Partea III.

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu punctul 2.2.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

3.2. Utilizarea listelor de încărcătură speciale

Articolul 62 din apendicele I şi anexa A11 din apendicele III al convenţiei

Articolul 385 şianexa 44 b din RVC

Autorităţile competente pot autoriza principalul obligat să utilizeze, ca liste de încărcătură speciale, liste care nu corespund tuturor condiţiilor care le sunt aplicabile în mod normal.

Pentru ca simplificarea să poată fi acordată, listele de încărcătură trebuie să corespundă următoarelor criterii:

1. listele sunt emise de către agenţi economici a căror evidenţe se bazează pe un sistem integrat de prelucrare electronică sau automatică a datelor;

2. listele sunt concepute şi completate astfel încît să poată fi folosite fără dificultate de către autorităţile competente;

3. listele satisfac anumite criterii suplimentare enunţate în anexa 8.1.

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu

354

punctul 2.2.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

3.3. Utilizarea sigiliilor cu model special

Articolul 63 din apendicele I al convenţiei

Autorităţile competente pot autoriza principalul obligat să recurgă la utilizarea de sigilii cu un model special pentru mijloacele sale de transport sau pentru colete.

Articolul 386 din RVCAnexa II din apendicele I al convenţieiAnexa 46 a din RVC

Aceste sigilii trebuie să respecte caracteristicile prevăzute la punctul 3.8.2. din capitolul 2 al părţii IV.

Un expeditor agreat nu are nevoie de o autorizaţie separată pentru utilizarea de sigiliu cu un model special dacă autorizaţia sa precizează că identificarea mărfurilor este asigurată prin sigilare.

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu punctul 2.2.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

VAMA

Autorizaţia trebuie să precizeze caracteristicile sigiliilor.

OPERATORUL

Principalul obligat indică:

amprentele; natura ; numărul

355

sigiliilor aplicate în rubrica D “Control al biroului de plecare”, în faţa cuvintelor “Sigilii aplicate”.

Sigiliile sunt aplicate cel mai tîrziu cu ocazia acordării liberului de vamă mărfurilor.

3.4. Dispensa de itinerariu obligatoriu

Articolul 64 din apendicele I al convenţiei Articolul 387 din RVC

Autorităţile competente pot acorda principalului obligat dispensă de la o rută obligatorie în cazul în care acesta ia măsuri care să permită autorităţilor vamale să verifice în orice moment unde se află transportul.

Principalul obligat trebuie să precizeze în cererea sa modul în care va fi în măsură să identifice poziţia transporturilor sale (de exemplu, prin utilizarea sistemului GPS, „Tracking and Tracing”, a altor mijloace de comunicare de date, etc.).

În cazul în care solicitantul beneficiază de o garanţie globală redusă, autorizaţia îi poate fi acordată dacă demonstrează că poate să asigure realizarea transportului. Principalul obligat poate să demonstreze aceasta, printre altele:

a) în cazul în care el însuşi efectuează transportul conform unor norme de securitate ridicate, saub) în cazul în care foloseşte un transportator cu care a încheiat un contract pe termen lung şi care oferă servicii conform unor norme de securitate ridicate, sauc) în cazul în care apelează la un intermediar care a încheiat un contract cu un transportator oferind servicii care răspund unor norme de securitate ridicate.

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu punctul 2.2.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea

356

autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

VAMA

Autorizaţia trebuie să precizeze cel puţin că titularul ia măsurile care să permită autorităţilor vamale să verifice în orice moment unde se află transportul.

OPERATORUL

Principalul obligat indică în rubrica nr.44 a declaraţiei de tranzit (DAU) menţiunea „Dispensa de itinerariu obligatoriu”.

3.5. Expeditor agreat

Prezentul punct este subdivizat după cum urmează:

introducere (punctul 3.5.1.);

autorizare (punctul 3.5.2.);

proceduri (punctul 3.5.3.).

3.5.1. Introducere

DefiniţieArticolul 65 din apendicele I al convenţiei

Expeditorul agreat este persoana abilitată de către autorităţile competente să efectueze operaţiuni de tranzit fără a prezenta la biroul de plecare nici mărfurile şi nici declaraţiile vamale care au ca obiect aceste mărfuri.

Articolul 398

din RVC

Expeditorul agreat are competenţa de a îndeplini următoarele formalităţi:- întocmirea declaraţiilor de tranzit;- sigilarea mijlocului de transport sau a coletelor;- expedierea mărfurilor fără intervenţie vamală.

Expeditorul agreat este principalul obligat.

357

3.5.2. Autorizarea

Articolul 66 din apendicele I al convenţiei

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu punctul 2.2., doar dacă nu se prevede altfel în cele ce urmează.

Articolul 399 din RVC Pentru a obţine statutul de expeditor agreat operatorul economic trebuie nu numai să îndeplinească condiţiile generale (a se vedea punctul 2.1.), ci să şi dispună de o garanţie globală sau să beneficieze de o dispensa de garanţie (a se vedea partea III, paragraful 4).În cazul în care declaraţia de tranzit este depusă la un birou de plecare care utilizează sistemul de tranzit informatizat (NCTS), statutul de expeditor agreat nu poate fi acordat decît dacă operatorul economic, în plus faţă de îndeplinirea celorlalte condiţii, îşi prezintă declaraţiile de tranzit la biroul de plecare utilizînd procedee informatice.

Totodată, în ceea ce priveşte autorizaţiile valabile înainte de 31 decembrie, această condiţie nu devine obligatorie decît începând cu data de 1 ianuarie 2007.

Articolul 71 din

apendicele I al convenţiei

Pentru a permite autorităţii competente o primă evaluare, cererea trebuie să specifice, cu precădere, în măsura în care este posibil:

Articolul 404din RVC

> numărul estimat de transporturi pe săptămînă,> natura mărfurilor în cauza,> mijloacele de transport utilizate> locul (locurile) de plecare.

Autoritatea competentă poate să ceară solicitantului toate elementele suplimentare sau justificative indispensabile prelucrarii dosarului.

Evidenţele titularului trebuie să fie organizate astfel încît informaţiile privind mărfurile înscrise în declaraţia de tranzit să poată fi uşor corelate cu informaţiile din documentele de transport, facturi, etc. Informaţiile

358

privind volumul şi felul coletelor, precum şi natura şi volumul mărfurilor şi regimul lor vamal au o importanţă deosebită.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

VAMA

Autorizaţia cuprinde următoarele precizări:

> biroul sau birourile de plecare competente pentru operaţiunile de tranzit ce se vor efectua;

> termenul, precum şi modalităţile prin care, expeditorul agreat informează biroul de plecare asupra operaţiunilor de tranzit ce se vor efectua cu scopul de a-i permite acestuia să efectueze eventual un control înainte de plecarea mărfurilor;

> măsurile de identificare ce trebuie luate, caz în care autorităţile competente pot să impună ca mijloacele de transport sau coletele să fie sigilate de către operatori cu sigilii speciale agreate de acestea;

> categoriile sau transporturile de mărfuri excluse din autorizaţie.

3.5.3. Procedura

3.5.3.1. Autentificarea declaraţiei de tranzit (DAU)

Articolul 67 din apendicele I al convenţieiArticolul 400 din RVC

În simplificarea „expeditor agreat” există două metode pentru autentificarea DAU:

1. preautentificarea de către vamă sau

2. autentificarea de către expeditorul agreat.

Metoda care va fi utilizată de către expeditorul agreat este stabilită în autorizaţie.

1. Vama poate să preautentifice exemplarele din DAU aplicand în rubrica C ştampila biroului de plecare, semnătura şi numele funcţionarului.

359

Expeditorul agreat va aplica mai tarziu în rubrica C data la care mărfurile sunt expediate şi va atribui DAU-ului un număr, în conformitate cu condiţiile stipulate în autorizaţie.

Documentele DAU preautentificate sunt anticipat numerotate succesiv şi sunt înregistrate de către biroul vamal.

Toate filele DAU-bis sau listele de încărcătură care însoţesc documentele DAU preautentificate trebuie să fie, de asemenea, preautentificate.

Anexa C1 apendicele III al convenţieiAnexa 62 din RVC

2. Expeditorul agreat utilizează o ştampilă specială din metal şi aplică această ştampilă în rubrica C din DAU (specimenul amprentei acestei ştampile în anexa 8.3.).

Ştampila este aplicată pe exemplarele nr.1, 4 şi 5 ale DAU, precum şi pe toate filele complementare (DAU-bis) sau listele încărcăturii.

Numărul DAU-ului care trebuie înscris în caseta 3 a ştampilei speciale poate fi preimprimat în acelaşi timp cu această ştampilă şi în amprenta acesteia. Acest număr trebuie să provină dintr-o serie cronologică neîntreruptă.

Ştampila poate să fie preimprimată pe documentele DAU. Agentii economici care doresc să utilizeze acest mod de preimprimare trebuie să se adreseze unui tipograf agreat de autoritatea vamală în ţara în care este stabilit expeditorul agreat.

Autorităţile vamale pot autoriza expeditorii agreaţi să completeze documentele DAU prin procedee informatice. În acest caz, amprenta ştampilei speciale imprimată de computer poate să fie puţin diferită, mai ales în ceea ce priveşte dimensiunile, de modelul prevăzut în anexa 8.3.

Notă: autorităţile vamale italiene şi franceze

360

folosesc o ştampilă specială din metal al cărei specimen de amprentă este reprodus în anexa 8.4.

Articolul 68 din apendicele I al convenţiei Articolul 401 din RVC

Expeditorii agreaţi sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru a păstra ştampila specială sau documentele preautentificate sau preimprimate în condiţii de securitate pentru a se evita orice abuz, pierdere sau furt şi a le prezenta la orice solicitare a autorităţilor vamale.

Vama poate controla ulterior dacă expeditorul agreat a luat toate măsurile necesare pentru a asigura păstrarea ştampilei speciale sau a formularelor care conţin amprenta ştampilei biroului de plecare sau a ştampilei speciale.

Articolul 70 din apendicele I al convenţiei

În cazul în care documentele DAU purtînd amprenta stampilei speciale sunt întocmite printr-un sistem informatic sau automatic integrat de prelucrare a datelor, autoritatea competentă poate acorda expeditorului agreat scutire de semnătură.

Articolul 403

din RVC

Expeditorul agreat care a obţinut dispensa de semnătură trebuie să aplice în rubrica nr.50 a documentului de tranzit menţiunea „Dispensă de semnătură”.

Dispensa este acordată cu condiţia ca expeditorul agreat să fi transmis, în prealabil, autorităţilor vamale un angajament scris prin care se recunoaşte ca fiind principalul obligat pentru toate operaţiunile de tranzit efectuate sub acoperirea DAU-rilor care conţin amprenta ştampilei speciale.

3.5.3.2. Măsuri de identificare

Autorizaţia prevede ce măsuri de identificare trebuie luate şi dacă ele trebuie aplicate de expeditorul agreat sau de biroul de plecare.

În cazul în care expeditorul agreat trebuie să sigileze

361

mijlocul de transport sau coletele, sigiliile utilizate trebuie să fie agreate de vamă.

Anexa II din apendicele I al convenţiei

Sigiliile cu model special trebuie să fie conforme cu caracteristicile sigiliilor descrise la punctul 3.8.2. din capitolul 2, partea IV.

Anexa 46 bis Vama poate să acorde dispensă de utilizare a sigiliilor în cazul în care expeditorul agreat furnizează o descriere a mărfurilor în termeni suficient de detaliaţi ca să permită identificarea cu uşurinţă a cantităţii şi a naturii acestora.

În cazul în care sigilarea nu este cerută, expeditorul agreat trebuie să înscrie menţiunea „Dispensă” în rubrica D din DAU după cuvintele „sigilii aplicate”.

Autorizaţia stipulează cazurile în care sunt utilizate sigiliile şi cazurile în care sunt utilizate alte măsuri de identificare.

3.5.3.3. Expedierea mărfurilor

Articolul 71 din apendicele I al convenţiei

Articolul 402 din RVC

Expeditorul agreat completează declaraţia de tranzit cel mai tîrziu în momentul expedierii mărfurilor.

Expeditorul agreat este obligat să informeze autorităţile vamale, în conformitate cu prevederile cuprinse în autorizaţie, despre operaţiunile de tranzit de efectuat pentru ca autorităţile competente să poată, dacă este necesar, să efectueze controale înainte de acordarea liberului de vamă mărfurilor.

Informaţiile comunicate autorităţilor vamale trebuie să includă următoarele:

- detalii ale declaraţiei de tranzit,

- data şi ora expedierii mărfurilor, precum şi informaţii privind sigiliile eventual aplicate,

362

- denumirea comercială a mărfurilor, inclusiv codul din SA, dacă este cazul,

- numărul licenţelor şi/sau al altor certificate necesare, dacă este cazul.

În general, perioada (orele) în care expeditorul agreat poate expedia mărfurile corespunde cu programul normal de lucru al biroului vamal.

Totuşi, luând în considerare activităţile specifice ale anumitor agenţi economici, autorităţile competente pot să prevadă în autorizaţie posibilitatea expedierii mărfurilor în afara programului normal de lucru al biroului competent.

În plus, autorităţile vamale pot autoriza un expeditor agreat care efectuează transporturi conform unui program regulat (zile şi ore fixe) să comunice acest program biroului vamal competent. Autorităţile vamale scutesc expeditorul de obligaţia de a informa biroul vamal asupra fiecărui transport efectuat şi, în acest caz, nu se mai ţine seama de termenul de intervenţie a biroului vamal.

Fără a prejudicia dreptul autorităţilor vamale de a autoriza expeditorii să transmită informaţii prealabile asupra operaţiunilor de tranzit de efectuat prin telefon, fax, poştă electronică şi alte tehnologii informatice, utilizarea tehnicilor moderne de transfer al datelor ar trebui să fie încurajată.

Articolul 69 din apendicele I al convenţiei

Articolul 402

din RVC

În cazul în care vama nu efectuează un control la plecare, expeditorul agreat precizează, cel mai tîrziu în momentul expedierii:- în rubrica nr.44 a exemplarului nr.1 al declaraţiei de tranzit, detaliile rutei obligatorii (cerută numai pentru mărfurile care prezintă riscuri mari de fraudă, sau atunci cînd autorităţile vamale sau principalul obligat consideră că este necesar);

363

- în rubrica nr. 50 din exemplarul nr.1 al declaraţiei de tranzit menţiunea „Dispensă de semnătură”, dacă este cazul,

şi,- în rubrica D a exemplarului nr.1 al documentului menţionat: 1. data limită la care mărfurile trebuie să fie prezentate la biroul de destinaţie (trebuie menţionată o dată, şi nu numărul de zile),

2. informaţiile privind sigiliile utilizate (sau „Dispensă”, dacă este cazul), şi

3. menţiunea „Expeditor agreat”.

În cazul în care autorităţile vamale de la biroul de plecare efectuează controlul unui transport, ele menţionează acest lucru în rubrica D a declaraţiei de tranzit.

Expeditorul agreat trebuie să transmită transportatorului exemplarele nr.4 şi 5 ale declaraţiei de tranzit, şi să păstreze exemplarul nr.1.

Articolul 69 din RVC După plecarea mărfii, expeditorul agreat trimite fără întîrziere, şi în termenul prevăzut în autorizaţie, biroului vamal de plecare exemplarul nr.1 al documentului de tranzit.

VAMA

Biroul de plecare trebuie:

- să păstreze exemplarul nr.1 al declaraţiei de tranzit;

- să verifice numerotarea succesivă a declaraţiilor de tranzit (declaraţiile preautentificate neutilizate sunt restituite vămii).

364

3.6. Destinatar agreat

Acest paragraf este subdivizat după cum urmează:

-introducere (punctul 3.6.1.);

-autorizare (punctul 3.6.2.);

-proceduri (punctul 3.6.3.).

3.6.1. Introducere

Regula generală prevede că mărfurile plasate sub regimul de tranzit trebuie să fie prezentate la biroul de destinaţie, ca şi declaraţiile de tranzit aferente acestora.

Totodată, statutul de destinatar agreat permite titularului să primească mărfurile în localurile proprii sau, dacă este cazul, în alte locuri precizate fără a le prezenta, însoţite de exemplarele nr. 4 şi 5 ale declaraţiei de tranzit, biroului de destinaţie.

3.6.2. Autorizare

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu punctul 2.2., cu excepţia cazurilor menţionate mai jos.

Pentru a obţine statutul de destinatar agreat, operatorul economic trebuie să îndeplinească condiţiile generale (a se vedea punctul 2.1.).

Începând de la o dată stabilită de către autorităţile vamale, dar nu mai târziu de ianuarie 2007, statutul de destinatar agreat nu poate fi acordat decît dacă operatorul economic, pe lângă îndeplinirea celorlalte condiţii, comunică cu autorităţile vamale folosind procedee informatice.

365

Pentru a permite autorităţii competente o primă evaluare, cererea trebuie să specifice, cu precădere, în măsura în care este posibil:

> numărul estimat de transporturi primite pe săptămînă,

> natura mărfurilor în cauză,> mijloacele de transport utilizate> locul (locurile) de sosire.

Evidenţele titularului trebuie să fie organizate în aşa fel încât informaţiile privind mărfurile înscrise în declaraţia de tranzit să poată fi uşor corelate cu informaţiile din documentele de transport, facturi, etc. Informaţiile privind volumul şi felul coletelor, precum şi cele privind natura şi volumul mărfurilor şi regimul lor vamal au o importanţă deosebită.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

VAMA

Autorizaţia cuprinde următoarele precizări:

>biroul sau birourile de destinaţie competente pentru supravegherea destinatarului agreat;

>termenul în care, precum şi modalităţile prin care, destinatarul agreat informează biroul de destinaţie despre sosirea mărfurilor pentru a-i permite acestuia să efectueze eventual un control;

>dacă destinatarul agreat este autorizat să desfacă sigiliile eventual aplicate;

>categoriile sau primirile de mărfuri excluse din autorizaţie;

>dacă nici o acţiune nu este impusă biroului de destinaţie înainte ca destinatarul agreat să poată dispune de mărfurile primite.

3.6.3. Procedura

366

3.6.3.1. Recipisa

Articolul 72, paragrafele 2 şi 3 din apendicele I al convenţiei

Pentru fiecare transport sosit, în termenul prevăzut, în localurile proprii sau în alte locuri precizate în autorizaţie şi ale cărui mărfuri, însoţite de exemplarele nr. 4 şi 5 ale declaraţiei de tranzit, îi sunt prezentate cu sigiliile intacte, destinatarul agreat eliberează, la cererea transportatorului, o recipisă. Recipisa poate să ia forma:

Articolul 406, paragrafele 2 şi 3 din RVC

>modelului TC11 prezentat în apendicele I, anexa A13 a convenţiei/anexa 47 din RVC sau>recipisei prezentă pe verso-ul exemplarului nr.5 al DAU.

Persoana care cere o recipisă trebuie să o completeze înainte de a o prezenta destinatarului agreat.

3.6.3.2. Sosirea mărfurilor

Destinatarul agreat este obligat să informeze biroul de destinaţie, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în autorizaţie, despre sosirea mărfurilor pentru ca autorităţile competente să poată efectua controale, dacă este necesar, înainte de acordarea liberului de vamă.

Destinatarul agreat este obligat să informeze biroul de destinaţie, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute în autorizaţie, despre sosirea mărfurilor pentru ca autorităţile competente să poată efectua controale, dacă este necesar, înainte de acordarea liberului de vamă.

Informaţiile comunicate biroului de destinaţie trebuie să includă următoarele:

- detalii din declaraţia de tranzit

- data şi ora sosirii mărfurilor, precum şi starea sigiliilor eventual aplicate,

367

- denumirea comercială a mărfurilor, inclusiv codul din SA, dacă este cazul,

- detalii privind excedentele, deficitele, substituirile sau alte nereguli, cum ar fi sigilii rupte.

În general, perioada (orele) în care destinatarul agreat poate primi mărfurile corespunde cu programul normal de lucru al biroului vamal local.

Totuşi, luând în considerare activităţile specifice ale anumitor agenţi economici, autorităţile competente pot să prevadă în autorizaţie ca mărfurile care sosesc în afara programului de lucru al biroului competent să poată fi vămuite printr-o procedură simplificată.

În plus, autorităţile vamale pot autoriza un destinatar agreat care primeşte transporturi conform unui program regulat (zile şi ore fixe) să comunice acest program biroului vamal competent, scutindu-l astfel de obligaţia de a informa biroul vamal la fiecare transport primit şi permiţându-i să dispună de mărfuri chiar de la sosirea acestora fără intervenţia biroului vamal.

Notă: de fiecare dată cînd se constată un excedent, un deficit, o substituire sau alte nereguli, cum ar fi sigilii rupte, biroul de destinaţie trebuie să fie informat imediat despre aceasta.

În cazul în care autorităţile vamale decid să controleze mărfurile, acestea nu pot fi descărcate de către destinatarul agreat. Dacă vama nu are intenţia de a controla mărfurile, destinatarul agreat este autorizat să le descarce.

Fără a prejudicia dreptul autorităţilor vamale de a autoriza folosirea telefonului, faxului, a poştei electronice şi a altor tehnologii ale informaţiei, utilizarea tehnicilor moderne de transfer al datelor ar trebui să fie încurajată.

368

În cazul în care autorităţile vamale nu controlează transportul la destinaţie, destinatarul agreat trebuie să precizeze:

- în rubrica I a exemplarelor nr.4 şi 5 ale declaraţiei de tranzit şi, dacă este necesar, în registrul de sosire:

1. data sosirii şi

2. starea sigiliilor eventual aplicate.

Notă: a doua subdiviziune a rubricii I este rezervată pentru observaţiile biroului de destinaţie.

Destinatarul agreat trebuie să transmită fără întîrziere biroului de destinaţie exemplarele nr.4 şi 5 ale declaraţiei de tranzit.

VAMA

În ceea ce priveşte:

- înregistrarea, controlul sau adnotarea DAU-ului,

- returnarea exemplarului nr.5 la biroul de plecare,

- modul de tratare a neregulilor, un eventual control, etc.

dispoziţiile părţii IV se aplică „mutatis mutandis”

369

3.7. Mărfuri transportate pe calea ferată sau pe containere mari

(de completat)

370

3.8. Mărfuri transportate pe cale aeriană

371

Prezentul punct este subdivizat după cum urmează:

- introducere (punctul 3.8.1.)- procedura simplificată de nivelul 1 (punctul 3.8.2.)- procedura simplificată de nivelul 2 (punctul 3.8.3.)- cazuri speciale (punctul 3.8.4.)

3.8.1. Introducere

Articolele 111 şi 112 din apendicele I al convenţiei

În cazul în care mărfurile sunt transportate pe cale aeriană, regimul de tranzit este obligatoriu în tranzit comunitar şi facultativ în tranzit comun.

Articolele 444

şi 445 din

RVC

Parcursul aerian beneficiază de scutire de la garantare. Se pleacă de la principiul că transportul aerian este securizat şi că, exceptînd cazurile de deturnare sau accident, condiţiile de transport sunt îndeplinite de la plecare pînă la sosire.

Procedurile simplificate (nivelele 1 şi 2) sunt accesibile companiilor aeriene care îndeplinesc condiţiile descrise la punctele 3.8.2. sau 3.8.3. (pe lîngă condiţiile generale). Simplificarea constă în utilizarea manifestului aerian, sub formă sa pe suport pe hîrtie (nivelul 1) sau electronică (nivelul 2), drept declaraţie de tranzit.

În virtutea dispoziţiilor în materie de tranzit, compania aeriană care utilizează o procedură simplificată devine principalul obligat şi poate efectua formalităţile de tranzit folosind manifestul aerian drept declaraţie de tranzit.

Companiile aeriene care doresc să utilizeze manifestul aerian drept document de tranzit trebuie să informeze despre aceasta în prealabil aeroporturile din Comunitate şi/sau pe cele din ţările AELS implicate.

372

O listă a aeroporturilor din Comunitate şi din ţările AELS este prezentată în anexa 8.5.

Din punct de vedere conceptual, manifestul aerian utilizat drept declaraţie vamală pentru tranzit ar trebui să fie diferit de manifestul comercial al încărcăturii sau de manifestul de grupaj.

Trebuie remarcat că tranzitul pe cale aeriană poate, de asemenea, să fie efectuat şi pe baza unei declaraţii de tranzit DAU (procedura normală de tranzit).

Aeroportul de încărcare este aeroportul de plecare, aeroportul de descărcare este aeroportul de destinaţie.

3.8.2. Procedura simplificată de nivelul 1

Articolul 111 din apendicele I al convenţiei

În procedura simplificată de nivelul I, o companie aeriană este autorizată să utilizeze manifestul (hârtie) de încărcare drept declaraţie de tranzit.

Articolul 444

RVC

Conţinutul manifestului aerian utilizat trebuie să corespundă modelului reluat în apendicele 3 din anexa 9 a Convenţiei privind aviaţia civilă internaţională.

Această simplificare este caracterizată de faptul că mărfuri plasate sub diferite proceduri de tranzit trebuie să figureze pe manifeste distincte care vor servi drept declaraţie de tranzit pentru fiecare procedură în parte. De exemplu, un zbor poate fi înscris prin trei manifeste:

1. manifestul încărcăturii comerciale (care acoperă toate mărfurile de la bordul avionului),

373

2. un manifest al încărcăturii servind drept declaraţie de tranzit şi care reia mărfurile ce circulă sub procedura T1 şi,

3. un manifest al încărcăturii servind drept declaraţie de tranzit şi care reia mărfurile ce circulă sub procedura T2F (sau T2*).

*) Acesta poate fi cazul în tranzitul comun.

3.8.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivelul 1

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu punctul 2.2., dacă în cele ce urmează nu se prevede altfel.

Cererea este depusă la autorităţile competente din ţara în care compania aeriană este stabilită.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

De fiecare dată cînd compania aeriană vrea să schimbe unul sau mai multe aeroporturi ea trebuie să depună o nouă cerere la autorităţile competente din ţara în care este stabilită.

AGENT ECONOMIC

Compania aeriană trebuie să prezinte în cererea sa următoarele informaţii:

1. forma manifestului,2. numele aeroporturilor de plecare vizate de procedură,3. numele aeroporturilor de destinaţie vizate de procedură.

374

VAMA

Procedura simplificată de nivelul 1:

Conţinutul autorizaţiei include:

- forma manifestului,

- numele aeroporturilor de plecare şi de destinaţie vizate de procedură,

- condiţiile de utilizare a simplificării, în special obligaţia de a folosi manifeste aeriene distincte pentru procedurile T1, T2* şi T2F.

*) Acesta poate fi cazul în tranzitul comun.

AGENT ECONOMIC

Compania aeriană trebuie să transmită autorităţii vamale din fiecare aeroport menţionat o copie certificată a autorizaţiei.

Autorizaţia pentru simplificarea de nivelul 1 este prezentată ori de cîte ori este solicitată de către biroul de plecare.

3.8.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivelul 1

Manifestul trebuie să conţină următoarele menţiuni:

statutul vamal al mărfurilor, „T1”, „T2*” sau „T2F”, după caz;

semnătura unui reprezentant abilitat al companiei aeriene, precum şi data;

numele companiei aeriene care transportă mărfurile;

numărul zborului;

375

data zborului; numele aeroportului de plecare (încărcare) şi al

aeroportului de destinaţie (descărcare)

şi pentru fiecare transport înscris în manifest există spaţiu pentru a comunica:

numărul scrisorii de transport aerian; numărul de colete; descrierea mărfurilor conform denumirii

comerciale uzuale cuprinzînd enunţurile necesare pentru identificarea acestora sau, dacă este cazul, menţiunea „consolidare” (echivalentă cu un grupaj), eventual sub o formă prescurtată. În acest caz scrisorile de transport aerian care privesc transporturile înscrise în manifest trebuie să conţină o descriere a mărfurilor conform denumirii lor comerciale uzuale care cuprind enunţurile necesare identificării acestora;

greutatea brută;

*) menţiunea “T2” se poate aplica manifestelor întocmite în procedura de tranzit comun.

