Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

486

Transcript of Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Page 1: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom
Page 2: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom
Page 3: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom
Page 4: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual pentru Operatiuni de Foraj

Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri

Intocmit de: WEP

Aprobat de : L. Maekiaho

Editie : August 2010

Page 5: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

2

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

Obiectivul acestui Manual pentru Operatiuni de Foraj este de a pune la dispozitie liste de verificare, cele mai bune practici & lectii invatate, programarea operatiunilor pas cu pas si datele tehnice de baza pentru activitatile uzuale de foraj si de constructie a sondei. Utilizatorii cheie pentru care este scris acest document sunt personalul Petrom de la sondă şi in special supervizorul de foraj si inginerul de foraj de la locaŃie care vor conduce şi superviza aceste operaŃii. Acest document este vizat de Managerul de Foraj Petrom pentru standardizarea operaŃiunilor de foraj.

Well Engineering Partners (WEP) B.V. Toldijk 17-19 PO Box 612

7900 AP Hoogeveen The Netherlands

Tel: +31-528-227710 Fax:+31-528-227715

[email protected] ww.we-p.nl

Page 6: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

3

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

1 HSE (sanatate, securitate, mediu), Roluri & Respo nsabilit ăŃi, Raport ări

2. Probarea la presiune a capului de sond ă şi a instala Ńiei de prevenire a erup Ńiei (BOP)

Page 7: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

4

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

3. Primul interval da gaur ă şi gazele de suprafa Ńă

Page 8: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

5

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

4 Controlul sondei

5. Foraj direc Ńional & Ansamblul de adâncime (BHA)

Page 9: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

6

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

6 Sape de foraj

7. Practici de foraj & frezare unei ferestre

Page 10: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

7

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

8 Fluide de foraj

Page 11: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

8

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

9 CurăŃarea găurii- Mar şul- Prevenirea prinderii garniturii

Page 12: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

9

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

10 Tubarea coloanei şi a linerului

11 CurăŃarea coloanei de burlane şi a lainerului

12 Cimentare

Page 13: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

10

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

13 Testul de integritate a forma Ńiunii

14 Carotaj geofizic

15 Instrumenta Ńii

Page 14: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

11

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

Page 15: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

12

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

Lista Referinte 1. OMV-EP Politica tehnica de ingineria sondei (EP-EPP-WE-03-01 WETP) 2. OMV–EP Sistemul de management al proiectării sondei (EP-EPP-WE-04-00) 3. OMV-EP Audit si acceptanŃă înainte de închirierea instalaŃiei de foraj standard (EP-EPP-WE-07-01)

4. Lista de verificare a instalaŃiei de foraj pe uscat (Lista de verificare instalatie – Conditii OMW 2005)

În tabelele de mai jos sunt date corespondentele pe capitole între standardele OMV Petrom şi Manualul pentru Operatiuni de Foraj (DOM). Cei mai mulŃi subiecte din documentele OMV nu sunt aplicabile pentru DOM, acestea sunt marcate cu N / A (nu e cazul).

Politica de inginerie tehnica de sonda (EP-EPP-WE-03-01 WETP) Capitol / paragraf Aliniat

da/nu Referire la capitolul din Manualul Petrom pentru Operatiuni de Foraj

1. Scop si aplicare N/A N/A 2. Nota de trimitere N/A N/A 3. Responsabilitatile managementului N/A N/A 4. Definitiii si abrevieri Yes In lista de abrevieri 5. Procedura de derogare N/A N/A 6. Excluderi N/A N/A 7. Proiectarea sondei si planificarea proiectului 7.1 Software N/A N/A 7.2 Presiunea in pori N/A N/A 7.3 Adâncimea de fixare a coloanei si criterii de proiectare

N/A N/A

7.4 Izolare zonala N/A N/A 7.5 Fluide de foraj Yes 8. Fluide de foraj 7.6 Foraj directional si masurarea devierii Yes 5. Foraj directional & BHA 7.7 Harta de proiect si controlul locatiei sondei

N/A N/A

7.8 Abandonare N/A N/A 7.9 Planul de urgenta in caz de eruptie N/A N/A

8. Echipament N/A N/A 9. SiguranŃa lucrărilor 9.1 Riscurile de locatie N/A N/A 9.2 Gaze de suprafaŃă Yes 3.2 Gaz de mica adancime si

procedura Diverter 9.3 InstalaŃii de foraj marin N/A N/A 9.4 Mutarea si pozitionarea instalaŃiei N/A N/A 9.5 Prevenirea şi Controlul manifestărilor Yes 4. Prevenirea şi Controlul

manifestărilor 9.6 Filozofia barierei Yes 2. Cerintele de probare a

capului de sondă şi BOP 9.7 Operatii de carotaj mecanic N/A N/A 9.8 Operatia de tubare Yes 10. Tubarea coloanei şi

linerului 9.9 Verificari si operatiuni la locatie N/A N/A 9.10 Probe de presiune Yes 2. Cerintele de probare a

capului de sondă şi BOP 12. Cimentarea

Page 16: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

13

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

9.11 Probarea stratelor N/A N/A 9.12 Operatiuni marine simultane N/A 1.8.3

10. Evidenta reviziilor N/A N/A

Sistemul de management al proiectării sondei (EP-EPP-WE-04-00 ) Capitol/paragraf Aliniat

da/nu Referire la Manualul Petrom pentru Operatiuni de Foraj

1. Prefata N/A N/A 2. Scop si aplicare N/A N/A 3. Nota de trimitere N/A N/A 4. Responsabilitatile managementului N/A N/A 5. Definitiii si abrevieri N/A N/A 6. Contextul si structura sistemului de management

N/A N/A

7. Obiectivele ingineriei de sonda (proiectării) N/A N/A 8. Organzarea ingineriei de sonda (proiectării) N/A N/A 9. Procesul de inginerie de sonda (proiectării) N/A N/A 9.9 Raportare si comunicari Nu(partial) 1.9 Raportare

10. HSE, Planificare si control Yes 1. HSE, Roluri & responsabilitati, raportare

11. Managementul performantei N/A N/A 12. Imbunatirea activitatii N/A N/A 13. Managementul informatiei/cunostintelor N/A N/A 14. Audit N/A N/A 15. Evidenta reviziilor N/A N/A Auditul si acceptarea InstalaŃiei & Echipamentelor înainte de închiriere

(EP-EPP-WE-07-01) Capitol/paragraf Aliniat

da/nu Referire la Manualul Petrom pentru Operatiuni de Foraj

1. Scop si aplicare N/A N/A 2. Nota de trimitere N/A N/A 3. Responsabilitatile managementului N/A N/A 4. Definitiii N/A N/A 5. Cerintele politicii de ingineria sondei N/A N/A 6. Cerintele procesului de constructie a sondei N/A N/A 7. Standard pentru Managementul integritatii tehnice

N/A N/A

8. Responsabilitati N/A N/A 9. Procedura de auditare a instalaŃiei N/A N/A 10. InstalaŃie mobila de foraj marin N/A N/A 11. InstalaŃii de foraj nou construite N/A N/A 12. Evidenta reviziilor N/A N/A

Page 17: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

14

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

Glosar si lista de abrevieri Presiune în spaŃiul inelar (Annular pressure) Presiunea fluidului în spaŃiul inelar dintre tubing şi coloană sau între două coloane. Viteza în spaŃiul inelar (Annular velocity) Viteza de deplasare a fluidului de foraj sau a cimentului în spaŃiul inelar. Este important să se monitorizeze viteza în spaŃiul inelar pentru a se asigura că gaura este curaŃată în mod corespunzator de detritus şi darâmătură sau de alte resturi, evitând în acelaşi timp eroziunea peretelui sondei. Azimut (Azimuth) DirecŃia acului busolei la măsurarea deviaŃiei sau a sondei asa cum a fost proiectată sau măsurată. Azimutul este de obicei specificat în grade in raport cu polul nord geografic sau magnetic. Ansamblul de adâncime (Bottom Hole Assembly) Partea de jos a garniturii de foraj, compusa din (de jos în sus într-o sonda verticală) sapa, reducŃia sapei, motor submersat (în anumite cazuri), stabilizatori, prăjini grele, prajini cu pereti grosi, dispozitive de bătaie ("geale" ) şi reducŃii. Ansamblul de adâncime va trebui sa asigure sapei forta de a sparge roca şi forajistului controlul directional al sondei. Amnar (Bit breaker) Un instrument special folosit de către echipa de foraj pentru a impiedica rotirea sapei în timp ce reducŃia de deasupra ei este stransa sau slăbita. Sapele au forme necilindrice astfel incat cheile convenŃionale utilizate de echipa de foraj pentru a strânge forme cilindrice nu se potrivesc pe sapa în mod corespunzător. În plus, unele sape, cum ar fi sapele PDC, au o gamă largă de forme sau profile neobişnuite şi asimetrice. Amanrul de desfacere a sapei trebuie să se potrivească exact profilului sapei in caz contrar sapa poate fi deteriorata chiar inainte de a fi fost utilizata vreodata. Fisa sapei (Bit record) O evidenta cronologica a modului de functionare a sapei intr-o anumita sonda. Fisa sapei include date cum ar fi: adâncimea la care a fost introdusă în sonda, intervalul forat, orele de utilizare a sapei „pe talpă” sau „în rotaŃie”, tipul de noroi si densitatea, dimensiunile duzelor, apăsarea pe sapa, turaŃia şi informaŃii cu privire la parametrii hidraulici. De obicei datele sunt actualizate zilnic. Se vor inregistra de asemenea starea/uzura sapei şi motivul extragerii când sapa este extrasă din sondă la sfârşitul utilizării ei. Fisele sapei sunt adesea distribuite între operatori şi companiile furnizoare de sape şi constituie una dintre multele surse valoroase de date din sondele de corelare pentru inginerii proiectanŃii de sonde. Purjare / Scurgerea presiunii (Bleed off) Pentru a egaliza sau descarca presiunea dintr-un recipient sau sistem. La încheierea probelor de înaltă presiune sau a unor tratamente, presiunea în liniile de tratament si sistemele asociate trebuie să fie descarcată (scursă/purjată) în condiŃii de siguranŃă pentru a permite continuarea fazelor ulterioare ale operaŃiunii. IniŃierea circulaŃiei (ruperea rezistenŃei de gel) (Break circulation) Pentru a stabili circulaŃia fluidelor de foraj după o perioada de staŃionare. CirculaŃia poate fi reluata dupa o scurta intrerupere, cum ar fi o măsurare a deviaŃiei sau pentru o înşurubare/deşurubare a garniturii. OperaŃia de iniŃiere a circulaŃiei este mai preocupantă pentru sondori şi proiectanŃii de sonde cu cât intervalele de staŃionare sunt mai mari, deoarece noroiul nemişcat tinde in timp sa devina mai putin fluid, să facă structură de gel, să devină semisolid.

Page 18: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

15

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

Deşurubare / Desfacere (Break out) Pentru deşurubarea componentelor prajinilor de foraj, inclusiv îmbinările sculelor şi alte conexiuni filetate. Flotabilitate (Buoyancy) ForŃa ascendenta care acŃionează asupra unui obiect plasat într-un lichid. ForŃa de flotabilitate este egală cu greutatea fluidului deslocuit de obiect. Flotabilitatea poate avea efecte semnificative, în cazurile în care sonda si tronsonul de tubing/coloană/prăjini conŃin lichide şi gaze. Orice schimbare în volumele relative sau nivelurile de fluid va modifica flotabilitatea. Cavernometrie (Caliper log) O reprezentare a diametrului măsurat al unei sonde de-a lungul adâncimii sale. De obicei cavernometria se masoara mecanic, foarte putine folosind dispozitive sonice. Sculele masoara diametrul pe o direcŃie specifică transversală pe sonda. Deoarece gaurile sunt de obicei neregulate (rugoase), este important de a avea un instrument care măsoară simultan diametrul pe mai multe direcŃii diferite. Aceste instrumente sunt numite cavernometre cu mai multe braŃe. Sabot / Şiu de coloană (Casing shoe) Element montat la partea de jos a coloanei de tubaj cu rol de ghidare a acesteia la introducere. Centror (Centralizer) Un dispozitiv mecanic de poziŃionare a coloanei concentric în sondă. Un centror este util de obicei în timpul operaŃiunilor de cimentare pentru a oferi un spaŃiu inelar constant în jurul coloanei, pentru a evita pozitionarea excentrica a acesteia în raport cu peretele sondei. Centrifuga (Centrifuge) O componentă a echipamentului pentru îndepărtarea solidelor care elimină particulele fine şi ultrafine. Acesta constă dintr-un cilindru conic care se roteste cu 2000 la 4000 rpm. Fluidul de foraj este introdus pe la un capăt şi solidele separate sunt impinse până la container printr-un surub melcat pentru a ieşi la celălalt capăt. Linia duzelor / linia dintre prevenitor şi manifold (Choke line) O conducta de înaltă presiune care duce de la o ieşire laterală a ansamblului BOP la manifoldul duzelor (backpressure). Pe durata operatiunilor de control al manifestării sondei, fluidul sub presiune iese din sondă şi curge prin această linie la duze, unde presiunea i se reduce până la presiunea atmosferică. Pierderi de circulatie (Circulation loss) Pierderea de fluid de foraj intr-o formaŃiune geologică, aparuta de obicei atunci când presiunea hidrostatică a coloanei de fluid de foraj depăşeşte presiunea formatiunii. Închidere (Close-in) Inchiderea unui ventil pentru a opri sau izola curgerea de fluid. Termenul este cel mai frecvent aplicat la "închiderea sondei". Placa –C (C-plate) Placa in forma de C care poate fi pusa în jurul burlanului pentru a sprijini coloana de tubaj care este în gaura, impiedicand-o sa cada în gaura. O placa C poate fi folosita ca o siguranta in cazul defectarii penelor. Nu poate fi folosita pentru pentru burlane netede (flush).

Page 19: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

16

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

ReducŃie (Crossover (X-over)) Un subansamblu scurt utilizat pentru a permite conectarea a doua componente cu filete sau dimensiuni diferite. Detritus (Cuttings) Mici bucati de roca care se rup datorită acŃiunii dintilor sapei. Detritusul este cernut din noroiul lichid la site şi este monitorizat pentru compoziŃie, dimensiune, forma, culoare, textura, conŃinutul de hidrocarburi şi alte proprietăŃi de către inginerul de fluide de la sonda, inginerul „mud logger” şi alte categorii de personal de la sonda. De obicei inginerul „mud logger” colecteaza probe de detritus pentru analize ulterioare şi arhivare. Intensitatea de curbură (Dogleg Severity) Mărime derivată prin care în staŃiile de măsură se exprimă ritmul de schimbare al direcŃiei traiectului sondei in spaŃiul tridimensional. Curbura traiectului sondei este uneori creată intenŃionat în procesul de dirijare al sondei, însă termenul se referă de asemenea la o secŃiune din gaura care isi schimbă direcŃia mai repede decât s-a anticipat sau dorit, cu efecte secundare nocive. Curburile mari pot crea probleme, cum ar fi formarea găurii de cheie sau deteriorarea garniturii de foraj. Creşterea avansării (Drilling break) O creştere bruscă a vitezei de avansare in timpul forajului. Elevator (Elevator) Un mecanism cu brate care se poate inchide în jurul componentelor prajinii de foraj sau a altor componente ale garniturii de foraj pentru a facilita coborarea sau ridicarea acestora în/din sondă. Densitatea echivalentă la circulaŃie (Equivalent Circulating Density), ECD La sonda în circulaŃie, BHP (presiunea la adâncime) creşte cu pierderile prin frecare a fluidui în spaŃiul inelar. Această presiune poate fi calculata ca o densitate aparentă de noroi numită densitate echivalentă la circulatie. ECD trebuie să depăşească gradientul de presiune al formatiunii, pentru a evita afluxul fluidelor din formatiune in sonda. Pe de altă parte, dacă ECD este prea mare, o formaŃiune slaba se poate fractura şi determina o pierdere de fluid de foraj. Pierderea de fluid intr-o formatiune poate fi urmată de un aflux de fluide dintr-o altă formatiune. Particule fine (Fines) Particule foarte fine, fie in fluidul de foraj fie in aditivii pentru fluidul de foraj. Niplu cu valvă (Float collar) O bucată scurtă de burlan, cu conexiunile adecvate, echipata cu o valvă de plutire. Valva poate fi o valva cu bilă, o valvă cu ciupercă acŃionată prin resort sau de alt tip. Valva de plutire impiedica intrarea in coloană a pastei de ciment din spaŃiul inelar pe principiul tubului U sau inversarea curgerii catre coloana. Cu cat densitatea laptelui de ciment este mai mare decât a noroiului de dezlocuire cu atat mai mare este efectul de tub –U. Gradient de fracturare (Fracture gradient) Presiunea necesară pentru a determina fisurarea rocilor, la o adâncime data. Gaură calibrată (Gauge hole) O sondă care are în cea mai mare parte acelasi diametru ca si sapa cu care a fost forată.

Page 20: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

17

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

CurăŃarea găurii (Hole cleaning) Sinonime: transportul detritusului, ridicarea detritusului. O buna curatare a gaurii inseamna ca detritusul este scos in mod eficient din sonda de către fluidul de foraj. Resturi (Junk) Orice se afla in gaura de sonda si care nu ar trebui sa se afle acolo. Termenul se refera de obicei la bucati mici de otel precum scule de mina, piese mici, duze de sapa, bucati din sapă sau alte scule si resturi de la operatiuni de frezare. Basket (Junk basket) O scula introdusă in sonda pentru a recupera resturi de la talpă. Tijă de antrenare (Kelly) O bară de oŃel lungă, pătrată sau hexagonală, cu gaură practicată la interior pentru circulaŃia fluidului de foraj. Tija de antrenare este folosita pentru transmiterea mişcării de rotaŃie de la masă rotativă sau antrenorul cu role la garnitura de foraj, permiŃând în acelaşi timp coborirea sau ridicarea garniturii în timpul rotaŃiei. Tija de antrenare trece prin antrenorul cu role, care este acŃionat de masa rotativă. Antrenorul cu role are un profil interior care se potriveşte cu profilul exterior al tijei de antrenare (fie pătrată sau hexagonală), dar cu dimensiuni puŃin mai mari, astfel încât tija sa se poata deplasa liber în sus şi în jos, în interior. Antrenor cu role (Kelly bushing) Este un adaptor care serveşte pentru a conecta masa rotativă la tija de antrenare. Antrenorul cu role are profilul şi diametrul interior care se potriveşte cu cel al tijei de antrenare, de obicei, pătrat sau hexagonal. Acesta este conectat la masă rotativă prin patru laturi mari din oŃel care se potriveşte cu locaşul sililar din masa rotativă. Bucată de lansare (Landing joint/landing string) Prăjină/burlan care este utilizat(ă) pentru a trage sau lansa agăŃătorul. Material de blocare pentru pierderi de circulatie (Lost Circulation Material) Material solid introdus intenŃionat în fluidul de foraj pentru a reduce şi eventual impiedica ca fluidul de foraj sa se piardă într-o formaŃiune slab consolidată, fracturată sau poroasă. Strangere (Make up) Strângerea racordului filetat. Noroi (Mud) Sinonim pentru fluid de foraj. Punct neutru (Neutral point) Punct în garnitura de foraj unde nu exista nici forŃe de tracŃiune nici de compresiune. Sub punctul neutru exista forŃă de compresiune tot mai mare spre partea de jos a sondei. Deasupra punctului neutru, forŃa de tracŃiune este tot mai mare până la un maxim în agăŃător sau ca sarcina la carlig. Sondă de corelare (Offset well) O sondă in apropierea viitoarei sonde, care oferă informaŃii pentru proiectarea viitoarei sonde. Dărâmare/Acumulare detritus sau darâmătură (Pack off) Formarea unui dop în sondă în jurul garniturii de foraj. Acest lucru se poate întâmpla dintr-o varietate de motive, cele mai frecvente fiind: capacitate de transport necorespunzătoare a detritusului/dărâmăturii de către fluidul de foraj sau dărâmarea unei

Page 21: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

18

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

porŃiuni din peretele sondei, in jurul garniturii de foraj. Când fenomenul se produce, exista o reducere bruscă sau chiar pierderea capacităŃii de a circula şi urmeaza cresterea presiunii pompa. Sarcina în cârlig la extragere (Pick up weight) Greutatea maxima în cârlig cand se extrage garnitura de foraj si intreaga garnitură este in miscare. Include greutatea garniturii si forŃele de frecare. Pachet de noroi (Pill) Orice cantitate relativ mică dintr-o anumit amestec de fluid de foraj pentru a indeplini o anumita functie pe care uzual acesta nu o poate indeplini. Exemplele includ pachetele de mare viscozitate care ajuta la ridicarea detritusului dintr-o gaura verticala, pachete de apa dulce pentru a dizolva formatiunile de sare care se strâng, pachete de degajare a garniturii pentru a distruge turta de colmatare si a elimina forŃele de lipire diferenŃială si pachete cu materiale de blocare pentru a podi o zona de pierderi. Vasilină pentru filete (Pipe dope) Un amestec special format din unsoare de lubrefiere si particule metalice fine care impiedica griparea filetelor (o forma speciala de deteriorare metal-pe-metal) si protejeaza inceputurile de filet. Institutul American de Petrol (API) stipulează care sunt proprietatile vasilinei pentru filete, inclusiv coeficientul ei de frecare. Echipa de foraj aplica cantitati adecvate din această vasilină imbinarile garniturii de foraj la fiecare înşurubare. CirculaŃia inversă (Reverse circulation) Pomparea intentionata a fluidului de foraj in jos prin spaŃiul inelar si retur in sus prin interiorul garniturii. Reologie (Rheology) ŞtiinŃa şi studiul deformarii şi curgerii corpurilor. Termenul este, de asemenea, utilizat pentru a indica proprietăŃile unui fluid dat, cum este reologia noroiului. Reologia este o proprietate extrem de importanta a fluidelor de foraj, fluidelor de deschidere, fluidelor de reparatii capitale si punere in productie, cimenturilor, fluidelor speciale şi pachetelor fluide. Reologia fluidelor de foraj se măsoară în mod sistematic pe durata forajului şi este corectată cu aditivi sau prin diluŃii pentru a satisface cerinŃele operaŃiunii. La fluide pe baza de apa, calitatea apei joaca un rol important în modul de actiune al aditivilor. Temperatura afectează comportamentul şi interacŃiunile dintre apă, argilă, polimeri şi solide într-un noroi. La evaluarea reologiei fluidelor pe bază de petrol se va Ńine seamă de presiunea din sondă. Marş complet (Round trip) Operatiunea completă de extragere a garniturii de foraj din gaura si introducerea ei în sondă, la talpă. Sculă de lansare (Running tool) Un nume generic pentru o scula sau dispozitiv utilizat pentru amplasarea sau fixarea echipamentului de adâncime cum ar fi packerele sau dopurile. Scula de lansare poate fi retrasa dupa operatiune sau după procesul de lansare. ReducŃie de protecŃie (Saver sub) O bucata scurtă de prajină grea care are legături mufă-cep. Se insurubeaza la capatul inferior al tijei de antrenare sau la topdrive si jos la restul garniturii. Cand gaura se adânceşte şi trebuie adaugată bucata de avansare, se desurubează/înşurubează filetul dintre reducŃia de protecŃie şi garnitură în locul filetului dintre tija de antrenare sau topdrive şi reducŃia de protecŃie. Aceasta inseamna ca îmbinarea dintre tija de antrenare sau topdrive şi reducŃia de protecŃie este utilizata rar şi sufera astfel o uzura minima, în timp ce conexiunea de jos este folosita în aproape toate cazurile şi suferă cea mai mare

Page 22: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

19

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

uzura. ReducŃiile de protecŃie pot fi înlocuite şi nu reprezintă o investiŃie majoră. Sarcina în cârlig la introducere (Slack weight) Greutatea în cârlig citita cand garnitura se deplaseaza in jos. Cupoane (Space out) Componente de asamblare a garniturii de tubing pentru a asigura atingerea tuturor lungimilor critice, conform cerintelor, astfel incat tubingul de productie sa poata fi lansat in sonda si packer cu distributia de greutate dorita. Noroi de incepere a forajului (Spud mud) Noroi utilizat pentru a fora intervalul de la suprafata la mica adancime. Pompare în strat cu presiune (Squeeze job) Aplicarea atenta a unei presiuni de pompare pentru a forta un fluid de tratare sau o pastă de ciment să pătrundă intr-o zona de planificată de tratare. Ghidare (Stab-in) Ghidarea unui capat al prăjinii/burlanului/tubingului (cepului) intr-o îmbinare (mufă) la realizarea unei conexiuni. Pas (Stand) Doua sau trei prajini de foraj sau prăjini grele, care rămân insurubate impreuna in timpul operatiunilor de marş. Pistonare (Swab) Reducerea presiunii intr-o sonda prin miscarea în sus a garniturii, sculelor introduse cu cablu sau a garniturilor cupa cauciucate. În cazul în care presiunea este scade suficient, fluidele din formaŃie pot să curgă în sonda şi spre suprafaŃă. Pistonarea este, în general, considerata dăunătoare în operaŃiunile de foraj, deoarece aceasta poate duce la manifestare şi la probleme de stabilitate a pereŃilor sondei. Diagrama garniturii (Tally) O lista în care se inregistreaza lungimea totala a prăjinilor, burlanelor sau tubingului care urmeaza sa fie introduse în sondă. Martor (Tell tale) Terminologie utilizata pentru a descrie o sita(ecran), care atunci cand exteriorul este infundat de gel si va determina o crestere a presiunii la suprafata, “comunică” operatorului sculei ca gelul a ajuns la o anumita locatie. Diagrama de mars, harta drum (Trip chart, Road map.) Diagrama care arată momentele si duratele marsului. Marş de extragere (Trip out) Extragerea garniturii de foraj din sonda. Sinonim: POOH (Pull Out Of Hole/extragere din gaura). Ruperea garniturii (Twist-off) Ruperea garniturii de foraj in sondă datorită oboselii sau torsiunii excesive. Sub-echilibru (Underbalance) Valoarea presiunii (sau forta pe unitatea de suprafata) exercitata pe o formatiune expusa in sondă este sub presiunea fluidului intern al respectivei formatiuni. Daca porozitatea este suficientă, fluidele din formatiune intra in sonda.

Page 23: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

20

Manual pentru Operatiuni de Foraj Cuprins, Lista referinte si Glosar & Abrevieri | Version August 2010 /

Abrevieri AH De-a lungul gaurii ALARP Atat de jos (de redus) cat este rezonabil posibil API Institutul American de Petrol BHA Ansamblu de adâncime BHP Presiune de adâncime BOP Prevenitor de eruptie BOSIET Instalarea securitatii marine si instruirea in caz de urgenta B/U Ascendent CR Jocul radial DC Prăjină grea DD Foraj directional DDR Raport zilnic de foraj DLS Intensitate de curbură DP Prajina de foraj DSV Supervizor de foraj ECD Densitatea echivalentă la circulatie EOWR Raport de finalizare sonda ERD Foraj cu deplasare mare FIT Test de integritate a formatiunii HC Hidrocarburi HCR Raport mare de inchidere HWDP Prajina de foraj cu pereti grosi IADC Asociatia Internationala a Contractorilor de Foraj ID Diametru interior MU Formare MW Greutate noroi MWD Masurare in timpul forajului NRV Valva cu sens unic LCM Material de blocare a pierderilor de circulatie LOT Test de fisurare OD Diametru exterior OH Gaura deschisa PDC Diamant poli-cristalin PDM Motor volumic POOH Extrage din sondă RD Demontare instalaŃie RIH Introducere în sondă RKB Antrenor cu role ROP Viteza de avansare RPM Rotatii pe minut RSS Sistem rotativ de dirijare RU Montarea instalaŃiei SF Coeficient de siguranta Spec Specificatii SIMOPS Operatiuni simultane SPM Curse pe minut TD Adancime totala TVD Adancime masurată pe verticală UBHO Orientare universala la talpă WOB Apăsarea pe sapa WOC Priză ciment WSDE Inginer de foraj la sondă XO ReducŃie

Page 24: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj

1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare

Întocmit de WEP

Autor: E.H. van Heekeren, BJ Koers

EdiŃie: August 2010

Verificat: AN

Page 25: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

2

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

CUPRINS 1.1 Politica HSE ..................................................................................................................................... 3 1.2 Roluri & responsabilităŃi la sondă ........................................................................................................ 4 1.3 Sănătate ......................................................................................................................................... 6 1.4 SiguranŃă ........................................................................................................................................ 7 1.5 MEDIU............................................................................................................................................ 7 1.6 ŞedinŃe HSE..................................................................................................................................... 7 1.7 Permis de lucru .............................................................................................................................. 10 1.8 Aspecte HSE specifice pentru diferitele operaŃii cu grad ridicat de risc ................................................... 10

1.8.1 Perforare şi manipularea explozivilor sau materialelor radioactive .................................................. 10

1.8.2 Manipularea materialelor radioactive ........................................................................................ 11

1.8.3 OperaŃiuni simultane (SIMOPS) ................................................................................................. 11

1.8.4 ExerciŃii ................................................................................................................................. 11

1.9 Raportare ...................................................................................................................................... 12

1.9.1 Raportarea zilnică .................................................................................................................... 13

1.9.2 Raportare ad hoc / Incidente..................................................................................................... 14

1.9.3 Raportare operaŃiuni şi a Analizelor de dupa operaŃie (AAR) .......................................................... 14

1.9.4 Raportul final al sondei (EOWR)................................................................................................. 15

1.10 Inceperea proiectului..................................................................................................................... 16

1.10.1 ŞedinŃa înainte de începerea forajului / Forajul sondei pe hârtie DWOP............................................ 16

1.10.2 CerinŃele şi verificările echipamentului de foraj ......................................................................... 16

1.10.3 Echipament din sondă............................................................................................................. 17

1.10.4 Echipament de suprafaŃă ........................................................................................................ 17

Anexa 1 Structura şi conŃinutul şedinŃei .................................................................................................. 18

Anexa 1.1 ŞedinŃa înainte de lucru ..................................................................................................... 18

Anexa 1.2 ŞedinŃa de operaŃiuni ........................................................................................................ 19

Anexa 1.3 ŞedinŃa Toolbox................................................................................................................ 20

Anexa 1.4 ŞedinŃa privind siguranŃa la locul de muncă.......................................................................... 21

Anexa 1.5 ŞedinŃa HSE..................................................................................................................... 22

Anexa 2. PETROM - Raport zilnic de foraj ................................................................................................ 23 Anexa 3 Exemplu de analiză după operaŃie (AAR)..................................................................................... 26 Anexa 4 Analiza siguranŃei muncii (JSA) – InstrucŃiuni .............................................................................. 27 Anexa 5 Când este necesar permis de lucru + Exemplu............................................................................. 33

Page 26: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

3

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

1.1 Politica HSE Politica companiei Politica Petrom este ca, în desfăşurarea activităŃilor sale să acorde în primul rând atenŃie sănătăŃii şi siguranŃei tuturor persoanelor şi protecŃiei mediului. Obiectivele de Sănătate, SiguranŃă şi Mediu (HSE), au un statut egal în raport cu alte obiective de afaceri primare Petrom. Managementul ierarhic şi personalul Petrom de supervizare la sondă va avea, prin urmare, responsabilitatea de a asigura implementarea integrală a politicilor HSE. Program HSE Pentru operaŃiunile de foraj, cerinŃele de siguranŃă specifice acestora vor fi stipulate în programul HSE revizuit anual. Orice abatere de la cerinŃele de politică trebuie să fie identificate şi necesită aprobarea conducerii pentru acceptare. Calitate Obiectivul Departamentului Foraj este de a realiza o sondă de calitate, potrivită scopului, în conformitate cu specificaŃiile convenite, cu practicile şi procedurile standard şi la un cost competitiv. Criteriile pentru o sondă adecvată scopului includ:

• Nici un incident privind manifestarea eruptiva a sondei care poate conduce la accidentarea personalului, deteriorarea echipamentelor sau daune mediului.

• Traversarea intervalelor cu conŃinut de hidrocarburi, fără deteriorarea formaŃiunii care ar afecta investigarea geofizică şi productivitatea sondei.

• Asigurarea de condiŃii de gaură, care vor permite realizarea, în condiŃii de înaltă calitate, de investigaŃii geofizice, prelevare de carote, de detritus, etc, din zonele de interes.

• Respectarea traiectoriei planificate a sondei. • Atingerea coordonatelor finale ale sondei fără abateri de la traiectoria planificată. • Bună cimentare pentru a evita curgerea între intervalele selectate, infiltrarea gazelor

spre suprafaŃă şi contaminarea pânzelor de apă freatică.

Page 27: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

4

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

1.2 Roluri & responsabilităŃi la sondă Fiecare persoană are responsabilitatea de a OPRI operaŃiunea ori de câte ori are loc o situaŃie riscantă. Contractantul de foraj are responsabilitatea de a fora sonda conform specificaŃiei corecte. Calitatea lucrărilor trebuie urmărită şi controlată de către Maistru de foraj cu sprijinul Supervizorului de foraj (DSV) şi echipa contractorul pentru a se asigura că obiectivele sondei nu sunt compromise. ResponsabilităŃile primare ale DSV sunt: - Serveşte ca legătură primară între Petrom şi Contractorul de foraj şi va asigura supervizarea tuturor operaŃiunilor efectuate la sondele Petrom; - Este responsabil pentru supravegherea aspectelor tehnice ale activităŃii şi se asigură că programul de foraj se execută conform planificării; - Asigură respectarea şi implementarea tuturor Regulilor de siguranŃă şi a Regulamentului HSEQ ale Companiei; - Va lucra cu inginerii de foraj şi furnizorii de servicii pentru a vedea dacă sunt aplicate practicile moderne şi verificate; - DSV acŃionează ca RSES (Responsabil pentru Securitate şi Mediu la locaŃie). ResponsabilităŃile pentru punerea în aplicarea, supravegherea, verificarea şi controlul operaŃiunilor de foraj sunt tabelate în Tabelul 1.

Ac Ńiune Partea responsabil ă pentru execu Ńie

Partea responsabil ă cu controlul calit ăŃii

Solicitarea Companiei furnizoare de echipamente

Maistru de foraj DSV

Solicitarea Contractorului furnizor de echipamente

Maistru de foraj DSV

Executarea forajului Maistru de foraj DSV InspecŃia materialului tubular Maistru de foraj DSV InspecŃie şi probare BOP Maistru de foraj DSV Monitorizarea traiectului sondei DSV DSV Programarea şi monitorizarea parametrilor de foraj

DSV DSV

Monitorizarea costurilor de foraj comparative cu planul

DSV DSV

Proiectare BHA şi alegerea sapei DSV / responsabil foraj DirecŃional

DSV

Măsurare şi înregistrare burlane Maistru de foraj DSV Operarea sigură şi adecvată a echipamentului de sondă

Maistru de foraj DSV

Controlul manifestarii eruptive Maistru de foraj DSV Decizia când să se efectueze marş de verificare

Maistru de foraj DSV

Efectuarea „testului de curgere” Maistru de foraj DSV Întocmirea fişelor de marş în şi din sondă Maistru de foraj DSV Raportarea problemelor de foraj Maistru de foraj DSV Păstrarea în mod corespunzător a stocurilor de noroi, chimicale, LCM & ciment

Inginer de Fluide & Cimentare

DSV

Tabelul 1, ResponsabilităŃi pentru punerea în aplicare, supravegherea, verificarea şi controlul operaŃiunilor de foraj

Page 28: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

5

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

La sond ă, DSV Petrom este responsabil în special de urm ătoarele aspecte HSE: Punerea în aplicare a procedurilor HSE: 1. Să verifice şi să respecte prevederile legislaŃiei în domeniul sănătăŃii şi siguranŃei la

locul de muncă, protecŃia împotriva incendiilor şi de protecŃie civilă. 2. Să se asigure că politicile HSE, standardele, programele şi procedurile Petrom sunt

implementate pentru a permite un mediu de lucru şi condiŃii de muncă fără riscuri pentru siguranŃă şi sănătate;

3. Să se asigure că standardul PPE este pus în aplicare în mod corespunzător; 4. Să se asigure că dispozitivele de siguranŃă şi de securitate funcŃionează corect, sunt

utilizate corect, nu sunt modificate, schimbate sau eliminate de la sondă; 5. Să instruiască personal Sub-Contractorului privind respectarea programului de

siguranŃă la sondă al Contractorului. Raportare Incident / accident 6. Să raporteze orice pericol supraveghetorilor Contracorului de foraj când există situaŃii

în care siguranŃa a fost compromisă şi să se asigure că au fost luate măsurile necesare pentru a corecta situaŃia.

7. Să informeze managerul ierarhic şi / sau angajatorul cu privire la orice incidente şi accidente ce au avut loc;

8. Să ofere persoanelor desemnate toate datele cunoscute şi informaŃii referitoare la incidente şi accidente de muncă.

9. Să comunice imediat angajatorului şi / sau angajaŃilor numiŃi orice situaŃie pe care el / ea are motive serioase să o considere ca un pericol pentru siguranŃa şi sănătatea angajaŃilor, precum şi orice disfuncŃionalitate a sistemului de protecŃie;

10. Să respecte procedurile de raportare Petrom legată de incidente / accidente. Opera Ńiuni simultane (SIMOPS): A se vedea secŃiunea 1.8.3 pentru mai multe detalii 1. Să coordoneze activităŃile, în scopul de a evita conflictele în materie de siguranŃă, în

special în cazul desfăşurării de OperaŃiuni Simultane când forajul are loc la aceeaşi locaŃie cu activităŃi de producŃie.

Răspuns de urgen Ńă: 2. Să acŃioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul

apariŃiei oricărui pericol iminent de incendiu sau alte situaŃii de urgenŃă; 3. Să asigure planuri de intervenŃie în caz de urgenŃă şi să coordoneze grupurile de

intervenŃie ale terŃilor, cum ar fi pentru răspunsul la deversare de petrol, pentru evacuarea instalaŃiei de foraj, etc

4. DSV are decizia finală privind abandonarea instalaŃiei în caz de situaŃii de urgenŃă. (AcŃionează ca RSES)

Audituri & exerci Ńii: 6. Să efectueze audituri şi exerciŃii pentru a se asigura că responsabilităŃile HSE ale

Petrom, Contractorilor de Foraj şi (sub-) contractorilor sunt pe deplin respectate. Contractantul de foraj va fi responsabil pentru urm ătoarele aspecte HSE: 1. Implementarea unei strategii de management orientate către asigurarea unui loc de

muncă în condiŃii de siguranŃă. 2. Pregătirea şi punerea în aplicare a unui program de siguranŃă la faŃa locului. 3. Elaborarea şi punerea în aplicare a HSE pentru programul de formare la locul de

muncă (OJT). 4. De la ajutorul de sondor şef în sus, personalul de supraveghere trebuie să aibă un

certificat IWCF valabil. 5. SiguranŃa Contractorului de foraj şi a personalului sub-contractorului, 6. Controlul condiŃiilor de muncă şi de sănătate la locaŃia sondei.

7. Asigurarea personalului contractorului cu echipamentul de protecŃie şi siguranŃă necesar şi cu instruirea necesară pentru utilizarea respectivelor echipamente.

Page 29: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

6

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

8. Asigurarea că toate echipamentele şi instalaŃiile furnizate de contractor sunt păstrate în stare de funcŃionare sigură şi că sunt verificate periodic pentru a asigura continuarea în siguranŃă a operaŃiei.

9. Certificate Bosiet (Basic Offshore Induction & Emergency Training) pentru operaŃiuni pe mare.

10. Lista cu acŃiuni imediate/responsabilităŃi/semnalizare în caz de urgenŃă (Station Bill) împreună cu instruirile adecvate făcute întregii echipe.

11. Planuri de răspuns în caz de urgenŃă pentru evenimente importante precum incendiu / explozie, deversări de materiale toxice, condiŃii meteo grele, etc. care nu necesită personal sau echipamente de la o terŃă parte.

12. Deplină conformitate cu toate legile şi reglementările aplicabile. 13. Deplină conformitate cu instrucŃiunile de siguranŃă, politicile şi procedurile Petrom. 14. Efectuarea de exerciŃii pentru intervenŃie de urgenŃă, conform graficului. 15. Realizarea tuturor obiectivelor de siguranŃă convenite de comun acord de companie şi

contractori, 16. Să existe disponibil la locaŃia sondei un manual HSE care să conŃină următoarele:

• DeclaraŃia de politică HSE. • Organizarea HSE. • Programe HSE. • Normele şi practicile HSE. • Sistemul de permise de lucru. Vezi anexa 5 pentru o listă care arată când este

necesar un permis de lucru. • Raportare de Accident şi procedurile de investigare. • Răspuns de urgenŃă • Orice echipament al unei terŃe părŃi va trebui verificat şi aprobat de către TP

înainte de utilizarea acestuia.

1.3 Sănătate Tot personalul trebuie să depună eforturi pentru a preveni toate bolile profesionale şi în vederea promovării sănătăŃii tuturor angajaŃilor. ÎmbunătăŃirea standardelor de sănătate la locul de muncă trebuie să fie pusă în aplicare în conformitate cu Planul de HSE. AcŃiunile necesare, care sunt publicate în plan trebuie să fie asumate de tot personalul Petrom, Contractorului de foraj şi al sub-contractorului. Modurile specifice în care îmbunătăŃirea condiŃiilor de sănătate şi igienă trebuie implementate la locaŃia sondei sunt rezumate după cum urmează:

• Toate instalaŃiile trebuie să fie cartografiate din punct de vedere al zgomotului şi definite zonele pentru protecŃie auditivă.

• ToŃi Contractorii vor asigura protecŃie auditivă pentru personalul lor. • Toate locatiile trebuie să aibă un registru de materiale periculoase. • Sursele radioactive vor fi verificate în mod regulat, verificate marcajele şi este

obligatoriu un sistem de permise de lucru pentru stocarea şi manipularea surselor RA.

• LocaŃia sondei trebuie să aibă un Punct de Control convenit pentru cazurile de urgenŃă şi zone desemnate pentru fumat.

• Amplasarea facilităŃilor de prim ajutor trebuie să fie marcată clar şi trebuie să fie cunoscută de către personal.

• La amestecarea substanŃelor chimice, se vor purta mănuşi de cauciuc, şorŃuri de cauciuc, ochelari de protecŃie (tip scafandru), cizme şi măşti de praf. ConsultaŃi MSDS pentru tipul corect de PPE (echipament de protecŃie personală) pentru fiecare produs chimic.

• Medicul de la locaŃia sondei trebuie să facă o prezentare lunară pe probleme de sănătate.

Page 30: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

7

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

1.4 SiguranŃă Evitarea incidentelor şi accidentelor şi lucrul în condiŃii de siguranŃă pe platformă este prioritate de top. Reglementările specifice de securitate aplicabile la operaŃiunile de foraj sunt:

• şedinŃe privind siguranŃa sunt organizate pentru fiecare etapă operaŃională majoră. Se vor discuta riscurile specifice referitoare la fiecare operaŃiune.

• Tot personalul trebuie să poarte PPE corespunzător. • Toate echipamentele trebuie să fie utilizate numai conform destinaŃiei şi nu i se vor

depăşi niciodată valorile maxime admise. • Toate echipamentele trebuie să fie în bună stare de funcŃionare. • Întotdeauna se va păstra ordine şi curăŃenie în special în zonele periculoase, cum

ar fi pe podul de lucru al instalaŃiei de foraj şi în jurul zonelor de manipulare a prjinilor.

• Tot personalul neesenŃial trebuie să fie îndepărtat de pe podul de lucru. • Vor fi iniŃiate campanii de prevenire a „căderilor” de obiecte de la înălŃime.

1.5 MEDIU Tot personalul trebuie să depună eforturi pentru a preveni deteriorarea mediului înconjurător. ÎmbunătăŃirile aduse standardelor de protecŃie a mediului trebuie să fie puse în aplicare în conformitate cu Planul HSE Petrom. AcŃiunile necesare, care sunt publicate în plan, trebuie să fie întreprinse de către Contractorul de foraj, precum şi de personalul Petrom. Modurile specifice în care îmbunătăŃirile protecŃiei mediului trebuie să fie puse în aplicare la locaŃia sondei sunt rezumate după cum urmează:

• Se va monitoriza descărcarea noroiului / saramurii / detritusului. • Se va raporta orice deversare de hidrocarburi mai mare de 10 litri. • Se vor efectua audituri cu privire la eliminarea deşeurilor menajere, industriale şi a

celor programate. • Fierul vechi trebuie separat de restul deseurilor. • Hârtia trebuie să fie separată de deşeuri. • Butoaiele de ulei uzat trebuie să fie etichetate. • Deşeurile chimice trebuie să fie reduse la minimum. • Se va raporta trimestrial consumul de combustibil diesel. • Teme privind mediul trebuie să fie incluse în cadrul şedinŃelor HSE de la locaŃia

sondei. • Se vor asigura kituri de recuperare deversări de ŃiŃei precum şi un plan de urgenŃă

în caz de deversare de petrol.

1.6 ŞedinŃe HSE Recomandările şi comentariile critice trebuie să fie transmise direct superiorilor sau conducerii. Pentru a menŃine buna funcŃionare a sistemului, şedinŃele HSE sunt împărŃite în diferite categorii:

• ŞedinŃe Tool box. • ŞedinŃe HSE săptămânale. • ŞedinŃe privinf siguranŃa la locul de muncă. • ŞedinŃe înainte de lucru sau înainte de tură. • ŞedinŃe HSE trimestriale. • InspecŃii HSE anuale. • ŞedinŃa echipei privind SiguranŃa. • ŞedinŃe speciale (de exemplu, înainte de executarea de operaŃiuni speciale). A se

vedea, de asemenea, secŃiunea 1.7. şi 0 Şedin Ńe Tool box de lucru ŞedinŃele Tool box au loc înainte de începerea operaŃiunilor. Reuniunea este organizată fie de către Petrom fie de Contractorul de foraj. Vor participa şi companiile de servicii

Page 31: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

8

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

implicate în operaŃiunile planificate. Partea organizatoare întocmeşte procesul-verbal al şedinŃei, inclusiv numele participanŃilor, precum şi subiectele discutate. Reuniunile sunt documentate de sondorul şef în DDR. Şedin Ńe HSE săptămânale În şedinŃa HSE săptămânală se discută despre toate subiectele relevante referitoare la HSE şi la operaŃiuni. Se evaluează măsurile luate de departamente cu următorii participanŃi:

• Manager de InstalaŃie / OperaŃiuni • Manager HSEQ • Supervizor foraj • Maistru de foraj • Sondor şef • Ajutor sondor şef • Membrii echipei • Membrii Companiilor de servicii

Şedin Ńa privind siguran Ńa la locul de munc ă ŞedinŃa privind siguranŃa la locul de muncă tratează despre siguranŃa locurilor de muncă. Se organizează o dată la cinci sau şase săptămâni, cu următorii participanŃi:

• Manager de InstalaŃie / OperaŃiuni • Manager HSEQ • Supervizor foraj • Maistru de foraj • DelegaŃii pe probleme de siguranŃă • Reprezentantul echipei • Reprezentantul contractorului de foraj • Reprezentant al unei terŃe părŃi

Şedin Ńele înainte de lucru sau înainte de tur ă La începutul fiecărui schimb se vor Ńine şedinŃe înainte de lucru pentru a promova siguranŃa locului de muncă. Vor participa de asemenea reprezentanŃii intermediarilor şi ai terŃilor. ŞedinŃele se Ńin cu 15-30 minute înainte de începerea schimbului. Şedin Ńe HSE trimestriale ŞedinŃele HSE trimestriale tratează despre riscuri şi măsuri de siguranŃă. Scopul acestei şedinŃe este discuŃia privind accidente / incidente, situaŃii critice precum şi proceduri şi alte probleme. ParticipanŃii sunt:

• Manager de InstalaŃie (Şef de sondă) / OperaŃiuni • Manager HSEQ • Supervizor foraj • Maistru de foraj • Sondor şef • Mecanic • Electrician

Inspec Ńia HSE anual ă Această inspecŃie are scopul de a demonstra tuturor angajaŃilor angajamentul managementului faŃă de obiectivele HSE. Contractorii sunt invitaŃi să participe la aceste reuniuni. ParticipanŃii sunt:

• Directorul General • Managerul de InstalaŃie (Şeful de sondă) / OperaŃiuni • Managerul HSEQ • Supervizor foraj • DelegaŃii pe probleme de siguranŃă • Reprezentantul contractorului

Şedin Ńa Echipei pentru Siguran Ńa

Page 32: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

9

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Echipa de securitate a muncii discută siguranŃa la locul de muncă. Următorii participanŃi se vor întâlni trimestrial:

• Directorul General • Managerul HSEQ • Managerul de InstalaŃie (Şef de sondă) / OperaŃiuni • Supervizor foraj • Maistru de foraj • Medic din afara Companiei • DelegaŃii pe probleme de siguranŃă

Page 33: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

10

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

1.7 Permis de lucru Există multe activităŃi la sondă care necesită permis de lucru (PTW). În anexa 5 există o listă care arată când este necesar PTW (permis de lucru). Scopul unui PTW este de a realiza următoarele:

1. Controlul activităŃilor de lucru în scopul preveni incidentelor care rezultă din interfeŃele de lucru necontrolate.

2. Comunicarea informaŃiilor în mod clar pentru a evita o înŃelegere inadecvată a pericolelor aferente sarcinii de muncă.

3. Asigură managementul şi controlul următoarelor: - Riscul cu privire la operaŃiunile individuale şi sarcini de lucru. - Procedurile legate de siguranŃa individuală şi a instalaŃiilor.

1.8 Aspecte HSE specifice pentru diferitele operaŃii

cu grad ridicat de risc Înainte de începerea activităŃilor operaŃionale, dar în special a OperaŃiunilor de Risc Ridicat, se va desfăşura o Analiză de siguranŃă (JSA) (a se vedea capitolul 0). JSA este o procedură simplă pentru a revizui:

• planul de lucru specific, • definirea fiecărei etape de lucru, • identificarea pericolelor actuale şi potenŃiale şi • eliminarea sau atenuarea riscului rezidual pentru toate părŃile implicate în ALARP.

1.8.1 Perforare şi manipularea explozivilor sau materialelor radioactive

• Materialele explozive trebuie să fie stocate într-un container dedicat. • Se va Ńine o şedinŃă toolbox înainte de lucru pentru toate operaŃiunile de perforare. • Pentru toate operaŃiunile de perforare se va elibera un permis de lucru. • Se va respecta întotdeauna procedurile de încărcare şi manipulare în siguranŃă a

puştii. • În jurul zonei în care se utilizează explozivi se vor amplasa semne de avertizare,

iar numărul de persoane în zonă va fi menŃinut la un nivel minim. • Pentru a elimina riscul de aplicare accidentală a tensiunii, echipamentele de

suprafaŃă vor fi decuplate şi legate la pământ înainte de a lansa şi detona puştile. • În timpul transferului de explozibili, podul de lucru trebuie să fie închis cu cordoane

cu semne corespunzătoare. Tot personalul neesenŃial trebuie să stea la o distanŃă sigură, cum ar fi sala de mese, în spaŃiile de cazare sau Punctul de Control.

• Aceleaşi reglementări stricte se aplică iar tăcerea radio este obligatorie atunci când se detonează explozibilii şi atunci când aceştia trec prin capul de sondă şi riser sau la extragere din sondă. Se vor avea în vedere 100 de metri sub nivelul solului sau fundul mării ca o adâncime sigură pentru tăcere radio.

• Cutiile de depozitare disponibile pentru explozivi primari (detonatoare şi aprinzătoare) şi secundari (încărcături) vor fi etichetate în mod clar.

• Supervizorul lucrării este singurul căruia îi este permis să armeze sau să dezarmeze orice instrument care utilizează explozivi.

• În cazul în care puştile sunt extrase nedetonate, acestea vor fi dezarmate imediat. • Echipamentul de stingerea incendiilor trebuie să fie operaŃional şi plasat în locaŃii

adecvate pe podul de lucru al instalaŃiei. Tăcerea radio Tăcerea Radio trebuie să fie aplicată din momentul imediat înainte de armarea explozivilor până când scula este la peste 100 de metri sub nivelul solului. Înainte de extragerea sculei (detonată sau nu) mai sus de 100 m sub pământ, se vor aplica din nou Procedurile de Tăcere Radio. Toate transmiŃătoarele radio pe o rază de 500 m de sondă vor trebui să fie

oprite. Acest lucru se aplică deasemenea echipamentelor de sudură şi sistemelor de protecŃie catodică care vor fi decuplate pentru a elimina posibilele tensiuni vagaboande.

Page 34: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

11

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

1.8.2 Manipularea materialelor radioactive În plus faŃă de cele menŃionate mai sus pentru perforare, în timpul manipulării materialelor radioactive, trebuie:

• În timpul transferului de materiale radioactive, podul de lucru al instalaŃiei trebuie să fie închisă cu cordoane cu semne corespunzătoare. Tot personalul neesenŃial trebuie să stea la o distanŃă sigură, cum ar fi sala de mese, în spaŃiile de cazare sau Punctul de Control.

• Sursele radioactive trebuie să fie depozitate în containere de stocare aprobate, marcate în mod clar, la instalaŃie.

• Sursele radioactive vor fi transferate în cutii de depozitare speciale, încuiate. Transportul va fi limitat cât mai mult posibil.

1.8.3 OperaŃiuni simultane (SIMOPS) Pentru operaŃiuni simultane de foraj şi de producŃie se va respecta "Ghidul OperaŃiunilor Simultane". ToŃi membrii personalului cheie de la locaŃia sondei de la Sondor Şef în sus trebuie să fie familiarizaŃi cu conŃinutul acestui document şi înainte de începerea OperaŃiunilor Simultane se va face o prezentare a SIMOPS. Elementele cheie sunt:

• Procedura de intrare la locatie • Sistemul de oprire în caz de urgenŃă (ESD): amplasarea butoanelor şi alarmelor

ESD • Evacuarea în caz de urgenŃă şi exerciŃiile, • Alarmele generale şi semnalele • Informarea Supervizorului de ProducŃie cu privire la orice posibilă interferenŃă cu

alte sonde. În mod normal, permisul de lucru Petrom ar trebui să acopere acest aspect. Lucrările la temperaturi înalte sau manevrarea de greutati mari în imediata vecinătate a sistemului de producŃie trebuie să fie gestionate prin intermediul Permiselor de lucru.

• SchiŃa(le) de amplasament ale locaŃiei cu indicarea clară a ieşirilor, a echipamentelor de stingere a incendiilor, a zonelor Permise şi Ne-permise, punctul(e) de control. Pentru locaŃiile cu pericol de H2S vor trebui prevăzute mai multe puncte de control.

• Linia de comandă. • MenŃinerea siguranŃei sondelor de producŃie • Manevrarea de greutăŃi mari şi operaŃiuni cu macarale.

1.8.4 ExerciŃii Contractorul de foraj / al instalaŃiei va efectua următoarele exerciŃii: Cerin Ńele exerci Ńiilor în caz de urgen Ńă Exerci Ńiu Frecven Ńă Personal ExerciŃiu în caz de manifestare Ad-hoc Toată echipa de foraj ExerciŃiu de introducere a garniturii cu presiune în sondă

După fiecare tubare

Toată echipa de foraj

ExerciŃiu de alarmă Săptămânal ToŃi Evacuare alternativă Bilunar ToŃi ExerciŃiu stingere incendiu Bilunar Echipa de pompieri ExerciŃii cu aparat de respirat Lunar ToŃi posibilii utilizatori ExerciŃii cu echipamentul de urgenŃă Lunar ToŃi posibilii utilizatori ExerciŃiu transport victime Lunar Echipa de urgenŃă, echipa

de prim ajutor ExerciŃiu de acordare prim ajutor Lunar Echipa de prim ajutor ExerciŃiu pentru H2S Săptămânal

(dacă este cazul)

ToŃi

Page 35: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

12

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Audituri Cel puŃin un audit de siguranŃă tehnică se efectuează de către companie, fie chiar înainte sau după pornirea primei sonde care urmează să fie forată cu instalatia de foraj.

1.9 Raportare Într-o operaŃiune de foraj, buna comunicare este un factor cheie pentru performanŃe optime. Pentru a facilita acest lucru, este necesară raportarea consecventă şi corectă a cantităŃii mari de date. Acelaşi lucru este valabil pentru acŃiunile şi etapele intermediare Raportarea şi analiza joacă un rol important într-un sistem de management al calităŃii. Raportarea exactă este o condiŃie prealabilă pentru o analiză eficientă, care, la rândul său, pune bazele pentru bucla de feedback. Feedback-ul are un dublu scop, trebuind să:

• asigure îmbunătăŃirea continuă a eficienŃei şi eficacităŃii. • evite repetarea greşelilor. • creează o bază de date pentru proiectare de sonde noi. • asigură înŃelegerea comportamentului sondei în timpul fazei de producŃie. • asigură ca referinŃă o bună bază de date pentru proiectarea/planificarea lucrărilor

ulterioare de reparaŃie a sondei, de realizare a unui găuri laterale şi abandonare. Este important ca evenimentele să fie raportate cât mai exact posibil dat fiind că informaŃiile vor fi utilizate de către companie pentru planificarea şi proiectarea activităŃilor viitoare la sondă. Principala sursă de informare este locaŃia sondei cu analizele suplimentare efectuate în birou. Baza de date cu informaŃii este un element important al companiei care trebuie să fie complet şi să conŃină informaŃii de bună calitate şi corecte. Rapoartele trebui să fie concise şi să comunice informaŃiile esenŃiale. Raportarea între locaŃia sondei şi biroul Petrom este responsabilitatea DSV. Toate rapoartele de rutină transmise departamentului de foraj de la instalaŃie vor utiliza formatele standard aprobate de Petrom şi vor fi înaintate zilnic. Raportarea se va face pe secŃiuni de gaură şi la fel se va proceda şi pentru costuri. Pentru a fi clar când o fază de gaură a fost finalizată şi începe următoarea se stabileşte următoarea regulă: Următoarea faz ă de gaura începe din momentul în care urm ătorul diametru de sap ă adânceşte sonda de la dimensiunea sapei anterioare sau de la nivelul beciului sondei. La atingerea adâncimii geologice finale TD (adâncimea total ă) a sondei faza următoare începe din momentul demobilizarii echipamentu lui de investigare." De exemplu: Gaura anterioară 12 ¼; adâncime finală săpată 1000 de metri. Şiul coloanei la 998 metri. Niplul de plutire la 978 de metri, cimentată la suprafaŃă cu succes. Format ansamblu 8 1/2" şi RIH (introdus în sondă), frezat şiu, probat la presiune coloana, corectat sacul, efectuat FIT - timp/cost total pentru faza - 12 ¼ - 9 5/8". În momentul în care sapa ia apăsare la 1000 + m, toare raportările, cheltuielile, KPI (indicatori cheie de performanŃă) etc, trec la faza 8 1/2". Posibila excepŃie: noroiul dezlocuit anterior trebuie transferat în contul secŃiunii / fazei anterioare şi un nou noroi de înlocuire trebuie alocat noii secŃiuni / faze. Toate rapoartele de la loca Ńia sondei vor folosi urm ătoarele unit ăŃi de măsură: Adâncime m BDF (sub podul de lucru al sondei) sau RKB (de la antrenorii cu role) Adâncime m TVD (adâncime pe verticală) Gaz total Procent (%) 1% = 10.000 ppm H2S părŃi per milion (ppm)

Viteza de avansare (ROP) metri/oră (m/h)

Page 36: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

13

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Moment Newton metru (Nm) Sarcină la cârlig / WOB tone metrice (tone) Temperatură Grade Celsius (⁰C) Presiune Bar (bar) GradienŃi de presiune Bar/10 metri(Bar/10 m) Densitate noroi s.g. (greutate specifică) 1.9.1 Raportarea zilnică Progresul zilnic şi planificarea vor fi discutate în şedinŃe operative zinice la instalaŃie. DiscuŃia va fi consemnată într-un proces-verbal întocmit de Inginerul de Foraj de la Sondă (WDE) care va fi adăugat la raportul zilnic. Un formular de raport zilnic de foraj al Petrom este prezentat în anexă în ataşament. No Raport Frecven Ńă Descriere Ini Ńiator

1 Raport de foraj (vezi 0)

zilnic Descriere detaliată a tuturor activităŃilor de foraj pe ultimele 24 h, incluzând noroi, deviaŃie, litologie, BHA, sapă etc., condiŃii meteo şi de operare.

Maistru de foraj

2 Costul zilnic estimat al sondei

zilnic Descriere a costurilor sondei într-o anumită zi.

DSV

3 Raport asupra situaŃiei curente

zilnic Actualizarea activităŃilor de foraj în intervalul 00.00-06.00.

Maistru de foraj

4 Estimat pe 5 zile de operaŃiuni

zilnic Plan pentru următoarele 5 zile DSV

Tabel 2 Rapoarte zilnice No Raport Frecven Ńă Descriere Ini Ńiator

1 SituaŃia aprovizionării

Fiecare livrare/ transport

Înregistrarea consumabilelor primite la instalaŃie aşa cum au fost livrate (de la vasul de aprovizionare).

Supervizor logistică

2 Formular de cerere materiale / servicii

Fiecare cerere

Cerere de materiale şi servicii din partea instalaŃiei către Departamentul de Foraj.

Maistru de foraj

Tabel 3. Rapoarte de materiale şi logistic ă Cerin Ńe privind stocul minim La locaŃie vor trebui să existe următoarele stocuri minime înainte de a începe forajul şi vor trebui menŃinute tot timpul. Pentru continuarea operaŃiunilor în cazul în care aceste stocuri nu sunt disponibile este necesară aprobarea Managerului de Proiect. Element Cerin Ńe minime Barită 100 tone sau suficient pentru a ridica greutatea noroiului sistemului activ

cu 1.0 ppg (0.119 kg/l) Ciment 800 saci. Chimicale Chimicalele necesare pentru a prepara până la 120 barili de fluid de

degajare şi 100 barili (15,9 m³) pentru dop cu LCM. Rezervă noroi de omorâre

300 barili (47.69 m³) de 10.0 ppg (11.89 kg/l) noroi dacă există probabilitatea de gaze de suprafaŃă. Altfel, va fi cu 2 ppg peste greutatea noroiului din sistemul activ.

Tabel 4. Cerin Ńe de stoc minim

Page 37: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

14

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

1.9.2 Raportare ad hoc / Incidente În tabelul 5 sunt enumerate toate raportările ad-hoc, inclusiv de sănătate, siguranŃă şi mediu (HSE). Rapoartele HSE vor fi prezentate de către supervizorul de foraj la Departamentul QA/HSE în termen de 24 de ore (pentru Raport accident) şi 72 de ore (Raport de investigare). Totuşi accidentele grave vor fi raportate imediat prin telex / fax. Raportul de defectare a echipamentelor va trebui înaintat Companiei. No Raport Frecven Ńă Descriere raport Ini Ńiator 4 Raport accident Ad hoc Detalii despre accidentul care a

avut loc la sondă şi tratamentul primit de către victimă.

QA/HSE Dept.

5 Raport investigare

Ad hoc Constatările echipei de investiŃii cu privire la orice accident / incident.

QA/HSE Dept.

6 Raport defectare echipament

Ad hoc Raport privind defectarea echipamentului

DSV

Tabel 5 Rapoarte ad-hoc 1.9.3 Raportare operaŃiuni şi a Analizelor de dupa operaŃie (AAR) După săparea fiecarei secŃiuni sau la finalizarea fiecarei etape majore a sondei, se va întocmi un raport scris şi un AAR (analiza după operaŃie) în care, la sondă, toŃi actorii-cheie analizează executarea propriu-zisă a acestei etape, în comparaŃie cu planul. Obiectivul este de a identifica îmbunătăŃiri pentru modul în care echipamentul este utilizat şi modul în care pot fi îmbunătăŃite procedurile. DSV facilitează această sesiune şi asigură păstrarea unei viziuni echilibrate. WSDE întocmeşte şi transmite AAR-ul şi asigură însuşirea şi înregistratrea tuturor lecŃiilor învăŃate. Se va pune la dispoziŃie o prezentare generală a tuturor îmbunătăŃirilor, astfel încât să poată fi uşor de accesat pentru viitoarele operaŃiuni similare.

Page 38: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

15

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

No Raport Frecven Ńă Descriere Ini Ńiator 1 SituaŃia de

tubaj / tubing După fiecare tubaj / introducere tubing

Înregistrarea măsurătorilor privind coloana / linerul / tubingul şi accessoriile aşa cum sunt introduse în gaură. Este pregătită pentru fiecare dimensiune de garnitură, datele incluzând diam. ext., greutate unitară, grad oŃel şi tipul de conexiune.

WDE

2 Raportare cimentare Colană / Liner

După fiecare cimentare Coloană / Liner

Detalii cu privire la compoziŃia laptelui de ciment, aditivi şi accesoriile utilizate în timpul operaŃiunilor de cementare. Include de asemenea caracteristicile noroiului şi datele de gaură / casing actuale şi anterioare.

WDE

3 Raport carotaj cu cablu

După fiecare lucrare de carotaj cu cablu

InvestigaŃiile efectuate; Intervale. WDE

4 Raport zilnic de probare a sondei

După fiecare lucrare de probare a sondei

Raport zilnic incluzând fişele de date

WDE

Tabel 6. Rapoarte de opera Ńiuni 1.9.4 Raportul final al sondei (EOWR) În tabelul 7 sunt enumerate rapoarte de îmbunătăŃire a forajului. Aceste rapoarte vor trebui prezentate Companiei la încheierea sondei pentru a fi incluse în Raportul final al sondei. No Raport Frecven Ńă Descriere raport Ini Ńiator 1. Înregistrarea

performanŃelor sapelor

Finalizare sondă

După efectuarea fiecărui marş cu un anumit tip de sapă într-o anumită sondă.

DSV

2. Analiza timpului de foraj

Finalizare sondă

Desfăşurător pe 24 ore a timpilor alocaŃi pentru fiecare operaŃiune de foraj inclusiv timpii ne-productivi (NPT)

DSV

3. Raportul de evaluare a performanŃei Contractorului

Finalizare sondă

Reanalizare a performanŃei Contractorilor cu privire la echipamentele, serviciile şi personalul asigurat la sondă. Include sugestii de îmbunătăŃiri.

DSV

4. Fişa de urmărire sapă

Finalizare sondă

Rezumat al marşurilor de săpare la o sondă cu descrierea uzurii sapelor şi a condiŃiilor de lucru (noroi, presiune etc.)

DSV

5. Înregistrare BHA

Finalizare sondă

Înregistrarea BHA-urilor ca lungime, conexiune, diam. ext, diam, int. şi zonelor de instrumentaŃie.

DSV

Tabelul 7. Rapoarte de încheiere sond ă pentru îmbun ătăŃirea forajului

Page 39: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

16

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

1.10 Inceperea proiectului DocumentaŃia necesară la locaŃie înainte de a începe operaŃiunile şi care trebuie asigurată de DVS la sondă cuprinde:

• Notoficarea operaŃiunilor. • Programul de foraj / proiectul sondei • Planul de optimizare foraj specific proiectului, care este pregătit de Maistru de foraj

şi DSV. • Proceduri pentru OperaŃiuni simultane (SIMOPS). • Manualul pentru răspuns în caz de urgenŃă. • Manualul capului de sondă. • Manualul OperaŃiunilor de Foraj (DOM). • Manualul de proiectare a sondei. • SpecificaŃiile tehnice pentru toate sculele şi echipamentele care vor fi introduse în

sondă. Nu se va începe sau va relua forajul sondei fără aprobare. Nu se vor face schimbări în programul de foraj decât dacă se obŃine aprobarea companiei în conformitate cu cerinŃele de control a modificărilor. 1.10.1 ŞedinŃa înainte de începerea forajului / Forajul sondei pe hârtie DWOP ŞedinŃele înainte de începerea forajului vor avea loc atât la birou cât şi la locaŃie. ŞedinŃa înainte de începerea forajului de la birou va fi coordonată de managerul de Proiect cu participarea contractorilor principali, a reprezentanŃilor companiei, a geologilor şi a geofizicienilor implicaŃi în proiect. Scopul mitingului este de a identifica posibilele îmbunătăŃiri şi a evita (reduce) riscurile şi pericolele de foraj. Subiectele de discutat în aceste şedinŃe sunt:

• prognoza geologică şi geofizică generală la locaŃie. • o prezentare generală a întregului program de foraj pe structură. • o prezentare generală a programului de foraj pentru prima sondă. • zonele de interes şi factorii critici de succes.

După şedinŃa înainte de începerea forajului de la birou, DSV şi Maistru de forajul conduc apoi o altă şedinŃa înainte de începerea forajului la locaŃie cu tot personalul relevant direct sau indirect implicat în operaŃiuni. La prima şedinŃă va trebui să participe WDE precum şi inginerii de servicii relevante contractate. Următoarele subiecte trebuie să fie discutate împreună cu toate riscurile sau pericolele specifice sondei sau instalaŃiei, identificate la proiectarea/planificarea sondei.

• Notă de operaŃiuni pentru sondă – evidenŃierea procedurilor speciale şi problemele / pericolele anticipate şi posibilele soluŃii.

• Liniile de responsabilitate şi comunicaŃii. • Planul de optimizare specific proiectului de foraj. • CerinŃele de siguranŃă generale şi personale pentru întregul personal. • Forajul cu diverter, exerciŃiile şi procedurile pentru BOP şi control manifestării

sondei. • CerinŃa de a Ńine şedinŃe de producŃie a muncii cu tot personalul, înainte de orice

operaŃiune. • Proceduri şi responsabilităŃi cu privire la gazele de suprafaŃă, în special pentru

monitorizarea gazelor de suprafaŃă în timpul săpării primului interval de sondă. • Procedura de mutare în caz de urgenŃă a instalaŃiei de foraj. • Abordare proactivă a verificării echipamentelor cu detalierea tuturor reperelor

speciale.

1.10.2 CerinŃele şi verificările echipamentului de foraj DSV se asigură că toate cerinŃele standard privind disponibilitatea şi gestionarea echipamentelor sunt acceptate şi respectate de Maistru de forajului şi reprezentanŃii

Page 40: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

17

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

celorlalŃi contractori, înainte de începerea activităŃilor de foraj şi pe toată durata desfăşurării acestora. DSV se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerinŃe înainte de începerea activităŃilor de foraj şi pe toată durata desfăşurării acestora. 1.10.3 Echipament din sondă

• Sculele şi echipamentele de foraj, inclusiv toate reducŃiile necesare pentru fiecare secŃiune de gaură vor fi la îndemână, inspectate şi în stare de funcŃionare înainte de începerea operaŃiunilor de ieşire din coloană.

• Personalul relevant necesar pentru faza de foraj va fi chemat cu suficient timp în avans pentru a permite pregătirea completă a echipamentului lor sau prestarea de servicii.

• Elementele utilizate în mod continuu în gaura se verifică periodic la marşuri (de exemplu, conexiunile prăjinilor de foraj (DP) şi prăjinilor glele (DC)). Îmbinările prăjinilor de foraj trebuie să fie încărcate cu aliaj dur.

• Pe jgheabul de curgere a noroiului se vor monta magneŃi pentru a monitoriza uzura coloanei.

• Toate echipamentele de ridicat trebuie să aibă certificate de verificare în vigoare. • Toate sculele de instrumentaŃie, de utilizat în gaură, vor fi disponibile la solicitare. • DSV se asigură că Maistru de forajul şi membrii echipei Contractorilor vor Ńine

evidenŃa utilizării echipamentelor şi inspecŃiilor şi că înregistrările sunt disponibile la instalaŃia de foraj (de exemplu, milextonă la cablul de foraj, ore de rotire pentru DP, DC, geală, şi ore de circulaŃie).

1.10.4 Echipament de suprafaŃă

• Înainte de începerea lucrului, se va face un test de acceptare la toate echipamentele de la instalaŃie pentru a certifica faptul că sunt în stare de funcŃionare.

• CerinŃele pentru echipamente de suprafaŃă vor fi conform Contractului de Foraj. • Toate echipamentele de pe podul de lucru al instalaŃiei, inclusiv Top-drive,

limitatorul de cursă a macaralei, aparatele de măsură, aparatele de înregistrat, şi alarmele trebuie să funcŃioneze în mod corespunzător.

• Echipamentele de curăŃire a noroiului trebuie să fie întreŃinute şi curăŃate imediat după oprire.

• Toate pompele de noroi şi sistemul de circulaŃie trebuie să fie inspectate zilnic. • Personalul de întreŃinere de la instalaŃie va verifica Ńinerea evidenŃei tuturor

operaŃiunilor de întreŃinere programate. Se vor face inspecŃii zilnice la toate echipamentele majore şi în cadrul şedinŃei operative zilnice DSV trebuie să fie informat cu privire la toate lucrările în curs şi planificate.

Page 41: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

18

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Anexa 1 Structura şi conŃinutul şedinŃei Anexa 1.1 ŞedinŃa înainte de lucru Cuprins

ŞedinŃa ŞedinŃa înainte de lucru

Caracterul şedinŃei ŞedinŃa cu privire la începerea şi executarea proiectului.

Agenda (ordinea de zi) 1. Deschidere 2. Cuprinsul & planificarea proiectului 3. Nevoi & cerinŃe specifice 4. Calitate, HSE 5. Planuri de siguranŃă 6. Permise de lucru 7. Alte subiecte 8. Întrebări înainte de închiderea şedinŃei 9. Închidere

Conducătorul şedinŃei Managerul de instalaŃie/ de operaŃiuni

Proces verbal Da, întocmit de Managerul de InstalaŃie/ operaŃiuni

• Managerul de InstalaŃie/ operaŃiuni

• Maistru de foraj

• Supervizor foraj • Inginer suport tehnic

PrezenŃă

• Manager HSEQ • Inginer de sondă • ParticipanŃi FrecvenŃă La începutul proiectului Ora De stabilit Loc Birou

Page 42: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

19

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Anexa 1.2 ŞedinŃa de operaŃiuni Cuprins ŞedinŃa ŞedinŃa de operaŃiuni

Caracterul şedinŃei ŞedinŃa cu privire la aspecte curente operationale.

Agenda 1. Deschidere. 2. Trecere în revistă a minutelor / acŃiunilor şedinŃelor

anterioare. 3. Lucrări / probleme curente. 4. Planificare proiect. 5. Permise de lucru. 6. Numirea personalului/ repartizarea lucrărilor 7. Materiale/ Resurse 8. Calitate, HSE 9. AcŃiuni 10. Alte subiecte 11. Întrebări înainte de închiderea şedinŃei 10. Închidere

Conducătorul şedinŃei Managerul de InstalaŃie / operaŃiuni

Proces verbal Da, întocmit de Maistrul de foraj

• Managerul de InstalaŃie/ operaŃiuni

• Sondor şef

• Maistru de foraj • Ajutor Sondor şef • Sopervizor foraj • Mecanic/ electrician

instalaŃie

PrezenŃă

• Manager QHSE • ParticipanŃi • Sondori FrecvenŃă Săptămânal Ora De stabilit Loc La locaŃia proiectului

Page 43: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

20

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Anexa 1.3 ŞedinŃa Toolbox Conducătorul şedinŃei: sondor şef ParticipanŃi toŃi membrii echipei şi personalul contractantului Proiect : Data şedin Ńei : Început : h Instala Ńia : Terminat : h Subiecte & Discu Ńii Nume Companie Semnătură

Page 44: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

21

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Anexa 1.4 ŞedinŃa privind siguranŃa la locul de muncă Cuprins ŞedinŃa ŞedinŃa privind siguranŃa la locul de muncă

Caracterul şedinŃei ŞedinŃă cu privire la condiŃiile de muncă şi siguranŃa la locul de muncă.

Agenda 1. Deschidere. 2. Trecerea în revistă a minutelor / acŃiunilor

precedentei şedinŃe privind siguranŃa la locul de muncă.

3. CondiŃii de muncă / siguranŃa la locul de muncă. 4. Dacă este cazul:

• Rapoarte de evaluare incidente (reclamaŃii, abateri, daune, accidente, etc.)

• Evaluarea acŃiunilor de InspecŃie privind siguranŃa la locul de muncă.

5. Alte subiecte (suplimentare la subiectele curente) 6. Întrebări înainte de închiderea sedinŃei 7. Închidere

Conducătorul şedinŃei Managerul QHSE

Proces verbal Da, întocmit de Managerul de InstalaŃie/ operaŃiuni

PrezenŃă

• Managerul de InstalaŃie/ operaŃiuni • Sondor şef

• Maistru de foraj • Ajutor Sondor şef

• Supervizor foraj • Mecanic/ electrician instalaŃie

• Manager QHSE • ParticipanŃi • Sondori • Contractori FrecvenŃă O dată la şase săptămâni Ora De stabilit Loc LocaŃia proiectului

Page 45: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

22

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Anexa 1.5 ŞedinŃa HSE Cuprins ŞedinŃa ŞedinŃa HSE (sănătate, siguranŃă, mediu şi calitate)

Caracterul şedinŃei În această şedinŃă se vor discuta şi evalua riscurile şi vor fi definite măsurile de siguranŃă cu privire la HSE.

Agenda 1. Deschidere. 2. Trecerea în revistă a minutelor/acŃiunilor

precedentei şedinŃe de HSE. 3. Inventarierea şi evaluarea riscurilor 4. Analiza responsabilităŃilor privind riscurile 5. Măsuri de siguranŃă 6. Alte subiecte (în plus faŃă de cele curente) 7. Întrebări înainte de încheierea şedinŃei 8. Încheiere

Conducătorul şedinŃei Manager Proces verbal Da, de către Managerul HSEQ PrezenŃă

• Managerul de InstalaŃie/ operaŃiuni

• Manager QHSE

• Supervizor foraj • ParticipanŃi • Maistru de foraj • Sondor şef • Mecanic • Electrician FrecvenŃă De patru ori pe an, sau la cerere Ora De stabilit Loc La locaŃia proiectului sau la birou

Page 46: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

23

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Anexa 2. PETROM - Raport zilnic de foraj

RAPORT ZILNIC DE FORAJ &WORKOVER Rev 4.0 Sect. 0

Nume sond ă: 0 data raport:

Cod unic id. sond ă(UW) 0 dată început:

Coordonate sond ă S70 mN mE zi/Raport nr. 1 /0 &0

Fază: RT peste GL câmp de for aj:0 cost cumulat la data: RON 0

Adâncimea de început 0m GL peste MSL Exploatare/prod:0 Adâncime planif: 0m

Progres 24h m hidroca rburi :0 nr AFE 0

Adâncimea actual ă: m son ă/Ctr.:0 su mă AFE 0

Personal 1

Manager foraj ............................ DE..................... PETROM DSV ...........

SPDT foraj............................... SDE................... VSV PETROM ..............

OIM........................................ Rep. HSE............ WDE Petrom ................

Sănătate, siguranŃă &mediu 2

START zi/total 0 /0 ultima verif BOP.... Şed. Sig. Echipă:..... Zile de la LTI..... Ultimul foraj.........

JSA...................... Ultimul audit pe probl. de sig. .... alunecări& tăieri.... zile de deversare.... data....

Permis de lucru..... data amorsare sondă..... zile cumulat de incidente...... total incidente la data.... data contab....

Rezumat zilnic 3

rezumat 24h.......................

estimat 24h................................

CerinŃe operaŃiuni următoarele 24h ..........................

Materiale/echipamente ..........................

Personal.............................

Tubing: plan realizat 4 BHA# în gaură la

00:00 5

dim(in) MD(m) MD(m)

TVD(m)

Greut(kg/m)

marcă Com TOL(m)

TOC(m) componente diam ext(in) lungime(m)

Fluide de foraj

ora 00:00 12:00 nisip(%)

CaCl2

(kg&m3)

adâncime (m)

LGS (%)

Pierdere de fluid (cc)

tip noroi HGS(%)

Turtă(mm)

densitate (kg/l)

CaCO3 MBT(kg/m3)

PV(cP) 6/3 RPM

Raport O/W

YP (lb/100ft2)

Cl (mg/l)

Stabilitate E (V)

lungime BHA (m): 0.00

Gel 10s/10m pH WPS (mg/l)

Greutate BHA in aer (lb): 0.00

Date pompă liner Rată de circulaŃie lentă(SCR) 7

Pompă# tip liner(in) curse(spm)

Pres. nominală (bar)

lit/cursă ef(%) Pompă# curse(spm) debit(l/s) SPP (bar) linie de omorâre

Date sapă motiv 8

dim(in) prod. tip IADC nrserie sapă#-RR la coborâre m)

la urcare(m)

ore foraj TFA Rev k detras tocire

Parametri medii de foraj #1 parametri medii de foraj #2 QAIC

tip WOB(t) RPM debit(l/s) SPP(bar) tip WOB(t) RPM debit(l/s) foraj mtr rpm

DP rot/h

InformaŃii geologice 9

numele litologic al formaŃiunii

vârf SS (m) vârf MD (m) baza MD(m) Descriere Presiunepori (bar/100 m)

FIT/LOT

(bar/100m)

Timp (hh:mm)

dela la

durata (ore) codactivit OperaŃiuni în detaliu 10

total: Total ore PT actualizare operaŃiuni în perioada deraportare de la 00:00 la 06:00

Page 47: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

24

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

ObservaŃii

contractant POB 11 costuri (RON) AFE cost zilnic cost cum. 12

PETROM/locaŃie 0 locaŃie

Contractor foraj 1 ob şi demob inst

Servicii ctr. foraj II,I cost inst

Servicii fluide deforaj

II,II f. fixe -echipam

DD,MWD, LWD II,III închiriere prăjini &scule

gaz carotaj II,IV fluide de foraj

Cimentare II,V cimentare&pompare

lansare tubing II.VI foraj direcŃional

operator inst II.VII servicii

carotaj II.VIII evaluare formaŃiune

ten. praj.foraj II.IX inginerie&suport

finalizare şi testare II.X echipament finalizare

Ing spec/ing II.XI astupare &abandon

altele II.XII instalaŃii de producŃie

total schimb II.XIII testare de producŃie

ore om cum ore om 1€=RON Cost total

Urmărire deviaŃie : sistem ref Stereo 70 13 Gaz în vol de foraj în % volum 14

Md(m) Incl(%) Azim(0) Md(m) Incl(%) Azim(0) az ob gaz de decl.

gaz de fond

C1 C2 C3 C4 C5 H2S

InformaŃii suplimentare cu privire la direcŃie, fluid şi/sau gaz 15 Ńinte MD(m) TVDRT(m) dislocuire(m) Azim(0) toleranŃă

16Ńinta 1

Ńinta 2

Stocuri de materiale strategice 17 ConfiguraŃie BOP 18

Mat Um livrat 24h înainte utilizat rămas dim(in) prs.(bar) ultima verif. pres

1 rezervă noroi m3 inelar

2 barită t pană sup

3 LCM t pană medie

4 saramură m3 pană oarbă

5 apă m3 pană inf

6 comb. L

7 altele

Prăjini de foraj: 19

tip dim(in)L(in) Gr(kg/m)marca Diam ext(in( diam int(in) conexiune handbating acoperireultima insp.

Scule de fund (BHA) undiŃă 20

denumire L(m) S/N ore lucratediam ext(in)ID min (in) conexiune ultima insp Sus(ton) Jos (ton)obs.

geală hidr

accelerator

reducŃie şoc

motor

stabilizator

Curbură((0)

stabilizator

Sonic ision

ARC

AND

Page 48: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

25

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Hidraulică 21

Pompă motor Sapă Viteze inelare

presiune(bar) debit (l/s)dim (API)his vit jet(m/s) HHP(%) DP(m/min) Dc (m/min) Dc critic(m/min)

Control solide Ultimul FIT/LOT

Vibrator# cant dim (API) piederi(m3)

la supr TVD(m)

în gaură MAASP(bar)

FIT(SG)

LOT(SG)

Date marine

Page 49: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

26

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Anexa 3 Exemplu de analiză după operaŃie (AAR) Sarcin ă Ce am făcut De re Ńinut Ce s ă facem Cui s ă

spunem Săpat la 3208m ROP a fost controlat pentru a evita ca noroiul sa treacă peste site.

S-au folosit site de 210 şi 175. Cu debit de 3.2 la 3.5 m3/min s-au separat cantităŃi mari de detritus. Observat: cantitatea de oŃel recuperată este mai scăzută datorită încărcăturii cu aliaj dur XT 300

Axioma recomandă ~ 175 să manevreze debitul, site SS pentru a controla nisipul. (Sunt ceea ce avem mai rigid). Sitele sunt aparent înclinate prea mult. ÎncercaŃi să reduceŃi înclinaŃia unuia dintre site, ca experiment.

TP, DE, DSV

Săpat încet la 2660m şi 2705m cu vibraŃii torsionale în garnitură.

VibraŃii datorate deteriorării continue a sapei. Vezi mai jos descrierea uzurii sapei

Când s-a forat mai jos, apăsarea pe sapă (WOB) a fost redusă pentru a minimiza –vibraŃiile torsionale. VibraŃiile torsionale s-au înrăutăŃit gradat –de la moderat la sever, în special când s-a sapat în nisip fm.

VibraŃiile torsionale se observă când se face conexiunea cu echipamentul de la talpă.

CoordonaŃi sondorul şef şi operaŃia de conectare Sperry Sun pentru a lăsa mai mult timp de reducere a WOB şi –evitând astfel vibraŃiile torsionale

S-a mărit greutatea noroiului (MW) în faze de la 0.118 la 0.126 bar/m conform planului.

MW a fost mărită pentru supraechilibrare. Au fost observate diferenŃe între MW măsurat de cîntarul de noroi, senzorul electronic şi ECD.

Este necesară creşterea frecvenŃei calibrării cîntarelor de noroi (o dată pe săptămână) şi a echipamentului din cabina „mud logging“.

Ing. Fluide de foraj, Ing. „mud logging“

Forat gaură 12¼” până la ~2800

Cădere de presiune de 3200 kPa datorată baritei care a blocat sitele pompelor. S-a curăŃat sitele cu circulaŃie, rotire şi manevrarea garniturii.

Barita nu a fost dispersată în mod egal în noroi deoarece agitatorul nu a funcŃionat corect.

VerificaŃi agitatorul la intervale mai scurte. FolosiŃi ampermetre.

Page 50: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

27

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Anexa 4 Analiza siguranŃei muncii (JSA) – InstrucŃiuni

1.- Introducere În foraj şi operaŃiunile workover din industria de petrol şi gaze, în fiecare an sunt raportate numeroase incidente şi cazuri de vătămare. Cele mai multe sunt rapoarte pro-active „aproape accident” sau cazuri minore de Prim Ajutor. Cauza pentru care personalul aflat sub supravegherea noastră încă se mai accidentează este că există diverse pericole poten Ńiale încorporate în munca de zi cu zi. Deşi acestea sunt identificate şi cunoscute de către forŃa de muncă, accidentele au loc în continuare. Ele sunt legate în special de:

• Planificarea necorespunzătoare a muncii şi definirea responsabilităŃilor • Lipsa de comunicare în grupul de oameni care execută lucrarea • Imposibilitatea de a identifica riscurile de la locul de muncă de către fiecare

persoană • Abaterea de la procedurile şi instrucŃiunile de lucru existente

Această instrucŃiune este o abordare proactivă şi un instrument de succes dovedit pentru a preveni în mod direct incidentele. În trecut au existat abordări multiple pentru a numi, defini şi pune la punct JSA. PETROM define şte JSA ca procedura sa de a face o evaluare şi protec Ńie eficient ă în ceea ce prive şte riscurile la locul de munc ă. Acest capitol explică Analiza siguranŃei muncii (JSA) necesară pentru operaŃiunile de foraj şi workover. Aceasta este aplicabilă la orice loc de muncă non-rutină şi orice loc de muncă identificat ca având un conŃinut de pericol(e) potenŃial(e). Orice muncă trebuie să fie efectuată în cadrul sistemului de PTW. Este de asemenea recomandat, în cazul în care rutina de realizare a planului de lucru a fost schimbată (managementul schimbării: MOC). Autoritatea care efectuează (PA) JSA este supervizorul responsabil pentru realizarea scopului lucrărilor. El adună tot personalul desemnat pentru a lucra la discutarea unui plan de lucru "pas-cu-pas" comun şi la analiza riscurilor înainte de începerea lucrărilor. Vor fi incluşi şi Subcontracorii PETROM. JSA este o procedură simplă de revizuire a

• planului specific de lucru cu scopul de a • defini paşii de lucru, • de a identifica riscurile prezente şi potenŃiale şi de • a elimina sau de a diminua consecinŃele riscurilor rămase pentru toate părŃile

implicate în ALARP

2. Procedura JSA. Procedura: Responsabilitate

Pasul 1. SelectaŃi personalul desemnat pentru lucrări Şeful de şantier

Pasul 2. ExplicaŃi obiectivul principal, care este planificat Şeful de şantier

Pasul 3. DescrieŃi fiecare etapă în parte ("Pas-cu-pas") de execuŃie a lucrării, (începeŃi descrierea cu un verb de acŃiune, cum ar fi deconectaŃi, verificaŃi, asamblaŃi, etc), (numerotaŃi fiecare pas)

Toate persoanele implicate

Page 51: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

28

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Pasul 4. IdentificaŃi pericolele asociate cu fiecare loc de muncă unic, (luaŃi în considerare cauzele de accident, cum ar fi forŃare, luxaŃie, tăiere, alunecare, cădere), (luaŃi în considerare riscurile de mediu)

Toate persoanele implicate

Pasul 5. DecideŃi cu privire la acŃiunile necesare pentru a elimina, reduce sau controla pericolele potenŃiale, (măsuri de siguranŃă recomandate)

Toate persoanele implicate; supervizat de şeful de lucrări, în caz de dubii.

Page 52: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

29

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

3. Tabel de evaluare a poten Ńialelor pericolelor şi efectele acestora Cuvintele cheie pentru a). Pericole potenŃiale şi b.) Efectele pericolelor, pentru efectuarea unei JSA. Subiect: a.) Evaluare pericol Personal

1.) Personal nou, lipsit de experienŃă 2.) Vizitator, personal neautorizat 3.) Comunicare inadecvată 4.) Număr insuficient de personnel 5.) CompetenŃă / Instruire

Echipament

1.) Schele, scări 2.) Utilizare incorectă a sculelor 3.) Stabilitate, dărâmare, defecŃiune 4.) ÎntreŃinere 5.) Pagube

Materiale

1.) SubstanŃe periculoase 2.) SubstanŃe radioactive 3.) Inflamabile 4.) Explozivi 5.) Dimensiune, greutate 6.) Deşeuri

Mediu de lucru 1.) SpaŃii închise 2.) Lucru la înălŃime 3.) Zgomot 4.) Temperatură 5.) Iluminat 6.) VentilaŃie 7.) VibraŃie 8.) Vreme defavorabilă

Proces

1.) Aranjamente de urgenŃă 2.) Procedură incorectă 3.) SMS inadecvat (Sistem de management de siguranŃă) 4.) Planificare inadecvată 5.) Lipsă de instruire 6.) Lipsă de informare, instrucŃiuni, supervizare

Page 53: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

30

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Tip de efect b.) Efect pericol 1.) Accidentare persoană 2.) Impact asupra mediului 3.) Deteriorare a echipamentului, proprietăŃii

• Alunecări, împiedicări şi căderi • Incendiu • Expunere la substanŃe periculoase: toxice, corozive, iritante, cancerigene, sensibilizante • Expunere la zgomot • Explozie • Ardere • Hipotermie • Şoc • Lovit de obiect • Prins în echipament • Expunere la radiaŃii ionizante • Impact • Sfărâmare • Tăieturi, abraziune • Închidere, blocare • Contact la energie electrică • Asfixiere • Înec • Presare • Poluare • Contaminare • Răspundere financiară • Obiecte căzute • Loc de muncă peste bord • Lucru cu părŃi în mişcare

4. Beneficiile directe ale procedurii JSA.

• Se identifică pericolele potenŃiale (inerente) pe locuri de muncă • Se dezvoltă implicarea lucrătorilor în planificarea muncii şi creează "Sensibilitatea la

SiguranŃa Muncii" • Se dezvoltă sentimentul "de proprietate" al indivizilor • Se promovează munca în echipă şi creşte comunicarea • Aceasta facilitează formarea la locul de muncă • Defineşte responsabilităŃile pe locuri de muncă • Se identifică îmbunătăŃiri pentru stabilirea metodelor de muncă

5. Beneficii indirecte.

• Reducerea accidentelor • Generarea de iniŃiative privind siguranŃă • SusŃine îmbunătăŃirea continuă a productivităŃii şi a calităŃii • Consolidarea spiritului de echipă la locul de muncă • Indică faptul că fiecare membru al echipei este important • Creşterea satisfacŃiei la locul de muncă • Toată lumea recunoaşte expertul în lucrarea respectivă • Creează o bază de date individuale la locaŃie pentru utilizarea ulterioară la

planificarea muncii

O procedură JSA este obligată să respecte legislaŃia de protecŃie a muncii şi Legea Petrolului.

• Coloana 3 din lista JSA "Măsuri de siguranŃă recomandate" poate fi utilizată de conducere ca o Listă de verificare pentru un audit HSE.

Page 54: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

31

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

6. Recomandare când şi unde este necesar ă procedura JSA. • FrecvenŃa lucrării (notă: lucrările mai puŃin frecvente sunt de regulă mult mai critice) • PotenŃialul de accidente al lucrării • Pregătirea lucrărilor speciale • Abateri de la procedura de lucru obişnuită (MOC) * Supervizorul completează formularul JSA şi îl înregistrează în registrul JSA de la locaŃie pentru consultare ulterioară. În antetul formularului se poate indica, dacă formularul este făcut pentru o lucrare nouă sau pentru a revizui un plan de lucru existent şi JSA-ul său. * Orice derogare necesită de obicei un formularul de cerere de derogare semnat 7. Cadru pentru realizarea cu succes a JSA-ului • Este necesar angajamentul conducerii superioare şi a personalului de supraveghere

pentru a sprijini efectuarea JSA ori de câte ori este cazul; • La punerea în aplicare a acestei proceduri superintendenŃii trebuie să dea un exemplu

pozitiv şi convingător de extindere a utilizării formularului JSA până la supervizorii de foraj

• Se garantează alocarea de timp suficient pentru efectuarea JSA • ExplicaŃi echipelor beneficiile acestui program

Filozofia general ă de siguran Ńă: O echip ă informat ă este o echip ă motivat ă

Page 55: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

32

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

15 Analiza siguran Ńei muncii (JSA) Nou Rev.

Inst. Lucrare princ. Registru. nr

LocaŃie Zona de lucru Data

Secven Ńa de lucru detaliat ă Pericole poten Ńiale Măsuri de siguran Ńă recomandate

Secv. No Etapele de efectuare a lucrării Ce poate să meargă prost şi care ar fi efectul ? Cum poate fi evitat pericolul ?

Semnătură:

Page 56: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Anexa 5 Când este necesar permis de lucru + Exemplu Notă:Orice PTW se va întocmi împreună cu JSA.

• Echipamente de ridicat pentru sarcini mari (> 5 t) • Montarea şi demontarea turlei de foraj la locaŃia unde există sonde sau echipament de producŃie • Manevrarea de sarcini grele în vecinatatea sondelor şi echipamentelor de producŃie existente • Abordarea structurii marine de către platforma de foraj • Sudura, ardere, prelucrare prin aşchiere sau rectificare în afara zonei / atelierului dedicat • Utilizarea bormaşinii de mână • Realizarea izolaŃiei electrice • Realizarea izolaŃiei mecanice • Intrarea în spaŃii închise • Urcarea operatorului pe mast / turlă • Lucru la inaltime (peste 2 m de la sol) • Lucrul deasupra apei • Montare şi demontare schele • Utilizarea sculelor radioactive de carotaj sau NDT (control nedistructiv) • Utilizarea de materiale explozive • Utilizarea de chingi textile pentru burlane CRA • Acidizare • N/U, N/D BOPi • Lansarea puştilor TCP • Manipularea substanŃelor chimice • Lucru la echipamente în funcŃiune (sub tensiune) • Carotarea (utilizarea tabloului de coborâre a tubingului) • Scufundări în jurul instalaŃiei de foraj • ExcavaŃii • Testare sondă (producŃie sau DST) • Sistemul de transfer personal „Billy Pugh” (sau altele) • Lucru la Echipament de supravieŃuire (întreŃinere, înlocuire, etc) • Ocolire / reparaŃii a dispozitivelor de siguranŃă critice (de exemplu control BOP, detectoare de gaz, pompe de balast, etc) • FuncŃionarea echipamentelor cu potenŃial de scânteie în zone periculoase • Probe la înaltă presiune • Transfer de NAF (fluide care nu sunt pe bază de apă) între platformă şi vasul de aprovizionare. • Deplasarea instalaŃiei pe platformă • SIMOPS

Page 57: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual de Opera Ńiuni pentru Foraj 1 HSE, Roluri & ResponsabilităŃi, Raportare | EdiŃia: August 2010

Exemplu de sistem de permis de lucru ActivităŃi necesare Evaluare de către departamentul emitent Evaluare de către titular Acordare

(completat de Solicitant) (completat de Emitent împreună cu Solicitantul) (completat de Solicitant/Emitent) Coloanele "activitaŃi solicitare" şi "măsuri de luat de către titular" au fost completate corect

LocaŃie/echipament Ce produse conŃine/a conŃinut echipamentul/linia ? Măsuri de precauŃie care trebuie luate Solicitant Ordin...........activit. no.. InformaŃii produs sau fişa chimică no. ...... Nume Activit. Contact.............. InfluenŃa asupra altor activităŃi .......

□ acoperiŃi scurgeri, canalizare Firmă

□ securizaŃi locul de muncă Dată tel: Activit. Supervizor............. Completat de Solicitant/emitent Categorie de risc □ □

Măsuri de luat Număr diagramă R □ atenŃie la gură de vizitare Semnătură

□ ventilaŃie forŃată Descriere activităŃi

----------------------------

□ □ Proces securizat

□ securizaŃi locul de muncă împotriva căderii

Coloanele "activitaŃi solicitare" şi "măsuri de luat de către emitent" şi "măsuri de luat de către titular" au fost completate corect.

InformaŃii pt alte departamente -------------- □ □ Electric securizat □ verificaŃi schelele Nume ActivităŃi □ □ Sistem fără presiune □ furtun de apă cu duză Data .............tel.... □ inflamabil □ □ □ □ □ extinctor Semnătura.............. □ montare/demontare □ intrare în spaŃii închise □ □ □ □ alŃi agenŃi de stingere a incendiului Cel care validează a verificat şi confirmat că u fost luate

toate măsurile conform acestui permis şi eliberează permisul.

□ instalaŃii deschise □ intrare în spaŃii închise □ □ □ □ loc de muncă umed Validat: □ subst. Chimice □ intrare în spaŃii închise □ □ □ □ utilizaŃi stingător de scântei Nume .....................

□ sudură/ardere/polizare □ intrare în spaŃii închise Puncte operaŃionale de interes deosebit □ folosiŃi scule anti-scânteie Dată .....................Tel.................... □ roentgen/radiaŃii □ intrare în spaŃii închise Măsuri de luat □ nu utilizaŃi surse potenŃiale de aprindere Semnătură................... □ ridicare □ intrare în spaŃii închise □ □ □ tensiune de protecŃie/separaŃie Titularul este de acord cu măsurile /solicitările descrise şi

va urmări executarea conform permisului de lucru. □ instrumentaŃie/electric □ intrare în spaŃii închise □ □ □ comutator blocare personal Firma

□ mărunŃire/săpare □ □ □ Raportare terŃă parte □ împământare Tel...........

□ echipament comunicaŃii Titular 1 Titular 2

după transfer

Titular 3 după transfer

□ fibre inofensive □ Supervzat □ continuu □ discontinuu De ................

□ înainte de a începe raportaŃi la... nume Scule ce vor fi utilizate Pericole posibile ........ Solicitări suplimentare ale emitentului Dată/oră □ scule de mână □ înainte de a începe rapoirtaŃi la... semnătură □ scule de mână electrice □ înainte de a începe rapoirtaŃi la... □ altele Echipament de protecŃie personal suplimentar Echipamente ce vor fi utilizate □ Ochelari □ protecŃie auz □ protecŃie la cădere

□ecran faŃă □ protecŃie mână/picior □îmbrăcăminte de protecŃie □ protecŃie respiraŃie (tip, sortiment)

Prelungire zilnică

Măsurare gaz (înainte şi în timpul activităŃii) □ alarmă gaz (personal) nr □ mască de salvare

Emitent titular

Nec.

Măs. Cont

Data Data Nume Semnăt. Nume Semnăt.

Total muncitori: .........persoane Data începerii: ............. Data încheierii:.................... Ore de lucru:,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,

ora

Anexe obligatorii Temp <40 0 C

□ JSA □ aprobare TP Oxigen 20%-21%

□ cerinŃe de mediu □ procedură/instr. De lucru Exploziv cu <10% LEL

□ plan de ridicare □ consultare QHSE Material toxic CO <25 ppm

<ppm

Încheiere Lucrarea este finalizat ă, locul de munc ă este curat şi sigur Titular Nume .............. Dată.......... Semnătură...............

□ radiaŃii □ Semnătură □ permis de scufundare □

Titular Nume .............. Dată.......... Semnătură...............

Page 58: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj

2 Probarea la presiune a capului de sondă şi a instalŃiei de prevenire a erupŃiilor (BOP)

Întocmit de WEP

Autor: B. Kaldenbach

EdiŃie: August 2010

Verificat: AN, KE

Page 59: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

2

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj instalŃiei de prevenire a erupŃiilor (BOP) | Version August 2010 / AN, KE

Cuprins

2.1 CerinŃele de probare a capului de sonda şi BOP-ului ............................................................................3

2.2 Înainte de instalare.........................................................................................................................3

2.3 După instalarea ansamblului capului de sondă şi BOP-ului, înainte de foraj ...........................................3

2.4 Două teste pe săptămână ...............................................................................................................4

2.5 Recomandări pentru testele functionale .............................................................................................4

2.6 Proceduri de testare funcŃională a prevenitoarelor...............................................................................5

2.7 Test pentru acumulatori ..................................................................................................................6

2.8 Presiunile şi volumele de operare necesare pentru acumulatori (calculul buteliei)....................................7

Page 60: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

3

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj instalŃiei de prevenire a erupŃiilor (BOP) | Version August 2010 / AN, KE

2. CerinŃele de verificare a capului de sonda şi BOP-ului

Obiectivul verificării BOP-ului este de a asigura că toate liniile hidraulice de operare sunt cuplate corect şi că BOP Ńine la presiune conform criteriilor de proiectare. Supervizorul de foraj PETROM trebuie să se asigure că ansamblul capului de sondă, echipamentul de control BOP şi componentele auxiliare aferente (duza şi manifoldul omorâre, duza şi liniile de omorâre, manifoldul încărcătorului, tija de antrenare şi canaua tijei, şi supapele de siguranŃă) sunt adecvate pentru solicitările estimate în vederea menŃinerii integrităŃii sondei. BOP-ul poate fi limitat de: presiunea înaltă, temperaturile ridicate, temperaturile scăzute, fluidele produse, fluidele de foraj, adâncimea apei, sistemul de control, ansamblul capului de sondă. Integritatea capului de sondă se consideră a fi menŃinută în cazul în care sunt îndeplinite următoarele elemente: � Toate ventilele pot fi deschise şi închise. � Toate ventilele sunt etanşe atunci când sunt închise. � Toate ventilele duzelor reglabile lucrează în limitele lor de proiectare. � Toate clemele sunt ferm asigurate.

2.1 CerinŃele de probare a capului de sonda şi BOP-ului Toate echipamentele de control al sondei trebuie să fie testate funcŃional şi să fie într-o stare satisfăcătoare, înainte de frezarea şiului coloanei de suprafaŃă. OperaŃiile de probare vor fi documentate şi aprobate de către Supervizorul de foraj. Proba de presiune a BOP-ul de la capul sondei şi a tuturor componentelor aferente supuse la presiune se efectuează după cum urmează: � verificare la suprafaŃă înainte de utilizare. � după instalarea capetelor de sondă şi a BOP. � înainte de frezarea şiului fiecarei coloane de burlane. � înainte de foraj într-o zonă suspectată de înaltă presiune. � înainte de operarea cu probatorul de strate (DST). � după schimbarea oricărei componente. � după orice reparaŃii.

2.2 Înainte de instalare � Prevenitoarele trebuie să fie probate funcŃional. O probă de joasă presiune de 20 bar de 5 minute va fi urmat de o probă la presiunea de lucru, cu apă timp timp de 10 minute. Acestea vor fi înregistrate grafic-atât de către Supervizorul de foraj PETROM cît şi de Şeful de instalaŃie. � Ansamblul prevenitoarelor de lucru trebuie să fie probat până la presiunea nominală de lucru, în conformitate cu recomandările producătorului. � Conponentele asociate supuse la presiune cum ar fi duza şi manifoldul de omorâre, manifoldul încărcătorului, canalele de la tijă şi valvele de siguranŃă vor trebui probate timp de 5 min la joasă presiune, 20 bar, apoi probate la presiunea de lucru cu apă, timp de 10 min.

2.3 După instalarea ansamblului capului de sondă şi BOP-ului, înainte de foraj

Capetele de sondă, părŃile BOP neprobate, duzele şi manifoldurile de omorâre vor fi supuse la o probă de joasă presiune 20 bar timp de 5 min urmat de o probă cu apă la presiunea de lucru de 10 min. Aceste probe sunt înregistrate grafic şi semnate de Supervizorul de foraj PETROM şi de Şeful instalaŃiei de foraj.

Page 61: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

4

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj instalŃiei de prevenire a erupŃiilor (BOP) | Version August 2010 / AN, KE

2.4 Două teste pe săptămână De două ori pe săptămănă se vor efectua verificări ale BOP şi componentelor de presiune asociate conform instrucŃiunilor detaliate în programul de foraj. O probă de joasă presiune de 20 bari / 5 minute va fi urmat de o probă la presiune inaltă / 10 minute aşa cum este prevăzut în programul de foraj. Aceste teste trebuie să fie înregistrate grafic şi semnate de Supervizorul de foraj PETROM cît şi de Şeful instalaŃiei de foraj.

2.5 Recomandări pentru testele functionale • Înainte de a instala BOP, toate verificările de suprafaŃă se vor efectua cu apă şi cu garnituri inelare metalice de etanşare la presiune. • Toate probele au o fază de verificare la joasă presiune de 20 bari / 5 min urmată de o încercare la înaltă presiune / 10 min. Toate probele vor fi înregistrate grafic şi semnate de Supervizorul de foraj PETROM cît şi de Şeful instalaŃiei de foraj..

Echipament Test la joasă presiune (bar)

Durată (min)

Test la înaltă presiune (bar)

Durată (min)

Manifoldul duzelor – toate valvele

Bacurile de prăjini, bacurile de total, HCR

Prevenitorul inelar Canalele de la tijă Ventilele de pe linia de omorâre

� Toate probele de înaltă presiune trebuie să fie menŃinute o perioadă minimă de 10 minute. O scădere de presiune de până la 2% în primele 5 minute este acceptabilă, cu condiŃia ca presiunea să rămână apoi constantă pentru restul de 5 minute. � Prevenitoarele inelare trebuie să fie testate în funcŃie de presiunea de lucru recomandată de producător. Bacurile orizontale şi ventilele acŃionate hidraulic trebuie să fie testate funcŃionând, la presiunea de lucru recomandată de producător. Domeniul de operare standard în şantier este de 90-100 bar pentru bacuri şi valve. � Toate echipamentele de suprafaŃă trebuie să fie inspectate vizual de către fiecare sondor şef înainte de începerea fiecărui schimb. � O probă de funcŃionare a prevenitoarelor va fi efectuată în timpul fiecărui marş complet dar nu mai des de săptămânal. � Ventilele din ansamblul prevenitoarelor, din manifoldul duzelor şi de omorâre, de pe liniile de omorâre vor fi probate funcŃional cel puŃin o dată pe săptămână. � Circuitele de control al manifestării (linii, manifoldul duzelor etc) trebuie să fie spălate cu apă curată, o dată pe săptămână. � În cazul în care orice echipament indică o funcŃionare defectuoasă, aceasta va fi corectată atunci când operaŃiunile o permit, dar cât de repede posibil. � Toate conexiunile, ventilele, racordurile etc care pot fi supuse la presiunea din sondă vor fi cu flanşă, clampate sau sudate şi vor avea o presiune minimă de lucru egală cu presiunea nominală de lucru a prevenitoarelor. � Sistemul complet de control al BOP-ului trebuie să fie probat la presiunea nominală cel puŃin o dată la fiecare 3 luni. Această probă de presiune trebuie să asigure că BOP-ul şi sistemul de control al BOP-ului sunt capabile să reziste la întreaga presiune hidraulică necesară pentru retezarea prăjinii.

Page 62: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

5

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj instalŃiei de prevenire a erupŃiilor (BOP) | Version August 2010 / AN, KE

� Echipamentul de închidere BOP va fi probat bi- săptămânal şi vor fi verificate performanŃele sale privind timpul de închidere al prevenitoarelor şi al ventilelor controlate de la distanŃă, timpul de reîncărcare al acumulatorilor şi volumul pompat. � Toate testele funcŃionale trebuie să se încadreze în standardele API pentru închiderea fiecărui element al BOP-ului. De exemplu, timpul de închidere pentru BOP de 13 5/8 " şi mai mici este de 30 secunde, pentru BOP mai mari acest timp este de 45 de secunde. Perioada de reîncărcare a unităŃii acumulatorului trebuie să fie mai mică de 5 minute. � În condiŃii de îngheŃ, sistemul de control al BOP-ului ar trebui să fie pregătit corespunzător anti-îngheŃ. Liniile duzelor şi de omorâre vor fi umplute cu lichid anti-îngheŃ. � Fiecare şi toate ventilele şi prevenitoarele trebuie să fie probate la presiune pe direcŃia de curgere din sondă în funcŃie de:

Echipament Presiune de test Tot echipamentul de control sondă

Presiunea de lucru totală când o instalaŃie intră prima dată în contract.

Tot echipamentul de control sondă, excluzând prevenitoarele inelare

Cel mai permisiv dintre criteriile de mai jos după instalarea oricărei componente a capului sondei şi înainte de a freza şiul fiecarei coloane: � Presiunea de suprafaŃă maximă anticipată + 10% siguranŃă. � 80% din presiunea de spargere a coloanei. � presiunea nominală a capului de sondă.

Prevenitoarele inelare

Minim 70% din presiunea de lucru sau la fel cu presiunea de probare a prevenitoarelor cu bacuri, oricare dintre ele este mai mică (API RP 53)

2.6 Proceduri de testare funcŃională a prevenitoarelor Testul funcŃional al BOP-ului se efectuează după ce toată garnitura de prăjini este în interiorul coloanei. Pentru testarea funcŃionării BOP-ului se utilizează următoarele proceduri: 1. Instalati canaua de siguranŃă tijă-prăjini. 2. DeschideŃi ventilul HCR (ventilul de lucru de pe manifoldul duzelor). 3. ÎnchideŃi prevenitorul inelar. 4. ÎnchideŃi duzele reglabile. 5. ÎnchideŃi cel mai de jos prevenitor orizontal cu bacuri pentru a menŃine presiunea de circulaŃie separat de formaŃiune. 6. DeschideŃi duzele reglabile şi pompaŃi prin fiecare linie a manifoldului duzelor pentru a fi siguri că nu sunt înfundate. 7. ÎnchideŃi prevenitorul orizontal cu bacuri superior cu o presiune de lucru de 15 bar. 8. ContinuaŃi să închideŃi fiecare prevenitor până când toate prevenitoarele orizontale cu bacuri au fost acŃionate. 9. ProbaŃi funcŃional prevenitorul cu bacuri de total înainte de RIH sau cînd prajinile de foraj sunt afară din gaură. AcŃionaŃi bacurile cu o presiune de închidere de 15 bar 10. ReaduceŃi toate ventilele de control al BOP-ului la poziŃia lor normală şi continuaŃi operaŃiunile normale.

Page 63: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

6

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj instalŃiei de prevenire a erupŃiilor (BOP) | Version August 2010 / AN, KE

2.7 Test pentru acumulatori Testul de performaŃă al acumulatorilor se efectuează după instalarea iniŃială a BOP-ului. Presiunea pre-încărcată a acumulatorului trebuie verificată înainte de frezarea şiului coloanei şi, ulterior, la intervale regulate. Testul de performanŃă al unităŃii de acumulatori se face prin acŃionarea tuturor prevenitoarelor cu energia stocată în acumulator, şi anume presiunea şi volumul disponibile, fără reîncărcare. Procedura de testare este după cum urmează: 1. VerificaŃi presiunea fluidului în acumulator 2. VerificaŃi nivelul din rezervorul acumulatorului, 3. AsiguraŃi-vă că sistemul este corect încărcat în prealabil şi că lucrează la întreaga presiune de lucru a fluidului. 4. OpriŃi pompele de încărcare a acumulatorilor, 5. ÎnchideŃi şi deschideŃi toate prevenitoarele şi verificaŃi presiunea fluidului din acumulator după fiecare manevră şi înregistraŃi timpii de închidere. Un volum şi presiunea adecvate ar trebui să fie încă prezente pentru a închide un prevenitor tip inelar şi unul cu bacuri. Presiunea pre-încărcată ar trebui să fie aceeaşi în toate buteliile acumulatorului. 6. PorniŃi pompele acumulatorului. 7. ÎnregistraŃi timpul de reîncărcare a acumulatorului. Se recomandă verificarea capacităŃii de reîncărcare a pompelor de aer cu alimentarea electrică oprită înainte de a începe cu o instalaŃie nou contractată. 8. VerificaŃi timpul de închidere al BOP-ului şi timpul de reîncărcare al acumulatorului comparativ cu datele fabricantului pentru sistemul în uz. 9. OperaŃi repetat prevenitorul inelar şi verificaŃi dacă pompele vor porni automat atunci când presiunea de închidere a unităŃii a scăzut la mai puŃin de 90% din presiunea de funcŃionare a acumulatorului. Acest lucru ar trebui să fie verificat numai cu pompe electrice operaŃionale. 10. În cazul în care se foloseşte un sistem de control de urgenŃă, acest lucru ar trebui să fie, de asemenea, testat în acelaşi timp ca şi unitatea acumulator. 11. Rezultatele trebuie să fie înregistrate în raportele zilnice pe schimb şi în Lista de verificare a echipamentului de prevenire a erupŃiilor (BOP) (Capitolul 17).

CerinŃele privind volumul util al acumulatorilor Volumul util este definit ca volumul de fluid recuperabil de la un acumulator, între presiunea de operare a acumulatorului şi 14 bar (200 psi) peste presiunea pre încărcată. Sistemele BOP ar trebui să aibă un volum de lichid hidraulic utilizabil suficient (cu pompe inoperante) pentru a închide şi deschide un prevenitor inelar şi toate prevenitoarele orizontale cu bacuri de la o poziŃie complet deschis, la o presiune zero în sondă. După închiderea şi deschiderea unui prevenitor inelar şi a tuturor prevenitoarelor cu bacuri, presiunea rămasă trebuie să fie de 14 bar (200 psi) peste presiunea minimă recomandată.

Page 64: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

7

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj instalŃiei de prevenire a erupŃiilor (BOP) | Version August 2010 / AN, KE

2.8 Presiunile şi volumele de operare necesare pentru acumulatori (calculul buteliei)

Presiunea minimă de funcŃionare admisă este egală cu presiunea de închidere maximă necesară ansamblului BOP atunci când presiunea în interiorulul sondei este egală cu presiunea sa nominală de lucru. UnităŃile care alcătuiesc asamblul BOP vor avea, de obicei, presiuni de închidere diferite datorită rapoartelor de închidere diferite; cel mai mare dintre aceste rapoarte de închidere trebuie să fie utilizat pentru calculul presiunii minime de operare. Există trei presiuni care trebuie să fie cunoscute: P1 = presiunea acumulatorului atunci când este complet încărcat la presiunea de lucru P2 = Presiunea de funcŃionare minimă admisă P3 = presiunea de preîncărcare cu azot Există patru volume care trebuie să fie cunoscute: V1 = volumul de azot în acumulatori la presiunea de lucru V2 = volumul de azot în acumulatori la presiunea minimă admisă V3 = volumul total al acumulatorului (azot + lichid hidraulic ), adică volumul de azot în acumulatori la presiunea de pre-încărcare VR = Total fluid hidraulic utilizabil necesar Volumul total necesar al acumulatorului poate fi calculat folosind legea lui Boyle: P1 xV1 = P2 x V2 = P3 x V3 (presupunând o expansiune izotermă) şi, prin definiŃie VR = V2 - V1 Astfel, VR = (P3 x V3 / P2) - (P3 x V3 / P1) = V3 [(P3 / P2) - (P3 / P1)] Potrivit Standardelor de Foraj Petrom (septembrie 2008), numărul de butelii Koomey trebuie să fie în conformitate cu standardul API. API RP53: 1. ÎnchideŃi toate prevenitoarele (fără presiune în capul de sondă) şi aveŃi 50% presiunea rămasă în butelii, disponibilă ca rezervă. 2. Presiunea volumului rămas stocat în acumulator după închiderea tuturor prevenitoarelor trebuie să depăşească presiunea minimă de funcŃionare calculată (folosind raportul de închidere BOP) necesară pentru a închide orice prevenitor orizontal cu bacuri (excluzând prevenitorul cu bacuri tăietoare) la presiunea maximă nominală în sondă în ansamblul BOP. Exemple de calcule API RP53 pentru ambele lui scenarii sunt prezentate mai jos.

Page 65: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

8

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj instalŃiei de prevenire a erupŃiilor (BOP) | Version August 2010 / AN, KE

În conformitate cu API RP 53 API RP 53: Sistemul de control al BOP va trebui să aibă un volum hidraulic minim stocat cu pompele neoperationale, pentru a satisface cea mai mare dintre următoarele două cerinŃe: 1. Închide de la o poziŃie complet deschis, la zero presiune în sondă, toate prevenitoarele din ansamblul BOP, plus 50% rezervă. 2. Presiunea volumului rămas stocat în acumulator după închiderea tuturor prevenitoarelor trebuie să depăşească presiunea minimă de lucru calculată (utilizând raportul de închidere al BOP-ului) necesară pentru a închide oricare dintre prevenitoarele orizontale cu bacuri (excluzând prevenitorul cu bacuri tăietoare) la presiunea maximă nominală în sondă în ansamblul BOP.. Exemplu: Ansamblu de 13 3/8 " 10K închide deschide 1 Inelar 17,90 USG 14,20 USG 1 Bacuri superioare 5,80 USG 5,50 USG 1 Bacuri totale 10,90 USG 10,50 USG 1 HCR 0,82 USG 0,57 USG + =================================== 34,60 USG 30,20 USG 1. Volum necesar (V3) Toate inchise 34,60 USG HCR deschis 0,57 USG Închide orizontal cu bacuri + ============================ V3 35,17 USG P1 3000 PSI P2 1200 PSI P3 1000 PSI V3= Vr / (P3/P2 – P3/ P1) V3= 35,17 USG / (0,833 – 0,333) V3= 70,34 USG V3 + 50%= 105,51 USG Volumul util pe butelie 12,55 USG Numărul de sticle necesar 8,41 8

Page 66: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

9

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj instalŃiei de prevenire a erupŃiilor (BOP) | Version August 2010 / AN, KE

În conformitate cu API RP 53 API RP 53: Sistemul de control al BOP va trebui să aibă un volum hidraulic minim stocat cu pompele neoperationale, pentru a satisface cea mai mare dintre următoarele două cerinŃe: 3. ÎnchideŃi de la o poziŃie complet deschis, la zero presiune în sondă, toate BOP din ansamblul BOP, plus 50% rezervă. Presiunea volumului rămas stocat în acumulator după închiderea tuturor prevenitoarelor trebuie să depăşească presiunea minimă de lucru calculată (utilizând raportul de închidere al BOP-ului) necesară pentru a închide oricare dintre prevenitoarele orizontale cu bacuri (excluzând prevenitorul cu bacuri tăietoare) la presiunea maximă nominală în sondă în ansamblul BOP. Exemplu: Ansamblu de 13 3/8 " 10K închide deschide 1 Inelar 17,90 USG 14,20 USG 1 Bacuri superioare 5,80 USG 5,50 USG 1 Bacuri totale 10,90 USG 10,50 USG 1 HCR 0,82 USG 0,57 USG + =================================== 34,60 USG 30,20 USG 2. Volum necesar (V3) Închide toate 34,60 USG Închide HCR 0,57 USG Închide orizontal cu bacuri 5.80 USG + ============================ V3 40,97 USG Raportul de închidere 7,0/1 P2 10000 / 7 = 1429,00 PSI P1 3000 PSI P2 1429 PSI P3 1000 PSI V3= Vr / (P3/P2 – P3/ P1) V3= 40,97 USG / (0,700 – 0,333) V3= 111,80 USG Volumul util pe butelie 12,55 USG Numărul de sticle necesar 8,91 9

Page 67: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj

3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă

Întocmit de WEP

Autor: V. de Ruiter, A. Muhammad, S. Kaldenbach

EdiŃie: August 2010

Verificat: KE, AN

Page 68: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

2

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Cuprins

3.1 Baterea conductorului ...................................................................................................... 3

3.1.1 Sarcini şi responsabilităŃi ................................................................................................. 3 3.1.2 Lista de verificare înainte de lucru pentru baterea conductorului........................................... 3 3.1.3 IndicaŃii batere conductor................................................................................................ 4 3.1.4 Proceduri de batere a conductorului .................................................................................. 6 3.1.5 CurăŃarea conductorului & lansare giro.............................................................................. 6

3.2 Gaz de mică adâncime şi procedură diverter ....................................................................... 7

3.2.1 Sarcini şi responsabilităŃi ................................................................................................. 7 3.2.2 Lista de verificare diverter ............................................................................................... 7 3.2.3 Cele mai bune practici pentru gaz de suprafata, gaură pilot şi derivator de suprafaŃă.............. 8 3.2.4 Procedura de derivator................................................................................................... 9

3.3 Forajul părŃii superioare şi anti-coliziune............................................................................12

3.3.1 Lista de verificare înainte de lucru – partea superioară .................................................12 3.3.2 Partea superioară- cele mai bune practici de curăŃare gaură: ........................................12 3.3.3 Partea superioară - cele mai bune practici pentru marsuri:............................................13 3.3.4 Forajul părŃii superioare - pas cu pas..........................................................................13 3.3.5 Fluid de foraj pentru prima sectiune ...........................................................................13

3.4 Anti-coliziune .................................................................................................................14

3.4.1 Lista de verificare înainte de lucru- anti-coliziune.........................................................14 3.4.2 Cele mai bune practici de anti-coliziune ......................................................................15 3.4.3 Procedura de foraj - anti-coliziune.............................................................................15

Anexa 1 – Procedura de coloană de ancoraj Grant Prideco XL ........................................................20

Anexa 2- Fişă tehnică Grant Prideco 30 ″ XLC-S............................................................................26

Anexa 3- IOT-DOSCO InformaŃii de batere a coloanei de ancoraj (conductor) ...................................28

Page 69: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

3

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

3.1 Baterea conductorului Conductorul este conceput ca un sprijin în timpul operaŃiunilor de foraj, pentru a

acoperi formaŃiuni neconsolidate, a oferi protecŃie împotriva fluxurilor de apă de adâncime mică şi pentru a oferi un mijloc de circulaŃie a fluidelor la ieşirea din sondă în timpul forajului şi cimentării următoarelor coloane. Aceştia pot varia în mărime de la 9 5/8" la 20" (pe uscat) si chiar mai mari pe mare.

Pe uscat, conductorul este fixat prin batere sau forare la o adâncime suficientă pentru a oferi un sistem de ancorare pentru diverter. Pe mare, conductorul este fixat la 50 - 150m sub cota mudline-lui.

3.1.1 Sarcini şi responsabilităŃi

Sarcini Persoana responsabil ă

Persoana care verific ă

Pregătirea coloanei pentru tubaj, QA/QC, şablonare, curăŃare filete

Inginer de foraj la sondă Supervizor foraj

Conformarea cu cerinŃele de siguranŃă pe durata baterii conductorului

Inginer de foraj la sondă

Supervizor foraj

Lucrarea se desfăşoară conform programului

Inginer de foraj la sondă

Supervizor foraj

3.1.2 Lista de verificare înainte de lucru pentru baterea conductorului

Logistică: • ConsultaŃi programul de foraj pentru oricare dintre instrucŃiunile şi observaŃiile

relevante. • VerificaŃi dacă din partea terŃilor este prezent personalul corespunzător. • VerificaŃi dacă toate echipamentele sunt de dimensiunea corespunzătoare şi în

bună stare de funcŃionare. • Îmbinările burlanelor trebuie verificate şi controlate calitativ (QA/QC) înainte de

ridicare în instalaŃie. • VerificaŃi filetele să nu fie deteriorate. Se vor curăŃa toate filetele mufelor şi

cepurilor. • AsiguraŃi informaŃii de la sondele de corelare despre adâncimea de penetrare şi

numărul de bătăi pe unitatea de adâncime (blows per foot). • VerificaŃi că există cepul de bătaie corespunzător (care se potriveşte cu

conexiunile conductorului) pentru operaŃiuni. Manipulare: • VerificaŃi că există permisele pentru manevrare sarcini grele şi lucru la

temperatură, dacă este cazul. • łineŃi o şedinŃă Toolbox cu tot personalul relevant pentru a discuta aspectele

operaŃionale şi de siguranŃă. • VerificaŃi că ocheŃii de ridicare (dacă este cazul) sunt sudaŃi în poziŃii corecte – nu

interferează cu cepul de bătaie / operaŃiunile de batere. • VerificaŃi că toate mecanismele de ridicare sunt în bună stare de funcŃionare şi

dimensionate corespunzător (verificaŃi ceritificatele şi codul culorilor), deoarece burlanele pentru conductor sunt mai grele decât burlanele obişnuite. Înainte de utilizare faceŃi o inspecŃie vizuală a echipamentelor de ridicat.

• PregătiŃi planul de ridicare & discutaŃi în detaliu ridicarea ciocanului de batere pe podul instalaŃiei.

• VerificaŃi că chingile folosite la ridicarea ciocanului, burlanelor sunt dimensionate corespunzător şi în bună stare (verificaŃi certificatele şi codul culorilor)

• VerificaŃi că procedurile de ridicare sunt bine înŃelese şi sunt corect executate inclusiv stabilirea direcŃiei de dirijare a sarcinilor şi condiŃiile de vânt maxim.

Page 70: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

4

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

• VerificaŃi că sabotul direcŃional (dacă este cazul) este sudat la conductor sub supravegherea unui specialist. Nealinierea sau muchii de sudură pot duce la timp neproductiv (NPT) asociate cu frezare sau la rezultate direcŃionale slabe.

• Este important ca numai o persoană să dea semnale maistrului sondor sau macaragiului. Va fi desemnat un supraveghetor să dea semnale de coordonare a mişcării conductorului şi ciocanului.

• ReduceŃi prezenŃa personalului în zona operaŃiunii de batere. Tot personalul ne-esenŃial trebuie să elibereze zona de lucru când ciocanul este în funcŃiune.

Lista de operaŃiuni: • AsiguraŃi-vă că adâncimea exactă a coloanei de ancoraj este cunoscută. În cazul

în care nu este dată adâncimea, atunci mergeŃi până la maximum posibil . Numărul de lovituri / picior trebuie să fie definit în programul de foraj.

• Dacă este cazul, verificaŃi că articulaŃiile deflectoare sunt poziŃionate corect în odometru.

• Pentru a reduce durata operaŃiunilor şi atunci când este posibil, se vor folosi conectori mobili filetaŃi rapizi (de exemplu, XL sau RL-4) şi conectori de articulaŃie mobili, cum ar fi Executarea rapidă a îmbinării (de ex ALT-2). Procedurile XL-C sunt prezentate în anexă.

• AsiguraŃi saboŃi de antrenare corespunzători şi că diametrul interior este bine măsurat & şi verificat înainte.

• AsiguraŃi-vă că aveŃi un plan de intervenŃie în cazul în care coloana de ancoraj nu ajunge la adâncimea solicitată ( curăŃaŃi sau săpaŃi şi drive).

• VerificaŃi dacă elevatorul se potriveşte pe coloană înainte de începerea operaŃiunii.