În cazul în care compania aeriană nu are statutul de expeditor agreat, manifestul (manifestele) cu valoare de declaraţie (declaraţii) de tranzit se întocmeşte cel puţin în două exemplare şi se prezintă pentru viză autorităţilor vamale de pe aeroportul de plecare.

VAMA din aeroportul de plecare

Vizează manifestul sau manifestele cu numele şi ştampila biroului vamal, data vizei şi semnătura agentului vamal;

Păstrează o copie a manifestului (manifestelor).

La aeroportul de destinaţie, compania aeriană, în cazul în care nu are statut de destinatar agreat,

376

prezintă autorităţilor vamale mărfurile, precum şi manifestul (manifestele) cu valoare de declaraţie (declaraţii) de tranzit.

Pentru necesităţile controlului, biroul de destinaţie poate solicita prezentarea manifestului mărfurilor (sau a scrisorilor de transport aerian) pentru toate mărfurile descărcate.

Notă pentru Comunitate: mărfurile comunitare care nu sunt plasate sub regimul de tranzit comunitar intern (T2, T2F) pot circula liber către destinaţia lor comunitară în măsura în care nu există suspiciuni sau îndoieli în ceea ce priveşte statutul mărfurilor la sosirea pe aeroportul de destinaţie.

Mărfurile comunitare care au fost declarate la export şi care nu au fost plasate sub procedura de tranzit sunt identificate conform articolului 793, paragraful 5, din RVC (în general, prin menţiunea „Export” înscrisă cu roşu pe documentul de transport).

VAMA din aeroportul de destinaţie

Păstrează o copie a fiecărui manifest prezentat.

Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie nu returnează autorităţilor vamale din aeroportul de plecare exemplare ale manifestului. Încheierea procedurii de tranzit se efectuează pe baza unei liste lunare întocmită de compania aeriană.

AGENT ECONOMIC

377

Compania aeriană sau reprezentantul său pe aeroportul de destinaţie întocmeşte la începutul fiecărei luni o listă recapitulativă a manifestelor care au fost prezentate biroului vamal de destinaţie în cursul lunii precedente. Această listă trebuie să conţină următoarele elemente:

numărul de referinţă al fiecărui manifest; sigla corespunzătoare: T1, T2 sau T2F; numele (eventual abreviat) companiei aeriene care a transportat mărfurile; numărul zborului; data zborului.

Notă: pentru fiecare aeroport de plecare este întocmită o listă distinctă.

VAMA

Biroul de destinaţie vizează un exemplar al listei manifestelor, întocmită de către compania aeriană, şi îl trimite biroului de plecare.

Autorizaţia poate, de asemenea, să stipuleze că lista poate fi transmisă biroului de plecare chiar de către compania aeriană.

Biroul de plecare trebuie să urmărească dacă a primit listele prevăzute prin procedura simplificată de nivelul 1.

În cazul în care se constată nereguli privind informaţiile din manifestele înscrise în listă, biroul de destinaţie informează despre aceasta biroul de plecare, precum şi autoritatea care a emis autorizaţia, referindu-se în special la scrisorile de transport aerian (LTA) corespunzătoare mărfurilor care au făcut obiectul acestor constatări.

3.8.2.3 Cazuri particulare – nivelul 1

Scrisorile de transport aerian care acoperă mărfuri care circulă deja sub un regim de tranzit (document

378

de tranzit comunitar/ comun, carnet ATA, formular NATO 302, etc.) sunt reluate pe manifestul încărcăturii comerciale, dar nu trebuie să figureze pe manifestul cu valoare de declaraţie de tranzit. Scrisoarea de transport aerian referitoare la aceste mărfuri trebuie să facă referire la regimul de tranzit (numărul documentului, data şi biroul de plecare). Titularul regimului de tranzit este principalul obligat.

Diagrama prezentată în continuare exemplifică procedura simplificată de nivelul 1 în transportul aerian.

Procedura simplificată – nivelul I

379

Avion

Manifest pentru toate mărfurile de la bordul avionului

Compania aeriană întocmeşte 2 copii ale manifestelor distincte cu valoare de

declaraţie de tranzit pentru a fi vizate de autorităţile din aeroportul de plecare. Vama

păstrează o copie.

Manifestul T1 pentru mărfuri ne-comunitare

Compania aeriană prezintă o copie a fiecărui manifest autorităţilor din aeroportul de destinaţie.

3.8.3. Procedura simplificată de nivel 2

Manifestul T2F pentru mărfuri comunitare transportate la destinaţia din, venind din, sau între teritoriile

citate în articolul 340 c (1) din RVC

380

Articolul 112 din apendicele I al convenţiei

Articolul 445

din RVC

În procedura simplificată de nivelul 2, o companie aeriană este autorizată să utilizeze un singur manifest (electronic) încărcăturii drept declaraţie de tranzit pentru mărfurile plasate sub mai multe proceduri de tranzit.

Simplificarea de nivelul 2 poate fi acordată companiilor

aeriene care operează un număr semnificativ de zboruri între ţările AELS şi/sau Statele membre şi care utilizează sisteme electronice de schimb de date (EDI) pentru a transmite informaţiile între aeroporturile de plecare şi de destinaţie.

3.8.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 2

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu punctul 2.2., dacă în cele ce urmează nu se prevede altfel.

Cererea trebuie să fie depusă la autorităţile competente ale ţării în care compania aeriană este stabilită sau în care are biroul său regional.

AGENTUL ECONOMIC

Cererea trebuie să conţină următoarele informaţii:

1. forma manifestului;

2. descrierea activităţilor (importanţa traficului, tipul de legătură);

3. o listă a aeroporturilor de plecare vizate de procedură;

4. o listă a aeroporturilor de destinaţie vizate de procedură.

381

Dacă autorităţile competente din ţara căreia i-a fost adresată cererea se declară satisfăcute după examinarea acesteia, ele contactează, transmiţînd o copie a cererii, autorităţile competente din Statele membre ale Comunităţii şi/sau din ţările AELS de pe fiecare aeroport menţionat în cerere, cu scopul de a obţine acordul acestora.

382

În acelaşi timp, acestea solicită companiei aeriene să dea instrucţiunile necesare escalelor pe care le utilizează în diferite aeroporturi de destinaţie pentru ca acestea să contacteze autorităţile vamale din fiecare dintre aceste aeroporturi şi să le transmită un dosar privind manifestul şi tehnicile de schimb de date ce vor fi utilizate (de exemplu, SITA, PELICAN).

La primirea copiei cererii, autorităţile competente de destinaţie invită autorităţile vamale din aeroporturile lor să aştepte comunicarea dosarului menţionat mai sus. Autorităţile vamale din aeroporturile de destinaţie examinează împreună cu birourile locale ale companiei aeriene în cauză dacă sunt îndeplinite condiţiile de utilizare a procedurii simplificate de nivelul 2 (în special, sistemul de schimb electronic de date, accesul vămii la sistem, locul pentru controlul mărfurilor, locul pentru controlul evidenţelor companiei aeriene şi, dacă este cazul, calitatea reprezentantului acesteia).

La sfîrşitul acestei proceduri de consultare, autorităţile vamale ale aeroportului de destinaţie semnalează autorităţilor lor competente dacă acest aeroport este dotat sau nu cu echipamente care să permită utilizarea tehnicii de schimb de date propusă de către compania aeriană în cauză şi dacă această companie corespunde criteriilor enunţate mai sus.

În termen de 60 de zile de la primirea notificării, autorităţile competente din ţara de destinaţie informează autorităţile competente din ţara de plecare asupra acordării unei autorizări definitive sau condiţionale a cererii. Autorităţile competente din ţara căreia i-a fost adresată cererea acordă ulterior autorizaţia sub rezerva unor eventuale observaţii precizate de către ţara de destinaţie.

Dacă nu a fost primită nici o obiecţie în termen de 60 de zile de la data notificării, autorităţile vamale din

383

ţara de plecare acordă procedura simplificată de nivelul 2. În cazul în care autoritatea competentă a altei ţări îşi comunică refuzul de a acorda autorizaţia bazîndu-se pe cea de-a treia condiţie generală, ea va preciza motivele şi dispoziţiile juridice corespunzătoare infracţiunii comise. Autorităţile din ţara în care a fost făcută cererea nu vor elibera autorizaţia şi vor trebui să informeze compania aeriană asupra motivelor refuzului.

Autorităţile vamale ale biroului de plecare eliberează companiei aeriene o aprobare după modelul din anexa 8.6. Simplificarea se aplică zborurilor atît la sosire, cît şi la plecare.

Autorizaţia este valabilă în ţările interesate şi se aplică numai operaţiunilor de tranzit efectuate între aeroporturile în cauză.

Autorizaţia privind simplificarea de nivelul 2 este prezentată ori de cîte ori este solicitată de către biroul de plecare.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.

De fiecare dată cînd compania aeriană vrea să schimbe unul sau mai multe aeroporturi, ea trebuie să depună o nouă cerere la autorităţile competente din ţara în care este stabilită.

VAMA

Procedura simplificată de nivelul 2:

384

Conţinutul autorizaţiei (conform modelului prezentat în anexa 8.6.):

-numele aeroporturilor de plecare şi de destinaţie unde se aplică procedura;

-condiţiile de aprobare a utilizării manifestului unic informatizat cu valoare de declaraţie de tranzit.

3.8.3.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 2

Manifestul aerian este documentul emis de către o companie aeriană în momentul plecării aeronavei. El este documentul care atestă îmbarcarea efectivă a mărfurilor. Pe acest document se fac următoarele menţiuni:

în funcţie de articolele la care se face referire în manifest, sigla corespunzătoare „T1”, „T2”, „TF”, „TD”, „C”, „F”, sau „X” (a se vedea mai jos);

numele companiei aeriene care transportă mărfurile;

numărul zborului; data zborului; numele aeroportului de plecare (încărcare) şi de

destinaţie (descărcare).

şi pentru fiecare transport înscris în manifest trebuie să se comunice:

numărul scrisorii de transport aerian; numărul coletelor; descrierea mărfurilor conform denumirii lor

comerciale uzuale cuprinzînd enunţurile necesare pentru identificarea acestora sau, dacă este cazul, menţiunea „consolidare” (echivalentă cu un grupaj), eventual sub o formă prescurtată. În acest caz scrisorile de transport aerian care se referă la transporturile înscrise în manifest trebuie să conţină o descriere a mărfurilor conform denumirii lor comerciale uzuale cu enunţurile necesare

385

identificării acestora; greutatea brută.

Siglele „T1”, „T2”, „TF”, „TD”, „C”, „F”, sau „X” trebuie să fie utilizate pe manifest în felul următor:

Sigla Tranzit comun Tranzit comunitar

T1 Mărfuri plasate sub regimul de tranzit extern T1

Mărfuri plasate sub regimul de tranzit extern T1

T2 Mărfuri plasate sub regimul de tranzit intern T2

-

TF Mărfuri plasate sub regimul de tranzit intern T2

Mărfuri plasate sub regimul de tranzit comunitar intern

transportate la destinaţia de, provenind de la, sau între

teritoriile din articolul

340 c,,paragraful 1 din RVC

TD Mărfuri deja plasate sub un regim de tranzit*

Mărfuri deja plasate sub un regim de tranzit sau care sunt

transportate în cadrul regimului de perfecţionare activă, de

antrepozitare vamală sau de admitere temporară*

C

(echivalent cu T2L)

Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de

tranzit

Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit al

căror statut comunitar poate fi stabilit

F

(echivalent cu T2LF)

Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de

tranzit-

X Mărfuri comunitare pentru export care nu sunt plasate

sub un regim de tranzit

Mărfuri comunitare pentru export care nu sunt plasate sub un

regim de tranzit

(fără siglă) Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de

tranzit

Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit al

căror statut comunitar nu va

386

trebui să fie stabilit

* În astfel de cazuri, compania aeriană aplică şi sigla „TD” pe scrisoarea de transport aerian corespunzătoare, precum şi o menţiune privind procedura urmată, numărul de referinţă, data şi biroul care a emis documentul de tranzit sau de transfer. Trebuie subliniat că nu compania aeriană ci principalul obligat, care a semnat declaraţia de tranzit în cauză la plecare, este responsabil de procedura de tranzit.

Notă pentru Comunitate: În scopul de a facilita la maximum libera circulaţie a mărfurilor comunitare, indicarea statutului „C” pe manifest conferă mărfurilor o libertate de circulaţie către destinaţia lor comunitară în măsura în care compania păstrează în evidenţele sale comerciale de la aeroportul de plecare dovada statutului şi dacă nu există suspiciuni sau îndoiali suficientă în ceea ce priveşte statutul mărfurilor la sosirea pe aeroportul de destinaţie. Cu toate acestea, autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie au posibilitatea de a verifica statutul comunitar declarat, prin efectuarea de controale a posteriori corespunzătoare, pe baza unei analize de risc, şi să informeze, dacă este necesar, autorităţile vamale din aeroportul de plecare.

Exceptînd cazul în care reglementările naţionale prevăd o perioadă mai mare, compania aeriană păstrează dovezile statutului tuturor transporturilor în evidenţele sale comerciale timp de trei ani, plus perioada scursă de la începutul anului curent. Această arhivare poate fi realizată pe suport de hîrtie pe microfişe sau pe suport informatic.

Manifestul aeroportului de plecare care este transmis

387

prin sistem de schimb de date devine manifestul aeroportului de destinaţie.

Un exemplar al manifestului de schimb de date este prezentat, la cerere, autorităţilor vamale ale aeroportului (aeroporturilor) de destinaţie, dacă acest fapt nu a avut deja loc în timpul procesului de schimb de date.

Pentru nevoile controlului, biroul de destinaţie poate să ceară prezentarea de scrisori de transport aerian privind toate mărfurile înscrise în manifest.

Procedura de tranzit este considerată ca încheiată de îndată ce manifestul de schimb de date a fost prezentat biroului vamal din aeroportul de destinaţie şi mărfurile i-au fost puse la dispoziţie.

Autorităţile vamale din aeroportul de plecare efectuează prin sistemul de audit controale ulterioare în sistemul de schimb de date pe baza unei analize de risc.

Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie efectuează controale prin sistemul de audit, pe baza unei analize a nivelului de riscuri întâlnite şi, dacă este necesar, transmit pentru control autorităţilor vamale din aeroportul de plecare informaţii despre manifestele primite prin schimb de date. Acest control se efectuează utilizînd documentul TC21A (cf. anexei 8.7. din partea IV, capitolul 5).

Compania aeriană este obligată să notifice autorităţilor vamale orice infracţiune sau neregulă constatată la aeroportul de destinaţie, mai ales cele constatate ca urmare a controalelor efectuate, şi pe baza raportului său din activitate (excedent sau deficit) referindu-se în special la scrisorile de transport aerian privind mărfurile care au făcut

388

obiectul acestor constatări.

Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie notifică autorităţilor vamale din aeroportul de plecare, precum şi autorităţii care a emis autorizaţia, de îndată ce este posibil, orice infracţiune sau neregulă, referindu-se, în special, la scrisorile de transport aerian privind mărfurile care au făcut obiectul acestor constatări.

Autorităţile vamale trebuie să aibă în permanenţă acces la informaţiile conţinute în sistemele informatice ale companiilor aeriene beneficiind de procedura simplificată.

Diagrama redată în continuare este o ilustrare a procedurii simplificate de nivelul 2 pe cale aeriană.

Procedura simplificată – nivelul 2

389

Avion

Compania aeriană întocmeşte manifestul electronic cu valoare de declaraţie de tranzit şi, dacă se cere, furnizează o copie pe suport de hîrtie autorităţilor vamale din aeroportul de plecare.

Manifestul avionului pentru toate mărfurile

T1 (mărfurile plasate sub regimul de tranzit comunitar extern)

TF (mărfurile plasate sub regimul de tranzit comunitar intern în baza articolului 340 c, paragraful 1, din RVC

TD (mărfurile plasate deja sub regimul de tranzit)

C (mărfurile comunitare care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit şi al căror statut comunitar poate fi stabilit)

X (mărfurile comunitare pentru export care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit)

Compania aeriană se asigură că manifestul electronic este disponibil pentru autorităţile din aeroportul de destinaţie şi, dacă este necesar, furnizează o copie pe suport de hîrtie autorităţilor din aeroportul de plecare

3.8.3.3. Nivelul 2 – cazuri particulare (utilizarea codului C)

390

În cazul în care procedura de tranzit simplificată de nivelul 2 este utilizată pentru transportul mărfurilor în regimul de tranzit, utilizarea codului C pentru transporturile de mărfuri comunitare pe cale aeriană este următoarea.

1. Exemplul IE.M.--------- E.M.

Codul ce trebuie utilizat este, indiscutabil, codul C (pentru mărfurile al căror statut comunitar poate fi determinat).

2. Exemplul II (tranzit comun)E.M.--------- AELS

Codul ce trebuie utilizat este, indiscutabil, codul T2.

3. Exemplul IIIAvionul A Avionul B

E.M.-------------- AELS -------------- E.M.

(fără transbordare)

În acest caz, este admisă utilizarea codului C.

4. Exemplul IV

Avionul A Avionul B

E.M.-------------- AELS -------------- E.M.

(cu transbordare)

În acest caz trebuie să fie respectate următoarele principii:

-pentru avionul A

LTA este emisă în acelaşi mod ca pentru un zbor direct între două State membre,

manifestul indică aeroportul E.M. de plecare (încărcare), aeroportul de destinaţie al zborului (AELS) şi aeroportul final E.M. de destinaţie (descărcare),

391

transbordarea din avionul A în avionul B se efectuează, în mod normal, într-un termen de cîteva ore sub controlul vamii;

-pentru avionul B

nici o LTA suplimentară nu este necesară, noul manifest indică aeroportul de plecare AELS

(încărcare), aeroportul iniţial E.M. de plecare (încărcare) şi aeroportul final E.M. de destinaţie (descărcare).

Consecinţe pentru codificare.

Dacă ne referim la explicaţiile din exemplul de mai sus, este evident că mărfurile în cauză circulă sub acoperirea unui contract de transport unic. În plus, autorităţile competente din Statul membru de destinaţie finală dispun de toate informaţiile necesare pentru a determina punctul precis de plecare (încărcare).

Toate codurile sunt disponibile pentru utilizare de către companiile aeriene din AELS abilitate să folosească procedura. Important este ca pe aeroportul de plecare (încărcare) să fie aplicat codul corect, ca acesta să nu fie modificat de către o altă companie aeriană şi să fie disponibil pe aeroportul de destinaţie (descărcare).

CONCLUZIE

Codul „C” (echivalent cu T2L) trebuie să fie utilizat după cum urmează:

avionul A „C” avionul B „C”

E.M.-------------- AELS -------------- E.M.

(cu transbordare)

cu condiţia ca:

392

să fie clar că, o dată ce codul a fost stabilit de către compania aeriană în cauză pe aeroportul de plecare (încărcare), acesta nu poate fi modificat de către o altă companie aeriană,

sistemele de schimb de date ale companiilor aeriene să poată fi adaptate în mod corespunzător şi să ofere asigurările necesare pentru evitarea abuzurilor, şi

condiţiile vizate în exemplul IV, avionulul A, să fie respectate.

3.8.3.477 Situaţia specifică nivelului 2 (reintroducerea mărfurilor transbordate pe teritoriul Comunităţii)

Pot apărea două situaţii în ceea ce priveşte transbordarea aeriană sub acoperirea nivelului 2 al procedurii simplificate:

I. Atunci când nu s-a schimbat mijlocul de transport, mărfurile pot fi transbordate şi au codul „C”, în acord cu prevederile punctului 4 şi cu „concluziile” paragrafului 3.8.3.3. de mai sus.

II. La reintroducerea pe teritoriul Comunităţii, mărfurile vor fi eliberate imediat sau vor fi plasate sub un regim vamal.

III. Atunci când s-a făcut o schimbare a modului de transport de pe cale rutieră, ferată sau maritimă, pe cale aeriana, AWB va fi emisă de către o ţară AELS. Acel document va putea avea codul „C” având menţiunea documentului de tranzit precedent. Oricum, ţările EFTA au afirmat că nu garantează transportul considerat „export”, marcat cu rosu, atunci cand acesta se aplica.

În asemenea situaţii, ar fi prudent să se colecteze TVA-ul şi taxele interne, cu exceptia cazului in care destinatarul poate prezenta documentele cerute (prin prezentarea unei facturi cu numarul de inregistrare

77 Modificat prin Modificarea nr.5

393

TVA al expeditorului si destinatarului în acord cu prevederile Directivei 77/388/EEC sau prin prezentarea documentului administrativ de insotire in conformitate cu prevederile Directivei 92/12/EEC) sau printr-un control ulterior al documentului.

3.8.4. Cazuri speciale (Nivelul 1 / Nivelul 2)

3.8.4.1. Grupaj („consolidare”)

Există două feluri de grupaje aeriene:

1.grupajul efectuat de către compania aeriană: în acest caz, compania aeriană este cea care precizează statutul mărfurilor pentru fiecare rînd al manifestului;

2. grupajul care face obiectul unui contract între expeditor şi cel care realizează grupajul: acest contract este denumit „House Air Waybill” (LTAF).

Transportul aerian al grupajului, luat în totalitate, se efectuează sub acoperirea unui contract între cel care realizează grupajul şi compania aeriană. Acest contract este denumit scrisoare de transport aerian mamă (LTAM- „Master Air Waybill”).

În plus, grupajul face obiectul unui manifest de grupaj care este o listă analitică a transporturilor incluse în grupaj, cuprinzînd menţiuni asupra scrisorilor de transport aerian fiice (LTAF – „House Air Waybill”) corespunzătoare fiecărui transport. Prin urmare, trebuie să se facă o deosebire între manifestul de grupaj şi manifestul de încărcare al companiei aeriene, care are valoare de declaraţie de tranzit.

În cazul în care o companie aeriană, în acord cu procedurile simplificate de tranzit de nivelele 1 şi 2, efectuează un transport pe baza unei LTA mamă

394

(„Master Air Waybill”), i se permite să ignore conţinutul LTA fiice („House Air Waybill”) care au fost pregătite de către cel care a realizat grupajul. În acest caz, compania aeriană poate accepta grupajele de transport sub procedurile de nivelele 1 sau 2 în măsura în care:

cel care realizează grupajul se obligă să păstreze dovada statutului transporturilor individuale la nivelul LTAF,

manifestele grupajului conţin informaţiile specificate în apendicele 3 din anexa 9 a Convenţiei privind Aviaţia civilă internaţională,

de la plecare până la sosire LTAF-urilor (House Air Waybills) să fie disponibile pentru efectuarea controalelor vamale,

manifestele de grupaj menţionează statutul potrivit pentru fiecare articol în parte, după cum se vede în continuare,

statutul cel mai înalt care figurează în manifestul de grupaj este notificat companiei aeriene. Ordinea statutului este T1, T2, T2F (TF), TD, C, F, X.

Siglele ”T1”, ”T2”, ”TF”, ”TD”, ”C”, ”F” si „X” trebuie indicate pe manifest în felul următor :

Sigla Tranzit comun Tranzit comunitarT1 mărfuri plasate sub

regim de tranzit extern T1

mărfuri plasate sub regim de tranzit extern T1

T2 mărfuri plasate sub regim de tranzit intern

--

395

T2T2F(TF) mărfuri plasate sub

regim de tranzit intern T2

mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar intern transportate la destinaţie de, provenite din, sau între teritorii cuprinse in art. 340 quater, paragraf 1 al RVC

TD mărfuri plasate deja sub un regim de tranzit*

mărfuri plasate deja sub un regim de tranzit sau care sunt transportate în cadrul regimului de perfecţionare activă, antrepozit vamal sau admitere temporară*

C (echivalent cu T2L)

mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit al căror statut comunitar poate fi stabilit

F(echivalent cu T2LF)

mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

--

X mărfuri comunitare la export care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

mărfuri comunitare la export care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

(fără siglă) mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit al căror statut comunitar nu va putea fi stabilit

*În timp ce mărfurile, care sunt deja plasate sub o procedură de tranzit (de exemplu: tranzit comunitar, carnet TIR, carnet ATA, formular NATO 302, etc.) sunt reluate în grupaj, care trebuie să poarte codul „TD” în faţa articolului corespondent; mai mult, LTAF-urile trebuie să poarte codul „TD” şi să indice tipul procedurii utilizate, precum şi numărul, data şi numele biroului de plecare al declaraţiei de tranzit.

Atunci când compania aeriană face uz de procedura simplificată de nivel 1, ea trebuie să includă grupajul, sub codul „consolidare” sau abrevierea lui în manifestul aerian al cărui statut corespunde statutului superior (în ordinea următoare: T1, T2, T2F) ce figurează în manifestul grupajului.

Exemplu:Dacă manifestul grupajului conţine mărfurile T1, T2, T2F, acest manifest trebuie reluat în manifestul

396

aerian T1.

În timp ce compania aeriană este autorizată să facă uz de manifestul de schimb conform cu procedura simplificată de nivel 2, codul „consolidare” sau o menţiune prescurtată este suficientă.

Cazurile următoare sunt exemple de grupaj în cadrul procedurii simplificate de nivel 1 şi 2.

Procedura simplificată de nivel 1

Manifestul incărcăturii(declaraţie de tranzit)

Nr.1 ..<<portant>> ..T1Nr.4.. <<portant>> ..T1

Manifestul incărcăturii(declaraţie de tranzit)

Nr.2 .. <<portant>> ..T2F397

Nota: Manifestele 3 şi 5 nu vizează procedurile de tranzit (nr.3) sau procedurile de tranzit pentru care principalul obligat este declarantul (nr.5).

Procedura simplificată de nivel 2

1Manifest de grupajTrimitere….T1Trimitere….TDTrimitere….CTrimitere….X

4 Manifest de grupaj

Trimitere….T2FTrimitere….TDTrimitere….T1Trimitere….C

3 Manifest de grupaj

Trimitere….CTrimitere….X

2 Manifest de grupaj

Trimitere….TDTrimitere….CTrimitere….T2F

5 Manifest de grupaj

Trimitere….TDTrimitere….CTrimitere….X

398

Toate manifestele de grupaj, LTAF-urile şi manifestul aerian trebuie prezentate la solicitarea autorităţilor competente din aeroportul de plecare.

Toate manifestele de grupaj, LTAF-urile şi manifestul aerian trebuie, la cerere, să fie prezentate autorităţilor competente din aeroportul de destinaţie. Autorităţile abilitate exercită controalele corespunzătoare ale marfurilor pe baza informaţiilor conţinute în manifestele grupajului.

În afara cazurilor în care se utilizează codificarea „TD” (procedura simplificată de nivel 2), compania

Manifest de grupaj(declaraţie de tranzit)Nr. 1 ….<<portant>>..T1Nr. 2 ….<<portant>>..TFNr. 3 ….<<portant>>...CNr. 4….<<portant>>…T1Nr. 5….<<portant>>…TD

1Manifest de grupaj

Trimitere……T1Trimitere……TD Trimitere……C Trimitere……X

2Manifest de grupaj

Trimitere……TDTrimitere……C Trimitere……TF

3Manifest de grupaj

Trimitere……C Trimitere……X

4Manifest de grupaj

Trimitere……TFTrimitere……TD Trimitere……T1Trimitere……C

5Manifest de grupaj

Trimitere……TDTrimitere……C Trimitere……X

399

aeriană acţionează atât în calitate de principal obligat şi este responsabil în întregime pentru toată operaţiunea, în cazul unor nereguli. Legăturile dintre compania aeriană şi cel care grupează (mărfurile) pun în evidenţă clauzele contractuale private de ordin comercial.