3.1.3 IndicaŃii batere conductor • VerificaŃi dacă elevatorul se potriveşte pe coloană înainte de începerea operaŃiunii. • UtilizaŃi întotdeauna urechi (bucle) de lungime corectă cînd luaŃi coloana. • VerificaŃi pentru a vă asigura că nu există suduri / cusături în zona de alunecare /

elevator. • Este important ca, conductorul să fie bătut într-un mod cât mai continuu posibil

dat fiind că numărul de bătăi / picior necesare pentru penetrare creşte semnificativ atunci când se întrerupe baterea.

• FaceŃi un grafic cu numărul de bătăi şi comparaŃi cu alte curbe de batere (numărare a bătăilor).

• PlanificaŃi operaŃiunea de batere, astfel încât o conexiune să nu fie situata la înălŃimea de cut-off.

• Tăietura finală a conductorului depinde de spaŃiul necesar pentru instalarea carcasei capului de coloană sau pentru a permite racordarea BOP (prevenitor). Această înălŃime înălŃime poate varia de la 0,3 m deasupra nivelului beciului la 1,5 m deasupra nivelul beciului.

• EchipaŃi pompele de noroi cu o linie de dimensiune corectă pentru următoarea operaŃiune: debit mare / presiune scăzută pentru curăŃarea & găurirea părŃii superioare (de suprafaŃă) a găurii coloanei.

• DotaŃi pompele de noroi cu liner de dimensiune corectă pentru următoarea operaŃiune: debit mare /presiune mică pentru curăŃare & foraj partea superioară a găurii.

• În cazul în care se foloseşte cuplaj rapid, trebuie să fie disponibile, următoarele echipamente (coloană de 30"): 1. Cleşte hidraulic 30" tip Joy AA-X. 2. Două cleme hidraulice 30" 250T. 3. Elevator cu uşă laterală. 4. Unitate de alimentare hidraulică. 5. Cleşte pentru blocarea prăjinilor de foraj tip curea.

• Adâncimea de avans recomandată pentru conductor este: o cel puŃin pentru a acoperi straturile de apă freatică. o cel puŃin pentru a permite suportarea încărcării sondei incluzând Factorul l de

siguranŃă 2.0.

Page 71: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

5

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

o Sau avansaŃi până la maximum admisibil, API: 240 de bătăi pe picior de cel puŃin 1,5 m.

Page 72: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

6

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

3.1.4 Proceduri de batere a conductorului 1. Pregătiri pentru operaŃiuni de batere a conductorului. 2. łineŃi şedinŃa Toolbox după cum este necesar. 3. LuaŃi articulaŃia sabotului de conducere (drive). 4. LăsaŃi coloana să intre singură cu capul de ciocan. Odată aşezată coloana poate

fi bătută până la adâncimea de poziŃionare. Dacă coloana nu trece prin bacurile de ghidare, înainte de intrarea în mare, folosiŃi înclinometrul TOTCO şi verificaŃi verticalitatea coloanei.

5. Se constată penetrarea finală în cazul în care: a. Este atinsă adâncimea de penetrare necesară. b. Coloana este împinsă până la maximum posibil. c. Nici o conexiune între zona de sfarşit de tăiere

6. TăiaŃi grosier coloana la aproximativ 10 cm deasupra înălŃimii corecte a capului de sondă sau coloană. ConfirmaŃi înălŃimea cu inginerul de instalare la gura sondei.

7. InstalaŃi ventilul de 4" la aprox 0.5m mai sus de fundul beciului, pentru mare cât mai aproape posibil de platformă.

8. TăiaŃi fin înălŃimea coloanei & finisaŃi tăietura. 9. ÎnlăturaŃi bucăŃile de coloană tăiate şi articulaŃiile în plus. 10. DemontaŃi echipamentul de batere. 11. Atunci când instalaŃi un diverter: instalaŃi o prelungire a derivatiei cu garnituri. 12. InstalaŃi şi verificaŃi funcŃional diverterul.

3.1.5 CurăŃarea conductorului & lansare giro Sugestie de curăŃare BHA: Descriere Inches Observa Ńii

OD (D.ext) ID (D.int) 26” (or 24”) sapă de foraj cu role

26” - Pentru curăŃare conductor de 30”.

16” (or 14”) sapă de foraj cu role 16” - Pentru curăŃare conductor de

20”. ReducŃie sapă 9 1/2” 3 1/16” ReducŃie UBHO sau inel TOTCO 8” 2.50

Pentru poziŃionare giroscop

2x 8” prajini grele 8” 2.81 HotărâŃi dacă utilizaŃi unul dublu sau consolă

Reductie 8” 2.81 16 prajini cu pereti grosi

5 7/8” -

1. Se formeaza ansamblu de curatare pentru conductor, aşa cum se sugerează în

tabelul de mai sus. 2. Introduceti & curăŃaŃi coloana până la 1 m deasupra sabotului coloanei prin

spălări cu apă (de mare) şi gel: o Nu permiteti ca sapa sa treaca de sabot o Max 50 RPM (pentru a evita deteriorarea coloanei / deschizătorului de gaură) o Max 10 t apasare o CirculaŃi la viteza maximă, tindeŃi spre 2500 - 3000 lpm.

Diametrul interior al sabotului coloanei este de regulă mai mic decît diametrul coloanei; asiguraŃi-vă că sapa nu se poate înŃepeni în sabot. 3. SpălaŃi gaura cu 10 m3 de dopuri vascoase şi circulaŃi pentru curăŃare cu apă

sau noroi. 4. LansaŃi giroscopul în reducŃia UBHO. 5. ScoateŃi din gaură şi împingeŃi la loc ansamblul de curăŃare. 6. RecuperaŃi giroscopul din reducŃia UBHO sau inelul TOTCO.

Page 73: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

7

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

3.2 Gaz de mică adâncime şi procedură diverter Gazul de suprafata este definit ca fiind gaz întâlnit la adâncimi mici aproape de suprafaŃă sau de coloanele de noroi pentru care gradientul de fracturare este redus. Poate apare în găuri deschise mai jos de conductor sau tubingul de suprafaŃă, sau în spatele coloanei de suprafaŃă ca urmare a migraŃiei gazului. Gazul de mică adâncime prezintă dificultăŃi deosebite pentru operaŃiunile de foraj, deoarece este întâlnit în etapele de început de gaură înainte de a fi posibil să se monteze un prevenitor de eruptie (BOP). Un parametru cheie în tratarea problemelor legate de gazul de mică adâncime este toleranŃa mică între echilibrul presiunii formaŃiunii cu gradientul de fracturare. Datorită marjei de echilibru redusă, cantităŃi relativ moderate de gaze tamponate sau gaz de foraj pot reduce cu uşurinŃă echilibrul şi astfel, să iniŃieze afluxuri de gaze care duc la o eruptie Principiul de bază: o declanşare de gaz de mică adâncime nu se închide niciodată ci se deviază. Prin pomparea de noroi la viteză mare, sonda este omorâtă dinamic înainte de a folosi noroiul de omorâre. Când suspectaŃi gaze de mică adâncime, faceŃi o gaură pilot (8.1/2" sau mai mică). Cu cât dametrul găurii este mai mic cu atât este mai uşor să păstraŃi pe deplin şi să realizaŃi un echilibru dinamic în timp ce evacuaŃi gazul. Un diverter de suprafaŃă este folosit pentru a deturna gazul superficial, înainte de instalarea unui BOP. Diverterul de debit trebuie să fie instalat pe coloană în timpul forării: 1. Sondelor de explorare şi evaluare 2. Prima sondă de pe o platformă / jacket de producŃie 3. Toate sondele consecutive de pe o platformă / jacket, în cazul în care a fost

identificată prezenŃa gazelor de mică adâncime Sistemele diverter trebuie să respecte API RP 64 (echipamente şi operaŃiuni ale sistemelor de derivare)

Sistemele diverter trebuie să respecte API RP 64 (echipamente şi operaŃiuni ale sistemele de derivare).

3.2.1 Sarcini şi responsabilităŃi

Sarcini Persoana responsabil ă

Persoana care verific ă

FaceŃi exercitii pentru declanşare gaz de suprafaŃă

Maistru de foraj Supervizor foraj

AsiguraŃi-vă că există procedură de urgenŃă la faŃa locului

Inginer de foraj la sondă Supervizor foraj

VerificaŃi că manometrele şi alarmele funcŃionează în mod corespunzător

Maistru de foraj Supervizor foraj

VerificaŃi conformarea cu procedurile de derivator WEP

Inginer de foraj la sondă Supervizor foraj

3.2.2 Lista de verificare diverter

Odată ce afluxul de gaz de mică adâncime este detectat, se pompează noroi de omorâre la o rată ridicată pentru a obŃine o echilibrare dinamică în spatiul inelar (ECD) şi astfel să se omoare sonda. În cazul în care după ce aŃi pompat noroiul de omorâre încă mai curge, concentraŃi-vă asupra masurilor de evacuare în siguranŃă a ÎNTREGULUI personal. • Se va pune în aplicare procedura de urgenŃă în caz de declanşare sau explozie a

gazului de suprafata, detaliind posturile de personal-cheie, ce parte a

Page 74: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

8

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

derivatorului trebuie deschisă în funcŃie de direcŃia vântului, evacuarea de urgenŃă. • Mânecile de vânt trebuie să fie vizibile din toate punctele. • LuaŃi în considerare să faceŃi un exerciŃiu de evacuare de urgenŃă pentru a

familiariza personalul cu sarcinile lor. • StaŃii radio vor fi plasate pe podeaua platformei şi trebuie să fie complete în orice

moment. În timpul şedinŃei de siguranŃă va fi prezentată lista canalelor radio în uz. • ConfirmaŃi că toate echipamentele necesare la instalaŃia de foraj sunt disponibile şi în stare bună de funcŃionare de exemplu, verificaŃi toate detectoarele de gaz şi alarmele, derivatorul & unitatea de acumulatori (Koomey), asiguraŃi-vă că supapele se deschid complet. Înainte de începerea forajului faceŃi un test funcŃional şi suflaŃi sistemul de derivare.

• AsiguraŃi-vă că interiorul derivatorului este suficient de mare pentru a introduce coloana.

• AsiguraŃi-vă că derivatorul are două ieşiri poziŃionate la 180°, c ă au un diametru suficient de mare, adică 10" sau mai mare pentru forajele pe uscat şi este suficient de lung pentru a devia orice lichide sau gaze departe de instalaŃia de foraj.

• VerificaŃi dacă toate conductele sunt drepte şi nerestricŃionate; se vor evita coturi la 90°.

• Conductele derivatorului trebuie să fie ancorate în siguranŃă, în special la curbe şi la capete.

• AveŃi în vedere un amestec de noroi pentru siguranŃă; consultaŃi Programul de foraj. PregătiŃi suficiente rezervoare de noroi de omorâre pentru 2x volumul găurii. Se va asigura un minim de 200 m³ de apă pe oră şi aprovizionare cu noroi de omorâre.

• Sistemul de control al derivatorului va trebui să fie capabil să opereze derivatorul din două locaŃii diferite. Una dintre ele va fi la consola sondorului.

• În garnitura de foraj se va monta o supapă solidă ne-plutitoare, cât mai aproape posibil sau în cazul în care este instalată o supapă dump, deasupra motorului.

3.2.3 Cele mai bune practici pentru gaz de suprafata, gaură pilot şi derivator de suprafaŃă

• Este întotdeauna de preferat operarea secvenŃială automată faŃă de cea manuală. • Gaura pilot va fi săpată cu sapă de 8 ½" sau dimensiune ceva mai mică.

Proiectarea BHA trebuie să includă o supapă anti retur solidă, fără port şi se va lua în considerare deviaŃia şi deschiderea găurii în consecinŃă.

• Gaura pilot va fi investigată pentru hidrocarburi. Numai după ce se constată lipsa hidrocarburilor se poate renunŃa la găuri pilot pentru sondele ulterioare.

• Se va controla ROP pentru a evita supraîncărcarea spatiului inelar cu detritus. Echilibrul poate fi afectat prin apariŃia de pierderi sau gaz excesiv.

• Prăjinile de foraj trebuie pompat din gaură exceptând cazul în care s-a dovedit absenŃa hidrocarburilor.

• Pentru a evita pistonarea, rata de extragere trebuie să fie ajustată astfel încât să asigure un volum pompat de minim de 120% din capacitatea de gaura a lungimii de garnitura extrase.

• Toate pierderile vor fi remediate înainte de reluarea forajului. • Presiunea pompei va fi strict monitorizată şi toate conexiunile vor fi verificate la

curgere.

Page 75: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

9

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

3.2.4 Procedura de derivator În cazul în care se întâlneşte o manifestare de gaz de mică adâncime vor fi urmate următoarele proceduri: 1. InformaŃi Supervizorul şi Maistru de foraj care vor declanşa alarma de repliere. 2. Sondorul sef:

a. Dacă în timp ce se forează, se întâlneşte o manifestare de gaz de mică adâncime, nu se opreşte pomparea.

b. Dacă este în timpul extragerii, conectati reducŃia de circulaŃie şi pompaŃi noroi la debitul maxim permis de pompe.

3. VerificaŃi direcŃia vântului, deschideŃi supapele derivatorului, închideŃi ventilul de la linia catre site şi închideŃi prevenitorul inelar/ diverterul.

4. Personalul esenŃial trece la efectuarea sarcinilor atribuite. Personalul ne-esenŃial trebuie să meragă la punctele de repliere şi să aştepte instrucŃiuni suplimentare.

5. ComutaŃi pompele de noroi pe linia de noroi greu în haba de rezervă. FaceŃi zero la contorul de curse.

6. PompaŃi de două ori volumul de noroi de omorâre la cea mai mare rată posibilă, apoi opriŃi pompele şi observaŃi nivelul din sonda.

7. În timp de pompare a noroiului de omorâre, continuaŃi evaluarea importanŃei afluxului de gaz.

8. Dacă gazul curge în continuare, continuŃi să pompaŃi noroi de omorâre la cea mai mare rată posibilă. LuaŃi în considerare pregătirea unui volum de puŃ cu noroi mai greu. Nu opriŃi pomparea atâta timp cât sonda continuă să curgă. În cazul în care rămâne fără noroi, pompaŃi apă la cea mai mare rată posibilă.

9. În cazul în care conŃinutul de gaz din noroi scade, deschideŃi derivatorul şi se revine la puŃul de noroi. ContinuaŃi circularea până la talpa şi urmăriŃi citirile de gaz. Dacă nu este în scădere, creşteŃi încet şi în etape greutatea noroiului până când nivelul de gaz este din nou la nivelul de fond. VerificaŃi debitul.

10. Când sonda este stabilă, faceŃi un marş de corectare. De aici încolo, pompaŃi afară din gaură.

Fig. 1.1 Ansamblu uzual de derivator. Linia de omorâre este rezervă opŃională.

29 ½ Derivator tip sac diverter line= linia de derivator

valve= supapă (ventil) diverter spool= mosorul derivatorului

actuator= acŃionare; actuator 26” sau 30" conductor kill line= linie de omorâre

Page 76: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

10

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Yes (High Risk)

No (No Residual Risk)Drill or drive conductor/

stove pipe

Drill Surface hole without Diverter

Set surface casing and install BOP stack

Move LocationRe-survey Indicates Risk

of Shallow Gas.

Yes(High Risk) N0

(Residual Risk)

Drive Conductor to a depth sufficient to support the installation of a diverter.

Install Diverter on Conductor - Minimum I.D. Sufficient to run H.O. and surface casing

through bore. Function Test Diverter.

Drill 8 1/2" OD Pilot Hole to surface casing setting depth. (To a depth sufficient to

support the installation of a BOP stack.

Open Pilot Hole (pilot hole may be logged before opening). Care should be taken while drilling or opening pilot hole to avoid:

* Insufficient Mud Weight* Improper Hole Filling * Swabbing * Gas Cutting (with High ROP)* Loss of Circulation (Due to annulus

loading - control ROP)

Set Surface Casing through diverter - Install BOP stack.

Immediately Influx is detected, switch to Kill Mud and pump at maximum rate. At least

400bbls of 12.0 ppg kill mud to be reserve.

Activate Diverter - Opening downwind line & closing diverter element. Inform Control Room & Initiate Emergency

Procedures.

Activate Fire Monitors

Evacuate All Non-essential personnel & be prepared to abandon the drilling unit/

installation

Continue to pump at maximum rate - Kill Mud, Spud Mud or water - in that preferred

order.

Continue pumping at maximum rate

Open diverter circulate returns to mud tanks

Circulate bottoms-up checking mud returns

Flow check

Wiper Trip Resume Operations

Increase mud weight

Shallow Gas influx occurs while drilling Pilot

Hole.

Flow Diminishes

Diverter Fails or Gas concentration around

installation endangers further control

operations.

No

Yes

No

Yes

No

Yes

No

Gas volume in returns continues to diminish

Returns gas cut

Yes

No

Well Stable

Yes

Yes

No

Yes(High Risk)

Shut down and abandon Installation.

Location Survey Indicates Risk of Shallow

Gas.

Start

Evacuate all crew

Fig. 1.2 Procedura de derivator gaz de suprafaŃă – jack up rig (prima sondă)

Page 77: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

11

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Start Start Location Survey indicates Risk of Shallow Gas Aprecierea locaŃiei indică risc de gaz de mică

adâncime No (no residual risk) Nu (fără risc rezidual) Drill or drive conductor stove pipe (săpaŃi sau bateti conductor) Drill surface hole without diverter SăpaŃi gaură de suprafaŃă fără derivator Set surface casing and install BOP PoziŃionaŃi coloana de ancoraj şi montaŃi BOP Yes ( High Risk) Da (risc mare) Move location. Re-Survey Indicates Risk of Shallow Gas

MutaŃi locaŃia. Re-aprecierea arată risc de gaze de mică adâncime

NO (Residual Risk) NU (risc rezidual) Drive Conductor to a depth sufficient to support the installation of a diverter

BăgaŃi conductorul până la o adâncime suficientă care să permită instalarea unui derivator

Install Diverter on Conductor - Minimum ID Sufficient to run HO and surface casing through bore. Function Test Diverter

InstalaŃi derivatorul pe conductor. Diam Int minim suficient pt a lansa H.O. şi coloana de suprafaŃă prin gaură. FaceŃi testul funcŃional al derivatorului.

Drill 8 ½" OD Pilot Hole to surface casing setting depth. (To a depth sufficient to support the installation of a BOP stack)

SăpaŃi o Gaură pilot de 8 ½" diam ext la adâncimea de fixare a tubingului de suprafaŃă.

Shallow gas influx occurs while drilling Pilot Hole La săparea găurii pilot apare un influx de gaz de mică adâncime

Open Pilot Hole (pilot hole may be logged before opening). Care should be taken while drilling or opening pilot hole to avoid: -insufficient Mud Weight; -Improper Hole Filling; -Swabbing; -gas Cutting (with High ROP); -Loss of Circulation (Due to annulus loading-control ROP); -Set Surface casing through diverter- install BOP Stack

DeschideŃi gaura pilot (gaura pilot poate fi investigată înainte dedeschidere). AtenŃie la săparea sau deschiderea unei găuri pilot pentru a evita: -greutate de noroi insuficientă; -umplere incorectă a găurii; -pistonare; -gaz de conexiune (cu ROP mare); -Pierdere de circulaŃie (Datorită încărcării spatiului inelar-controlaŃi ROP); -IntroduceŃi coloana prin derivator- instalaŃi ansamblul BOP

Immediately influx is detected, switch to Kill Mud and pump at maximum rate. At least 400 bbls of 12 ppg kill mud to be reserve

Imediat ce este detectat influxul, comutaŃi pe Noroi de omorâre şi pompaŃi la debit maxim.Se va asigura o rezervă de minim 400 barili de noroi de omorâre de 12 ppg.

Activate Diverter-Opening downwind line & closing diverter element

ActivaŃi Derivatorul – deschizând linia din care nu bate vantul & închizând elementul derivatorului

Continue to pump at maximum rate- Kill Mud, Spud Mud or water- in that preferred order.

ContinuaŃi să pompaŃi la debit maxim noroi de omorâre, noroi de inceput sau apă în această ordine de preferinŃă.

Inform Control Room & Initiate Emergency Procedures Activate Fire Monitors Evacuate All Non -essential personnel & be prepared to abandon the drilling unit / installation

InformaŃi Camera de comandă & IniŃiaŃi Procedurile de urgenŃă ActivaŃi urmarirea de incendiu EvacuaŃi tot personalul ne-important & pregătiŃi abandonarea unitaŃii de foraj / instalaŃie

Flow diminishes debitul se reduce Continue pumping at maximum rate continuaŃi să pompaŃi la debit maxim Gas volume in returns continues to diminish volumul de gaz returns continuă să se reducă Diverter Fails or gas concentration around installation edangers further control operations

Derivatorul se defectează sau concentraŃia de gaz în jurul instalaŃiei pune în pericol operaŃiunile de control următoare

Shut down and abandon installation opriŃi şi abandonaŃi instalaŃia Evacuate all crew evacuaŃi toată echipa Open diverter circulate returns to mud tanks deschideŃi derivatorul circulaŃi returul la habele de

noroi Circulate bottoms-up checking mud returns circulaŃi un volum de put verificând returul de noroi Return gas cut gazul de conexiune Flow check controlul nivelului din sonda Increase mud weight măriŃi greutatea noroiului Well stable sondă stabilă Wiper trip marş de sablonare Resume operations reluaŃi operaŃiunile

Page 78: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

12

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

3.3 Forajul părŃii superioare şi anti-coliziune 3.3.1 Lista de verificare înainte de lucru – partea superioară

• LocalizaŃi formaŃiunile care pot provoca posibile riscuri (hidrocarburi, falii /

pierderi). ÎncetiniŃi atunci când vă apropiaŃi de stratul care conŃine hidrocarburi pentru a permite date MWD (masuratori in timpul forajului) mai bune pentru a determina prezenta HC (hidrocarburi).

• Specialiştii în gaz-carotaj trebuie să monitorizeze citirile de gaz şi să informeze DSV atunci când gazul depăşeşte nivelul de fond.

• ÎnregistraŃi sarcina la cârlig la ridicare, la coborâre şi rotiŃi cu pompele oprite, pentru monitorizarea sarcinilor suplimentare şi curăŃarea gaurii de sonda la fiecare pas . VerificaŃi comparativ cu curba modelată.

• Dacă a fost instalat un MWD / PWD, inginerul PWD trebuie să monitorizeze continuu ECD real faŃă de ECD modelat în curs de desfăşurare, şi vibraŃiile din gaura de sonda şi va Ńine la curent maistrul şi DSV. CirculaŃi daca ECD-ul nu se afla la valoarea din model

• Nu este necesară corectarea inversa în zona conexiunilor decît dacă este autorizată de către Managerul de foraj (cerere confirmată de a deschide o gaură strânsă). Înainte de a face conexiunea detritusul trebuie să fi fost deja mutat deasupra BHA.

• Se vor preleva şi înregistra probe de catre mud loggeri la fiecare jumătate de oră, cantitatea de detritus / greutate la fiecare agitator şi măsurare a ROP, debit, rotaŃie prăjină. UrmăriŃi compoziŃia detritusului pentru indicii de instabilitate sondă şi de argile reactive.

• MenŃineŃi parametrii de inhibare a argilelor din noroi conform programului de noroi. 3.3.2 Partea superioară- cele mai bune practici de curăŃare gaură:

Următoarele considerente sunt minime: • Incepeti cu ROP controlat sub sabotul conductorului observaŃi pierderile in timpul

pompării la o rată ridicată -> maxim 3000 lpm (pericol de spălare sub sabot). • ControlaŃi ROP şi circulaŃi la debitul maxim şi rotiŃi prăjinile cu cel puŃin 120 rpm. • AjustaŃi parametrii de foraj, necesari pentru curăŃarea optimă a găurii şi ROP, în

timp ce monitorizaŃi momentul de torsiune, vibraŃiile sau alunecare / aderenŃă. • PompaŃi 2 m3 de dopuri LCM ca dopuri calibrate şi măsuraŃi cursele la suprafaŃă

pentru a obŃine o indicaŃie privind dimensiunea găurii. • Manevrati garnituraîn timpul circulaŃiei. RidicaŃi lent şi lăsaŃi în jos mai repede. Nu

depăşiŃi vitezele de siguranta pentru a nu pistona. • Când aŃi ajuns la TD (adâncimea totală), circulaŃi până când sitele vibratoarele

sunt curate. CercetaŃi şi înregistraŃi "al doilea val" de detritus. Acest lucru va dura mai multe retururi. ÎnregistraŃi în mod regulat volumele de detritus la sitele vibratoare în timpul circulaŃiei.

• ObservaŃi reducerea ECD pe datele PWD (atunci când sunt în uz), pe măsură ce detritusul apare din sistemul de noroi.

• ÎnregistraŃi torsiunea şi sarcinile suplimentare şi observaŃi reducerea în timpul circulaŃiei.

• PreparaŃi noroiul pentru lansarea coloanei şi cimentare. • În găuri verticale de mari dimensiuni mari dopurile de fluid de foraj nu sunt

considerate necesare sau eficiente.

Page 79: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

13

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

3.3.3 Partea superioară - cele mai bune practici pentru marsuri:

• Gaura a fost circulată curată, astfel încât să fie posibilă montarea motorului BHA în elevatoare.

• Trage Ńi maxim 15 mt. Dac ă aŃi depăşit coborâ Ńi 2 pasi, circulati aprox. ½ or ă, verifica Ńi daca sunt zone unde sunt sarcini suplimentare la extragere şi repeta Ńi circulatia la curatare dac ă sunt indicatii de zone unde sunt sarcini suplimentare la extragere.

• În timpul marsurilor , monitorizaŃi sarcina la cârlig comparativ cu curba modelată şi înregistraŃi la fiecare 5 pasi extrasi. ÎnregistraŃi de asemenea şi sarcina la cârlig rotind greutatea ansamblului de prăjini la fiecare 10 pasi (pentru calcul ulterior al coeficientului de frecare).

• LuaŃi în considerare un marş de control dacă gaura o impune. 3.3.4 Forajul părŃii superioare - pas cu pas

1. SăpaŃi secŃiunea superioară, pana la adancimea proiectata plus 3-5 m sac 2. CirculaŃi pentru a curata gaura, respectând cele mai bune practici pentru curăŃarea

gaurii şi pentru mars. 3. Extrageti garnitura, folosind cele mai bune practici pentru mars. 4. Descompuneti sapa. DescărcaŃi memoria MWD (dacă este cazul). . 5. Formati wearbushing. Se introduce/extrage wearbushing-ul conform procedurii

manualului capului de coloana. Se raporteaza masura, se pregateste capul de coloana

6. PregătiŃi-vă pentru următoarele operaŃiuni: lansare coloana şi cimentare. 3.3.5 Fluid de foraj pentru prima sectiune

Când săpaŃi prima sectiune a găurii, sunt generate cantitati mari de detritus datorită vitezelor mari de avansare şi dimensiunilor mari ale găurii. Având în vedere capacitatea limitată a pompei, capacitatea de transport a noroiului este foarte importanta. Prin urmare este necesară o valoare 'n' mică (adică un raport YP / PV mare). Noroiul pentru adâncime mică constă în mod normal, din aprox. 40-60 kg/m3 bentonita în apă dulce. PH-ul se menŃine la 9-10 cu sodă caustică. Uneori, este necesar puŃin polimer CMC-HV cu viscozitate mare. Caracteristici generale • Densitate 1.05 -1.10 sg • MK 80 – 100 sec • PV + 20 • YP 20 -30 • Filtrat + 30 ml API • pH 9 – 10

În cazul în care, la săparea părŃii superioare, apa este folosită ca fluid de foraj, adesea returul nu este suficient pentru o curăŃare corespunzătoare a gaurii. În acest caz, pentru curăŃarea gaurii se va circula ocazional lapte de bentonită rehidratată cu viscozităŃi Marsh Funnel între 100 şi 120 sec.

Page 80: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

14

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

3.4 Anti-coliziune În special în timpul forării părŃii superioare, anti-coliziunea poate deveni o problemă din cauza imediatei apropierii a sondelor vecine.

3.4.1 Lista de verificare înainte de lucru- anti-coliziune Planificarea sondelor în imediată vecinătate implică următoarele condiŃii, în deplină concordanŃă cu Standardele de foraj WEP:

• În timpul procesului de planificare a sondei, Contractantul de foraj direcŃional va

furniza un calcul al raportului de toleranŃă (joc) la toate sondele cu risc potenŃial de coliziune la 100 m sau mai puŃin una faŃă de alta sau mai puŃin în orice poziŃie faŃă de traseul planificat al sondei.

• Va fi precizat un nivel uzual de date WEP, la care se vor raporta toate coordonatele.

• Nu se vor folosi instrumente magnetice de investigare ca sursă primară de identificare a locaŃiei sondei la mai puŃin de 10 m de o sondă cu risc de întânire.

• Când se suspectează alt mod de interferente magnetice, investigaŃiile giro vor fi lansate în capătul sculei MWD până când azimuturile corespund la mai puŃin de 2 grade pentru două investigaŃii consecutive.

• Când proximitatea este critică şi se utilizează un ansamblu de foraj orientabil, o sculă cu giroscop va fi lansată cât mai aproape posibil de sapă. Aceasta poate necesita renunŃarea la MWD pentru intervalul de întâlnire critic.

• Pentru a îndeplini cerinŃele minime de investigare în programul sondei se va include un program de investigaŃii complet.

• Înainte de a intra într-o formatie cu potenŃial de manifestare eruptiva, incertitudinea poziŃiei laterale a punctelor de parcare (acasă) (de ex sabotul coloanei anterioare şi partii superioare a formaŃiunii cu potenŃial de manifestare eruptiva) nu va depăşi 35 metri. Punctele de parcare (acasă) pentru sondele orizontale vor fi tot sabotul coloanei anterioare şi partea superioară a zăcământului.

• În etapa de planificare a sondei, distanŃa între elipsoidele de incertitudine va fi >30m iar SF (factor de siguranta) minimă trebuie să fie >2.0, cu excepŃia următoarelor: o sonde fără curgere naturală, SF va fi >1.0. o secŃiunile abandonate sunt exceptate cu condiŃia ca o coliziune a găurii de

sondă nu va degrada integritatea abandonării sondei Ńintă. • În timpul forajului cu protecŃie BOP traiectoria sondei va fi controlată astfel încât să

se menŃină o distanŃă minimă a comurilor de eroare combinate de 15 m faŃă de secŃiunile slab cimentate sau slab pregătite la abandonare ale sondelor învecinate. Acest lucru previne migrarea hidrocarburilor către formaŃiuni de mai mică adâncime sau către suprafaŃă prin sonde existente (inclusiv secŃiuni de sonde abandonate sau cu dop) în cazul pierderii controlului sondei primare rezultând fisurarea formaŃiunii în jurul sabotului sau de-a lungul liniei sondei în cazul unei sonde nou săpate.

• FaceŃi o investigaŃie de control la adâncimea de referinŃă stabilită la fiecare marş în gaură. InvestigaŃiile de control trebuie să se încadreze în precizia specificată mai jos, în cazul în care nu se încadrează, înainte de a fora din nou, se va înlocui MWD.

Înclinare Precizie 0-2 grade Nu e cazul 2-6 grade 6 grade 6-12 grade s 3 grade

Precizie azimut

> 12 grade 2 grade Precizie inclinare 0-2 grade Nu e cazul

Page 81: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

15

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

3.4.2 Cele mai bune practici de anti-coliziune Următoarele practici trebuie să fie aplicate cu stricteŃe atunci când săpaŃi secŃiuni de gaură critice la întâlnire:

• Se vor monitoriza continuu retururile pentru prezenŃa cimentului. • Se vor instala minim doi magneŃi bară pe linia de refulare şi capcana sitelor

(possum belly) pentru detectarea creşterii semnificative a prezenŃei resturilor metalice în retur. Acestea vor fi urmărite permanent.

• OperaŃiunile de foraj se vor desfăşura la o ROP redusă pentru a minimiza potenŃialul de deteriorare în cazul în care apare o întâlnire (ciocnire). Parametrii de foraj vor fi urmăriŃi în mod constant pentru orice modificări subite ale ROP, torsiune sau alte iregularităŃi. Dacă sunt detectate astfel de schimbări bruşte, se va opri imediat săpatul şi înainte de a relua săpatul se vor investiga schimbările.

• Când există dubii cu privire la precizia datelor pe baza informaŃiilor de investigare magnetice, acestea vor fi verificate cu o sculă pe bază de giroscop, înainte de a relîncepe forajul.

• Calculele de proximitate şi proiecŃiile se vor face la intervale regulate, intervalul fiind în funcŃie de riscul de întâlnire. FrecvenŃa minimă este de două ori pe zi, dar în cazul forajului cu un raport de toleranŃă mai mic de 1.5, frecvenŃa va fi mărită la fiecare secŃiune forată.

Când raportul de toleranŃă scade sub 2 la o sondă cu curgere naturală, se vor lua următoarele măsuri de prevedere: Raport de toleran Ńă

Ac Ńiuni

< 2.0 Raportul de toleranŃă, pentru fiecare sondă cu risc de întâlnire, proiectat cu 60 m deasupra sapei, va fi calculat la fiecare staŃionare de investigare sau la fiecare tronson săpat.

<1.5 Se va asigura o urmărire constantă a presiunilor capului de coloana şi a coloanei.

<1.25 Sonda existentă va fi închisă şi de-presurizată de la o adâncime mai mare decât cel mai de jos potenŃial de întâlnire fie cu dopuri pe cablu fie cu supape de siguranŃă de subteran.

1.0 Săpatul va fi oprit şi va fi reluat numai dacă găurile de sondă se îndepărtează una faŃă de alta în caz contrar sonda va trebui cimentata la loc.

3.4.3 Procedura de foraj - anti-coliziune

Următoarele practici trebuie să fie aplicate cu stricteŃe atunci când săpaŃi secŃiuni de gaură critice la întâlnire. Când traiectoriile sondelor sunt identificate ca fiind convergente şi scanarea de proximitate arată un CR mai mic de 2,0, se va aplica procedura următoare:

• Se va calcula ultima adâncime de investigare, se va trasa şi se va conveni de

către Specialistul în foraj dirijat, DSV şi Inginerul de foraj. • Ultima adâncime de investigare va fi extrapolată de-a lungul adâncimii găurii

corespunzător poziŃiei sapei după forarea următoarei sonde independente. • În jurul poziŃiei extrapolate a sapei se va trasa un ellipsoid de incertitudine a

poziŃiei. • Se va verifica dacă acest elipsoid nu se suprapune peste elipsoidul(le) de

incertitudine a(le) sondei(lor) învecinată(e). • Se va calcula raportul de toleranŃă.

În cazul în care scanarea vecinătăŃilor arată un raport de toleranŃă mai mic de 1,5 Inginerul de foraj va ordona încetarea forajului şi va proceda după cum urmează: • AnunŃă Inginerul foraj senior şi solicită suspendarea sondei(lor) cu risc de întâlnire,

în cauză).

Page 82: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

16

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

• Revede acŃiunile corective necesare, împreună cu Inginerul de foraj dirijat, maistrul de foraj şi Inginerul de foraj.

• Forajul va fi reluat numai când toate acŃiunile au fost realizate şi s-a primit verificarea scrisă a efectuării operaŃiunilor de înlăturare a riscurilor.

• Înainte de a relua forajul se recomandă efectuarea unui calcul şi o proiecŃie a sondelor cu risc de întâlnire la fiecare adâncime de investigare. InvestigaŃia va fi raportată Inginerului de foraj (şi biroului de foraj dirijat) pentru calculul şi confirmarea imediată.

• În caz de discrepanŃe, platforma va fi contactată de Inginerul de foraj (sau specialistul în foraj dirijat) pentru a rezolva discrepanŃele cu cea mai apropiată ocazie. Dacă discrepanŃele nu pot fi soluŃionate, managerul de foraj va fi anunŃat imediat.

• Retururile vor fi monitorizate în mod regulat pentru prezenŃa cimentului. • Spatiul inelar a sondei cu risc de întâlnire va fi presurizată şi monitorizată în mod

regulat pentru schimbări bruşte de presiune. Acolo unde există, alarma va fi setată şi monitorizată în mod corespunzător.

• OperaŃiunile de foraj se vor desfăşura la o ROP redusă pentru a minimiza potenŃialul de deteriorare în cazul în care apare o întâlnire (ciocnire). Maistrul Sondor şi Specialistul în foraj dirijat vor urmări în permanenŃă parametrii de foraj pentru orice modifcări subite ale ROP, torsiune sau alte iregularităŃi. Dacă sunt detectate astfel de schimbări bruşte, se va opri imediat săpatul şi înainte de a relua săpatul se vor investiga schimbările.

În cazul în care scanarea de proximitate arată o suprapunere a elipsoidelor (un CR sub 1), se va proceda după cum urmează: • Când CR al unei sonde cu risc de întâlnire este proiectat să fie mai mic de 1.0, va

fi informat imediat Şeful de platformă şi operaŃiunile de foraj vor înceta imediat. • Se va întocmi un plan de acŃiune după evaluarea următoarelor opŃiuni: o Re-investigarea sondei curente cu o sculă de investigare mai precisă pentru a

reduce raza de incertitudine şi a mări CR proiectat la un nivel acceptabil. o Dacă nu se poate mări CR la un nivel acceptabil, puneŃi dop la sondă şi sapati

lateral de la o adâncime la care sonda poate fi săpată din nou, în siguranŃă. • OperaŃiunile vor fi reluate după ce acŃiunile corrective propuse au primit aprobarea

documentată a conducerii. Re-evaluarea sondelor cu risc de întâlnire şi reluarea procedurilor de foraj normale sunt posibile numai după îndeplinirea tuturor criteriilor de mai jos: • CR este refăcut la 1,5 sau mai mare. • Sonda în curs este sub cea mai de jos Adâncime Verticală Critică pentru toate

sondele cu risc de întâlnire şi traiectoriile sondelor sunt divergente.

Page 83: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

17

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

NoŃiuni de inginerie anti –coliziune

În Programul sondei va fi inclus un program de investigaŃii complet, care să răspundă cerinŃelor minime de investigaŃii date în tabelul de mai jos: SecŃiuni de gaură Tip de investigaŃie ObservaŃii Conductor vertical sau SecŃiune de suprafaŃă

InvestigaŃie tip Tele drift sau TOTCO va fi efectuată ca o investigaŃie verticală, cu o incertitudine a poziŃiei guvernată de unghiul măsurat în timpul investigării cu condŃia îndeplinirii cerinŃelor de corelare.

Un punct de legătură se va baza numai pe investigaŃii Gyro, EMS sau MWD , sau o combinaŃie a acestora. Un punct de legătură nu se va baza pe poziŃia capului de coloana.

Toate celelalte secŃiuni

InvestigaŃii multiple definitorii care furnizează unghiul şi azinutul, (MWD, Gyro, EMS, GPIT sau combinaŃii).

Sonde planificate pentru foraj lateral

InvestigaŃii GMS sau MWD disponibile de la suprafaŃă.

Intervalul minim de investigare va fi de 30 m dar poate fi mărit sau micşorat pe baza Celor mai bune practice locale (conform cerinŃelor legale)

Programul de investigaŃii va asigura îndeplinirea următoarelor cerinŃe: • Evitarea întâlnirii cu alte sonde. • Să furnizeze informaŃii exacte privind direcŃia sondei pentru corelarea parametrilor

de investigaŃii geologice, geofizice şi electrice între sonde. • Să localizeze cu precizie direcŃia sondei în eventualitatea că este necesară o

sondă de intervenŃie. • Să identifice punctele de inflexiune care pot afecta planurile de tubing. • Să determine cu precizie poziŃia găurii de sondă faŃă de traiectoria planificată.

VEDERE ÎN PLAN (Elipsele pot fi la adâncimi verticale diferite) new well=sondă nouă Existing well= sondă existentă North = nord East = est R= raport de distanta D= cea mai apropiată distanŃă între centrele sondelor Er= raza elipsei în direcŃia celei mai apropiate linii de apropiere E0= raza elipsei în direcŃia celei mai apropiate linii de apropiere

Fig. 1.3 DefiniŃii anti - întâlnire.

Page 84: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

18

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Factorul de separare este definit ca:

onIBseparatiDdist

DdistSF

−=

3

3

Unde: 3Ddist = 3D distanŃa centru la centru IB separare = distanŃa inter-graniŃa dintre zonele incertitudinii de poziŃie a găurii de sondă

Evitarea întâlnirilor În analiza proximităŃii găurii de sondă şi formarea bazei procesului de luare a deciziilor şi politicilor definite de companie pentru a derula operaŃiuni în siguranŃă în timp ce se forează în vecinătatea sondelor existente se vor utiliza criteriile următoare. Vederea în secŃiune verticală de mai jos ilustreaă grafic definiŃiile

Raportul de toleran Ńă: Raportul de ToleranŃă utilizează distanŃa minimă între elipsa de incertitudine a două sonde la adâncimea cerută. Raportul de ToleranŃă (CR) este definit ca: Raportul de ToleranŃă (CR) = DistanŃa Centru - la - Centru (Sonda A - Sonda B) Raza elipsei de incertitudine a sondei A + Raza elipsei de incertitudine a sondei B Raportul de ToleranŃă CR este utilizat pentru a defini condŃiile în care sunt activate procedurile anti-întâlnire, suspendarea sondei şi de aplicare dop. Nu se admite niciodată un CR mai mic de 1.0, în acest punct două elipse de incertitudine (elipsa sondei noi şi elipsa sondei existente) se ating.

new well=sondă nouă Existing well= sondă existentă Ellipse cones of Certainity= elipsa conului de certitudine Closest approach line= linia de cea mai mare apropiere Section= secŃiune

Figure 1.4 Criterii de evitare a întâlnirii – conuri de incertitudine.

Page 85: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

19

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Distan Ńa Centru la Centru: DistanŃa Centru la Centru este cea mai mare apropiere între centrele sondei în curs de forare / planificată şi sonda cu care există riscul de întâlnire. (Nu este în mod necesar o linie dreaptă). Distan Ńa de toleran Ńă: DistanŃa de toleranŃă este distanŃa în m între raza elipsei de incertitudine a sondei planificate (Er) şi sonda existent cu risc de întâlnire (Eo) pe linia de cea mai mare apropiere. Raza elipsei de incertitudine: Raza elipsei de incertitudine (Eo şi Er) este raza unui cerc de-a lungul liniei de cea mai mare apropiere la o adâncime specifică care este considerată ca conŃinând traiectoria sondei. Este un calcul cumulativ pe baza factorilor de incertitudine a instrumentelor de investigaŃie utilizate la acea adâncime. Adâncimea(le) vertical (e) critic ă (e): Valoarea vertical critică (CVD) este orice adâncime vertical reală sau domeniul de TVD în care CR “planificat” la o anumită sondă cu risc de întâlnire este mai mic de 1.5.

Page 86: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

20

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Anexa 1 – Procedura de coloană de ancoraj Grant Prideco XL

Sistemele XL Europe BV

1. burlan filetat gata de curăŃare, inspecŃie şi protejat 2. instalarea Sistemelor XL la cep si mufa cu HDL 3. produs complet 4. burlan cu PDL poate fi agăŃată în PDL sau cu chingi de burlan pentru

operatiunile pe uscat sau mare. PDL –urile protejează conexiunile filetate

Page 87: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

21

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Sistemele XL Europe BV 1. Instalarea şi ridicarea burlanului cu elevatorul cu uşă lateral de la uşa V

După scoaterea cepului şi a mufei PDL, bulanul poate fi înfiletat în mufa coloanei utilizând elevator cu uşă laterală.

Page 88: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

22

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Sistemele XL Europe BV Montarea burlanelor cu cleşti pentru prăjini de foraj / cleşti bull

Înfigerea ştiftului în cutia de conexiuni, până când filetele sunt angajate. AtaşaŃi cleştii pentru prăjini / bull tongs, 2-3 ture (dreapta). PuneŃi manual cleştii sub conexiune ca siguranŃă, până când există suficientă greutate în podul rotativ

MontaŃi burlanulcu cleşti pentru prăjini / bull tongs, cu un cuplu minim de 30.000 Ft lbs. După poziŃionare completă, filetele sunt angajate 100% şi burlanul poate fi lansat în gaură

Page 89: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

23

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

PROCEDURA DE MONTAJ ŞI LANSARE UTILIZÂND CLEŞTI MARI

PENTRU CONEXIUNI XLS-C

1. La locaŃie, şedinŃă cu Operatorul Companiei, echipa de foraj şi echipa de tubaj.

Această şedinŃă va analiza fiecare aspect al instalării inclusiv siguranŃa. 2. 3. Inginerul de Sisteme XL va verifica toate sistemele de manipulare să nu aibă

defecte şi să fie utilizabile.

4. VerificaŃi toate burlanele şi accesoriile să nu fie deteriorate la manipulare (cu protecŃiile la locul lor)

5. MăsuraŃi burlanele şi stabiliŃi ordinea de lansare.

6. MontaŃi echipamentul.

7. Echipa de foraj se va asigura că protecŃiile capătului de cep sunt rotite ½ tură

faŃă de poziŃia de strângere cu mâna pentru a asigura scoaterea uşoară pe podeaua sondei.

8. RidicaŃi prima conexiune (sabot) folosind chingi dublu împletite pentru a evita

orice alunecare pe burlan. PuneŃi capatul cu mufa spre uşa jilipului

9. AgăŃaŃi în macara burlanul astfel încât mufa să rămână spre elevator. FixaŃi elevatoarele cu uşă laterală. AtaşaŃi pasarela troliului la cepul PDL Pin astfel încât să nu fie posibilă alunecarea burlanului în timpul ridicării pe verticală.

10. FixaŃi elevatoarele cu uşă laterală în jurul burlanului, ridicând lent Top Drive-ul de

sus până când elevatorul cu uşă laterală se sprijină pe inelul de ridicare PDL. VerificaŃi că PDL nu s-a desprins în timpul manevrării (semnele de pe reducŃie şi de pe burlan sunt aliniate).

11. RidicaŃi lent burlanul prin uşa jilipului corelat cu macaraua.

12. SlăbiŃi articulaŃia în sus şi prin uşa jilipului până când trece prin deschiderea uşii

″Vee″, scoateŃi protecŃia pinului (burlanelor (respective) de după sabot. Notă: ArticulaŃia trebuie ridicată 2-3 picioare deasupra podelei platformei, se va

proceda cu atenŃie la scoaterea protecŃiei.

Page 90: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

24

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

13. TreceŃi burlanul prin masa rotativă cu articulaŃia încă fixată înăuntru elevatorului

cu uşă laterală. 14. PuneŃi la capătul cutiei pene de înălŃime corespunzătoare pentru a asigura

montarea uşoară a articulaŃiei următoare.

15. MontaŃi cleme de siguranŃă.

16. DezangajaŃi elevatoarele cu uşă laterală.

17. RidicaŃi a doua articulaŃie în acelaşi mod ca pe prima. ScoateŃi protecŃia pinului, curăŃaŃi şi inspectaŃi conexiunile.

18. DesfaceŃi PDL de la prima articulaŃie folosind linia de rupere şi cleşti semirotunzi

XL ca şi contraparte. Dacă PDL este strâns prea tare folosiŃi cleşti semi-rotunzi pentru desfacere.

ScoateŃi protecŃiile PDL de la prima articulaŃie utilizând lanŃuri de ridicare.

19. CurăŃaŃi şi inspectaŃi conexiunile mufei, aplicaŃi conservant de coloană corespunzător (Bakerlok dacă este necesar).

20. Sondorul şef va fixa conectorul Ştiftului ArticulaŃiei 2 în articulaŃia 1 conform

indicaŃiilor Inginerului de sisteme XL. Sondorul şef va avea grijă să nu se deterioreze nici una dintre conexiuni.

21. După ce articulaŃia este complet aşezată (înfiptă) sondorul şef va coborâ Top

Drive-ul cu aproximativ 12″ menŃinând articulaŃia verticală.

22. Apoi, aplicaŃi la cleşti momentul final de (30.000 ft/lbs). NB: Se va utiliza cleşte de contra-parte pentru a Ńine contra, mişcării rotaŃionale create de cleşti - acesta va fi poziŃionat cu grijă pe prima articulaŃie (articulaŃia inferioară) astfel încât să nu intre în contact cu filetele mufei / cleştele de putere deoarece aceasta ar putea afecta semnificativ citirea cuplului.

23. După ce conexiunea a fost complet strânsă, sondorul şef va re-angaja

elevatoarele cu uşă laterală sub inelul de ridicare PDL şi va prelua întreaga greutate a coloanei.

24. Sondorul şef va ridica coloana, echipa de foraj va scoate clemele de siguranŃă,

împinge penele astfel încât sondorul şef să coboare coloana la următoarea poziŃie de montaj.

25. PuneŃi penele şi Clemele de siguranŃă.

26. ScoateŃi elevatorul având grijă să nu agăŃaŃi conectorul de la capătul mufei.

27. RepetaŃi paşii de montaj de la 8 la 16 pentru procedurile de ridicare şi repetaŃi

paşii 17-26 până când întreaga coloană este instalată în siguranŃă.

Page 91: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

25

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

PUNCTE DE SIGURANłĂ 1. Pe durata operaŃiunilor de ridicare întregul personal va evita să stea sub

elementul care este ridicat. 2. Este necesară o bună comunicare în timpul direcŃionării macaralei cu articulaŃia

prin uşa ″Vee″.

3. AsiguraŃi-vă că articulaŃia a ridicată prin uşa ″Vee″ este fixată de Cat Walk Tugger, şi există o comunicare adecvată între Operatorul de platformă, operatorul macaralei şi operatorul Cat Walk Tugger.

4. Pe durata tuturor acestor operaŃiuni nu staŃi între uşa ″Vee″ şi masa rotativă.

5. Sondorul şef se va asigura că articulaŃiile nu sunt ridicate până când nu există

comunicare clară şi concisă.

6. Sondorul şef va acorda o atenŃie specială pe durata coborârii şi angajării tuturor conexiunilor (Se va consulta Personalul XL).

7. Tot personalul va manipula echipamentele într-un mod sigur şi controlat şi îl va

respecta pe toată durata operaŃiunilor de lansare.

Page 92: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

26

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Anexa 2- Fişă tehnică Grant Prideco 30 ″ XLC-S

Materiale necesare pentru de manipulare Ńevi: Cupe 30", bene şi cleme de siguranŃă, elevator cu deschidere laterală 30", doi cleşti manuali cu blocare de siguranŃă de 30".

Page 93: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

27

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Tip conexiune: XLC-S Diam ext Ńeavă 30 In Grosime perete Ńeavă 1 In Material Ńeavă X52

Dimensiuni Ńeavă: Dimensiuni conexiune: Diametru exterior 30 in Diam ext conector 30 in Grosime perete 1 in Grosime perete conector 1in Diametru interior 28 in Diametru interior 28 in Greutate /ft 309.72 LB/ft Lungime filet 7985 in Caract geometrice ale corpului Ńevii Caract geometrice ale conexiunii SecŃiune transversală 91,106 in2 SecŃiune transversală critică 63,299 in2 Moment de inerŃie 9589,93 in4 Moment de inerŃie 6522,19 in 4 Raza de giraŃie 10,259 in Raza de giraŃie 10,151 in Randament articulaŃie 69,48% Caract de performan Ńă ale corpului Ńevii Caract de performan Ńă ale conexiunii RezistenŃa minimă la rupere 4738 kips Rez conexiune, rupere 3292 kips Presiunea minimă de colaps 1831 psi Pres de colaps conexiune 1631 psi Presiunea minimă de intern yield 3033 psi Pres internă de rupere 3033 psi RezistenŃa minimă la încovoiere 2770 ft-kips Incovoiere, rupere 1922 ft-kips

Adâncimea de setare a tensiunii de conexiune 7557 ft

Cuplu minim de montaj 30000,00ft lbs Cuplu max de montaj 70000,00 ft lbs Propriet ăŃi materiale: SpecificaŃie de materiale API 5L Marcă materiale X52 RezistenŃa minimă de yeld 52000,0 PSI RezistenŃa minimă ultimate 66000,0 PSI Foto Pin - ştift Negative load and sttab flanks - sarcină negativă şi flancuri de fixare Wedge thread – configuraŃie profil filet Thread fit seal - etanşare pe filet Conector XLC-S Premium RezistenŃă mare la oboseală, randament mare de încovoiere, abilitate de conducere dovedită, etanşare metal pe metal la apa de mare, şi profil flush diam ext / diam int marca XLC-S , conector ideal pentru: 1. Coloană de ancoraj sau de Conductori de platformă 2. Ridicarea cu cricul a conductorilor la sonde de explorare 3.Jet strings sau conductori de apă adâncă 4.Instalări de chesoane sau structuri 5.Sonde (sau ghidaje de structuri) cu toleranŃe de inel strânse ( sau ID)

Caracteristici de performanŃă pe baza valorilor minim admisibile ale proprietăŃilor mecanice pentru tipul de Ńeavă indicat SecificaŃii de conectori când controlul Grant Prideco este corect conform datelor de proces. SpecificaŃia se poate modifica fără notificare. AnumiŃi conectori sunt funcŃie de proprietăŃile mecanice ale Ńevilor.

Page 94: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

28

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Anexa 3- IOT-DOSCO InformaŃii de batere a coloanei de ancoraj (conductor)

Listă echipamente:

# Cant. Descriere 1 1 Ciocan SC-40 Hzdro cu / fără sleeve 14″ 2 1 Camion mic cu stativ de ghidare 3 1 Unitate de alimentare Diesel 4 1set 45 m furtunuri hidraulice cu / fără bride de saboŃi 5 2 15 m furtunuri hidraulice 6 1 Container cu scule pentru deplasări cu / fără piese de

schimb. Scule de mână, etc. 7 2 Unitate de comandă ciocan C32 8 2 Cabluri de comandă ciocan 9 4 Butelii de oxigen pentru lucrul local cu ciocanul

10 2 5 tx10 ft Chingă lansare cablu conductor 11 2 5 tox12 ft chingă ciocan 12 4 5 tox5 ft chingă ridicare reducŃie motor 13 2 5,5 to OcheŃi cu / fără chingă 14 4 10 to ocheŃi cu / fără chingă lungă 15 4 5 to ocheŃi 16 1 Cadru ghidare pile 17 2 400 A cc Maşini de sudat (alimentare electrică Diesel) 18 1set Echipament de tăiat cu oxi-acetilenă 19 1 Maşină de îndoit Ńevi BOC cu oxiacetilenă 20 24 Suport ochi de agăŃare (2 buc din fiecare de sudat pe

conductor) 21 1 Cutie de scule pentru sudură cu / fără polizare, nivelă,

ghidaje de perforare, electrozi de sudură, etc 22 1 CuŃit de tăiere la rece acŃionat cu aer 23 1 Furtun de aer plus compresor de aer 24 Lot Diesel 25 1 Macara de min 60 t cu / fără catarg de 30 m 26 1 Camioane de transport 27 1 Sursă alimentare 220 V

Listă personal:

# Cant Descriere 1 1 Operator ciocan 2 1 Ajutor operator ciocan 3 2 Sudori autorizaŃi (conf. ASME IX) 4 1 Macaragiu

Page 95: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

29

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Specifica Ńie Ciocan (Hydrohammer):

APLICAłIE Hydrohammer tip S-35-70-90 Cod nr. 86.10.24.00 GreutăŃi: -Inel de conectare 195 kg Dimensiuni Lungime totală 1825 m

-Ghidaj coloană ciocan 1500 kg LăŃime totală 975 mm -Postament 820 kg Lungime cursă 1475 mm

Total 2515 kg Ochi de ridicare WLL diam. gaură grosime Sarcina de lucru limită L1 9 to Ø40mm 40mm Poz cant descriere cod IHC 3 1 inel de conectare 86 10 42 02 5 1 postament 86 11 01 02 6 1 ghidaj coloană ciocan 86 10 24 01 Conectează ciocanul la inelul de conectare 1 20 inel HV 86 10 90 09 Id= Ø 22mm 2 20 şurub cu cap de cheie frontală 85 10 90 01 M20x100 (12.9) 1 20 inel HV 86 10 90 09 Id= Ø 22mm 2 20 şurub cu cap de cheie frontală 85 10 90 01 M20x100 (12.9) 4 1 oringuri 85 20 90 42 780x5.33 Observa Ńie Cînd coloana lucrează în apă sau sub apă se face o conexiune de furtun de aer deasupra inelului de conectare. Un debit de aer continuu împiedică antrenarea apei în manşon.

Page 96: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

30

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

Parametrii ciocan:

Page 97: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

31

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 3 Primul interval de sondă incluzând gazele de suprafaŃă | EdiŃie: August 2010

APLICAłIE: Coloane de o Ńel cod 85.09.00.01 Date de operare: Max net energie/lovitură 36 kNm Min net energie /lovitură 2 kNm Rata de batere (energie max) 60 bătăi/min Greutate BraŃ 3,0 tone Ciocan (inclusiv braŃ în aer) 7,1 to Ciocan (inclusiv braŃ în apă sărată) 5,5 to (numai complet în submersie) Date hidraulice Presiune de lucru 220bar Presiune maximă 350 bar Debit max de ulei 160 l/min Presiune gaz de umplere Numai pentru acŃionare coloană pe verticală - coloană lucrând la diverse unghiuri faŃă de verticală - coloană lucrând sub apă funcŃie de adâncimea apei Acumulator alimentare (Azot) 110-130 bar Acumulator de retur (Azot) 4-5 bar Capacitate (Azot sau aer) 10-12 bar Date de siguran Ńă Capac 40 bar Conexiuni furtune Alimentare ulei furtun 1 ¼ ″(P) M52x2 tată Retur ulei furtun 1 ¼ ″(R) M52x2 tată Azot la capac (CA) R ¾ ″ tată Ochi de ridicare WLL diam. gaură grosime Sarcina de lucru limită L1 20 to Ø52mm 70mm L2/L3 9 to Ø40mm 40mm

Page 98: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj

4 Controlul sondei

Intocmit de WEP

Autor: A. Muhammad, A.Nagelhout

EdiŃie August 2010

Verificat: KE, AN

Page 99: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

2

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Cuprins

4.1 Sarcini şi responsabilităŃi ..................................................................................................... 3

4.2 Cauze fundamentale ale situatiilor de Control al sondei ........................................................... 4

4.3 Lista de verificări înainte de începerea operaŃiuni.................................................................... 4

4.4 Detectare timpurie / Recunoaşterea manifestării .................................................................... 8

4.5 Verificarea curgerii ............................................................................................................. 8

4.6 ToleranŃa la manifestare...................................................................................................... 8

4.7 Măsuri de siguranŃă in timpul forajului si al marsului............................................................... 9

4.8 Proceduri de omorâre a sondei ............................................................................................. 9

4.8.1 Omorâre în timpul forajului cu un prevenitor de erupŃie de suprafaŃă.................................. 9 4.8.2 Omorâre în timpul marşului cu un tronson prevenitor de erupŃie de suprafaŃă .............. 10

4.9 Metode de omorâre a sondei ......................................................................................... 11

4.10 Metoda SONDORULUI ŞEF ............................................................................................ 12

4.11 Procedura de calcul a omorârii sondei - Fişe de omorîre................................................... 15

4.12 Metoda volumetrică .................................................................................................... 25

4.13 Datele necesare controlului sondei................................................................................. 28

4.14 CerinŃe pentru un prevenitor de erupŃie de suprafaŃă (BOP) ................................................. 30

4.15 Alte echipamente secundare de control al sondei ................................................................ 32

4.15.1 Manifoldul duzelor şi de la încărcător....................................................................... 32 4.15.2 Valve de siguranŃă................................................................................................ 32 4.15.3 Prevenitor de interior (IBOP).................................................................................. 34 4.15.4 Valvă de interior................................................................................................... 34 4.15.5 Canaua de la tijă .................................................................................................. 36

4.16 Lista de verificare pentru "controlul sondei" -de completat înainte de începerea forajului ...... 37

Page 100: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

3

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4 Controlul manifestării eruptive a sondei Toate principiile de control al manifestării sondei se bazează pe înŃelegerea faptului că o bună planificare , recunoaşterea timpurie şi inchiderea sondei sunt cea mai bună formă de control al sondei. Nu toate manifestările sunt manifestări pistonate: multe sonde sunt forate în formaŃiuni necunoscute. Există două metode de control al manifestării sondei: Controlul primar al manifestării sondei: Implică utilizarea unor fluide în cantităŃi şi cu densitate suficiente pentru a menŃine o supra presiune în gaura libera, prevenind astfel un influx din formaŃiune. GradienŃii de noroi programaŃi trebuie să depăşească gradientul estimat al presiunii din porii formaŃiunilor permeabile expuse cu o marjă de manifestare cum este specificat în Standardele de foraj PETROM. Această valoare trebuie să fie între 3.5-7 bari în timpul forajului de la 0-1500 m şi cel puŃin 10 bari atunci când se forează de la 1500 - 3000m.

Controlul secundar al manifestării sondei: Constă în aplicarea corectă a prevenitoarelor de erupŃie de suprafaŃă adecvate şi aprobate pentru a controla manifestarea sondei, în cazul în care nu mai există controlul primar sau nu poate fi menŃinut. Procedurile convenŃionale de omorâre a sondei se bazează pe presupunerea că toate echipamentele de control al manifestării sondei lucrează aşa cum au fost proiectate şi că sonda este capabilă să reziste la presiunile impuse. Cu toate acestea pot apărea probleme datorită altor factori precum probleme mecanice şi de fisurare a formaŃiunii.

4.1 Sarcini şi responsabilităŃi

Sarcini Persoana Responsabilặ

Persoana care verificặ

Se asigură că toate pregătirile, autorizarea personalului şi a prăjinilor corespund cerinŃelor PETROM

Maistru de foraj Supervizor foraj

Se asigură că echipamentele de control a manifestării sondei sunt verificate şi complet funcŃionale

Maistru de foraj Supervizor foraj

Se asigură că personalul este informat cu privire la sarcinile pre-atribuite. Maistru de foraj Supervizor foraj

Identifică o manifestare si inchide sonda. Sondor Şef Supervizor foraj

Monitorizează sonda inchisa si înregistrează datele manifestării

Maistru de foraj Supervizor foraj

Face calculele şi alege procedura de omorare a sondei. Maistru de foraj Supervizor foraj

Pregatirea noroiul de omorâre Inginer de fluide Supervizor foraj łine o şedină înainte de omorârea sondei la care participa doate persoanele desemnate.

Maistru de foraj Supervizor foraj

Supervizează echipa instalaŃiei în timpul operaŃiunilor de omorâre

Maistru de foraj Supervizor foraj

Coordonează activităŃile între instalaŃie şi PETROM Maistru de foraj Supervizor foraj

Page 101: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

4

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4.2 Cauze fundamentale ale situatiilor de Control al sondei � Imposibilitatea de a se asigura că gaura preia cantitatea adecvata de noroi de

foraj sau de a o menŃine plină. Acest lucru poate fi datorata necompletări corecte a tabelului de verificare in timpul marşului ,sau ca urmare a pistonării.

� Pierderea circulaŃiei şi imposibilitatea de a acŃiona rapid şi în mod corespunzător.

� Când greutatea noroiului este prea mică. � Alegerea incorecta, a adâncimi de poziŃionare a coloanei prea aproape de

stratul care manifesta . � Lipsă de pregătire pentru a fora în zone permeabile şi de presiune înaltă. � Imposibilitatea de a detecta o manifestare în timp util sau de a închide în

mod corect sonda după o manifestare. � Imposibilitatea de a testa în mod corespunzător echipamentele de prevenire a

erupŃiei (BOP) sau instalare necorespunzătoare a BOP. � Datorata pistonării in timpul extragerii garniturii cu viteze mari. � Imposibilitatea de a regla ECD la marşul de extragere. � Lipsa verificării corespunzătoare a curgerii puŃului şi determinarea presiunilor

de închidere.

4.3 Lista de verificări înainte de începerea operaŃiuni � Personalul - cheie (cum ar fi Supervizorul de foraj PETROM, Ajutor Supervizor

de foraj PETROM, Maistrul de foraj, Sondorul Şef) trebuie să deŃină un certificat de control al sondei (IWCF sau IADC) recunoscut.

� AsiguraŃi-vă că echipele sunt instruite în mod corespunzător şi că personalul - cheie este informat cu privire la sarcinile sale pre-alocate în caz de urgenŃă.

� Pentru închiderea sondei se va folosi închiderea dura. � VerificaŃi că toate ExerciŃiile în caz de manifestare sunt efectuate conform

standardelor de foraj PETROM. Acestea sunt: � ExerciŃii săptămînale în caz de manifestare şi erupŃie pentru a

confirma promptitudinea echipei instalaŃiei de a răspunde la alarme. � TestaŃi prevenitoarele de erupŃie la fiecare 2 săptămâni (vezi

cap.16). � Sonda va fi închisa înainte de frezarea cimentului din coloana si se va

circula cu prevenitorul închis(anular sau parŃial) pentru familiarizarea echipei cu tehnicile corecte de circulaŃie.

� ExerciŃiile vor include secvenŃa completă de închidere a sondei. � După caz sunt de asemenea recomandate exerciŃii de stripare(introducerea

/extragerea prăjinilor de foraj cu sonda închisa). � ExerciŃii de prevenire a erupŃiilor pot fi executate oricînd chiar si atunci când

nu avem garnitura sau cablu geofizic in gaura de sonda prin tronsonul prevenitoarelor de erupŃie..

� AsiguraŃi-vă că echipamentele de control al manifestării sondei sunt testate şi în bună stare de funcŃionare.

� După frezarea şiului coloanei, se va completa o Fişă de omorâre care va fi reactualizată la fiecare 150 m sau o dată pe tură.

� La începerea saparii noului tronson citiŃi si notaŃi valorile de presiune si debit la circulaŃie redusa (SCR). StabiliŃi noi valori in urma circulaŃiei reduse la fiecare intrare in schimb, pentru fiecare Ansamblu de adâncime (BHA) nou şi când caracteristicile noroiului (greutate) s-au schimbat.

Page 102: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

5

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

� Întotdeauna în garnitura de prăjini se va monta o valva de siguranŃa. Aceasta va împiedica fluidul să curgă înapoi în prăjini în timpul marşului sau cînd se fac conexiuni.

� Întotdeauna trebuie instalata o cana de siguranŃa la prăjina pătrata sau la top drive.

� În permanenŃă la instalaŃia de foraj va fi disponibil un cap de circulaŃie cu conectori pentru cuplare la prăjini.

� Se vor efectua în permanenŃă teste de integritate a formaŃiunii (FIT), vezi Cap. FIT. Presiunea maxim admisibilă la suprafaŃa i (MAASP) va fi calculată utilizând densitatea fluidului folosit pentru a săpa sub sabot.

KICK ALARM

STOP ROTARY AND SHUT DOWN PUMPS

PICK UP STRING UNTIL TOOL JOINT ISCLEAR OF THE BOP RAMS

CLOSE ANNULAR

OPEN CHOKE LINE (HCR VALVE)

MONITOR PRESSURE

RECORD TIME TO PERFORM DRILL

KICK DRILL WHILE DRILLING

ExerciŃiu în caz de manifestare în timpul forajului Kick alarm = alarmă de manifestare Pick up and space out string = ridicaŃi sapa de pe talpa Stop pumps = opriŃi pompele Close annular = închideŃi prevenitorul inelar Open choke line (HCR valve) = DeschideŃi linia duzelor(valva HCR) Monitor pressure = urmăriŃi presiunea Record time to perform drill = înregistraŃi timpul de efectuare a exerciŃiului

Page 103: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

6

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

ExerciŃiu în caz de manifestare în timpul marşului Kick alarm = alarmă de manifestare Position uppertool joint above rotary table and set slips = poziŃionaŃi racordul prăjinilor deasupra mesei rotative şi puneŃi penele. Install open DP stab-in valve or make-up top-drive if faster = instalaŃi canaua de siguranŃa sau conectaŃi-va la top drive daca este mai rapid Close DP stab-in valve = închideŃi canaua de siguranta Close annular = închideŃi prevenitorul inelar Open choke line(HCR valve) = deschideŃi linia duzelor (supapa HCR) Engage TDS, open stab –in DP valve = conectati top drive, deschideŃi caneaua de siguranta Record time to perform drill = înregistraŃi timpul de efectuare a exerciŃiului

Notă: Dacă mai târziu este nevoie de stripare este de preferat supapa de ghidare. (Top drive ca rezervă).

Page 104: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

7

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

KICK ALARM

CLOSE BLIND/SHEAR RAMS

OPEN CHOKE LINE(HCR VALVE)

MONITOR WELL FOR FLOWAND CHECK PRESSURES

KICK DRILL WHILE OUT-OF-HOLE

RECORD TIME TO PERFORMDRILL

ExerciŃiu în caz de manifestare în afara găurii Kick alarm = alarmă de manifestare Close blind/shear rams = închideŃi braŃele cu inchidere pe total sau taiere Open choke line (HCR valve) = DeschideŃi linia de duze (valva HCR) Monitor well for flow and check pressures = MonitorizaŃi nivelul putului şi verificaŃi presiunile Record time to perform drill= înregistraŃi timpul de efectuare a exerciŃiului

Page 105: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

8

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4.4 Detectare timpurie / Recunoaşterea manifestării Semnele de avertizare din tabelul de mai jos arată că sonda este pe punctul de a se manifesta. Toate semnele impun acŃiune imediată: verificaŃi curgerea pentru a detecta dacă este o manifestare; pentru orice indicaŃie a unei manifestări în curs, închideŃi sonda & observaŃi presiunile.

# Semne de avertizare

ObservaŃii

1 Creşterea volumului în puŃ

Acesta este un indicator indubitabil de manifestare. Când se declanşează alarma de volum de puŃ: închideŃi sonda !

2 Creşterea curgerii relative

Aceasta este adesea primul indiciu pozitiv că are loc o manifestare, totuşi poate fi dificil de identificat un influx de la o formaŃiune slab permeabilă.

3 Umplere incorectă a găurii

Dacă gaura nu se umple corect este posibil ca fluidele din formatiune să intre în gaura de sondă.

4

Noroi contaminat cu gaze

O creştere a procentajului de gaz în noroi înseamnă că gazul din formaŃiune a migrat în sondă ceea ce poate duce la o reducere nedorită a greutăŃii noroiului. Citirile valorilor gazului se abat semnificativ de la nivelul de bază.

5 Fluid cu greutate redusă

Reducerea greutăŃii noroiului (sau o modificare semnificativă a altor proprietăŃi ale noroiului) poate indica o diluare a noroiului cu fluidele de formaŃiune.

6 Creşterea avansării

Creşterea avansării se datorează unei schimbări a caracteristicilor de foraj ale formaŃiunii şi poate indica creşteri ale porozităŃii formaŃiunii, a permeabilităŃii şi a presiunii în pori. Creşterea avansării poate fi pozitivă sau negativă.

7

Scăderea presiunii de pompare

Un aflux mare de fluide de formaŃiune reduce presiunea hidrostatică în spaŃiul inelar. Noroiul din tronsonul de prăjini poate apoi prin efect de tub U (vase comunicante) patrunde în spaŃiul inelar şi aceasta va duce la o scădere a sarcinii şi presiunii de pompare . Scăderea presiunii poate duce la creşterea numarului de curse de pompare. În mod normal dacă se observă acest simptom, a avut loc o manifestare severa şi la acesta vor fi asociate şi alte simptome.

4.5 Verificarea curgerii După ce s-a observat un indiciu că există posibilitatea ca sonda să fi manifestat, se va face imediat o verificare a curgerii. Se opreşte circulaŃia / rotaŃia şi sapa este retrasă de pe talpă. Apoi, se verifică curgerea sondei. Dacă curgerea continuă după oprirea circulaŃiei, atunci închideŃi sonda. Uneori verificarea curgerii este înlocuită prin închiderea imediată a sondei, în special în cazul unei toleranŃe scăzute la manifestare.

4.6 ToleranŃa la manifestare ToleranŃa la manifestare este cantitatea maximă de influx care poate fi circulată în siguranŃă fără spargerea sabotului coloanei anterioare. ToleranŃa minimă la manifestare va lua în considerare toŃi factorii sondei precum şi echipamentele de control al manifestării sondei şi metodele de detecŃie disponibile. Calculele de toleranŃă la manifestare se vor face pe baza unei presiuni în pori de 1.2 bar/10m

Page 106: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

9

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

peste valoarea estimată a presiunii reale dacă este confirmată prin măsurare directă. ToleranŃele la manifestare specificate în Standardele de foraj ale PETROM, sunt:

4.7 Măsuri de siguranŃă in timpul forajului si al marsului. La foraj şi la marş se vor respecta următoarele măsuri de control al manifestării sondei: � VerificaŃi dacă indicatoarele / alarmele de nivel al puŃului sunt setate în mod

corespunzător şi sunt complet operaŃionale. � VerificaŃi curgerea la fiecare conexiune şi creştere a avansării. � FaceŃi verificări vizuale frecvente ale nivelurilor puŃurilor. � EvitaŃi pistonarea in timpul introduceri sau extrageri a garniturii de foraj. � VerificaŃi că gaura este umplută în mod constant prin haba de marş şi că

gaura preia de fiecare dată cantitatea corectă de fluid. ÎntocmiŃi o fişă de marş şi urmăriŃi cu exactitate volumele. Când observaŃi o discrepanŃă sau aveŃi dubii, verificaŃi curgerea.

� UrmăriŃi cu atenŃie gaura pentru semne de pierdere sau curgere în condiŃii statice.

� Nu pompaŃi un pachet de noroi / noroi vâscos în gaură deschisă, decît dacă manifestările anterioare la adâncimi similare nu au arătat probleme de gaură.

� Când prevenitorul total este inchis ,verificaŃi presiunea înainte de deschidere.

4.8 Proceduri de omorâre a sondei AcŃiunile imediate care trebuie executate în cazul unei manifestări în timpul forării sau marşului în sondă sunt discutate mai jos.

4.8.1 Omorâre în timpul forajului cu un prevenitor de erupŃie de suprafaŃă

1. OpriŃi săpatul (opriŃi rotaŃia cînd se utilizează tijă de antrenare pătrată). 2. RidicaŃi tronsonul de prăjini pentru a nu inchide bacurile prevenitorului pe

mufa (coborâŃi valva de siguranta a prajinei patrate deasupra mesei rotative). VerificaŃi că nu este nici o îmbinare de prajina in dreptul bacurilor prevenitorului cu inchidere pe prajina de foraj.

3. OpriŃi pompa(le). 4. ÎnchideŃi prevenitorul pe prajini şi deschideŃi supapele liniei duzelor acŃionate

de la distanŃă cunoscute de asemenea ca supape HCR (cu raport mare de închidere).

5. InformaŃi Supervizorul de foraj, Maistrul de foraj şi membrii echipei. 6. ÎnregistraŃi presiunile coloanei şi prăjinilor de foraj şi masurati afluxul.

Dimensiune gaură Volum de manifestare > 12 ¼” gaură 10 m3 8 ½” to 12 ¼” 5 m3 < 8 ½” Evacuare completă a găurii deschise

Page 107: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

10

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

FIRST SIGN OF FLOW

SHUT IN PROCEDURE - DRILLING OR CONNECTION

STOP ROTARY

RAISE DRILL STRING UNTIL TOOL JOINT CLEAR OF RAMS

READ OFF : SIDPP, SICP,PIT VOLUME INCREASE

CLOSE ANNULAR

OPEN CHOKE LINE (HCR VALVE)

STOP PUMPS

Procedura de închidere a sondei – inchiderea dura i n timpul forajului sau a conexiuni.

Procedura de închidere a sondei - Foraj sau conexiune Primul semn de curgere OpriŃi masa rotativă RidicaŃi tronsonul de prăjini de foraj până când conexiunea nu este in dreptul bacurilor de inchidere pe prajini. OpriŃi pompele ÎnchideŃi prevenitorul vertical. DeschideŃi linia duzelor. CitiŃi- presiunile la prajini si la coloana cu sonda inchisa Masurati volumul de aflux.

4.8.2 Omorâre în timpul marşului cu un tronson prevenitor de erupŃie de suprafaŃă

� PuneŃi penele sub îmbinarea unei prăjini (pas in jos dacă extrageŃi). � InstalaŃi o Supapă de siguranŃă cu deschidere completă şi închideŃi. � ÎnchideŃi prevenitorul inelar şi deschideŃi supapele de linie a duzelor cu

acŃionare de la distanŃă sau HCR. � InformaŃi Supervizorul de foraj, Maistrul de foraj şi membrii echipei. � VerificaŃi distanŃarea şi închideŃi partialul; purjaŃi orice presiune între penele

Ńevii şi prevenitorul inelar (dacă este necesar) şi deschideŃi prevenitorul inelar.

� MontaŃi tija de antrenare sau top drive şi deschideŃi supapa de siguranŃă cu deschidere completă.

� ÎnregistraŃi presiunile coloanei şi prăjinilor şi lansaŃi din nou. � În cazul unor sonde de presiune înaltă, închideŃi ventilul prjinei de antrenare

inferior sau top drive prevenitorul de erupŃie şi testaŃi ansamblul de omorâre,

Page 108: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

11

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

presurizaŃi până la presiune în prăjini şi deschideŃi supapa prajinei de antrenare sau top drive internă a prevenitorului de erupŃie.

FIRST SIGN OF FLOW

SHUT IN PROCEDURE - TRIPPING

POSITION TOOL JOINT AWAY FROM RAMS AND SET SLIPS.INSTALL OPENED DP SAFETY VALVE AND CLOSE SAME.

CLOSE ANNULAR

READ OFF : SIDPP, SICP,PIT VOLUME INCREASE

OPEN CHOKE LINE (HCR VALVE)

STAB-IN TDS. OPEN DP SAFETY VALVE

PROCEDURA DE OMORARE- MARŞ Primul semn de curgere PoziŃionaŃi racordul prăjinilor în afara bacurilor de inchidere şi puneŃi in pene. InstalaŃi supapa de siguranŃa DP deschisa şi apoi închideŃi-o ÎnchideŃi preveniorul inelar. DeschideŃi linia de duze (supapa HCR) GhidaŃi filetele, deschideŃi supapa de siguranŃa CitiŃi- SIDPP, SICP Masurati volumul afluxului.

4.9 Metode de omorâre a sondei Înaintea oricărei operaŃiuni de omorâre a sondei este absolut obligatoriu ca toate părŃile relevante să cunoască bine planul acŃiunilor ce urmează, procedurile ce se vor aplica, riscurile şi măsurile de atenuare. Metodele de omorâre a sondei se ordonează ca importanŃă, după cum urmează: � Aşteptara şi ingreuneaza � Metoda Sondorului şef � Pomparea forŃată în zona inelară a fluidului (gazului) de formaŃiune

(Bullheading) � Stripare � Omorâre volumetrică (dinamică sau statică)

Metoda Sondorului şef este metoda preferată de omorâre a sondei.

Page 109: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

12

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4.10 Metoda SONDORULUI ŞEF În cazul unei manifestări, sonda va fi oprită şi se vor înregistra Presiunea de închidere prăjinilor (SIDPP), Presiunea de închidere a coloanei (SICP) şi volumul afluxului. Procedura de omorâre a sondei prin metoda Sondorului şef va fi executată folosind următoarea tehnică: 1. Prima circulaŃie: procedura pentru prima circulatie este după cum urmează � AduceŃi la zero numărătorul de curse. PorniŃi încet pompa deschizând

simultan duza reglabilă de la distanŃă. � În timp ce ajungeŃi la viteza selectată a pompei şi o menŃineŃi, reglaŃi

deschiderea duzei până când presiunea de circulaŃie ajunge egală cu presiunea din zona inelară.

� Când pompa este la viteza de omorâre, citiŃi şi înregistraŃi presiunea iniŃială de circulaŃie a încărcătorului ICP. Aceasta egalează pierderea de presiune dinamică la viteza de omorâre a pompei plus presiunea de închidere a prăjinilor (SIDPP):

ICP = pierderea de presiune dinamică + SIDPP [bar]

� MenŃineŃi constantă presiunea încărcătorului şi viteza pompei în timp ce afluxul este evacuat.

� Când influxul a fost circulat afară din sondă, opriŃi pompa şi închideŃi sonda de la duză. CitiŃi şi înregistraŃi presiunea de închidere a coloanei (SICP) şi presiunea de închidere a prăjinii (SIDPP). Dacă afluxul a fost evacuat în totalitate, SICP şi SIDPP trebuie să fie la fel şi egale cu presiunea iniŃială de închidere a încărcătorului. Manifestarea sondei este controlată, dar nu omorâtă.

� ÎngreunaŃi noroiul de foraj până la densitatea necesară. 2. A doua circulaŃie: Procedurile pe durata celei de a doua circulări sunt după

cum urmează:

PregătiŃi diagrama Omorârii: presiunea încărcătorului la începutul celei de a doua circulaŃii (ICP) va fi considerată ca presiunea de circulaŃie reală la sfârşitul primei circulaŃii. Presiunea finală de circulaŃie când noroiul de omorâre ajunge la sapă (FCP) va fi calculată după cum urmează:

FCP = pierderea de presiune dinamică x greutate noroi de omorâre / greutate noroi iniŃial [bar] Presiunea încărcătorului va fi trasată raportat la volumul pompat sau la timp. Se va adăuga o marjă de siguranŃă de 10 bari la presiunea încărcătorului pentru a pemite un timp de reacŃie operatorului duzei. Pentru a face un grafic se va proceda după cum urmează:

a. MarcaŃi presiunea iniŃială a încărcătorului (ICP) la pornirea celei de a doua circulaŃi.

b. MarcaŃi presiunea încărcătorului cînd noroiul de omorâre ajunge la sapă (FCP).

Page 110: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

13

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

c. UniŃi cele două puncte cu o linie dreaptă. Această linie reprezintă presiunea încărcătorului în timpul pompării noroiului de omorâre de la sapă la suprafaŃă.

Pentru consultare şi uşurinŃă de utilizare, completaŃi în fişele IWCF ale manifestării şi urmaŃi această procedură pas cu pas, vezi capitolul următor. Pentru sonde deviate graficul de omorâre nu este o linie dreaptă. Procedura de omorâre a sondei în timpul celei de a doua circulaŃii: 1. AduceŃi la zero numărătorul de curse. PorniŃi încet pompa deschizând

simultan duza reglabila. 2. MăriŃi viteza pompei până când ajunge la viteza de omorâre aleasă

menŃinând constantă presiunea pe linia duzelor. 3. După ce pompa a ajuns la viteză, citiŃi şi înregistraŃi ICP. ICP actuală va fi

comparată cu valoarea calculată şi se vor face ajustări dacă este necesar. UtilizaŃi întotdeauna mai degrabă ICP actuală decât valoarea calculată.

4. MenŃineŃi presiunea prăjinii conform graficului de presiune aşa cum s-a determinat în graficul de omorâre. Pe durata circulaŃiei menŃineŃi constantă viteza pompei.

5. După ce noroiul de omorâre ajunge la sapă, menŃineŃi constantă presiunea prăjinii la FCP prin reglajul duzei, până cănd noroiul de omorâre ajunge la suprafaŃă

6. Când noroiul de omorâre ajunge la suprafaŃă, opriŃi pompa şi închideŃi clapeta. VerificaŃi presiunea la prăjină şi la coloană. Dacă se înregistrează presiuni la prăjini şi tubing, purjaŃi presiunile şi verificaŃi pentru presiune închisă. Dacă sonda nu este moartă, reluaŃi circulaŃia pentru a asigura o greutate uniformă de noroi de omorâre în toată sonda.

7. Dacă presiunile de prăjină şi de coloană sunt egale cu zero, verificaŃi curgerea prin linia duzelor.

8. CirculaŃi convenŃional sonda şi adăugaŃi un supliment corespunzător la greutatea noroiului. Marginile de marş PETROM: 3.5 – 7 bar când se sapă de la 0-1500m şi 10 bari cînd se sapă mai adânc.

Page 111: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

14

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

ZERO STROKE COUNTER. START PUMP SLOWLY & OPEN ADJUSTABLE CHOKE

RECALCULATE SCR PRESSURE FOR NEXT CIRCULATION IF LARGE DIFFERENCE

WELL KILL PROCEDURE - DRILLERS METHOD

INCREASE PUMP TO PLANNED KILL RATE. MAINTAIN CHOKE PRESSURE CONSTANT

RECORD ICP AT KILL RATE. COMPARE ACTUAL VERSUS PLANNED ICP MAINTAIN CONSTANT PUMP RATE THROUGHOUT

PREPARE KILL GRAPH. ICP = PREVIOUS P WHILE CIRCULATING. CALCULATE FCP

SICP = SIDPP ?

FOLLOW WAIT AND WEIGHT KILL PROCEDURES TO KILL WELL

YES

NO

INFLUX REMOVED

Procedura de omorâre a sondei – Metoda Sondorului Şef AduceŃi la zero contorul de curse ; porniŃi pompa încet şi deschideŃi duza reglabilă CreşteŃi presiunea până la viteza de omorâre şi menŃineŃi constantă presiunea la supapă ÎnregistraŃi ICP la viteza de omorâre, comparaŃi ICP realizat cu estimatul şi menŃineŃi constantă viteza pompei. RecalculaŃi presiunea SCR pentru următoarea circulaŃie dacă există diferenŃă mare SICP=SIDPP ? Nu = retur Da = continuare Eliminare aflux PregătiŃi graficul ICP = P anterioară când se circulă. CalculaŃi FCP UrmaŃi procedura Aşteptare şi greutate de omorâre pentru a omorâ sonda.

Page 112: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

15

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4.11 Procedura de calcul a omorârii sondei - Fişe de omorîre

1. CompletaŃi fişa pre-înregistrată de Control a sondei. 2. CalculaŃi greutatea necesară a noroiului de omorâre. 3. CalculaŃi cantitatea totală de barită necesară pentru atingerea greutăŃii

noroiului de omorâre. 4. SelectaŃi raportul corespunzător de circulaŃie a noroiului, asigurând că

presiunea pe linia duzelor este mai mică decât SICP. 5. CalculaŃi presiunea de circulaŃie iniŃială (ICP). 6. CalculaŃi presiunea de circulaŃie finală(FCP). 7. ObŃineŃi raportul suprafaŃă la curse sapă din fişa de date pre-înregistrate şi

trasaŃi graficul de pompare pentru a menŃine presiunea la prăjină astfel încât noroiul de omorâre să fie pompat la sapă. Presiunea prăjinii va trebui să scadă de la ICP la FCP după numărul de curse necesar pentru pomparea noroiului de omorâre de la suprafaŃă la sapă.

Notă: Se vor marca punctele importante ale graficului precum afluxul la şiul de coloană. În cazul sondelor deviate sau când se utilizează garnitura telescopata de prăjini de foraj, graficul nu va fi o linie dreaptă.

Page 113: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

16

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Page 114: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

17

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Pag 1 / 2 Nume

FIŞA DE OMORÂRE A SONDEI (SONDĂ VERTICALĂ) CU ECHIPAMENTE DE OMORÂRE DE LA SUPRAFAłĂ

Data Date de rezistenŃa formaŃiunii

Date curente sondă

Pres leak-off de suprafaŃă

A KPa Date noroi

Greutate noroi

B KPa/m Greutate KPa/m

Greutate noroi max. Adm C KPa/m Date sabot coloana Dim. In C- gr. Cur. Noroi x TVD sabot

KPa MD M

Linere TVD m Pompa 1 displacement

Pompa 1 displacement

Pompa 1 displacement

Date gaură

m3/bătaie m3/bătaie m3/bătaie Dim In Pompă lentă Pierderea de presiune dinamică MD M Date viteză Pompa 1 Pompa 2 Pompa

3 TVD m

Spm Spm

Date pre-volum

L(m) Capacitate (m3)

Volum (m3)

Curse pompă

Timp- min

Prăjină X = Prăjină cu pereŃi groşi

X = Vol/pump displacement

Curse pompă/vit pompă lentă

Prăjini grele X = Prăjini grele x = Volumul trenului de foraj D m3 curse min Dc x gaură netubată

X = m3

Dc x gaură netubată

X = m3

Dc x HWDP x gaură netubată

X = m3

Volum gaură netubată (sapă la sabot) F m3 curse min DPx tubing X G m3 curse min Vol total inel (la bottoms up) F+G=H m3 curse min Vol total sist. Sondă (circulaŃie completă)

D+H=I m3 curse min

Volum supr. Activă J m3 curse min Total fluid active system I+J m3 curse min

Page 115: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

18

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Page 116: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

19

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Pag 2 / 2 Nume

FIŞA DE OMORÂRE A SONDEI CU ECHIPAMENTE DE OMORÂRE DE LA SUPRAFAłĂ

Data Date manifestare

SIDPP KPa SICP KPa Căştig puŃ

M3

Gr. noroi de omorâre KMW

Gr noroi current + SIDPP + TVD în m = KPa/m

Presiune iniŃială de circulaŃie Presiune ICP

Pierdere pres. dinamică +SIDPP = KPa/m

Presiune finală de circulaŃie Presiune FCP

[Greut. noroi de omorâre / Gr. noroi curent] x Pierdere presiune dinamică

= KPa/m

K= ICP-FCP KPa [ (K) x I00]/E= KPa/100 bătăi

Presiunea staticặ în prăjina de foraj (KPa)

Curse Presiune

Fişa omorâre verticală de la suprafaŃă curse

Page 117: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

20

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Page 118: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

21

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Pag 1 / 2 FIŞA DE OMORÂRE A SONDEI (SONDĂ DEVIATĂ) CU

ECHIPAMENTE DE PREVENIRE LA SUPRAFAłĂ Nume Date de rezistenŃa formaŃiunii Date actuale ale sondei Presiunea de pierderi la suprafaŃă din testul de rezistenŃă a formaŃiunii

A KPa Date fluid de foraj

Densitate fluide de foraj la test B KPa Densitate Kg-m3 Dens. Max. Adm. A fluidului de foraj Date deviaŃie (B)=[Ax 102] / ad. TV sabot = C KPa K.O.P. M.D. m MSAAP iniŃială K.O.P. T.V.D m [(C – dens. Curentă) x ad. TV sabot] / 102 KPa EOB M.D. m Pompa 1 debit Pompa 2

debit

Date şiu Dimens.

m3/cursă m3/cursă M adâncime TV adâncime Date pompă lentă

PL- pierderea presiune dinamică

Date gaură Dimens.

Pompa nr 1 Pompa nr 2 M adâncime Spm Spm

KPa KPa

KPa KPa

TV adâncime

Date de vol pre-înregistrate

Lungime m

Capacitate m3/m

Volum m3

Cursă pompă cursă

Timp Min

DP- supr. la KOP

X = + L curse

DP- KOP la BOP X = + M curse DP- BOP la BHA X = + N1 curse Prăjini cu pereŃi groşi

X = + N2 curse

Prăjini grele X = + N3 curse Vol tronson prăjini

D m3 curse min

DCx gaură netubată

X

DPx/ HWDP x gaură netubată

x

Vol gaură netubată

F m3 bătăi min

DPx coloană X G + curse min Vol total zonă inelară

F+G= H m3 curse min

Vol sist total sondă

D+H=I m3 curse min

Vol supr activă J m3 Total fluide active sist

I+J M3

Page 119: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

22

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Page 120: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

23

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Pag 2 din 3 FIŞĂ DE OMORÂRE A SONDEI (SONDA DEVIAłA) CU ECHIPAMENTE DE PREVENIRE LA SUPRAFAłĂ

Data: Nume: UnităŃi: SI

Date manifestare

SIDPP KPa SICP KPa Câtig puŃ M3 Densitate fluid de omorâre KMD

Dens. Fluid current +(102xSIDPP)/TVD +102 x =

Kg/m3

Pres iniŃială de circ. ICP

Pierderea de pres dinamică +SIDPP = Kg/m3

Pres finală de circ FCP

Dens. fluid omorâre/ dens fluid current x pierdere pres dinamică

KPa

Pierdere pres dinamică la KOP (O)

PL +[(FCP – PL) x KOP MD /TD MD ] +[ ( – ) x / ]=

KPa

SIDPP rămasă la KOP (P)

SIDPP - [ (KMD –OMD) x KOP TVD ]/102 +[ ( – ) x ]/102 =

KPa

Pres de circ. la KOP (KOP CP)

O +P + = KPa

Pierderea de presiune dinamică la EOB (R)

PL +[ (FCP – PL) x EOB MD /TD MD ] +[ ( – ) x / ]=

KPa

SIDPP rămasă la EOB (R)

SIDPP - [ (KMD –OMD) x EOB TVD ]/102 +[ ( – ) x ]/102 =

KPa

Pres de circ. la KOP (EOB CP)

R+S + = KPa

T= ICP – KOP CP = kPa Tx100/L= x100& = kPa/100 bătăi

U= KOP CP –EOB CP = kPa Ux100/M= x100& = kPa/100 bătăi

W= EOB CP – FCP = kPA Wx100/N1+N2+N3 = x100& = kPa/100 bătăi

Page 121: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

24

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

FIŞĂ DE OMORÂRE SONDĂ DEVIATĂ CU ECHIPAMENTE DE PREVENIRE DE LA SUPRAFAłĂ

Dată Nume UnitặŃi: SI

Presiunea statică a prăjinii (KPa) Curse Presiune

Page 122: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

25

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4.12 Metoda volumetrică Majoritatea manifestărilor şi erupŃiilor apar la marş complet. Aceasta se datorează faptului că este dificil să controlezi o sondă care s-a manifestat cu sapa deasupra tălpii. Dacă manifestarea apare în timpul unui marş complet, sonda trebuie închisă imediat şi sapa readusă la talpă cît mai repede posibil. În metoda de epuizare volumetrică a epuizării unei manifestări, gazul este lăsat să se extindă pe măsură ce urcă în sondă în timp ce se menŃine constantă presiunea de talpă şi simultan se stripează prajinile prin ansamblul prevenitorului de erupŃie. Problema introducerii în sondă a prajini şi a volumului este rezolvată prin echilibrarea volumului sondei; purjaŃi acest volum şi scoateŃi-l pur şi simplu din sistem de fiecare dată când se mai face un pas. Prevenitorul inelar este folosit pentru golirea burlanului în sondă sau afară din sondă. Prevenitorul inelar permite folosirea unui prevenitor şi permite trecerea racordului prăjinilor prin elementul de etansare. Procedura descrisă în continuare este o combinaŃie de tehnică de introducere sub presiune şi volumetrică. Procedura de introducere sub presiune 1. După închiderea sondei, determinaŃi volumul de aflux şi înregistraŃi presiunea

la interval de 2 minute. După ce presiunile statice în sonda închisă s-au stabilizat, completaŃi formularul pentru "EvidenŃa presiunii şi volumului în timpul procedurii de introducere sub presiune". În continuare înregistraŃi presiunile la interval de cinci minute după lansarea fiecărui pas.

2. DeterminaŃi volumul de fluid de foraj în gaură deschisă / zona inelară a prăjinii grele echivalent pentru 1 bar presiune hidrostatică.

Volumul (V) de crestere pe unitate de presiune= vol. zonă inelară pe unitate de lungime / gradient de fluid de foraj. 1. DeterminaŃi o presiune de lucru convenabilă Pw Ńinând cont de diviziunile

scalei manometrelor existente. De regulă Pw este 5 sau 10 bari. 2. ÎnmulŃiŃi Pw cu V pentru a obŃine un volum de lucru echivalent cu ∆V în gaură

deschisă / zona inelară a prăjinii grele. Acesta este volumul de fluid necesar pentru controlul volumetric.

3. DeterminaŃi înălŃimea pe care o va ocupa acest volum în rezervorul calibrat şi înregistraŃi în formular.

4. DeterminaŃi presiunea dinamică suplimentară Ps pentru a compensa pierderea de presiune hidrostatică când sapa şi prăjinile întră în aflux.

5. ReglaŃi la minim presiunea de închidere la prevenitorul inelar, dar evitaŃi curgerile. VerificaŃi continuu curgerea în timp ce reduceŃi presiunea de închidere.

6. LăsaŃi să se acumuleze presiune până la P duză în timp ce se stripează primul pas.

Pduză = Pspielar + Ps + Pw Unde Pspinelar = presiunea staticặ în zona inelară înainte de a doua acumulare Ps = toleranŃa pentru pierderea de presiune hidrostatică la intrarea prăjinii grele (DC) în aflux. Pw = increment al presiunii de lucru În timpul acumulării de presiune până la valoarea P duză calculată, începeŃi cu striparea în primul/le pas/şi, în timp ce purjaŃi volumul dislocuit din rezervorul de marş în rezervorul de stripare. Rezervorul de marş trebuie să aibă o valoare de pornire.

Page 123: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

26

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

1. MenŃineŃi P duză constantă în timp ce introduceŃi prặjini mai multe. Creşterea de volum datorită deplasării prăjinii către capătul închis este purjatặ în rezervorul de stripare. Aceasta asigurặ cặ orice creştere a volumului rezervorului de marş este datorată numai expansiunii afluxului de gaz şi reflectă pierderea de presiune hidrostatică în sondă.

2. EvitaŃi vârfuri excesive de presiune prin reglarea vitezei de coborâre a prặjinilor astfel încât să permită operatorului duzei sa menŃină Pduză constantă.

3. MenŃineŃi Pduză constantă la valoarea de mai sus până când volumul de barili de noroi ∆V s-a acumulat în rezervorul de marş. Simultan introduceŃi prặjini în gaură.

4. Când în rezervorul de marş s-a acumulat un volumul de barili de noroi ∆V suplimentar (la presiune de duză constantă), Pduză poate fi lăsată să crească din nou cu valoarea Pw şi devine acum Pduză 1 unde Pduză1=Pduză+ Pw.

5. UmpleŃi fiecare marş de pas şi şlefuiŃi muchiile ascuŃite sau pete de pe corpul prặjinilor şi racorduri de prăjini.

6. Prin repetarea acestui ciclu ori de câte ori este necsar, gazul se va infiltra în sus şi se va dilata în timp ce este menŃinută o presiune de talpă aproape constantă.

7. În timpul exerciŃiului de stripare vor fi înregistrate valorile presiunii şi volumului.

8. La talpă, sonda poate fi omorâtă folosind Metoda "Sondorului Şef" dar întâi trebuie să verificaŃi că întregul tronson de prăjini este plin cu noroi.

Page 124: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

27

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Formulare pentru înregistrarea presiunii şi volumului în timpul operaŃiei de stripare. Procedura de control al manifestării eruptive a sondei- metoda combinată de stripare şi volumetrică (numai în zona inelară)

Page 125: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

28

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4.13 Datele necesare controlului sondei Precizia şi disponibilitatea anumitor date de sondă pre-înregistrate este critică pentru succesul operaŃiunilor de control sondặ. Aceste date includ:

1. Date Presiune SCR/Viteză: Acestea se înregistrează la fiecare schimb, atunci când se schimbă Ansamblul de adâncime (BHA) sau atunci când proprietăŃile noroiului s-au schimbat (greutatea) şi vor fi raportate pe raportul de schimb IADC şi afişate la cabina Sondorului Şef.

2. Date privind Testul de Integritate a FormaŃiunii (FIT): Valoarea Testului de Integritate a FormaŃiunii (FIT) este folosită pentru a stabili presiunea statică maximă în zona inelară pentru sonda închisă (MAASP) pentru procedurile de control al sondelor. Această valoare va fi egală sau mai mare decât rezistenŃa necesară a formaŃiunii. Dacă valoarea Testului de Integritate a FormaŃiunii este mai mică decât valoarea necesară, se vor face ajustări operaŃionale pentru a reduce la minim amploarea oricărei manifestări.

3. Date privind Densitatea echivalentă la circulatie (ECD): Densitatea echivalentă la circulatie (ECD) este importantă cînd limitele între presiunea în pori, greutatea noroiului şi gradientul de fisurare sunt mici. Raportul zilnic de fluid va trebui să arate estimatul ECD.

4. Fişa de Control a manifestării eruptive: O fişă pre-manifestare va fi completată şi reactualizată de către Supervizorul de foraj Petrom la fiecare 24 ore / 150 m săpaŃi.

NO CHANGE

NO CHANGE

GAS REACHES SURFACE

CHOKE WASHES OUT

GAS FEEDING IN

HOLE IN DRILL STRING

PUMP VOLUME DROPS

BIT NOZZLE WASHES OUT

BIT NOZZLE PLUGS

CHOKE PLUGS

LOSS OF CIRCULATION

THEN

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

NO CHANGE

DRILL PIPEPRESSURE

CASINGPRESSURE

DRILL STRINGWEIGHT

PITLEVEL

PUMPS.P.M.

SYMBOLS: INCREASE DECREASE MAJOR MINOR

Page 126: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

29

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Rezumatul indicatorilor cheie ai sondei la circulaŃia unei manifestări

Presiune prăjină

Presiune coloană

Greut tronson prăjini

Nivel puŃ SPM pompă

Pierdere de circulaŃie

▼ ↓ ▲ ▼ ∆

Duze înfundate

▲ ▲ Nici o schimbare

↓ ↓

Duze înfundate la sape

▲ Nici o schimbare

Nici o schimbare

Nici o schimbare

Spălare duză sapă

▼ Nici o schimbare

Nici o schimbare

Nici o schimbare

Căderi volum pompă

↓ ↓ Nici o schimbare

Nici o schimbare

Nici o schimbare

Prăjini în gaură

▼ Nici o schimbare

Nici o schimbare

Nici o schimbare

Intrare gaz Nici o schimbare

∆ ∆ ▲ ∆

Spălare duze ▼ ▼ Nici o schimbare

▲ ∆

Gazul ajunge la suprafaŃă

Nici o schimbare

▲ APOI ▼ ↓ ▼ Nici o schimbare

Simboluri ∆ Creşte Descreşte ■ Major □ Minor

Page 127: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

30

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4.14 CerinŃe pentru un prevenitor de erupŃie de suprafaŃă (BOP) CerinŃele pentru diferite tipuri de prevenitoare sunt enumerate mai jos conform presiunilor de lucru. Alegerea unui prevenitor depinde de presiunea maximă estimată la suprafaŃă care poate apare în timpul săpatului şi punerii în funcŃiune. 1. Prevenitoare 2M:

� Un prevenitor inelar. � Un prevenitor cu două braŃe. � O linie de duze şi o ieşire de linie de omorâre. � Garniturile inelare vor fi cu etanşare de tip metal pe metal.

2. Prevenitoare 3M şi 5M:

� Un prevenitor inelar. � Prevenitoare cu două brate. � O ieşire a liniei de duze: O linie de omorâre sub bacurile de forfecare, cu

2 supape pe ieşire. � Garniturile inelare vor fi cu etanşare de tip metal pe metal.

3. Prevenitoare 10M şi 15M:

� Un prevenitor inelar 5M. � Trei prevenitoare tip 10M sau 15M cu bacuri. � O ieşire a liniei de duze: O linie de omorâre sub bacurile de forfecare, cu

2 supape pe ieşire. � Garniturile inelare vor fi cu etanşare de tip metal pe metal.

Alternative BOP System

DIVERTEROUTLET

DIVERTEROUTLET

Diverter System BOP System

ANNULAR

PIPE RAMS

BLIND RAM

PIPE RAM

ANNULAR

PIPE RAMS

BLIND RAM

PIPE RAM

ANNULAR

PIPE RAMS

BLIND RAM

Aranjamente tronson comun prevenitoare de suprafaŃă System diverter Sistem BOP Sistem BOP alternativ Inel Inel Inel Bacuri pe prajini Bacuri pe prajini Bacuri pe prajini Bacuri inchidere totala Bacuri inchidere totala Bacuri inchidere totala Ieşire diverter Pană Ńeavă Bacuri pe prajini Ieşire diverter

4. Unitatea de închidere

� Unitatea de închidere va fi un acumulator automatizat cu o presiune de lucru nominală de 3000 psi (200 bari).

Page 128: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

31

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

� Unitatea va avea un manifold de comandă care arată în mod vizibil deschis şi închis pentru toate funcŃiile prevenitoarelor.

� Supapele regulatorului de 3000 psi (200 bari) vor fi echipate cu dispozitive de acŃionare manuale şi închidere de siguranŃă în caz de defectare.

� Unitatea trebuie amplasată într-o zonă sigură departe de sondă pentru a permite funcŃionarea unităŃii în cazul unei situaŃii de sondă necontrolată.

� Unitatea va fi echipată cu robineŃi cu 4 căi care în timpul operaŃiunilor vor fi Ńinute în poziŃia închis sau deschis.

� Unitatea va avea două panouri de comandă de la distanŃă şi fiecare va fi marcat clar cu Deschis şi Închis pentru toate funcŃiunile.

5. Unitatea acumulator

� Acumulatorul va fi pre-înărcat la aprox. 1000 psi (70 bari). � Volumul acumulatorului va fi dimensionat pentru a avea o presiune de

lucru minimă de 1200 psi (83 bari) după deschiderea şi închiderea tuturor funcŃiunilor şi închiderea zonei inelare, în funcŃie de presiunea maximă estimată şi raportul de închidere.

� Unitatea de control va trebui echipată cu o pompă electrică şi două pompe de rezervă cu aer pentru încărcarea acumulatorului.

Page 129: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

32

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4.15 Alte echipamente secundare de control al sondei

4.15.1 Manifoldul duzelor şi de la încărcător

Manifoldul duzelor va trebui dimensionat corect şi în bună stare de funcŃionare. Este responsabilitatea Sondorului Şef de a verifica de fiecare dată că manifoldul este în stare bună. Sondorul Şef trebuie să verifice manifoldul la intrarea în schimb. Manifoldul duzelor va trebui să aibe o presiune de lucru egală sau mai mare decât presiunea de lucru a penelor. Conform API se recomandă să fie două manifolduri; unul manual şi celălalt cu telecomandă. Manifoldul duzelor şi cel al încărcătorului trebuie separate prin două valve de izolare şi să aibă posibilitatea de a fi conectate la unitatea de cementare.

4.15.2 Valve de siguranŃă

Pe podul sondei va trebui întotdeauna să existe o manetă de deschidere şi închidere completă manualặ a valvei de siguranŃă. Trebuie să existe suficiente reducŃii care să cupleze această valvă de siguranŃă la toate componentele prăjinilor de foraj. Exemple de valve de siguranŃă cu deschidere completă sunt: TIW, Hydril Kelly Guard, and SMF

Body Corp Seal ring Inel de etanşare Seat “o”ring Scaun oring Grease fitting ungător Ball bilă Floating insert InserŃie mobilă Corrugated spring Arc flexibil Body “o” ring Corp oring Operation stem Tija

Page 130: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

33

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Stem “o”ring Oring tijă Sub reducŃie

Page 131: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

34

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4.15.3 Prevenitor de interior (IBOP)

La lansarea sau extragerea unui tronson de prăjini de foraj în sau din gaura de sondặ trebuie să existe întotdeauna un prevenitor de interior. Acesta poate fi de tip ghidare sau cădere tronson prăjini. Example în acest sens sunt Valve Gray şi reducŃia Hydril drop-in dart. Valva Gray va fi fixată în capătul tronsonului de prăjini şi montată deasupra supapei de siguranŃă. Valva va fi menŃinută în poziŃia deschis. ReducŃia Hydril dart va fi instalată sub tronsonul de prăjini chiar deasupra prevenitorului.

Reease rod Tijă de decuplare Side seal Garnitură lateral Rod lock screw Şurub blocare tijă Valve seal Garnitură valvă Release tool Sculă de decuplare Valve seal disc Garnitură disc valvă Upper sub ReducŃie superioară Valve spring Arc valvă Dart seat Scaun dop Valve Valvă Dart “o”ring Oring dop Valve guide Ghidaj valvă Dart dop cage Colivie Spring arc Lower sub ReducŃie inferioară

4.15.4 Valvă de interior

Folosirea de valve de interior în toate secŃiunile de gaură trebuie să devină o practică de lucru la sondă. Valvele vor fi poziŃionate exact deasupra sapei şi vor servi pentru următoarele: � Împiedică afluxul în tronsonul de prăjini. � Împiedică blocarea sapei de curgerea inversă a detritusului prin zona inelară.

Page 132: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

35

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Există două tipuri de valve de interior: tip cu clapeta şi tip cu închidere prin resort sau dop. Avantajul principal al valvelor cu clapeta este că oferă o deschidere completă aproximativ cât diametrul interior al racordului de de prăjini. Avantajul celor cu închidere prin resort este ca oferă o închidere instanee şi pozitivă a curgerii inverse prin tronsonul de prăjini.

Page 133: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

36

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4.15.5 Canaua de la tijă

Acestea sunt supape de siguranŃă montate pe tronsonul de prăjini. Una este poziŃionată deasupra tijei de antrenare sau imediat sub top drive. Canaua de la tijă de sus echipată cu tijă de antrenare este închisă manual cu o cheie. Supapa de siguranŃă superioară de deasupra top drive este cu acŃionare de la distanŃă. Canaua de la tijă de jos pentru o tijă de antrenare are aceleaşi caracteristici ca o supapă cu deschidere completă. Este acŃionată manual cu o cheie. Supapa de siguranŃă inferioară de deasupra top drive este cu acŃionare manuală.

Body corp Seat „o”ring O-ring scaun Seal ring Inel de etanşare Corrugated

spring Arc flexibil

Seat „o”ring O-ring scaun Seal ring Inel etanşare Grease fitting ungător Operating stem Tijă acŃionare Ball bilă Stem „o”ring Oring tijă Seat scaun Sub ReducŃie

Page 134: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

37

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

4.16 Lista de verificare pentru "controlul sondei" -de completat înainte de începerea forajului

Element Observa Ńii DSV Ini Ńial TP Ini Ńial

Testul la presiune al prevenitorului a fost efectuat cu succes inclusiv bacurile şi corpul.

SOV gurii de sondă şi conectarea la prevenitor verificate şi găsite corespunzătoare.

Acumulatorul a fost testat şi găsit corespunzător inclusiv furtunele (data ultimului test la presiune maxim admisibilă)

Canalele de la tijă şi valvele Gray de mai jos au fost testate cu succes.

Canalele de la tijă şi valvele Gray de pe podeaua instalaŃiei, inclusiv toate reducŃiile pentru alte conexiuni.

Top drive de mai jos au fost testate cu succes. Manifoldul încărcătorului şi liniile de omorâre au fost testate şi găsite corespunzătoare.

Manifoldul duzelor şi liniile duzelor au fost testate şi găsite corespunzătoare.

Manifoldul de cementare şi liniile au fost testate şi găsite corespunzătoare.

A fost verificată funcŃionarea panoului automat de duze. Configurarea ansamblului de prevenitoare incluzând dimensiunile tuturor coloanelor care sunt planificate pentru introducere în sondă.

DistanŃarea bacurilor pentru a permite extragerea prăjinilor şi retezarea deasupra racordului de prăjini.

Echipamentele de detectare a manifestării şi alarmele precum debitmetre, indicatoare de nivel şi manometrele aferente, alarme, înregistratoare şi comenzi funcŃionează corect.

Seturile BA sunt încărcate şi gata de utilizare în locaŃiile desemnate.

Toate echipamentele de control al manifestării sondei sunt de la producătorul echipamentelor originale

Toate echipamentele de control al manifestării sondei vor fi autorizate şi verificate conform intervalelor reglementate.

Sunt disponibile produse chimice şi materiale de îngreuiere suficiente la locaŃie (platforme marine) pentru a creşte gradientul de fluid de sistemul activ la gradientul de omorâre estimat maxim.

Semnat şi convenit:

Supervizor foraj PETROM Maistru foraj locatie

Page 135: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

38

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 4 Controlul sondei | EdiŃie: August 2010

Element Observa Ńii DSV Ini Ńial TP Ini Ńial ExerciŃii de stripare efectuate / date planificate (incluzând toate echipele)

ExerciŃii de marş efectuate / date planificate (incluzând toate echipele)

ExerciŃii de foraj efectuate / date planificate (incluzând toate echipele)

Cel mai recent exemplar valabil confirmat al Programului de foraj şi utilizat de tot personalul de la locaŃie.

Bazele gradientului de fluid necesar din program va fi revizuit şi convenit.

Gradientul de fluid în conformitate cu specificaŃiile din program incluzând echilibrarea la cele mai mari presiuni planificate şi s-a efectuat evaluarea riscurilor şi există planuri pentru acŃiune în caz de manifestare a celor mai mari presiuni în formaŃiune anticipate

Metodele şi scenariile de omorâre au fost discutate şi agreate (incluzând Sondorii Şefi şi Ajutorii de Sondor Şef)

ProtecŃia MAASP de pe duza automată a fost dezactivată. Setarea manifoldului de închidere şi a manifoldului duzelor (închidere hard) a fost hotărâtă şi afişată.

Au fost discutate şi documentate cu toate părŃile scenariile Ce facem dacă - cu privire la controlul manifestării sondei

Au fost convenite structura de comandă şi rolurile şi responsabilităŃilor, în conformitate cu cazurile şi cerinŃele Companiei şi ale Contractorului.

Au fost identificate discrepanŃe în structura de comandă şi roluri şi responsabilităŃi ? Acestea sunt documentate şi convenite împreună cu Managerul de InstalaŃie şi Supervizorul de Foraj PETROM ?

Tot personalul critic se va conforma cerinŃelor minime de formare şi competenŃă pentru controlul sondei

Cazurile HSE sunt revăzute pentru ActivităŃile şi FuncŃiile HSE Critice

Echipamentele de comunicaŃii au fost verificate şi sunt în stare bună de lucru.

Proceduri de răspuns în caz de urgenŃă disponibile şi înŃelese de toŃi.

Proceduri de răspuns în caz de urgenŃă disponibile şi înŃelese de toŃi.

Sunt studiate şi înŃelese orice condiŃii sau proceduri specifice (HPHT, UBD, Bullheading,) Au acestea impact asupra răspunsului de control al manifestării sondei ?

Semnat şi convenit:

Supervizor foraj PETROM Maistru foraj locatie

Page 136: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual de OperaŃiuni de Foraj

5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA)

Intocmit de WEP

Autor: S. Kaldenbach

EdiŃie: August 2010

Verificat: KE, AN

Page 137: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

2

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

Cuprins 5.1 Recomandări înainte de lucru .......................................................................................... 3

5.1.1 Pregătiri ................................................................................................................ 3 5.1.2 Alcătuirea BHA-ului ................................................................................................. 4

5.2 Lista de verificare DP-HWDP-DC ...................................................................................... 4

5.3 ConsideraŃiuni privind forajul........................................................................................... 5

5.3.1 ConsideraŃiuni privind utilizarea sistemelor de orientare............................................... 5 5.3.2 Sistemul de referinŃă pentru adâncime ...................................................................... 6 5.3.3 Ansamblul de adâncime la forajul rotativ ................................................................... 6 5.3.4 Folosirea stabilizatorilor ........................................................................................... 6 5.3.5 Lucrul cu motoare de fund orientabile versus curăŃare gaură........................................ 8 5.3.6 Practici de operare a motoarelor de fund orientabile.................................................... 9 5.3.7 BHA rotativ orientabil fară motor de fund..................................................................10 5.3.8 BHA rotativ orietabil + motor de fund.......................................................................11

5.4 Utilizarea prăjinilor de foraj cu pereŃi groşi şi a prăjinilor grele...........................................11

5.5 Plasarea gealei şi acceleratorului .........................................................................................14

5.6 Controlul traiectului sondei – ingineria forajului ................................................................16

5.6.1 Găuri verticale.......................................................................................................16 5.6.2 IniŃierea dirijării şi creşterea înclinării sondei.............................................................19 5.6.3 Interval rectiliniu înclinat (tangent) ..........................................................................20 5.6.4 CerinŃele sondei cu deplasare mare (ERD) ................................................................20

Anexa 1 – prevenirea accidentelor garniturii de foraj ...................................................................22

Page 138: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

3

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) Strategii de foraj direcŃional TendinŃa recentă în industrie a fost adoptarea unei filozofii de „sabot la sabot”. Aceasta a devenit posibilă datorită fiabilităŃii ridicate a echipamentului de la talpa sondei, avansului în tehnologia preciziei şi controlului dimensional (PDC) şi abordării „forajului la limită”. Aspectul negativ al acestei filozofii este că cel mai bun ansamblu de adâncime (BHA) pentru intervalul de înclinare / de deviere nu este neapărat cel mai bun ansamblu de adâncime (BHA) pentru intervalul rectiliniu înclinat. Optimizarea planificării sondei şi stabilirea unei strategii de foraj clare nu va duce numai la un foraj mai rapid de la sabot la adâncimea totală (TD), dar va şi minimiza riscurile de prindere a sapei. Planul de foraj Planul de foraj direcŃional reprezintă un ghid pentru supervizorul de foraj (DSV) & sondorul de foraj direcŃional. Nu este menit să fie respectat cu stricteŃe. Când sondorul de foraj direcŃional şi / sau supervizorul de foraj (DSV) decid să foreze „în linie” cu un motor de fund: � Vor mări operatiunile numai cu motorul de fund ( fara rotatia garniturii) � Vor creşte sinuozitatea sondei. � Vor mări momentul de torsiune si rezistenta la inaintare. � Vor reduce eficienŃa curăŃării găurii. SimŃul practic şi cunoştinŃele locale trebuie să fie corelate pentru a fora sonda cât mai eficient posibil.

5.1 Recomandări înainte de lucru 5.1.1 Pregătiri

� AsiguraŃi-vă că obiectivele forajului şi condiŃiile de foraj prevăzute pentru următorul marş de avansare a sapei de foraj sunt analizate şi înŃelese înainte de strângerea ansamblului de adâncime (BHA).

� VerificaŃi ca sistemul de referinŃă pentru adâncime şi corecŃia caroiajului să fie corecte.

� VerificaŃi ca procedurile de investigare să fie cunoscute şi să fie ales caroiajul corect.

� VerificaŃi Apăsarea Pe Sapă disponibilă pentru operaŃiunile de foraj, asigurându-vă că garnitura de foraj nu este supusă compresiunii.

� Compania care execută forajul direcŃional se va asigura că există suficiente prăjini grele nemagnetice în garnitura de foraj pentru investigarea secŃiunii ce urmează să fie forată.

� VerificaŃi că toate prăjinile de foraj, prăjinile grele, reducŃiile, gealele, etc, au fost inspectate recent şi sunt în bună stare de funcŃionare.

� AsiguraŃi-vă că amortizoarele pompei de noroi au presiunea corectă. � VerificaŃi tipurile de reducŃii şi racorduri ale diferitelor scule pentru talpa

sondei. � VerificaŃi ca intervalele de debit ale diferitelor scule pentru talpa sondei să fie

compatibile cu debitul estimat al sondei. � AsiguraŃi-vă că toate componentele ansamblului de adâncime sunt calibrate

pentru diametrul exterior (OD) & diametrul interior (ID) şi că înainte de introducerea în gaură este pregătită o schemă incluzând lungimile.

� AsiguraŃi-vă că senzorul de moment este acŃionat şi manometrul de moment este calibrat (utilizaŃi sistem de prindere -”sondorul de hotel”- şi senzor de sarcină a cleştelui).

Page 139: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

4

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

5.1.2 Alcătuirea BHA-ului

� TreceŃi în revistă practicile de manevrare împreună cu echipa instalaŃiei, pentru a discuta despre pătraŃii mesei rotative, pene, cleşti, reglarea penei, organizare, ordinea de ridicare şi înşurubare a echipamentului etc.

� AsiguraŃi-vă că aveŃi sper disponibil. � AsiguraŃi-vă că elementele de prindere din pene nu sunt uzate. � AsiguraŃi-vă că mufele, reducŃiile de protecŃie şi racordurile speciale sunt

strânse cu momentul de strângere corect. � AsiguraŃi-vă că îmbinările ansamblului de adâncime sunt curăŃate

corespunzător înainte de aplicarea vasilinei şi înainte de strângere. � AsiguraŃi-vă că tipul corect de vasilină este disponibil în cantitate adecvată. � Când aşezaŃi prăjinile grele şi prăjinile de foraj se vor folosi protecŃii pentru

filete. � CalibraŃi diametrul exterior al tuturor stabilizatorilor înainte de a-i introduce în

talpa sondei, verificaŃi dacă există spaŃiu pentru instrumentaŃie. � VerificaŃi dacă valva interioară este plasată corespunzător şi dacă se

deschide. � CalibraŃi sapa şi verificaŃi dimensiunile duzei; asiguraŃi-vă că duzele sunt

instalate corespunzător în sapă. � Dacă este utilizat un motor de fund orientabil, asiguraŃi-vă că înclinaŃia este

corect trasată faŃă de punctul de orientare a senzorului măsurării în timpul forajului (MWD). � Dacă este utilizată o reducŃie universală de orientare în gaura de sondă

(UBHO), asiguraŃi-vă că mufa este poziŃionat în direcŃia potrivită şi mufa este strânsă la momentul corespunzător.

� Dacă este utilizată o sculă MWD (senzor de măsurare în timpul forajului) cu colier fix, verificaŃi ca devierea să fie calculată şi înregistrată de la începutul operaŃiunii (depinde ce companie de foraj direcŃional este utilizată). De exemplu Procedura Schlumberger D & m;

� EfectuaŃi testul de suprafaŃă înainte de introducerea ansamblului de adâncime

în talpa sondei. De asemenea, consemnaŃi presiunile încărcătorului la diferite debite ale sondei.

5.2 Lista de verificare DP-HWDP-DC Mai jos este dată o listă cu scopul de a efectua verificări la DP-HWDP-DC (DP -prăjinile de foraj) - HWDP -prăjini de foraj cu pereŃi groşi) - DC (prăjini grele) înainte de extragerea lor. � Verificări ale DP (prăjinilor de foraj) & HWDP (prăjinilor de foraj cu pereŃi

groşi): a. MăsuraŃi cu şublerul diametrul exterior, diametrul interior & lungimile

câtorva racorduri speciale pentru a le folosi la calculaŃiile viitoare ale capacităŃii. (UtilizaŃi calibru trece - nu trece pentru prăjina de foraj).

b. VerificaŃi diametrul interior să nu existe obstrucŃionări. CalibraŃi toate racordurile cel puŃin atunci când le ridicaŃi dincolo de turlă.

c. MonitorizaŃi starea diametrului interior acoperit cu plastic.

DD

MWD

Orientare în gaură

ARC - MWD la DD ---------------------------x360° = Deviere faŃă instrument CircumferinŃă

Procedura Schlumberger D&M

Page 140: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

5

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

d. MonitorizaŃi starea corpului Ńevii. e. MonitorizaŃi starea racordurilor speciale. f. VerificaŃi vizual starea încărcării prin sudare cu metal dur. g. VerificaŃi ca prăjinile de foraj cu pereŃi groşi să aibă canelură pentru

detensionare conform API la capătul mufei şi canelură pentru detensionare conform API la capătul cepului.

h. UtilizaŃi numai prăjini de foraj adecvate pentru burlanul de foraj, să nu existe încărcare abrazivă prin sudare cu metal dur.

� VerificaŃi prăjina grea, după cum urmează: a. MăsuraŃi diametrul exterior & diametrul interior actual, masuraŃi-le cu

şublerul pe toate, verificaŃi dacă există spaŃiu pentru instrumentaŃie. b. Are capătul mufei canelură de detensionare conform API? c. Au reducŃiile drepte o dimensiune totală minimă de 36”? d. Au reducŃiile conice o dimensiune totală minimă de 48” cu un spaŃiu pentru

instrumentaŃie de minim 32”? e. Este reducŃia sapei (când este cazul) canelată pentru o valva no retur?

� API RP 7G prezintă momentele de strângere recomandate pentru racordurile

speciale de calitate superioară (Premium Class) utilizate în mod obişnuit. Pentru diametrele exterioare ale celor prezentate, estimaŃi momentul de strângere (momentul proporŃional cu diametrul) sau utilizaŃi 60% din rezistenŃa la torsiune.

Racorduri noi � StrângeŃi racordurile speciale noi foarte uşor şi aplicaŃi momentul minim

specificat. După aceea slăbiŃi, curăŃaŃi bine şi inspectaŃi dacă există deteriorări minore. GresaŃi din nou şi strângeŃi la momentul de lucru.

� Prăjina recuperată într-o operaŃiune de instrumentaŃie trebuie să fie înlocuită, sau cel puŃin, inspectată înainte de introducerea acesteia din nou în gaură.

5.3 ConsideraŃiuni privind forajul 5.3.1 ConsideraŃiuni privind utilizarea sistemelor de orientare

� AlegeŃi sapa optimizată. (vezi capitolul 3 pentru mai multe detalii). Pentru orientabilitate se va Ńine cont de următoarele: � Tipul sapei (Sapă cu role vs sapa cu pastile policristaline) � Calibrarea manometrului (un calibru mai fin îmbunătăŃeşte

orientabilitatea) � Manometrul activ � Dimensiunea pastilei şi numărul lamelor (mai multe lame şi tăişuri mai

mici îmbunătăŃesc orientabilitatea) � Stabilizatorii cu lame spiralate versus cu lame drepte � ToŃi stabilizatorii trebuie să aibă lamă scurtă, să fie profilaŃi pentru a reduce

contactul cu peretele. Alegerea între lamele spiralate şi cele drepte depinde de formaŃiunea întâlnită.

� Debitul mare de sondă în găuri de 17 ½” şi 12 ¼”. � CerinŃele de curăŃare a găurii pentru sondele de deviaŃie atunci când sunt

forate la viteze de penetraŃie mari sunt astfel încât dispozitivul de tip MWD (senzor de măsurare în timpul forajului) să fie capabil să facă faŃă debitului estimat al sondei.

� Motoarele de mare viteză versus de mică viteză. În general există o îmbunătăŃire nesemnificativă în ceea ce priveşte ROP (rata de penetraŃie) cu motoarele de mare viteză. Motoarele mai mici, cu moment mare, cu viteză mică sporesc orientabilitatea şi oferă o durată mai lungă de funcŃionare.

Page 141: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

6

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

5.3.2 Sistemul de referinŃă pentru adâncime

Toate adâncimile (adâncimea găurii sau adâncimea maximă de funcŃionare) se vor raporta la patratii tijei de antrenare (RKB) al instalaŃiei de foraj care a forat iniŃial sonda (podul sondei original, ODF). În schimb, adâncimile sub patratii tijei de antrenare (RKB) se vor raporta la un nivel de date universale, ca de exemplu Nivelul Mării. Adâncimile sondelor de deviaŃie vor fi de asemenea consemnate sub nivelul actual al patratii tijei de antrenare, dar vor face referire şi la elevarea podului sondei original. Pentru tehnica extracŃiei petrolului din zăcământ adâncimile vor fi raportate la o dată universală.

5.3.3 Ansamblul de adâncime la forajul rotativ

Ansamblul de adâncime controlează traiectul găurii de sondă. ConfiguraŃia ansamblului de adâncime poate varia de la foarte simplu (sapă, prăjini grele, prăjină de foraj) la un sistem complex (sapă, reducŃie de preluare a şocului, sistem de orientare rotativ (RSS), corector cu role, stabilizatori, prăjini grele non-magnetice, prăjini grele din oŃel, reducŃii, reducŃii de prelungire, geale, prăjini de foraj cu pereŃi groşi şi prăjini de foraj). Întregul ansamblu de adâncime determină apariŃia unei forŃe laterale la sapă care afectează înclinaŃia găurii:

� forŃă laterală pozitivă – Efect de sprijin: o creştere a înclinării � forŃă laterală netă zero – Ansamblu de adâncime blocat: nici o modificare a

înclinării � forŃă laterală negativă – Efect de pendul: o scădere a înclinării

Ansamblul de adâncime pentru forajul rotativ şi parametrii de foraj determină un comportament direcŃional suplimentar (tendinŃa sapei de a se deplasa lateral).

5.3.4 Folosirea stabilizatorilor

Este important să înŃelegeŃi efectul pe care îl au stabilizatorii asupra comportamentului direcŃional. Dacă stabilizatorul de lângă sapă este subdimensionat acest lucru duce la o scădere a forŃei laterale a sapei. În acest mod, pentru un ansamblu de adâncime cu creştere a înclinării se reduce rata de înclinare. Pentru un ansamblu de adâncime blocat, rezultatul este o scădere a înclinării. Cu cât stabilizatorul este mai subdimensionat, cu atât efectul este mai puternic. Pentru un ansamblu de adâncime cu deviere, utilizarea unui stabilizator de lângă sapă subdimensionat este recomandată la sondele în formă de „S" la începutul devierii.

Page 142: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

7

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

Dacă al doilea stabilizator este subdimensionat devine mai uşor să obŃineŃi un punct de tangenŃă sub el: devine mai uşor să realizaŃi un unghi. Cu cât acest al doilea stabilizator este mai subdimensionat, cu atât mai mare este efectul. Pentru menŃinerea (blocarea) asamblului de adâncime, de obicei în ansamblul de adâncime este inclus în mod deliberat un al doilea stabilizator subdimensionat. Scopul este să se ajungă la o forŃă laterală netă zero la sapă. Figura de mai sus prezintă ideea generală a efectului tendinŃei în foraj cu privire la diferitele dimensiuni ale stabilizatorului (nominal faŃă de subdimensionat) şi diferitele poziŃii de amplasare a stabilizatorului.