Schema exemplificativă

O schemă exemplificativă a grupajului aerian este reprodusă în anexa 8.7.

3.8.4.2. Transport efectuat de companii de curierat expres

Când compania de curierat expres este ea însăşi transportatoare, acţionând ca o companie aeriană, ea poate cere să poată beneficia de procedurile simplificate de la nivelul 1 şi 2 descrise la punctele 3.8.2 şi 3.8.3.

Cererea acordării procedurii simplificate a nivelului 2 trebuie să fie introdusă în măsura în care acest lucru e posibil în ţările unde se află platforma hub a companiei de curierat expres.

Pentru transportul de mărfuri în exclusivitate comunitare, companiile de curierat expres nu mai trebuie să întocmească manifestul în scopuri vamale, nici să identifice statutul vamal al mărfurilor.

Dimpotrivă, pentru transportul mărfurilor ce intră în raza de aplicaţie a regimului de tranzit, compania de curierat expres respectivă este supusă dispoziţiilor de regim simplificat de tranzit şi care se aplică companiilor aeriene.

Atunci când compania de curierat expres actionează în calitate de companie aeriană autorizată, să utilizeze procedura simplificatăde nivel 1 ea întocmeşte după caz manifeste distincte pentru mărfuri conform statutului lor vamal.

400

Atunci când compania de curierat expres actionează ca o companie aeriana autorizată să folosească procedura simplificată la nivelul 2, ea trebuie să întocmească un manifest şi să figureze în faţa fiecărui articol statutul vamal al mărfurilor.În cazul în care două sau mai multe companii de curierat expres utilizează împreună un avion în sistem charter, fiecare companie trebuie să acţioneze ca o companie aeriană.

Atunci când compania de curierat expres nu actionează ca o companie aeriana, ci încredinţează transportul unei companii aeriene, atunci pot să apară două cazuri : Dacă o LTA acoperă o singură expediere,

compania de curierat expres trebuie să indice statutul vamal al expedierii pe LTA  (scrisoare de trăsură aeriană);

Dacă o LTA acoperă mai multe expedieri, regulile aplicabile sunt cele ale grupării aeriene, aşa cum apar definite la punctul 3.8.4.1.

În cazurile în care expedierile expres sunt transportate cu un curier ce călătoreşte la bord (on board air courier), principiile care se vor reţine sunt următoarele :a) curierul călătoreşte ca un pasager obişnuit ;b) expediţiile expres sunt reluate într-un manifest al

companiei de curierat expres.c) compania aeriană transportă expedierile ca

bagaje în plus, depozitate de obicei în partea din avion rezervată pentru bagaje;

d) bagajele în plus nu apar în manifestul companiei aeriane ;

e) articolul 323 din RVC nu se aplică în cazul acestor expedieri.

Ca o măsură de simplificare supusă autorizării, companiile de curierat expres pot utiliza manifestele lor ca liste de încărcătură, conform articolului 62 din apendicele I al conventiei/articol 385 din RVC (a se

401

vedea punctul 3,2).

În cazul în care companiile de curierat expres transportă marfuri pe cale terestră, ele pot utiliza manifestele lor ca liste de încărcătură, conform cu punctul 3.8.4.2.

3.9 Mărfuri transportate pe cale maritimă

Acest punct este împărţit după cum urmează : introducere (punctul 3.9.1.) procedura simplificată la

nivelul 1 (punctul 3.9.2) procedura simplificată la

nivelul 2 (punctul 3.9.3) cazuri particulare (punctul

3.9.4)

3.9.1 Introducere

Tranzitul comunitar pe cale maritimă este obligatoriu pe liniile regulate autorizate (a se vedea partea a II-a pentru informaţii mai ample despre liniile regulate autorizate).

Procedura normală de tranzit, efectuată prin prezentarea de DAU-ului (exemplarele nr.1, 4 si 5) este cerută împreună cu constituirea unei garanţii.

Procedurile de tranzit simplificate (la nivelul 1 si 2) sunt disponibile pentru companiile maritime ce operează pe o linie regulată autorizată şi care corespund condiţiilor enumerate la punctele 3.9.2 sau 3.9.3 (ca supliment la condiţiile generale, a se vedea punctul 2.1).

402

Simplificarea presupune utilizarea manifestului de încărcătură ca document de tranzit, ori separat pentru fiecare categorie de mărfuri (nivelul 1), ori pentru toate categoriile de mărfuri plasate în tranzit (nivelul 2).

Din punct de vedere conceptual, manifestul de încărcătură folosit ca declaraţie vamală de tranzit, diferă de manifestul de încărcătură comercial sau de manifestul de grupaj.

Articolul 446 din

RVC

În virtutea dispoziţiilor privind tranzitul, companie maritimă devine atunci principalul factor responsabil şi poate efectua formalităţile de tranzit prin folosirea manifestului ca declaraţie de tranzit.Atunci când compania aeriană foloseşte procedura simplificată, ea nu mai trebuie să furnizeze o garanţie.Portul de plecare este portul de încărcare, portul de destinaţie este portul de descărcare.

3.9.2 Procedura simplificata de nivel 1

Articolul 447 din

RVC

În procedura simplificatā de nivel 1, o companie maritimă este autorizată să folosească manifestul de încărcătură ca declaraţie de tranzit.

Această simplificare este caracterizată de faptul că atunci când operaţia de transport se referă în acelaşi timp la mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar extern (T1) si la mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar intern (T2F), aceste mărfuri trebuie să figureze în manifeste separate. În plus, mai este si manifestul de încărcătură comercial si care cuprinde toate mărfurile de pe vas.

3.9.2.1. Autorizarea procedurii simplificate de

403

nivel 1

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu punctul 2.2, cu excepţia cazului în care apar indicaţii diferite în cele ce urmează :

Compania maritimă care doreşte să folosească procedura simplificată de nivel 1 trebuie să facă în acest sens o cerere pe lângă autorităţile competente din ţara unde este stabilită.

Autorităţile vamale eliberează o autorizaţie conformă cu modelul de la anexa 8.8.

Pentru rezilierea si revocarea sau modificarea autorizaţiei, a se vedea punctul 2.3.De fiecare dată când compania maritimă vrea să schimbe unul sau mai multe porturi, ea trebuie să depună o noua cerere pe langă autorităţile competente ale tării în care ea este stabilită.

AGENT ECONOMIC

Compania maritimă trebuie să prezinte informaţia următoare în cerere :0. forma manifestului,1. numele porturilor de plecare la care se referă procedura,2. numele porturilor de destinaţie la care se referă procedura.

VAMA

Conţinutul autorizaţiei (conform cu anexa 8.8) :

forma manifestului numele porturilor de plecare si de destinaţie la care se referă procedura, condiţii de folosire a simplificării, incluzând si condiţia folosirii de manifeste

separate pentru procedura T1 şi procedura T2F.

AGENT ECONOMIC

404

Compania maritimă trebuie să transmită o copie certificată a autorizaţiei la autoritatea vamală din fiecare port menţionat.

Autorizaţia de simplificare de nivel 1 este prezentată la fiecare cerere a biroului de plecare.

3.9.2.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 1

Manifestul trebuie să cuprindă urmatooarele menţiuni : statutul vamal al mărfurilor « T1« sau « T2F«, semnătura unui reprezentant abilitat al companiei

maritime precum şi data, numele si adresa completa a companiei maritime

respective, identitatea vasului, locul încărcării, locul descārcārii,

precum si, pentru fiecare expediere : referirea la conosamentul maritim, numărul, natura, marcile şi numerele de

identificare ale coletelor, descrierea mărfurilor după denumirea lor

comercială uzuală cuprinzând enunţurile necesare pentru identificarea lor,

masa brutto în kilograme şi, dacă este cazul, numerele de identificare ale

containerelor

Atunci când compania maritimă nu are statut de expeditor agreat, manifestul echivalent declaraţiei de tranzit este întocmit în două exemplare cel puţin şi este prezentat pentru viză la autorităţile vamale din portul de plecare (portul de încărcare).

VAMA din portul de plecare

405

Vizează manifestul sau manifestele având numele si ştampila biroului vamal, data vizei si semnătura agentului vamal ;Pastreză o copie a fiecărui manifest.

În portul de destinaţie (portul de descărcare), compania maritimă, atunci când nu are statut de destinatar agreat, prezintă mărfurile precum si manifestele echivalând cu declaraţia de tranzit, la autoritaţile vamale.

Din motive de necesitate a controlului, biroul de destinaţie poate cere prezentarea manifestelor (sau a conosamentelor maritime) şi care se referă la toate mărfurile descărcate.

Mărfurile comunitare care nu sunt plasate sub regim de tranzit comunitar intern (T2F) pot circula liber spre destinaţia lor comunitară în măsura în care nu există suspiciune sau îndoială rezonabilă în ce priveşte statutul mărfurilor la sosirea în portul de destinaţie.

Mărfurile comunitare la export care nu au fost plasate sub procedura de tranzit sunt identificate conform articolului 793, paragraful 5 al RVC (in general, prin menţiunea « Export« cu roşu pe titlul de transport).

VAMA din portul de destinaţie

O copie a fiecărui manifest prezentat este păstrată.

Autorităţile vamale din portul de destinaţie nu mai trimit exemplare ale manifestului la autorităţile vamale din portul de plecare. Lichidarea procedurii de tranzit se face pe baza unei liste lunare stabilită de compania maritimă.

OPERATOR

406

Compania maritimă sau reprezentantul său în portul de destinaţie întocmeşte la începutul fiecărei luni o listă recapitulativă a manifestelor care au fost prezentate la biroul vămii de destinaţie în cursul lunii precedente.Această listă trebuie să reia elementele următoare:

numărul de referinţa al fiecărui manifest, sigla adecvată T1 sau T2F numele (eventual prescurtat) al companiei maritime care a transportat

mărfurile, data transportului maritim.

Nota: o listă separată este stabilită pentru fiecare port de plecare.

VAMA

Biroul de destinaţie vizează un exemplar de pe lista pregatită de compania maritimă şi o trimite la biroul de plecare.

Autorizaţia poate să prevadă de asemenea că această companie maritimă să procedeze ea însăşi la transmiterea listei la biroul de plecare .

Biroul vamal de plecare trebuie să se asigure că a primit listele prevăzute prin procedura simplificată de nivel 1.

În cazul în care se constată nereguli în funcţie de manifestele care figurează în listă, biroul vamal de destinaţie informează biroul vamal de plecare cât şi autoritatea care a eliberat autorizaţia, făcând referire mai ales la conosamentele maritime care se referă la mărfurile care au condus la aceste constatari.

Diagrama de mai jos reprezintă procedura simplificată maritimă de nivel 1

Procedura simplificata – nivel 1

407

3.9.2.3. Exemple

Nava

Manifest pentru toate mărfurile aflate la bordul navei

Compania maritimă întocmeşte câte 2 exemplare după fiecare tip de manifest ca declaraţie de tranzit pentru viza autorităţilor vamale din portul de plecare.Biroul vamal de plecare reţine un exemplar .

Manifest T1 pentru mărfuri necomunitare

Manifest T2F pentru mărfuri comunitare transportate la destinaţie de , provenite de la,

sau între teritoriile cuprinse în art. 340 C, paragraful 1, din RVC.

Compania maritimă prezintă o copie a fiecărui manifest autorităţilor vamale din portul de destinaţie .

Biroul vamal reţine un exemplar .

Manifest T1 pentru mărfuri necomunitare

408

Exemplul nr.1

Ruta Dunkerque-Rotterdam pe o linie regulată autorizată

- În procedură normală de tranzit: garanţie obligatorie

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru mărfurile necomunitare. O declaraţie de tranzit T1 (exemplarele 1,4 şi 5 ale DAU ) este emisă cu constituirea garanţiei .

409

Un document de însoţire specific (DAI) este utilizat pentru mărfurile comunitare purtătoare de accize

Notă: mărfurile comunitare se află în liberă circulaţie şi nu se utilizează regimul de tranzit comunitar. Aceste mărfuri se află înscrise în manifestul încărcăturii.

- În procedură simplificată de tranzit de nivel 1 : fără garantare

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru mărfurile necomunitare. Un manifest (separat) purtând sigla T1 este întocmit ca declaraţie de tranzit.Un document specific de însoţire (DAI) este utilizat pentru mărfurile comunitare purtătoare de accize.

Notă: mărfurile comunitare se află în liberă circulaţie şi nu se utilizează regimul de tranzit comunitar. Aceste mărfuri se află înscrise în manifestul încărcăturii.

Exemplul nr. 2

Ruta Le Havre/Fort de France pe o linie regulată autorizată

- În procedură normală de tranzit : garanţie obligatorie

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu :

pentru mărfurile necomunitare: O declaraţie de tranzit ( exemplarele 1,4 şi 5 ale DAU) este emisă, cu constituire a garanţiei .

pentru mărfurile comunitare (inclusiv cele purtătoare de accize): un document T2F (exemplarele 1,4 şi 5 ale DAU) este emis, cu constituirea garanţiei.

- În procedură simplificată de nivel 1: fără garantare

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru:

410

mărfurile necomunitare: Un manifest (separat) purtând sigla T1 este întocmit ca declaraţie de tranzit pentru mărfurile necomunitare.

anumite mărfuri comunitare (inclusiv cele purtătoare de accize): un manifest (separat) purtând sigla T2F este întocmit ca de declaraţie de tranzit pentru mărfurile comunitare.

3.9.3. Procedura simplificată de nivel 2

Articolul 448 din RVC

În procedura simplificată de nivel 2, o companie maritimă este autorizată să utilizeze un singur manifest de încărcătură (tipărit sau în format electronic) ca declaraţie de tranzit pentru mărfurile plasate sub mai multe proceduri de tranzit.

Companiile maritime internaţionale care sunt stabilite sau înregistrate in Comunitatea Europeană şi care efectuează un număr semnificativ de curse între statele membre pot fi abilitate să utilizeze procedura simplificată de nivel 2 .

3.9.3.1. Autorizarea procedurii simplificate de nivel 2

Procedura de autorizare trebuie să fie conformă cu punctul 2.2 în afara cazului în care nu se indică altfel mai jos.

Cererea de acordare trebuie depusă pe lângă autorităţile vamale ale ţării din comunitare sau din AELS în care compania maritimă îşi are sediul sau dispune de un birou regional .

AGENT ECONOMIC

Cererea trebuie să conţină următoarele informaţii:

1. forma manifestului ,2. descrierea activităţilor (importanţa traficului, tipul legăturii) ,3. o lista a porturilor de plecare prevăzute în procedură,

411

4. o lista a porturilor de destinaţie prevăzute în procedură .

După analiza cererii, în cazul favorabil, autorităţile competente ale ţării îşi dau acordul transmiţând copia cererii administraţiilor competente ale ţărilor membre ale Comunităţii pentru fiecare port menţionat în cererea companiei în vederea obţinerii acordurilor acestora .

În acelaşi timp, ele cer companiei maritime să dea instrucţiunile necesare in toate escalele pe care le exploatează în diferitele porturi de destinaţie , incât acestea să ia legătura cu autorităţile vamale din fiecare port şi să le comunice un dosar despre manifestul utilizat .

La primirea copiei cererii , autorităţile competente de destinaţie invită autorităţile vamale din porturile lor în vederea comunicării dosarului susmenţionat . Autorităţile vamale din porturile de destinaţie examinează împreună cu birourile locale ale companiei maritime în cauză dacă condiţiile de utilizare ale procedurii simplificate de nivel 2 sunt îndeplinite .

La sfârşitul acestei proceduri de consultare autorităţile vamale din portul de destinaţie semnalează propriilor autorităţi competente dacă această companie corespunde criteriilor enunţate mai sus.

În cele 60 de zile ce urmează recepţiei primirii autorităţile competente din ţara de destinatie informează autorităţile competente din ţara de plecare de acordarea unei autorizări definitive sau condiţionate a cererii . Autorităţile competente ale ţării de origine acordă îndată autorizaţia sub rezerva unor eventuale observaţii precizate de ţara de destinaţie.

412

Dacă nu se primeşte nici un fel de obiecţiuni în cele 60 de zile de la data notificării autorităţile vamale din ţara de plecare acordă procedura simplificată de nivel 2. Dacă autoritatea competentă a unei alte ţări semnalează un refuz al autorizării, bazat pe a – 3 - a conditie generală, ea indică motivele şi dispoziţiile juridice corespunzătoare infracţiunii comise. Autorităţile ţării în care s-a depus cererea nu vor acorda autorizaţia şi vor trebui să informeze compania maritimă despre motivele refuzului.

Autorităţile vamale ale biroului din portul de plecare înmânează o agreere companiei maritime care îi permite utilizarea procedurii simplificate de nivel 2. Simplificarea se aplică transporturilor atât la sosire cât şi la plecare.

Autorizatia este valabilă în ţările membre şi se aplică numai operaţiunilor de tranzit comunitar efectuat între porturile la care s-a făcut referire.

Autorizatia simplificării de nivel 2 este prezentata la toate cererile biroului de plecare.

Dacă compania maritimă doreşte să utilizeze un manifest în format electronic, procedura de autorizare a procedurii simplificate pentru transport aerian de nivel 2 (vezi punctul 3.8.3.) se aplică mutatis mutandis.

Pentru rezilierea şi revocarea sau modificarea autorizaţiei vezi punctul 2.3

De câte ori compania maritimă doreşte să schimbe unul sau mai multe porturi ea trebuie să depună o nouă cerere pe lângă autorităţile competente ale ţării în care ea este stabilită.

413

VAMA

Conţinutul autorizatiei (conform anexei 8.8):

- denumirea porturilor de plecare si de destinatie prevazute in procedura- conditii de utilizare a unui manifest unic (pe suport hartie sau in format

electronic) avand valoarea unei declaratii de tranzit .

3.9.3.2. Utilizarea procedurii simplificate de nivel 2

Compania maritimă indică următoarele informaţii pe manifest :

În faţa articolelelor în cauză prevăzute, sigla corespunzătoare : „T1”;”TF”;”TD”;”C” SAU „X” (a se vedea mai jos)

semnătura unui reprezentat abilitat al companiei maritime precum şi data,

numele şi adresa completă a companiei maritime care transportă mărfurile,

identitatea navei, locul de încărcare şi locul de descărcare

de asemenea pentru fiecare trimitere:

referinţa la conosamentul maritim , numărul, natura, mărcile şi numerele de identificare

ale coletelor, descrierea mărfurilor după denumirea lor uzuală

conţinând enunţurile necesare pentru identificarea lor,

greutatea brută (în Kg.) şi dacă e cazul, numerele de identificare ale

containerelor

Siglele „T1”; „T2”, ”TF”;”TD”;”C”, „F” şi „X” vor fi indicate pe manifest în felul următor:

Sigla

414

T1 mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar extern T1

TF mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar intern transportate la destinaţie, de la, sau între teritorii cuprinse in art. 340 C, paragraf 1 al RVC

TD mărfuri deja plasate sub un regim de tranzit sau care sunt transportate în cadrul regimului de perfecţionare activă, de antrepozitare vamală sau de admitere temporară *

C (echivalent cu T2L)

mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit al căror statut comunitar poate fi stabilit

X mărfuri comunitare la export care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit

Fără siglă mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub o procedura de tranzit si al căror statut comunitar trebuie să fie stabilit

* în acest caz compania aeriană aplică şi sigla “TD” pe conosamentul corespunzător, o referinţă la procedura urmată, numărul de referinţă, data şi biroul emitent al documentului de tranzit sau de transfer. Trebuie remarcat că nu compania maritimă ci principalul obligat care a semnat declaraţia de tranzit în cauză la plecare este responsabil de procedura de tranzit

Dacă compania maritimă nu are statut de expeditor agreat, manifestul avand valoare de declaraţie de tranzit este prezentat în cel puţin două exemplare pentru a fi vizat de către autorităţile vamale la portul de plecare (portul de încărcare).

VAMA din portul de plecare

Vizează manifestul, manifestele cu numele şi ştampila biroului vamal, data vizei şi semnătura agentului vamal ;Păstrează o copie a fiecărui manifest sau Cere o copie pe hârtie a manifestului electronic.

Regimul de tranzit comunitar este considerat încheiat în momentul prezentării manifestului şi mărfurilor la autorităţile vamale din portul de destinaţie.

Cu scopul de a facilita la maxim libera circulaţie a

415

mărfurilor comunitare, indicatorul de statut «C» pe manifest conferă mărfurilor o libertate de circulaţie spre destinaţia lor comunitară în măsura în care compania păstrează în documentele sale comerciale la portul de plecare dovada statutului şi faptul că nu există suspiciuni sau îndoieli rezonabile în ceea ce priveşte statutul mărfurilor în momentul sosirii la portul de destinaţie.Totuşi, autorităţile vamale din portul de destinaţie au posibilitatea să verifice statutul comunitar declarat, prin controale de rigoare a posteriori, pe baza unei analize a riscurilor, şi referindu-se dacă este nevoie la autorităţile vamale din portul de plecare.

Exceptând cazul în care legile naţionale prevăd o perioadă mai lungă, compania maritimă păstrează menţiunile statului pentru toate trimiterile în documentele sale comerciale timp de trei ani întregi, plus perioada care a trecut de la începutul anului în curs. Această arhivare poate să fie realizată pe hârtie, pe microfişe sau pe suport informatic.

Compania maritimă este obligată să anunţe autorităţilor vamale orice neregulă sau infracţiune constatată la portul de destinaţie, mai ales în urma controalelor pe care le-a efectuat şi pe baza raportului activităţii sale (excedent sau deficit), referindu-se mai ales la conosamentele maritime raportate la mărfurile care au generat aceste constatări.

Biroul vamal de destinaţie anunţă, într-un timp rezonabil, biroul de plecare despre toate diferenţele şi neregulile, referindu-se în special la conosamentele maritime raportate la mărfurile care au generat aceste constatări. In acest caz este utilizat formularul TC21A (vezi model în anexa 8.7 din partea IV, capitolul 5).

Autorităţile vamale din portul de plecare efectuează

416

prin sistem de audit controale a posteriori pe baza unei analize de risc.

Autorităţile vamale ale portului de destinaţie efectuează controale prin sistem de audit, pe baza unei analize a nivelului de risc expus, şi dacă este necesar, transmit detalii despre documentele primite printr-un schimb de date între autorităţile vamale ale portului de plecare, pentru verificare.

Aceasta verificare este efectuată prin folosirea documentului TC21A (anexa 8.7din partea IV, capitolul 5).

Autorităţile vamale au acces permanent la documentele comerciale ale companiilor maritime care utilizează procedura simplificată.

Diagrama următoare este o ilustrare a procedurii simplificate pe mare de nivel 2.

Procedura simplificată-nivel 2

Compania maritimă întocmeşte 2 copii ale manifestului ca declaraţie de tranzit pentru viza autorităţilor vamale din portul de plecare.Vama păstrează o copie.

Nava

417

Manifestul unic pentru toate mărfurile

T1 (mărfuri plasate sub regimul de tranzit comunitar extern)

TF (mărfuri plasate sub regimul de tranzit comunitar intern în virtutea articolului 340 C, paragraf 1, al RVC)

TD (mărfuri deja plasate sub regimul de tranzit)

C (mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit al căror statut comunitar poate fi stabilit)

X (mărfuri comunitare pentru export care nu sunt plasate sub o procedură de tranzit)

Compania maritimă prezintă o copie a manifestului autorităţilor vamale ale portului de destinaţie.

3.9.3.3. Exemple

Exemplul nr. 1

Dunkerque/Roterdam pe o linie regulată autorizată

-în procedura normală de tranzit: garanţie obligatorie

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru mărfurile necomunitare. O declaraţie de tranzit T1 (exemplarele n° 1, 4 si 5 ale DAU) este emisă, cu constituire de garanţie.

Un document administrativ de insoţire specific (DAI) este folosit pentru marfurile comunitare supuse accizelor.

Nota: mărfurile comunitare sunt în liberă circulaţie şi

418

nu este nevoie de folosirea regimului de tranzit comunitar. Aceste mărfuri sunt menţionate pe manifestul de încărcare.

-în procedura de tranzit simplificat de nivel 2: neconstituire de garanţie

Statutul vamal al mărfurilor este indicat pe manifest. Siglele care trebuie folosite sunt descrise la punctul 13.9.3.2.

Un document administrativ de însoţire specific (DAI) este folosit pentru marfurile comunitare supuse accizelor.

Exemplul nr. 2

Le Havre/Fort de France pe o linie regulată autorizată

-în procedura normală de tranzit: garanţie obligatorie

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru :

- mărfurile necomunitare: o declaraţie de tranzit (exemplarele nr. 1, 4 şi 5 din DAU) este emisă, cu constituire de garanţie.

- anumite mărfuri comunitare (în special cele supuse accizelor): un document T2F (exemplarele nr. 1, 4 şi 5 din DAU) este emis, cu constituire de garanţie.

-în procedura simplificată de tranzit de nivel 2: neconstituire de garanţie

Statutul vamal al mărfurilor trebuie indicat pe manifest. Siglele care trebuie folosite sunt descrise la punctul 3.9.3.2.

Exemplul nr. 3

419

Dunkerque/Lisabona pe o linie regulată autorizată

-în procedura normală de tranzit: garanţie obligatorie

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu pentru mărfurile necomunitare. O declaraţie de tranzit T1 (exemplarele nr. 1, 4 şi 5 din DAU) este emisă, cu constituire de garanţie.

Un exemplar de control T5 este folosit pentru mărfurile comunitare destinate exportului, supuse restituţiilor. În acest caz, T5 trebuie prezentat la portul de ieşire efectiv din comunitate. În exemplul dat, este Lisabona.

Nota: mărfurile comunitare sunt în liberă circulaţie şi nu este necesară utilizarea regimului de tranzit comunitar. Aceste mărfuri sunt menţionate pe manifestul de încărcare.

- în procedura simplificată de tranzit de nivel 2: neconstituire de garanţie

Statutul vamal al mărfurilor este indicat pe manifest. Siglele folosite sunt descrise la punctul 3.9.3.2. În exemplul dat, sigla « X » este utilizată pentru mărfurile comunitare destinate exportului, supuse restituţiilor.

T5 trebuie prezentat la portul de ieşire efectiv din Comunitate. În exemplul dat, este Lisabona.

3.9.4 Cazuri particulare

3.9.4.1. Grupaj (nivel 1/nivel 2)

Atunci când mai multe livrări de marfuri transportate pe cale maritimă se reunesc sub forma unei livrari

420

grupate, fiecare articol al livrării grupate face obiectul unui contract între expeditor şi agentul care face gruparea.

Dovada acestui contract este dată prin eliberarea unui borderou de expediţie aprobat de Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Tranzitarilor şi a celor asimilaţi (FIATA), sau de un alt document comercial convenit între expeditor şi agentul care face gruparea.

Transportul maritim grupat, luat în ansamblu, este efectuat pe baza unui contract între agentul care face gruparea şi compania maritimă. Dovada acestui contract este dată de un conosament întocmit de transportator, o scrisoare de transport maritim sau un alt document comercial convenit şi acceptat de compania maritimă şi agentul care face gruparea.