AtenŃie: Acestea au o mare probabilitate de prindere!

Page 143: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

8

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

Ansamblul de adâncime cu stabilizatori poate fi proiectat sa crească, sa menŃină sau să scadă inclinaŃia. Elemente critice:

� Dimensiunea & poziŃia stabilizatorului � Diametrul exterior / greutatea / momentul de inerŃie al prăjinii grele � ÎnclinaŃia găurii � Apăsarea pe sapă (WOB), rotaŃiile pe minut (RPM), debitele sondei � Dimensiunea găurii � Tipul sapei � Chestiuni previzibile (efecte de formaŃiune, tendinŃa sapei de a se

deplasa lateral, erodarea găurii)

5.3.5 Lucrul cu motoare de fund orientabile versus curăŃare gaură

Majoritatea sondelor direcŃionale din lume încă sunt mai degrabă forate cu ansamble de orientare convenŃionale decât cu Sisteme de Orientare Rotative. Nici o rotaŃie a garniturii de foraj în timpul orientarii. RotaŃia prăjinii are un impact foarte mare asupra eficienŃei curăŃării găurii. Din păcate ansamblele de orientare convenŃionale nu pot fi rotite în timpul orientării şi rezultatul este o acumulare a detritusului în spaŃiul inelar în această perioadă. Acest dezavantaj a constituit unul din elementele principale care a impulsionat dezvoltarea sistemelor de orientare rotative, adică cele capabile să se rotească în timpul orientarii - acumularile de detritus între stabilizatori nu mai este favorizata. Stabilirea încovoierii şi efectul asupra rotaŃiilor pe minut ale garniturii de foraj. Pentru a evita distrugerea lăcaşului rulmentului datorită oboselii, la creşterea încovoierii se impun restricŃionări ale rotaŃiilor pe minut (RPM). Este posibil ca rotaŃiile pe minut limitate să nu fie suficient de mari pentru a curăŃa gaura. ConfiguraŃia sistemelor de orientare convenŃionale este determinată de cerinŃele de curbură ale traiectului. Acest lucru înseamnă: Curbură mai mare = o setare a unei curburi mai mari = o restricŃionare mai mare a rotaŃiilor pe minut (RPM). În anumite cazuri rotaŃiile pe minut maxime admise la suprafaŃă sunt cu mult sub cele ce sunt necesare pentru amestecarea detritusului. Pentru a compensa lipsa de rotaŃie efectuaŃi următoarele:

1. MăriŃi debitul sondei. (În majoritatea cazurilor nu vom putea mări debitul sondei la o rată suficientă care ar compensa lipsa de rotaŃie).

2. AsiguraŃi-vă că într-un interval rectiliniu înclinat se ajunge la o rotaŃie cu viteză suficientă, după intervalul de înclinare. Acest lucru se aplică numai dacă există un interval rectiliniu înclinat după intervalul de înclinare.

3. ModificaŃi traiectul. Asta înseamnă reducerea ratelor de înclinare pentru a se utiliza o setare de curbură mai mică.

4. Se vor aplica procedurile şi măsurile specializate de curăŃare a găurii. Acest lucru poate duce la reducerea ROP (viteza de avansare) dacă rezistenŃa la înaintare creşte datorită acumulării de detritus sau pentru a efectua marşuri de curăŃare în secŃiunea în lucru şi folosind ansambluri specifice pentru diferitele părŃi ale intervalului adică un ansamblu pentru înclinare şi un ansamblu diferit pentru intervalul rectiliniu înclinat.

De asemenea, detitrusul se poate acumula datorită unui spaŃiu inelar strâmt între gaura de sondă şi corpul motorului sau stabilizatorul integral.

Page 144: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

9

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

5.3.6 Practici de operare a motoarelor de fund orientabile

Pentru a asigura operaŃiuni eficiente cu motor submersat orientabil se vor folosi următoarele practici: Verificări înainte de operare � VerificaŃi dacă domeniul de

viteze al motorului este adecvat pentru tipul de sapă utilizat.

� VerificaŃi compatibilitatea temperaturii nominale a motorului cu temperatura de circulaŃie, în special ajustarea internă şi performanŃa rezultată.

� VerificaŃi compatibilitatea debitului in urma masuratorii MWD în timpul forajului cu debitul de foraj estimat.

� CalibraŃi stabilizatorul de jos la motor şi asiguraŃi-vă că este conform cu cerinŃele planificate de a fi subdimensionat.

� VerificaŃi setarea curburii pentru a vă asigura că este aşa cum a fost planificată.

� InstalaŃi motorul, dispozitivul de tip MWD (senzor de măsurare în timpul forajului) şi sapa. TestaŃi motorul şi senzorul de tip MWD la două sau 3 viteze de curgere diferite şi înregistraŃi presiunile şi vitezele circulaŃiei.

� InstalaŃi senzorul de tip MWD aliniind marcajul de pe motor cu cel de pe MWD � ReduceŃi numărul stabilizatorilor la ansamblul de adâncime pentru a evita

acumularea detritusului şi înŃepenirea în timpul extragerii garniturii de foraj. Introducerea în gaură � VerificaŃi ca garnitura de foraj să fie umpluta la fiecare 10 până la 15 paşi de

prăjini, sau dacă este utilizata o valva antiretur de fund, umpleŃi prăjina de foraj la fiecare 10 până la 15 paşi de prăjină.

� La introducerea în gaură liberă se va proceda cu deosebită atenŃie. În caz de contact cu straturi de formaŃiuni dure se pot deteriora rulmenŃii motorului sau sapa.

� În cazul în care apare o modificare minoră a direcŃiei, faceŃi o verificare a dispozitivului de tip MWD (senzor de măsurare în timpul forajului).

� Înainte de începerea forajului, spălaŃi cu jet ultimul pas de prăjină, atingeŃi uşor gaura de fund, stabiliŃi orientarea necesara.

Extragerea din gaură Cercetarea şi experienŃa practică la faŃa locului au arătat că este foarte dificil de curăŃat 100% o gaură deviată. De aceea trebuie să presupunem că atunci când introducem garnitura de foraj în gaură, la partea inferioară a găurii există un strat de detritus. ÎnălŃimea acestui pat de detritus va depinde de cât de eficientă a fost curăŃarea găurii. Pentru a extrage cu succes din gaură, detritusul trebuie să treacă pe lângă ansamblul de adâncime fără a mări înălŃimea patului de detritus, de exemplu ca într-o situaŃie de echilibru. Totuşi dacă înălŃimea patului creşte, detritusul se va depune în jurul ansamblului de adâncime şi creşte riscul apariŃiei incidentelor de dărâmare şi prăjină înŃepenită. Cei trei factori principali care influenŃează acest lucru sunt:

Page 145: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

10

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

� ÎnălŃimea patului de detritus rezidual, sau, cât de curată este gaura înainte de extragerea garniturii de foraj.

� DistanŃa dintre echipamentul de foraj pentru talpa sondei şi gaura de sondă şi numărul & tipul stabilizatorilor.

� Viteza de extragere. AsistenŃă motor la suprafaŃă 5 InspectaŃi corpul pentru semne de uzură şi

defecte. CalibraŃi toŃi stabilizatorii şi consemnaŃi calibrarea şi locurile unde există uzură.

6 VerificaŃi jocul în secŃiunea lagărelor prin manipularea cutiei sapei de pe motor pentru a evalua uzura lagărului în funcŃie de joc şi pentru a determina dacă motorul trebuie repornit.

7 TestaŃi motorul la aceleaşi debite ale sondei ca şi cele de la testul de suprafaŃă şi comparaŃi presiunile de circulaŃie rezultate. Este normal să observaŃi nişte scăderi ale presiunii deoarece jocul dintre motor şi stator a devenit mai mare datorită uzurii statorului.

5.3.7 BHA rotativ orientabil fară motor de fund

Cel mai important avantaj pe care un sistem rotativ orientabil îl prezintă faŃă de sistemul cu motor convenŃional este rotaŃia continuă a garniturii de foraj la viteze peste 120 rpm (rotaŃii pe minut). Este important să subliniem că numai sistemul rotativ orientabil nu va rezolva problemele dumneavoastră de curăŃare a găurii decât dacă ceilalŃi parametrii cheie sunt optimizaŃi.

Principiul de orientare „apăsaŃi pe sapă” Principalele avantaje ale utilizării sistemelor rotative orientabile sunt: 1. RotaŃia continuă maximizând eficienŃa curăŃării găurii şi a vitezei de avansare

(ROP). 2. Controlul înclinaŃiei totale şi a azimutului pentru o gamă largă de „curburi ale

traiectului sondei”. 3. Nu există limitarea datorată poziŃionării greutăŃii şi probleme legate de

deformare, ca în cazul motoarelor. 4. Minimizarea sinuozităŃii în gaura de sondă - o gaură de sondă netedă permite

o reducere suplimentară a momentului şi a rezistenŃei la înaintare. ConsideraŃiuni când operaŃi sistemul de orientare rotativ (RSS) 1. Căderea de presiune necesară la sapă şi la dispozitiv este semnificativ mai

mare decât pentru un motor de fund. 2. Intensitatea de curbură planificată: curbura maximă a traiectului sondei este

7-8 grade / 30m, dar poate fi mai mică în formaŃiunile mai puŃin dure. 3. Permite dispozitivul corectarea găurii de sondă? Se roteşte întregul sistem?

Unele tipuri au părŃi care nu se rotesc ce pot cauza probleme când extrageŃi din gaura de sondă (POOH) şi lărgiŃi gaura de sondă.

4. Se va produce o creştere a vitezei de avansare (ROP)? Dacă viteza de avansare creşte, este debitul sondei suficient pentru a curăŃa gaura?

Page 146: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

11

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

5.3.8 BHA rotativ orietabil + motor de fund

Avantajele suplimentare ale sistemului de orientare rotativ (RSS) care include un motor constau in performanŃa acestuia. Motorul măreşte momentul şi viteza de rotaŃie utilizabile la sapă. Datorită momentului mai mare disponibil, se asigură mai multe apăsări pe sapă acestea toate ducând la viteze de avansare mai mari. AplicaŃii tipice: � Foraj direcŃional cu performanŃă ridicată. � Viteză de avansare în aplicaŃii de foraj în roci dure. � InstalaŃii de foraj cu moment mic.

5.4 Utilizarea prăjinilor de foraj cu pereŃi groşi şi a prăjinilor grele

Numărul prăjinilor de foraj cu pereŃi groşi (HWDP) care sunt introduse în mod normal în garnitura de foraj variaza între 15 şi 24 bucati. În mod normal există două abordări cu privire la utilizarea prăjinilor de foraj cu pereŃi groşi comparativ cu utilizarea prăjinilor grele;

1. utilizarea ansamblului de adâncime „convenŃional” cu prăjini grele - prăjini de foraj cu pereŃi groşi.

2. ansamblu de adâncime fără nici o prăjină grea şi lucru numai cu prăjini de foraj cu pereŃi groşi.

Trebuie evitată folosirea prăjinilor foarte grele de 9 1/2” deoarece manevrarea şi strângerea prăjinii este mult prea riscantă. Pentru început trebuie făcută o deosebire între sondele verticale şi sondele deviate. Pentru sondele verticale abordarea rămâne neschimbată în ceea ce priveşte utilizarea prăjinilor grele, pentru a menŃine garnitura de foraj în tensiune, iar greutatea disponibilă fiind furnizată de prăjinile grele şi punctul neutru la prăjinile grele. Pentru sondele deviate există două abordări 1) utilizarea „ansamblului de adâncime convenŃional” având 150 - 200 m prăjini grele în asamblul de adâncime şi 2) omiterea tuturor prăjinilor grele. Principalele avantaje ale omiterii prăjinilor grele în sondele deviate sunt: � Ansamblele de prăjini de foraj cu pereŃi groşi sunt mai uşoare. Acest lucru

reduce rezistenŃa la înaintare, produce mai puŃine vibraŃii torsionale şi îmbunătăŃeşte controlul motorului de fund în timpul forajului orientat.

� Utilizarea prăjinilor de foraj cu pereŃi groşi duce la o cădere de presiune internă mai mică. Aşadar, rămâne mai multă presiune disponibilă pentru curăŃarea găurii şi pentru acŃionarea sapei.

� Îmbinările prăjinilor de foraj cu pereŃi groşi sunt mult mai puŃin predispuse la ruperi cauzate de oboseală decât îmbinările prăjinilor grele.

� Manevrarea de către instalaŃia de foraj a prăjinilor de foraj cu pereŃi groşi se face mai uşor şi mai în siguranŃă decât în cazul prăjinilor grele.

� Prăjinile grele cu pereŃi groşi au o suprafaŃă mai mică de contact decât prăjinile grele şi în consecinŃă un risc mai mic de a se înŃepeni (în mod diferenŃial.

Page 147: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

12

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

� Prăjinile grele cu pereŃi groşi vor necesita o densitate echivalentă la circulatie (ECD) mai mică datorită spaŃiului inelar mai mare.

Omiterea prăjinilor grele şi furnizarea întregii greutăŃi de către prăjinile de foraj cu pereŃi groşi nu au niciun efect major asupra tendinŃelor de direcŃionare când prăjinile grele sunt înlocuite de prăjinile de foraj cu pereŃi groşi. Mai mult, ansamblele „HWDP” (prăjini de foraj cu pereŃi groşi) prezintă mai puŃine şocuri şi vibraŃii torsionale. Calcularea apăsării pe sapă disponibile. Apăsarea disponibilă: W = w x L x BF x cos (θ) Unde: θ este înclinaŃia găurii în grade w este greutatea pe unitatea de lungime L este lungimea prăjinilor grele sub Tangent (Intervalul rectiliniu înclinat) BF este coeficientul de contrapresiune BF = 1-(greutatea noroiului (kg/l) /7,85) Punctul neutru Prăjina de foraj nu trebuie să fie introdusă în compresiune într-o sondă ne-orizontală. Pentru a vă asigura că prăjina de foraj este întotdeauna în tensiune, punctul neutru trebuie să fie ori în prăjinile de foraj cu pereŃi groşi ori în prăjinile grele. Evident, cu cât apăsarea pe sapă (WOB) este mai mică, cu atât punctul neutru este mai aproape de sapă. De aceea, ansamblul de adâncime trebuie să fie proiectat pentru a face faŃă celui mai defavorabil caz (adică atunci când este aplicată apăsarea maximă pe sapă). În calculul greutăŃii necesare a ansamblului de adâncime (BHA) se va folosi un Coeficient de SiguranŃă (SF) de 10%. Pentru garniturilr de foraj telescopate, calculul apăsării pe sapă se face după cum urmează: Apăsarea pe sapă disponibilă= (Greutatea ansamblului de adâncime sub contrapresiune) x (cos Înclinare) WOB disponibilă x SF Greutatea BHA în aer = BF x cos (θ) SF = Coeficient de SiguranŃă (în mod normal 10%) ReducŃii de circulaŃie O reducŃie de circulaŃie va fi introdusă în garnitura de foraj în următoarele circumstanŃe: 1. Când în garnitura de foraj sunt scule sau căi cu debit restricŃionat (de

exemplu dispozitiv de tip MWD (senzor de măsurare în timpul forajului), tuburi carotiere, motoare de fund, turbine, scule de instrumentaŃie).

2. Când se forează în zone în care se estimează pierdere de circulaŃie încât materialul de blocare a pierderilor de circulatie a fluidului de foraj (LCM) să poate fi pompat fără antrenarea sapei. În acest caz este de preferat să introduceŃi jeturi mari sau deschise. Totuşi, acest lucru poate să nu fie indicat pentru sapa hidraulică.

3. Când se modifică situaŃia noroiului. Aceasta poate duce la o vâscozitate ridicată, o rigiditate mare a gelului sau sedimentarea baritei � AsiguraŃi-vă că diametrul interior al reducŃiilor de circulaŃie nu împiedică

folosirea sculelor cu cablu (de exemplu Indicator pentru prajină (FPI), � Perforator coloană de tubaj, Instrument de rupere a burlanelor)

Page 148: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

13

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

� Nu se recomandă deschiderea reducŃiei de circulaŃie în gaura liberă.

Page 149: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

14

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

5.5 Plasarea gealei şi acceleratorului Amplasarea gealei În general gealele pot fi operate în tensiune sau compresiune dar nu trebuie să fie operate în jurul punctului neutru pentru a evita lovirea gealei. Acest lucru trebuie să fie verificat pentru apăsarea pe sapă minimă şi maximă deoarece în timpul forajului punctul neutru în ansamblul de adâncime (BHA) se va deplasa în sus şi în jos. Pentru ansamblele iniŃiale geala este introdusă sub poziŃia neutră unde geala va fi extinsă (poziŃie deschisă) atunci când se introduce în gaură. Pentru poziŃia optimă a gealei şi a acceleratorului respectaŃi recomandările furnizorului gealei. Pentru a evita instrumentaŃia cu ajutorul gealei atunci cand ajungeŃi la fund aplicaŃi următoarele proceduri: � Înainte de începerea

forajului, spălaŃi cu jet ultimul pas de prăjină, atingeŃi uşor gaura de fund, stabiliŃi faŃa sculei necesare.

� ContinuaŃi să coborâŃi uşor greutatea garniturii de foraj după atingerea tălpii permiŃând gealei să se închidă complet şi să se deplaseze prin opritor fără a cauza un impact. Când geala depăşeşte opritorul, se observă o uşoară deplasare a indicatorului de greutate.

� Acum se poate adăuga o greutate suplimentară � Timpul de închidere a gealei fără lansare va varia în funcŃie de uzura gealei şi

de temperatura talpei sondei. Cele de mai sus presupun că punctul neutru se deplasează de sus in jos până deasupra gealei când se aplică apăsarea pe sapă (de la tensiune în timpul introducerii în gaura de sondă (RIH) la compresiune după aşezare).

Page 150: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

15

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

Pentru a evita instrumentaŃia cu ajutorul gealei când efectuaŃi o legatură sau extragere din gaură cu geala în compresiune, se va respecta procedura de mai jos: � RidicaŃi uşor garnitura de foraj de jos, permiŃând gealei să se deschidă şi să

treacă prin opritor fără a cauza vreun impact. Din nou când geala depăşeşte opritorul, se va observa o mişcare lentă a acului indicatorului de greutate. Acum geala este în poziŃie deschisă şi pot continua activităŃile normale de extragere.

Impactul produs de geală este rezultatul unui model complex al undelor tensiunii de compresiune şi tensiunii de întindere care trec prin ansamblul de adâncime. Eficacitatea este de obicei măsurată de factorul de amplificare care este definit ca fiind raportul dintre forŃa maximă de impact şi forŃa de pre-încărcare statică. Vânzătorii de geale de instrumentaŃie prestează servicii de calcul şi optimizare a factorului de amplificare prin utilizarea unui software specializat. În continuare sunt prezentate câteva „reguli empirice”: În mod normal, pentru un impact maxim optimul sunt circa 5 până la 6 bucati de prăjini de foraj cu pereŃi groşi între geală şi accelerator. In acelaşi mod trebuie să aveŃi cel puŃin un pas de prăjină de foraj cu pereŃi groşi sau de prăjini grele deasupra acceleratorului. � Este recomandat să înlocuiŃi geala după 150 de ore şi să limitaŃi utilizarea

gealelor la 250 de ore. � Geala trebuie să fie situată la maxim 5x sus şi 5x jos pentru a preveni

defectarea top drive-ului! � EvitaŃi amplasarea stabilizatorilor sau a altor dispozitive ale ansamblului de

adâncime deasupra sculelor care au un diametru exterior mai mare decat cel al gealei.

� PoziŃionaŃi geala şi acceleratorul în garnitura de foraj deasupra elementelor ansamblului de adâncime care probabil se vor bloca şi deasupra geometriei găurii şi a secŃiunilor care ar putea cauza blocarea.

� Nu operaŃi geala sau acceleratorul în zona punctului „neutru”. Pentru aceasta, ajustaŃi cantitatea de prăjini de foraj cu pereŃi groşi între geală şi accelerator.

� EvitaŃi modificări majore în zona de intersectare a componentelor de la partea inferioara a ansamblului de adâncime, deoarece acest lucru va propaga şi va reflecta impactul gealei. Racordurile speciale vor avea un efect de propagare asemănator pentru ca o geală plasată în prăjinile de foraj cu pereŃi groşi să aibă un impact redus.

� În cazul în care sunt utilizate prăjini grele, întotdeauna să aveŃi mai multe cuplaje sub geală decât deasupra ei. Acest lucru previne ca geala fără forŃă să fie încărcată cu o sarcină dinamică de două ori forŃa sa de impact, cauzată de reflectarea punctului de înŃepenire. Unda forŃei reflectată la prăjinile grele / tranziŃia greutăŃii (HW) eliberează forŃele şi trebuie să ajungă din nou la geală înainte de reflectarea punctului de înŃepenire.

� Este important ca respectiva cursă liberă a acceleratorului să fie mai mare decât cea a gealei. Prin aceasta, mişcarea din interiorul acceleratorului nu-şi atinge limita pentru ca acceleratorul să fie utilizat cât mai eficient posibil.

� AveŃi grijă că gealele echilibrate fără presiune vor avea o forŃă de deschidere a pompei. Datorită acestui efect o geală va avea un efect de propulsie benefic când se instrumentează cu ajutorul gealei în sus. Când instrumentaŃia cu ajutorul gealei se face în jos efectul de propulsie va reduce lovitura efectivă a gealei.

� Când geala şi acceleratorul trec printr-o zonă cu curbură mare cum ar fi o pană de deviere a sondei, o metoda practică bună este să continuaŃi cu o viteză de rotaŃie mică şi o apăsarea pe sapă mică.

Page 151: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

16

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

Accelerator când instrumentaŃi cu ajutorul gealei Acceleratorii pentru instrumentaŃia cu geală sunt utilizaŃi pentru a creşte şansa de recuperare dintr-un incident de prăjină-înŃepenită. Ei permit acumularea unei energii de deformaŃie suplimentară în garnitura de foraj şi protejează turla şi top drive-ul de şocurile excesive din timpul operaŃiunilor de instrumentaŃie cu geală. Au acelaşi rol ca şi lungimea liberă a garniturii de foraj, care acumulează energia de deformaŃie în timpul forajului normal. DiferenŃa constă în faptul că acceleratorii de instrumentaŃie cu ajutorul gealei acumulează energie de deformaŃie pe o lungime semnificativ mai mică decât cea necesară garniturii de foraj pentru acumularea şi stocarea energiei de deformaŃie. Acest lucru se realizează prin comprimarea câtorva arcuri în interiorul sculei sau compresiunea gazului sau a unui fluid compresibil, cum ar fi siliconul, în interiorul sculei. Rezultatul este că se pierde mai puŃină energie prin fricŃiune rezultând un impact mai mare când geala lansează. Acceleratorii vor reflecta în mod eficient undele de şoc. Aşadar, încărcarea cu şocuri a echipamentului de la suprafaŃa atunci când utilizaŃi geale la adâncimi mici este minimizată în cazul în care se utilizează aceleratori. Aceasta este cheia protejării top drive-ului în timpul operaŃiunilor de instrumentaŃie cu geală la adâncimi mici. InstrumentaŃia cu ajutorul gealei cu top drive-ul conectat direct la garnitura de foraj poate duce la defectarea top drive-ul, chiar dacă există acceleratorul. OperaŃiunile de instrumentaŃie cu geală se pot face utilizând elevatoare în locul top drive. Este recomandat să înlocuiŃi acceleratorul dupa 150 de ore şi să limitaŃi utilizarea acceleratorilor la 250 ore. Denumirea „accelerator” este denumirea patentată a companiei Weir-Houston Engineers (deŃinută acum de Smith Drilling and Completions Inc.). Alte denumiri sunt Intensificator (Griffith), Intensificator de Impact (IPE, International Petroleum Equipment), Lansator geala cu şoc mare (Dailey/Weatherford). Acceleratorii pentru instrumentaŃie cu ajutorul gealei sunt utilizaŃi în special când: � Tragerea exccesiva aplicată gealei în gaura de sondă este limitată. În mod

obişnuit aceasta se produce la sonde înclinate, cu deplasare mare (ERD) sau la sonde orizontale când rezistenŃa garniturii de foraj şi rezistenŃa la înaintare sunt elemente optime.

� Există o întindere insuficientă a prăjinii. Aceasta se aplică în mod obişnuit primelor intervale ale găurii sondei, unde există o alungire insuficientă şi o energie acumulată în prăjina de foraj pentru a accelera cuplajele în timpul cursei libere a gealei.

5.6 Controlul traiectului sondei – ingineria forajului 5.6.1 Găuri verticale

Găurile verticale pot fi forate cu ansamblu de adâncime în conformitate cu principiul pendulului: partea ansamblului de la sapă la primul stabilizator al garniturii de foraj atârnă ca un pendul şi, datorită greutăŃii proprii, presează sapa la partea inferioară a găurii. Caracteristica de proiectare principală a ansamblului pendul este aceea că nu există stabilizator lângă sapă sau un stabilizator subdimensionat lângă sapă. În majoritatea cazurilor, factorul principal care cauzează deviaŃia este forŃa de la sapă la partea inferioară a găurii. Nu trebuie lăsat ca lungimea prăjinii grele de la sapă la primul stabilizator al garniturii de foraj să se încline prea mult spre partea inferioară a găurii.

Page 152: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

17

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

Atât lungimea efectivă a pendulului cât şi forŃa laterală la partea inferioară sunt reduse când prăjina grea intră în contact cu partea inferioară a găurii. Această situaŃie nu este de dorit deoarece axa sapei a fost înclinată în sus faŃa de axa găurii ceea ce va reduce tendinŃa de deviere. (Aceasta va genera în sine o tendinŃă de înclinare). Pentru a preveni acest lucru, este necesară o alegere atentă a parametrilor de foraj. Viteza de rotaŃie mare (120-160+) ajută la menŃinerea pendulului în poziŃie dreaptă. Apăsarea pe sapa iniŃial mică trebuie de asemenea să fie folosită, din nou pentru a evita înclinarea pendulului spre partea inferioară a găurii. Odată ce a fost stabilită tendinŃa de înclinare, poate fi utilizată o apăsare pe sapă Moderată pentru a atinge o viteză de avans rată de penetraŃie considerabilă. Practici recomandate ConcentraŃi-vă asupra creării unei forŃe laterale la partea inferioară a găurii. Aceasta se realizează cel mai bine atinsă prin introducerea unui ansamblu unde partea pendulului este cât se poate de rigidă şi dreaptă. Este deasemenea de dorit ca secŃiunea imediat deasupra primului stabilizator al garniturii de foraj să fie şi ea rigidă şi dreaptă. De aceea se recomandă un al doilea stabilizator al garniturii de foraj în cei 10m ai primului. � Când controlul azimutului nu ridică probleme prezintă sau când foraŃi cu o

sapă cu pastile policristalin (PDC) omiteŃi stabilizatorul de lângă sapă. Dacă controlul azimutului ridică probleme când foraŃi cu sapă cu role conice, utilizaŃi un stabilizator de lângă sapă subdimensionat. În mod obişnuit, stabilizatorul de lângă sapă necesită o subdimensiunare de la ¼” la ½” pentru a realiza o tendinŃă de deviere.

� Ansamblul trebuie să aibă 2 stabilizatori de garnitură de foraj, cel de-al doilea stabilizator cu maxim 10m deasupra primului.

� IniŃial, folosiŃi o apăsare pe săpa mică până ce tendinŃa de deviere este stabilită, după aceea măriŃi treptat apăsarea pe sapă până ce o viteză de avansare acceptabilă este atinsă.

� UtilizaŃi o viteză mare de rotaŃie în funcŃie de tipul sapei. Dacă este posibil, nu planificaŃi intervale de deviere în formaŃiuni dure.

Mai jos este prezentat un grafic care arată efectul tendinŃei de deviere a ansamblului de adâncime prin modificarea configuraŃiei poziŃiei stabilizatorului.

Page 153: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

18

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

MenŃinere

Deviere Deviere

Page 154: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

19

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

5.6.2 IniŃierea dirijării şi creşterea înclinării sondei

Intervalele de dirijare şi creştere a înclinării sondei pot fi realizate într-un singur marş de avansare a sapei cu un ansamblu de orientare sau în două sau mai multe marşuri de avansare a sapei de foraj utilizând metode convenŃionale. Dirijarea iniŃială este realizată cu o combinaŃie de motor de fund - reducŃie încovoiată. După ce a atins înclinarea, ansamblul de dirijare este scos pentru ca ansamblul de înclinare rotativ să continue înclinarea. Ansamblele de dirijare includ in mod normal un dispozitiv de tip MWD (senzor de măsurare în timpul forajului) plus o reducŃie universală de orientare în gaura de sondă (UBHO) astfel încât să se facă determinările cu giroscop până când nu mai există interferenŃă magnetică cu sondele din jur. ReducŃia universală de orientare în gaura de sondă permite de asemenea utilizarea unui instrument de orientare în cazul de dificultăŃi de menŃinere a feŃei instrumentului utilizând dispozitiv de tip MWD (măsurare în timpul forajului). Pentru a minimiza momentul şi rezistenŃa la înaintare în secŃiunile critice mai adânci ale sondei sunt necesare intervale de dirijare şi înclinare a sondei la adâncime mică cu rate de înclinare uşoară. De asemenea pot apare probleme la operaŃiunile de tubare şi investigaŃii geofizice datorită prezenŃei curburilor la suprafaŃă. Întregul personal va fi informat de această condiŃie şi eventualele curburi ale traiectului sondei vor fi lărgite imediat. Nu se va depăşi intensitate de curbură de 1,5 grade /10 metri! Curburile excesive sau o scădere în rata de înclinare a sondei vor avea un efect mai puternic asupra momentului şi rezistenŃei la înaintare în primul interval de sondă decât în secŃiunile mai adânci ale găurii. Se va face o analiză a momentului şi a rezistenŃei la înaintare în timpul forajului pentru evaluarea impactului variaŃiilor direcŃionale asupra întregului plan de operaŃiuni de direcŃionare. IntensităŃile de curbură mari pot face ca forajul la adâncimea totală (TD) să devină imposibil şi prin urmare o analiză exactă a implicaŃiilor profilului Momentului şi RezistenŃei la Înaintare este esenŃială. Pentru creşterea ratei înclinării: � MăriŃi apăsarea pe sapă (WOB) (creşterea acŃiunii de flambare) � MicşoraŃi diametrul prăjinii grele � ReduceŃi rotaŃiile pe minut (RPM) � MăriŃi distanŃa de la sapă la stabilizatorul de lângă sapă � MăriŃi distanŃa de la stabilizatorul de lângă sapă la primul stabilizator al

garniturii de foraj � FixaŃi sapa la fund înainte de rotaŃie şi nu rotiŃi greşit la fundul găurii Pentru micşorarea ratei înclinării: � ReduceŃi apăsarea pe sapă (WOB) sau lărgiŃi gaura de sondă � MăriŃi diametrul prăjinii grele � MăriŃi numărul de rotaŃii pe minut (RPM) � MicşoraŃi distanŃa de la sapă la stabilizatorul de lângă sapă � MicşoraŃi distanŃa de la stabilizatorul de lângă sapă la primul stabilizator al

garniturii de foraj � UtilizaŃi un stabilizator subdimensionat lângă sapă

Page 155: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

20

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

5.6.3 Interval rectiliniu înclinat (tangent)

Intervalul rectiliniu înclinat poate include un interval de deviere la sondele în formă de „S”, sau poate menŃine o înclinaŃie constantă a intervalului rectiliniu înclinat la sondele cu „înclinare şi menŃinere”. Cu ansamblele cu motor submersat de orientare corecŃiile pot fi realizate după cum este necesar, totuşi trebuie avute în vedere şi aspectele economice ale operării sistemului de orientare. La obiective mai mari, controlul direcŃional sporit permis de aceste sisteme poate să nu fie necesar. Pentru o înclinare mărită la un ansamblu rotativ � ReduceŃi apăsarea pe sapă (WOB) � MăriŃi numărul de rotaŃii pe minut (RPM) � MăriŃi diametrul prăjinii grele � LărgiŃi din nou gaura de mai sus adică tăiaŃi sub gaură � Pentru o deviere mai mică, inversaŃi procedurile. Pentru intervalele rectilinii înclinate, de obicei se foloseşte un ansamblu de adâncime de „menŃinere”. Înainte de marşul de avansare a sapei de foraj trebuie făcută o estimare a ratelor necesare de înclinare / deplasare laterală a sapei şi se vor alege corespunzător stabilizatorii. Comportamentul ansamblului de adâncime depinde foarte mult de locaŃie. În general, cel mai bun ghid este ansamblul de adâncime precedent, dar trebuie să se Ńină cont şi de înregistrările deviaŃiei atunci când este posibil. Introducerea în gaură a garniturii de foraj cu un ansamblu mai rigid (adică ansamblu blocat după un ansamblu de înclinare şi în special orice ansamblu rotativ care necesită operarea unui motor submersat) necesită o atenŃie specială pentru a evita înŃepenirea mecanică. Când va apropiaŃi de fundul găurii o practică bună este să spălaŃi şi să lărgiŃi ultimul sau ultimii doi păşi de prăjină chiar dacă lărgirea nu a fost necesară. La apropierea de fundul găurii, este ideal că parametrii de foraj să fie selectaŃi pentru o viteza de avansare optimă (ROP). Totuşi, câteodată este necesar să corectaŃi o tendinŃa direcŃională nedorită variind apăsarea pe sapă (WOB) şi rotaŃiile pe minut (RPM). Pentru o orientare generală: � WOB (apăsarea pe sapă): măriŃi pentru a obŃine o înclinare mai mare cu

ansamblele de „înclinare” şi „menŃinere”. ReduceŃi pentru a încuraja înclinarea sau pentru a menŃine gaura verticală cu ansamblele „pendul”.

� RPM (rotaŃii pe minut): măriŃi pentru a reduce tendinŃa sapei de foraj de a se deplasa spre „partea dreaptă”. ReduceŃi şi adăugaŃi apăsarea pe sapă pentru a încuraja tendinŃa sapei de a se deplasa lateral. Totuşi, experienŃa individuală / locală poate dovedi contrariul.

5.6.4 CerinŃele sondei cu deplasare mare (ERD)

Când foraŃi în secŃiunea intervalului rectiliniu înclinat la sondele cu unghi mare / cu deplasare mare se vor aplica următoarele practici de foraj. La alegerea sapei ar trebui să se Ńină cont de gradul de moment reactiv produs. Câteva sape agresive cu diamant policristalin (PDC) pot face dificil controlul feŃei motorului astfel încât acesta să nu fie capabil să urmărească traietoria. Atunci când se estimează o direcŃionare multiplă trebuie avută în vedere utilizarea sapelor cu trei conuri cu motor sau a sapelor mai puŃin agresive cu pastile din policristalin (PDC). Practica şi CerinŃele Hidraulice:

Page 156: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

21

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

� CurăŃarea eficientă a găurii este esenŃială pentru succesul forajului la sonde cu deplasare mare. Vezi capitolul 07 pentru marşuri şi curăŃarea găurii.

Parametrii de foraj trebuie să fie monitorizaŃi pentru creşteri ale momentului şi a rezistenŃei la înaintare. Monitorizarea şi Prevenirea Uzurii Coloanei de Foraj: � Pentru a monitoriza uzura coloanei de foraj în conducta de evacuare se vor

monta magneŃi de jgheab. � Racordurile speciale ale prăjinii de foraj trebuie să aibă numai o încărcare fină

cu metal dur. CerinŃele componentelor ansamblului de adâncime (BHA): � Toate componentele ansamblului de adâncime trebuie să fie supuse unei

inspecŃii totale înainte de a fi utilizate la sondele cu deplasare mare. � După terminarea operaŃiunilor la sondă, ansamblul de adâncime complet

trebuie să fie returnat pentru inspecŃie. � Toate componentele trebuie să aibă caneluri de detensionare (inclusiv

componentele ne-magnetice şi geale). � UtilizaŃi geale hidraulice scurte (sus / jos) în ansamblul de adâncime. � SecŃiune cu Înclinare Finală şi Gaură Orizontală. CerinŃe ale prăjinii de foraj: Forarea secŃiunilor orizontale în sondele cu deplasare mare (EDR) produce mari soicitări de flambare şi moment asupra prăjinii de foraj. Folosirea analizei momentului şi a rezistenŃei la înaintare este esenŃială pentru a prevedea sarcinile reale. În mod obişnuit în secŃiunea orizontală sunt necesare prăjinile de foraj de tip S 135 şi la suprafaŃă prăjinile de foraj de tip G 105 pentru a preveni flambajul prăjinii de foraj în secŃiunea orizontală.

Page 157: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

22

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

Anexa 1 – prevenirea accidentelor garniturii de foraj Mai jos sunt lecŃii învăŃate de la Gobal Marine Drilling Company. Patru cauze principale de defectare a prăjinii de foraj: • Uzura racordului special şi a diametrului exterior al coloanei • Coroziunea interioară • Fisurarea datorită oboselii în zonele penei şi zonele cu îngroşare interioară • Deteriorarea fizică a filetelor şi umerilor racordurilor speciale şi Ńevii. Mai multe studii au confirmat că lângă capătul îngroşării interioare, foarte aproape de corpul Ńevii - au apărut semne de tocire -cea mai tensionată zonă a prăjinii de foraj în timpul forajului şi cel mai predispusă la rupere din cauza oboselii. Important:

• CurăŃaŃi şi inspectaŃi vizual prăjina & îmbinările dacă există defecte, când prăjina este pe rampa de prăjini

• GresaŃi din nou utilizând vasilina pentru filete aprobată de PETROM

• MontaŃi din nou protectoarele de filet şi lăsaŃi-le acolo când mişcaŃi şi

ridicaŃi prăjina Când se sescompune pe rampa:

• MontaŃi protectoarele de filet înainte să plasaŃi prăjina în uşa jilipului

• SpălaŃi urmele & noroiul rezidual de pe suprafeŃele interioare şi exterioare cu apă curată

• CurăŃaŃi îmbinările, gresaŃi din nou şi puneŃi din nou protectorul când

prăjina este din nou pe rampa de prăjini. ReduceŃi posibilităŃile de defectare a prăjinii de foraj prin: • Tăierile penei cauzează mai mult de 1/3 din toate erodările produse! EvitaŃi să reglaŃi penele prea mult. Prea mult reglaj face că bacurile penei să producă crestături adânci, ascuŃite care formează crăpături în prăjina de foraj şi eventual vor duce la o erodare. • Echipele pot preveni defectarea prăjinii de foraj cauzată de pene, bacuri şi bucşe foarte ruginite şi uzate prin inspecŃii şi operaŃiuni de întreŃinere mai frecvente şi mai amănunŃite. • După o cuplare greşită, echipele trebuie mai degrabă să ridice prăjina pentru a cupla din nou, decât să lovească cepul din mufă. Dacă cepul se agaŃă de umăr, poate deteriora feŃele umărului sau filetele. Aceasta poate cauza o citire eronată a momentului, îmbinări cu un moment sub cel dorit, defecŃiuni ale îmbinărilor şi eventual o operaŃiune de instrumentaŃie. • Echipele trebuie să utilizeze întotdeauna doi cleşti pentru slăbirea îmbinărilor. • Utilizarea numai a unui singur cleşte creşte riscul de defectare datorită momentului de slăbire nepredictibil. Utilizarea unui singur cleşte poate îndoi prăjina în pene în situaŃii cu slăbiri extreme, cauzând îndoirea prăjinii, deteriorarea acoperirii şi distrugere cauzată de oboseală. • Politicile instalaŃiei de foraj de gresare suplimentară cu unsoare consistentă şi de utilizare a vasilinelor aprobate pentru filete asigură ungerea corespunzătoare a filetului.

Page 158: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

23

Manual de OperaŃiuni de Foraj 5 Foraj direcŃional & Ansamblul de adâncime (BHA) | EdiŃie: August 2010

• Monitorizarea cu atenŃie a preciziei manometrului de moment asigură aplicarea momentului adecvat. • ÎntreŃinerea cleştelui şi plasarea corectă a prăjinii uşurează executarea operaŃiunilor adecvate de strâns şi slăbit. • VerificaŃi starea compusului pentru filet când slăbiŃi îmbinările; uscarea sau contaminarea cu noroi a vasilinei pentru prăjină este cauzată de o pierdere a etanşării ducând la o scurgere a noroiului. Dacă aceasta nu este detectată, îmbinarea se va eroda. • O cantitate mare de protectoare de filete reduce frecvenŃa şi costul încărcarii cu sudură a racordului special şi pierderii ulterioare a lungimii racordului special. • CurăŃarea atentă a filetului şi lubrifierea recentă va ajuta la prevenirea momentului de strângere neadecvat, a deteriorării filetului / umărului şi a erodărilor. • RotaŃia bine planificată a pasului de prăjină în timpul operaŃiunilor de introducere şi extragere a garniturii de foraj evită tensionarea repetată a aceleaşi părŃi a garniturii şi distribuie în timp oboseala garniturii de foraj. • Daca prăjina de foraj va fi pozată, indiferent de cât de scurtă este perioada de timp, se vor utiliza protectoare de filete. • Pauzele de rotaŃie la paşii de prăjină în timpul operaŃiunilor de introducere şi extragere a garniturii de foraj previn aplicarea unui moment excesiv asupra îmbinărilor racordului special care nu sunt rupte, oferă o oportunitate mai bună de a verifica mai multe îmbinări în timpul inspecŃiilor operaŃiunilor de introducere şi extragere a garniturii de foraj, şi permite gresarea adecvată a îmbinărilor. Deşi nu există nicio specificaŃie API pentru execuŃia reducŃiilor de ridicare, reducŃiile de ridicare trebuie să fie inspectate la fiecare inspecŃie a prăjinii grele. InspecŃiile prăjinii de foraj, la instalaŃia de foraj, între sonde sunt mult mai amănunŃite decât inspecŃiile coborârii şi extragerii garniturii de foraj. Astfel, ele pot scoate în evidenŃa defecte sau uzură care altfel ar putea fi omise. Această detectare timpurie permite efectuarea de reparaŃii cu costuri mai mici înainte de producerea unor defecŃiuni majore. Prin menŃinerea unor evidenŃe complete ale acestor inspecŃii, contractorul reduce de asemenea costul unor inspecŃii ulterioare de către o terŃă parte. Pentru inspecŃia între sonde, echipa trebuie să verifice cel puŃin următoarele:

• ExaminaŃi starea umărului şi filetului din capătul cepului şi a racordurilor rebut care necesită din nou încărcare prin sudură şi frezare.

• VerificaŃi liniaritatea secŃiunii Ńevii şi măsuraŃi diametrul exterior din mijlocul fiecărui racord (ca de exemplu, 4,85-in. minim pentru un diametru exterior de 5-in., prăjină de foraj cu greutate standard).

• InspectaŃi acoperirea interioară din plastic pentru tăieri ale cablului, umflături, şi coroziune excesivă, acordând o atenŃie deosebită deteriorării acoperirii la îngroşărilor interioare deoarece aceasta indică posibilitatea apariŃiei coroziunii şi rupturii din cauza oboselii.

• ScoateŃi pentru reacoperire orice racorduri care au rămas cu numai 60-70% acoperirea din plastic.

• ExaminaŃi racordurile speciale pentru uzură generală şi excentrică şi notaŃi orice variaŃie în diametru mai mare de 1/8 in.

Page 159: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual cu OperaŃiuni de foraj

6 Sape de foraj

Întocmit de: WEP

Autor: B. J. Koers

Versiune: August 2010

Verificat de: KE, AN

Page 160: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

2

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Cuprins 6. Sape de foraj .........................................................................................................3 6.1 Lista de verificare înainte de lucru.........................................................................3 6.2 Introducerea sapei in sondă .................................................................................3 6.3 Testul de foraj „drill-off” ......................................................................................4 6.4 Când se extrage sapa ..........................................................................................5 6.5 Proceduri pentru aplicaŃii diferite...........................................................................9

6.5.1 Cum se începe procesul de foraj cu sape PDC (cu diamante policristaline) noi......9 6.5.2 Proceduri de foraj în formaŃiuni dure ..............................................................9 6.5.3 Proceduri de frezare a echipamentului de plutire cu sape cu trei-role sau PDC ...10 6.5.4 Forarea unei găuri laterale în formaŃiuni dure ................................................11 6.5.5 Evitarea riscurilor iniŃierii unei noi găuri în timpul introducerii ansamblului de adâncime după un marş de control.............................................................................11

6.6 Scheme de clasificare ........................................................................................12 6.6.1 Sape cu role conice ....................................................................................12 6.6.2 Sape PDC si sape cu diamant.......................................................................12

6.7 Hidraulica optimă pentru sapă / duze ..................................................................13 6.8 Alegerea sapei..................................................................................................18

6.8.1 Date generale............................................................................................18 6.8.2 Sape de utilizat în formaŃiuni cu alternanŃe de roci slabe şi roci dure ................20 6.8.3 Tipul de sapă pentru motoare orientabile (Sape cu role versus sape PDC cu taiş fix) 20 6.8.4 Sape pentru forajul rotativ dirijat .................................................................22 6.8.5 Sape pentru forajul sondelor cu deplasare mare.............................................23 6.8.6 Frezarea cimentului in coloană.....................................................................23

6.9 Cum se reduce mişcarea axială discontinuă (blocare-alunecare) si vibraŃiile BHA-ului 24 6.10 Sistemul de codificare a uzurii sapelor .................................................................27 6.11 Probleme curente..............................................................................................28 6.12 Anexa 1 Schema de clasificare a sapelor cu role conice..........................................30 6.13 Anexa 2 Schema de clasificare a sapelor PDC şi cu diamant...................................31 6.14 Anexa 3 Schema de clasificare a sapelor PDC şi cu diamante..................................32 6.15 Anexa 4 Manual de codificare a uzurii sapelor cu role conice...................................33 6.16 Anexa 5 Proceduri de instalare a duzelor (REEDHycalog)........................................34 6.17 Attachment V Nozzle installation procedures (REEDHycalog) ..................................35

Page 161: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

3

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6. Sape de foraj

6.1 Lista de verificare înainte de lucru � AsiguraŃi-vă că sapele livrate sunt conforme cu orice cerinŃe speciale ale

planului sondei. � VerificaŃi ca marcajul API ştanŃat pe toate sapele cu eticheta

containerului şi avizul de expediŃie ce va include dimensiunea, tipul sapei, numărul de serie şi numărul ansamblului.

� PoziŃionaŃi pe sapă calibrul de cep corespunzător pentru a vă asigura că sapa este calibrată.

� AsiguraŃi-vă că toate amnarele necesare sunt la locaŃie. � UitaŃi-vă în sapă pentru a verifica dacă există posibile materiale solide ce

ar putea cauza obstrucŃionarea debitului. De asemenea, verificaŃi vizual dacă există eventuale fisuri sau alte defecte.

� AsiguraŃi-vă că oringurile sunt amplasate corespunzător în alezajul duzei, verificaŃi-le dacă au vreun defect.

� La sapele cu role conice, în special la sapele etanşate, asiguraŃi-vă că respectivele conuri (role) nu se rotesc liber (trebuie să fie greu, practic imposibil ca acestea să se rotească).

� VerificaŃi integritatea inserŃiilor sapelor cu inserŃii din otel-carbon � VerificaŃi dacă duzele sunt cele adecvate, de obicei acestea au numerele

de piesă asociate cu intervalele de dimensiune ale sapei. La sapele cu role conice poziŃionaŃi duza în alezaj pentru a vă asigura că aveŃi dimensiunea corectă. La duzele filetate inspectaŃi filetele de la duze, şi înfiletaŃi duza în sapă pentru a vă asigura că nu sunt probleme.

� VerificaŃi dacă sculele de instalare a duzelor sunt adecvate, inclusiv cuiele, ciocanul, inelele elastice de fixare, cleştii inelelor de fixare, şi Loctite-ul pentru duzele filetate dacă este cel recomandat (de obicei se utilizează Loctite albastru)

� AsiguraŃi-vă că respectivele calibre ale duzei sunt pe poziŃie şi calibraŃi toate duzele.

� AsiguraŃi-vă că sapa este fixata corespunzător cu duze de dimensiune corectă (TFA- Tabelul debitul total).

� AsiguraŃi-vă că valva de plutire/sabotul şi sculele DV pot fi forate cu sapele de tip PDC (cu diamante policristaline), dacă o sapă de tip PDC este planificată pentru ansamblul de adâncime (BHA).

� Dacă o sapă de tip PDC este introdusă în gaura de sondă după ce a fost introdusă o sapă cu trei role, este recomandat să introduceŃi cu coş pentru aşchii înainte de introducerea sapei de tip PDC, pentru a îndepărta resturile rămase la talpa sondei (inserŃii, protectori de manometre, bile de rulmenŃi şi aşa mai departe)

6.2 Introducerea sapei in sondă � Un amnar corect trebuie să fie utilizat şi sapa trebuie să fie montată la

cuplul corect, în funcŃie de dimensiunea legăturii cepului. � Trebuie să aveŃi grijă când introduceŃi sapa prin masa rotativă şi prin

orice părŃi înguste cum ar fi agăŃătorul linerului şi sculele DV. Lovirea marginilor sau introducerea neglijentă a sapei prin părŃile înguste poate deterioara calibrul sapei.

� PorniŃi pompele şi măriŃi debitul până ce atingeŃi debitul dorit şi rotiŃi uşor în gaura de sondă. (când introduceŃi în sondă o sapă de tip PDC, înainte de operaŃiunile efectuate la partea de jos a găurii de sondă, rotiŃi 15-20 minute în gaura de fund, utilizând debitul maxim pentru a crea

Page 162: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

4

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

presiune la partea de jos a găurii de sondă şi pentru a împinge orice resturi)

� FixaŃi sapa prin creşterea treptată a WOB (apăsării pe sapă). � După stabilirea unui model al găurii de sondă, se pot adăuga treptat o

apăsare pe sapă şi rotaŃii pe minut (RPM) suplimentare. � Când este utilizat motorul submersibil; presiunea pompei va creşte

printr-o creştere a apăsării pe sapă, astfel încât presiunea diferenŃială şi apăsarea pe sapă să fie menŃinute în limitele specificaŃiilor recomandate pentru motorul de la talpa sondei.

6.3 Testul de foraj „drill-off” Apăsarea pe sapă (WOB) şi rotaŃiile pe minut (RPM) optime determinate sunt pentru o anumită aplicaŃie şi nu pot fi decât continue într-o formaŃiune omogenă. Prin urmare, în intervale din formaŃiuni diferite, testele de optimizare a ratei de avansare (ROP) nu vor genera combinaŃia optimă de apăsare pe sapă şi de rotaŃii. Testele „drill-off” vor fi necesare ori de câte ori formaŃiunea se modifică. De regulă, pentru interval se obŃine o gamă de combinaŃii de apăsări pe sapă şi rotaŃii pe minut, de exemplu, formaŃiuni cu straturi intercalate. PROCEDURA TESTULUI „DRILL-OFF” Există mai multe variante ale testelor „drill-off” . Cel „standard” este prezentat mai jos. Toate testele „drill-off” pot atinge acelaşi obiectiv prin modificarea intervalului de timp sau intervalului în care se forează. 1. ExtrageŃi garnitura din gaura de sondă şi setaŃi rotaŃiile pe minut şi debitul pentru operaŃiunea de foraj curentă. 2. IntroduceŃi din nou în gaura de sondă; măriŃi apăsarea pe sapă până ce atingeŃi apăsarea pe sapă maximă de lucru. 3. BlocaŃi frâna. 4. ÎnregistraŃi timpul necesar pentru „drill-off” o creştere a apăsării pe sapă prestabilite (de regulă între 2000-5000 lbs). Periodic, loviŃi uşor indicatorul apăsării pe sapă (WOB) pentru a vă asigura că nu înŃepeneşte. 5. ContinuaŃi până ce „întreaga” apăsare pe sapă este mărită sau până ce perioada de timp de mărire începe şi ea să crească semnificativ. Timpul cel mai mic va indica apăsarea pe sapă optimă pentru acea viteză de rotaŃie. 6. MăriŃi progresiv rotaŃiile pe minut şi repetaŃi procedura de mai sus. Pentru formaŃiunile cu roci dure sau în condiŃii cu rată de avansare mică, măriŃi rotaŃiile pe minut de la 5 la 20 de rotaŃii pe minut. Pentru formaŃiunile cu roci slabe sau în condiŃii cu rată de avansare mare, măriŃi rotaŃiile pe minut de la 10 la 40 de rotaŃii pe minut. ContinuaŃi testarea până ce sunt obŃinute valorile optime. � Dacă în timpul cel mai scurt se produce creşterea câtorva apăsări pe

sapă sau viteze de rotaŃie diferite, utilizaŃi combinaŃia cu apăsările pe sapă-rotaŃiile pe minut (WR/D) cele mai mici.

� Mai jos este un exemplu ipotetic al unui test „drill off”. ReŃineŃi că 45.000 până la 40.000 pounds (livre) produc timpul optim la 60 de rotaŃii pe minut precum şi la 70 de rotaŃii pe minut. UtilizaŃi 60 de rotaŃii pe minut, deoarece acest lucru va reduce semnificativ nivelul de uzură, asigurând astfel durabilitatea maximă şi oferind în acelaşi timp rata de avansare optimă.

Page 163: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

5

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Date ale Testului Ipotetic „Drill off”

Fig 3.1 Exemplu de rezultate ale testului „drill-off” În cazul în care nu se obŃine rata de avansare dorită � Densitatea fluidului de foraj ar putea fi prea mare relativ la presiunea

formaŃiunii. � Materialele solide ale fluidului de foraj pot avea nevoie să fie controlate. � Presiunea pompei sau volumul pompei pot fi prea mici. � Poate avea loc răsucirea/ vibrarea sapei, lucru ce afectează rata de

avansare. � Sapa utilizată poate fi prea dură pentru formaŃiune. � Poate că a crescut duritatea formaŃiunii. � RotaŃiile pe minut şi apăsarea pe sapă pot fi necorespunzătoare pentru

tipul de sapă utilizat şi pentru formaŃiune. EfectuaŃi un nou test „drill off”.

6.4 Când se extrage sapa � Când sapa încetează a fi economică conform calculaŃiilor costului/ft � Când în gaura sondei apare un cuplu foarte mare cu apăsare pe sapă

mică şi o scădere a ratei de avansare (subdimensionare a sapei, formaŃiune abrazivă)

� Când apare un cuplu neregulat (uzura lagărului) � Scădere dramatică a ratei de avansare şi a cuplului în gaura de sondă. Notă: ConsultaŃi recomandările producătorilor de sape de foraj privind rotaŃiile sapei şi comparaŃi-le cu cele curente. ObservaŃi modificările presiunii încărcătorului:

Page 164: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

6

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

� Când este în creştere, se datorează unei posibile defecŃiuni a structurii tăişului sapei (a ieşit inelul)

� Când este în scădere, se datorează unei posibile pierderi/erodări a duzei. Semne de verificat pentru a decide dacă un marş este necesar Întotdeauna se recomandă analizarea cu atenŃie a tuturor parametrilor de foraj. În general, o reducere liniară/graduală a cuplului însoŃită de o scădere a ratei de avansare va indica o sapă uzată, deşi efectele formaŃiunii se modifică şi intercalaŃiile pot deseori masca sau crea o idee confuză cu privire la aceasta. Vârfurile de cuplu şi reducerile ulterioare ale ratei de avansare, de obicei asociate şi cu parametrii măriŃi sunt indicaŃii probabile ale deteriorării lagărului şi blocării conurilor. Se recomandă utilizarea unor desfăşurătoare pentru a urmări cât mai exact durata de funcŃionare a sapei în timpul ciclului de lucru pentru a evita orice posibile deteriorări ale rulmenŃilor şi pericole asociate. Următorul exemplu adnotat prezintă un exemplu real când l-a o sapă s-au pierdut 3 conuri şi, în ciuda multor semne de avertizare, nu a fost luată nici o măsură de remediere.

Page 165: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

7

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Legendă: BLOCK POSITION – PoziŃie macara TIME – Timp TORQUE – Cuplu RIG PUMP PRESSURE – Presiunea pompei instalaŃiei de foraj FLOW – Debit Max. recommended RPM – RotaŃii pe minut maxime recomandate WOB – Apăsarea pe sapă SPP – Presiune încărcător ROP – Rată de avansare

Moment & Spp mărite– Con blocat?

Moment & Spp mărite– Con blocat?

Parametrii de foraj normali constanŃi şi ROP bun

Oprire garnitură de foraj

ROP mic

deşi WOB

a crescut

Nu se poate ajunge înapoi în partea de jos a găurii de sondă.

Moment & SPP mărite pe măsură ce sapa ajunge în gaura de fund. Probabil cauzate de blocarea conurilor, de conuri slăbite la fundul găurii sau interacţiune între axuri şi formaţiune

Înapoi la fundul găurii. Posibil fără conuri. Un progres nesemnificativ s-a realizat.

Înapoi la fundul găurii, conuri/ materiale solide probabil împinse în formaţiune. Reducerea momentului deoarece picioarele sunt uzate, în ciuda creşterii greutăţii

Page 166: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

8

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Recomandare privind rotaŃiile maxime ale sapei înainte de extragerea din gaura de sondă O întrebare obişnuită este cât timp poate lucra această sapă ? Datele de lucru din teren trebuie să susŃină fiabilitatea sapei; dacă nu sunt disponibile procedaŃi după cum urmează. Pentru a merge dincolo de un răspuns simplu care se bazează pe ore, putem folosi o combinaŃie de ore, apăsare pe sapă şi rotaŃii pe minut pentru a obŃine o măsurare mai exactă a duratei de funcŃionare a lagărului utilizat. Aceste măsurători pot fi definite: Energia Totală ia în considerare apăsarea pe sapă şi rotaŃiile pe minut precum şi orele care arată cât de mult a lucrat sapa pe parcursul marşului de avansare a sapei. Aceasta oferă o idee mai exactă asupra duratei de viaŃă a lagărului mai mult decât oferă orele în gaură de sondă deoarece ia în considerare apăsarea pe sapă şi rotaŃiile pe minut, totuşi variaŃiile în aplicaŃie, formaŃiunile în care lucrează sapele şi tipurile de acŃionări înseamnă că, de obicei, este necesară o anumită formă de calibrare locală pentru a furniza cifre într-adevăr exacte utilizând energia totală.

TE =sapaDimensiune

KrevsWOB )( ×

Rata de Lucru este cel mai bine utilizată ca un calcul în timp real- aceasta este o măsură a cantităŃii de energie care este consumată de sapă la o apăsare pe sapă şi rotaŃii pe minut speciale (Rata de Lucru arată cât de greu este introdusă sapa). Creşterea apăsării pe sapă sau a rotaŃiilor pe minut va duce la scăderea Ratei de Lucru. Rata de lucru va afecta durata de funcŃionare a sapei cu role conice deoarece este un indicator ce arată cât de greu este introdusă sapa, cu cât Rata de Lucru va fi mai mare cu atât consumul Energiei Totale va fi mai rapid. Dacă sapele sunt introduse peste anumite limite ale Ratei de Lucru, de obicei, durata de funcŃionare a sapei va fi serios limitată.

WR=sapaDimensiune

RPMWOB )( ×

RotaŃiile pe minut trebuie să fie cele reale, apăsarea pe sapă va fi măsurată în Klbs. Metoda ce foloseste Krevs (rotaŃiile totale ale sapei) este probabil cea mai frecvent utilizată metodă pentru evaluarea duratei de funcŃionare a sapei. Deseori este considerată mai puŃin precisă decât Energia Totală deoarece nu ia în considerare apăsarea pe sapă. Totuşi, la sondele foarte deviate unde suprafaŃa greutăŃii nu poate fi transmisă întotdeauna în întregime rotaŃiilor totale ale sapei aceasta este de obicei utilizată deoarece cifrele Energiei Totale nu pot fi sigure. KREVS = (Ore x RPM X 0,06) La calcularea Energiei Totale în timpul unui marş de avansare a sapei trebuie să se ia în considerare o medie a apăsării pe sapă pe parcursul ciculului de lucru. Valorile Energiei Totale trebuie să fie atent luate în considerare în aplicaŃiile cu unghi mare şi în aplicaŃiile orizontale când întreaga apăsare pe sapă (aşa cum este înregistrată la suprafaŃă) nu este transmisă în totalitate sapei.

Page 167: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

9

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.5 Proceduri pentru aplicaŃii diferite

6.5.1 Cum se începe procesul de foraj cu sape PDC (cu diamante policristaline) noi

Când o nouă sapă este introdusă se va aplica modelul de introducere în gaura de sondă pentru a atinge o încărcare uniformă a structurii tăişului. Introducerea adecvată este hotărâtoare pentru durabilitate şi rata de avansare. � După introducerea sabotului coloanei, stabiliŃi modelul găurii de sondă.

Pot exista nişte recomandări pentru apăsarea pe sapă şi rotaŃiile pe minut condiŃionate de ansamblul de adâncime până ce ansamblul de adâncime se află sub sabotul coloanei. Optimizarea apăsării pe sapă şi a rotaŃiilor pe minut poate fi nevoită să aştepte până ce anasamblul de adâncime sau o parte a ansamblului de adâncime a eliberat sabotul coloanei.

� AveŃi mare grijă când stabiliŃi un nou model de gaură de sondă atunci când urmează o sapă cu un profil destul de diferit pentru gaura de sondă, de exemplu, o sapă de tip PDC ce urmează după o sapă cu role conice sau vice-versa.

� Deşi un model nou de gaură de sondă este creat în mai puŃin de un diametru al sapei, se preferă forarea de 1 până la 1,5 metri înainte de mărirea apăsării pe sapă şi a rotaŃiilor pe minut

� Pentru parametrii de început, utilizaŃi un debit maxim, mai mic de 6000 lbs. apăsare pe sapă şi 60-100 rotaŃii pe minut.

� MenŃineŃi un cuplu redus şi continuu, schimbând parametrii de lucru după cum este necesar.

� AveŃi mare grijă după operaŃiunile de carotaj sau dupa folosirea sapelor de tipuri şi profile diferite. Un profil existent diferit poate supraîncărca elementele specifice de săpare cauzând eventual o defecŃiune prematură.

6.5.2 Proceduri de foraj în formaŃiuni dure

FormaŃiunile dure vor necesita mai multă energie pentru operaŃiunea de foraj. Parametrii exacŃi vor varia semnificativ în funcŃie de tipul sapei şi de formaŃiune - de exemplu un marş al sapei cu role conice de mare capacitate va fi opusul marşului sapei impregnate cu diamante de la o turbină, întrucât ambele pot fi utilizate. În majoritatea cazurilor, la sapele cu role conice şi la cele de tip PCD, apăsarea pe sapă va oferi o îmbunătăŃire semnificativă a performanŃei în straturile cu roci dure; în timp ce rotaŃiile pe minut ridicate pot fi mai degrabă dăunătoare dacă formaŃiunile sunt dure şi abrazive. Odată ce sapa completă se află în stratul cu roci dure, apăsarea pe sapă trebuie să crească uşor acordând atenŃie apăsării pe sapă maxime prevazute pentru modelul respectiv de sapă. RotaŃiile pe minut pot de asemenea varia pentru a oferi cea mai bună performanŃă. ReŃineŃi că dacă greutatea adiŃională nu îmbunătăŃeşte rotaŃiile pe minut, atunci greutatea trebuie să fie redusă în mod corespunzător. În cazul sapelor cu role conice când durata de viaŃă a sapei se află în relaŃie directă cu energia totală, încărcarea sapei va reduce orele de săpare de la sapele cu role conice. În plus, introducerea sapei cu sarcini mari la dinŃi, inserŃii sau tăişuri nu numai că nu duce la obŃinerea unei îmbunătăŃiri a performanŃei dar sporeşte de asemenea şansa de deteriorare a elementelor tăişului. Se recomandă să efectuaŃi un test „drill off” atunci când:

Page 168: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

10

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

� FormaŃiunea se modifică � Rata de avansare se modifică � Cuplul se modifică � Apar modificări la alŃi parametrii de lucru (parametrii hidraulici,

proprietăŃi ale noroiului, etc.)

6.5.3 Proceduri de frezare a echipamentului de plutire cu sape cu trei-role sau PDC

DOPURI DE CIMENT PENTRU FORAJ, ECHIPAMENT DE PLUTIRE ŞI SABOłI DE COLOANĂ � Când utilizaŃi sape cu tăiş fix pentru frezare, asiguraŃi-vă că întregul

echipament de cimentare (dopuri, nipluri cu valvă şi saboŃi) poate fi frezat cu ajutorul sapei de tip PDC (aluminiu, cauciuc, nailon, plastic sau ciment).

� Se recomandă utilizarea dopurilor nerotative. Alternativ, este preferat ca atunci când cimentati să pompaŃi nişte ciment la partea superioară a dopului pentru a-l împiedica să se rotească în timpul frezării.

� Este preferabil să utilizaŃi debitul maxim permis pentru a sprijini curăŃarea, dar acest lucru poate să nu fie posibil cu ansamblele cu motor.

Procedura � Ridicarea şi coborârea frecventă a sapei în timpul continuării circulaŃiei şi

rotaŃiei va ajuta la menŃinerea sapei neîncărcată cu materiale solide. Când rata de avansare scade, spălaŃi după fiecare 1 până la 2 in. frezaŃi iar mişcarea de du-te-vino de 1 până la 2 m va asigura înlăturarea materialelor solide şi frezarea unui nou material. Dacă rata de avansare scade brusc, repetaŃi această etapă până ce-şi revine.

� Nu începeŃi forajul sondei. Forajul sondei (având impact asupra părŃii de jos a găurii de sondă) poate deteriora elementele structurii tăişului la sapele cu tăiş fix precum şi la sapele cu role conice. Poate deteriora şi sistemul lagărului/etanşării rolelor conice.

� MonitorizaŃi presiunea pompei pentru a va asigura că duzele nu de încarcă cu detritus.

� ModificaŃi rotaŃiile pe minut dacă apare un cuplu instabil sau neregulat. Sape cu Tăiş Fix � La rotaŃie, utilizaŃi debitul maxim cu mai puŃin de 3 mT apăsare pe sapă

şi 60-100 rotaŃii pe minut. � La ansamblele cu motor, frezaŃi cu mai puŃin de 3 mT apăsare pe sapă şi

cu rotaŃiile pe minut minime permise. Practica locală va impune debitul, deoarece este necesar un compromis pentru o curăŃare adecvată şi rotaŃii pe minut minime.

� MenŃineŃi un cuplu redus şi continuu. Sape cu role conice � La rotaŃie, foraŃi cu 1 până la 1,5 mT per inch din diametrul sapei şi 40-

60 de rotaŃii pe minut. � La ansamblele cu motor, frezaŃi cu 1 până la 1,5 mt per inch din

diametrul sapei şi cu rotaŃiile pe minut minime permise. Practica locală va impune debitul, deoarece este necesar un compromis pentru o curăŃare adecvată şi rotaŃii pe minut minime.

� Un cuplu instabil sau neregulat poate indica conuri blocate. MăriŃi temporar apăsărea pe sapă pentru a asigura rotirea conului, după accea executaŃi mişcarea de du-te-vino a sapei de foraj în gaura de fund în timp ce continuaŃi circulaŃia şi rotaŃia pentru a ajuta la curăŃarea sapei.

Page 169: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

11

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

ReluaŃi utilizarea parametrilor originali când cuplul instabil sau neregulat a fost eliminat.

� MenŃineŃi apăsărea pe sapă/cuplul minim pentru a împiedica dopurile de cimentare să se rotească. Un cuplu neregulat poate indica un dop rotativ.

Dopuri rotative � Dacă un dop începe să se rotească, aşezaŃi pe dop fără nici o rotaŃie pe

minut. � MăriŃi apăsarea pe sapă până când 1 până la 1,5 mT per inch din

diametrul sapei sunt atinşi sau alternativ se produce o creştere de 300 psi peste presiunea normală a încărcătorului.

� După aceea începeŃi rotirea, terminând cu 40 până la 60 de rotaŃii pe minut.

� RepetaŃi până ce penetraŃia este atinsă şi dopul de cimentare este frezat. Procedura alternativă (ultima soluŃie) � RotiŃi sapa la 20-40 de rotaŃii pe minut � UtilizaŃi 0,5 mT / inch din diametrul sapei � AlternaŃi utilizând nici un debit pentru 1 minut şi după aceea un debit

maxim pentru 30 secunde.

6.5.4 Forarea unei găuri laterale în formaŃiuni dure

Când foraŃi în roci dure, optimizarea sapei sau alegerea sapei vor fi foarte importante. Alegerea sapei se va baza pe cerinŃele sondorului şef care este responsabil de forajul direcŃional şi vor avea prioritate sculele specifice ce vor fi utilizate. UtilizaŃi o sapă care este potrivită pentru formaŃiunea ce va fi forată. Sapele cu role conice au tendinŃa de a fi permisive şi oferă un răspuns la un cuplu mai redus şi mai continuu decât o sapă PDC. Când utilizaŃi sape de tip PDC lungimea calibrului este un element important (un calibru mai scurt permite o deviere mai mare) deşi aşa cum s-a menŃionat anterior, acesta trebuie să respecte cerinŃele sculelor pentru forajul direcŃional şi ale restului secŃiunii ce va fi forată, cu excepŃia cazului în care se execută un marş pentru iniŃierea unei noi găuri. În majoritatea cazurilor, un marş stabilit pentru iniŃierea unei noi găuri efectuat cu o sapă cu role conice corespunzătoare ca şi primă alegere sau cu o sapă specifică pentru iniŃierea unei noi găuri cu un profil şi un calibru foarte scurte poate constitui o soluŃie eficientă, deşi, în tot mai multe aplicaŃii, iniŃierile de noi găuri pot fi realizate cu succes cu un ansamblu care are capacitatea de a fora cu succes încă 100 de metri după aceea.

6.5.5 Evitarea riscurilor iniŃierii unei noi găuri în timpul introducerii ansamblului de adâncime după un marş de control

Deşi încălzirea/arderea unui con pentru a îndepărta calibrul sau rândul de jos poate fi o metodă eficientă de reducere a tendinŃei unei sape de a trage lateral, nu se recomandă deoarece căldura va duce la deteriorarea gravă a componentelor interne ale sapelor cu role conice. Înlăturarea dinŃilor de la o sapă va modifica sarcina la acŃiunea de tăiere a sapelor şi la sistemul lagărului; în combinaŃie cu pericolul căldurii, aceasta măreşte riscul de a pierde piese în talpa sondei. Un cuŃit normal este o soluŃie eficientă şi marşuri de avansare a sapei de succes au fost raportate unde, pentru un efect mai bun, au fost utilizate sape fără conuri (conurile sunt îndepărtate dar fălcile şi structura lagărului este păstrată).

Page 170: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

12

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.6 Scheme de clasificare Există două scheme de clasificare, una pentru sapele cu role conice şi una pentru sapele (cu diamante policristaline sau cu diamant) cu tăiş fix. Ambele scheme de clasificare utilizează patru caracteristici. Pentru sapele cu role conice clasificarea include trei cifre şi o literă, iar la sapele cu diamant se utilizează o literă şi trei cifre (sapele cu diamant sau cu diamant policristalin pot de asemenea utiliza o literă ca şi cel de-al treilea simbol). Baza pentru clasificare este totuşi un pic diferită, aşa cum se explică mai jos, deşi rezultatul final este acelaşi.

6.6.1 Sape cu role conice

Sistemul se bazează în principal pe caracteristicile formaŃiunii, cu primele două simboluri indicând duritatea formaŃiunii pentru care este proiectată sapa, şi dacă sapa are dinŃi frezaŃi sau inserŃii din carbură de tungsten. Al doilea simbol este utilizat pentru a sub-divide clasele de duritate stabilite de primul simbol. Al treilea simbol şi al patrulea simbol indică caracteristicile generale proprii ale sapei, cum ar fi tipul de rulment, dacă există sau nu o protecŃie a aparatului de măsură şi dacă sapa are vreo caracteristică specială sau dacă se recomandă utilizarea ei pentru vreo aplicaŃie specială, cum ar fi forajul cu aer. SemnificaŃiile acestor patru simboluri sunt prezentate în anexa I.

6.6.2 Sape PDC si sape cu diamant

Sistemul de clasificare al sapelor cu diamant se bazează mai mult pe construcŃia şi geometria sapei decât pe tipul de formaŃiune explicită. Din acest motiv, câteodată, producătorii precizează nu numai codul de clasificare pentru însăşi sapa cu diamant, dar şi codul pentru sapa cu trei role care ar fi potrivită pentru aceleaşi formaŃiuni. Un exemplu al simbolurilor sapei este prezentat în figura 3.2. Primul simbol indică tipul tăişului şi materialul corpului. Al doilea simbol indică profilul feŃei tăişului sapei. Al treilea simbol indică proiectul sapei privind debitul fluidului de foraj de-a lungul feŃei sale. Al patrulea şi ultimul simbol indică dimensiunea şi densitatea tăişurilor. ConsultaŃi anexa II pentru schema de clasificare a sapelor PDC şi cu diamant.

Figura 3.2 Exemplu de numerotare a sapei, sursa: sapele Smith.

Mărime Tăiş Număr Lamă i-Certificat de IDEAS M/S – Matrice sau OŃel

NOMENCLATOR STANDARD

Page 171: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

13

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.7 Hidraulica optimă pentru sapă / duze Hidraulica pentru sapă este foarte importantă pentru maximizarea performanŃei şi a HSI (Cai putere hidraulici per inch2), este cea mai frecvent utilizată unitate pentru măsurarea Energiei Hidraulice. În general, se recomandă să avem HSI de 2-4 pentru majoritatea aplicaŃiilor. Când HSI sunt prea mici, se produce sfărâmarea din nou a detritusului ce duce la o rată de avansare mică. Energia hidraulică aşa cum este furnizată sapei poate fi împărŃită în trei funcŃii şi, în funcŃie de tipul aplicaŃiei, litologiei, instalaŃiei de foraj, sapei şi de condiŃiile de la talpa sondei, importanŃa acesteia în ceea ce priveşte termenii cei mai importanŃi pentru performanŃa sapei poate varia: � CurăŃarea / Răcirea Structurii de Tăiere(CSC) � CurăŃarea Găurii de Sondă (BHC) � Evacuarea Detritusului (CE)

Fig 3.3 FuncŃii hidraulice, sapele Smith.

În general, cu HSI sub 2, vitezele duzei se vor încadra într-o zona în care astuparea duzei este mult mai frecventă şi sapele cu role conice suferă de sfărâmarea din nou a detritusului (formaŃiune tăiată care deja a fost tăiată dar care nu a fost evacuată de la gaura de fund a sondei) şi de un potenŃial mai mare de deteriorare a sistemelor de etanşare deoarece detritusul este mai degrabă atras spre rotaŃia lagărului cu con decât evacuat eficient în partea de sus a găurii departe de sapa de foraj. Sistemele de noroi bune vor reduce încărcarea cu detritus a sapelor în majoritatea cazurilor, dar luarea în considerarea a hidraulicii în toate cazurile va fi benefică pentru performanŃa

FuncŃie Hidraulică versus FormaŃiune

Slabă/Lipicioasă FormaŃiune Dură/Abrazivă

Cer

inŃă

Fu

ncŃ

ie H

idra

ulică

CurăŃare Structură Tăiş

CurăŃare gaură de fund

Evacuare Detritus

. Zona 1 Formaţiuni foarte slabe

şi/sau lipicioase care

generează un volum foarte

mare de detritus

Zona 2 Formaţiuni cu rezistenţă mică care generează un volum mare de detritus

Zona 3 Formaţiuni cu rezistenţă medie

care generează un volum moderat

de detritus

Zona 4 Formaţiuni cu rezistenţă mare

cu un volum mic de detritus.

Probabil abrazive.

Page 172: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

14

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

sapei şi va minimiza şi mai mult tendinŃa oricărei sape de a se încărca cu detritus. Aşa cum se arată în graficul de mai sus, în funcŃie de aplicaŃie, cerinŃele hidraulicii unei sape ce sapă în formaŃiuni cu rocile cele mai slabe pot fi foarte diferite de cele ale unei sape ce sapă în formaŃiuni cu rocile cele mai dure iar informaŃiile din teren precum şi cunoştinŃele locale pot furniza informaŃii cu privire la hidraulica recomandată pentru ambele extreme precum şi pentru situaŃia de mijloc. FuncŃii critice ale hidraulicii CurăŃarea/Răcirea structurii de tăiere

CurăŃarea găurii de sondă Evacuarea detritusului

• Previne „încărcarea cu detritus” a sapei

• Măreşte durata de viaŃă a structurii de tăiere prin curăŃare şi răcire

• Maximizează rata de avansare

• Previne săparea din nou în gaura de sondă

• Măreşte durata de viaŃă a structurii de tăiere

• Maximizează rata de avansare

• Previne tăierea din nou a detritusului

• ÎmbunătăŃeşte rata de avansare

• Prelungeşte durata de viaŃă a etanşării

• Previne încărcarea cu detritus a sapei

• Reduce eroziunea

Optimizarea hidraulicii pentru sapă este recomandată la toate sistemele de noroi pentru a îmbunătăŃi în întregime performanŃa forajului şi cea a sapei. Pot fi utilizate două abordări - fie optimizarea cailor putere hidraulici ai sapei, care se va produce când ∆Pb (scăderea presiunii sapei) este aproximativ egală cu 2/3 ∆Pt (scăderea totală a presiunii) fie optimizarea forŃei impactului duzei, care se va produce când ∆Pb este aproximativ egal cu ½ ∆Pt. Atunci duzele pot fi alese pentru a atinge rezultatul necesar. ReŃineŃi că relaŃiile menŃionate mai sus sunt aproximative şi sunt prezentate pentru a da un sens ordinului de mărime al valorilor necesare. Pentru o evaluare mai precisă a ∆Pb necesar, trebuie să fie luate în considerare proprietăŃile fluidului de foraj, în acest caz, parametrii C şi N din ecuaŃie ∆Ps= C*Q^N. Procedura arată mai jos cum să le determinaŃi şi cum să le folosiŃi pentru a calcula dimensiunile optime ale duzei aferente fiecărei abordări. Totuşi, reŃineŃi de asemenea, că optimizarea hidraulicii pentru sapă este de multe ori compromisă de alte cerinŃe hidraulice precum curăŃarea găurii şi restricŃiile cu privire la scăderea presiunii/debitului asociate anumitor părŃi ale echipamentului de la talpa sondei. Înainte de extragerea de gaura de sondă pentru a schimba sapa, determinaŃi următoarele: Simboluri şi unităŃi utilizate în această secŃiune Simbol Descriere UnitaŃi ∆Pt Scădere a presiunii totale Bar ∆Pb Scădere a presiunii sapei bar ∆Ps Scădere a presiunii sistemului bar ρdf Gradient de presiune a fluidului

de foraj bar/10m

Q Debit m³/oră * 16,66 = l/min l/min / 0,06 = m³/oră

m³/oră

An SuprafaŃa duzei mm² C Coeficient -

Page 173: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

15

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

N Exponent al Q - Viteza Duzei m/s Tabel 3.1 Simboluri si unităŃi 1. Scăderea presiunii totale (∆Pt) ObservaŃi ∆Pt pentru două sau trei randamente diferite ale pompei (Q), apropiat de debitul planificat în timpul operaŃiunilor de foraj. 2. Valorile N & C AflaŃi scăderea presiunii sapei (∆Pb) pentru valori diferite ale lui Q.

2

2**7.15

An

QdfPb

ρ=∆ [bar]

AflaŃi scăderea presiunii sistemului (∆Ps) pentru valori diferite ale lui Q. ∆Ps = ∆Pt – ∆Pb [bar]

2

1

2

1

Q

QLog

Ps

PsLog

N∆∆

= şi NN Q

Ps

Q

PsC

2

1

1

1 ∆=

∆=

NQCPs *=∆ [bar]

Pentru aceste calculaŃii se recomandă utilizarea a 1.82 pentru N. 3. SuprafaŃa duzei (An) pentru utilizarea optimă a puterii disponibile

a) Pt (max) trebuie să fie cunoscută b) AflaŃi scăderea presiunii sistemului (∆Ps)

Pentru a optimiza Caii Putere Hidraulici ai Sapei: 1+

=∆N

PtPs [bar]

Pentru a optimiza ForŃa Impactului Duzei 2

2

+=∆

N

PtPs [bar]

c) AflaŃi randamentul pompei pentru a da ∆Ps Nopt C

PsQ /1)(

∆= [m³/oră]

d) AflaŃi scăderea presiunii sapei PsPtPb ∆−=∆ [bar] Deci suprafaŃa duzei este:

PbQA df

optn ∆=

ρ*962.3 [mm²]

Page 174: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

16

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Dimensiune duză

Număr duză

Zona debitului 1 duză

Zona debitului a 2 duze

Zona debitului a 3 duze

inch mm inch² mm² inch² mm² inch² mm² 7/32 8/32 9/32 10/32 11/32 12/32 13/32 14/32 15/32 16/32 18/32 20/32 22/32 24/32 28/32

5.5 6.4 7.1 7.9 8.7 9.5 10.2 11.1 11.9 12.7 14.3 15.9 17.5 19.0 22.3

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 18 20 22 24 28

0.0376 0.0491 0.0621 0.0767 0.0928 0.1104 0.1296 0.1503 0.1726 0.1963 0.2485 0.3068 0.3712 0.4418 0.6013

24.3 31.7 40.1 49.5 59.9 71.2 83.6 97.0 111.4 126.6 160.3 197.9 239.5 285.0 287.9

0.0752 0.0982 0.1242 0.1534 0.1856 0.2209 0.2592 0.3007 0.3451 0.3927 0.4970 0.6136 0.7424 0.8836 1.2026

48.5 63.4 80.1 99.0 119.7 142.5 167.2 194.0 222.6 253.4 320.6 395.9 479.0 570.1 575.9

0.1127 0.1473 0.1864 0.2301 0.2784 0.3313 0.3889 0.4510 0.5177 0.5890 0.7455 0.9204 1.1137 1.3254 1.8040

72.7 95.0 120.2 148.4 179.6 213.7 250.9 291.0 334.0 380.0 481.0 593.8 718.5 855.2 863.7

Tabel 4.2 Dimensiuni ale duzei şi zone ale debitului ConsultaŃi anexa V pentru procedurile de instalare a duzei Reedhycalog. 4. Viteza duzei Ca indicaŃie de bun simŃ (sapele Smith), menŃin o viteză a duzei de 60-85 m/sec. Duze prelungite şi de centru Duzele prelungite (cunoscute şi ca mini duze, sau duze mini-prelungite) de la sapele cu role conice sunt recomandate în majoritatea aplicaŃiilor. Aceste duze sunt extrem de robuste şi permit foarte uşor creşterea forŃei de şoc (Energia hidraulică consumată la partea de jos a găurii de sondă).

ComparaŃie a Vitezei Fluidului

Presiune de şoc

Duză Standard Duză Mini-Prelungită -

0 60 120 180 240 Viteză fluid (ft/sec)

Page 175: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

17

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Nu se recomandă utilizarea duzelor prelungite în timpul operaŃiunilor de curăŃare sau de recuperare a resturilor, când părŃi mari de materiale solide pot fi întâlnite şi pot deteriora duza. Duzele de centru sunt frecvente la majoritatea sapelor cu role conice, în mod obişnuit ele oferă un debit ce depăşeşte 9 7/8” la suprafaŃa capului sapei pentru a limita probabilitatea încărcării cu detritus în această zonă. În aplicaŃiile când sapa nu se încarcă de detritus, o duză de centru este mai puŃin importantă şi poate avea un debit suprimat sau i se poate aloca un % mai mic din debitul disponibil prin folosirea unei duze mai înguste. Recomandările pentru duzele de centru sunt după cum urmează: Aproximativ 10-15% din debitul total trebuie să fie programat prin duza de centru în condiŃii normale - debit mai mare în aplicaŃiile în care sapa se încarcă de detritus Prea mult (>25%)- Eroziune a învelişului conului şi a vârfului tăişului, inserŃii pierdute (rândurile de la cap & din mijloc) Prea puŃin (<10%) CurăŃare ineficientă a sapei/conului, Risc de încărcare a sapei de detritus.

Distanţa până la fundul găurii de sondă

Energia fluidului tinde să se reflecte la fundul găurii de sondă

Presiune de şoc mare. Rezultă din distanŃa scurtă până la fundul găurii de sondă şi din unghiul perpendicular. ReflecŃie minimă a fluidului

Distanţa până la fundul găurii de sondă

Presiune de şoc mai redusă. Rezultă din distanŃa mai lungă până la fundul găurii de sondă şi din unghiul neperpendicular. ReflecŃie semnificativă a fluidului

Page 176: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

18

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.8 Alegerea sapei Costul minim per metru este obiectivul principal. Fişele sapei şi experienŃa trebuie să fie utilizate pentru a estima rata de avansare şi durata de funcŃionare a fiecărui tip de sapă în formaŃiunea aşteptată a fi întâlnită. În plus, la alegerea sapei corecte, factorii principali care joacă un rol important în ceea ce priveşte performanŃa sapei sunt parametrii de foraj, proprietăŃile fluidului de foraj şi factorii hidraulici.

6.8.1 Date generale

(Regulile intuiŃive pentru alegerea sapei) � Marna răspunde mai bine la foraj în ceea ce priveşte rotaŃiile pe minut. � Calcarul răspunde mai bine la foraj în ceea ce priveşte apăsarea pe sapă. � Sapele cu rulmenŃi cu role pot fi introduse la rotaŃii pe minut mai mari

decât sapele cu lagăre de reazem. � Sapele cu rulmenŃi etanşaŃi oferă o durată mai mare de funcŃionare decât

sapele cu rulmenŃi deschişi. � Sapele cu dinŃi frezaŃi cu lagăre de reazem pot fi introduse la apăsări mai

mari decât sapele cu dinŃi frezaŃi cu rulmenŃi cu role. � Sapele agresive pot face controlul feŃei motorului dificil ducând la

imposibilitatea de a urmări traiectoria planificată. � În general, sapele mai uşoare sapă mai repede, de obicei sunt mai ieftine

şi trebuie să fie înlocuite numai atunci când este strict necesar. � O practică bună este să aveŃi mai mult de un tip de sapă gata de

utilizare. � Sapele cu deviere mare pot reduce şi mai mult dimensiunea prin uzură. � Sapele cu deviere mare pot cauza o deviere şi mai mare a găurii de

sondă. � Analiza cost-per-ft (picior) vă poate ajuta să decideŃi ce sapă să utilizaŃi. � Verificarea tocirilor vă poate ajuta de asemenea să decideŃi ce sapă să

utilizaŃi. � Verificarea datelor sondei de corelare va fi un factor determinant în

alegerea sapei. Cand sa utilizaŃi o sapă de tip PDC sau cu Diamant � Când criteriile economice o impun. � În general, rata de avansare determină în cele din urmă costurile

marşului de avansare a sapei. � Când intervale mai mari trebuie să fie forate. � Când rotiŃi la viteze mari. (turbină sau motor submersat) � Când sunt întâlnite temperaturi mari în gaura de sondă (aproximativ

150ºC şi peste). � Când foraŃi în secŃiuni de găuri deviate care necesită o apăsare pe sapă

mică. � Când se forează cu o presiune excesivă. De ce sa utilizaŃi o sapă de tip PDC sau cu diamant ECONOMIE: EcuaŃia arată un cost per ft mai mic R*(T+D) + B = C F

Page 177: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

19

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Unde: C= costul forajului / ft [RON / m] R= costul de funcŃionare a instalaŃie de foraj [RON / oră]

T= timpul marşului [ore] D= timpul de foraj [ore] B= costul sapei [RON] F= ft foraŃi [m] Beneficii suplimentare ale utilizării sapei de tip PDC ar fi rămânerea în gaura de sondă când condiŃiile se înrăutăŃesc. De exemplu: � Evitarea secŃiunilor periculoase ale găurii de sondă. � Evitarea marşului în condiŃii de vreme rea. � Reducerea uzurii instalaŃiei de foraj. � Nicio piesă în mişcare. Când să utilizaŃi produse cu diamant policristalin şi cu diamant - În ce formaŃiuni? Sape de tip PDC (cu policristale de diamant): � Sedimente foarte moi, slab consolidate, de mică adâncime (de exemplu

argile, nămoluri, nisipuri miocenice) � Sedimente, roci de precipitare şi roci evaporate, cu rezistenŃă redusă,

slab consolidate, casante, neabrazive, relativ de mică adâncime (de exemplu sare, anhidrit, marnă, cretă)

� Sedimente, roci de precipitare şi roci evaporate, cu rezistenŃă moderată, puŃin abrazive şi ductile, întărite la adâncime medie (de exemplu argilă nisipoasă, şisturi silicioase, carbonaŃi poroşi, anhidrit)

Sape cu diamant cu stabilitate naturală/termică. � Sedimente, roci de precipitare şi roci evaporate, cu duritate medie, puŃin

abrazive şi ductile, întărite la adâncime medie (de exemplu şisturi silicioase, carbonaŃi poroşi, anhidrit, argilă nisipoasă)

� Sedimente, roci de precipitare şi roci evaporate, compacte, dure şi abrazive, foarte ductile, de mare adâncime (de exemplu şisturi nisipoase, gresii calcaroase, dolomite, calcar)

� Sedimente, roci de precipitare şi roci evaporate, extradure şi foarte abrazive, întărite, ductile şi neductile (de exemplu piatră de nisip, bromuri, etc.)

FormaŃiuni dăunătoare pentru sapele cu diamant policristalin şi cu diamant Sape de tip PDC (cu diamant policristalin): � Gresie dură, abraziv cimentată (de exemplu cuarŃit sedimentar) � Dolomite dure (sedimentare sau metamorfice) � Feroase (de exemplu pirită - metamorfică sau vulcanică) � Şist silicios (metamorfic sau sedimentar) � Granit şi bazalt (vulcanic) Sape cu diamant cu stabilitate naturală/termică: � Nisipuri cuarŃoase cimentate, dure care sunt foarte fisurate şi abrazive.

Page 178: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

20

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.8.2 Sape de utilizat în formaŃiuni cu alternanŃe de roci slabe şi roci dure

Sondele de corelare locale şi experienŃa trebuie să constituie punctul de început pentru orice recomandări. Când acestea sunt limitate sau lipsesc ar fi prudent să vă concentraŃi asupra formaŃiunilor celor mai dure ce vor fi luate în considerare pentru limitarea defectării sapei. Dacă limitele formaŃiunilor cu roci dure/roci slabe sunt cunoscute cu o oarecare certitudine, ar fi prudent să gestionaŃi parametrii de foraj când vă apropiaŃi de aceste intervale. De regulă, reducerea rotaŃiilor pe minut şi a apăsării pe sapă, unde este posibil, când se intră şi se iese din formaŃiunile mai dure - introducând într-o formaŃiune diferită şi semnificativ mai slabă cu apăsări pe sapă foarte mari ar putea duce la defecŃiunea sapei şi a ansamblului de adâncime deoarece sapa „muşcă” efectiv din formaŃiunea mai slabă. În aceste aplicaŃii, uzura obişnuită pentru sapele de tip PDC va fi defecŃiunea la impact rezultând tăişuri fragmentate, utilizând tehnologiile de săpare la adâncime controlată, deterioarea tăişului poate fi minimizată dat fiind că matricea sapei permite un grad mare de protecŃie a tăişurilor.

6.8.3 Tipul de sapă pentru motoare orientabile (Sape cu role versus sape PDC cu taiş fix)

Când foraŃi cu motor orientabil, puterea la sapă este generată de Cuplu (TQ) şi de rotaŃiile pe minut (RPM). Când introduceŃi sau direcŃionaŃi, un debit constant va fi aplicat, acesta generând anumite rotaŃii pe minut şi o anumită valoare a cuplului. În majoritatea cazurilor, sapele cu role conice (RC) vor fi mai uşor de direcŃionat decât sapele cu tăiş fix datorită diferenŃei în ceea ce priveşte acŃiunea de săpare. Sfărâmarea şi fragmentarea de la sapele cu role conice este de preferat decât acŃiunea de forfecare a sapelor PDC, cuplul unei sape cu role conice va fi probabil mai mic decât cel generat de o sapă PDC şi mai important, probabil va fi mai continuu, lucru ce va fi de mare ajutor în păstrarea feŃei sculei atunci când direcŃionaŃi.

AcŃiunea de săpare cu sfărâmare şi fragmentare a sapelor cu role conice

AcŃiunea de săpare cu forfecare a sapelor PDC cu tăiş fix

Ce tip de sape PDC?

Page 179: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

21

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Când alegeŃi o sapă PDC pentru utilizarea la un Motor, sapa trebuie să fie stabilă dinamic, nu prea agresivă în ceea ce priveşte unghiul de degajare (sapele agresive vor avea un control slab al feŃei instrumentului şi vor cauza opriri frecvente ale motorului) şi trebuie să aibe facilităŃi precum o adâncime controlată a tăierii pentru a controla cuplul prin limitarea „muşcăturii” maxime pe care fiecare tăiş o poate lua din formaŃiune, aşa cum se arată mai sus. În ceea ce priveşte profilul sapelor încercaŃi să alegeŃi o sapă cu un profil cu con mediu până la mic (unghiul conului undeva între 15 şi 25 de grade în majoritatea cazurilor) şi umăr scurt. În majoritatea cazurilor, nu este posibil să sesizaŃi diferenŃele în ceea ce priveşte dispunerea, BR etc şi deci nici să estimaŃi performanŃa în urma inspecŃiei şi comparaŃiei vizuale. Indicatorii sapei vor fi putea să facă acest lucru şi să ofere alte informaŃii suplimentare privind direcŃionabilitatea relativă a diferitelor proiecte.

Page 180: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

22

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Adâncimea controlată a tăierii sapelor PDC cu tăiş fix

(MDOC); sapa nu poate „muşca” excesiv din formaţiune

creând fluctuaţii nedorite ale cuplului în formaţiuni cu roci

moi/ laminate.

DOC

Short Parabolic

Medium Parabolic

Flat

Long Parabolic

Profil sapă de tip PDC cu tăiş fix

Con adânc (~90 grade)

Con de mică adâncime (~150 grade)

6.8.4 Sape pentru forajul rotativ dirijat

La sapele cu role conice (RC) cu un sistem de avansare a sapelor este necesară o configuraŃie solidă şi rezistentă a instrumentului de măsură deoarece partea care se află cel mai mult în exteriorul sapei este forŃată să se deplaseze lateral. La sistemul de dirijare a sapelor partea interioară a sapei cu role conice prezintă cea mai mare rupere/defecŃiune. Mai jos este un exemplu de inserŃii din carbură de tungsten uzate ale unei sape cu role conice care forează în şist silicios şi în calcară cu Instrument de Orientare Rotativ (RST) cu sistem de avansare si de dirijare a sapei

Exemplu de deteriorare a aparatului de măsură a unei sape de la un Instrument de Orientare Rotativ cu sistem de

Deteriorare a rândului interior al unei sape de la un Instrument de Orientare Rotativ cu sistem de dirijare a sapei

DOC – adâncimea tăierii

Page 181: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

23

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

avansare a sapei În majoritatea cazurilor, la sapele PDC cu tăiş fix cerinŃele sapelor de foraj cu DirecŃionare Rotativă şi Motor sunt foarte asemănătoare: Răspunsul direcŃional şi atenuarea vibraŃiei sunt decisive, deci o structură de tăiere cu stabilitate, cu unghiuri de degajare moderate şi, deşi mai puŃin decisiv decât la sapele cu motor, cu utilizare a unei adâncimi controlate a tăierii (MDOC). Cu adâncime controlată a tăierii răspunsul direcŃional este îmbunătăŃit şi adaugă o protecŃie efectivă la impact tăişurilor de la sapă. Unghiul conului este mediu până la mic şi profilul este scurt asemănator celui necesar la motorul de orientare aşa cum se prezintă mai sus.

6.8.5 Sape pentru forajul sondelor cu deplasare mare

Când foraŃi sondele cu deplasare mare, rata de avansare tinde să nu fie factorul decisiv: Durabilitatea, stabilitatea şi performanŃa direcŃională tind să fie factorii cheie. MenŃineŃi sapa în gaura de sondă, forând la o rată posibilă pentru curăŃarea găurii şi minimizarea marşurilor. În prezent, aceste sonde tind să fie forate predominant cu instrumente de orientare rotative, deci se vor aplica aceleaşi consideraŃiuni ca cele prezentate mai sus . În ceea ce priveşte riscul de dărâmare, pistonare şi supratensionare atunci când extrageŃi garnitura de foraj din sondă, ar trebui luate în considerare orificiile sapei, dar atunci când alegeŃi aplicaŃia şi formaŃiunea ce va fi forată, alegerea sapei va fi determinată de durabilitate, stabilitate şi performanŃă direcŃională. În general, nu recomandăm utilizarea lamelor doar pentru că este forată o sondă cu deplasare mare şi nu o sondă cu profil convenŃional. În general, o sapă cu orificii mai mari este de preferat doar din cauza riscului de supratensionare la pistonare dar alegerea unei sape doar pentru că are cele mai mari orificii este o falsă economie; practicile de foraj în sondele cu deplasare mare vor evidenŃia beneficiul special pe care o astfel de sapă îl oferă.

6.8.6 Frezarea cimentului in coloană

O sapă de curăŃare pentru frezarea intervalelor lungi de ciment este recomandată, în special în aplicaŃii provocatoare când nu se ştie cu siguranŃă dacă sapa va ajunge la adâncimea totală sau la lungimea intervalului său propus. Un marş de curăŃare va asigura că următoarea sapă va intra în gaura de sondă cu cea mai mică şansă de deteriorare şi cea mai mare şansă de atingere a Ńintelor dorite cu privire la sectiune. Alegerea sapei pentru frezarea cimentului va depinde de un număr de lucruri, dar dacă sunt luate în considerare sapele noi, o sapă cu dinŃi frezaŃi va oferi de obicei cel mai bun compromis - oferirea unei rate de avansarei decente fără costurile mai mari ale unei sape PDC.

Page 182: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

24

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.9 Cum se reduce mişcarea axială discontinuă (blocare-alunecare) si vibraŃiile BHA-ului

VibraŃia garniturii de foraj a făcut obiectul mai multor studii şi poate fi clasificată în 3 moduri de vibraŃie: TREI MODURI DE VIBRAłIE

• VibraŃia laterală este o deplasare laterală a garniturii de foraj într-o direcŃie perpendiculară pe axa garniturii de foraj

• VibraŃia axială este o mişcare verticală a garniturii de foraj în aceeaşi direcŃie ca şi axa sapei

• VibraŃia torsională este o „răsucire şi eliberare” a garniturii de foraj

Răspunsul la întrebarea cum se poate reduce unul dintre modurile de vibraŃie de mai sus poate fi la fel de simplu precum a avea la instalaŃia de foraj un personal atent şi care doreşte să modifice parametrii pentru a atenua orice vibraŃii. Sunt disponibile mai multe recomandări referitoare la modul de a gestiona vibraŃia, totuşi experienŃa practică recentă şi modelarea cu programe software (de exemplu Smith IDEAS) au arătat de multe ori opusul metodologiei stabilite ca fiind de succes. De exemplu: minimizarea alunecării - blocării - de regulă se sugerează că reducerea apăsării pe sapă şi creşterea rotaŃiilor pe minut poate ajuta, dar, în multe cazuri dacă sapa este cea care generează această formă de vibraŃie, atunci creşterea apăsării pe sapă poate fi cea mai bună acŃiune întreprinsă, deoarece acest lucru va ajuta sapa să tăie formaŃiunea într-un mod mai eficient şi mai corespunzător. Unele moduri de vibraŃie diferite şi practicile adoptate în mod obişnuit pentru atenuarea vibraŃiei: Instabilitatea sapei - O Mişcare Axială Descriere: FluctuaŃii mari ale apăsării pe sapă cauzând ridicarea repetată şi impactul repetat al sapei în formaŃiune. Mediu Obişnuit: Sonde verticale, sape cu role conice în roci dure. ConsecinŃe: Sarcina impactului poate defecta sapa de foraj, garnitura de foraj sau echipamentul de ridicare. AcŃiuni în timp real recomandate: ReduceŃi apăsarea pe sapă şi/sau reduceŃi rotaŃiile pe minut. Dacă vibraŃia persistă, opriŃi rotirea şi după aceea reîncepeŃi forarea cu o apăsare pe sapă mai mică şi/sau rotaŃii pe minut mai mici. Blocare-Alunecare - O Mişcare Torsională Descriere: Rotire neuniformă a sapei de foraj care în cazuri extreme opreşte sapa, opreşte momentan rotirea la intervale regulate, cauzând răsucirea şi rotirea liberă în mod periodic a garniturii de foraj. Acest mecanism poate stabili vibraŃiile torsionale principale din garnitura de foraj. Mediu Obişnuit: sonde cu unghi mare şi sonde adânci (3.000 ft şi mai mult) sau sape PDC agresive.

Vibraţie Torsională - Blocare-Alunecare -Acceleraţie Tangenţială Vibraţie Axială -Instabilitate Sapă -Acceleraţie Axială Vibraţie Laterală -Acceleraţie laterală -Răsucire Sapă

Page 183: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

25

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

ConsecinŃe: FluctuaŃie a cuplului la suprafaŃă > 15% din medie. Blocarea-alunecarea poate cauza defectarea sapei PDC, rată de avansare mai mică, supratorsionarea, deşurubarea legăturii şi ruperi ale garniturii de foraj. AcŃiuni în timp real recomandate: MăriŃi rotaŃiile pe minut şi/sau reduceŃi apăsarea pe sapă. Dacă blocarea-alunecarea se menŃine, opriŃi rotirea şi reîncepeŃi forarea la rotaŃii pe minut mai mari şi/sau apăsare pe sapă mai mică. ActivităŃile recente arată că acŃiunea opusă de creştere a apăsării pe sapă poate fi de asemenea benefică în ceea ce priveşte forfecarea sapei de formaŃiune într-un mod mai corespunzător şi mai eficient. Alte SoluŃii (Înainte de Marş): LuaŃi în considerare utilizarea unei sape PDC mai puŃin agresive. ScurtaŃi lama rotativă a stabilizatorului (modificaŃi proiectul lamei sau numărul de lame, stabilizatorul nerotativ sau sapa lărgitoare cu role). EgalizaŃi profilul sondei. Răsucirea (Invers) Sapei - O Mişcare Laterală Descriere: RotaŃia excentrica a sapei la un punct altul decât centrul sau geometric cauzat de angrenarea sapei/găurii de sondă (analog cu angrenajul de planetară). Mecanismul induce o vibraŃie laterală cu frecvenŃă ridicată a sapei şi garniturii de foraj. Răsucirea sapei este foarte greu de detectat la suprafaŃă. Mediu Obişnuit: Sapă agresivă cu tăiere-laterală (sapa PDC normală) în roci dure, sonde verticale. ConsecinŃe: Deteriorarea tăişului sapei la impact, gaura supradimensionată, defecŃiuni ale legăturii ansamblului de adâncime şi defecŃiuni ale componentelor senzorului MWD (de măsurare în timpul forajului). AcŃiuni în timp real recomandate: ReduceŃi rotaŃiile pe minut. Dacă vibraŃia persistă, opriŃi rotirea şi după aceea reîncepeŃi forarea cu rotaŃii pe minut mai mici. Alte SoluŃii (Înainte de Marş): LuaŃi în considerare înlocuirea sapei (sapă PDC stabilă dinamic sau sapă cu role conice), utilizând ansamblu de adâncime cu stabilizator de lângă sapă supradimensional. Răsucirea (Invers) BHA-ului - O Mişcare Laterală Descriere: Asemănător răsucirii sapei, angrenajele ansamblului de adâncime din jurul găurii de sondă cauzează producerea de şocuri laterale severe între ansamblul de adâncime şi gaura de sondă. Răsucirea ansamblului de adâncime a fost dovedită a fi cauza principală a defectării multor garnituri de foraj şi a componentelor senzorului MWD. Răsucirea ansamblului de adâncime se poate produce în timpul rotirii/lărgirii la partea de jos a găurii de sondă şi este foarte greu de detectat la suprafaŃă. Mediu Obişnuit: Sonde verticale sau aproape verticale, ansamblu de adâncime cu pendul sau nestabilizat şi rocă dură. ConsecinŃe: DefecŃiuni ale componentelor senzorului MWD (motor, dispozitivul MWD, etc.) uzură a racordului special şi/sau a stabilizatorului, eroziuni sau ruperi datorate fisurării din cauza oboselii,cuplu mediu ridicat. AcŃiuni în timp real recomandate: ReduceŃi rotaŃiile pe minut. Dacă vibraŃia persistă, opriŃi rotirea, şi după aceea reîncepeŃi forarea cu rotaŃii pe minut mai mici. Alte SoluŃii (Înainte de Marş): UtilizaŃi cea mai mare dimensiune practică de prăjini grele şi/sau de ansamblu de prăjini grele foarte rigid cu stabilizatori supradimensionali, ScurtaŃi lamele stabilizatorului (proiectul lamei, nerotativ). În formaŃiuni cu roci foarte dure sau abrazive, luaŃi în considerare utilizarea unui motor de fund submersat.

Page 184: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

26

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Şocuri Laterale - A O Mişcare Laterală Descriere: Ansamblul de adâncime se deplasează în ambele părŃi laterale sau câteodată se roteşte înainte şi înapoi la întâmplare (haotic). Spre deosebire de răsucirea în sens invers, această mişcare neuniformă de multe ori duce la defectări ale senzorului MWD şi a legăturilor sculelor de la talpa sondei. Şocurile laterale ale ansamblului de adâncime pot fi induse fie de răsucirea sapei sau de rotirea unei garnituri de foraj neechilibrate. Similar răsucirii, şocurile laterale sunt foarte dificil de detectat la suprafaŃă. Mediu Obişnuit: Roci dure sau garnitură de foraj neechilibrată sau nestabilizată ConsecinŃe: DefecŃiuni ale componentelor senzorului MWD (motor, dispozitiv MWD, etc.) uzură a racordului special şi/sau stabilizatorului, eroziuni sau ruperi datorate crăpării din cauza oboselii, cuplu mediu ridicat. AcŃiuni în timp real recomandate: ReduceŃi rotaŃiile pe minut pentru a reduce energia garniturii de foraj. Dacă vibraŃia persistă, opriŃi rotirea, şi după aceea reîncepeŃi forarea cu rotaŃii pe minut mai mici. Alte SoluŃii (Înainte de Marş): UtilizaŃi dimensiunea practică cea mai mare de prăjinii grele şi/sau de ansamblu de prăjini grele foarte rigid cu stabilizatori supradimensionali. ReduceŃi eccentricitatea garniturii de foraj. În formaŃiuni cu roci foarte dure, evitaŃi utilizarea unei sape de tip PDC agresive. Cuplare a Modului VibraŃiei - Implică toate cele trei mişcări Descriere: O mişcare de cuplare a vibraŃiilor axiale, torsionale şi laterale. Aceasta crează oscilaŃii axiale şi ale cuplului şi şocuri laterale puternice ale ansamblului de adâncime. O mişcare foarte haotică. Mediu Obişnuit: Sonde verticale sau aproape verticale, ansamblu de adâncime cu pendul sau nestabilizat şi roci dure. ConsecinŃe: DefecŃiuni ale componentelor senzorului MWD, defectare a tăişului sapei la impact, uzura niplului şi stabilizatorului, eroziuni şi ruperi cauzate de crăpături datorită oboselii. AcŃiuni în timp real recomandate: OpriŃi rotirea şi extrageŃi garnitura de foraj din gaura de sondă; reîncepeŃi forarea cu apăsare pe sapă şi rotaŃii pe minut modificate. La început, încercaŃi rotaŃii pe minut mai mici. Alte SoluŃii (Înainte de Marş): LuaŃi în considerare modificarea tipului sapei şi/sau modificarea ansamblului de adâncime (ansamblu de prăjini grele foarte rigid). ScurtaŃi lamele stabilizatorului (proiectul lamei, nerotativ). LuaŃi în considerare utilizarea motorului de fund submersat.

Page 185: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

27

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.10 Sistemul de codificare a uzurii sapelor Următoarele informaŃii sunt înregistrate: � DistanŃa săpată � Timpul necesar � Parametrii medii de foraj (apăsarea pe sapă, rotaŃiile pe minut, raportul

pompei) � ProprietăŃile medii ale fluidului de foraj (tip, densitate, vâscozitate,

pierdere de fluid) � Starea sapei atunci când este scoasă. Primele patru dintre acestea sunt măsurători obiective ce pot fi obŃinute făcându-se referire la rapoartele zilnice obişnuite. Totuşi, starea sapei este o evaluare subiectivă efectuată de sondorul şef sau de către responsabilul cu forajul direcŃional. Pentru a avea o măsură a consecvenŃei rapoartelor privind starea sapei efectuate de către sondori (pretutindeni) a fost introdus un sistem de codificare. Acest sistem se aplică sapelor cu role conice, sapelor cu diamant şi capetelor conului. Acest sistem de codificare utilizează simboluri cu coduri pentru descrierea a şase categorii de uzură, grupate în cele trei secŃiuni pentru tăişuri, în secŃiunile pentru rulmenŃi şi aparate de măsură şi are în plus două coduri pentru observaŃii. Dacă se completează un formular standard de raport al sapei, există opt rubrici în care sunt introduse codurile individuale (vezi tabelul 4.3). Structura tăişului ObservaŃii Rândurile interioare (I)

Rândurile exterioare (O)

Uzură (D)

LocaŃie (L)

Rulment sau etanşare (B)

Aparat de masură mm sau 16ths (G)

Alt simbol (O)

Motiv (R)

Tabel 4.3 Formular standard al sapei Ghidul de codificare a uzurii poate fi găsit în anexa III (sape PDC) şi IV (sape cu role conice). ReferinŃă: Reed Hycalog.

Page 186: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

28

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.11 Probleme curente PROBLEMA CURENTĂ

CAUZA PROBLEMEI ACłIUNE PREFERATĂ

Dificultate în ajungerea la partea de jos a găurii

Sapa precedentă subdimensională Ansamblu de adâncime nou Flambarea coloanei de foraj Diametrul interior al coloanei de foraj prea mic Sapă supradimensională Stabilizator supradimensional

LărgiŃi gaura de sondă cu sapa cu role conice Când lărgiŃi gaura la partea de jos, extrageŃi garnitura de foraj şi lărgiŃi din nou secŃiunea. Dacă dificultatea se păstrează, verificaŃi stabilizatorii. IntroduceŃi coloana cu o sapă mai mică UtilizaŃi sapa cu doua centre (funcŃie de săpare şi funcŃie de lărgire a găurii de foraj) sau reduceŃi dimensiunea sapei CalibraŃi sapa cu calibru conform API; dacă nu este în toleranŃă, înlocuiŃi sapa ÎnlocuiŃi cu stablizatorul corect.

Presiune mică în încărcător

TFA prea mare Debit prea scăzut Eroziune în garnitura de foraj DefecŃiune pompă Scurgere la suprafaŃă

MăriŃi debitul si corectaŃi-l la urmatoarea sapa. MăriŃi debitul/cursele SchimbaŃi linerele VerificaŃi scăderea presiunii sapei, introduceŃi garnitura de foraj pentru a verifica prăjinile de foraj şi prăjinile grele. (Nu pompaŃi nămol) VerificaŃi şi reparaŃi pompele VerificaŃi pentru scurgeri la suprafaŃă şi reparaŃi.

Presiune mare în încărcător

TFA prea mic Debit excesiv Sapa încărcată parŃial cu detritus Modificarea formaŃiunii Ieşirea inelului Motor de fund oprit

ReduceŃi debitul. ÎnlocuiŃi TFA la următorul marş de avansare a sapei. ReduceŃi debitul. VerificaŃi presiunea încărcătorului în partea de jos a găurii de sondă. ScoateŃi sapa din partea de jos a găurii de sondă, circulaŃi la volumul complet pentru 10 minute în timp ce rotiŃi. VerificaŃi din nou presiunea în partea de jos a găurii de sondă. ExtrageŃi coloana, circulaŃi, începeŃi din nou forajul la rotaŃii pe minut mai mari, resetaŃi testul „drill off”. TestaŃi presiunea în gaura de sondă, scoateŃi sapa. ScoateŃi sapa din gaura de sondă. ConsultaŃi manualul de instrucŃiuni al producătorilor

Presiune fluctuantă în încărcător

Forarea prin formaŃiuni intercalate Ruperea formaŃiunii sub sapă Stabilizatorii nu sunt pe poziŃie DefecŃiunea pompei

Dacă rata de avansare este acceptabilă, continuaŃi forajul. Dacă rata de avansare este acceptabilă, continuaŃi VerificaŃi echipamentul ÎncercaŃi combinaŃia de apăsare pe sapă mai mică cu rotaŃii pe minut mai mari VerificaŃi sarcina aplicată atunci cand extrageŃi echipamentul cu o greutate excesivă VerificaŃi stabilizatorii la următorul marş VerificaŃi şi reparaŃi pompele

Sapa nu sapă Partea de jos a găurii nu este atinsă Stabilizatorii nu sunt pe poziŃie sau sunt prea mari FormaŃiunea este prea plastică

VerificaŃi diagrama garniturii VerificaŃi cuplul, sarcina aplicată atunci cand extrageŃi echipamentul cu o greutate excesivă VerificaŃi presiunea - creşterea

Page 187: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

29

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Stabilirea modelului găurii de sondă Rest de cap al conului rămas în gaura de sondă Sapa este incărcată cu detritus

debitului, creşterea/reducerea apăsării pe sapă, rotaŃiile pe minut Poate dura până la o oră ÎncercaŃi să săpaŃi cu atenŃie în continuare cu o apăsare pe sapă mică. ReduceŃi apăsarea pe sapă şi măriŃi debitul. RotiŃi sapa la partea de jos a găurii. PompaŃi detergent sau pachet de apa sărată sau materiale de blocare pentru pierderi de circulaŃie (nut-plug).

Rată mică de avansare

Apăsare pe sapă insuficientă. (mărire a parametrilor hidraulici) RotaŃii pe minut prea mici/mari FormaŃiune plastică Modificare a formaŃiunii Fluid de foraj excesiv Diamantele tocite Tăişurile tocite Scădere a presiunii prea mică Alegere greşită a sapei

Marititi apăsarea pe sapă. MăriŃi/micşoraŃi rotaŃiile pe minut. ResetaŃi testul „drill off” ResetaŃi greutatea. ResetaŃi testul „drill off” AcceptaŃi rata de avansare LuaŃi în considerare scoaterea din gaura de sondă a sapei PDC. ComparaŃi scăderile de presiune iniŃiale şi pe cele actuale - poate fi necesară o noua sapă. MăriŃi greutatea. ScoateŃi sapa. MăriŃi debitul - poate fi necesară o noua sapă. ScoateŃi sapa

Cuplu excesiv Apăsare pe sapă excesivă RotaŃii pe minut mici Stabilizatori prea mari Dărâmarea găurii în jurul prăjinilor grele Sapă subdimensională

ReduceŃi apăsarea pe sapă şi rotaŃiile pe minut MăriŃi rotaŃiile pe minut ReduceŃi apăsarea pe sapă VerificaŃi ansamblul de adâncime, stabilizatorii trebuie să aibă o dimensiune de 1/32” până la 1/16” în gaură. MăriŃi debitul şi acŃionaŃi garnitura de foraj. ScoateŃi sapa

Instabilitate a sapei AcŃiune Blocare-Alunecare FormaŃiune deteriorată ForŃă de îndepărtare prin pompare

ModificaŃia combinaŃia rotaŃie greutate ReduceŃi viteza de rotaŃie şi apăsarea pe sapă MăriŃi apăsarea pe sapă, reduceŃi debitul

Page 188: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

30

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.12 Anexa 1 Schema de clasificare a sapelor cu role conice

Primul indicativ: Materialul şi lungimea dintelui Cifrele 1, 2 şi 3 indică sapele cu dinŃi din oŃel şi corespund creşterii durităŃii formaŃiunii. Cifrele 4, 5, 6, 7 şi 8 indică sapele cu inserŃii din carbura de tungsten şi corespund de asemenea creşterii durităŃii formaŃiunii. Al doilea indicativ: Duritatea formaŃiunii (clasificare mai bună) Cifrele 1, 2, 3 şi 4 denotă o subclasificare a durităŃii formaŃiunii în fiecare dintre cele opt clase determinate de primul indicativ. Al treilea indicativ: RulmenŃi şi protecŃie aparat de măsură Cifrele de la 1 la 7 definesc tipul rulmentui şi specifică prezenŃa sau absenŃa protecŃiei aparatului de măsură dată de inserŃiile din carbură de tungsten, la parŃile de avansare ale conurilor sapei: 1 = rulment cu role standard 2 = rulment cu role, răcit cu aer 3 = rulment cu role etanşat, protecŃie a aparatului de măsură 4 = rulment cu role etanşat 5 = rulment cu role etanşat, protecŃie a aparatului de măsură 6 = rulment de fricŃiune etanşat 7 = rulment de fricŃiune etanşat, protecŃie a aparatului de măsură Cifrele 8 şi 9 sunt păstrate pentru o utilizare viitoare. Totuşi, anumiŃi producători de sape de foraj folosesc acest spaŃiu pentru a prezenta sapele lor direcŃionale (8) şi sapele pentru aplicaŃii speciale. Litere suplimentare: Diverse caracteristici A = aplicaŃie pneumatică: sape cu lagăre de reazem cu duze cu circulaŃie a aerului. C = duză de centru D = control deviere E = duze prelungite G = extra protecŃie aparat de măsură / corp J = deflecŃie duză R = suduri întărite (pentru aplicaŃii percutante) S = model dinŃi din oŃel standard X = inserŃie sapă de tip percutant Y = inserŃie conică Z = altă formă de inserŃie

Page 189: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

31

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.13 Anexa 2 Schema de clasificare a sapelor PDC şi cu diamant

Primul simbol: Tipul & materialul corpului tăişului: D: Corp matrice / Diamante naturale M: Corp matrice / Tăişuri din diamant policristalin S: Corp din oŃel / Tăişuri din diamant policristalin T: Corp matrice / Tăişuri din diamante policristaline cu stabilitate termică O: Altele Drilling bit = sapa de foraj Core head = capul conului Al doilea simbol: Coduri Profil Sapă C: ÎnălŃimea conului G: ÎnălŃimea calibrului Mare

(C > 1/4 D) Medie (1/8 D < C< 1/4D)

Mică (C < 1/8 D)

G Mare (> 3/8 D) 1 2 3 G Medie (1/8 D<G<3/8 D)

4 5 6

G Mică (< 1/8 D) 7 8 9 Al treilea simbol : Proiect hidraulică

Ieşire fluid Distribuire tăiş Duze interschimbabile Porturi fixe Orificiu de intrare

deschis Cu lame (1) 1 2 3 Cu nervuri (2) 4 5 6 Cu faŃa deschisă 7 8 9 Coduri alternative: R = Debit radial X = Debit alimentator/colector O = Altele Aceste litere sunt utilizate de preferabil în locul Cifrelor 6&9 pentru sapele cu diamantele cele mai naturale şi sapele TSP (cu diamante policristaline cu stabilitate termică). (1) Cu lame se referă la restrictoare de debit continuu, mare cu o distanŃă de de la corpul sapei mai mult de 1” (25,4 mm). (2) Cu nervuri se referă la restrictoare de debit continuu, mare cu o distanŃă de de la corpul sapei mai mult de 1” (25,4 mm) sau mai puŃin.

Al patrulea simbol : Dimensiune şi densitate tăiş

Densitate Dimensiune Uşoară Medie Mare

Mare 1 2 3 Medie 4 5 6 Mică 7 8 9 0 = impregnat

Inte

rval

dim

ensi

une

tăiş

Dia

man

te n

atura

le:

pie

tre/

cara

te

Dia

man

te s

inte

tice

: în

ălŃim

ea

utiliz

abilă

a tăi

şulu

i

Mare < 3 > 5/8”

Page 190: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

32

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

Mică > 7 < 3/8”

6.14 Anexa 3 Schema de clasificare a sapelor PDC şi cu diamante

Page 191: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

33

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.15 Anexa 4 Manual de codificare a uzurii sapelor cu role conice

Page 192: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

34

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.16 Anexa 5 Proceduri de instalare a duzelor (REEDHycalog)

Page 193: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

35

Error! No text of specified style in document.

6 Sape de foraj | Version: August 2010

6.17 Attachment V Nozzle installation procedures (REEDHycalog)

Page 194: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj

7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre

Intocmit de WEP

Autor: S. Kaldenbach

EdiŃie: August 2010

Verificat: KE, AN

Page 195: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

2

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

Cuprins

7.1 Sarcini şi responsabilităŃi ....................................................................................3 7.2 Pregătirea pentru forare a fiecăarei sectiuni de sondă.............................................4 7.3 Cele mai bune practici de foraj ............................................................................5 7.4 IniŃierea primului interval....................................................................................5 7.5 Frezarea intervalului niplu-şiu şi a sacului .............................................................7 7.6 Modelarea tălpii şi teste de foraj ..........................................................................8 7.7 Conexiuni şi proceduri de urmărire.......................................................................8 7.8 Diagrama de referinŃă a frecărilor şi torsiunii .........................................................9 7.9 Şocuri şi vibraŃii...............................................................................................11 7.10 Defectarea echipamentelor în timpul forajului......................................................14 7.11 Manşonarea sapei ............................................................................................15 7.12 Forarea formaŃiunilor cu intercalaŃii dure.............................................................17 7.13 IniŃierea unei găuri laterale noi în gaură liberă.....................................................19 7.14 Reintrare într-o gaură laterală ...........................................................................19 7.15 OperaŃiuni cu pană de deviere - frezarea ferestrei................................................20 7.16 Precautii la intrarea/iesirea din fereastra.............................................................23 7.17 Anexă - Procedură generală de taiat fereastra in coloana 13.3/8” .........................25

Page 196: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

3

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Această secŃiune oferă o privire de ansamblu operaŃională a practicilor de foraj, pregătirea forajului, executartea conexiunilor, iniŃierea unei găuri noi şi frezarea ferestrei.

7.1 Sarcini şi responsabilităŃi Sarcină Responsabil Control Pregătirea instrucŃiunilor de foraj zilnic WSDE (Inginer de foraj

la sondă) DSV (Supervizor de foraj)

MenŃinerea parametrilor de foraj optimi Maistru foraj – Sondor Şef - DD (Foraj directional)

DSV (Supervizor de foraj)

Monitorizarea indicatorilor de curăŃare a găurii

Moment şi rezistenŃă la înaintare Sondor Şef DSV (Supervizor de foraj)

Diagrame WSDE (Inginer de foraj la sondă)

DSV (Supervizor de foraj)

Carcateristicile noroiului Inginer de fluide DSV (Supervizor de foraj)

Măsurări în sondă Inginer MWD (Măsurare in timpul forajului)

WSDE (Inginer de foraj la sondă)

Evacuare detritus Sondor + inginer fluide -WSDE

DSV (Supervizor de foraj)

Decide când să se efectueze marşuri de verificare

DSV (Supervizor de foraj)

DSV (Supervizor de foraj)

Efectuarea testului de curgere Sondor Şef DSV (Supervizor de foraj)

Raportarea problemelor de foraj ToŃi DSV (Supervizor de foraj)

Controlul manifestării eruptive Sondor Şef/Maistru de foraj (ToolPusher)

DSV (Supervizor de foraj)

Operarea sigură şi adecvată a echipamentului de sondă

TP (Maistru de foraj ) DSV (Supervizor de foraj)

Page 197: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

4

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

7.2 Pregătirea pentru forare a fiecăarei sectiuni de sondă

1. Echipa de foraj trebuie să cunoască procedurile de control al manifestărilor sondei din Capitolul 17 Controlul manifestării eruptive, inclusiv efectuarea de exerciŃii în caz de manifestare.

2. Asigură sunt disponibile în orice moment materialele adecvate de îngreunare noroi, chimicalele, LCM (material de blocare a pierderilor de circulatie) şi ciment în cantităŃi suficiente pentru a sustine operaŃiunile de foraj.

3. Pentru continuitatea operaŃiunilor de foraj produsele chimice şi materialele de blocare a pierderilor de circulatie trebuie să fie la îndemînă.

4. Pe durata operaŃiunilor de foraj cu fluide pe bază de apă, la instalaŃia de foraj se vor asigura produsele chimice necesare pentru a prepara maxim 8 m³ de fluid de degajare a prăjinilor înŃepenite.

5. Sculele şi echipamentele de foraj, inclusiv toate reducŃiile necesare pentru fiecare secŃiune de gaură vor fi la îndemână, inspectate şi în stare de funcŃionare înainte de începerea operaŃiunilor de ieşire din coloană.

6. Sculele de instrumentaŃie adecvate pentru secŃiunea de sondă trebuie să fie disponibile la sondă sau la solicitare din oraş. Sculele de instrumentaŃie ale Contractorului de foraj vor trebui să fie disponibile pentru toate sculele de gaură conform contractului de instalaŃie.

7. Diametrul interior al echipamentului de sondă şi vor catometru şi a sculelor de instrumentaŃie de investigaŃie.

8. Toate echipamentele BOP (prevenitoare de eruptie) şi tronsoanele de prăjini şi echipamentele de controlul manifestării eruptive trebuie inspectate şi în stare de funcŃionare.

Page 198: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

5

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

7.3 Cele mai bune practici de foraj Următoarele practici generale se vor aplica în mod riguros în toate secŃiunile de gaură. DSV este responsabil pentru asigurarea că tot personalul relevant al Contractorului de foraj şi personalul de Service cunoaşte procedurile şi practicile standard de foraj ale Petrom. 1. Verificările de debit şi calcule pre-manifestare se vor face în conformitate

cu capitolul 17 (controlul manifestaării sondei). 2. Procedurile de marş vor fi urmate conform capitolului 7(curăŃarea găurii). 3. Timpul cât Ńeava este afară din gaură va fi redus în mod activ ori de câte

ori este posibil. 4. OperaŃiuni cum ar fi testarea de rutină a BOP, repararea şi alunecarea şi

tăierea cablului de foraj se realizează cu Ńeavă în şiul de coloană ori de câte ori este posibil. Vezi capitolul 18 pentru mai multe detalii.

5. Când se utilizează o reducŃie ciupercă în ansamblul de adâncime (poziŃionată în mod normal cu doi paşi deasupra prăjinii grele sau deasupra prăjinii cu pereŃi groşi dacă cea din urmă este încorporată în BHA, reducŃia va trebui verificată pentru trecere prin canaua de la tijă şi toate reducŃiile utilizate în tronson. Ciuperca şi reducŃia ciupercă vor fi verificarte independent pentru compatibilitate.

6. Toate ansamblurile de adâncime includ geale. 7. Este de preferat ca toŃi stabilizatorii de tronson să fie de tip cu palete

întregi. 8. Când în loc de stabilizatori se alezoare cu role, orele de funcŃionare vor fi

limitate la maximum recomandat de producător. 9. Se vor utiliza valve flotante pline. 10. La forajul secŃiunilor de gaură critice se vor respecta următoarele practici

de management al fluidelor de foraj: � Minimizarea zonei suprafaŃei de fluid activ pentru a asigura o

detectare mai uşoară a manifestării. � Se va păstra un stoc adecvat de fluid de rezervă, de obicei 100 m3

sau mai mult. � AsiguraŃi-vă toate sistemele de monitorizare a puŃului sunt pe deplin

funcŃionale şi calibrate. � MenŃineŃi la minimul posibil toate tratamentele de noroi şi

transferurile. Înainte de începerea transferului se vor vonsulta Sondorul Şef şi Inginerul de Fluide cu privire la cantitate şi viteza de transfer.

11. Dacă se utilizează un densimetru SLB azimutal cu neutroni (AND), asiguraŃi-vă că niu este instaat nici un inel totco, toate diametrele interioare sunt verificate astfel încât să se poată face instrumentaŃie de sursă. La sfărşitul marşului, nu se va lansa în gaură nici un calibru de diametru (rabbit) deoarece poate produce o obstrucŃie care împiedică instrumentarea sursei.

12. Se va Ńine cont de Intensitatea de curbură maximă (DLS) dat fiind că intensitate de curbură maximă pentru sculele de investigaŃie poate fi limitată.