In plus, livrarea grupată face obiectul unui manifest de grupare întocmit de agentul care face gruparea de transportator, care este o situaţie analitică a lotului conţinut în livrarea grupată cu referinţă pentru fiecare borderou de expediţie, conosament sau alt document comercial. Trebuie făcută o distincţie între manifestul de grupare şi manifestul de încărcare al companiei maritime care echivalează cu declaraţia de tranzit.

Atunci când în acord cu procedurile simplificate de nivele 1 şi 2, o companie maritimă execută transporturi grupate conform modalităţilor unui conosament întocmit de transportator, de o scrisoare de transport maritim sau de un alt document comercial, este admis ca acesta nu cunoaşte neapărat conţinutul transportului grupat, doar atunci când este vorba de mărfuri periculoase, acestea trebuind să fie declarate separat.

In caz asemănător, compania maritimă poate să accepte livrările grupate în transport sub procedurile

421

simplificate de nivel 1 sau 2 în măsura în care:

agentul care face gruparea se angajează să păstreze urma statutului expedierilor în documentele sale comerciale;

când manifestul grupării conţine informaţiile specifice în art. 447, paragraf 4: al RVC (vezi punctul 3.9.2.2.);

la plecare şi destinaţie borderourile de expediţie, sunt disponibile pentru supravegherea vamală;

manifestul poartă în ce priveşte fiecare articol, statutul corespunzător (vezi mai jos) ;

statutul cel mai ridicat figurează în manifestul de grupaj este notificat companiei maritime.

Ordinea statutului este T1, T2F (TF), TD, C, X.

Siglele „T1”  ,”T2F” („TF”), „TD”, ”C” sau „X” se vor folosi pe manifest în modul următor :

Sigla Tranzit comunitar

T1 Mărfuri plasate sub regim de tranzit extern T1T2FTF

Mărfuri plasate sub regim de tranzit comunitar intern în conformitate cu articolul 340 C, paragraful 1 din RVC

TD Mărfuri deja plasate sub un regim de tranzit, sau sunt transportate în regim de perfecţionare activă, antrepozit vamal, sau admitere temporară*

C(echivalent cu

T2L)

Mărfuri comunitare care nu sunt plasate sub un regim de tranzit al cărui statut comunitar poate fi stabilit

X Mărfuri comunitare la export care nu sunt plasate sub un regim de tranzit

Fără siglă Mărfuri comunitare ce nu sunt plasate sub o procedură de tranzit şi al căror statut comunitar nu va putea fi stabilit

*Atunci când marfurile sunt deja plasate sub o procedură de tranzit (ex: tranzit comunitar, carnet TIR, carnet ATA, formular NATO 302,etc.) sunt reluate în grupaj, trebuie aplicat codul TD în faţa articolului corespondent. In plus LTAF poate avea codul

422

TD şi se va indica tipul de procedură utilizată precum şi numărul, data, şi numele biroul vamal de plecare al declaraţiei de tranzit.

Atunci când compania maritimă utilizează procedura simplificată de nivel 1, ea poate include grupajul sub codul “Consolidare” sau abrevierea pe manifestul maritim al cărui statut corespunde statutului celui mai indicat (în următoarea ordine: T1, T2F), de exemplu figurând pe lista de încărcătură, dacă manifestul de grupare conţine mărfuri T1; T2F, acest manifest trebuie cuprins în manifestul maritim T1.

Atunci când compania maritimă este autorizată să utilizeze manifeste în conformitate cu procedura simplificată de nivel 2 codul “Consolidare” sau menţiunea abreviată admisă este suficientă.

In cazurile următoare sunt exemple de grupaje în proceduri simplificate de nivel 1 şi 2.

Procedura simplificată de nivel 1

Manifestul incărcăturii(=declaraţie de tranzit)

Nr.1 ..consolidare ..T1Nr.4.. consolidare..T1

Manifestul incărcăturii(=declaraţie de tranzit)

Nr.2 ..consolidare ..T2F

1Manifest de grupajTrimitere….T1Trimitere….TDTrimitere….CTrimitere….X

3 Manifest de grupaj

Trimitere….CTrimitere….X

2 Manifest de grupaj

Trimitere….TDTrimitere….CTrimitere….T2F

423

Nota: Manifestele 3 şi 5 nu vizează procedurile de tranzit ( nr.3) sau proceduri de tranzit pentru care principalul obligat este declarantul ( nr.5).

Procedura simplificată de nivel 2

4Manifest de grupaj

Trimitere….T2FTrimitere….TDTrimitere….T1Trimitere….C

5 Manifest de grupaj

Trimitere….TDTrimitere….CTrimitere….X

Manifestul încărcăturii(declaraţie de tranzit)Nr. 1….consolidare…..T1Nr. 2 ….consolidare…..TFNr. 3 ….consolidare …..CNr. 4…..consolidare…T1Nr. 5…consolidare……TD

1Manifest de grupaj

Trimitere……T1Trimitere……TD Trimitere……C Trimitere……X

2Manifest de grupaj

Trimitere……TDTrimitere……C Trimitere……TF

3Manifest de grupaj

Trimitere……C Trimitere……X

424

Manifestele maritime, manifestele de grupaj ale expedierilor şi borderourile de expediţie, conosamentele şi alte documente comerciale pertinente, sunt trimise la cerere autorităţilor competente din portul de destinaţie. Toate listele de încărcătură, borderourile de expediţie, cunoscând şi alte documente comerciale pertinente cerute, sunt trimise autorităţilor competente din portul de destinaţie în acelaşi timp cu manifestul maritim. Autorităţile exercită controale corespunzătoare ale mărfurilor pe baza informaţiilor conţinute în manifestul de grupaj.

În afară de cazul de codificare TD, compania maritimă acţionează ca principal obligat şi deci în totalitate responsabil de operaţiune în caz de neregularităţi. Relaţiile dintre compania maritimă şi agentul care face gruparea sunt evidenţiate în contractele private de ordin comercial

Schema explicativă: O schemă explicativă de grupaj maritim este reprodusă în anexa

8.9.

3.9.4.278 Transportul maritim al mărfurilor pe nave

4Manifest de grupaj

Trimitere……TFTrimitere……TD Trimitere……T1Trimitere……C

5Manifest de grupaj

Trimitere……TDTrimitere……C Trimitere……X

425

care oferă alte servicii decât cele de transport naval regulat

Articolele 447 şi 448 din RVC - proceduri simplificate nu sunt aplicabile pentru mărfurile transportate pe vase care oferă alte servicii decât cele de transport regulat, dacă transportatorul optează pentru utilizarea procedurii de tranzit Comunitar.

Următoarele exemple restrictive se aplică doar pentru mărfurile transportate pe vase care oferă şi alte servicii decât cele de transport regulat, sub acoperirea procedurii de tranzit Comunitar sau în alte cazuri.

Mărfuri necomunitare

-Transporturile care încep în afara porturilor Comunitare de încărcare şi se termină în porturile Comunitare de descărcare.

Exemplu: Brussels-Le Havre (transport rutier de la Brussels la Antwerp)

Pentru transpotul rutier este obigatorie procedura T1, în timp ce pentru transportul maritim este opţională.

Procedura recomandată: procedura de tranzit Comunitar trebuie utilizată doar pentru porţiunea de transport rutier.

- Transporturile care încep în porturile Comunitare de încărcare şi se continuă în afara porturilor Comunitare de descărcare.

Exemplu: Le Havre- Brussels (transport rutier de la Brussels la Antwerp)

Pentru transpotul rutier este obigatorie procedura T1,

78 Introdus prin Modificarea Nr.5

426

în timp ce pentru transportul maritim este opţională.

Procedura recomandată: se va face o declaraţie T1 pentru toată operaţiunea de la Havre la Brussels.

Operaţiunile care încep în afara porturilor Comunitare de încărcare şi se continuă în afara porturilor Comunitare de descărcare.

Exemplu: Madrid-Milan (transport maritim de la Barcelona la Genoa)

Procedura recomandată: trebuie să se facă o singură declaraţie pentru întreaga operaţiune (rutier şi pe cale maritimă) de la Madrid la Milano.

Mărfuri comunitare

-Exportul produselor agricole pentru care se acordă restituiri

Un exemplu ar putea fi produsele exportate din Orleans cu destinaţie o ţară terţă. Formalităţile de export se fac la biroul Orleans unde se întocmeşte un exemplar de control T5. Biroul Havre remite exemplarul de control T5 având completată data la care mărfurile au părăsit teritoriul Comunităţii şi data când acestea au fost încărcate pe vas la Havre, cu destinaţia Antwerp. Acolo acestea sunt încărcate pe un alt vas către o ţară terţă.

-Exportul mărfurilor Comunitare dintr-un teritoriu de peste ocean aflat în afara teritoriului fiscal al Comunităţii

Exemplu: Roterdam către Martinique

Mărfurile trebuie declarate pentru export la Roterdam şi se întocmeşte T2LF.

427

-Operaţiuni intracomunitare supuse taxelor de export.

Exemplu: Roterdam către Stockholm

Se întocmeşte un exemplar de control T5 pentru mărfurile Comunitare care sunt supuse taxelor de export şi care sunt transportate între două puncte ale teritoriului vamal al Comunităţii. (garantare specifică).

3.10. Transporturi prin conducte (pro memoria)

428

3.11.1 Proceduri simplificate in baza articolului 6, al Convenţiei/art. 97, paragraf 2 din CVC

Sub rezerva garantării aplicării masurilor la care sunt supuse marfurile, tarile au posibilitatea să instaureze între ele prin acorduri bilaterale sau multilaterale proceduri simplificate, aplicabile anumitor moduri de transport de marfuri sau anumitor întreprinderi.

Tarile comunica aceste proceduri simplificate Comisiei Europene utilizând formularul care figureaza in anexa 8.10

Procedura autorizata trebuie să fie în conformitate cu punctul 2.2

429

Pentru rezilierea şi revocarea, sau modificarea autorizatiei, vezi punctul 2.3

4. Cazuri particulare (pro memoria)

5. Excepţii (pro memoria)

6. Instrucţiuni naţionale specifice (pro memoria)

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale

8. Anexe

- 8.1. Criterii suplimentare aplicabile listelor de încărcătură speciale

- 8.2. Model de cerere de autorizare în calitate de destinatar agreat

- 8.3. Ştampilă specială

- 8.4. Derogări privind ştampila specială (Franţa, Italia)

- 8.5. Lista aeroporturilor şi birourilor vamale corespondente

- 8.6. Model de autorizaţie eliberată companiilor aeriene – nivelul 2

430

- 8.7. Schema explicativă a grupajului aerian

- 8.8. Model de autorizaţie eliberată companiilor maritime – nivelele 1 şi 2

- 8.9. Schema explicativă a grupajului maritim

- 8.10. Formular de notificarea procedurilor simplificate

Anexa 8.1.Criterii suplimentare aplicabile listelor de încărcătură speciale

(Articolul 62 al apendicelui 1 al convenţiei – articolul 385 din RVC)

Principalul obligat poate fi autorizat să utilizeze ca liste de încărcătură, listele care nu corespund tuturor condiţiilor din apendicele 3 al convenţiei şi/sau din anexele 44 a şi 45 din RVC.

Autorizarea pentru utilizarea acestor liste de încărcătură depinde de următoarele condiţii:

431

listele de încărcătură să fie emise de societăţi ale căror evidenţe să se bazeze pe un sistem integrat de prelucrare electronică sau automată a datelor;

listele să fie concepute şi completate în aşa fel încât să poată fi utilizate fără dificultate de autorităţile vamale şi

să menţioneze, pentru fiecare articol, informaţiile cerute în virtutea apendicelui 3 al convenţiei şi/sau de anexa 44 a din RVC.

Societăţile ale căror evidenţe sunt bazate pe un sistem integrat de prelucrare electronică sau automată a datelor şi care sunt autorizate să utilizeze simplificările menţionate mai sus pot fi, de asemenea, autorizate să utilizeze aceste liste de încărcătură pentru operaţiunile de tranzit comunitar care se referă numai la un singur fel de marfă, în măsura în care această facilitate este necesară ţinând seama de programele informatice utilizate de societăţi (pentru a emite declaraţiile lor de tranzit).

De asemenea, poate fi autorizată utilizarea ca liste de încărcătură, listele descriptive care sunt întocmite pentru efectuarea formalităţilor de expediţie/export, chiar dacă aceste liste sunt emise de societăţi ale căror evidenţe nu sunt bazate pe un sistem integrat de prelucrare electronică sau automată a datelor. Aceste liste descriptive trebuie:

să fie concepute şi completate în aşa fel încât să poată fi utilizate fără dificultate de autorităţile vamale şi

să menţioneze, pentru fiecare articol, informaţiile cerute în virtutea apendicelui 3 al convenţiei şi/sau de anexa 44 a din RVC.

Anexa 8.2.

Model de cerere de autorizare în calitate de destinatar agreat

Solicitant:

1. Nume şi prenume (sau numele firmei) şi numărul de identificare pentru TVA:

2. Adresa biroului (un chestionar trebuie să fie completat pentru fiecare birou în cazul în care solicitantul doreşte să beneficieze de aceste facilităţi):

3. Numărul de telefon şi numele persoanei de contact:

4. Numărul de fax, adresa electronică, etc. a biroului:

432

5. Activităţi (de exemplu: fabricant de.........)

Mărfuri:

6. Natura mărfurilor (prezentare detaliată); a se indica dacă este posibil codul mărfurilor:

7. Dacă este vorba despre mărfuri ce figurează în anexa I a apendicelui I al convenţiei/anexa 44 C a RVC? Da/Nu

8. Mărfurile sunt supuse reglementărilor în materie de licenţă de import sau transbordare?

9. Mărfurile sunt supuse altor măsuri de prohibiţie, de restricţie sau de control (măsuri sanitare, fitosanitare, etc.)?

Mijloace de transport:

10.Mijloace de transport utilizate (de exemplu: camioane, barje):

11. Indicaţi locurile unde sunt primite mărfurile care beneficiază de această simplificare (statut de destinatar agreat):

12. Instalaţiile solicitantului sunt racordate la reţeaua feroviară?Da/Nu

Dacă da, ce gară utilizaţi?

13.Biroul de exploatare dispune de o platformă de descărcare pentru transporturile pe canale şi râuri (pe barjă):

Numărul transporturilor:

14.Numărul transporturilor pe [săptămână] [lună] pentru care va fi utilizată autorizaţia de expeditor agreat:

15.Programul de lucru în care, la sosire, vor putea fi efectuate formalităţile pentru mărfurile plasate sub un regim vamal:

Dacă este imposibil să se stabilească un program regulat, daţi indicaţii aproximative:

Informarea vămii:

433

16.Ce birou(ri) vamal(e) de destinaţie doriţi să utilizaţi în calitate de destinatar agreat?

17.Descrieţi administraţia şi organizarea administraţiei din societatea dumneavostră în ceea ce priveşte recepţia mărfurilor ce fac obiectul acestei autorizaţii şi pe baza căreia autoritatea vamală poate controla aplicarea acestei proceduri simplificate.

18. Indicaţi mijloacele utilizate pentru a informa vama (telefon, fax, poştă electronică sau orice alt mijloc de comunicare).

Întocmit la .............. la ...............

Locul data

Semnătura

MODEL

Autorizaţie de destinatar agreat

TITULAR:

Număr de înregistrare

Doamnă,Domnule,

Obiect: tranzit comunitar/comun: destinatar agreat.

434

Autorizaţie.

Ref: cererea dumneavoastră din..............

Am plăcerea de a vă informa că, în conformitate cu Regulamentul Comisiei (CEE) nr. 2454/93 din 2 iulie 1993 care stabileşte unele reguli de aplicare a codului vamal comunitar, aşa cum a fost modificat, precum şi cu măsurile de simplificare a procedurii de tranzit comunitar în general şi în particular pe baza art. 406 la 409, pe de o parte şi a art. de la 72 la 74 din apendicele I al Convenţiei referitoare la un regim de tranzit comun din 20 mai 1987, pe de altă parte, societatea dumneavoastră este autorizată să beneficieze de simplificarea formalităţilor regimului vamal de tranzit comunitar/comun care trebuie să fie efectuate la biroul de destinaţie.

1) Prezenta autorizaţie vă scuteşte de prezentarea fizică a mărfurilor la biroul de destinaţie.

2) Locaţie(i) agreată(e):

3) Birou(ri) vamal(e) competent(e):

4) Operaţiuni autorizate

a) transport pe calea ferată, navală sau rutieră de mărfuri din ţări terţe (T1) la plecare de la un birou vamal (sau expeditor agreat) din Comunitate sau dintr-o ţară AELS,

b) transport pe calea ferată, navală sau rutieră de mărfuri comunitare (T2)(T2F) la plecare de la un birou vamal (sau expeditor agreat) din Comunitate sau dintr-o ţară AELS.

5) Program de lucru autorizat

Programul normal de lucru al biroului competent:(de luni până vineri)

Alte orare de lucru:SâmbătăDuminicăZile de sărbătoareNoapteaAltele

435

Dacă este necesar, sosirile de mărfuri aşteptate în afara orelor de program normal al biroului competent trebuie să fie anunţate în ziua precedentă, la ora ...

6) Mărfuri

Autorizaţia este valabilă pentru următoarele mărfuri:

- capitolul sau poziţii tarifare:

Dacă este cazul, mărfurile excluse:

7) Informarea biroului competent privind transporturile aşteptate.

Mijloc de informare:- telefon:- fax:

- poştă electronică:- alte mijloace de informare:

Frecvenţa informaţiilor:

a) în cazul în care primiţi transporturi conform unui program regulat (zile şi ore fixe) şi dacă comunicaţi acest program biroului competent sunteţi scutit de transmiterea unei informări pentru fiecare transport;

b) dacă nu există un program regulat, sosirea sau sosirea aşteptată a transporturilor trebuie să fie notificată biroului competent cu cel puţin [........] înaintea momentului în care descărcarea poate să înceapă. În ceea ce priveşte sosirea de transporturi urgente sau de transporturi a căror sosire este aşteptată în afara orarelor autorizate (vezi capitolul 5), trebuie să se ia legătura cu persoana responsabilă din biroul competent pentru a se conveni modul de notificare a sosirii;

c) în ceea ce priveşte mărfurile supuse unor măsuri particulare de control în cadrul politicii agricole comune informaţiile trebuie să parvină biroului competent cu cel puţin [........] înaintea momentului în care descărcarea poate să înceapă;

d) orice întârziere a sosirii mărfurilor trebuie să fie semnalată;

e) în afară de ora de începere a descărcării trebuie indicat în special:

- locul precis spre care mărfurile sunt dirijate în locaţiile societăţii,- destinaţia vamală a mărfurilor (punere în circulaţie sau import

definitiv, perfecţionare activă, antrepozitare, etc.),- tipul documentului de tranzit (T1, T2, T2F),

436

- tipul (codul) şi cantitatea mărfurilor,- numărul licenţelor sau certificatelor CE eventual utilizate.

f) în fiecare caz când sunt constatate un excedent, un deficit, o substituire sau alte nereguli, cum ar fi sigilii rupte, această informaţie trebuie să fie notificată imediat.

8) Registru de sosire

În calitate de destinatar agreat, vă revine obligatia să ţineţi un registru de sosire al cărui model şi formă sunt stabilite de comun acord cu responsabilul biroului vamal competent.

În principiu, trebuie să fie înregistrate următoare informaţii:- data şi ora de informare a serviciului competent,- data şi ora de începere a descărcării mijlocului de transport,- identitatea mijlocului de transport,- tipul, numărul, data şi biroul de plecare a documentului de

tranzit,- numărul licenţelor sau certificatelor CE eventual utilizate.

Aceste adnotări trebuie să fie făcute imediat pe măsură ce sunt cunoscute datele care trebuie menţionate.

În legătură cu înscrierea fiecărui transport o rubrică din registru trebuie să fie rezervată vămii.

Înainte de utilizare, paginile registrului trebuie să fie numerotate cu numere dintr-o serie continuă. Primele şi ultimele pagini trebuie să poarte semnătura responsabilului biroului competent precum şi ştampila oficială a biroului respectiv.

9) Recipisa

Pentru fiecare transport sosit intact la termenul prevăzut, trebuie, la cererea transportatorului, să eliberaţi o recipisă în care declaraţi că documentele de tranzit precum şi mărfurile v-au fost livrate.

În acest scop, puteţi să utilizaţi, dacă doriţi, (modelul de) recipisa TC11 sau recipisa detaşabilă (adapdând-o) prezentată în partea inferioară a verso-ului exemplarului nr. 5 din DAU.

10.) Prezentarea exemplarelor declaraţiei de tranzit

Exemplarele declaraţiei de tranzit, faptul că agenţii au intervenit sau nu, trebuie să fie prezentate de destinatarul agreat biroului competent, cel mai târziu la [........].

437

Se înţelege că în ceea ce priveşte mărfurile care prezintă riscuri crescute de fraudă şi/sau cărora li s-a aplicat sistemul de informare prealabilă, declaraţia de tranzit trebuie să fie prezentată fără întârziere.

Anexa 8.3.

Ştampila specială

1. Stema sau orice alt însemn sau litere specifice ţării2. Biroul de plecare3. Numărul declaraţiei

438

4. Data5. Expeditorul agreat6. Autorizaţia

Anexa 8.4.

Derogare de la ştampila specială (Franţa, Italia)

Expeditorii agreaţi utilizează ştampila specială din metal admisă de autorităţile vamale, conform dispoziţiilor art. 400, paragraful 1, punctul b) din RVC / art. 67, paragraful 1, punctul b), din apendicele I al Convenţiei, şi al cărui model figurează în anexa 62 din RVC (anexa XV a apendicelui II al Convenţiei).

a) Expeditorii agreaţi italieni pot să utilizeze ştampile speciale ale căror modele sunt reproduse mai jos:

439

[exemplu]

b) Expeditorii agreaţi francezi care utilizează ştampila specială, al cărui model este reprodus mai jos, pot continua să utilizeze această ştampilă până la 31 decembrie 2003.

Expeditorii agreaţi care continuă să utilizeze acest model de ştampilă specială trebuie să înscrie, în rubrica rezervată biroului de plecare care figurează pe faţa formularelor de tranzit, numele biroului de plecare, numărul documentului şi data.

[exemplu]

1. Stema ţării2. Autorizaţia3. Expeditorul agreat

Anexa 8.5

LISTA AEROPORTURILOR SI BIROURILOR VAMALE CORESPONDENTE

Tara(A)

Numele aeroportului (B)

Numele si adresa biroului corespondent(C)

Belgia 1. Antwerpen (Deurne) Kantoor der douane

Vliegveld2100 DEURNE

2. Brussel (Zaventem) Bruxelles AeroportKantoor der douaneLuchthaven - Gebouw 706

440

1931 BRUCARGO3. Charleroi (Gosselies) Bureau de douane

EntrepôtAvenue des États-Unis6041 GOSSELIES

4. Liège (Grâce-Hollogne) LuikBureau de douaneEntrepôtRue de Namur 24000 LIÈGE

5. Oostende Kantoor der douane en accijnzen

EntrepotSlijkensesteenweg 38400 OOSTENDE

Cipru 1. Larnaca Internation Airport Larnaca Airport Customs office7130, Larnaca

2. Paphos International Airport Paphos Airport Customs office8320, Paphos

Republica Ceha 1. Brno - Tuřany Celní úřad BRNO-II (0162)Pobočka CÚ Tuřany . leti.tě (0141)CZ - 627 00 Brno - Tuřany

2. Ostrava - Mosnov Celní úřad NOVÝ JIČÍN (0463)Pobočka CÚ Mosnov . leti.tě (1441)CZ - 742 51 Mosnov

3. Praha - Ruzyně Celní úřad RUZYNĔ - LETI.TĔ PRAHA(1941)Aviatická 12/1048CZ - 160 08 Praha 6

4. Pardubice Celní úřad PARDUBICE (0663)Pardubice . leti.tě (0641)Fáblovka 404CZ . 533 52 Pardubice

5. Karlovy Vary Celní úřad KARLOVY VARY (0861)Celní pobočka Karlovy Vary . leti.tě (0841)CZ - 360 01 Karlovy Vary

Estonia Tallinna Lennujaam Tallinna TolliinspektuurLennujaama TollipunktKesk- Sõjamäe 10A11415 Tallinn, Eesti

Danemarca 1. Billund Airport ToldSkat Vestjylland

Region HerningBrændgårdvej 107400 Herning

2. Bornholm Airport ToldSkat Region Helsingør

441

Nordsjælland Strandpromenaden 8 A3000 Helsingør

3. Copenhagen Airport, KastrupToldSkat KøbenhavnSnorresgade 15DK-2300 København S

4. Copenhagen Airport,Roskilde

ToldSkat SydvestsjællandRegion KøgeGymnasievej 214600 Køge

5. Esbjerg Airport ToldSkat Vestjylland

Region HerningBrændgårdvej 10DK-7400 Herning

6. Karup Airport ToldSkat Vestjylland

Region HerningBrændgårdvej 10DK-7400 Herning

7. Odense Airport ToldSkat FynRegion OdenseLerchesgade 35DK- 5100 Odense C

8. Sønderborg Airport ToldSkat SydjyllandRegion VejleNordås 177100 Vejle

9. Thisted Airport ToldSkat NordjyllandRegion AalborgSkibsbyggerivej 59000 Aalborg

10. Vojens Airport ToldSkat SydjyllandRegion VejleNordås 177100 Vejle

11. Aalborg Airport ToldSkat NordjyllandRegion AalborgSkibsbyggerivej 59000 Aalborg

12. Århus Airport ToldSkat ØstjyllandRegion ÅrhusMargrethepladsen 4DK- 8000 Århus C

Germania 1. Augsburg Zollamt Göggingen

Abfertigungsstelle Flughafen AugsburgPostfach 10176586007 Augsburg

2. Berlin-Schönefeld Zollamt Berlin-Flughafen SchönefeldPostfach 3312508 Berlin

3. Berlin-Tegel Zollamt Berlin-Flughafen TegelFlughafen Tegel13405 Berlin

442

4. Berlin-Tempelhof Zollamt BerlinŠFlughafen TegelAbfertigungsstelle Berlin-Tempelhof-Flughafen Tempelhof12101 Berlin

5. Bremen Zollamt FlughafenHanna-Kunath-Strasse 1228199 Bremen

6. Bielefeld Zollamt Flughafen PaderbornFlughafenstr. 3333142 Büren/Ahden

7. Dresden Zollamt Dresden-FlughafenWilhelmine-Reichard Ring 301109 Dresden

8. Düsseldorf Zollamt Düsseldorf-FlughafenFlughafen40474 Düsseldorf

9. Dortmund Zollamt Dortmund FlughafenFlughafenring 144319 Dortmund

10. Erfurt Zollamt Am FlughafenAbfertigungsstelle LuftverkehrFlughafenstr. 499092 Erfurt

11. Frankfurt(Main) Hauptzollamt Frankfurt am Main-FlughafenPostfach 75046360543 Frankfurt am Main

12. Friedrichshafen ZollamtFriedrichshafenAbfertigungsstelle FlughafenPostfach 162088006 Friedrichshafen

13. Hahn Zollamt Hahn-FlughafenGebäude 83055483 Hahn Flughafen

14. Hamburg Zollamt Hamburg-FlughafenFlughafenstrasse 1-322335 Hamburg

15. Hannover Zollamt Hannover-FlughafenPostfach 42 01 2730661 Hannover

16. Karlsruhe Hauptzollamt KarlsruheAbfertigungsstelle Baden AirportGebäude B 40277836 Rheinmünster

17. Köln/Bonn Zollamt Köln/Bonn-FlughafenPostfach 98 02 5051147 Köln

18. Leipzig/Halle Zollamt-Flughafen LeipzigPostfach 604029 Leipzig

443

19. München Zollamt München-FlughafenPostfach 23 20 5385329 München-Flughafen

20. Münster-Osnabrück Zollamt Münster-FlughafenHüttruper Heide 79-8148268 Greven

21. Nürnberg Zollamt Nürnberg-FlughafenPostfach 99012090268 Nürnberg

22. Rostock/Laage Zollamt LaageAbfertigung FlughafenParkstraße 10118299 Weitendorf

23. Saarbrücken Zollamt Saarbrücken-FlughafenFlughafen66131 Saarbrücken

24. Stuttgart Zollamt Stuttgart-FlughafenPostfach 23012270621 Stutgart

Grecia 1.Diethnis AerolimenasAthinon«El.Venizelos» (Athènes)