7.4 IniŃierea primului interval În general, pentru iniŃiere în formaŃiuni fluide în primul interval utilizaŃi o curbură de 1.5° la carcasa motorului. Când se încearcă iniŃierea de la verticală, începeŃi alunecarea de preferinŃă de la începutul pasului. Pentru a începe iniŃierea se va aplica o apăsare pe sapă de cel puŃin 4-5 tone. Dacă nu se poate atinge această apăsare se va reduce debitul. După atingerea unei înclinări de 4-5°, dacă este necesar se poate reduce apăsarea

Page 199: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

6

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

pe sapă la 2 mT. MenŃineŃi o viteza moderată la pompă, de regulă 2000 – 2500 lpm. La iniŃierile exact sub sabotul conductoruluimenŃineŃi debitul la minim( max. 2000 lpm). Debitul poate fi mărit imediat ce se poate aplica o apăsare pe sapă mai mare. ProiectaŃi n prealabil traiectoria pentru a evita coliziuni si pentru a fora o sondă dreaptă.

Page 200: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

7

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

Ansamblu tipic de iniŃiere pentru primul interval de sondă (17 ½” BHA)

ObservaŃii

1. sapă de 17 ½” 2. PDM – 1.5° curbură - 17 ½“

bucşă

3. Valvă de interior # 3 & 4 pot fi schimbate funcŃie de experienŃa locală

4. 16 ½” – 16 ¾” Stabilizator Pentru un ansamblu de adâncime mai mare utilizaŃi un stabilizator de 17-17 ½” .

5. NM Pony DC 6. MWD (senzor de măsurare în

timpul forajului)

7. Stabilizator (NM)16 ½” – 16 ¾” 8. Geală 9. Accelerator 10. Restul BHA

7.5 Frezarea intervalului niplu-şiu şi a sacului 1. Formati BHA si introduceti 3 paşi deasupra părŃii superioare teoretice a

cimentului.

� Evacuare: ocoliŃi haba de marş/captatorii de nisip şi colectaŃi în haba colectoare

� UmpleŃi tronsonul la fiecare 500 m în timp ce introduceŃi în sondă. 2. ÎntrerupeŃi circulatia & începeŃi spălarea la adâncimea de reŃinere - notaŃi

adâncimea 3. P/U tronsonul de prajini, fixaŃi parametrii de foraj după cum urmează

pentru a freza dopurile de sus &jos, mufa şiului cu valvă de plutire, cimentul &sabotul: � Turatie 50-60 rpm, Apasare 0-5mT, Debit 1500-3000 lpm � PU tronsonul la fiecare caŃiva metri la începutul forajului pentru a

degaja sapa şi a verifica dacă este încă liberă în sus. � ObservaŃi tendinŃele momentului de torsiune & presiunii, evitaŃi

acumularea de detritus. � Ing. Directional se afla pe podul sondei înainte de a freza sabotul � Corectati intervalul forat înainte de conectare.

4. ContinuaŃi cu curăŃarea sacului& săpaŃi 5-10m în formaŃiune cu parametri reduşi:

� 80rpm; WOB=5-10 mT; debit=2000 lpm; ObservaŃi tendinŃele momentului de torsiune & presiunii

� FaceŃi treceri peste sabot: întâi cu pompa &masa rotativă, apoi cu masa rotativă /pompele oprite. Când înlăturaŃi toate obstacolele prin treceri repetate, reduceŃi viteza pompei pentru a evita erodarea găurii sub sabot.

PregătiŃi următoarele operaŃii: � Săpat � Pregătire fluid urmată de FIT (testul de integritate a formaŃiunii) � Extragere din sonda pentru schimbarea BHA

Page 201: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

8

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

7.6 Modelarea tălpii şi teste de foraj Pentru a evita ca noua sapă să introducă prea multe vibraŃii & răsucire când sapă în urma sapei anterioare după cum urmează: � RotiŃi sapa şi spălaŃi ultimii doi paşi de la talpă. � AtingeŃi uşor talpa cu viteză mică (RPM) � Pe primii metri de forat, menŃineŃi o apăsare pe sapă (0-2 mT) cu viteză

redusă. � MăriŃi apăsarea şi viteza la parametrii de foraj estimaŃi.

FaceŃi teste de foraj pentru a alege cea mai bună greutate şi viteză (RPM)

� AlegeŃi viteza (RPM) � AlegeŃi greutatea sapei. FuncŃie de sapa selectată, consultaŃi fişa tehnică

a furnizorului sapei pentru vitezele (RPM) şi greutăŃile recomandate. � BlocaŃi frâna � ÎnregistraŃi timpul de foraj pentru intervale de scădere a greutăŃii de 5 t. � RepetaŃi această procedură pentru diferite viteze . � SăpaŃi la greutatea şi viteza care dau cel mai scurt timp de săpat.

7.7 Conexiuni şi proceduri de urmărire Pentru a minimiza psibilitatea de înŃepenire la o conexiune, pentru a maximiza curăŃarea găurii şi pentru a colecta date coerente de cuplu şi rezistenŃă la înaintare se vor respecta următoarele proceduri: 1. LăsaŃi pasul în jos. În formaŃiuni slabe nu lucraŃi cu apăsare pe sapă. 2. ExecutaŃi/corectati măcar o dată: evacuaŃi detritusul deasupra

ansamblului de adâncime. În funcŃie de starea sondei poate fi necesară o corectare suplimentară. Supervizorul de foraj trebuie să confirme necesitatea corectării în fiecare schimb.

Exemplu; Corectarea minimă necesară- timpul de circulare necesară pentru a trimite majoritatea detritusului deasupra BHA. Dimensiune gaură 17.5” Diametrul majorităŃii BHA: 9” Debit; 65 lps (3900lpm) Viteza în spaŃiul inelar 34.2 m/min Viteza de alunecare: [m/min]: 0.1-1 m/min Lungimea BHA până la HWDP (Prajina de foraj intermediare) 250 m/min 250/ (34.2-1) = 7.5 min ((0.1033*debit [lpm])/Π*(ID gaură²-OD prajină² [in]))*60 3. CoborâŃi prăjina şi corectaŃi pasul in jos, dacă este necesar. Notă: Maistrul de foraj va fi anunŃat înainte de efectuarea corecŃiei. 4. Înainte de culegerea datelor T&D oprind prăjina cu 5 m deasupra

adâncimii de conectare. 5. În timp ce pompaŃi şi rotiŃi, înregistraŃi:

� Presiunea la încărcător. � Densitate echivalentă la circulatie de la afişajul senzorului de

măsurare în timpul forajului de la consola sondorului şef (dacă este

Page 202: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

9

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

cazul) � ÎnregistraŃi cuplul de rotaŃie cand nu este pe talpa şi

greutatea tronsonului (SecŃiunea 4.8 Diagrama de referinŃă a frecărilor şi torsiunii).

� OpriŃi masa rotativă şi extrageti 65 m la viteză constantă de 10m/min, notaŃi greutatea. Aceasta va elibera deasemenea orice cuplu acumulat în tronson.

� MenŃineŃi la 10m/min şi notaŃi greutatea stabilizată. Dacă gaura este strâmtă (din cauza detritusului), repetaŃi procedeul până cînd rezistenŃa dispare, dar acum cu pompele pornite şi rotire şi oscilare.

6. AsiguraŃi-vă că prăjina este deasupra tălpii. Indicatorul de greutate trebuie să arate întreaga greutate a tronsonului.

7. OpriŃi pompele şi fixaŃi prăjina de foraj în pene cât mai jos posibil. PurjaŃi presiunea reziduală din manifoldul încărcătorului.

8. DesfaceŃi Top drive, aplicaŃi vasilină pentru filete pe reducŃia de protecŃie, slăbiŃi şi curăŃaŃi elevatorul, comutaŃi maneta sondorului de otel pe modul adăugare pas nou.

9. LuaŃi un pas nou. GhidaŃi prăjina la masa rotativă, rotiŃi pasul cu top drive, strângeŃi conexiunea de sus cu sondorul de otel şi strângeŃi conexiunea de jos cu sondorul de otel.

10. RidicaŃi prăjina, scoateŃi penele şi reluaŃi încet circulaŃia. 11. PorniŃi încet pompele & scoateŃi penele. Notă: vârful maxim apare în

primele 15 sec astfel încât ambalaŃi lent pompele. 12. La ieşirea din pene, aduceŃi pompele încet pompele la curse complete.

ÎncepeŃi rotaŃia imediat ce se stabileşte returul. 13. FaceŃi investigaŃii direcŃionale conform indicaŃiilor Sondorul Sef pentru

foraj direcŃional. Măsurările în timpul forajului vor indica sondorului şef imediat ce investigaŃia este primită cu succes la suprafaŃă. Între timp, sondorul şef poate începe să lucreze prăjina.

14. Inginerul pentru foraj direcŃional va aproba începerea forajului. Notă: Când prăjina este în gaura deschisă, fixaŃi întotdeauna penele pe un interval suficient de lung în jos pentru a asigura că prăjina se deplasează cu adevărat în jos când penele sunt poziŃionate astfel încât prăjina să fie liberă evitând blocarea diferenŃială.

7.8 Diagrama de referinŃă a frecărilor şi torsiunii Urmărirea în timp real a frecării şi torsiunii la instalaŃie implică culegerea informaŃiilor de cuplu, greutate a tronsonului în rotaŃie la fiecare conexiune. Sondorul Şef va completa datele conexiunii împreună cu datele de foraj în aşa numita fişă de tendinŃă. ReŃineŃi că toate citirile sunt deasupra tălpii. Datele din fişa de tendinŃă sunt apoi suprapuse peste tendinŃele estimate care se bazează pe experienŃa anterioară. Dacă rezultatele reale diferă de tendinŃele estimate, atunci probabil că există o problemă de curăŃare a găurii. Această combinaŃie de date şi monitorizarea atentă a parametrilor detritusului,noroiului şi de foraj pot fi utilizate pentru optimizarea vitezei de avansare şi/sau stabilirea acŃiunilor de remediere necesare. Pentru efectuarea acestei operaŃii într-un mod corespunzător, modelul software de Torsiune & Frecare trebuie să fie de bună calitate dar este la fel de important ca datele să fie colectate în mod constant pe durata operaŃiunii utilizând aparate calibrate în mod corect. Pentru obŃinerea unui model Torsiune şi Frecare vor trebui avute în vedere următoarele:

Page 203: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

10

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

1. DeterminaŃi greutatea echipamentului care se deplasează, cum ar fi greutatea combinată a top drive şi carligului, înainte de lansarea în gaură.

2. IntroduceŃi în program toate datele disponibile. VerificaŃi că sunt active datele corecte ale prăjinilor de foraj (prăjină şi BHA), noroi şi date de investigare.

3. DeterminaŃi un factor de frecare de gaură tubată pe baza datelor de torsiune măsurate în tubing. FaceŃi câteva citiri la mică adâncime în tubing, în timpul marşului. Aceasta va permite determinarea mai exactă a factorului de frecare în gaură tubată şi reducerea impreciziei în estimarea factorului de gaură deschisă.

4. DeterminaŃi un coeficient de frecare în gaură deschisă pe baza datelor de torsiune măsurate în secŃiunea de gaură deschisă.

5. DeterminaŃi un factor de frecare de gaură deschisă şi de gaură tubată pentru introducere în sondă şi extragere din sondă pe baza sarcinii la cârlig în gaură deschisă (folosiŃi viteza corectă a pompei) rotind deasupra tălpii.

Rezultatele simulării torsiunii şi a frecării trebuie să corespundă valorilor măsurate. Adesea eroarea se datorează evaluării incorecte a greutăŃii macaralei, cârligului şi top drive.

Exemplu de diagramă de Torsiune &Frecare Fig. 4.1 Exemplu de simulare de torsiune şi frecare & date reale (diagramă)

Model incorect

TendinŃă care indică posibile probleme de

Page 204: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

11

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

Recomandări pentru întocmirea diagramei de Torsiune &Frecare 1. Este important ca în timpul înregistrării greutăŃilor rotative tronsonul să

nu fie într-o mişcare de du-te -vino ci doar deplasat câŃiva metri- să zicem 5- la viteză constantă şi să fie înregistrată greutatea stabilizată.

2. Este importantă păstrarea unei proceduri standardizate pentru măsurarea greutăŃilor sus/jos şi a torsiunilor. Acest lucru este important nu numai pentru măsurarea mai corectă a factorilor de frecare, dar şi pentru a da o indicaŃie asupra curăŃarii găurii în sondă. Este o practică bună măsurarea greutăŃilor sus/jos înainte de conectare, vezi 4.7 Procedura de conectare.

3. Cu datele de sarcină la cârlig măsurate se poate trasa o diagramă a frecării pentru compararea valorilor reale cu cele estimate. O verificare iniŃială de bună calitate va asigura că curbele măsurate şi cele estimate pentru greutatea rotativă deasupra tălpii sunt aliniate. Nu există nici o frecare în sus sau în jos la rotirea deasupra tălpii, astfel încât greutatea ar trebui să fie independentă de factorul de frecare.

4. Dacă există o diferenŃă semnificativă între greutăŃile rotative estimate şi măsurate în această fază există diverse surse de erori care trebuie verificate: � Este greutatea echipamentelor de ridicat corectă ? � Au fost introduse corect toate componentele prăjinilor de foraj ? � Densitatea noroiului este cea aşteptată; greutăŃile sunt înregistrate

corect ? 5. AsiguraŃi-vă că sunt introduse diametrele exterioare corecte ale

racordului de prăjini în software-ul de torsiuni şi frecare. Pentru o sarcină laterală şi un factor de frecare dat, cuplul de frecare este proporŃional cu diametrul exterior al racordului de prăjini.

6. ReŃineŃi că sarcina la cârlig se reduce datorită efectului de "golire" al pompei. � Pentru sonde necomplexe factorul de frecare pentru gaură

deschisă/tubată de 0.2 - 0.3 este un punct de plecare bun. � În general,SBM (fluid pe bază sintetică) va duce la un factor de

frecare mai mic decât WBM (fluid pe bază de apă). De regulă, SBM este 0,2 iar WBM 0,3. Din acest motiv, este esenŃial ca sonda de corelare şi sonda planificată să aibe acelaşi tip de fluid utilizând factori de frecare calibraŃi.

� În secŃiunile calcaroase în cazul utilizării WBM sunt de aşteptat factori de frecare mari. Este uzual un factor de frecare de 0,4-0,5 pentru gaură netubată.

7.9 Şocuri şi vibraŃii Şocurile şi vibraŃiile au o mare contribuŃie la defectarea sapei în sondă şi a tronsonului de prăjini, având o influenŃă negativă şi asupra forajului. VibraŃiile în sondă pot fi produse de : � Viteză de avansare (ROP) redusă � Calitate slabă a găurii de sondă � FuncŃinare eratică a sapei � Deteriorare de impact a sapei şi uzură prematură � Efect asupra Controlului Forajului direcŃional � Defectarea componentelor BHA � Întreruperea semnalului � Defecte BHA (mecanice şi electronice) � Oboseala componentelor tronsonului de prăjini � Suprasolicitare a racordului de prăjini

Page 205: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

12

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

Dacă apar vibraŃii reglaŃi RPM şi vedeŃi dacă ajută, dacă nu,solicitaŃi ajutor. e Pentru curăŃarea găurii este necesară o turaŃie mai mare la suprafaŃă (>120 rpm). În practică se constată că la turatii ridicate rotaŃia este mult mai lină decât la RPM mai mici, acest lucru se datorează armonicilor sau frecvenŃelor naturale ale tronsonului de prăjini şi BHA. Se vor face toate eforturile pentru a evita rotaŃia la aceste frecvenŃe naturale, deoarece aceasta va duce la vibraŃii excesive şi de rotaŃie distructive. Vibratiile pot fi minimizate sau eliminate în mod eficient prin monitorizarea găurii şi ajustarea parametrilor şi practicilor în consecinŃă. Folosirea numai a supravegherii de suprafaŃă nu este relevantă deoarece este puŃin probabil ca toate vibratiile din gaură să fie sesizate la suprafaŃă. În scopul de a răspunde în mod adecvat la vibratii, este necesar să se înŃeleagă diferitele tipuri de vibraŃii şi cauzele lor. Sondorul Şef trebuie să cunoască metoda de detectare a şocurilor şi vibraŃiilor şi de preferinŃă se va utiliza un sistem de semn de trafic pentru măsurători în gaură. În continuare este prezentat un tabel pentru identificarea diferitelor tipuri de şocuri şi modul de a le trata. Tabelul4.1 Rezumatul de Diagnostic şi soluŃii potenŃiale pentru vibraŃii în gaură.

Page 206: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

13

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

Fig. 4.2 RelaŃia între parametrii de foraj şi tipurile de vibraŃii.

VibraŃiile torsionale afectează nu numai viteza de avansare, dar are de asemenea o mare influenŃă asupra calităŃii investigaŃiilor. În consecinŃă vibraŃiile torsionale trebuie menŃinute la minim. Unele instrumente de măsurare în timpul forajului sunt echipate cu stabilizatori cu palete drepte care pot avea un efect mărit asupra şocurilor şi vibraŃiilor din sondă.

Page 207: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

14

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

7.10 Defectarea echipamentelor în timpul forajului

Deoarece există mai multe combinaŃii de probleme care pot apare la o instalaŃie de foraj şi adesea există mai multe soluŃii pentru fiecare problemă este necesară o analiză inginerească corectă. Primele măsuri în caz de defecte sunt: łeava de spălare a capului hidraulic sau a top drive, are pierderi � ReduceŃi turaŃia viteza pompei şi trageŃi deasupra tălpii � CurculaŃi curat la viteză redusă. � ÎncepeŃi să trageŃi din gaură la sabot. � Dacă condiŃiile de la sondă impun şi scurgerea este importantă, restabiliŃi

circulaŃia utilizând un cap de circulaŃie. Pierderi de noroi la manifold sau la pompa de noroi � ReduceŃi treptat viteza pompei � Dacă este o gaură de 8 1/2” sau mai mică, săpaŃi în continuare cu o

pompă. � Pentru găuri de dimensiuni mai mari, ridicaŃi tronsonul până la prima

conexiune deasupra RT. � CirculaŃi, faceŃi un du-te -vino şi rotiŃi curăŃarea sondei în timp ce

efectuaŃi reparaŃii. � Dacă scurgerea nu poate fi remediată repede, trageŃi la loc în şiul de

coloană. Defectare top drive � AlternaŃi şi circulaŃi în timp ce reparaŃi. � TrageŃi la loc în şiu dacă reparaŃia la topdrive necesită oprirea alternării. Lipsă alimentare electrică � UşuraŃi treptat tronsonul până când se ajunge la ±75% din greutatea

tronsonului sau până când tronsonul din secŃiunea de gaură deschisă se curbează uşor minimizând contactul tronsonului cu perete.

� FixaŃi penele Note: În timpul reparaŃiilor când top drive este deconectat instalaŃi un BOP intern şi capul de circulaŃie la prăjina de foraj şi stabiliŃi circulaŃia. Dacă nu este posibilă circulaŃia. gaura trebuie circulată prin rezervorul de marş. Înfundarea duzelor sapei Înfundarea sapei în timpul introducerii în sondă, conducta de compensare & şoc: � ÎncercaŃi desfundarea duzelor prin coborârea rapidă a tronsonului şi

oprirea bruscă. � Dacă vârfurile de presiune pot fisura formaŃiunea, trageŃi înapoi 5 la 10

paşi şi re-lansaŃi-le fără umplutură. Presiunea diferenŃială poate desfunda duzele; cu toate acestea, lichidul care intră în duze din sondă poate provoca înfundarea ulterioară.

� dacă prăjina este liberă să se mişte, încercaŃi presurizarea până la presiune maximă şi eliberarea bruscă a presiunii.

Dacă nu este posibil să trageŃi sapa pentru a scoate duzele înfundate, circulaŃia poate fi re-stabilită prin perforarea prăjinii mai sus BHA. Pierdere de presiune- erodare

Page 208: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

15

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

Pentru a preveni o erodare, se va face o monitorizare a debitului raportat la presiunea în încărcător pentru a determina din timp o erodare. Trebuie studiate toate modificările în răspunsul de presiune şi dacă echipamentul de suprafaŃă este defect, BHA trebui scos din sondă pentru a verifica pentru eroziuni. În unele cazuri, datele măsurate în timpul forajului (SLB PowerPulse sau TeleScope) pot ajuta la detectarea unei eroziuni mai sus de MWD prin monitorizarea RPM din gaură raportat la debit.

7.11 Manşonarea sapei manşonarea sapei are loc datorită detritusului care se aglomerează în jurul sau se lipeşte de suprafaŃa sapei. Pentru manşonările care apar, detritusul trebuie să fie impermeabil, moale şi uşor deformabil şi care se bucăŃile se lipesc unele de altele sau de suprafaŃa metalică a sapei. Manşonarea sapei apare cel mai frecvent când se forează într-o şisturi reactive hidratabile/argilă cu noroi pe baza de apa. În cazul în care se constată că detritusul este moale, viteza de avansare este mică, cuplul de foraj este scăzut sau redus şi există o creştere a presiunii încărcătorului există o mare probabilitate ca sapa să fie manşonată. Simptome de manşonare a sapei: � Pierdere de cuplu

Manşonarea sapei este întotdeauna însoŃită de o pierdere de cuplu de foraj. Aceasta deoarece detritusul nu poate săpa în formaŃiune. La un ansamblu motor, pierderea de cuplu poate fi mascată, deşi o usoara scădere a presiunii diferenŃiale trebuie să dea o indicaŃie cu privire la o problemă de încărcare a sapei.

� Scăderea vitezei de avansare

Vviteza de avansare poate scădea treptat datorită încărcării intermitente. Crezând că formaŃiunea este mai dură, creşterea apăsării pe sapă va împinge sapă mai adânc în argila moale ceea ce va duce la o curăŃare insuficientă a feŃei sapei şi în consecinŃă la încărcarea întregii sape. O sapă încărcată poate afecta distribuŃia forŃei, curgerea noroiului de răcire, determinând uzura accelerată şi defectarea prematură a sapei. Viteza de avansarepoate reveni la normal după curăŃare dar poate fi urmată de o altă scădere a vitezei dacă sapa se încarcă din nou.

� Creştere semnificativă a presiunii pompei

Creşterea presiunii la pompă se datorează unei curgeri obstrucŃionate. Metode de curăŃare: 1. Rotire: � PoziŃionaŃi sapa cât mai aproape posibil de talpa găurii sau ridicaŃi prăjina

până când presiunea diferenŃială se reduce. � CirculaŃi la viteză maximă timp de 15 min. � RotiŃi prăjina la turaŃia maximă timp de 1 min şi reduceŃi la viteza de

foraj timp de 1 min variaŃia turaŃiei maximizează forŃa centrifugală disponibilă pentru a ajuta la desprinderea formaŃiunilor lipicioase de pe faŃa sapei. Un pachet de curăŃare va ajuta la curăŃarea feŃei încărcate a sapei.

2. Spălare şi înmuiere � CurăŃarea cu pachete de fluid se poate face fie prin dispunere în jurul

sapei şi/sau circulat prin duzele sapei funcŃie de tipul de pachet. Unele

Page 209: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

16

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

pachete nu pot fi îngreuiate şi utiliozarea lor depinde de situaŃia presiunii în rezervor. VerificaŃi întotdeauna pierderea de overbalance înainte de a pompa aceste pachete.

� Se va continua mişcarea prăjinii pentru a evita lipirea prăjinii permiŃând în acelaşi timp înmuierea pachetului.

� Înmuierea poate fi făcută în tubing dacă este posibil, pentru a elimina riscul de rupere a găurii. Deşi utilizarea pachetelor de curăŃare este recomandată trebuie reŃinut că pachetele de fluid pot destabiliza sonda şi perturba proprietăŃile noroiului. Pentru a minimiza efectele, este recomandabil ca timpul de contact al pachetelor în timp ce circulă până în spaŃiul inelar să fie redus la minimum. Aceste pachete trebuie să fie descărcate până când ajung la suprafaŃă în caz contrar vor fi necesare produse chimice suplimentare pentru a trata noroiul.

Rotirea sapei la turaŃie mare şi circularea unui pachet de curăŃare la turaŃie maximă este cea mai eficientă tehnică de curăŃare a sapei încărcate. Pachetele de fluid pentru curăŃarea unei sape încărcate. Alegerea pachetelor pentru reducerea încărcării sapei este detaliată mai jos. Aceste pachete lucrează în moduri diferite şi pot fi utilizate în combinaŃie ca pachet combinat, pentru optimizarea efectului. Volumul pachetului caustic şi cu acid citric pentru spălat trebuie să fie calculate pe baza unui timp de contact de mai puŃin de 3 minute, atunci când volumul pachetului pentru înmuiere trebuie să fie limitat la zona în jurul sapei şi BHA. 1. Pachet cu apă dulce Un pachet cu apa dulce poate fi distribuit în jurul sau circulat prin sapă pentru a dispersa argila. Aceste pachete lucrează permiŃând argilei să se umfle rapid şi să se disperseze în mediul de apă dulce. Sistemul de noroi trebuie să fie tratat cu substanŃe chimice suplimentare pentru a compensa apa utilizată (menŃineŃi concentraŃiile chimice) în cazul în care pachetul este preluat în sistemul activ de noroi. 2. Pachet cu saramură Un pachet de saramură KCl (1,15 S.G.) poate fi distribuit în jur Ńi înmuiat timp de 10+15 minute sau circulate prin sapă. ConcentraŃiile mari de KCl vor avea asupra argilei lipite de sapă un efect de deshidratare şi deslipire. Cea mai bună utilizare a acestor pachete este prin înmuierea iniŃială a sapei/BHA în pachet urmată de o rotire rapidă şi circulare pentru a ăndepărta argila aderentă. 3. Pachet cu detergent De regulă un astfel de pachet este făcut din noroi activ cu adăugare de 5-10% detergent şi circulat drept prin sapă sau întregul sistem de noroi poate fi tratat cu 2-3% ca măsură preventivă. Pachetele cu detergent pot fi deasemenea făcute în saramură, caz în care sapa/BHA trebuie lăsat să se înmoaie în pachet. Detergentul acŃionează prin reducerea tensiunii la suprafaŃă şi reducând astfel tendinŃa de lipire a argilei. Aceste pachete pot fi uşor vâscozificate şi îngreuiate după necesităŃi. Detergentul poate avea alte efecte negative asupra sistemului de noroi (de ex spumare, formare de polimer, etc). 4. Pachet cu sodă caustică Un pachet cu apă de mare sau saramură conŃinând 10-20 kg/l de sodă caustică poate fi distribuit în jurul sapei/BHA şi/sau circulat prin sapă la

Page 210: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

17

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

viteză mare. Mişcările de du-te vino rapide şi puternice duc la dezintegrarea argilei şi dispersarea acesteia în pachet. Cea mai bună utilizare a acestor pachete este prin înmuierea iniŃială a sapei/BHA în pachet urmată de o rotire rapidă şi circulare pentru a îndepărta argila aderentă. Sistemul de noroi trebuie să fie tratat cu substanŃe chimice suplimentare pentru a compensa pH în cazul în care pachetul este preluat în sistemul de noroi activ. 5. Pachet cu acid citric Un pachet cu apă dulce sau saramură conŃinând 100-200 kg/l de acid citric poate fi distribuit în jurul sapei/BHA şi/sau circulat prin sapă la viteză mare. Este destinat distrugerii legăturilor aderente dintre particulele solide de argilă şi orice polimeri de capsulare. pH -ul mic al pachetului (+/- 2.5) va necesita tratamente suplimentare pentru fluidul de foraj. Acest tip de pachet va tinde să disperseze formaŃiunea(eădări!) şi va distruge polimerii din fluidul de foraj dacă este incorporat în fluidul de foraj fără o tamponare rapidă a pH-ului. 6. Pachet dispersant Un dispersant cu concentraŃie foarte mare utilizând 35 kg/l de lignosulfonat cu apă de mare sau saramură poate dispersa complet argilele acumulate. Un astfel de pachet se va prepara cu sodă caustică (sau fulgi de calciu/sodă) la un pH de 11. Cea mai bună utilizare a acestor pachete este prin înmuierea iniŃială a sapei/BHA în pachet urmată de o rotire rapidă şi circulare pentru a ăndepărta argila aderentă. Acest tip de pachet nu va fi utilizat în mod normal într-un fluid de foraj nedispersat, deoarece amestecarea în noroiul activ poate altera rapid proprietăŃile noroiului. Majoritatea sistemelor de polimer sunt folosite ne-dispersate. Astfel de pachete pot crea eroziuni în sondă. 7. Pachet nut plug Pachet preparat cu 60-120 kg/l de walnut Fine sau 10-20 kg/l de walnut course, acesta poate fi deasemenea adăugat în sistemul activ. AcŃiunea walnut este de a eroda fizic argila lipită de sapă. Utilizarea Walnut poate fi restricŃionată de MWD. Cea mai bună utilizare a pachetului Walnut este rotirea la viteză maximă în timp ce pompaŃi pachetul prin sapă şi peste BHA.

7.12 Forarea formaŃiunilor cu intercalaŃii dure Local, pot fi întâlnite intercalaŃii dure Aceste intercalaŃii pot fi marmură, hematită, straturi de silice, carbonat de fier. Cu excepŃia marmurii, intercalaŃii dure sunt de obicei zăcăminte locale în formă de lentilă. Cel mai bun remediu este răbdarea. � ReduceŃi turaŃia la 60-90 şi

apăsarea pe sapă cu 50% cînd loviŃi un strat dur.

� MăriŃi apăsarea pe sapă după +/- 0.5 m � FiŃi atenŃi la vibraŃiile

torsionale şi uzura sapei. � DistanŃa poate fi reglată în

funcŃie de componentele BHA dinprăjini cum ar fi lângă stabilizatorii de sapă sau senzorii MWD.

� ReduceŃi viteza de circulaŃie pentru a evita erodarea şi "colŃi" în jurul stratului. � dacă viteza de circulaŃie a

durat o perioadă de timp mai

Page 211: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

18

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

lungă, evaluaŃi necesitatea de a trage în sus şi de a ciotcula curăŃarea găurii.

� CombinaŃi viteza de avansare şi apăsarea pe sapă pentru a evita / minimiza şocurile torsionale şi riscurile de defectare a sculelor.

SchimbaŃi un singur parametru o dată � ReduceŃi apăsarea pe sapă, turaŃia şi debitul când tăiaŃi în strat dur şi

după ce stabilizatorul de lângă sapă a trecut. � Când treceŃi prin strat, luaŃi în calcul alezarea marginilor la începutul şi la

sfârşitul stratului în funcŃie de rezistenŃa constatată la trecere. � FiŃi conştienŃi de tamponare în intervalul dur la extragerea din sondă.

Page 212: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

19

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

7.13 IniŃierea unei găuri laterale noi în gaură liberă

Alegerea poziŃiei găurii laterale noi este cea mai dificilă sarcină când este necesară o gaură laterală. Vor fi avute în vedere caracteristicile sondei precum formaŃiunile înconjurătoare, înclinarea şi intensitatea de curbură: � SelectaŃi un punct în care o mini curbură este situată în direcŃia opusă

găurii laterale noi. � AlegeŃi orientarea feŃei sculei 180° faŃă de TF la forajul iniŃial preferabil în

partea inferioară a găurii (TF 110 – 240°) IntroduceŃi în sondă o lingură de ciment şi plasaŃi la 100 m un dop de ciment aşa cum este descris în secŃiunea 9.4 amplasarea unui dop de ciment echilibrat. LucraŃi în gaură cu un BHA special pentru a doua gaură (PDM- motor de noroi) Pregătirea pentru foraj: � LucraŃi în gaură cu debitul minim (pentru a preveni înfundarea duzelor) şi

ciment de marcare. � Când observaŃi rezistenŃă, creşteŃi debitul şi începeŃi forajul rotativ � PuneŃi ciment până la punctul de derivare, distanŃaŃi prăjinile de foraj

pentru a fora cel puŃin 2 trepte fără a face nici o conexiune. � FaceŃi o bordură prin mişcare rectilinie alternativă a prăjinii cu o sculă cu

faŃă orientată timp de cel puŃin o jumătate de oră (interval +/- 10 m ) � Momentul de începere a forajului

SecvenŃa timpilor de foraj cu sculă cu faŃă orientată:

0.15 m/h pentru două ore

0.30 m/h pentru două ore

0.50 m/h până când se raportează 60% detritus

ContinuaŃi la 1m/h timp de o oră

În cazul în care în detritus nu se găsesc indicii pozitive cu privire la formaŃiune, rămâneŃi la 0,5 m / oră. Dacă se găsesc indicii la începerea forajului celei de a doua găuri, viteza de avansare poate fi mărită cu 0,3 m/h la fiecare tur până când gaura este confirmată. CalculaŃi distanŃa de alunecare necesară, foraŃi rotativ restul fără a trece deasupra punctului de amorsare.

7.14 Reintrare într-o gaură laterală ReintraŃi cu un BHA cu motor de noroi , orientaŃi BHA deasupra punctului de derivare şi introduceŃi uscat în derivaŃie. ReintraŃi cu un sistem de orientare rotativ 1 m deasupra tălpii. Dacă se observă rezistenŃă, atunci: � RidicaŃi prăjina deasupra punctului de derivaŃie. � RotiŃi prăjina 1/2 tură şi reduceŃi cuplul � ÎncercaŃi din nou să intraŃi în derivaŃie.

Page 213: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

20

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

7.15 OperaŃiuni cu pană de deviere - frezarea ferestrei

Pentru a efectua o operaŃiune corectă de frezare de tubing, înainte de începerea operaŃiunii de scoatere a coloanei vor trebui soluŃionate următoarele puncte şi situaŃii: � AlegeŃi cel mai bun loc pentru fixarea şi orientarea penelor de deviere

astfel încât fereastra să fie opusă unui ciment bun şi formaŃiunii adecvate. EvitaŃi conexiunile de coloană.

� LuaŃi în considerare unghiul gaurii şi raza de curbură (construiŃi, lăsaŃi , rotire la stânga sau la dreapta) în vecinătatea ieşirii coloanei.

� SelectaŃi metodele corespunzătoare de orientare a feŃei penei (MWD, giro )

� LuaŃi în considerare lungimea ansamblului de gaură laterală, uzura de frezare anticipată şi traiectoria laterală (curbura traiectului sondei, înclinaŃie) pentru a determina adâncimea sacului după frezarea ferestrei.

Închiderea locaŃiei pentru gaura laterală Alegerea poziŃiei găurii laterale noi este cea mai dificilă sarcină când sonda necesită o fereastră. În timp ce obiectivul final este de a atinge obiectivul dorit, alegerea poziŃiei unei găuri laterale numai pe baza formaŃiunii Ńintă se poate dovedi foarte neproductivă. Vor fi avute în vedere caracteristicile sondei precum formaŃiunile înconjurătoare, starea coloanei, înclinarea şi intensitatea de curbură: Penele de deviaŃie trebuie poziŃionate astfel încât: 1. În timpul frezării să nu se întâlnească nici o mufă de coloană. Este

preferabil să nu se instaleze centralizatoare pe traiectoria coloanei acre trebuie frezate.

2. În spatele coloanei să existe o priză bună de ciment. Un ciment de slabă calitate sau lipsa acestuia poate duce la căderea bucaŃilor de ciment pe ansamblul de frezat determinând griparea acestuia.

3. Se forează în formaŃiunea corespunzătoare. Notă: CerinŃele menŃionate mai sus ar putea implica necesitatea efectuării de investigaŃii suplimentare (CBL) pentru a evalua calitatea adezivităŃii cimentului şi pentru a determina poziŃia mufelor coloanei. Unghiul găurii Trebuie avută în vedere înclinaŃia găurii de sondă deoarece echipamentele de gaură laterală vor tinde să se aşeze în partea inferioară a găurii. La găuri cu o înclinaŃie de mai mult de două grade la adâncimea de poziŃionare, penele de deviere vor trebui orientate. Cel mai bine este să orientaŃi faŃa penei de deviere de la 0 la 90 de grade la dreapta sau la stânga de partea înaltă. Pana nu trebuie orientată la un unghi mai mare de 105 grade. Acest lucru va preveni partea de sus a penei să cadă spre centrul găurii de sondă. Unghiul găurii joacă un rol important în orice operaŃie de foraj directional. Acelaşi lucru este valabil şi pentru operaŃia de frezare. Ideal, este de dorit ca ansamblul de frezare să fie capabil să lucreze în afara feŃei penei. O tăiere redusă din pană va duce la mai puŃine resturi de metal care trebuie scoase din gaură şi durata de viaŃă a frezei va fi prelungită. Orientare Pentru frezarea cu succes a ferestrei şi recuperarea ansamblului penei de

Page 214: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

21

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

deviere este necesară poziŃionarea corectă a ansamblului de pene de deviere în găuri foarte deviate. Cel mai bun loc este amplasarea ferestrei într-o secŃiune a coloanei cu o intensitate de curbură mică. Orientarea feŃei penei de deviere relativ la partea înaltă depinde de raza de curbură (construiŃi, lăsaŃi , rotire la stânga sau la dreapta) în vecinătatea ieşirii coloanei. BHA următoare La proiectarea şi pilotarea ansamblelor prin gaura de sondă, fereastră şi gaura deschisă după finalizarea găurii laterale se va Ńine cont de toate caracteristicile sondei. Poate fi considerată fereastră frezată acceptabil acea fereastră care permite trecerea neîntreruptă a ansamblelor de foraj şi execuŃie din coloană în gaură deschisă şi v/v. Lungimea sacului trebuie să fie suficientă pentru a permite utilizarea în laterală a ansamblului de foraj. Dacă se utilizează un ansamblu de foraj lingură complet este important ca fereastra să fie deschisă pâna la lingura completă. dacă se utilizează un ansamblu subdimensionat atunci o fereastră mare nu este importantă. Intensitatea de curbură Este foarte importantă verificarea tuturor intensităŃilor de curbură între suprafaŃă şi poziŃia ferestrei. Dacă ansamblul penelor de deviere atârnă sau se înŃepeneşte în gaură deasupra poziŃiei dorite, aceasta poate duce la probleme deosebite. VerificaŃi dacă toate echipamentele pot trece liber prin gaură. În general, aveŃi foarte mare grijă dacă în gaură sunt curburi mari. Un ghid bun de urmat este: curburi mai mari de 7 garde/30m în gaura de sondă, necesită verificarea cu producătorii de echipamente pentru specificaŃii şi recomandări. CapabilităŃile echipamentelor vor varia în fiuncŃie de diametrul, lungimea şi flexibilitatea componentelor în cadrul sistemului. Metoda de orientare Pentru frezarea cu succes a ferestrei şi recuperarea ansamblului penei de deviere este necesară poziŃionarea corectă a ansamblului de pene de deviere în găuri foarte deviate. Cel mai bun loc este amplasarea ferestrei într-o secŃiune a coloanei cu o intensitate de curbură mică. Orientarea feŃei penei de deviere relativ la partea înaltă depinde de raza de curbură (construiŃi, lăsaŃi , rotire la stânga sau la dreapta) în vecinătatea ieşirii coloanei. Ansamblului penei de deviere poate fi orientat în direcŃia corectă pentru gaura laterală fie cu un sistem girp cu citire la suprafaŃă sau sistem MWD. Ambele sisteme sunt folosite în industrie în operaşiunile de iniŃiere a unei găuri noi laterale. FaŃa pene de deviere este aliniat la orientarea reducŃiei sau mufa MWD atunci când ansamblul de gaură laterală este agăŃat. Instrumentul de investigare giroscopică este folosit în sonde verticale şi înclinate şi în medii cu interferenŃe magnetice. Sistemul MWD este utilizat cu supapă de by-pass multi-ciclu (MCBPV) în sondele înclinate pentru investigarea înclinaŃiei şi faŃa sculei din partea înaltă pentru orientarea ansamblului de pene de deviere. CondiŃiile de coloană Coloana trebuie să fie în stare bună de la suprafaŃă până la adâncimea de derivare. O coloană în stare proastă poate cauza probleme lansarea ansamblurilor de frezare şi de foraj, orientarea ansamblului de pene de deviere şi obŃinerea unei fixări sigure a ancorei / packerului. Mişcarea ansamblului de pene de deviere în timpul frezării poate duce la o fereastră strâmbă sau pierdută, împiedicând trecerea ansamblului lingură în gaura deschisă sau făcând imposibilă finalizarea sondei.

Page 215: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

22

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

Ar trebui sa nu existe nici o deformare a coloanei pe interior pentru plasarea si etansarea cat mai buna a penei de deviatie. De obicei se fac marsuri de curatare a coloanei cu diferite ansambluri pentru pregatire inainte de a se introduce pana de deviere. Foarte important este sa va asigurati ca aveti destula greutati si rigiditate a ansamblului cu pana de deviatie, folositi stabilizatori deasupra si dedesuptul curatitorului de coloana. Ar trebui sa se faca si un carotaj pentru a se vedea aderenta la ciment a coloanei. O aderenta buna la ciment ofera o crestere a vitezei de frezare a cimentului dar nu este esential pentru succesul operatiuni de plasare a penei de deviatie. Lipsa partiala a cimentului poate cauza ca diferite bucati de ciment sa cada si sa blocheze ansamblul de frezare. In coloanele mai vechi cu cat avem mai multe informatii despre starea lor cu atat marim sansa de a plasa pana cu succes. Daca se detecteaza orice fel de probleme, se va introduce un ansamblu cu freza la diametrul cat mai apropiat de cel al interiorului coloanei pe care dorim sa o traversam si se introduce pana la adancimea unde dorim sa plasam pana de deviere. Ansamblul de frezare ar trebui sa fie cel putin de lung si rigid ca si ansamblul pe care il vom folosi pentru initierea gaurii laterale. Pana de deviere este de obicei cea mai lunga componenta din ansamblu. Formatiunea Investigatiile geofizice cum ar fi Gama Ray, Sonic, si eficienta sapelor folosite ajuta la determinarea adancimii de unde sa va initia noua gaura bazata pe forabilitate. Rezistenta la compresiune pentru unele formatiuni pot schimba adancimea unde se va initia gaura noua deoarece este probabil sa intalnim avansari foarte mici. Sidetrack –ul poate fi un insucces atunci cand intalnim formatiuni extrem de consolidate. Frezele se uzeaza forte repede, necesitand ca atare multe marsuri pentru a duce la bun sfarsit operatiunea. Aceasta situatie nu poate fi mereu evitata. Atunci cand studiem un grafic cu performantele sapei folosite este important sa se noteze tipul de sapa folosita pe acel interval. Cat de bine o sapa a evoluat poate fi o indicatie a forabilitatii formatiunii din exteriorl coloanei In general daca rezistenta formatiunii depaseste 30.000 psi atunci cu greu se poate initia noua gaura. Atunci cand formatiunea este mult mai rezistenta si mai compacta decat cimentul din spatele coloanei, ansamblul poate fi prins in zona de ciment deoarece ansamblul va urma calea cea mai putin rezistenta. Odata ce ansamblul este prins in acea pozitie este foarte greu de a initia o noua gaura. O freza ce este conceputa sa se departeze constant si un ansamblu conceput sa construiasca este o foarte buna alegere in acest caz.

Selectia echipamentului pentru sidetrack Echipamentul de fund trebuie conceput in asa fel incat sa fie disponibil si adecvat tipului de instalatie folosita, conditiilor de gaura. Echipamentul ce trebuie ales pentru sidetrack este dat de caracteristicile burlanelor, profilul sondei si tuortozitatea, severitatea dog leg-ului, obiectivele programului de foraj dictata de tip, marime si flexibilitatea acestui ansablu Metoda de setare a penei de deviatie Ansamblul penei de deviatie se seteaza mecanic sau hidraulic. Tipul hidraulic poate fi compus si din elemente de pacher pentru a oferii o etansare foarte buna intre coloana si ancora. Metoda hidraulica implica presiuni mari de lucru transmise de la suprafata prin ansamblul de prajini pana la sistemul de acorare pentru a seta si a nu permite miscarea verticala sau rotatia penei de

Page 216: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

23

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

deviatie. Tipul mecanic se lanseaza pe un dop masiv, dop de ciment sau cap de operare. Ancorarea acestui tip se face prin lasarea unei anumite greutati si atunci bacurile adera la coloana. Greutatea suplimentara rupe stifturile dintre freza si pana de deviatie iar bacurile penei se fixeaza ferm in coloana. Frezarea poate incepe. Echipamente şi metode de recuperare Un ansamblu de pene cu o ancoră recuperabilă poate fi recuperat cu ajutorul unui instrument care are o secŃiune în formă de cheson care ataşează şi trage ansamblul de pene şi un cut-lip guide pentru a ridica ansamblul de pene de pe peretele coloanei. Ancora ansamblului de pene este decuplată prin aplicarea sarcinii suplimentare care duce la alunecarea ancorei care este retrasă. Poate fi necesară o sarcină de trepidare scăzută în cazul în care nu este declanşată. În cazul în care ancora nu este declanşată, axul de înclinare dintre ansamblul de pene şi ancoră este proiectat pentru forfecare. După ce ansamblul de pene este îndepărtat, utilizaŃi un cap de instrumentaŃie care poate fi cuplat folosind un ansamblu standard cu coruncă. Proprietatile fluidului Fluidul trebuie sa fie in bune conditii, curat si compatibil cu formatiunile din jurul ferstrei. Filtrele prajinilor si filtrele de pe linia de alimentare a pompelor trebuie montate deoarece trebuie sa fie eliminate componentele solide din fluidul de foraj. Este esential sa se circule inaitea operatiei pentru omogenizarea fluidului. Orice componenta solida din fluidul de foraj poate cauza probleme in special pentru MWD. Precautii dupa frezarea ferestrei Formati ansamblul dorit si continuati operatiile normale. Este recomandat ca sapa sau stabilizatorii sa nu fie roti in dreptul ferestrei noi formate. Daca se roteste exista riscul deformarii ferstrei sau prinderii in fereastra. Tratati pana de deviere ca pe un siu de coloana. Extrageti prin fereastra incet si notati orice sarcina suplimentara observata. Daca aveti in ansamblu motor dezaxat si doriti sa treceti prin fereastra, setati dezaxarea de la suprafata si aliniati cu orientarea penei de deviatie pentru a avea o minima rezistenta la trecerea prin fereastra. Aceasta poate necesitasa ¼ rotatie la garnitura . Daca fereastran si sacul au fost cimentate sub presiune, fereastra se va deschide cu un ansamblu cu freza si nu cu sapa cu role.

7.16 Precautii la intrarea/iesirea din fereastra Intrarea: 1. Intotdeauna sa se cunoasca adancimea superioara si inferioara, orientrea

penei de deviatie. 2. In cazul ansamblului directional se orienteaza motorul pe aceasi directie

cu pana de deviatie. 3. Intotdeauna se intra cu viteze mici si se urmareste in deaproape

indicatorul de greutate de pe podul sondei 4. Sa nu se lase mai mult de 4 mT pe pene de deviatie. 5. In cazul in care se atinge partea de sus a penei de deviatie:

� Se retrage deasupra penei, se roteste ¼ ture si se incearca din nou (Se repeta de 5-15 ori).

� Se retrage garnitura deasupra penei de deviatie se incepe usor sa se roteasca garnitura (aprox. 15 rpm) si se incearca din nou.

� Daca se supecteaza a fi depuneri de nisip sau ciment se retrage garnitura deasupra penei si se porneste incet rotatiile si se incearca din nou cu circulatie.

Page 217: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

24

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

� Se contacteaza furnizorul penei de deviatie. Iesirea: 1. Intotdeauna sa se cunoasca adancimea superioara, inferioara si

orientarea penei de deviatie. 2. Intotdeauna se iese cu viteze mici si se urmareste in deaproape

indicatorul de greutate de pe podul sondei 3. Cand se foloseste ansamblu directional se orienteaza motorul pe

orintarea penei de deviatie inainte de a ajunge in dreptul ferestrei 4. Daca exista dificultati cu retragerea garniturii in dreptul ferestrei sa se

contacteze furnizorul penei de deviatie, specialistul pentru operatii de frezare si instrumentatie.

Nu se face: 1. sa se roteasca ansamblul pana se iese din fereastra. 2. sa se lase greutate pe pana de deviatie si sa se roteasca garnitura. 3. torsiuni de-a lungul penei de deviatie

Page 218: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

25

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

7.17 Anexă - Procedură generală de taiat fereastra in coloana 13.3/8”

Elaborat de: Torodd Solheim - Smith Services Fishing & Remedial Services Inainte de introducerea ansamblului in gaura de sonda: AsiguraŃi-vă că a fost efectuată o evaluare a riscurilor şi că a fost completat un plan de masuri de siguranta pentru ridicare de către personalul instalaŃiei de foraj şi a punŃii pentru Trackmaster®Plus Operations. AsiguraŃi-vă că are loc un instructaj de lucru cu toate echipele înainte de efectuarea oricăror operaŃiuni.

EfectuaŃi o sablonare completa a coloanei cu ansamblul rotovert. Se recomandă ca acesta operatie să fie efectuata cu ansamblul de scule prezentat mai jos: frezele tronconice şi frezele alezor trebuie sa se potriveasca cu diametrul interior de sablonare al coloanei.

Element Cant. Descriere Conexiuni Furnizor 1 1 12 1/4" OD Freză

Tronconica 6 5/8 Reg Pin Smith

2 1 13 3/8” Rotovert 6 5/8 Reg Box x 6 5/8 Reg Pin

Smith

3 1 12 ¼” OD Freza Alezor 6 5/8 Reg Box x 6 5/8 Reg Pin

Smith

4 1 12 ¼” OD Freza Alezor 6 5/8 Reg Box x 6 5/8 Reg Pin

Smith

5 1 ReducŃie de legatura 6 5/8 Reg Box x 6 5/8 Reg Box

Smith

6 1 8” OD MWD (OpŃional) 6 5/8 Reg Pin x 6 5/8 Reg Box

Client

7 9 8” Prăjini grele 6 5/8 Reg Pin x 6 5/8 Reg Box

Client

8 1 8” Geală de foraj 6 5/8 Reg Pin x 6 5/8 Reg Box

Client

9 1 ReducŃie 6 5/8 Reg Pin x 5 1/2 FH Box

Client

10 12 5 1/2” OD Prăjină semigrea

5 ½” FH Pin x 5 ½” FH Box

Client

11 TBC 5 1/2” OD Prăjină de foraj la suprafaŃă

5 ½” FH Pin x 5 ½” FH Box

Client

Notă: Este recomandat, dacă este posibil, ca rotovertul să fie introdus cu 50 ft sub adancimea de setare/armare a penei şi apoi retras înapoi şi începută circulatia. Acest lucru va asigura faptul că reziduurile sunt împinse sub

Page 219: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

26

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

adâncimea de setare şi nu circulate înapoi peste rotovert. Trackmaster®Plus poate fi setat la orice adâncime. Întrucât se setează hidraulic, nu este necesară interacŃionarea cu un dop de ciment sau metal pentru a iniŃia armarea ancorei in coloana asa cum este nevoie la ansamblul mecanic. La fel ca la orice operatiune de acest fel, sistemul Trackmaster®Plus trebuie armat între două mufe ale coloanei. Acest lucru va asigura integritatea dintre packerul de ancorare şi ansamblurile de frezare şi forare. PoziŃia racordurilor coloanei poate fi verificata utilizând un locator de mufe sau din fişa de identificare a colanei (în cazul în care aceasta este precisa). În cazul în care este utilizat un locator de mufe trebuie facuta si o corelare între adancimea stabilita cu prăjini de foraj şi cea cu wire line. Sistemul de noroi Vâscozitate ridicată a noroiului cu care se frezeaza nu este necesară atunci când se utilizează sistemul Trackmaster® pentru iniŃierea unei ferestre in coloana. Orientarea Trackmaster® Ansamblul pana de deviere este de obicei orientat cu MWD. În cazul în care inclinarea găurii este mai mica de 5 grade, atunci poate fi folosit un sistem gyro împreună cu o reducŃie UBHO. Trebuie mentionat faptul că noile instrumente MWD pot citi unghiuri mai mici de 5 grade, însă acest lucru poate fi verificat şi evaluat la fiecare sondă în parte. Pregătire � Personalul de la instalaŃie trebuie să verifice că magnetii au fost instalaŃi.

Acest lucru va proteja pompele împotriva re-circulării piliturii de metal frezata si colectarea acesteia ne va confirma volumul de metal frezat si avansarea in formatie odata cu circularea la suprafata a detritusului.

� Aproximativ 8 galoane de ulei sau apa sarata de foraj este necesara in locatie pentru a umple lansatorul inainte de introducerea pistonului. Acest lucru va asigura o camera de fluid curat intre sistemul de armare al packer-ului si noroiul din sonda.

� MăsuraŃi toate părŃile componente ale ansamblului de talpă inaintea introducerii in gaura de sonda.

� Asigurati-va ca pistonul este introdus in interiorul lansatorului si are garnitura montata.

� Descoperiti protectia de pe bacurile packer-ului si verificati sa nu prezinte lovituri provenite in timpul transportului.

� Deasemeni verificati ca duzele si accesoriile nu au fost afectate in timpul tranzitului in cazul ca acestea au fost deja montate.

� Nu uitati sa verificati ca boltul de prindere al penei de freza este in buna stare de functionare ca si furtunul de circulatie.

� Inainte de formarea ansamblului verificati ca toate accesoriile necesare si rezervele sunt in locatie conform procedurii Smith.

� TestaŃi MWD şi valva de by-pass multiciclu conform procedurii Smith. � Verificati si daca este necesar instalati scula de recuperare a penei in

orificiul acesteia ridicand de la sol ansamblul de deviere. Testul MWD si a Valvei de by-pass Multiciclu:

AsiguraŃi-vă că a fost efectuată o evaluare a riscurilor şi că a fost completat

Page 220: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

27

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

un plan de masuri de siguranta pentru ridicare de către personalul instalaŃiei de foraj şi a punŃii pentru Trackmaster®Plus Operations. AsiguraŃi-vă că are loc un instructaj de lucru cu toate echipele înainte de efectuarea oricăror operaŃiuni.

� Ridicati MWD pe puntea de foraj folosind o reductie de legatura si strangeti la moment .

� Includeti in acest ansamblul si Valva de by-pass Multiciclu sub MWD. � Ridicati o bucata de prajina semigrea (HWDP or DP) si montati-o in

ansamblu sub MWD pana in masa rotary. Aceasta va fi prajina de flexare ce va fi folosita in procesul de frezare fereastra in coloana.

� Montati deasupra MWD-ului prajini de foraj si retrageti garnitura din sonda.

� Instalati in ansamblu si o cana de siguranta sub prajina de flexare si setati-o pe pozitia inchis.

� Introduceti ansamblul in sonda pana la reductia de legatura. � Circulati pana cand noroiul se intoarce la suprafata si apoi mariti

debitul pana cand se obtine valoare recomandata pentru semnalele MWD.

� Inregistrati debitul optim. � Cand reprezentantii companiei de foraj dirijat sunt multumiti si

confirma ca MWD functioneaza corect si semnalele receptionate se poate trece la testarea Valvei de by-pass Multiciclu.

� Valva de by-pass multiciclu va schimba pozitia pistonului de la 1 la 6 de fiecare data cand se va circula. In pozitia 6 porturile laterale vor fi blocate si circulatia se va face numai prin gaura interioara, presiunea va creste rapid. Opriti pompele imediat si asteptati ca presiunea sa se stabilizeze.

Notă de siguranŃă: AsiguraŃi-vă că sondorul cunoaşte faptul că atunci când supapa de by-pass se închide in pozitia 6, acesta va pompa împotriva unui sistem închis cu un volum mic iar presiunea va creşte foarte rapid. Notă: În cazul în care există probleme cu semnalul sau pulsul interferează cu valva de by-pass multiciclu, va fi necesar sa introduceti garnitura in sonda cu 5 - 10 feet în plus pentru a beneficia de efectul presiunii hidrostatice ce va permite funcŃionarea instrumentelor in conditii de lucru. Trebuie verificat ca debitul necesar valvei de by-pass multiciclu sa ajunga de la pozitia 1 la 6(inchis) este suficient pentru transmiterea semnalelor MWD la suprafata si receptionarea acestora in bune conditii. De exemplu un debit de 300gpm cu apa sarata si o duza 1.1/8” este suficient pentru a actiona valva. Folosind doar o pompa va fi mai usor si mai rapid sa testam valva. Opriti pompa si cand presiunea este 0 reporniti treptat pana la debitul anterior. Repetati acest procedeu pana la al cincilea ciclu si tineti cont ca valvele parasesc baza Smith in ciclul 2 ele fiind testate inainte de fiecare operatiune. Asigurati-va ca sondorul isi noteaza si observa raportul dintre volumul pompat si presiune.

� Odata ce testul a luat sfarsit scurgeti presiunea. Acest lucru va seta valva la inceputul pozitiei 1.

� Circulati inca o data pentru a seta valva de by-pass multiciclu in pozitia 2.

� Descompuneti garnitura si verificati vizual ca filtrele valvei sunt curatate de depuneri din noroi, la fel si pentru MWD.

� Deschideti canaua de siguranta, permiteti noroiului sa se scurga si apoi inchideti-o din nou. Pastrati canaua in garnitura pentru a capta orice noroi rezidual ce va proveni in continuare de la prajinile de foraj din garnitura.

Page 221: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

28

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

Procedură de introducere – Freză Trackmaster®Plus Fastrack şi pana Whipstock: AsiguraŃi-vă că a fost efectuată o evaluare a riscurilor şi că a fost completat un plan de masuri de siguranta pentru ridicare de către personalul instalaŃiei de foraj şi a punŃii pentru Trackmaster®Plus Operations. AsiguraŃi-vă că are loc un instructaj de lucru cu toate echipele înainte de efectuarea oricăror operaŃiuni. � RidicaŃi freza Trackmaster şi lansatorul pe podul sondei. � InstalaŃi un dop de manevra in mufa 3.1/2” IF a lansatorului. � ConectaŃi carligul penumatic la dopul de manevra şi ridicaŃi în timp ce

coborâŃi macaraua. � După ce a ajuns în poziŃie verticală departati protectorul frezei. � Inchideti prevenitorul total folosind bacurile de forfecare (verificati cu

supervizorul daca acest lucru este posibil). Nota: De verificat si distanta dintre podul sondei si bacurile de forfecare. Daca distanta nu este suficienta si este mai mica decat cea a frezei si mai tarziu a penei prevenitorul poate fi lasat si deschis. Aceasta operatie este doar o masura aditionala de siguranta dar nu una critica pentru introducerea ansamblului de deviere in sonda.

� Verificati daca conectorul hidraulic de la freza este prevazut cu un dop pentru a impiedica patrunderea noroiului de foraj in interiorul acestuia in cazul introducerii ansamblului prin masa rotary si dislocuirii noroiului.

� Introduceti ansamblul prin masa rotary si asigurati-l in pene si cu colier de siguranta.

� RidicaŃi ansamblul lasat deoparte anterior şi strângeŃi bine canaua de siguranta folosing o cheie cu lant. RidicaŃi si strangeti la moment lansatorul de Freza Trackmaster. Scoateti ansamblul din masa rotary, puneti deoparte in gaura de siguranta si asigurati.

Notă: Nu lăsaŃi ansamblul jos pe punte deoarece duza dop si conectorul hidraulic sunt expuse şi pot fi deteriorate.

� RidicaŃi pana Whipstock si ancora pe podul sondei şi după ce ajungeŃi la

intrarea uşii în v(v-door) conectaŃi carligul pneumatic la carligul de ridicare certificat aflat pe partea din spate a penei.

� RidicaŃi carligul pneumatic în timp ce coborâŃi macaraua pentru a transfera sarcina de la macara la carligul pneumatic. AsiguraŃi-vă că ancora nu intră în contact cu podul sondei în nici un moment pentru a evita deteriorarea bacurilor ancorei.

� Atunci când ajunge în poziŃia verticală, lăsaŃi-l uşor pe podea pentru a opri mişcarea ansamblului suspendat şi apoi scoateŃi capacul de protecŃie al ancorei. VerificaŃi vizual ancora în ceea ce priveşte existenŃa oricăror defecte in special in zona bacurilor.

� IntroduceŃi în gaura de sonda şi atunci când ochiul de ridicare este la acelaşi nivel cu masa rotary introduceti bara de metal prin fanta penei de deviere si coborati ansamblul sprijinind-ul pe bara de metal. NOTA: Bacurile de forfecare ale prevenitorului au fost inchise anterior dar o verificare este binevenita pentru distanta disponibila a ansamblului pana + ancora. Daca ansamblul atinge bacurile inainte ca ansamblul sa se sprijine pe bara suport atunci acestea pot fi deschise. Inchiderea bacurilor este doar o masura de siguranta aditionala si nu una critica.

� Acoperiti gaura de sonda de jur-imprejurul masei rotary cu o

Page 222: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

29

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

prelata/capac sau orice dispozitiv proiectat pentru acest lucru. � Desprindeti carligul de ancorare al penei de deviere cu o cheie

hexagonala. � Ridicati ansamblul freza Trackmaster din gaura de siguranta si aliniati cu

boltul de forfecare – Break Bolt aflat in partea de sus a penei de deviere. � Instalati garnitura de cauciuc – Rubber Grommet in capul frezei si

introduceti surubul de siguranta – Locking Pin in capul frezei. � Introduceti capul frezei in boltul de forfecare. Infiletati boltul de siguranta

– Locking Pin pana cand varful acestuia patrunde in locasul special construit din boltul de forfecare – Break Bolt blocand freza de pana. Vezi figura de mai jos: Sistem prindere

� Sondorul trebuie să ridice încet intreaga greutate a ansamblului. � Inlaturati dopul conectorului hidraulic si faceti legatura cu furtunul

montat pe pana de deviere. Notă: Pentru un montaj simplu, furtunul hidraulic poate fi montat pe capătul frezei în timp ce este suspendat, chiar înainte de conectarea cu pena de deviere.

� ÎndepărtaŃi masa rotary falsa şi trasaŃi o linie de pe fata penei de deviere

pana la partea superioara a lansatorului. � Introduceti ansamblul in sonda si asigurati-l in pene si colier de

siguranta. � Inlaturati canaua de siguranta, în timp ce aceasta este încă închisă, şi

puneŃi ansamblul deoparte. Supapa poate fi deschisă în acest moment, pentru a permite scurgerea oricărui lichid rezidual.

� UmpleŃi pana, freza şi lansatorul cu ulei curat sau apă, în funcŃie de noroiul din sonda.

� Opriti umplerea cand nivelul fluidului ajunge la aproape 2 inch de partea superioara a lansatorului.

� Permiteti eventualelor bule de aer sa iasa la suprafata si apoi introduceti pistonul cu garnitura atasata si orientat cu tija in sus.

� Reumpleti cu lichid daca este nevoie pana aproape de partea inferioara a conexiunii dar NU pana la refuz pentru a evita creearea unei presiuni la

Cap freza

Pana

Bolt de forfecare Bolt de siguranta

Garnitura

Page 223: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

30

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

strangerea la moment care ar putea deplasa pistonul. � Ridicati ansamblul lasat deoparte, inlaturati canaua de siguranta si

conectati lansatorul la prajina semigrea si mai departe la valva de by-pass multiciclu si MWD.

� Aliniati MWD cu linia trasata anterior pe fata penei de deviere sau efectuati calculele de corectare si inregistrati aceasta informatie.

� Strangeti la moment si restul ansamblului si continuati introducerea in sonda controlat, 2-3 minute pe fiecare pas. MonitorizaŃi cu atenŃie indicatorul de greutate şi înregistraŃi regulat orice scadere de greutate. MonitorizaŃi haba de marş în ceea ce priveşte dislocuirea corectă. AcordaŃi o atenŃie deosebită la trecerea prin prevenitor şi a reductiilor din coloana.

Notă: AsiguraŃi-vă că, atunci când ansamblul este introdus sau ridicat din pene, nu există şocuri bruşte ale acestuia. Şocurile continue pot slăbi şurubul/boltul de forfecare.