Biroul vamal din aeroport190 19 SpataAthènes

2.Kratikos Aerolimenas «Makedonia» (Thessalonique)

Bureau de douane de ThessaloniqueAeroport «Makedonia» Mikra Œ55103Thessalonique

3.Kratikos Aerolimenas«N.Kazantzakis»(Heraklion-Crète)

Bureau de douane d'HeraklionProvlita 4, Limenas71 110 Heraklion

4.Kratikos Aerolimenas«I.Kapodistrias» (Corfu)

Bureau de douane de CorfuEthnikis Antistasis 1Neo Limani 49 100 Corfu

5.Kratikos Aerolimenas« Diagoras» (Rhodes)

Bureau de douane de RhodesEmporikos Limenas 85 100 Rhodes

Spania 1. Altet Aduana de AlicanteCarretera 332 Alicante aCastellon km. 10 03071 Alicante

2. Almeria Aduana de AlmeriaCarretera de mijar04071 Almeria

3. Asturias Aduana de AvilesAvenida conde de guadalhorce 17 33400 Aviles

4. Barcelona Aduana de Barcelona

444

Aeropuerto de Barcelona08820 Prat de Llobregat (Barcelona)

5. Fuerteventura Aduana de FuerteventuraOficina de aduanas en el aeropuerto35671 Fuerteventura

6. Granada Aduana de GranadaAeropuerto de Granada18329 Granada

7. Ibiza Aduana de IbizaAvenida bartolome rosello 17 7871 Ibiza

8. Imarcoain Aduana de Imarcoain(Dependencia regional de aduanas e de Navarra)Recinto Aduanero 31119 Imarcoain (Navarra)

9. Jerez De La Front Aduana de Jerez de la frontera-AeropuertoAduana de Jerez de la frontera(Delegaciõn de hacienda)Plaza de las marinas s/n11071 Jerez de la Frontera

10. Coruña Aduana de la Coruña Alvedro s/n15180 La Coruña

11. Lanzarote Aduana de LanzaroteAeropuerto de Lanzarote35571 Lanzarote

12. Las Palmas Aduana de Las PalmasAeropuerto de Gran CanariaTerminal de carga35200 Las Palmas de Gran Canaria

13. Barajas Aduana de MadridTerminal de Carga28002 Madrid

14. Mahon Aduana de MahonAnden de Poniente s/n07701 Mahon

15. Malaga Aduana de MalagaAeropuerto de Malaga29071 Malaga

16. Murcia Aduana de MurciaAeropuerto de San Javier30071 Murcia

17. Mallorca Aduana de Palma de MallorcaAeropuerto07012 Palma de Mallorca

18. San Sebastian Aduana de San Sebastian

445

c/Gadabarri s/n20071 San Sebastian

19. Santander Aduana de SantanderParayas-Maliaño39071 Santandar

20. Santiago de Compostela Aduana de Santiago de CompostelaAeropuerto15820 Labacolla (La Coruña)

21. Sevilla Aduana de Sevilla Aeropuerto41071 Sevilla

22. Sondica Aduana de SondicaAeropuerto de Sondica48016 Sondica (Vizcaya)

23. Tarragona Aduana de TarragonaAeropuerto de Reus43271 Reus (Tarragona)

24. Reina Sofia Aduana de TenerifeAeropuerto sur Reina SofiaGranadilla de Abora-Aeropuerto Reina Sofia35071 Tenerife Sur

25. Los Rodeos Aduana de TenerifeAeropuerto Norte Los Rodeos35071 Tenerife Norte

26. Valencia Aduana de ValenciaAduana del Aeropuerto de Valencia46940 Valencia

27. Vigo Aduana de VigoAeropuerto de Peinador36271 Vigo (Pontevedra)

28. Vitoria Aduana de VitoriaAeropuerto011996 Forondia-Vitoria (Alava)

29. Zaragoza Aduana de ZaragozaGarrappinillos50080 Zaragoza

Franta Abbeville** BS d'AbbevilleRue VentoseB.P 63080144 Abbeville Cedex

446

Tel: 03.22.31.63.10Agen** BI d'Agen

Centre routier GaussensB.P 12 - 47520 Le PassageTel: 05.53.87.62.42

Ajaccio-Campo dell'Oro B.C.S. d'AjaccioCite des douanes de pietralba rue des cigales B.P. 51220090 Ajaccio CedexTel 04 95 51 71 79

Albi** BI d'Albi1 rue Gabriel Pech - B.P 155 - 81005 Albi CedexTel: 05.63.43.33.25

Amiens** BI d'Amiens39 rue Pierre Rollin - B.P 00980091 Amiens Cedex 3Tel: 03.22.46.85.38

Angers-Marce** BI d'AngersChemin de la salette - 49240 Avrilletel: 02.41.34.21.08

Angoulême** BI d'Angouleme264 rue de Perigueux - 16022 AngoulemeTel: 05.45.37.00.40

Annecy** BS d'Annecy13 av du Coteau B.P 517 - 74014 Annecy CedexTel: 04.50.66.87.45

Annemasse** BS d'AnnemasseRue Louis Armand - B.P 36374107 Annemasse CedexTel: 04.50.37.48.87

Auxerre-Branches** BI d'Auxerre24 bd Gallieni - 89000 AuxerreTel: 03.86.46.37.13

Avignon** BI d'Avignon1 rue de la venus d'Arles84000 AvignonTel: 04.90.87.32.71

Bâle-Mulhouse aeroport R.P. de Bâle Mulhouse AeroportAeroport de Bâle Mulhouse - Aerogare fret68300 Saint LouisTel: 03.89.90.42.30

Bastia-Poretta* BC de Bastia PorettaAeroport de Bastia-Poretta

447

20290 BorgoTel: 04.95.59.70.30

Beauvais-Tille* Antenne de BeauvaisAeroport de Beauvais Tille60000 BeauvaisTel: 03.44.11.15.00

Bergerac** B.I. de PerigueuxAeroport de Bassillac24 330 BassilliacTel: 05.53.54.94.67

Besançon-Vèze** B.I. de Besançon1, rue de Picardie25 000 BesançonTel 03.81.52.18.52

Beziers-Vias** BCS d'Agde1, rue des fauvettesRoute du cap d'Agde 34300 AgdeTel: 04.67.94.21.68

Biarritz Bayonne Anglet* Annexe – BCS de BiarritzAeroport de Bayonne Anglet Biarritz64600 AngletTel: 05.59.23.90.71

Blois le Breuil** Annexe - BI de ToursAv Yves Farge - B.P. 13437701 Saint pierre des corps CedexTel 02 47 44 90 97

Bordeaux-Merignac R.P de Bordeaux-MerignacCedex b3-Zone de fret33700 Merignac Tel/05.56.34.34.96

Bourges** Annexe -BI de BourgesLe detour du pave - 18230 Saint DoulchardTel: 02.48.68.90.29

Brest-Guipavas* Annexe - BCS de Landerneau48 rue du commandant Charcot - 29220 LanderneauTel: 02.98.85.07.40

Caen-Carpiquet * Annexe - BCS de Caen Ouistrehamgare maritime - B.P 31 6 - 14150 Ouistreham CedexTel: 02.31.96.89.10

Cahors** BI de Montauban22 rue Ingres - 82000 MontaubanTel: 05.63.92.77.63

448

Calais-Dunkerque** Annexe - B.C.S de Calais ExterieurHoveport B.P. 45562 225 Calais Cedex Tel 03.21.96.30.10

Calvi-Sainte Catherine* Annexe - R.C de CalviPort de plaisance - 20260 CalviTel/ 04.95.65.00.69

BCS de Calvi Route du stade - 20260 CalviTel: 04.95.65.04.14

Cannes Mandelieu* Annexe - BS de CannesAerodrome 12 aeroport de cannes Mandelieu -06150 Cannes La BoccaTel/ 04.93.90.41.76

Carcassonne** B.I de CarcassonneB.P 2004 - 11880 Carcassonne Cedex 9Tel: 04.68.11.41.99

Castres-Mazamet** BI d'Albi1 rue Gabriel Pech - B.P 155 - 81005 Albi CedexTel: 05.63.43.33.25

Cayenne-Rochambeau* R.C de Rochambeau AeroportZone fret Rochambeau - 97351 MatouryTel: 0594 29.80.10

Chambery-Aix-les-Bains** Annexe- BI de Montmelian15 place Rene Cassin - 73800 MontmelianTel: 04.79.84.79.83

Charleville** B.S.I de Charleville-Mezières30 rue du petit bois B.P 48908109 Charleville-MezièreTel: 03.24.33.93.11

Châteauroux-Deols** Annexe- Cellule de contrôle de ChâteaurouxAeroport Châteauroux-Deols rn 20 - 36130 DeolsTel: 02.54.60.53.69

Cherbourg-Maupertus* Annexe- BCS de CherbourgGare maritime transmanche quai de NormandieB.P 735 - 50107 Cherbourg CedexTel: 02.33.44.23.73

449

Clermont Ferrand-Aulnat* Annexe - Clermont aeroport PCV63510 AulnatTel: 04.73.62.71.58

Colmar** BSI de Colmar3 rue Denis Papin - B.P 1540 - 68015 Colmar CedexTel: 03.89.24.27.55

Courchevel-altiport** Annexe- BSI de Bourg St Maurice439 av du stade - 73700 Bourg St MauriceTel: 04.79.07.04.86

Deauville-Saint Gatien* Annexe- B.C.S de Deauville3 rue auguste Decaens - B.P 100- 14080 DeauvilleTel: 02.31.88.35.29

Dieppe** B.C.S de DieppeB.P 222 - 76202 Dieppe CedexTel: 02.35.82.05.62

Dijon-Lonvic** Annexe - BI de Dijon4 bis rue Jean Moulin - 21000Tel: 03.80.71.56.99

Dinard-Pleurtuit* Antenne de Dinard-PleurtuitAerodrome de Dinard- 35730 PleurtuitTel: 02.99.46.12.42

Dole Travaux** Annexe - BI de Lons le SaunierRue Blaise Pascal-B.P. 38039 016 Lons le SaunierTel: 03.84.86.12.10

Epinal** B.I d'EpinalZone de la voivre 16 av. Pierre BlanckB.P 1028 - 88050 Epinal Cedex 9Tel: 03.29.31.11.90

Figari* BCS de BonifacioGare maritime quai portigliolo - 20169Tel: 04.95.72.16.48

Gap** B.I de Gap3 place du rochasson - B.P 13 - 05008 Gap CedexTel: 04.92.51.06.90

Granville** BCS de Granville61 rue de la residence du stade B.P 42950404 Granville CedexTel: 02.33.50.12.49

450

Grenoble-Saint Geoirs* Annexe - BCS de Saint-GeoirsAeroport de St Geoirs38590 St Etienne de St GeoirsTel/04.76.93.51.67

Hyères le Palyvestre** BS d'Hyères685 vieux quartier de Toulon - quartier la demi-lune83400 Hyères Tel: 04.94.35.46.08

Issy-les-Moulineaux** BI de Paris-Sud20 quai d'Austerlitz - 75013 ParisTel: 01.44.06.87.47

La Mole** Annexe de St TropezQuai de l'epi B.P 148 - 83991 St Tropez CedexTel: 04.94.97.00.24

La Rochelle-Laleu** Annexe - BCS de la RochelleBld Emile Delmas - B.P 2012 - 17009 la Rochelle 01Tel: 05.46.67.19.31

Lannion** Annexe - B.C.S de Lannion2 avenue de Lorraine - 22000 Saint LannionTel: 02.96.48.45.32

Laval** Cellule de contrôle de Laval55 rue du depôt - B.P 2235 - 53022 Laval Cedex 9Tel: 02.43.49.97.40

Le Bourget R.C du BourgetAeroport du Bourget, bat 48B.P 15 - 93350 Le BourgetTel: 01.48.62.50.73

Le Castelet** BS de ToulonPort Marchand - 83000 ToulonTel: 04.94.03.90.53

Le Havre-Octeville* BCS du HavreQuai de Southampton terminal Grande-BretagneB.P 27 76083 Le HavreTel: 02.32.74.84.25

Le Mans-Arnage** Annexe - BI du Mans96 rue de l'angevinerie ΠBP 21.5472001 Cedex 1 Le MansTel: 02.43.80.63.00

Le Touquet** Annexe - B.C.S Le TouquetAeroport Le Touquet62520 Le Touquet Paris PlageTel 03.21.05.35.12

451

Lille Lesquin R.P de Lille Lesquin aeroport CRD1 rue Descats -B.P 309 - 59813 Lesquin CedexTel/ 03.20.87.56.54

Limoges** Annexe - BI de Limoges53 rue theodore bac - 87032 Limoges CedexTel: 05.55.79.42.59

Lognes** BI de Marne la ValleeImmeuble concorde Luzard, 7 cours des roches- B.P.202 - 77441 Marne la Vallee Cedex 2Tel 01 60 95.51.66

Lorient Lann Bihoue** BCS de d'Hennebon Lorient33 rue Voltaire- 56700 HennebonTel: 02.97.36.20.76

Lyon-Bron* BCS de SatolasAeroport de Satolas - B.P 13669125 Lyon satolas aeroport CedexTel: 04.72.22.74.20

Lyon Satolas R.P de Lyon SatolasB.P. 714 6 69125 Lyon Satolas aeroport CedexTel/ 04.72.22.78.44

Marseille Provence R.P de Marseille MarignaneB.P 5 - 13727 Marignane CedexTel: 04.42.10.50.70

Meaux** Antenne de MeauxZi meaux poincy - B.P. 228 - 77108 Meaux CedexTel 01 64 33 15 93 Annexe - BI de Marne la ValleeImmeuble concorde luzard, 7 cours des roches- B.P.202 - 77441 Marne la Vallee Cedex 2Tel: 01 60 95.51.66

Megève** Annexe - BSI de ChamonixLes pelerins - B.P 73 - 74402 Chamonix CedexTel: 04.50.53.89.12

Metz Nancy Lorraine* Antenne de Metz-Nancy-Lorraine aeroport,Aeroport de Metz-Nancy-LorraineRoute de Louvigny - 57420 Goin

452

Tel: 03.87.69.79.21Montbeliard** B.C.S. de Montbeliard

3 rue Oehmichen25 202 Montbeliard CEDEXTel 03.81.98.22.79

Montpellier Frejorgues* Antenne de FrejorguesEurogare aeroport de Montpellier-Mediter34130 Maugio Tel/ 04.67.20.25.47

Morlaix** Annexe de MorlaixAerodrome de Ploujean - B.P 1129201 Morlaix CedexTel: 02.98.88.06.31

Nancy-Essey** Bureau de Nancy aeroport150 rue alfred Krug - B.P CS 521554052 Nancy Cedex Tel: 03.83.30.84.70

Nantes Atlantique* Bureau de Nantes AtlantiqueAerogare de fret - B.P 25 - 44340 BouguenaisTel: 02.40.75.43.19

Nevers** Annexe - Bureau de Nevers25 bd Leon Blum B.P: 6 - 58018 Nevers BaratteTel: 03.86.71.78.00

Nice Côte d'Azur Bureau de Nice aeroportAeroport de Nice Côte d'Azurzone de fret - B.P 1459 - 06008 Nice Cedex 1Tel: 04.93.21.37.79

Nîmes Garons* Annexe - BI de Nîmes3 place Severine B.P 27036 - 30910 Nîmes Cedex 2Tel: 04.66.36.35.00

Orleans-Saint-Denis de l'hôtel**

Annexe - BI d'OrleansPlace de l'abbe PastyTel: 02.38.86.34.78

Orly Bureau d'Orly aeroportZone de fret B.P 112 - 94396 Orly aerogare CedexTel/ 01.49.75.09.01

Pau-Pyrenees* Annexe - BCS de Pau-UzeinAeroport de Pau Uzein - 64230 Uzein

453

Tel: 05.59.33.17.00Perigueux** B.I. de Perigueux

Aeroport de Bassillac24 330 BassillacTel: 05.53.54.94.67

Perpignan-Rivesaltes Annexe - BI de PerpignanImmeuble le Carre- avenue de RomeBP 515666031 PerpignanTel: 04.68.68.17.93

Pointe à Pitre Le Raizet R.P Le Raizet aeroportAeroport pole caraïbe morne maniel providence97139 Les AbymesTel: 0590.21.15.21

Poitiers** Annexe - BI de Poitiers6, rue Claude BertholletZI Republique 386012 Poitiers Cedex 9Tel: 05.49.61.50.93

Pontarlier** B.C.S. de PontarlierRue Charles Maire - B.P. 31525 304 Pontarlier CedexTel 03.81.39.16.99

Pontoise** Annexe - BI de Gennevilliers37 route principale du port B.P 22192237 Gennevilliers CedexTel: 01.47.98.28.20

Quimper** Annexe - BCS de Quimper28 bd de Bretagne - 29000 QuimperTel: 02.98.55.02.19

Reims-Champagne* Annexe - BCS de Reims25 rue Gutenberg - 51084 Reims CedexTel: 03.26.87.65.26

Rennes Saint-Jacques* Annexe - BI de Rennes6 allee du Danemark- 35200 RennesTel: 02.99.50.84.28

Roanne** Annexe - BI de Saint EtienneZI Verpilleux, 1 rue Necker - B.P 65742042 St EtienneTel: 04.77.47.61.80

454

Rodez** BI d'Albi1 rue Gabriel Pech - B.P 155 - 81005 Albi CedexTel: 05.63.43.33.25

Roissy Charles-de-Gaulle R.P de Roissy-en-France NordRP de Roissy-en-France SudRouen** BCS de Rouenrue de Lillebonne prolongee - 76000 RouenTel: 02.32.10.21.87

Saint-Brieuc** Annexe - BCS de Saint Brieuc17 rue de Genève - 22000 Saint BrieucTel: 02.96.33.13.83

Saint-Denis Gillot R.P De Saint Denis GillotAeroport de Saint Denis Gillot - 97438 Sainte MarieTel: 0262.48.81.28

Saint-Etienne** Annexe - BI de Saint EtienneZi verpilleux, 1 rue Necker - B.P 65742042 St EtienneTel: 04.77.47.61.80

Saint-Nazaire-Montoir** Annexe - BCS de Saint-Nazaire Montoirrue des Morees - B.P 27 - 44550 Montoir de BretagneTel: 02.40.45.88.78

Saint Yan** Antenne de Paray le MonialZi du Champ Bossu - 71600 Paray le MonialTel: 03.85.81.03.26

Strasbourg Entzheim R.C de Strasbourg Entzheim aeroportB.P 33 - 67960 EntzheimTel: 03.88.64.50.20

Tarbes- Lourdes-Pyrenees* Annexe - BCS de TarbesAv du president Kennedy autoport des PyreneesB.P 1334 - 65013 Tarbes Cedex 9Tel: 05.62.93.29.91

Toulouse Blagnac Bureau de Toulouse BlagnacAeroport zone de fret. bat h- 31700 BlagnacTel/ 05.61.16.40.60

Tours** Annexe - BI de ToursAv Y. Farge B.P 13437701 Saint Pierre des Corps

455

CedexTel: 02.47.44.90.97.

Toussus le Noble* BI des UlisAvenue des Indes B.P 7 - 91941 Les Ulis CedexTel: 01.64.46.37.30

Troyes-Barberey** R.P de Troyes CRD aeroportrue de la douane - B.P 5510600 La Chapelle St Luc CedexTel: 03.25.74.51.40

Valence** Annexe - BI de Romans22 bld Remy Roure - 26100 RomansTel: 04.75.71.10.80

Valenciennes** BSI de Valenciennes53 rue de Romainville - 59322 ValenciennesTel: 03.27.23.77.39

Vannes** BCS de Vannes34 av. Paul Cezanne - 56019 Vannes CedexTel: 02.97.63.33.28

Vatry* Bureau de Châlons-en-Champagne CRD2 av de Crayères zam de la veuve51022 Châlons-en-Champagne CedexTel: 03.26.69.50.00

Vesoul** B.I. de Besançon1, rue de Picardie 25 000 BesançonTel: 03.81.52.18.52

Vichy-Charmeil** Annexe - Cellule de contrôle de Vichy-CharmeilAeroport de Vichy-Charmeil - 03110 CharmeilTel: 04.70.32.34.99

* Aeroporturile in care sunt asigurate formalitatile vamale, pentru politie si sanitare pe o perioada din an sau conform unor programe de lucru si, eventual, in afara acestei perioade si a acestor programe, pe urmatoarele aeroporturi, in baza cererii inaintată la autoritatea desemnata prin decizie a prefecturii.

456

** Aeroporturile in care sunt sunt asigurate formalitatile vamale, pentru politie si sanitare, in functie de necesitati, in baza cererii inaintată la autoritatea desemnata prin decizie a prefecturii.Anexele vamale si drepturilor indirecte sunt tinute de o brigada vamala si legate pe plan contabil unui birou contabil al vamii si drepturilor indirecte. Aceste anexe sunt deschise pentru:- controlul calatorilor, mijloacelor acestora de transport si bagajelor acestora,- formalitatile de trecere prin vama a marfurilor in tranzit,- controlul si vizarea documentelor care atesta iesirea din teritorriul comunitar al marfurilor declarate la export,- formalitatile vamale aferente traficului frontalier local.

Irlanda 1. Dublin Customs & Excise Cargo Terminal Dublin AirportCo. DublinIreland

2. Cork Airport Customs & ExciseCargo Terminal Cork AirportCo. CorkIreland

3. Shannon Airport Customs & ExciseFreight TerminalShannon AirportCo. ClareIreland

Italia 1. Aeroporto di Alghero Circoscrizione doganale di Porto TorresVia Azuni, 2 - C.A.P. 07046Tel. 079/510014 - Fax 079/514809

2. Aeroporto di FaconaraMarittima

Circoscrizione doganali di AnconaLungomare L. Vambitelli, 5 - C.A.P. 60121Tel. 071/200814 - 071/200118 Fax 071/200814

3. Aeroporto di Bari Palese Circoscrizione doganale di BariCorso De Tullio, 3 - C.A.P. 70122Tel. 080/5211733 - 3753 – Fax 080/5217904

4. Aeroporto di Bergamo Orio alSerio

Circoscrizione doganale di Bergamo Via Rovelli, 21 C.A.P. 24100Tel. 035/233000 - Fax 035/270490

5. Aeroporto di Bologna (Borgo Panigale)

Circoscrizione doganale di BolognaVia Indipendenza, 1 - C.A.P. 40010Tel. 051/6650255 - Fax 051/6650414

457

6. Aeroporto di Brindisi Casale Circoscrizione doganale di BrindisiViale Regina Margherita, 3 - C.A.P. 72100Tel. 0831/564307 - Fax 0831/523914

7. Aeroporto di Cagliari Elmas Circoscrizione doganale di CagliariVia Riva di Ponente - C.A.P. 09123Tel. 070/660749 - Fax 070/663043

8. Aeroporto di Catania Fontana Rossa

Circoscrizione doganale di CataniaViale Africa, 172 - C.A.P. 95131Tel. 095/531842 - 763 Fax 095/531842

9. Aeroporto di Firenze Circoscrizione doganale di FirenzeVia Valfonda, 25 - C.A.P. 50123Tel. 055/214316 - Fax 055/289420

10. Aeroporto di Forlì L.Ridolfi

Circoscrizione doganale di RavennaVia D'Alagio, 1/3 - C.A.P. 48100 Tel. 0544/422720 - Fax 0544/421213

11. Aeroporto di Genova C. Colombo

Circoscrizione doganale di GenovaVia R. Rubattino, 1 - C.A.P. 16126Tel. 010/2462361 -2 -3 Fax 010/26150

12. Aeroporto di Lamezia Terme

Circoscrizione doganale di Reggio CalabriaVia Porto Banchina Margottini - C.A.P. 89100Tel. 0965/21403 - Fax 0965/22395

13. Aeroporto di Milano Linate Circoscrizione doganale di Milano IIc/o Aeroporto di Linate - C.A.P. 20090Tel. 02/70200470 -510 Fax 02/7388477

14. Aeroporte di Milano Malpensa

Circoscrizione doganale di Milano IIc/o Aeroporto Malpensa - C.A.P. 21019Tel. 02/40099734 - 854 Fax 02/400988

15. Aeroporto di Napoli Circoscrizione doganale di Napoli

458

Capodichino Via Alcide De Gasperi, 20 - C.A.P. 80100Tel. 081/5525004 - Fax 081/5528234

16. Aeroporto di Olbia Costa Smeralda

Circoscrizione doganale di Porto Torres Via Azoni, 2 - C.A.P. 07046Tel. 079/510014 - Fax 079/514809

17. Aeroporto di Palermo Punta Raisi

Circoscrizione doganale di Palermo Via Francesco Crispi, 143 - C.A.P. 90133Tel. 091/588371 - Fax 091/588371

18. Aeroporto di Perugia S. Egidio

Circoscrizione doganale di Roma IVia Scalo San Lorenzo, 10 - C.A.P. 00185Tel. 06/490555 - Fax 06/4958327

19.Aeroporto Liberi di Pescara Circoscrizione doganale di PescaraVia Andrea Doria, 10 - C.A.P. 65100Tel. 085/64152 - Fax 085/64161

20. Aeroporto di Pisa S. Giusto Circoscrizione doganale di PisaVia della Darsena, 1a C.A.P. 56121Tel. 050/502527 Fax 050/48577

21. Aeroporto di Reggio Calabria (dello Stretto)

Circoscrizione doganale di Reggio CalabriaVia Porto Banchina Margottini - C.A.P. 89100Tel. 0965/21403 - Fax 0965/22395

22. Aeroporto di Rimini Miramare

Circoscrizione doganale di RavennaVia D'Alagio 1/3 - C.A.P. 48100Tel. 0544/422720 - Fax 421213

23. Aeroporto di Roma Ciampino

Circoscrizione doganale di Roma IIc/o Aeroporto L. Da Vinci - Fiumicino -C.A.P. 00050Tel. 06/65011555 - Fax 06/65632752

24. Aeroporto di Roma Fiumicino

Circoscrizione doganale di Roma IIc/o Aeroporto L. Da Vinci - Fiumicino - C.A.P. 00050Tel. 06/65011555 - Fax 06/65632752

459

25. Aeroporto di Ronchi deiLegionari

Circoscrizione doganale di MonfalconeVia Terme Romane 5 - C.A.P. 34074Tel. 0481/410387-056 - Fax 0481/411815

26. Aeroporto di Torino (Caselle)

Circoscrizione doganale di TorinoInteporto Torino - C.A.P. 10043Tel. 011/3975583 - 261 - Fax 011/3975589

27. Aeroporto di Venezia Tessera

Circoscrizione doganale di VeneziaDorso Duro - Salute, 10, -C.A.P. 30123Tel. 041/521106-4 - Fax 041/5206719

28. Aeroporto di Verona Villafranca

Circoscrizione doganale di VeronaVia Somma Campagna, 26a - C.A.P. 37137Tel. 045/8621678 - Fax 045/953227

Letonia79 1. Rīgas lidostaRiga Airport(International)

Lidostas MKP 0240Rīgas raj.,Mārupes pag.,lidosta "Rīga",LV-1053

2. Ventspils lidostaVentspils Airport(local importance)

Ventspils MKP 0313Prāmju 2,Ventspilī,LV-3602

3. Liepājas lidostaLiepaja Airport(local importance)

Liepājas ostas MKP 0411Cukura 8/16,Liepājā,LV-3401

Lituania 1. Vilnius Airport Vilniaus oro uosto postasRodūnės kelias 2LT.02188 Vilnius

2. Kaunas Airport Kauno oro uosto postasKarmėlavaLT.54085 Kauno rajonas

3. Palanga Airport Palangos oro uosto postasLiepojos pl. 1LT.00169 Palanga

4. Siauliai Airport Siaulių oro uosto postasLakūnų g. 4LT.77103 Siauliai

Luxemburg 1. Luxembourg (Findel) Bureau des Douanes et AccisesLuxembourg-AeroportB.P. 61

79 Inlocuite prin Modificarea 1/10.09.2004

460

L-6905 Niederanven

Ungaria 1. Budapest - Ferihegy I Ferihegyi Közforgalmú Repülőter 1.számú repülőteri vámhivatalH - 1675 Budapest Pf. 40

2. Budapest - Ferihegy II Ferihegyi Közforgalmú Repülőter 2.számú repülőteri vámhivatalH - 1675 Budapest Pf. 40

Malta Malta International Airport Customs OfficeAirfreight SectionLuqaMALTA

Olanda 1. Eelde Olanda Douanekantoor EeldeMachlaan 149761 TD Eelde

2. Eindhoven Douanekantoor Eindhoven-AirportLuchthavenweg 135657 EA Eindhoven

3. Hilversum en Lelystad Douanekantoor HilversumNieuwe Havenweg 53 IIPostbus 1831200 AD Hilversum

4. Maastricht -AachenAeroport

Douanekantoor Maastricht AirportVliegveldweg 416190 AC Beek

5. Midden-Zeeland Douanekantoor VlissingenDuitslandweg 1 Postbus 2794380 AG Vlissingen

6. Aeroport de Rotterdam Douanekantoor Rotterdam-AirportAirportplein 503045 AP Rotterdam

7. Seppe Douanekantoor RoosendaalBorchwerf 10 A4704 RG Roosendaal

8. Aeroport de Schiphol Douanepost SchipholCargo CentreHandelskade 1Postbus 757571118 ZX Schiphol

9. Teuge Douanekantoor ApeldoornOude Apeldoornseweg 41 Π457333 NR Apeldoorn

461

10. Texel Douanekantoor Texel-LuchthavenHet Nieuwe Diep 231781 AC Den Helder

11. Twente Douanekantoor Twente LuchthavenVliegveldweg 3337524 PT Enschede

Austria 1. Graz Hauptzollamt GrazZweigstelle FlughafenFlughafen Graz8073 Feldkirchen bei Graz

2. Innsbruck Hauptzollamt InnsbruckZweigstelle Innsbruck-FlughafenFürstenweg 1806020 Innsbruck

3. Klagenfurt Hauptzollamt KlagenfurtZweigstelle Flughafen-StrasseFlughafen-Strasse 63Flughafen Klagenfurt-Wörthersee9020 Klagenfurt

4. Salzburg Hauptzollamt SalzburgZweigstelle FlughafenWilhelm-Spazier-Strasse 25020 Salzburg

5. Vienna (Wien) Zollamt Flughafen WienPostfach 211300 Wien-Flughafen

6. Linz Hauptzollamt LinzZweigstelle FlughafenFlughafenstrasse 14063 Hörsching

Portugalia 1. Lisboa Alfândega do Aeroporto de LisboaAeroporto de Lisboa - Edifício 171700 LISBOA

2. Francisco Sá Carneiro(Porto)

Alfândega do Aeroporto do PortoAeroporto Sá Carneiro4470 MAIA

3. Faro Delegação Aduaneira do Aeroporto de FaroAeroporto de Faro8000 FARO

4. Santa Catarina (Madeira) Delegação Aduaneira do Aeroporto de

462

Santa CatarinaAeroporto de Santa Catarina9100 SANTA CRUZ

5. Porto Santo (Madeira) Delegação Aduaneira de Porto SantoAeroporto do Porto Santo9400 PORTO SANTO

6. Ponta Delgada (Açcores) Alfândega de Ponta DelgadaPraça Vasco da Gama9500 PONTA DELGADA

7. Santa Maria (Açores) Delegação Aduaneira do Aeroporto deSanta MariaAeroporto de Santa Maria9580 VILA PORTO

8. Lages (Açores) Delegação Aduaneira de Angro doHeroismoPatio da Alfândega9700 ANGRO DO HEROISMO

Finlanda 1. Helsinki - Vantaa Helsingin lentotulliPL 11FI-01531 VANTAA

2. Enontekiö Kivilompolon tulliFI-99440 LEPPÄJÄRVI

3. Ivalo Ivalon tulliPL 18FI-99801 IVALO

4. Joensuu Joensuun tulliPL 72FI-80101 JOENSUU

5. Jyväskylä Jyväskylän tulliPL 39FI-40321 JYVÄSKYLÄ

6. Kajaani Kajaanin tulliPL 119FI-87400 KAJAANI

7. Kemi/Tornio Kemin tulliPL 49FI-94101 KEMI

8. Kittilä Muonion tulliFI-99300 MUONIO

9. Kruunupyy Kokkolan tulliPL 1006FI-67101 KOKKOLA

463

10. Kuopio Kuopion tulliPL 68FI-70701 KUOPIO

11. Kuusamo Kortesalmen tulliFI-93999 KUUSAMO

12. Lappeenranta Lappeenrannan tulliPL 66FI-53501 LAPPEENRANTA

13. Mariehamn Mariehamns tullPB 40FI-22101 MARIEHAMN

14 Oulu Oulun tulliPL 56FI-90401 OULU

15. Pori Porin tulliPL 140FI-28101 PORI

16. Rovaniemi Rovaniemen tulliPL 47FI-96101 ROVANIEMI

17. Tampere-Pirkkala Tampereen tulliPL 133FI-33101 TAMPERE

18. Turku Turun tulliPL 386FI-20101 TURKU

19. Vaasa Vaasan tulliPL 261FI-65101 VAASA

Slovenia 1. Ljubljana (Brnik) Carinski urad LjubljanaIzpostava Letaliý e BrnikSI - 4210 Brnik

2. Maribor Carinski urad MariborIzpostava letaliý e MariborSI - 2212 Orehova vas - Slivnica

Suedia80 1. Borlänge TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

2. Göteborg/Landvetter Tullverket GöteborgS-404 85 GÖTEBORG

3. Göteborg/Säve Tullverket GöteborgS-404 85 GÖTEBORG

4. Halmstad Tullverket Göteborg

80 Inlocuit prin Modificarea nr.2 din 06.12.2004

464

S-404 85 GÖTEBORG5. Jönköping Tullverket

Box 850S-201 80 MALMÖ

6. Kalmar TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

7. Karlstad Tullverket GöteborgS-404 85 GÖTEBORG

8. Kiruna TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

9. Kristianstad TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

10. Linköping TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

11. Luleå TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

12. Malmö/Sturup TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

13. Norrköping TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

14. Ronneby TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

15. Stockholm/Arlanda TullverketBox 27 311S-102 54 STOCKHOLM

16. Stockholm/Bromma TullverketBox 27 311S-102 54 STOCKHOLM

17. Sundsvall TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

18. Umeå TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

19. Visby TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

20. Västerås TullverketBox 27 311S-102 54 STOCKHOLM

21. Växjö Tullverket

465

Box 850S-201 80 MALMÖ

22. Örebro TullverketBox 27 311S-102 54 STOCKHOLM

23. Östersund TullverketBox 850S-201 80 MALMÖ

Regatul Unit al Marii Britanii

CODIATA

AEROPORT Adresa cod ccsuk EPU

ABZ Aberdeen H M CUSTOMS & EXCISEAberdeen AirportC/O Custom House28 Guild StAberdeen AB9 2DY

Z 410

BFS Belfast H M CUSTOMS & EXCISECustom HouseBelfast International AirportAldergroveBelfast BT29 4AA

P 516

BHX Birmingham H M CUSTOMS & EXCISE B 011Cargo CentreBirmingham AirportB26 3QN

B 011

BOH Bournemouth H M CUSTOMS & EXCISEBournemoth AirportC/O Compass HouseOrdnance Survey SiteRomsey RoadSouthampton SO16 4HP

fara 290

BRS Bristol H M CUSTOMS & EXCISEBristol AirportC/O Custom HouseClayton St, AvonmouthBristol BS11 9DX

A 033

CWL Cardifff H M CUSTOMS & EXCISECargo TerminalCardiff International AirportRhoose, Nr BarryS GlamorganWales CF62 3BD

C 048

466

EMA East Midlands H M CUSTOMS & EXCISEBldg 108 Beverley RdEast Midlands AirportCastle DonningtonDerby DE74 2SE

D 245

EDI Edinburgh H M CUSTOMS & EXCISEEdinburgh Airport Spitfire House,Cargo Village Turnhouse RdEdinburgh EH12 0AL

E 436

EXT Exeter H M CUSTOMS & EXCISEExeter AirportC/O Crownhill CourtTailyour Road CrownhillPlymouth PL6 5BZ

R 297

AOA Farnborough(airshow only)

HM CUSTOMS & EXCISEFarnborough AirportC/O Compass HouseRomsey RoadSouthamptonSO16 4HP

fara 290

AOA Filton HM CUSTOMS & EXCISEFilton AirportC/O Custom HouseClayton StreetAvonmouthBristolBS11 9DX

fara 033

LGW London Gatwick H M CUSTOMS & EXCISETimberham HouseGatwick AirportSussex RH6 0EZ

G 120

GLA Glasgow H M CUSTOMS & EXCISEGlasgow AirportC/O Falcon House70 Inchinnan RdPaisley PA3 2RE

X 444

LHR London Heathrow H M CUSTOMS & EXCISEWayfarer HouseGreat South West RdFeltham, MiddxTW14 8NP

H 120

HUY Humberside H M CUSTOMS & EXCISEHumberside airportC/O Custom HouseImmingham Docks Immingham.South HumbersideDN40 2NA

fara 241

LBA Leeds Bradford H M CUSTOMS & EXCISE Y 084

467

Leeds Bradford AirportC/O Peter Bennet House Redvers CloseWest Park Ring RdLeeds LS 16 6RQ

LPL Liverpool H M CUSTOMS & EXCISELiverpool AirportC/O Bldg 302 World Freight CentreManchester International AirportManchester M90 5XX

S 191

LCY London City H M CUSTOMS & EXCISELondon City AirportC/O Wayfarer HouseGreat South West Road Feltham MiddlesexTW14 8NP

fara 150

LTN Luton H M CUSTOMS & EXCISELuton Airport LutonLU2 9NJ

L 223

MAN Manchester H M CUSTOMS & EXCISEBldg 302 World Freight CentreM 191 Manchester International AirportManchester M90 5XX

M 191

MSE Manston H M CUSTOMS & EXCISEManston AirportC/O West Ferry TerminalRamsgate KentCT11 8RP

fara 043

NCL Newcastle H M CUSTOMS & EXCISENewcastle AirportWoolsingtonNewcastle upon TyneNE13 8BU

N 214

- Newquay HM CUSTOMS & EXCISENewquay AirportC/O Custom HouseArwenack StreetFalmouth CornwallTR11 3SB

fara 108

NWI Norwich H M CUSTOMS & EXCISENorwich AirportAmsterdam Way NorwichNR6 6EP

W 058

468

PLY Plymouth H M CUSTOMS & EXCISEPlymouth AirportC/O Crownhill CourtTailyour RoadCrownhillPlymouth PL6 5BZ

fara 250

PIK Prestwick H M CUSTOMS & EXCISELiberator House,Prestwick AirportAyrshire KA9 2PX

K 443

RWY RonaldswayIsle of Man

HM Customs and ExcisePO Box 6Custom House DouglasIsle of ManIM99 1AG

fara 450

SOU Southampton H M CUSTOMS & EXCISECompass HouseRomsey RoadSouthampton S016 4HP

fara 293

SEN Southend H M CUSTOMS & EXCISESouthend AirportC/O Tilbury Docks TilburyEssex RM18 7EJ

fara 150

LSA Stansted H M CUSTOMS & EXCISENew Terminal BldgStansted Airport Stansted,Essex CM24 1QS

S 121

MME Teesside H M CUSTOMS & EXCISEEustace House Tees DockTeesportMiddlesborough Cleveland TS6 7SA

fara 219

JSY Jersey States of Jersey Customs and Excise Jersey AirportC/O La Route Du Port ElizabethSt Helier JerseyJE1 1JJ

fara 466

GSY Guernsey States of Guernsey Customs and ExciseGuernsey AirportForest GuernseyGY8 0DS

fara 462

Islanda 1. Akureyri Sýslumaðurinn á AkureyriSýslumaður EyjafjarðarsýsluHafnarstræti 107IS-600 AKUREYRI

2. Egilssadir Sýslumaðurinn á Seyðisfirði

469

Sýslumaður Norður-MúlasýsluBjólfsgötu 7IS-710 SEYÐISFJÖRDUR

3. Keflavik Sýslumaðurinn á KeflavíkurflugvelliGrænásiIS-235 KEFLAVÍKURFLUGVÖLLUR

4. Reykjavík Tollstjórinn í ReykjavíkTryggvagötu 19IS-150 REYKJAVÍK

Norvegia 1. Alta Alta tollstedP.b. 1075N-9503 ALTA

2. Bergen/Flesland Bergen regiontollstedP.b. 1893-1895 NordnesN-5817 BERGEN

3. Bodø Bodø tollstedN-8039 BODØ

4. Harstad/Evenes Harstad tollstedP.b. 316N-9483 HARSTAD

5. Haugesund/Karmøy Haugesund tollstedP.b. 608N-5501 HAUGESUND

6. Kirkenes/Høybuktmoen Kirkenes tollstedP.b. 110N-9915 KIRKENES

7. Kristiansand/Kjevik Kristiansand regiontollstedP.b. 247N-4663 KRISTIANSAND

8. Narvik/Framnes Narvik tollstedP.b. 213N-8501 NARVIK

9. Oslo/Gardermoen Oslo regiontollstedP.b.8122 Dep.N-0032 OSLO

10. Røros Trondheim regiontollstedN-7495 TRONDHEIM

11. Stavanger/Sola Stavanger tollstedP.b. 177N-4001 STAVANGER

12. Torp Sandefjord tollstedP.b. 122N-3201 SANDEFJORD

470

13. Tromsø Tromsø regiontollstedP.b.2133N-9267 TROMSØ

14. Trondheim/Værnes Trondheim regiontollstedN-7495 TRONDHEIM

15. Ålesund Ålesund tollstedP.b.333N-6001 ÅLESUND

RomaniaAeroportul Numele si adresa biroului vamal

competent Aeroport Arad Aeroport Arad

Str. Bodrogului, FN,310399, ARAD

Aeroport Sibiu Aeroport Sibiu Sos. Alba Iulia, no.73A, SIBIU

Aeroport Băneasa Băneasa Sos. Pipera, no.59, district 2, BUCURESTI

Aeroport Henri Coandă OtopeniCalea Bucurestilor, no.224E, OTOPENI, jud. Ilfov

Aeroport Cluj Napoca Aeroport Cluj Napoca Str. Traian Vuia, nr.149, CLUJ NAPOCA, 400397, jud. Cluj

Aeroport Mihail Kogălniceanu Mihail Kogălniceanu Incinta Aeroport Internaţional Constanţa, str. Tudor Vladimirescu, nr.4,Jud. Constanţa

Aeroport Bacău Aeroport Bacău Str. Aeroportului, nr.1, BACĂU

Aeroport Iaşi Aeroport Iaşi Str. Nicolae Iorga, nr.10c, IASI

Aeroport Timişoara Timisoara Aeroport Aeroportul International Timisoara,Jud.Timis

Slovacia 1. Bratislava Pobo ka colneho úraduBratislava - letisko M.R. .tefanikaIvánka pri DunajiSK-832 02 BRATISLAVA

2. Koýice Pobo ka colneho úraduKoýice - letisko

471

SK-041 75 KOSICE3. Poprad Pobo ka colneho úradu

Letisko Poprad - TatryKarpatská 13SK-058 01 POPRAD

4. Sliac Colná stanicaSlia - letiskoSK-962 31 SLIAC

5. Piest'any Pobo ka colneho úraduPiest'anyPartizánska 2SK-921 01 PIES ANY

Elvetia 1. Bâle-Mulhouse Zollamt Basel-Mülhausen FlughafenPostfach 251CH-4030 BASEL

2. Berne-Belp Zollamt BernMurtenstrasse 85CH-3008 Bern

3. Genève-Cointrin Bureau de douane de Genève AeroportC.P. 314CH-1215 GENEVE AEROPORT 15

4. Lugano-Agno Ufficio doganale Ponte TresaCH-6988 PONTE TRESA

5. Zürich-Kloten Zollamt Zürich-FlughafenCH-8058 ZÜRICH FLUGHAFEN

Anexa 8.6

Model de autorizaţie eliberată companiilor aeriene – nivel 2

Conform condiţiilor procedurale, autorităţile competente ale ţării eliberează o aprobare companiei aeriene după modelul de mai jos:

Obiectul autorizaţiei

(1) Compania aeriană............................................................................................................................................................................................................................................

472

......................................................................................................................

..........................................este prin prezenta autorizată, sub rezerva unei posibile revocări în orice moment, să recurgă la procedura simplificată de tranzit comunitar/comun conform art. 445 din RVC (art. 112 al apendicelui I) (denumită în continuare „procedură simplificată de tranzit”).

Domeniu

(2) Procedura simplificată de tranzit acoperă transportul tuturor mărfurilor transportate pe cale aeriană de companiile aeriene între următoarele ţări:

Regimul de tranzit comunitar este obligatoriu potrivit şi sub condiţiile art. 340 e, paragraful 1, din RVC.

Documentaţia cerută pentru transporturi

(3) În cazul în care este utilizat regimul de tranzit comunitar/comun, manifestul care conţine informaţiile prevăzute în apendicele 3 din anexa 9 a convenţiei privind aviaţia civilă internaţională ţine loc de declaraţie de tranzit comunitar/comun cu condiţia să conţină menţiunile indicate în art. 444, paragraful 4 din RVC (art. 111, paragraful 4 al apendicelui I).

Procedura la aeroportul de încărcare (birou de plecare)

(4) Compania aeriană consemnează statutul T1, T2*, TF, C (echivalentul documentului T2L) sau X tuturor transporturilor în evidenţele sale comerciale şi indică pe manifest statutul fiecărui transport cu excepţia cazului când acesta poartă menţiunea „consolidare” (eventual sub o formă prescurtată) pentru transporturile în grupaj.

În cazul în care un transport a fost deja plasat sub un regim de tranzit, compania aeriană înscrie codul TD (semnificând document de tranzit) pe manifest. În acest caz tipul, numărul, data şi biroul de plecare din declaraţia de tranzit utilizată trebuie să figureze pe scrisoarea de transport aerian corespondentă.Transporturile sunt identificate printr-o etichetă aplicată de compania aeriană pe fiecare transport, purtând numărul scrisorii de transport aerian care o însoţeşte; dacă un transport constituie o unitate de încărcătură, numărul unităţii de încărcătură trebuie să fie indicat.

Conform art. 356 din RVC (art. 26 al apendicelui I al Convenţiei), termenul de prezentare al mărfurilor la locul de destinaţie este de [...]. Numărul de înregistrare al manifestului/declaraţiei de tranzit poartă cel puţin numărul zborului înscris în manifest şi data zborului.

473

Compania aeriană care transportă transporturile înscrise în manifest devine principal obligat pentru aceste operaţiuni de transport.

Compania aeriană prezintă la cerere toate exemplarele manifestului de schimb de date autorităţilor competente din aeroportul de încărcare dacă aceasta nu a fost făcută în cursul schimbului de date. În vederea controlului, toate scrisorile de transport aerian aferente transporturilor enumerate în manifest trebuie să poată fi puse la dispoziţia autorităţilor menţionate.

*Acesta poate să se aplice în cazul tranzitului comun.

Procedura la aeroportul de descărcare (birou de destinaţie)

(5) Manifestul aeroportului de încărcare, care este transmis prin sistemul de schimb de date, devine manifestul aeroportului de descărcare.

Procedura simplificată de tranzit este considerată încheiată îndată ce manifestul de schimb de date este pus la dispoziţia autorităţilor competente din aeroportul de descărcare şi după ce transporturile enumerate în manifest le-au fost prezentate acestora.

Toate exemplarele manifestului de schimb de date sunt prezentate la cerere autorităţilor competente din aeroportul de descărcare dacă aceasta nu a fost făcută în cursul schimbului de date; autorităţile competente pot, în vederea controlului, să ceară să verifice toate scrisorile de transport aerian aferente transporturilor enumerate în manifeste.

Infracţiuni/nereguli

(6) Compania aeriană notifică autorităţilor vamale orice infracţiune sau neregulă constatată. Ea este de asemenea este obligată să contribuie la înlăturarea infracţiunilor sau neregulilor constatate de autorităţile competente ale aeroporturilor de încărcare şi de descărcare.

Autorităţile vamale din aeroportul de destinaţie notifică îndată ce este posibil orice infracţiune sau neregulă autorităţilor vamale din aeroportul de plecare precum şi autorităţii emitente a autorizaţiei.

Responsabilităţile companiei aeriene.

(7) Compania aeriană este obligată să informeze înainte, birourile vamale locale din incinta aeroporturilor internaţionale de intenţia sa de a recurge la procedura simplificată de tranzit.

474

Compania aeriană trebuie de asemenea:- să păstreze arhivele care permit autorităţilor competente să verifice

operaţiunile la plecare şi la destinaţie,- să pună toate evidenţele la dispoziţia autorităţilor competente şi- să se angajeze în faţa autorităţilor competente că va îndeplini

obligaţiile ce îi revin şi va contribui la înlăturarea oricărei infracţiuni sau nereguli.

Dispoziţii finale

(8) Prezenta autorizaţie este valabilă fără a prejudicia formalităţile, la plecare şi la sosire, revenindu-i companiei aeriene în ţările de plecare şi de destinaţie.

Autorizaţia intră în vigoare la....

În caz de nerespectare flagrantă gravă sau repetată a dispoziţiilor privind procedura simplificată de tranzit sau modul de acordare a autorizaţiei aceasta este suspendată sau revocată.

Pentru autoritatea competentă

Data

Semnătura

475

Anexa 8.7Schema explicativa a grupajului aerian

(a se vedea pagina urmatoare)

477

Anexa 8.8Model de autorizaţie - transport maritim

Dispoziţiile prezentate mai jos se referă la aprobările eliberate companiilor maritime, în scopul utilizării procedurii simplificate de tranzit comunitar, pe mare.

Nivelul 1

Model de autorizaţie conform art. 447 din RVC

Obiectul autorizaţiei

1. Compania maritimă........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... este autorizată, sub rezerva unei revocări în orice moment, să utilizeze procedura simplificată de tranzit comunitar conform art. 447 din RVC, denumită în continuare „procedură simplificată de tranzit”.

Domeniu de aplicare

2. Procedura simplificată de tranzit se aplică pentru transportul tuturor mărfurilor efectuat pe mare, de compania maritimă, între porturile statelor membre ale Comunităţii înscrise în anexa alăturată.

Documente ce trebuie furnizate

3. Atunci cand procedura de tranzit comunitar este obligatorie, în sensul art. 340 e, paragraful 2, din RVC, manifestul (specimen alăturat) este considerat echivalent cu declaraţia de tranzit comunitar, cu condiţia să conţină menţiunile indicate în art. 447, paragraful 4 din RVC.

Procedura în portul de încărcare (biroul de plecare)

4. Manifestele trebuie să fie prezentate în două exemplare şi trebuie să conţină simbolurile corespunzătoare (T1,T2F) scrise cu caractere mari pe prima pagină, să fie datate şi semnate de compania maritimă care le identifică ca declaraţii de tranzit comunitar. Aceste manifeste vor fi considerate echivalente cu declaraţiile de tranzit comunitar.

În cazul în care operaţiunea de transport se referă în acelaşi timp la mărfurile care trebuie să circule sub procedura de tranzit comunitar extern (T1) cât şi la mărfurile care trebuie să circule sub procedura de tranzit comunitar intern (T2), aceste mărfuri trebuie să fie înregistrate pe manifeste separate.

478

În cazul în care sunt transportate trimiteri în grupaj ele trebuie să fie identificate prin termenul „grupaj” înscris inclusiv pe manifestul de tranzit comunitar având statutul cel mai ridicat, termen reluat şi pe manifestul de grupaj (ex.: dacă grupajul include marfuri T1, T2F, TD şi mărfuri comunitare, el trebuie să fie declarat sub manifestul T1).

Cu excepţia cazului in care compania maritimă este expeditor agreat în sensul art. 398 din RVC, manifestul trebuie să fie prezentat autorităţilor competente în scopul certificării, înainte de plecarea navei.

Conform articolului 356 din RVC, termenul de prezentare al mărfurilor la locul de destinaţie este de (….)

Compania navală care asigură transportul mărfurilor înscrise în manifest devine, principal obligat pentru acest transport.

Procedura în portul de descărcare (biroul de destinaţie)

5. Manifestele şi mărfurile înscrise în acestea sunt prezentate autorităţilor competente din portul de destinaţie în scopul controlului vamal. Suplimentar, autorităţile competente pot solicita, prezentarea tuturor conosamentelor aferente mărfurilor descărcate de această navă în port.

Autorităţile vamale din fiecare port de destinaţie transmit, o dată pe lună, autorităţilor vamale din portul de plecare o listă autentificată întocmită de compania maritimă sau de reprezentanţii săi, cu manifestele ce le-au fost prezentate, în cursul lunii precedente.

Lista trebuie să includă numărul de referinţă al manifestului, sigla de identificare ca declaraţie de tranzit, numele companiei maritime care a transportat mărfurile, numele navei şi data transportului maritim.

Lista este întocmită în dublu exemplar după următorul model:

LISTA OPERAŢIUNILOR DE TRANZIT DIN LUNA......................

Port de plecare: Port de destinaţie:

............................................. .................................................Numărul manifestului utilizat cu valoare de declaraţie de tranzit

Data manifestului utilizat cu valoare de declaraţie de

tranzit

Numele vasului Rezervat vămii

479

Ultima pagină trebuie să conţină menţiunea:„................... (denumirea companiei maritime) certific prin prezenta că lista conţine toate manifestele referitoare la mărfurile transportate pe mare de la (port de plecare) la (port de destinaţie).”

Cele două exemplare ale listei trebuie să fie semnate de reprezentantul companiei şi trimise biroului de destinaţie cel mai târziu în a 15 zi a lunii următoare celei în care au avut loc operaţiunile de tranzit.

Nereguli/diferenţe

6. Biroul vamal din portul de destinaţie informează atât biroul vamal din portul de plecare, cât şi autoritatea care a eliberat autorizaţia despre toate neregulile sau diferenţele constatate, referindu-se în special la conosamentele mărfurilor în cauză.

Obligaţiile companiei maritime

7. Compania maritimă trebuie:- să ţină evidenţe corespunzătoare, care să permită autorităţilor vamale să verifice operaţiunile, în porturile de plecare şi de destinaţie;- să pună la dipoziţia autorităţilor vamale toate documentele corespunzătoare - să se angajeze să ajute la rezolvarea tuturor diferenţelor şi neregulilor.

Dispoziţii finale

8. Prezenta autorizaţie nu afectează formalităţile îndeplinite de compania maritimă în ţările de plecare şi de destinaţie în cazul plecării şi sosirii navelor.

Autorizaţia intră în vigoare la data .....

În caz de încălcări grave sau repetate ale prevederilor referitoare la procedura simplificată de tranzit sau atunci cand condiţiile care au stat la baza eiberării autorizaţiei nu mai sunt îndeplinite, această autorizaţie va fi suspendată sau revocată.

Pentru autoritatea competentă

Data

Semnătura

480

ANEXĂ

PORTURI DE PLECARE ADRESA BIROULUI VAMAL COMPETENT

PORTURI DE DESTINAŢIE ADRESA BIROULUI VAMAL COMPETENT

481

Nivelul 2

Model de autorizaţie conform art. 448 din RVC

Obiectul autorizaţiei

1. Compania maritimă......................................................................................

.......................................................................................................................................

.................................................................................................................................este autorizată prin prezentul document, sub rezerva unei posibile revocări în orice moment, să utilizeze procedura simplificată de tranzit comunitar conform art. 448 din RVC, denumită în continuare „procedură simplificată de tranzit”.

Domeniu de aplicare

2. Procedura simplificată de tranzit se aplică pentru transportul tuturor mărfurilor transportate pe mare de compania maritimă între porturile statelor membre ale Comunităţii înscrise în anexa alăturată.

Documente ce trebuie furnizate pentru transporturile de mărfuri

3. Pentru o procedură de tranzit comunitar care este obligatorie, în sensul art. 340 e, paragraful 2, din RVC, manifestul (specimen alăturat) care este considerat declaraţie de tranzit comunitar cu condiţia să conţină menţiunile indicate în art. 447, paragraful 4 din RVC.

Procedura în portul de încărcare (locul de plecare)

Compania maritimă înscrie statutul [T1, TF, C (echivalentul documentului T2L) sau X] tuturor transporturilor în documentele sale comerciale şi indică statutul fiecărui transport pe manifest cu excepţia cazului când acesta poartă menţiunea „grupaj”.

În cazul în care un transport este acoperit deja de o procedură de tranzit existentă, de exemplu o declaraţie de tranzit (document administrativ unic), un carnet TIR, un carnet ATA, sau un formular NATO 302, compania maritimă înscrie pe manifest codul TD (= Document de Tranzit). În acest caz, tipul numărul, data şi locul de plecare încrise în declaraţia de tranzit sau în alte documente de tranzit trebuie să fie indicate pe conosament.

Manifestul sau orice document comercial echivalent trebuie să fie disponibil pentru control înainte de plecarea vasului.

Conform art.356 din RVC, termenul de prezentare a mărfurilor la locul de destinaţie este de [...].

482

Compania maritimă ce asigură transportul mărfurilor înscrise în manifest devine principal obligat pentru transporturile plasate în tranzit (nu sunt incluse trimiterile indicate prin sigla”TD”).

Procedura în portul de descărcare (loc de destinaţie)

5. Procedura de tranzit este considerată încheiată prin prezentarea de către compania maritimă, a manifestului şi mărfurilor autorităţilor vamale din portul de destinaţie.

Autorităţile vamale pot cere, în scopul controlului, prezentarea tuturor conosamentelor aferente mărfurilor descărcate de această navă.

Nereguli/diferenţe

6. Compania maritimă trebuie să comunice autorităţilor vamale orice infracţiune sau neregulă cunoscută. De asemenea, ea este obligată să ajute la clarificarea situaţiilor privind infracţiunile sau neregulile constatate de autorităţile vamale din portul de încărcare şi descărcare.

Autorităţile vamale din portul de descărcare, informează despre orice infracţiune sau neregulă de îndată ce este posibil, pe cele din portul de încărcare precum şi autoritatea emitentă a autorizaţiei, care iau măsurile necesare.

Obligaţiile companiei maritime7. Compania maritimă trebuie:

- să ţină la zi documentele care permit autorităţilor vamale să verifice operaţiunile în porturile de plecare şi de destinaţie;- să pună toate documentele pertinenete la dipoziţia autorităţilor vamale şi- să se angajeze să fie în totalitate responsabilă în faţa autorităţilor vamale

pentru îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin, raportarea şi rezolvarea tuturor diferenţelor şi neregulilor.

Dispoziţii finale

8. Prezenta autorizaţie nu afectează formalităţile îndeplinite de compania maritimă în ţările de plecare şi de destinaţie în cazul plecării şi sosirii (a mărfurilor).

Autorizaţia intră în vigoare la.....

În caz de încălcări grave sau repetate la prevederile procedurii simplificate de tranzit sau la condiţiile necesare eliberării autorizaţiei această, autorizaţie va fi suspendată sau revocată.

Pentru autoritatea competentăDataSemnătura

483

ANEXĂ

PORTURI DE PLECARE ADRESA BIROULUI VAMAL COMPETENT

PORTURI DE DESTINAŢIE ADRESA BIROULUI VAMAL COMPETENT

484

485

Anexa 8.10

TRANZIT COMUN – TRANZIT COMUNITAR TAXUD/0925/2000 – FR

- FORMULAR DE NOTIFICARE - Articolul 6 Convenţia privind regimul de tranzit comun (CTC)

- Articolul 97 (3) Codul vamal comunitar

PROCEDURI SIMPLIFICATE

DESTINATAR

COMISIA EUROPEANĂDirecţia generală de Fiscalitate şi Uniune vamalăAcordul „Circulaţia mărfurilor şi tranzit”Str. Legii 200 – (MO51 4/30)B-1049 BRUXELLES – BELGIQUE

Baza juridică:

CTC Art. 6 (bi/multilateral)

CVC Art. 97 (2) a (bi/multilateral)

CVC Art 97 (2) b (naţional)

EXPEDITOR

Ţară care autorizează procedura simplificată:

Domeniul procedurii: Simplificare autorizată cutitlu individual Numele titularului/Raportare la autorizaţie:

Document anexat: copia autorizaţiei Simplificări autorizate cu titlu

general Denumirea regimului/Raportare la actul juridic:

Document anexat: copia actului (*)

Alte ţări interesate:(cu acorduri bi/multilaterale)

Scurtă descriere a simplificărilor:

Persoana de contact:

Referinţa notificării(PP/AAAA/NNN) (tara/anul/nr.referinţă)

Nr. ../..../...

Data şi semnătura: Ştampila:

(*) In acest caz nu este necesară notificarea autorizaţiilor acordate individual.

487

PARTEA a VI-a - Datorie şi recuperarea

1. Scopul prevederilor referitoare la datorie şi recuperare în cazul procedurii de transit comun/comunitar

1.1. Armonizare limitată de dispoziţiiLegislaţie Decizia nr.1/2000 a comisiei mixte CE-AELS «tranzit

comun» din 20 decembrie 2000 a introdus la apendicele 1 la convenţie un Titlu IV privitor la datoria vamală şi recuperarea datoriei vamale. Dispoziţiile similare existente, pentru tranzitul comunitar, la articolele 203, 204, 213 şi 215 din Cod ca şi la articolele noi 341 şi 450 bis la 450 bis5 din RVC. Dispoziţiile codului au totuşi efecte trecând peste regimul de tranzit comunitar şi vizează datoria vamală în general.

Pe plan comunitar, această reformă legislativă a regimului de tranzit permite înlăturarea anumitor incoerenţe ale dispoziţiilor relative la datoria vamală şi deci aduce o anumită unitate tranzitului comunitar.

Scopul noilor dispoziţii

Noile dispoziţii în materie de datorie vamală şi recuperarea datoriei vamale urmăresc să precizeze, într-o manieră armonizată, situaţiile care dau naştere unei datorii vamale în cadrul strict al operaţiunilor de tranzit comun sau comunitar, identificarea debitorilor şi să determine fără echivoc ţara competentă pentru recuperarea datoriei vamale de la debitori şi pentru garanţie. Ele nu merg însa mai departe şi lasă fiecărei părţi contractante la convenţie responsabilitatea de a acţiona în recuperarea propriu-zisă a datoriei vamale, în conformitate cu legislaţia naţională în materie. În ceea ce priveşte Comunitatea, regulile aplicabile datoriilor vamale sunt armonizate în cadrul Codului vamal comunitar.

1.2. Definiţii

Datorie În cadrul Convenţiei de tranzit comun, se înţelege prin « datorie », atât drepturile vamale de import sau de export cât şi alte impuneri aferente mărfurilor plasate sub acest regim.

488

Datorie vamală

Articolul 4(9) Cod Vamal

În cadrul comunitar, « datoria vamală » este definită la articolul 4, paragraful 9, al Codului ca «obligaţia de a plăti suma drepturilor de import sau de export», ele însele descrise la articolul 20 din Cod. Tranzitul comunitar având deasemenea un efect suspensiv privind « alte impuneri » (taxe naţionale), articolul 341 RVC extinde, numai în cadrul tranzitului comunitar, anumite dispoziţii ale codului în materie de garantare, datorie vamală şi de acoperire a acestor « alte impuneri ».

Acoperire Prin termenul generic de « acoperire », se va înţelege ansamblul de acţiuni care contribuie la încasarea sumelor datorate. La nivelul Comunităţii, acoperirea datoriei vamale începe prin înregistrarea sumei de către autoritatea competentă, în sensul articolului 217 din Cod.

1.3. Distincţia dintre dispoziţiile represive şi dispoziţiile financiare

Acoperirea unei « datorii » cu ocazia unei operaţiuni de tranzit este rezultatul unei situaţii în care regimul nu a putut fi incheiat in termen în condiţiile prevăzute şi unde drepturile şi celelalte impuneri, suspendate pe timpul regimului, trebuie deci sa fie acoperite.

Chiar daca situaţiile conducând la naşterea unei datorii (conf.paragrafului 2) se asimilează adesea cu « infracţiuni »  sau « nereguli », ele nu trebuie sa fie confundate cu acestea din urmă, ale căror consecinţă nu este perceperea unei sume obiectiv datorate, ci o sancţiune administrativă şi/sau penală ( putând implica luarea în calcul a unui element intenţional). Acelaşi fapt, aceeaşi neregulă la regimul de tranzit va putea adesea să ducă la naşterea unei datorii şi a unei sancţiuni, chiar daca pentru aceleaşi fapte, noţiunile de « datorie » şi « sancţiune » să fie interschimbabile. Prezenta parte vizează numai situaţiile obiective ducând la datorii, lăsând la o parte aspectul represiv care este indispensabil, dar depinde de fiecare ţară.

2. Naşterea datoriei şi identificarea debitorului

2.1. Sustragerea mărfurilor de la regim

2.1.1. Situaţii de sustragere

Articolul 114(1) O datorie se naşte din sustragerea mărfurilor de la

489

apendice 1 la convenţie

regimul de tranzit comun, adică, aşa cum precizează reglementarea comunitară, de la « supravegherea vamală » inerentă acestui regim suspensiv. Astfel, în principiu, noţiunea de « sustragere » s-ar putea aplica pentru toate situaţiile în care vama nu este în măsură să asigure respectarea reglementărilor vamale, şi dacă este cazul, a altor dispoziţii aplicabile mărfurilor.

Situaţiile care duc la sustragerea mărfurilor de la regimul de tranzit sunt în particular :

- neprezentarea mărfurilor la biroul vamal de destinaţie sau la un destinatar agreat, aici înţelegând :

1. mărfurile au fost furate sau subtilizate total sau parţial (« lipsuri ») în timpul transportului81

2. dovada prezentării a fost falsificată ;

3. mărfurile au fost livrate direct de transportator către un destinatar neagreat ;

4. mărfurile declarate au fost înlocuite total sau parţial cu altele ;

Articolul 865 RVC

- înlocuirea procedurii de tranzit /regim vamal al mărfurilor (declaraţie de tranzit comunitar extern/procedură T1 de tranzit comun, înlocuită cu o declaraţie de tranzit comunitar intern/ procedura T2 de tranzit comun sau printr-un regim vamal comunitar justificat de un document T2L/T2LF sau echivalent ça şi cu semnul C sau F pe un manifest aero/maritim).

2.1.2. Situaţii care nu constituie o sustragere de la regimul de tranzit

Sunt bineînţeles situaţiile în care condiţiile citate nu sunt îndeplinite cum ar fi ruperea sigiliilor astfel încât trimiterea este obligatoriu prezentată la biroul de destinaţie.82

81 In Comunitate, articolul 900 al DAC autorizează rambursarea sau remiterea drepturilor de import în caz de furt de mărfuri necomunitare plasate sub regimul de transit în măsura în care aceste mărfuri sunt găsite într-un termen scurt şi repuse, în starea în care se găseau la momentul furtului, în situaţia lor vamală iniţială.82 La nivelul Comunităţii, articolul 865, alineatul 2, DAC prevede că eroarea de statut vamal comisă pentru mărfuri necomunitare pe un manfest aerian în procedură simplificată de transit comunitar- nivel 2 ( semn “C” în loc de “T1” nu constituie sustragere, în măsura în care compania aeriană a regularizat situaţia vamală a mărfurilor procedând la la sosirea la destinaţie.

490

Articolul 114(2) (a)Apendicele IConveniteArtiolul 203(2) CVC

2.1.3. Cand se naşte datoria vamala ?

În caz de sustragere, datoria se naşte în momentul când mărfurile au fost sustrase de la regim.

În afara flagrantului delict al sustragerii mărfurilor din mijlocul de transport, acest moment este adesea la fel de greu de identificat ca şi locul sustragerii, cele două elemente fiind legate. Data exactă a sustragerii este totuşi de o importanţă relativă, în măsura în care, termenul de rămânere a mărfurilor sub regim fiind relativ scurt, elementele de calcul ale nivelului datoriei nu ar trebui să suporte modificări fundamentale. În cazul în care nu se poate identifica locul şi momentul precis, sustragerea va fi în orice caz intervenită între ultimul aviz de trecere eventual prezentat şi ultima zi a termenului prevăzut pentru prezentarea mărfurilor la destinaţie. Această ultimă dată va fi luată în calcul ca ultim moment de naştere a datoriei.

Articolul 115(1)Apendicele IConventieArticolul 203(3) CVC

2.1.4. Debitori

Persoana care a sustras mărfurile de la regim (de la supraveghere vamală) este debitoarea datoriei.

În afară de asta, în virtutea aceloraşi articole, persoana care a participat la sustragere (complice) sau care a deţinut sau tăinuit marfa (deţinător sau tăinuitor) nu devine debitor decât dacă ştia sau trebuia să ştie că a fost vorba de o sustragere ; există deci aici un element intenţional pentru a o putea considera ca debitor.

În sfârşit, devine deasemenea debitor persoana care trebuie să execute obligaţiile care antrenează utilizarea regimului, adică în transit comun ( comunitar ) în primul rând principalul obligat, necondiţionat şi de manieră pur obiectivă, neexistând nici un element intenţional care poate fi luat în calcul pentru a identifica principalul obligat ca debitor. De notat că alte persoane pot fi ţinute să execute obligaţiile antrenate de utilizarea regimului, în particular transportatorul şi destinatarul mărfurilor, cărora regimul de tranzit comun/comunitar le impune obligaţii specifice .

491

În orice caz, ei pot deasemenea deveni debitori în calitate de complici la sustragere sau deţinători ai mărfurilor sustrase.

Art.114(1)b) apendice 1 convenţie

Art.204(1) Cod vamal

2.2. Alte nereguli la regim

2.2.1. Situaţii vizate

O datorie se naşte, în afara sustragerii mărfurilor de la regim, în caz  de:

- neexecutarea obligaţiilor antrenate de utilizarea regimului, sau

- neîndeplinirea uneia din condiţiile fixate pentru plasarea mărfurilor sub regim.

Ca fapte generatoare de datorii, în raport cu sustragerea, aceste situaţii au deci un caracter rezidual. În particular, dacă neexecutarea unei obligaţii constituie sau conduce la sustragerea mărfurilor de la regim, acesta din urmă dă naştere la datorie şi în acest caz, se aplică dispoziţiile în materie de sustragere (conf.para.21).

Articolul 114(2) (a) apendice 1 convenţie

Articol 203(2) CD

Art.114(1) a) apendice1 convenţie

Art.203(1)Cod vamal

Acest tip de situaţie intervine după plasarea mărfurilor sub regim şi bineînţeles, înainte ca acesta din urmă să ia sfârşit.

Cu titlu de exemplu şi sub rezerva cazului de sustragere de la regim, pe de o parte, sau de nereguli care nu dau naştere la datorii (vezi paragraful 2.1.2.), pe de altă parte, ar putea fi vorba de :

- nerespectarea itinerariului stabilit ;

- rupere de sigiliu, transbordare, descărcare sau un alt incident în cursul transportului fără adnotarea în exemplarul declaraţiei şi fără prezentarea pentru viză la autoritatea competentă ;

- înstrăinarea, în timpul transportului, a unei părţi contractante neacoperite de garanţia prezentată

492

la plecare ;

- prezentarea cu întârziere şi nejustificată la destinaţie ;

- absenţa notificării unei iregularităţi de către titular a unei operaţiuni simplificate aer/mare ;

- mai general, de nerespectarea de către o persoană autorizată să utilizeze operaţiunea simplificată, a condiţiilor prevăzute de reglementările din autorizaţia eliberată.

2.2.1.2. Neîndeplinirea unei condiţii fixate pentru plasarea sub regim

Art.23(2) apendice1 convenţie

Art.355 apendice 1 convenţie

Art.360 RVC

Acest tip de situaţii intervine în cursul operaţiunii de tranzit sau anterior plasării sub regim. În acest caz, ea este pusăîn evidenţă numai după plasarea sub regim ( în afară de cazul când nu s-ar fi acordat liberul de vamă). Cu titlu de exemplu, şi sub rezerva neregulilor care nu fac să se nască o datorie ( vezi paragr. 2.2.2., în continuare), ne putem gândi la un plasament efectuat :

- fără garanţie valabilă, fără act de cauţiune şi/sau certificat sau titlu valabil în timp ( revocat,anulat, termen de valabilitate expirat) sau în spaţiu (operaţiune de înstrăinare a unei părţi contractante neacoperite de garanţie) sau în caz de depăşire a sumei de referinţă pentru garanţia globală sau scutirea de garanţie ;

- de către un expeditor agreat, fără sigiliu de trimitere sau fără fixarea unui termen de prezentare la destinaţie sauf ără fixarea unui itinerariu fix când reglementarea autorizaţiei o impune ;

- de către titularul unei operaţiuni simplificate eliberate pe bază de elemente inexacte sau incomplete ; pentru Comunitate : după anularea autorizaţiei conform articolului 8 din cod.

493

2.2.2. Nereguli care nu dau naştere la datorii

Neregulile (evident altele decât sustragerea) care au rămas “fără consecinţe reale asupra funcţionării regimului” nu duc la naşterea unei datorii. Aceste dispoziţii lasă de altfel fiecărei părţi contractante grija de a identifica, după caz, situaţiile la care scutirea se aplică şi deci de a le limita.

Art.26 apendice 1 convenţie

Art.356 DAC

2.2.2.1. Condiţii generale de scutire de la naşterea datoriei

O asemenea scutire nu se poate lua în calcul, în cazul neexecutării unei obligaţii antrenate de utilizarea regimului sau de neîndeplinirea unei condiţii fixate pentru plasarea mărfurilor sub regim, decât dacă neregula în cauză :

- nu constituie prin nimic o tentativă de sustragere de la regim ;

- nu implică o neglijenţă manifestă din partea celui interesat.

Ar putea fi vorba de o neglijenţă manifestă dacă, de exemplu, ţinând cont de experienţa sa profesională, de caracterul mai mult sau mai puţin evident al obligaţiilor /condiţiilor de respectat şi de eventualele sale angajamente (mai ales în cadrul unei operaţiuni simplificate), cel în cauză nu a făcut totul pentru a evita nerespectarea obligaţiilor sale sau dacă el comite de manieră repetată aceeaşi neregulă.

-permite îndeplinirea a posteriori a formalităţilor necesare pentru a regulariza situaţia.

Forma acestei “regularizări” trebuie să ţină cont de natura obligaţiei sau de condiţia care nu a fost respectată.

Art.114 (1) alin2 apendice 1 convenţie

2.2.2.2. Identificarea situaţiilor

Revine fiecărei părţi contractante, chiar dacă au fost îndeplinite condiţiile generale de scutire, să limiteze

494

Art.204(1) alin2.DAC

aceste scutiri la anumite situaţii- cele care trebuie totuşi identificate în prealabil. 3)

2.2.3. Momentul naşterii datoriei

În virtutea articolului 114, paragraful 2, pct.b), Apendicele I la convenţie (articolul 204,paragraf 2 din cod) ;

- în caz de neexecutare a uneia din obligaţiile antrenate de utilizarea regimului, datoria se naşte în momentul când această obligaţie înceteaza de a fi îndeplinită.

3) Pentru Comunitate, articolul 859 din DAC conţine o listă exhaustivă de nereguli, în sensul articolului 204, paragraful 1, din cod, care sunt considerate- sub rezerva respectării condiţiilor generale de scutire- ca rămânând fără consecinţe reale asupra funcţionării corecte a regimului vamal. Dacă una din obligaţiile impuse prin utilizarea regimului de tranzit comunitar nu a fost observată, mărfurile au fost prezentate intacte la biroul de destinaţie şi operatorul nu este vinovat de nici o neglijenţă manifestă, nu există nici un motiv valabil de a susţine că s-a născut o datorie vamală. De fapt, mărfurile sunt tot la dispoziţia autorităţilor vamale.Ele pot primi o destinaţie vamală şi interesele financiare în joc nu sunt cu nimic ameninţate.

Pentru mărfurile plasate sub regimul de transit comunitar, articolul 859 din DAC prevede o scutire în condiţiile următoare:

1. mărfurile plasate sub regim au fost prezentate intacte la biroul de destinaţie;

2. biroul de destinaţie a fost în măsură să verifice că mărfurile au primit o destinaţie vamală sau au fost plasate în deposit temporar la sfârşitul operaţiunii de transit; şi

3. când termenul fixat la articolul 356 din DAC nu a fost respectat şi paragraful 3 al art susnumit nu se aplică, iar mărfurile au fost totuşi prezentate la biroul de destinaţie într-un termen rezonabil.

495

În practică, nu este totdeauna uşor de identificat momentul la care neregula s-a produs. Când momentul nu se poate preciza , ne vom referi la momentul când neregula a fost constatată.

- Datoria se naşte în momentul plasarii mărfurilor sub regim când se constată ulterior o neregulă la una din condiţiile reieşite din plasarea mărfurilor sub regimul respectiv.

2.2.4. Debitori

În virtutea articolului 115, paragraful 2, Apendicele I Convenţie (articolul 204, paragraful 3 din cod), debitorul este :

- în cazul neexecutării uneia din obligaţiile antrenate de utilizarea regimului, persoana care trebuie să execute aceste obligaţii.

Este vorba de principalul obligat după articolul 4 paragraful 1 apendice 1 la Convenţie, dar poate fi vorba în mod egal de transportator sau de destinatarul mărfurilor (articolul 4 paragraful 2 apendice 1 din Convenţie articol 96 paragraf 2 din cod).În toate cazurile, determinarea debitorilor depinde de natura obligaţiei specifice care a dus la neregulă sau de termenii dispoziţiei care crează obligaţia.

- în caz de nerespectare a uneia din condiţiile fixate prin plasarea sub regim, persoana care trebuie să respecte aceste condiţii.

În acest caz, debitorul va fi principalul obligat, singurul dator să respecte condiţiile prealabile plasării, inclusiv în cadrul operaţiunii simplificate. Dacă plasarea implică totuşi respectarea condiţiilor de o terţă persoană, aceasta va fi deasemenea considerată ca debitor.

2.3. Nu se naşte datorie în caz de distrugere totală sau pierdere iremediabilă a mărfurilor

Articolul 114(3) Nici o datorie nu se va naşte dacă cel interesat aduce

496

apendice I la convenţie

Art.206(1) Cod vamal

probe că neexecutarea obligaţiilor sale :

- rezultă din distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a mărfurilor ( adică acestea devin inutilizabile)

- este datorată unei cauze depinzând de însăşi natura mărfii ( evaporare naturală, …) sau ca urmare a unui caz fortuit sau de forţă majoră, sau

- este consecinţa unei autorizaţii a autorităţilor competente83

3. Recuperarea datoriei

3.1. Determinarea autorităţii competente pentru recuperare

3.1.1. Autoritatea competentă pentru recuperare

Articolul 116(2)

Apendice 1 la convenţie

Articolul 215(3) Cod vamal

Determinarea autorităţii competente pentru acoperire este fundamentală pentru buna gestionare a regimului şi a consecinţelor sale la nivel financiar.

Autoritatea competentă este cea a ţării unde datoria este născută sau se consideră a fi născută.

Această competenţă este valabilă pentru acoperirea drepturilor vamale ca şi a altor impuneri. Este vorba totuşi de o competenţă iniţială susceptibilă de a fi repusă în cauză dacă determinarea locului naşterii datoriei este rezultatul unei prezumţii şi dacă locul unde s-au produs efectiv faptele care au dat naştere datoriei va fi determinat ulterior. Intr-un asemenea caz, consecinţele vor fi totuşi diferite după cum vor fi implicate mai multe părţi contractante sau doar state membre ale Comunităţii ( conf.paragraf 3.3.)

3.1.2. Locul naşterii datoriei

3.1.2.1. Locul unde se produc faptele care dau naştere datoriei

Articolul 116(1)

Apendicele I Convenţie

Articolul 215 (1)

Primul alineat

Depinde în principiu de identificarea locului unde s-au propus în mod real faptele care au dat naştere datoriei .

Reglementarea nu se pronunţă asupra mijloacelor pentru această identificare. Ea poate deci să fie asigurată prin orice mijloc, astfel încât să fie probator

83 In dreptul comunitar, distrugerea este o destinaţie vamală autorizată: vezi art.182 din cod.

497

Cod Vamal pentru autoritatea ţării respective (constatări ale vămii, documente prezentate de principalul obligat).

Articolul 116(1) b) apendice 1 la Convenţie

Articolul 215(1) alin.2 Cod Vamal

Articolul 116(1) c) apendice 1 Convenţie

Articolul 215(1) alin.3 Cod Vamal

În funcţie de faptele care stau la baza datoriei, locul de naştere a datoriei va fi deci cel al sustragerii de la regim, de neexecutare a unei obligaţii sau de neîndeplinire a unei condiţii pentru plasament. În al treilea caz şi ţinând cont de ceea ce a fost spus mai înainte privitor la efectul unei asemenea neîndepliniri, locul (ca şi momentul) de naştere a datoriei va fi în principiu cel al plasamentului mărfurilor sub regim.

O asemenea identificare nu este totuşi întotdeauna posibilă. De aceea legislatorul a prevăzut recursul la prezumţii pentru a determina locul de naştere a datoriei când locul real nu poate fi determinat, ştiind :

- locul unde autorităţile competente constată că marfa se găseşte într-o situaţie care dă naştere la datorie ;

- în ultimă instanţă, un loc determinat prin referinţă la ultima ţară de intrare unde un aviz de trecere a fost prezentat, sau, în lipsă, la ţara de care depinde biroul de plecare.

3.1.2.2. Locul unde autorităţile competente constată că mărfurile se găsesc într-o situaţie dând naştere unei datorii

Această constatare implică faptul că marfa se găseşte la dispoziţia autorităţii. Simpla constatare a existenţei unei datorii, fără să se ştie unde se găseşte marfa, nu poate fi suficientă pentru a stabili competenţa, aceasta pentru a evita ca mai multe autorităţi să vină a constata că o anumită datorie s-a născut în jurisdicţia proprie.

Art.116(1) c) apendice 1 Convenţie

Articolul 215(1) alin.3 Cod Vamal

Articolul 450bis

3.1.2.3. Locul determinat în lipsă

Regula de determinare a locului prevăzută va funcţiona dacă, la sfărşitul unui termen de zece luni de la acceptarea declaraţiei de tranzit, locul de naştere a datoriei nu poate fi determinat, nici prin referinţă la locul unde s-au produs în mod real faptele, nici prin referinţă la constatarea autorităţilor că mărfurile se găsesc într-o situaţie care naşte datorii.

498

DAC Aplicarea acestei reguli este direct legată de rezultatele (sau absenţa rezultatelor) procedurii de cercetare la sfărşitul termenului de zece luni.

La sfârşitul acestui termen, neputându-se determina un alt loc, datoria se consideră a fi născută :

- în cadrul tranzitului comun  :

- fie în ţara de care depinde ultimul birou de intrare unde a fost emis un aviz de trecere ;

- fie, în lipsă, în ţara de care depinde biroul de plecare.

Exemple :

-Operaţiune de tranzit comun fără trecere printr-o ţară terţă ;

[ Comunitate (Germania)- Elveţia- Comunitate (Franţa)] (Partea IV, capitolul 5, anexa 8.5, sub c))

Situaţia I :

Ultimul aviz de trecere fiind remis la biroul de trecere la intrarea în Elveţia, această ultimă ţară va fi considerată ça locul naşterii datoriei .

Situaţia II :

Nefiind găsit nici un aviz de trecere, Germania va fi, în calitate de ţară de plecare, considerată ca fiind locul de naştere a datoriei .

- Operaţiune de tranzit comun cu trecere prin una/mai multe tari terţe

[Comunitate (Polonia) – Ukraina – Comunitate (Romania)] (Partea IV, ca.5, anexa 8.5, al.d))

Situaţia I:

Un aviz de trecere a fost remis la biroul de trecere la intrarea în Romania; Aceasta va fi considerata ca loc de naştere a datoriei.

Situaţia II:

499

Nici un aviz de trecere nu a fost regăsit; Polonia va fi, în calitate de tara de plecare, considerata ca loc de naştere a datoriei.

Atenţie: Dacă un aviz de trecere a fost trimis la un birou de trecere la ieşirea din Comunitate (Polonia), şi nu la intrarea în Romania, va trebui considerat ca nici o datorie nu este născuta, eventuala sustragere a mărfurilor nefiind făcuta sub regimul de tranzit comunitar ci intr-o tara terţa, pe teritoriul căreia efectul regimului (şi supravegherea vamala a autoritatilor competente ale tarii respective) era suspendat.

- în cadrul tranzitului comunitar:

fie la locul unde marfa a fost plasata sub regim (statul membru de plecare);

fie la locul unde ea a fost introdusa pe teritoriul vamal al Comunitatii sub acest regim suspendat pe teritoriul tarii terţe după art.93 din Cod (în tranzit comunitar, aceasta înseamnă, locul unde ea a fost prezentata la un birou de trecere la intrare, înainte sa circule sub acoperirea unui titlu de transport unic via o tara terţa).

Exemple :

- Operaţiune de tranzit comunitar fara trecere printr-o tara terţa/tara din AELE

[Danemarca-Germania-Franta-Spania] (Partea IV, capitol 5, anexa 8.5, al.a))

Nu exista birou de trecere; Danemarca va fi, în calitate de stat membru de plecare, considerata ca loc de naştere a datoriei.

- Operaţiune de tranzit comunitar cu trecere printr-una/mai multe tari terţe altele decât tari AELS, implicând birouri de trecere la plecarea apoi la sosirea din/în Comunitate

[Comunitate (Slovenia) - Croaţia/Bosnia/Serbia/Albania – Comunitate (Grecia)] (Partea IV, capitol 5, anexa 8.5, al.b))

Situaţia I:

500

Un aviz de trecere a fost trimis la biroul de trecere la introducerea (intrarea) mărfurilor sub regim în Grecia ; aceasta tara va fi considerata ca loc de naştere a datoriei.

Situaţia II:

Nici un aviz de trecere nu a fost regăsit; Slovenia va fi, în calitate de tara de plecare, considerate ca loc de naştere a datoriei.

Atenţie   : Dacă un aviz de trecere a fost remis la biroul de trecere la plecarea din Slovenia, şi nu la intrarea în Grecia, va trebui considerat ca nici o datorie nu este născuta, eventuala sustragere a mărfurilor nefiind făcuta sub regimul de tranzit comunitar ci intr-o tara terţa, pe teritoriul căruia efectul regimului (şi supravegherea vamala a autoritatilor competente ale tarii respective) era suspendat.

3.1.3 Schimbul de informaţii şi cooperarea în vederea încasării

3.1.3.1. Schimbul de informaţii

Cu excepţia cazului în care locul efectiv unde s-a produs faptul (sustragerea, neexecutareaunei obligaţii sau neobservarea unei condiţii), caz în care naşterea datoriei poate fi determinata imediat şi fara echivoc, determinarea de către autoritatea competenta este rezultatul prezumţiilor.Tarile trebuie deci sa acorde asistenta mutuala, nu numai în stadiul de încasare propriu-zisa, ci şi mai intai înainte de calcularea de către autoritatea competenta pentru aceasta. Aceasta are loc printr-o folosire eficace a procedurilor de informare despre principalului obligat, înainte ca regimul sa se încheie, ca şi despre procedurile de cercetare (Partea IV, capitol 5, paragraf 4)

Aceasta asistenta trebuie, de altfel, sa fie urmărita de autoritatea competenta determinata pentru încasare. Aceasta din urma trebuie sa informeze biroul de

501

plecare şi biroul de garanţie în legătura cu datele obţinute ca urmare a acţiunii de încasare. În final ea le va comunica toate actele juridice importante referitoare le derularea acţiunii de încasare (acte de urmărire, acte de executare, acte de plata).

Lista autoritatilor competente în materie de încasare din fiecare tara, intre care trebuie sa se efectueze schimbul de informaţii, figurează în anexa 8.1.

Un astfel de schimb de informaţii este în mod vădit cu atât mai necesar când autoritatea identificata ca şi competenta pentru încasare nu este autoritatea tarii de plecare, competenta pentru demararea şi urmărirea procedurii de cercetare. Este important, în acest caz, pe de-o parte ca autoritatea care a demarat procedura de cercetare sa poată garanta ca eventualele sale rezultate sunt efectiv considerate (luate în calcul)la nivelul determinării autoritatii competente pentru încasare. Aceasta, în special, pentru a evita un cumul de acţiuni pentru încasarea aceleiaşi datorii sau întârzieri în notificările debitorului şi garanţiei care ar putea conduce la pierderi de resurse. Trebuie sa fie, de asemenea, pe de alta parte, Dacă autorităţile tarii de destinaţie sau ale unei tari de trecere estimează ca dispun – când este cazul. Înainte chiar/sau independent de primirea unui aviz de cercetare – de elemente (dovezi de fapte a originii datoriei sau descoperirea mărfurilor în situaţia de naştere a unei datorii) care le-ar permite sa stabilească competenta lor pentru încasare.

3.1.3.2. Rolul esenţial al autoritatii competente din tara de plecare

În scopul determinării fara echivoc care este autoritatea competenta pentru încasare, după o perioada de 10 luni, autoritatea competenta din tara de plecare trebuie sa lanseze procedura de cercetare, cel puţin sa fie stabilit ca nici o alta tara n-a fost implicata în operaţiunea de tranzit.

502

Ca lansează sau nu o procedura de cercetare, autoritatea competenta din tara de plecare adresează autoritatilor competente pentru încasare exemplarul nr.5 sau copia exemplarului nr.1 sau un document echivalent, purtând menţiunea constatărilor efectuate ca sa permită acestei autoritati sa procedeze la încasarea datoriei. Acest exemplar al declaraţiei de tranzit este însoţit de toate celelalte documente utile, cum ar fi procese verbale, copia avizului de cercetare TC20, ca şi toate celelalte indicaţii disponibile referitoare la mărfuri (moneda, cantitatea, valoarea, etc.), de natura a facilita calculul drepturilor şi altor impuneri în cauza (conform paragraf 3.2.1.1. « Calcul totalului datoriei. Ea transmite de asemenea toate indicaţiile utile referitoare la garanţie, în special în vederea facilitării acţiunii complementare garantării (conform paragraf 3.2.2.).

Autoritatea unei tari vizata pentru o operaţiune de tranzit, având constatata o situaţie care duce la naşterea datoriei în acea tara în cadrul regimului (delict de sustragere a mărfurilor în timpul transportului, nerespectarea unei obligaţii, …), informează autoritatea tarii de plecare ca este competenta pentru încasare şi va demara acţiunile necesare.

Aceasta informaţie, care va fi sau nu legata de o procedura de cercetare, va trebui sa parvină autoritatii competente a tarii de plecare înaintea expirării unui termen de 10 luni începând de la data acceptării declaraţiei de tranzit, pentru a evita ca aceasta autoritate sa nu demareze, din partea sa, o acţiune de încasare. Atunci când procedura de cercetare a fost demarata, aceasta informaţie este adăugata pe formularul TC20 sau TC22, adresata în retur autoritatii competente din tara de plecare.

În schimb, simpla constatare de “lipsuri”, în cursul transportului sau la destinaţie, fara ca nici locul de sustragere nici mărfurile sustrase sa poată fi regăsite (cunoscute), nu permite stabilirea competentei autoritatii tarii care a procedat la constatare. În acest caz, autoritatea competenta a acestei tari, din propria sa initiatita sau în cadrul unei proceduri de cercetare, trebuie sa informeze despre acest fapt autoritatea competenta din tara de plecare. Aceasta din urma, la

503

finalul unui termen de 10 luni şi inafara cazului în care un aviz de trecere la intrarea intr-o alta tara este regăsit, va fi competenta « prin neprezentare ».

Biroul de plecare informează autoritatea competenta în materie de încasare cu ajutorul unui aviz de informare TC24 conform modelului care figurează în anexa 8.2.

3.2. Procedura de recuperare

3.2.1. Acţiuni împotriva debitorilor

Art. 117 (1), App.I Conventie

Art. 218(3) CVC

Autorităţile competente demarează acţiunea de încasare a datoriei (datorie vamala CE :  « a se tine cont de totalul drepturilor ») din momentul în care ele sunt în măsura sa calculeze totalul datoriei şi sa stabilească debitorul/debitorii.

3.2.1.1. Calculul totalului datoriei

Acest calcul depinde :

De natura drepturilor şi altor impuneri constitutive ale datoriei, de luat în considerare conform operaţiunii de tranzit avuta în vedere, şi

De alte elemente de taxare de luat în considerare.

Drepturile şi/sau alte impuneri în cauza vor diferi în funcţie de regimul de tranzit utilizat şi de condiţiile (locul) de naştere a datoriei. Pot fi prezentate următoarele situaţii (eventuale tratamente preferenţiale la import nu sunt luate în considerare) :

Tranzit comun

Cazul nr.1:

Operaţiune de tranzit comun referitor la mărfurile în libera circulatie intr-o parte contractanta*

504

*Mărfurile comunitare care fac obiectul unei proceduri T2 de tranzit comun vor fi luate ca exemplu prin avantaj, dar acelaşi raţionament este aplicabil mărfurilor naţionale (integral obţinute sau puse în libera circulatie) de o alta parte contractanta care face obiectul, plecând de la aceasta parte contractanta, unei proceduri T1.

Exemplul 1A:

Procedura T2/livrare intracomunitara [Comunitate – Elveţia – Comunitate]** (articol 2, paragraf 3 din conventie)

**Este vorba în mod similar de un tranzit comunitar intern T2 în sensul art.163, paragraf 2, punct a), din cod/art.340 patrar, paragraf 2,din RVC.

Dacă evenimentele susceptibile a naşte o datorie survin in Comunitate : nici un drept nu este datorat (pentru ca este vorba de mărfuri comunitare) alte impuneri pot fi datorate conform regulilor relative la taxele nationale aplicabile mărfurilor ;

Dacă datoria se naşte în Elvetia : este datorata în Elvetia (drepturi şi alte impuneri la import).

Exemplul 1B:

Procedura T2/export [Comunitate – Norvegia]

Dacă evenimentele susceptibile a naşte o datorie survin in Comunitate : nici un drept nu este datorat (pentru că este vorba de mărfuri comunitare) alte impuneri pot fi datorate conform regulilor relative la taxele naţionale aplicabile mărfurilor ;

Dacă datoria se naşte în Norvegia : este datorată în Norvegia (drepturi şi alte impuneri).

Exemplul 1C:

505

Art. 251 (2) si 796 RVC

Procedura T1/export*** [Comunitate – Elvetia ] (articol 2, paragraph 2 din convenţie)

***Situaţie similară vizată de art.91, paragraf 1, punct b), din cod/art.340 pătrar, paragraf 3, puncte a) şi b) din RVC pentru mărfurile care fac obiectul unor măsuri la export.

Dacă evenimentele susceptibile a naşte o datorie survin din Comunitate : nici un drept nu este datorat (pentru că este vorba de mărfuri comunitare) alte impuneri pot fi datorate conform regulilor relative la taxele naţionale aplicabile mărfurilor dar declaraţia de export trebuie invalidată şi măsurile legate de aceasta anulate;

Dacă datoria se naşte în Elveţia : este datorată în Elveţia (drepturi şi alte impuneri).

Cazul nr.2:

Operaţiune de tranzit comun referitoare la mărfuri din ţări terţe sau din alte părţi contractante****

****Pentru Comunitate : „mărfurile necomunitare” care fac obiectul unei proceduri T1 de tranzit comun (art.91, paragraf 1, punct a), şi art.93 din Cod)

Drepturile şi alte impuneri la import sunt datorate în ţara unde datoria este născută.

Art. 91(1)(a), 91(2) (a) si 93 CVC

Art. 165 CVC

Art. 419(7) si 434(9) RVC

Tranzit comunitar şi/sau comun

Cazul nr.1

Operaţiune de tranzit comunitar extern T1 referitor la mărfuri non-comunitare

Drepturile (datoria vamală) şi alte impuneri la import sunt datorate în statul membru unde acestea s-au născut.

Cazul nr.2

Operaţiune de tranzit comunitar intern T2

Cu excepţia tranzitului comun, este vorba de o operaţiune de tranzit comunitar intern T2 între două

506

puncte din comunitate, via o ţară terţă alta decât cele din AELE. O astfel de operaţiune nu serveşte decât pentru a apăra statutul comunitar al mărfuri+ lor, fără a suspenda nici un drept sau altă impunere pentru Comunitate sau statele sale membre.

Nici un drept nu este datorat în Comunitate, alte impuneri pot fi datorate conform regulilor relative la taxele naţionale aplicabile mărfuri lor.

Cazul nr.3

Operaţiune de tranzit comunitar intern T2F

Nici un drept (datorie vamala) nu este datorata dar alte impuneri la import sunt datorate în statul membru unde datoria este nascuta.

Elementele de taxare de luat în considerare pentru fiecare din drepturile şi alte impuneri în cauză sunt cele aferente mărfurilor care fac obiectul declaraţiei de tranzit, la cota în vigoare la momentul naşterii datoriei şi în ţara unde ea este născută. Aceste elemente sunt identificate prin intermediul datelor care figurează pe declaraţie ca şi informaţiile sau documentele culese, în special de la alte autorităţi interesate sau de la principalul obligat (conform paragraf 3.1.3. „Schimb de informaţii şi cooperare”).

3.2.1.2. Identificare şi solidaritate a debitorilor

Atunci când mai mulţi debitori sunt identificaţi pentru o aceeaşi datorie, ei sunt ţinuţi cu titlu solidar la plata totalului acelei datorii. Aceasta înseamnă în particular că autoritatea competentă pentru încasare poate să se adreseze fără să distingă unuia sau altuia în vederea recuperării totalului datoriei şi că plata totală sau parţială a sumei de către unul dintre debitori stinge datoria, raţiunea acestei sume şi pentru ceilalţi. Pentru detalii sunt aplicabile regulile părţilor contractante.

3.2.1.3. Comunicarea la debitor

507

Totalul datoriei este comunicat debitorului şi achitat de acesta în modalităţile şi termenele în vigoare între părţile contractante.

Ca regulă generală, această notificare nu are loc decât atunci când totul este pregătit pentru lansarea procedurii de încasare*

*În ceea ce priveşte datoria vamală, aceasta corespunde momentului de “luare în considerare a sumei dreptului”, adică din momentul în care autoritatea competentă pentru încasare este identificată (într-un termen de 10 luni de la data acceptării declaratiei de tranzit), debitorul sau debitorii de asemenea şi suma datoriei calculată.

3.2.2. Acţiune împotriva garantului

3.2.2.1. Responsabilitatea garantului şi eliberarea sa

Art.118 (1) apendice I la conventie

Art.199 (1) CVC

Răspunderea solidară a garantării în privinţa datoriilor născute la nivelul principalului obligat, clientul sau, poate fi angajata tot atât timp cât datoria este susceptibilă a deveni exigibilă, în aceeaşi măsură în care:

principalul obligat este debitor pentru o datorie nascută în cadrul unei operaţiuni de tranzit acoperită de o garanţie furnizată prin cauţiune,

datoria nu este deja stinsă, în special prin plata acesteia, sau este încă susceptibilă de a lua naştere,

totalul datoriei de plată nu depăşeşte totalul garanţiei prin cauţiune,

cauţiunea nu a fost eliberată de angajamentele sale, ca urmare a neglijenţei de notificare de către autoritatea competentă în termenele prevăzute.

Art.118 (3) apendice I la

Cauţiunea nu poate fi deci eliberată de angajamentele sale atât timp cât responsabilitatea sa

508

convenţie

Art.199 CD

Art.450d, paragraf 2 RVC

poate fi angajată conform menţiunilor precedente.

3.2.2.2. Limita responsabilităţii cauţiunii

Conform paragrafului 2, aliniatul al treilea a actului de cauţiune (garanţie globală) care figurează în anexa B4 a apendicelui III de la convenţie (anexa 48 din DAC), cauţiunea poate, în caz de cereri de plată succesive, să limiteze responsabilitatea sa la suma maximă pe care ea a precizat-o. Totodată, această limită nu se aplică decat operaţiunilor de tranzit începute în 30 de zile de la primirea cererii de plata precedentă. Este vorba despre a menţine riscurile financiare asumate prin cauţiune în limite acceptabile. De asemenea este vorba de faptul că acoperirea garanţiei poate fi insuficientă pentru operaţiunile începute în luna care urmează cererii de plată.

De exemplu :

Actul de cauţiune făcut stabileşte o sumă de max.50.000 euro. La 15 ianuarie, cauţiunea este solicitată la plată la o sumă de 40.000 euro şi este achitata. Ea poate limita responsabilitatea sa la soldul de 10.000 euro pentru toate operaţiunile de tranzit începute înainte de 14 februarie. Dacă aceasta operaţiune este începută înainte sau după 15 ianuarie nu are prea multă importanţă. În mod similar, data la care are loc primirea cererii de plată nu are câtuşi de puţin importanţă.

Totusi, cu exceptia anulării garanţiei, cauţiunea este din nou ţinută la plată la nivelul sumei cerută până la concurenţa celor 50.000 euro şi primeşte o a doua cerere de plată pentru o operaţiune de tranzit începută la 14 februarie sau la o data ulterioară.

509

3.2.2.3. Notificari la cautiune

Art.118 (2) apendicele I la conventie

Art.450 patrar (1) RVC

Atunci când regimul nu a fost verificat cauţiunea trebuie să primeasca notificare (conform paragrafului 3.1) :

din partea autoritatii competente pentru incasarea intr-un interval de 12 luni incepand cu data acceptarii declaratiei de tranzit, de neverificare a regimului, apoi

din partea autoritatii competente pentru incasarea intr-un interval de 3 ani incepand de la aceeasi data, din cauza ca ea este sau va fi tinuta la plata cu sumele de care raspunde cu privire la operatiunea de tranzit comun/comunitar aferenta.

A doua notificare trebuie sa precizeze numarul şi data declaraţiei de tranzit, numele biroului de plecare, numele principalului obligat şi totalul sumelor în cauză.

Autoritatea competentă va remite o copie a cestei notificări la biroul de garanţie în cauză.

Art.6 (4) apendice I la convenţie

Art.342 (2) RVC

În scopul facilitării acţiunii în ce priveşte cauţiunea, se impune ca aceasta nu numai să fie stabilită la partea contractantă unde garanţia este constituită dar şi să fie ales domicilul sau să fie desemnat un mandatar în fiecare dintre partile contractante implicate în operaţiune de tranzit comun. Atunci când Comunitatea este una dintre partile contractante, cauţiunea trebuie să aleagă domiciliul sau să desemneze un mandatar în fiecare din statele membre. În măsura în care autoritatea competentă pentru încasare nu este întotdeauna cea a ţării unde garanţia a fost constituită, ea nu dispune neapărat de informaţii (nume şi adresă) relative la cauţiune sau la mandatarul din ţara în cauză. Intr-un astfel de caz, este utilizată scrisoarea de cerere de adresa TC30 (al cărei model figurează în anexa 8.3).

510

3.2.2.4. Informarea cauţiunii în caz de încasare sau de verificare în vederea incheierii

Art.118 (4) apendice I la convenţie

Art.450 patrar (3) DAC

Atunci când cauţiunea a primit unele notificări prevăzute în caz de neverificare cu exactitate, ea este informată de autoritatea competentă pentru încasare, fie de încasarea datoriei (pe lângă un debitor) fie de controlul ulterior al regimului.

3.3. Determinarea ulterioara a locului efectiv al naşterii unei datorii

Art.116 (10) apendice I la conventie

Art.215 (1) CVC

Determinarea autorităţii competente ”prin neprezentare” poate, în unele cazuri să aibă doar un caracter iniţial şi provizoriu, fără ca, totuşi, aceasta să repună în cauză regularitatea acţiunilor de încasare deja demarate.

3.3.1. Proba nouă

Locul unde s-au produs efectiv faptele care au dus la naşterea datoriei poate uneori să fie descoperit ulterior, aceasta permitand determinarea unei alte autorităţi, care va avea competenţa pentru încasare.

Art.117 (4) Apendicele I la convenţie

Art.450 tertiar (1) RVC

Dovada acestui loc poate fi adusă de autoritatea iniţial determinată ca şi competentă pentru încasare, prin orice modalitate.

În acest caz, această autoritate adresează fără întârziere autorităţii competente din locul desemnat toate documentele utile, incluzând o copie certificată după dovada prezentată. Revine deci autorităţii astfel stabilită să solicite primirea cererii şi să indice în 3 luni dacă este competentă pentru încasare având în vedere documentele şi dovezile primite. În lipsa răspunsului la cerere în cele 3 luni, autoritatea determinată iniţial ca şi competentă reia acţiunea de încasare angajată (demarată)

511

3.3.2. Noua autoritate competentă şi noua acţiune de încasare

Dacă autoritatea stabilită se declară competentă, ea angajeaza o noua acţiune de incasare a datoriei. Aceasta acţiune poate, Dacă este cazul, sa fie angajata chiar după expirarea termenului de răspuns de 3 luni, mai ales Dacă verificarea de competenţă solicită mai mult timp (dar în acest caz şi intre timp, acţiunea iniţial angajată va fi continuată).

Art. 117 (5) apendice I la convenţie

Art.450 terţiar (2) al doilea aliniat RVC

Art.450 terţiar (2) primul aliniat RVC

Noua autoritate informează imediat autoritatea iniţial competentă, care suspendă atunci acţiunea de încasare Dacă aceasta nu a ajuns încă la plata sumelor în cauză.

Dacă autoritatea iniţial competentă şi cea nouă aparţin la doua State membre ale Comunităţii, această nouă acţiune de încasare nu se poate referi la alte impuneri (diferenţe de teritorialitate fiscală), acţiunea de încasare a datoriei vamale (acelaşi teritoriu vamal) nefiind afectată.

În schimb, dacă locurile şi autorităţile implicate aparţin la două părţi contractante diferite, vor fi în cauză, pe de-o parte drepturi (teritorialitate vamală) şi pe de altă parte, alte impuneri (teritorialitate fiscală).

3.3.3. Consecinţe pentru acţiunea de încasare iniţiala

O dată ce noua încasare a fost efectuată prin noua autoritate competentă şi dovada acesteia adusă la autoritatea iniţial competentă, aceasta din urmă:

fie anulează acţiunea de încasare iniţial angajată, dar care nu a fost încă finalizată (şi care era suspendată),

fie rambursează sumele deja percepute.

512

4. Cazuri particulare (pro memoria)

5. Excepţii (pro memoria)

513

6. Instrucţiuni naţionale specifice

(rezervat)

514

7. Parte rezervată pentru uzul administraţiei vamale

8. Anexe

8.1. Lista autorităţilor responsabile pentru recuperare

8.2 TC24 aviz de informare

8.3 TC30 cerere de adrese

515

Anexa 8.1.

Lista autorităţilor responsabile pentru recuperare

După cum sunt înscrise, cu următoarele menţiuni :

La Insulele Anglo-Normande :

Când se constată o infracţiune sau a fost comisă o neregulă, sau se consideră că a fost comisă, într-una din insulele Anglo-Normande, comunicarea trebuie trimisă, după caz, la una din adresele de mai jos.

La Elveţia :

Biroul vizat sau unul din următoarele birouri centralizatoare :

516

Anexa 8.2

TC 24TRANZIT COMUN/COMUNITAR

NOTA DE INFORMARE

DETERMINAREA AUTORITATII RESPONSABILE PENTRU RECUPERARE1. Autoritate solicitanta:

Numele si adresa completa:

Nr. de inregistrare:

Fax/Telex:

E-mail/Internet:

2. Autoritate solicitata:

Numele si adresa completa:

3. Declaratia de tranzit:

Numar:Birou de plecare:Data:

Avizul de cercetare TC20 a fost trimis: Da Data: Nr. inregistrare:

4. Autoritatea solicitanta notifica prin prezenta ca autoritatea solicitata va fi responsabila pentru recuperarea datoriei legate de operatiunea de tranzit mentionata mai sus. Aceasta se bazeaza pe urmatoarele fapte: …………………..………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………Urmatoarele documente sunt anexate:................................................................................................................................................................................................................................................................

5. Informatii despre garant:

6. Pentru autoritatea solicitanta:

Locul:

517

Data:Semnatura: Stampila

Anexa 8.3

TC 30GARANTIE PENTRU TRANZIT COMUN/COMUNITAR:

SOLICITARE DE ADRESA (E)

1. Autoritate solicitanta:

Numele si adresa completa:

2. Autoritate solicitata:

Numele si adresa completa:

3. Certificat de garantie globala nr.

Titlu de garantie izolata nr: Numele si adresa principalului obligat: ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

4. Va rugam sa completati punctele urmatoare si sa ne returnati formularul:

a) Numele si adresa garantului:

..................................................................................……………………………………..

……………………………………………………………….………………………………..

b) Numele si adresa corespondentului garantului in… ........……………………………

………………………………………………………………………………………….………

…(tara biroului care solicita informatiile)……………………………..……………………

……………………………………………………………………………………….

c). Referintele (daca exista) to be quoted in letter to guarantor's correspondent:

...............................................................................................................................

6. Pentru autoritatea solicitanta:

Locul:

7. Pentru autoritatea solicitata:

Locul:

518

Data:

Semnatura: Stampila:

Data:

Semnatura: Stampila:

519