Pentru a reduce riscul de alunecare a prăjinii în pene, se recomandă următoarele: � trebuie utilizat un colier de siguranta pentru suspendarea prăjinilor de

foraj până la o greutate a ansamblului de ~ 25 T � bacurile penelor trebuie verificate din punct de vedere al uzurii si

curatate regulat � partea conica din spatele penelor şi partea interioara a patratilor mari

trebuie să fie unse în mod regulat. Exemplu 13 3/8" Trackmaster®Plus Ansamblu c/w Trackmaster Tri-Mill Element Cant. Descriere Conexiuni Furnizor 1 13 3/8"

Trackmaster®Plus Pana de deviere cu Packer Permanent DPS

Smith

2 1 12 1/4” OD Freză Trackmaster Fastrack

6 5/8” Reg Pin Smith

3 1 Lansatorul 6 5/8” Reg Box x 6 5/8” Reg Box

Smith

4 1 XO ReducŃie 5 ½” FH Pin x 6 5/8” Reg Box

Client

5 1 5 1/2” OD Prăjină semigrea

5 ½” FH Pin x 5 1/2” FH Box

Client

6 1 XO – ReducŃie 5 ½” FH Pin x 6 5/8” Reg Box

Client

7 1 8" OD valva de by-pass multiciclu

6 5/8” Reg Pin x 6 5/8” Reg Box

Smith

8 1 XO ReducŃie 6 5/8 FH Pin x 6 5/8 Reg Box

Client

9 1 8” OD MWD 6 5/8 Reg Pin x 6 5/8 Reg Box

Client

10 9 8” Prăjini grele 6 5/8 Reg Pin x 6 5/8 Reg Box

Client

11 1 XO ReducŃie 6 5/8” Reg Pin x 5 1/2” FH Box

Client

12 12 5 1/2” OD Prăjini grele/semigrele

5 ½”FH Pin x 5 ½” FH Box

Client

Page 224: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

31

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

13 TBC 5 1/2” OD prăjină de foraj la suprafaŃă

5 ½”FH Pin x 5 ½” FH Box

Client

� Prăjina de foraj semigrea (HWDP) poate fi utilizată în locul prăjinii grele � Greutatea ansamblului de fund trebuie să fie de cel puŃin 35000 lbs.

Dacă nu a fost efectuat un mars cu rotovertul şi există îndoieli cu privire la conditia noroiului de foraj sau a găurii, în cazul în care se presupune ca pot fi prezente depuneri de piatră, barită sau alte sedimente, atunci trebuie luată în considerare posibilitatea de a include o valva de circulatie în ansamblul menŃionat mai sus. Acest lucru va asigura că nu există pătrunderi de reziduuri din gaură în ansamblul care ar putea impiedica functionarea valvei de by-pass multiciclu (MCBPV) şi implicit fixarea ancorei. Valva de circulatie trebuie poziŃionată între MWD şi valva de by-pass multiciclu (MCBPV). Dacă supapa este instalată, atunci ansamblul va trebui să fie umplut pe durata marşului de introducere in coloana. Această operaŃiune trebuie efectuată cu un dispozitiv de umplere secundar – top drive-ul nu trebuie conectat iar circulaŃia nu trebuie întreruptă în timpul introducerii în sondă. Notă: Nu trebuie folosite geale cu acest ansamblu. Etapa de ancorare si frezare pentru ansamblul de pana hidraulica: Partea inferioară a ancorei trebuie poziŃionată la aproximativ 1 m peste conexiunea coloanei. 1. La adâncimea de setare a ancorei înregistraŃi greutatea garniturii la

introducere, extragere si pe liber si totodata marcati si pe prajina adancimea de setare.

2. IntroduceŃi ansamblul 10-15 ft sub semn şi apoi reveniti la pozitia initiala.

3. ÎntrerupeŃi circulaŃia, mai putin de 10 spm(curse pe minut), iar după ce inregistrati volumul recirculat creşteŃi constant debitul pentru a activa MWD. PăstraŃi pompele în funcŃiune în timpul procesului de orientare pentru a obŃine date in mod constant cu privire la fata penei şi pentru a evita indexarea inutila a valvei de by-pass multiciclu. Acest lucru nu este esenŃial, însă va impiedica deplasarea pistonului valvei de by-pass multiciclu salvind ciclurile supapei în cazul in care acestea vor fi necesare ulterior.

4. Cititi şi înregistraŃi orientarea penei de deviere. Pentru a obŃine orientarea dorită, rotiŃi ansamblul după cum este necesar şi apoi transmiteti torsiunea prin garnitura prin manevre repetate de introducere si extragere. Repetati manevrele si recititi indicatiile MWD pentru a va asigura ca torsiunea este transmisa pana la pana de deviere. Trebuie să efectuaŃi această operaŃiune cu rabdare pentru a va sigura de un rezultat pozitiv.

5. Atunci când pana se află la orientarea necesară, introduceti ansamblul sub semnul de ancorare, marcati din nou pe prajina si extrageti la pozitia initiala.

6. OpriŃi şi reporniŃi pompele şi verificaŃi din nou orientarea. Dacă totul este în regulă, continuaŃi indexarea valvei de by-pass multiciclu (MCBPV) pana la poziŃia închis, pozitia 6.

Notă: Pot apărea presiuni mari în timpul etapei de ancorare.

Page 225: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

32

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

Întreg personalul trebuie informat şi trebuie luate toate măsurile de precauŃie necesare.

7. Când valva s-a închis, opriŃi pompele şi permiteŃi presiunii să se stabilizeze, apoi ridicaŃi încet presiunea până la 3500 psi. MenŃineti această presiune pe parcursul procedurilor de setare/ancorare şi forfecare a stifturilor.

8. Efectuati urmatoarele manevre: Micsorati sarcina la carlig cu 10 - 12 T sub greutatea garniturii pe liber, si apoi mariti aceasta sarcina cu 10 - 12 T peste greutatea pe liber a garniturii. Aceste manevre vor aplica tensiune pe boltul de forfecare.

9. ContinuaŃi extragerea garniturii depasing valorile de la manevrele anterioare pana la forfecarea frezei de pana. Dacă boltul nu s-a forfecat la valoarea sa optima de 55000 lbs plus 50%, atunci repetati manevrele de extragere si introducere a garniturii pana la valoarea optima de forfecare pentru slabirea boltului ce leaga freza de pana.

10. După ce freza s-a forfecat si desprins de pană, observati si inregistrati scăderea de presiune pe măsură ce furtunul hidraulic se rupe, odata inregistrat acest eveniment cresteti numarul de curse al pompelor si menŃineŃi o presiune de aproximativ 2000 psi +/- fara sa opriti circulatia. Acest lucru va mentine valva de by-pass multiciclu (MCBPV) in pozitia inchis (pozitia 6) nemaifiind nevoie ca aceasta sa revina la inceputul pozitiei 1 si parcurgerea ciclului pana la pozitia inchis, aceasta fiind pozitia necesara pentru operatia de frezat. Acest lucru va fi realizat cu un debit minim deoarece singurul mijloc de circulare în acest moment este prin furtunul deconectat.

11. Extrageti garnitura 10ft şi apoi introduceti cu 80-100 rpm observând ruperea duzelor dop – Break Off Plugs în timp ce freza intră în contact cu partea superioară a penei. In acest moment debitul pompelor poate fi mărit la debitul optim de frezare. ÎnregistraŃi adâncimea de contact ca fiind partea de sus a penei.

12. Extrageti înapoi cu 10ft mai sus şi înregistraŃi toŃi parametrii ansamblului de fund la debitul de frezare.

Etapa de frezare FrezaŃi fereastra in coloana pana la partea inferioara a penei şi apoi continuati cu aproximativ 15 - 20 ft in formatie, deşi aceste valori pot varia in functie de cerintele individuale ale clientului. Parametrii optimi de frezare pentru 13 3/8" Trackmaster � RotaŃie: 80 – 130 Rpm � Greutate: Zero – 12 T. � Greutate maximă pe freză– 17 T. � Debit: 1500 – 3000 lpm Notă: Atunci când freza ajunge la capătul penei, trebuie verificata calitatea de cimentului/formaŃiei. În cazul în care viteza de avansare în formaŃiune este neobişnuit de mare, de ex. mai mare de 6 m/h, atunci frezarea şi spălarea trebuie menŃinute la un nivel minim în cazul în care formaŃiunea în zona ferestrei este spălată sau devine instabilă.

Page 226: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

33

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

Finalizarea operatiei de frezare VerificaŃi trecerea frezelor prin fereastra cu diferiŃi parametrii, înregistrând orice frecari sau torsiuni neobisnuite. � Rotirea garniturii cu pompele pornite. � Fără rotire cu pompele pornite. � Fără rotire şi pompele oprite. CirculaŃi un volum de put cu freza deasupra ferestrei şi apoi extrageti ansamblul din sonda. Dacă este necesar, poate fi efectuat un test de Integritate al FormaŃiunii, înainte de extragerea din gaură. Dupa extragerea garniturii EvaluaŃi starea frezelor pentru a depista dacă este necesar un marş de rectificare. Uzura admisibilă a celor 3 freze la sfarsitul operaŃiunii de frezare este următoarea: � 5/8" sub diametrul initial al frezei frontale – Lead Mill � 3/8" sub diametrul initial al frezei aditionale – Follow Mill � 1/4" sub diametrul initial al frezei pentru rectificare – Dress Mill Trebuie luaŃi în considerare si factorii care afectează uzarea frezei, precum tipul de roca şi lungimea intervalului frezat in formatiune. Ansamblul de forare Formati ansamblul de foraj şi introduceŃi-l în sonda. AcordaŃi o atenŃie deosebită atunci când treceŃi prin fereastră cu orice ansamblu de fund. � Este posibil ca motoarele de fund presetate sub un anumit unghi fata de

axa garniturii să necesite să fie orientate pentru a le permite să treacă prin fereastră fără nici un impediment.

� În cazul în care poate fi evitat, sapele de foraj şi stabilizatorii nu trebuie rotiŃi la trecerea prin fereastra.

� Sapele de foraj cu insertii PDC nu trebuie rotite la trecerea prin fereastra. Nota Informationala Au fost utilizate diferite sisteme de foraj de orientare, fără probleme, împreună cu sistemele noastre de ansambluri de pene. S-a observat că foarte rar un ansamblu de foraj necesită să fie orientat pentru a permite acestuia să treaca prin fereastra, lucru facilitat si de geometria inovativa a ferestrei.

Page 227: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

34

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 7 Practici de foraj & frezarea unei ferestre Versiune: August 2010

Page 228: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj

8 Fluide de foraj

Întocmit de WEP

Autor: BJ. Koers

EdiŃie: August 2010

Verificat: KE, AN

Page 229: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

2

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

Cuprins 8.1 Sarcini şi responsabilităŃi ...............................................................................................................................4

8.2 HSE ...........................................................................................................................................................4

8.3 Lista de verificare înainte de lucru...................................................................................................................4

8.4 Recomandari privind managementul fluidelor de foraj.........................................................................................5

8.5 Recomandări privind managementul DensităŃii Echivalente în CirculaŃie (ECD) ........................................................6

8.6 Materiale pentru tratarea pierderii circulaŃiei (LCM) ............................................................................................7

8.12.4 Recomandări pentru prevenirea pierderilor de circulaŃie ...............................................................................7 8.12.4 Recomandări pentru alegerea LCM-ului......................................................................................................8

8.7 Rolul aditivilor în fluidele de foraj pe baza de apa...............................................................................................9

8.8 DificultăŃi la fluidele de foraj pe bază de apă dulce ........................................................................................... 10

8.9 Recomandări pentru controlul solidelor .......................................................................................................... 11

8.10 Controlul de calitate al materialului vrac la locaŃia sondei .................................................................................. 13

8.11 Anexa 1 – Sisteme de fluide de foraj generice PETROM şi aplicaŃii....................................................................... 14

8.14 Anexa 2- Contaminarea fluidelor de foraj pe bază de apă .................................................................................. 18

8.12.1 Contaminare cu carbonat/bicarbonat....................................................................................................... 18 8.12.2 Contaminare cu ciment......................................................................................................................... 19 8.12.3 Duritatea ........................................................................................................................................... 20 8.12.4 Rezumatul tratamentului chimic al contaminanŃilor.................................................................................... 21

8.13 Anexa 3 - Dimensionare & procedură pentru dopurile cu LCM............................................................................. 22

8.14 Anexa 4- Procedurile şi responsabilităŃile Petrom de manipulare a fluidelor SMB .................................................... 25

8.15 Anexa 5 – InformaŃii tehnice despre site şi plase de sită.................................................................................... 34

Page 230: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

3

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8 Fluide de foraj Alegerea corectă şi întreŃinerea fluidelor de foraj constituie un element deosebit de important pentru operaŃiunile de foraj ale Petrom. Principalele roluri ale fluidului de foraj sunt de a menŃine o contrapresiune şi de a asigura o curăŃare maximă şi o viteză de avansare maximă. Tabelul de mai jos sintetizează diferitele funcŃiuni ale lichidului de foraj şi modul în care acestea pot fi optimizate.

# FuncŃie Control efectiv

1 Eliminarea detritusului

a) Determină rata de pompare prin cerinŃele de curăŃare a găuriii prevenind evacuarea fluidului peste plase plase.

b) Se îmbunătăteste prin adăugarea de compuşi vâscozificatori, de ex. bentonită sau CMC – HV.

c) Scade prin completarea cu apă sau adăugarea de dispersanŃi, de ex. CFL

d) Reduce PV prin îndepărtarea particulelor solide.

2 Controlul presiunii

a) Este îmbunătăŃit prin adăugarea de barită – nu se utilizează niciodată particulele solide de la foraj.

b) Este scazut prin diluare şi utilizarea eficientă a echipamentelor de eliminare solide.

c) Prin centrifugare pentru a elimina particulele solide cu greutate mică sau baritele.

d) Monitorizarea în permanenŃă a nivelul în habele de fluid .

3 Stabilizarea sondei

a) Scade prin adăugarea de bentonită, stabilose etc. b) Pentru sondă de suprafaŃă utilizaŃi efectul de placare al

bentonitei, sau soltex (asfalt suflat cu aer ) c) MenŃineŃi densitatea prin adăugare de barită sau prin eliminarea

particulelor solide. d) Eliminarea solidelor sau diluare. e) StabiliŃi greutatea optimă a noroiului. MăriŃi lent greutatea pe

măsură ce forajul avansează. f) UrmăriŃi returul şi nivelurile în habe precum şi măsurătorile

vitezei sapei, cuplul, etc.

4 Eliberarea detritusului la suprafaŃă

a) Scade prin diluare şi adăugare de dispersanŃi. b) FolosiŃi agenŃi de vâscozificare/ dispersanŃi pentru a

creşte/scădea eficienŃa după necesităŃi. c) DeterminaŃi debitele pe baza cerinŃelor de curăŃare prevenind în

acelaşi timp trecerea fluidului peste plasele de sită.

5

Suspendarea detritusului şi a materialelor de îngreunare

FolosiŃi agenŃi de vâscozificare/ dispersanŃi pentru a menŃine constante caracteristicile. Înainte de introducerea burlanelor, reduceŃi vâscozitatea şi rezistenŃa gelului la nivele practice pentru reducerea presiunilor de pistonare.

6

SusŃinerea greutăŃii garniturii de foraj

DeterminaŃi greutatea noroiului prin presiunile de formaŃiune, dar ŃineŃi cont că la greutăŃi mai mari fluidul va prezenta o forŃă Arhimedică mai mare.

7 RăciŃi şi lubrefiaŃi sapa şi garnitura

a) FolosiŃi debitul recomandat de producătorul sapei. b) Turtele de noroi trebuie să fie subŃiri şi rezistente.

8 ÎmpiedicaŃi deteriorarea formaŃiunii

a) ControlaŃi prin diluare şi prin scoaterea/ adăugarea de barita. b) Scade prin adăugarea de aditivi sau agenŃi de podire

corespunzători. c) Alegerea corectă a noroiului corelată cu controlul deteriorării

formaŃiunii prin debitele pompelor.

Page 231: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

4

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.1 Sarcini şi responsabilităŃi

Sarcini Persoana responsabilă

Persoana care verifică

PreparaŃi şi menŃineŃi caracteristicile fluidului de foraj conform programului.

Inginer de fluide Supervizor foraj

RealizaŃi teste, monitorizări şi rapoarte pentru fluid

Inginer de fluide Supervizor foraj

Asigură că personalul instalaŃiei de foraj respectă procedurile de manipulare în siguranŃă a susbstanŃelor chimice şi poartă echipamentul de protecŃie.

Sondor Şef, Ajutor Sondor

Supervizor foraj

Efectuează controlul de calitate al fluidului de foraj, al uleiului de bază şi al chimicalelor vrac.

Inginer de fluide Supervizor foraj

łine inventarul tuturor substanŃelor chimice şi al aditivilor folosiŃi pentru fluidele de foraj.

Inginer de fluide Supervizor foraj

Se asigură că la locaŃie sunt respectate cerinŃele HSE

Inginer de fluide Supervizor foraj

Întocmeşte rapoarte zilnice ale fluidelor de foraj.

Inginer de fluide Supervizor foraj

8.2 HSE Este foarte important ca fluidele de foraj să fie preparate în mod corect şi în siguranŃă. Înainte de fiecare operaŃiune de preparare a fluidului se va realiza o şedinŃă de analiza securităŃii muncii. În cadrul şedinŃei vor fi discutate următoarele puncte: � Procedura de lucru şi responsabilităŃile personalului implicat în operaŃiune. � Personalul va avea echipamentul de protecŃie adecvat (PPE) pentru operaŃiune. Acesta trebuie să

includă mănuşi de cauciuc, şorŃ de cauciuc, ochelari de protecŃie, cizme şi mască de praf care sunt potrivite pentru amestecul de substanŃe chimice.

� Modul în care se va face eliminarea deşeurilor într-un mod care să protejeze mediul. � Vor fi discutate riscurile pentru sănătate asociate utilizării substanŃelor chimice. � ExistenŃa punctelor de spălare a ochilor şi a truselor de prim ajutor. � Se vor folosi semne de avertizare corespunzătoare pentru substanŃele periculoase, precizând

riscurile şi măsurile de prim ajutor. � Toate substanŃele chimice vor trebui să aibă Fişele tehnice de securitate (MSDS).

8.3 Lista de verificare înainte de lucru � Inginerul de fluide va asigura compoziŃia şi cantitatea corectă de fluid de foraj la punctul de

încărcare şi că produsii folositi sunt conform programului. � În programul de foraj va fi inclus un program de fluide de foraj detaliat pentru fiecare secŃiune de

sondă. Nu se admite nici o abatere de la programul de fluide de foraj fără aprobarea Supervizorului de foraj PETROM/.

� AsiguraŃi ca programul de fluide de foraj acoperă şi cerinŃele unei situaŃii de urgenŃă. � Supervizorul de foraj va discuta zilnic împreună cu inginerul de fluide, toate

cerinŃele/tratamentele efectuate fluidului de foraj. � AsiguraŃi-vă că la sondă există cantităŃi suficiente de substanŃe chimice pentru tratarea fluidului şi

materiale de îngreuiere. � AsiguraŃi-vă că la sondă există ciment şi material de podire adecvat � AnalizaŃi cerinŃele de verificare a fluidului împreună cu Inginerul de fluide. VerificaŃi de asemenea

că laboratorul este adecvat şi echipamentele în bună stare de funcŃionare.

Page 232: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

5

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

� VerificaŃi modul de prelevare a probelor de fluid de foraj şi îngreunare împreună cu personalul instalaŃiei de foraj.

� VerificaŃi echipamentele sistemelor de monitorizare şi oprire în caz de urgenŃă cu echipa de foraj, personalul de investigaŃii geofizice şi inginerul de fluide.

� VerificaŃi conductele, valvele, pompele, toate echipamentele şi habele de fluid de foraj aferente împreună cu tot personalul relevant.

� VerificaŃi că sunt disponibile datele cu privire la capacităŃile şi volumele sistemului. � AsiguraŃi-vă că există suficiente echipamente de manipulare pentru amestecurile prevăzute.

8.4 Recomandari privind managementul fluidelor de foraj � Se va Ńine în permanenŃă o evidenŃă corectă şi la zi a produselor pentru fluidele de foraj. � Înainte de utilizare, aditivii pentru fluide de foraj precum barita, bentonita etc. vor trebui verificaŃi

să nu fie contaminaŃi. � Se recomandă ca emulsificatorii lichizi să fie livraŃi la sondă în containere vrac pentru a evita

riscul de manevrare a fiecărui butoi de către personalul instalaŃiei de foraj. � Vor fi încărcate mai multe tipuri de aditivi. � Nu transportaŃi niciodată barită în tancuri în care înainte a fost ciment, decât în caz de urgenŃă. � Dacă nu mai apare fluid la site , umpleŃi imediat spaŃiul inelar cu fluid. Sonda trebuie umplută cu

un volum de fluid cunoscut. Nu extrageŃi garnitura până când sonda nu este plină. � Supervizorul de foraj şi sondorul şef trebuie să fie anunŃaŃi imediat dacă apar modificări în

greutatea fluidului de foraj, în conŃinutul de cloruri, gaz sau orice altă caracteristică ce poate indica schimbări importante în formaŃiunea săpată şi/sau pătrunderea în zone supra-presurizate.

� În timpul forajului se vor face verificări complete ale fluidului de foraj de trei ori pe zi (în 24 de ore). RespectaŃi indicaŃiile generale de mai jos: � PV:YP = 1:1 – 1:2 � rpm = 1 -1.2 x dimensiune sondă. � Turtă de noroi < 1mm � 600 rpm = ~60 � ConŃinut de nisip < 1% � ES(SBM) > 600 V � WPS(SBM) ~ 250 gr/l

� Greutatea fluidului de foraj şi vâscozitatea la pâlnie vor fi înregistrate cel puŃin la fiecare 30

minute la derivatie şi din haba activa. � În timpul circulaŃiei de fluid cu conŃinut de gaz şi/sau la circulaŃia unui volum de sondă, se vor

înregistra următoarele date: greutatea fluidului, conŃinutul maxim de gaz, nivelul la habe, volumul de interes, adâncimea şi timpul.

� Inginerul de fluide va trebui să verifice continuu greutatea fluidului la site şi în aval de degazificator atunci când se circulă fluid cu conŃinut de gaz şi/sau la circulaŃia unui volum de sondă.

Page 233: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

6

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.5 Recomandări privind managementul DensităŃii Echivalente în CirculaŃie (ECD)

Densitatea Echivalentă în CirculaŃie (ECD) este densitatea efectivă exercitată de un fluid care circulă prin formaŃiune, care Ńine cont de căderea de presiune în spaŃiul inelar de deasupra punctului considerat. Pierderile de fluid şi manifestările în timpul forajului pot fi semnificative în special la forajul în găuri mici, formaŃiuni fisurate sau zăcăminte parŃial epuizate unde marja între gradientul de fisurare şi gradientul de presiune în pori este mică. ECD se calculează după cum urmează: ECD = 0.981 x ρ + ∆P/0.1xD [bar/10m]

Unde: ρ = densitatea noroiului [kg/l] ∆P = căderea de presiune în spaŃiul inelar între adâncimea D şi suprafaŃă [bar] D = adâncimea verticală reală [m] ECD este folosită ca un instrument de a se asigura că gradienŃii de fisurare a formaŃiunii nu sunt depăşiŃi, reducând astfel posibilitatea apariŃiei unei pierderi de circulaŃie şi timpii neproductivi costisitori ai instalaŃiei. Pentru un management corect al fluidelor de foraj se vor respecta următoarele recomandări: � VerificaŃi dacă tot personalul implicat cunoaşte bine ECD, pentru a ajuta la identificarea situaŃiilor

de control al sondei şi maximizarea timpului de foraj. � RevedeŃi programul de foraj pentru presiunile din pori estimate şi zonele de pierderi de circulaŃie

anticipate. � CalculaŃi ECD în fiecare schimb şi reactualizaŃi la intrarea în intervalele critice cunoscute şi

susceptibile la posibile pierderi de ex. fisurate, cu permeabilitate mare sau presiune în pori anormal de mică.

� Dacă se prevăd pierderi (din experienŃă), reduceŃi greutatea fluidului de foraj cu ECD calculată stând deasupra zonei de presiune în pori estimată.

� Reducerea în continuare a greutăŃii fluidului se va face cu aprobare, dar cu mare atenŃie în funcŃie de presiunea hidrostatică necesară pentru secŃiunea respectivă.

� Dacă spaŃiul inelar este uşor dezechilibrat, când pompa este oprită pentru o conectare, spaŃiul inelar va curge. În acest caz, verificaŃi următoarele: � MăriŃi densitatea fluidului de foraj cu marja ECD înainte de a face conexiunea. � FaceŃi o conexiune prin stripare prin spaŃiul inelar cu presiune în spaŃiul inelar. Totuşi această

procedură este recomandată NUMAI dacă a fost planificată şi aprobată. � Înainte de marş, asiguraŃi-vă că greutatea corectată a fluidului de foraj plus marja de marş a fost

mărită astfel încât să acopere lipsa de ECD, dacă este necesar.

Page 234: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

7

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.6 Materiale pentru tratarea pierderii circulaŃiei (LCM) Pierderea circulaŃiei este definită ca pierderea în sondă a întregului fluid de foraj, de ex. pierderea componentelor fluidului începând de la filtrat până la agenŃii de îngreunare, agenŃii de blocare a porilor şi detritusul. Este una dintre cele mai costisitoare probleme în foraj cu posibilitatea pierderii de cantităŃi mari de fluid de foraj înainte ca pierderea să poată fi oprită sau redusă la un nivel rezonabil. Poate apare oricând în timpul forajului, la tubare sau cimentare şi poate duce la: 1. Pierderea de presiune în sondă poate conduce la destabilizarea sondei sau la situaŃii de control al

sondei 2. Scăderea nivelului de fluid de foraj împiedică măsurarea corectă şi monitorizarea nivelului de

fluid în sondă. 3. Creşterea costurilor asociate timpului de staŃionare alocat soluŃionării pierderii de circulaŃie. 4. Creşterea costurilor aferente materialelor, tratamentelor şi contractorilor de servicii pentru

rezolvarea pierderilor şi realizarea de fluid de înlocuire. Cauzele pierderilor de circulaŃie � Fisuri naturale care preiau fluidele de foraj. � Greutatea fluidului de foraj este prea mare. � Acumulare de solide care duc la ECD mare. � Astuparea porilor, manşonarea garniturii de foraj şi a stabilizatorilor. � Manifestări închise cu coloane aflate la mică adâncime. � GradienŃi de temperatură anormali de scăzuŃi. � Coborârea prea rapidă a garniturii sau a burlanelor – efect de pistonare � Oprirea ocazională a circulaŃiei în timpul introducerii unei noi prăjini. � Reologie redusă a noroiului datorită YP şi rezistenŃei gelului prea mari. Măsuri de atenuare a pierderilor � Recunoaşterea simptomelor iniŃiale de pierdere a circulaŃiei şi luarea de măsuri imediate. � Identificarea cauzelor probabile a unei astfel de probleme cât mai repede posibil. Dacă problema

se datorează caracteristicilor formaŃiunii de ex. greutate prea mare a fluidului de foraj, ECD mare, luaŃi şi/sau propuneŃi acŃiuni corective.

� Dacă este posibil, estimaŃi presiunea oricărui “hoŃ” cunoscut sau a zonelor fără presiune din informaŃiile disponibile obŃinute “ascultând “ gaura.

8.12.4 Recomandări pentru prevenirea pierderilor de circulaŃie

Pentru a ajuta la prevenirea pierderilor de circulaŃie se vor respecta următoarelere comandări: � AsiguraŃi-vă că spaŃiul inelar se meŃine plin. � PorniŃi pompele încet. � RotiŃi garnitura înainte de pornirea pompelor pentur a rupe gelul. � UrmăriŃi ECD şi controlaŃi greutatea fluidului de foraj. � łineŃi evidenŃa şi raportaŃi volumul pierderilor, dacă se detectează pierderi. � Pentru a preveni pierderile, corelaŃi viteza de avansare cu bunele practice de curăŃare a găurii

pentru a minimiza folosirea de ECD mari în mod inutil. � După revizuirea programului de foraj şi a datelor de la sondele de corelare, faceŃi un plan de

măsuri preventive şi asiguraŃi resursele necesare pe instalaŃie înainte de a începe forarea secŃiunii.

� VerificaŃi curgerea şi completaŃi fişele de tendinŃă privind debitul sondei pentru a deosebi “balonarea” de situaŃiile de control al manifestării sondei . Balonarea apare când formaŃiunile precum şisturile argiloase “dau înapoi” fluidul pierdut atunci când presiunea în gaura de sondă este scăzută. Aceasta poate antrena hidrocarburi care pot fi interpretate ca manifestare eruptivă.

� În secŃiunile de zăcământ se vor utiliza numai LCM (material de blocare a pierderilor de circulaîie) solubil în acid.

Page 235: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

8

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.12.4 Recomandări pentru alegerea LCM-ului

Cantitatea de LCM care poate fi adăugată la un fluid de foraj depinde de proprietăŃile fluidului. Gelurile tari şi vâscozitatea plastică mare vor menŃine materialul în suspensie. Dat fiind că LCM densitate mică, dacă este adăugat în cantitate prea mare, materialul în exces va tinde să plutească. La alegerea LCM se vor respecta următoarele recomandări pentru amestecarea pachetelor de fluide de foraj şi evitarea problemei de plutire: 1. VerificaŃi că pachetul are suficientă vâscozitate pentru a menŃine în suspensie materialul cu

densitate mică înainte de adăugarea LCM. Dacă este necesar adăugaŃi agentul de creştere a vâscozităŃii corespunzător.

2. AdăugaŃi materialul în etape. OpriŃi-vă după obŃinerea concentraŃiei dorite sau când observaŃi că materialul nu poate fi menŃinut în suspensie sau dacă pluteşte.

3. Dacă se doreşte un conŃinut mai mare de LCM, lăsaŃi un timp pachetul să se umezească şi apoi încercaŃi adăugând mai mult material.

Formulele şi procedurile care se pot aplica pentru diferite tipuri de pierderi sunt prezentate în Anexa 2.

Page 236: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

9

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.7 Rolul aditivilor în fluidele de foraj pe baza de apa

Produs Descriere Rol AplicaŃie ObservaŃii

Bentonită Argilă Montmorillonit

Agent de creştere a văscozităŃii/ Suspensie

Toate cazurile

PrehidrataŃi în apă dulce. Adăugarea de pulbere uscată nu este eficientă.

Sodă caustică

Hidroxid de sodiu

Controlul pH+ului

Toate cazurile

Se va purta echipament de protecŃie. Puternic alcalin şi iritant.

CMC -HV -LV

Carboxi-Metil-Celuloză

Pierdere fluid / Agent de creştere a văscozităŃii

CMS / CMF

Trebuie adăugat încet pentru a evita formarea de “ochi de peşte” (lenticule)

Amidon Polimer derivat din cartof şi porumb.

Pierdere de fluid

Toate cazurile

Supus atacurilor bacteriene.

Răşină Răşină sulfonată

Temperatură înaltă Pierdere de fluid

Toate cazurile

Poate ajuta de asemenea la consolidarea pereŃilor găurii prin depunere de turte de filtrare tari. Adăugarea sa începe atunci când amidonul şi PAC devin mai puŃin eficiente.

PAC -HV -LV

Celuloză poli-anionică-

Pierdere de fluid / Agent de creştere a văscozităŃii

Toate cazurile

AdugaŃi încet pentru a evita formarea de “ochi de peşte” (lenticule).

Fluid PHPA EZ

Poli-acrilamidă parŃial hidrolizată

Polimer care încapsulează

PHPA Degradabil prin rupere –adăugaŃi direct în haba activă. Pudră sau lichid.

KCl Clorură de potasiu

Inhibitor de umflare argilă

Toate cazurile

Numai când este necesar datorită stării proaste a găurii/ detritus lipicios etc.

Biocid Diverse chimicale utilizate

Previne atacul bacterian

PHPA Împiedică atacul bacterian- în special în sistemele tratate cu amidon .

Bicarbonat Bicarbonat de sodiu

Contaminare cu ciment Tratează duritatea

Toate cazurile

TrataŃi sistemul înainte de a fora în ciment

XC Polimer Gumă de xanthan polimer biologic natural

Agent de creştere a văscozităŃii

PHPA Doar agent de creştere a văscozităŃii polimeric care dă rezistenŃă gelului. Este scump.

Barită Sulfat de bariu Agent de îngreunare

Toate cazurile

Inert, mineral cu greutate mare, în medie SG 4.2.

Page 237: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

10

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.8 DificultăŃi la fluidele de foraj pe bază de apă dulce

Simptom Cauze posibile Tratament recomandat

Pierdere mare de apă ( vâscozitate normală)

Control inadecvat al pierderii de fluid

AdăugaŃi amidon sau CMC în sistem

Pierdere mare de apă ( vâscozitate mare)

Control inadecvat al pierderii de fluid şi acumulare de solide

PorniŃi echipamentul de curăŃare solide. PreparaŃi un nou lot de fluid de foraj cu exces de amidon sau CMC şi adăugaŃi-l în sistem.

Pierdere mare de fluid, turtele de filtrare sunt groase şi spongioase

Dispersie slabă a bentonitei TrataŃi cu diluant şi amidon sau CMC

Vâscozitate mare (PV, YP, conŃinut de solide şi geluri mari)

Acumulări de detritus în fluidul de foraj

Vâscozitate mare (PV, conŃinut de solide, YP normal, geluri mari)

Acumulări de solide de foraj în fluidul de foraj

FolosiŃi echipamentele de eliminare a solidelor.

Vâscozitate mare (PV, conŃinut de solide, YP mare, geluri normale)

InteracŃiune excesivă a particulelor solide în fluidul de foraj

AdăugaŃi diluant cu precauŃie.

Vâscozitate mare (PV, conŃinut de solide, YP mare, geluri normale)

Posibilă contaminare cu solider de foraj în exces şi particule în exces

FolosiŃi echipamentele de eliminare a solidelor. Poate fi necesară, de asemenea, diluarea.

Floculare (pierdere mare de apă, YP mare, geluri tari, creştere a durităŃii şi a pH-ului)

Gruparea particulelor de bentonită ca urmare a contaminării cu ciment sau calciu

TrataŃi cu sodă calcinată şi diluant.

Fluid de foraj instabil, sedimentare barite

Vâscozitatea fluidului nu permite susŃinerea baritelor

MăriŃi vâscozitatea YP prin adăugarea de bentonită/ biopolimer

Contaminare cu sare (vâscozitate mare, geluri tari, pierdere de apă, salinitate mărită)

Foraj în formaŃiune de sare

De regulă este necesară conversia la un sistem saturat cu sare. Contaminările foarte mici pot fi tratate cu diluanŃi, CMC şi diluŃie.

Încărcare sapă Sapă încărcată cu detritus MenŃineŃi vâscozitatea şi gelurile la cele mai mici valori posibile. AdugaŃi săpun de fosfat.

Prindere diferenŃială

Garnitură prinsă în formaŃiune permeabilă, conŃinut mare de solide, pierdere mare de fluide.

Pentru a preveni imobilizarea diferenŃială menŃineŃi pierderea de fluid la minim şi menŃineŃi o turtă de filtrare subŃire şi netedă prin adăugarea de amidon sau CMC. Dacă apare prinderea garniturii, distribuiŃi agent de eliberare a garniturii peste zona în care este aceasta este prinsă.

Marnă şistoasă (multă sfărâmătură de şist, conexiuni strânse

Greutate fluid şi/sau curăŃare de gaură inadecvată

MăriŃi greutatea fluidului, dacă este posibil. MenŃineŃi o pierdere de fluid redusă.

Page 238: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

11

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.9 Recomandări pentru controlul solidelor Controlul solidelor este elementul cheie pentru un foraj de performanŃă. Excesul de solide duce la scăderea vitezei de avansare şi a duratei de viaŃă a sapei şi la creşterea vâscozităŃii, pierderea circulaŃiei, prindere diferenŃială şi umflarea marnei. Echipamentele pentru controlul solidelor sunt utilizate pentru minimizarea volumului de fluid de foraj necesar pentru forarea unui interval prin concentrarea detritusului şi îndepărtarea lor. Vezi anexa 5 pentru informaŃii tehnice despre site si plase de sită. Cele mai importante puncte de interes atunci când vorbim de echipamentele pentru controlului solidelor, sunt:

� Care sunt valorile maxime prevăzute pentru debit? � Avem suficiente site pentru tratarea respectivului volum după ce plasele de sită au fost

introduse în site? � Un bun management al sitelor se bazează pe a avea o rezervă suficientă în eventualitatea că o

sită cedează brusc. � Regula de aur spune că dacă poŃi fora cu două site la o instalaŃie terestră şi faci faŃă la debitele

maxime atunci ia măsuri pentru instalarea a trei site pentru a avea asigurată rezerva. Lipsa unei rezerve înseamnă încetinirea funcŃionării instalaŃiei dat fiind că mai puŃine site înseamnă o capacitate de preluare a debitului maxim redusă la 50% şi este foarte puŃin probabil ca gaura să poată fi curăŃată corect dacă debitele vor trebui reduse pentru a permite unui număr mai mic de site să facă faŃă debitului până când sita defectă este reparată şi pusă înapoi în instalaŃie.

� Când datorită unei rezerve aveŃi factorul de confort, aveŃi de asemenea posibilitatea nu numai de a face faŃă debitelor optime dar puteŃi de asemenea să utilizaŃi site mai fine şi să eliminaŃi mai multe solide având o sită suplimentară, ca rezervă. De asemenea dacă este nevoie puteŃi să preluaŃi debite mai mari.

� Limita de separare a API D100 vă spune câte solide sunt eliminate în microni, astfel solidele de foraj sub această valoare în microni, trec prin ochiurile sitei şi ajung înapoi în sistemul de fluid de foraj şi în consecinŃă înapoi în sondă. De aceea trebuie folosită cea mai mică dimensiune posibilă a plaselor de sită. Aceasta asigură o funcŃionare optimă a plasei de sită dar rămâne să rezolvaŃi problema solidelor mai mici care trec prin plasa de sită pentru că sunt mai mici decât ochiurile acesteia. (UtilizaŃi întotdeauna site cu ochiuri pătrate API –NU UTILIZAłI SITE CU OCHIURI ALUNGITE DEOARECE VOR LĂSA SĂ TREACĂ PREA MULTE SOLIDE PRIN OCHIURILE MAI MARI - 2 PĂTRATE = 1 OVAL)

� Chiar şi particulele solide mici care trec prin plasele de sită duc la probleme serioase de gaură dacă nu sunt tratate în mod corespunzător. Aceste particule trebuie colectate şi înlăturate cât mai devreme posibil şi singurele echipamente de la sondă capabile să facă asta în mod eficient sunt centrifugele. AsiguraŃi-vă că la sondă există două centrifuge pentru eficienŃă optimă şi rezervă în caz de urgenŃă. Dacă aceste particule mici nu sunt eliminate, duc la o acumulare rapidă de solide cu greutate mică (LGS) şi aceasta poate duce la citiri de vâscozitate plastică mare afectând deci nu numai reologia dar şi ECD.

� Cele mai eficiente site aflate astăzi pe piaŃă sunt plasele cu mişcare eliptică echilibrată ca de exemplu NOV Brandt VSM 300 care încorporează utilizarea a două rame (ciur-grătar şi ramă sită fină primară) şi când foraŃi cu SBM ele trebuie să aibă adăugată o a doua sită de uscare care să poată fi conectată în faŃa sitei primare pentru a permite detritusului să aibe o suprafaŃă suplimentară cu o bandă de reŃinere din silicon pentru a încetini mişcarea sfărâmăturilor suficient cât să se scuture de o parte din fluid. Fluidul de foraj este recuperat şi reintrodus în sistem deci se pot evalua economiile de costuri la echiparea cu aceste site suplimentare. Mai există pe piaŃă şi alte aşa numite site cu mişcare eliptică echilibrată totuşi trebuie să fiŃi atenŃi, acestea nu au ciur-grătar care să lucreze în mod specific cu sfărâmături de dimensiuni mai mari. Aceasta înseamnă că o singură ramă de sită trebuie să facă faŃă întregii încărcături de

Page 239: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

12

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

detritus şi uzura plaselor de sită va fi o problemă care duce la reparaŃii/schimbări frecvente ale acostora.

� PerformanŃele centrifugii depind de cunoştinŃele şi abilităŃile operatorului, aşadar asiguraŃi-vă că la fiecare instalaŃie de foraj Petrom există un inginer instruit şi cu experienŃă în Controlul Solidelor. Inginerul de control al solidelor ştie ce viteză trebuie folosită pentru alimentarea centrifugii. Ei ştiu care sunt vitezele de vas şi de deplasare a şnecului pentru o anumită cantitate de fluid de foraj şi ştiu că este important să ştii cât fluid şi câte solide poŃi procesa în mod eficient şi să eviŃi problemele de cuplu şi înfundarea vasului centrufugii din lipsa cunoştinŃelor şi a pregătirii necesare pentru a efectua această operaŃie. Centrifugele trebuie să funcŃioneze astfel încât să controleze nivelul LGS în fluidul de foraj asigurând că nivelul LGS corespunde celui din specificaŃia Operatorilor de fluide de foraj. Orele de funcŃionare ale centrifugii trebuie evidenŃiate în raportul zilnic de fluide şi valorile LGS vor trebui şi ele menŃionate în raport. Raportul de fluid de foraj trebuie să precizeze întotdeauna câte ore a funcŃionat fiecare sită precum şi dimensiunea plaselor de sită folosite. Este responsabilitatea Supervizorului de Foraj şi/sau a Inginerului de foraj de la sondă ca înainte de a accepta raportul zilnic de fluide de foraj să verifice dacă aceste valori se raportează. Dacă nu sunt raportate daŃi înapoi raportul inginerului de fluide şi verificaŃi dacă a corectat raportul înainte de a-l trimite.

Recomandări pentru controlul solidelor � Sitele vor fi pornite imediat, înainte de introducerea în gaură, pentru a prelua fluidul dislocuit de

prăjinile de foraj şi BHA. � VerificaŃi capacitatea sitei faŃă de volumul de fluide anticipat planificat pentru o secŃiune de sondă

dată. � VerificaŃi că toate echipamentele sunt dimensionate pentru vitezele de circulaŃie maxime

anticipate. Aceasta va include echipamentele de curăŃare şi alimentare a pompelor centrifuge. � VerificaŃi dacă dimensiunile plasei de sită sunt adecvate pentru operaŃia dată şi detritusul

anticipat. � IniŃial sitele trebuie echipate cu plase de sită relativ mari ca de ex. cu 80 de ochiuri pentru

introducere în sondă şi circulaŃie de început. � Curgerea va trebui distribuită în mod uniform la toate sitele disponibile. � VerificaŃi funcŃionarea corespunzătoare a echipamentelor de amestec, a habelor, a

amestecătoarelor cu palete, a ciururilor, a pompelor de transfer etc. � Plasele de sită trebuie inspectate periodic şi schimbate imediat ce se constată că s-au defectat. � Se va acorda o atenŃie deosebită instalării amortizoarelor de suport a plaselor de sită, curate şi

corespunzătoare. � Plasele de sită trebuie spălate periodic. � Ocazional se va folosi un jet de apă pentru a îndepărta particulele lipicioase (gumbo) de pe plase.

Nu se vor utiliza în mod regulat. Notă: Nu utilizaŃi niciodată apă cu SBM.

� In timpul marsurilor sitele vibratoare vor fi folosite la capacitate maxima. Şuntarea unei plase de sită permite trecerea de solide mari peste plase în sistemul de fluid activ.

Page 240: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

13

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.10 Controlul de calitate al materialului vrac la locaŃia sondei Teste pentru material vrac pe platformă marină Următoarele teste pot fi efectuate sau supervizate integral de către WSDE pentru a evita orice posibilă livrare eronată de pe vasele de aprovizionare.

Testul Apă/ Acid � LuaŃi câteva probe şi frecaŃi între degete sub un jet de apă. Dacă este bentonită proba se va

hidrata şi va deveni lipicioasă între degete. � TurnaŃi puŃin acid clorhidric (diluat 15%) pe o parte din probă pe o sticlă de ceas. Dacă face bule,

înseamnă că este ciment, dacă nu face bule înseamnă că este barită. Metoda cântăririi � UmpleŃi un cilindru gradat de 100 ml cu probă până la semnul de 100 ml. � În timpul umplerii, atingeŃi uşor cilindrul de masă pentru a elimina aerul, făcând conŃinutul mai

dens. � CântăriŃi conŃinutul. � IdentificaŃi conŃinutul utilizând tabelul de mai jos.

Material Greutatea aproximativă la 100 ml Bentonită 11.5 g Ciment 180 g Barită 260 g

� TWSDE trebuie să se asigure că tipul de material este verificat înainte ca noua livrare să fie încărcată în depozitele instalaŃiei.

Testarea la sosire O probă reprezentativă poate fi obŃinută numai atunci când este prelevată din tancurile vasului de aprovizionare. Probele trebuie predate la sosirea vasului de aprovizionare. Dacă nu există probe disponibile se va aplica procedura următoare: � CurăŃaŃi prin suflare toate conductele de transfer. � TransferaŃi o mică cantitate de produs vrac şi luaŃi o probă din conductă imediat ce este sigur că

produsul vine din rezervorul corect al vasului de aprovizionare şi că nu este contaminat. � Toate prelevările de mostre şi testările vor fi efectuate sau supervizate în totalitate de WSDE.

Page 241: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

14

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.11 Anexa 1 – Sisteme de fluide de foraj generice PETROM şi aplicaŃii

În cadrul PETROM se folosesc următoarele sisteme de fluide de foraj. În continuare sunt descrise aplicaŃiile pentru fiecare tip de sistem. a) Fluid de începere a forajului - poate include utilizarea apei, argile caustice şi naturale din formaŃiune sau poate include utilizarea apei, a sodei caustice şi a bentonitei, CMC sau a unui fluidizant. AplicaŃie: pentru forarea de găuri mari, primele intervale. b) Sistem Gel/CMC- Foloseşte o bază de bentonită pentru controlul pierderii de fluid şi al vâscozităŃii şi Carboxi-metil celuloza (CMC) care este polimer de calitate tehnică pentru a ajuta la un control mai strict al pierderii de fluid, precum şi al sondei prin creşterea vâscozităŃii. CMC este o alternativă ieftină la utilizarea unor polimeri de calitate premium mai scumpi. Guma de xantan este, de asemenea, utilizată pentru a furniza valori de gelifiere şi de punct de curgere. Pentru a reduce gelifierea progresivă se poate utiliza un diluant chimic. Acest tip de sistem de fluid de foraj se încadrează în categoria de sistem de fluid cu "Polimer dispersat". AplicaŃie - Pentru forarea sondelor de mică adâncime sau primele intervale pentru sonde de 26 " şi/ sau 17 ½", dar atât bentonita cât şi polimerul CMC au anumite limite de temperatură şi în cazul în care limitele de temperatură sunt depăşite sistemul de fluid de foraj se va degrada rapid. Acest sistem nu poate fi inhibat corespunzător cu sare dar poate fi folosit ghipsul. Tipul de argilă din formaŃiunea în care urmează să se sape este foarte important, deoarece dacă foraŃi într-un tip de argilă dispersivă, atunci trebuie să evitaŃi utilizarea unui sistem de fluid dispersat în caz contrar puteŃi dispersa excesiv particulele de argilă şi să aduceŃi noroiul la consistenŃa unei paste de dinti. c) Sistem de fluid de foraj ne-dispersat, cu polimer cu conŃinut redus de solide- Este sistemul clasic de fluid pe bază de apă care este fluidul de bază utilizat pentru a fora în formaŃiuni ne-reactive şi care oferă o reologie excepŃională în comparaŃie cu sistemele cu bentonită dispersată/polimer. Principalul avantaj al utilizării acestui tip de sistem de fluid de foraj în special la sonde de explorare este că oferă un nivel ridicat de flexibilitate. Acest sistem vă permite conversia cu uşurinŃă la un sistem de fluid saturat cu calciu, potasiu, sare sau sistem de fluid amestecat cu sare. Acest lucru vă permite să trataŃi diferitele probleme care pot apare brusc atunci când se forează sonde de explorare unde nu există suficiente informaŃii despre tipurile de minerale prezente în formaŃiunile traversate. AplicaŃie-Poate fi folosit pentru a fora intervale de sondă de 17 ½ ", 12 ¼", 8 ½ ", şi de dimensiuni mai mici cu condiŃia să nu existe argile reactive. Dacă nu sunt temeri cu privire la existenŃa de prea multă argilă reactivă - acest sistem are o toleranŃă ridicată pentru forajul în solide, deoarece în acest sistem nu se foloseşte bentonită. Polimerii utilizaŃi sunt Polimer XC şi PAC-R (normal) si PAC - SL (superlo) pentru reologie şi controlul pierderii de fluid API. Toate companiile noastre de fluide pot oferi aceste produse generice, deşi ele vor avea numele lor de marcă propriu. Acest sistem poate fi, de asemenea, utilizat ca fluid de foraj în care barita poate fi înlocuită cu carbonat de calciu calibrat pentru a minimiza deteriorarea formaŃiunii. Carbonatul de calciu poate fi dizolvat uşor cu acid clorhidric desfundând de exemplu canalele porilor din zăcământ. Acest sistem poate fi rapid convertit, de asemenea, la un fluid de foraj cu inhibitori prin adăugarea de KCl, NaCl, ipsos, PHPA sau glicol fără nici o problemă. d) Sistemul de fluid de foraj cu polimer KCl - Este cel mai inhibitor fluid de foraj pe bază de apă care a fost folosit pe scară largă în Marea Nordului începând cu anii 1970 şi a fost, de asemenea, îmbunătăŃit, atunci când Shell Oil Company a identificat co-polimerul PHPA care să fie încorporat în acest sistem. KCl (clorură de potasiu) furnizează ionii de potasiu inhibitori care se potrivesc perfect

între deschiderile reŃelei de particule de argilă care provoacă apoi prăbuşirea particulelor deoarece

Page 242: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

15

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

acestea nu se pot îmbiba cu apa liberă din fluidul de foraj care altfel ar provoca umflarea. Actualmente companiile producătoare de fluide de foraj folosesc glicol pentru a îmbunătăŃi inhibarea precum şi lubricitatea în loc de a folosi polimerul PHPA. Vedem multe aplicaŃii pentru utilizarea PHPA deoarece este un polimer de încapsulare care oferă garanŃii suplimentare că particulele sunt inhibate în special atunci când sunt sparte de sapă, precum şi de coliziunea particulă-particulă în suprafaŃa inelară. Dacă aveŃi nevoie de polimer de incapsulare atunci specificaŃi sistemul KCL / PHPA. PuteŃi săpa adâncimi moderate de şisturi argiloase sensibile la apă utilizând pur şi simplu acest sistem cu polimer KCL ca opŃiune independentă de orice produse suplimentare pentru a extinde nivelul de inhibare, dacă se consideră a nu fi necesar. Acest lucru vă va permite utilizarea unui sistem de fluid de foraj adecvat scopului (aplicaŃiei). Acest lucru poate fi uşor de stabilit cu mult înainte de întocmirea ofertelor prin implicarea în discuŃii tehnice a reprezentanŃilor tehnici ai companiilor producătoare de fluide de foraj. Există şi informaŃii ample în biblioteca noastră tehnică şi prin comunicarea directă cu geologii noştri, ingineri geofizicieni etc. Avem deasemenea o multitudine de date din teren cu care să lucrăm, pentru a ne ajuta să luăm decizii mai bune, mai documentate în alegerea sistemului de fluid de foraj. AplicaŃie - Pentru a fora cu succes în formaŃiuni de argilă moderat reactivă până la foarte reactivă, prin utilizarea de inhibitori chimici pentru a preveni umflarea argilei care poate conduce uşor la un scenariu de prăjină prinsă. e) Sistem de fluid de foraj KCL / PHPA- este o versiune extinsă a sistemului de fluid de foraj cu polimer KCl care foloseşte polimer de încapsulare PHPA pe care nu l-am văzut folosit aici în România, dar eu l-am folosit şi ştiu că alŃi operatori îl folosesc în multe părŃi ale lumii. Este un sistem foarte bun şi o opŃiune mai ieftină decât aditivii cu glicol. În opinia mea profesională polimerul PHPA oferă mai multe avantaje, fără riscul de probleme de acumulare. Cu toate acestea, utilizarea PHPA este extrem de dependentă de existenŃa la instalaŃia de foraj a unor amestecătoare cu viteză mare de forfecare pentru a preveni formarea de "ochi de peşte" (lenticule) din cauza echipamentelor necorespunzătoare de amestecare a fluidului. AplicaŃie- Are aceleaşi aplicaŃii ca şi sistemul cu polimer de KCl în funcŃie de nivelul de reactivitate al formaŃiei în care se forează. Dacă avem dovezi că putem fora fără a recurge la PHPA atunci putem alege să utilizăm sistemul de fluid de foraj cu polimer KCL. KCL asigură de fapt nivele de inhibare suficiente şi este ieftin. Este de asemenea coroziv pentru prăjinile de foraj şi componentele pompelor, precum şi pentru instrumentele de foraj chiar şi atunci când se utilizează agenŃi de formare de pelicule şi inhibitori de coroziune mai ales dacă oŃelul este expus la fluidul de foraj pentru perioade de timp îndelungate. f) Sistemul de fluid de foraj cu KCl glicol - Este o versiune mai recentă, extinsă, a versiunii din 1990 a sistemului de fluid de foraj cu polimer KCl care utilizează glicol pentru a ajuta la inhibare precum şi la creşterea nivelului de fluiditate pentru a face mai uşoară extragerea garniturii din gaură. Utilizarea glicolului este limitată la 3% din volumul de fluid pentru că dacă adăugaŃi mai mult riscaŃi crearea unui efect de depunere de particule solide de foraj legate împreună datorită utilizării în exces a glicolului şi atunci când se întâmplă acest lucru solidele de foraj se vor lipi de garnitură, datorită interacŃiunilor particulă-particulă. Deoarece glicolul în sine nu oferă un nivel de inhibare suficient de mare, companiile producătoare de fluide de foraj au considerat necesar să adauge substanŃe chimice suplimentare, precum stabilizatori de şisturi, deci va trebui să fiŃi siguri că puteŃi justifica utilizarea acestui sistem faŃă de alte opŃiuni mai ieftine, deoarece acest sistem este foarte scump din cauza costurilor ridicate pentru glicol şi produsele stabilizatoare de şisturi. AplicaŃie - KCL glicol poate fi utilizat atunci când vă confruntaŃi cu tragere la manevră- atunci când încercaŃi să retrageŃi garnitura din gaură. Adăugarea de glicol va ajuta la inhibare suplimentară şi asigurarea unui bun nivel de lubrifiere, care va ajuta la tragerea cu mai mare uşurinŃă a garniturii din gaură. KCL glicol nu a fost conceput pentru a înlocui KCL / PHPA, ci a fost conceput ca o alternativă la utilizarea SBM pentru zonele sensibile ecologic. Odată ce a devenit clar că adăugarea de glicol este

limitată la 3% din volumul de fluid, acesta nu poate concura cu uleiul de bază de 75%, de exemplu

Page 243: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

16

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

raportul ulei /apă de 75/25 folosit în sistemele de fluid SBM. Glicolul este simplu de adăugat, dacă aveŃi probleme supărătoare cu o gaură prea îngustă. g) Sisteme de fluid de foraj saturat cu sare - este special conceput pentru forajul prin intervale mari sau prin formaŃiuni de sare. Sistemul foloseşte logica ştiinŃifică, care spune că dacă puneŃi nivelul maxim de sare în apă se va ajunge la un nivel de saturaŃie, care înseamnă că în fluidul de foraj nu mai există apă disponibilă în care să se dizolve sarea. În consecinŃă, atunci când foraŃi în formaŃiuni de sare folosind un sistem de fluid de foraj saturat cu sare, sarea din formaŃiune nu se va putea dizolva în fluidul de foraj, astfel că sarea rămâne intactă ca o particulă solidă în loc să treacă în soluŃie. În cazul în care sarea din formaŃiune ar fi lăsată să intre în soluŃie, atunci formaŃiunea de sare rămasă sub zona de contact s-ar prăbuşi atunci când apa vine în contact cu sarea. AplicaŃie - Clorura de sodiu este folosită pentru a satura fluidul de foraj, astfel încât să aveŃi un fluid de foraj stabil, de exemplu pentru forarea intervalelor mari de sare sau pentru foraj în domuri de sare. Acest sistem se bazează pe un sistem de fluid de foraj cu polimer cu solide mici, ne-dispersate care utilizează celuloză polianionică de clasă premium (PAC), care este destinată să lucreze cu un nivel ridicat de sare sau ioni de calciu pentru a vă permite să aveŃi bune proprietăŃi reologice ale fluidului de foraj. Se foloseşte de asemenea gumă de xantan. În industrie, toate produsele sunt generice totuşi companiile producătoare de fluide de foraj aleg diferite nume de marcă pentru produsele lor, astfel că este important să se ştie dacă produsele oferite sunt de calitate tehnică sau premium. Acest lucru este important pentru a decide dacă puteŃi sau nu să rezolvaŃi problema folosind soluŃia cea mai optimă din punct de vedere economic. Produsele de calitate tehnică au o viaŃă mai scurtă decât produsele premium deci va trebui să luaŃi în considerare durata de timp cât fluidul de foraj va fi lăsat în gaura deschisă, în special dacă există o prezenŃă puternică de şisturi argiloase foarte reactive, sensibile la apă prezente în formaŃiune. Cu cât formaŃiunea este mai reactivă cu atât aveŃi nevoie de un nivel mai mare de inhibare. Dacă folosiŃi produse de calitate tehnică, cu cât adăugaŃi mai multă sare cu atât eficienŃa proprietăŃilor fluidului de foraj va scădea. Cu cât produsele sunt mai pure, cu atât proprietăŃile fluidului de foraj rămân stabile mai mult timp înainte de a necesita adăugări de produse pentru întreŃinere. Dacă ştim că urmează să se foreze în intervale de argile foarte reactive în care intenŃionăm să folosim nivele ridicate de sare ca inhibitor, atunci va trebui să specificăm că fluidul trebuie pregătit cu polimeri PAC puri precum şi polimer XCD care sunt speciali concepuŃi pentru curgere rapidă într-un fluid de foraj cu conŃinut mare de sare. Dacă urmează să se foreze în argile cu nivele moderate de sensibilitate la apă, pentru care este nevoie de o cantitate mică de sare ca inhibitor, atunci va trebui să specificăm că cerem PAC calitate tehnică. PAC este numele generic industrial pentru polimer polianionic. Companiile producătoare de fluide de foraj vor oferi fie produse de calitate tehnică, fie premium dacă indicaŃi în mod clar ceea ce doriŃi. Produsele de calitate tehnică sunt mai ieftine decât produsele de calitate premium. Înainte de a decide ce produs se va utiliza, este important să cunoaşteŃi aplicaŃia. h) Sistem de fluid de foraj Ghips / Polimer - este o alternativă potrivită pentru forajul în formaŃiuni de argile cu nivele moderate de sensibilitate la apă. Avantajul va fi că veŃi obŃine destui ioni de calciu din ghips pentru a oferi un nivel destul de bun de inhibare şi este un sistem ne-coroziv, deoarece nu se foloseşte sare. Sistemul ar trebui să fie pregătit folosind o gumă xantan de calitate tehnică (polimer XC) şi produse PAC de calitate tehnică, iar compania producătoare de fluide poate furniza produse echivalente cu marca lor comercială. AplicaŃie - Limita tehnică a acestui sistem este că nu poate fi utilizat pentru a fora în formaŃiuni de şisturi argiloase foarte reactive. FormaŃiuni de argile moderat reactive da , dar formaŃiuni foarte reactive -NU. Dacă ştiŃi că veŃi săpa în formaŃiuni foarte reactive atunci alegeŃi una din opŃiunile cu polimer KCL. Moderat reactiv înseamnă valoarea conŃinutului de argilă echivalent sau MBI până la 40 kg/m3, deci, dacă ştiŃi că formaŃiunea are un conŃinut de argilă mult mai mare de 40 kg/m3, atunci va

trebui să alegeŃi să foraŃi cu una din opŃiunile de KCL polimer, deoarece ionii de potasiu oferă

Page 244: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

17

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

niveluri mult mai ridicate de inhibare atunci când foraŃi secŃiuni mari de şisturi foarte reactive. Sistemul cu ghips polimer poate fi utilizat în toate intervalele de gaură, cu condiŃia să nu existe secŃiuni mari de şisturi argiloase foarte reactive, altfel nefiind limitat de diametrul găurii. Este o alternativă economică foarte potrivită la sistemele de fluid de foraj cu clorură de sodiu sau clorură de potasiu fără a necesita utilizarea de inhibitori de coroziune şi agenŃi de formare de pelicule. Aceasta înseamnă că nu există risc de erodare a garniturii datorită eroziunii ca efect al expunerii îndelungate la fluide de foraj care folosesc sare ca inhibitor. Ideal pentru utilizare la sondele de mică adâncime similare sondelor noastre de la Oprisenesti şi/sau IndependenŃa. i) SBM - fluide fără motorină, pe bază de parafină ultra pură. Acest sistem a evoluat enorm de când fluidele de foraj pe bază de motorină au fost utilizate pe scară largă în Marea Nordului, UK şi în Norvegia în timpul anilor 1970. Schimbări evolutive au fost impuse de HSE, în scopul de a ajunge la un fluid pe bază de ulei cu toxicitate redusă/ slab aromatic care are un impact minim asupra mediului şi sănătăŃii noastre. AplicaŃie - AplicaŃia principală pentru utilizarea SBM este la sonde noastre cele mai adânci, peste 2500m unde există un lung istoric de situaŃii de garnitură prinsă din cauza problemelor de stabilitate a sondei. Prin evitarea scenariului de garniturp prinsă se evită pierderea de timp şi costurile suplimentare asociate încercării de a elibera garnitura prinsă, unde puteŃi fi nevoiŃi în final să cimentaŃi şi să foraŃi o gaură laterală dacă nu reuşiŃi să eliberaŃi garnitura prinsă. Nu se recomandă forarea acestor sonde de mare risc cu fluid pe bază de apă (WBM) şi, prin urmare, ar trebui să fie evitată. În aceste situaŃii se recomandă SBM, deoarece acestea reduc cu mai mare probabilitate riscul de prindere a garniturii în gaură. În cazul unui scenariu de garnitură prinsă nu este numai problema timpului de staŃionare a instalaŃiei de foraj şi costurile asociate. Există de asemenea, riscul de a pierde intregul ansamblu de adâncime, care poate fi extrem de costisitor de înlocuit. Alte aplicaŃii şi avantaje sunt că filtratul de fluid de foraj care intră în formaŃiune are conŃinut de ulei de 100% astfel încât nu există riscul de îmbibare a argilelor sensibile la apă, cu apa liberă din fluid, situaŃie întâlnită întotdeauna cazul în care se forează cu sisteme de fluide pe bază de apă. Aceasta înseamnă că nu există nici o pierdere de apă din filtratul de SBM care să interacŃioneze cu formaŃiunea de argilă astfel că riscurile de prindere datorită hidratării formaŃiunii de argilă sunt eliminate în mod eficient folosind doar SBM. SBM reduce de asemenea riscul de blocare cu apă a canalelor porilor sensibili din zăcământ astfel încât poate fi un fluid de foraj excelent pentru intervalul zăcământului ceea ce poate duce la niveluri de producŃie mai ridicate, datorită lipsei efectelor dăunătoare asupra formaŃiunii productive. Desigur barita este întotdeauna o ameninŃare pentru zăcământ, deoarece poate înfunda porii, deşi dacă preferaŃi puteŃi folosi întotdeauna carbonat de calciu calibrat în locul baritei, dar din nou, acest lucru trebuie să fie indicat companiilor producătoare înainte de emiterea ofertei sau printr-o declaraŃie / instrucŃiune/recomandare în documentaŃia de licitaŃie pentru fluidul de foraj.

Page 245: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

18

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.14 Anexa 2- Contaminarea fluidelor de foraj pe bază de apă 1. Contaminarea este un proces continuu în timpul forajului, deoarece detritusul intră continuu în

fluidul de foraj. În timp ce o mare parte din detritus sunt solide inerte, există anumite materiale care pot provoca grave probleme chimice si fizice.

2. ContaminanŃii tind să se evidenŃieze mai repede în fluidele puŃin tratate precum fluidele CMS/CMF, decât în varietăŃi cu mult mai mulŃi inhibitori.

3. Orice contaminare trebuie tratată imediat, astfel că este esenŃial să se facă permanent verificări atente şi frecvente a caracteristicilor fluidului.

4. Se poate face un tratament în avans pentru a împiedica contaminanŃii care afectează fluidul în cazul în care, de exemplu, este disponibil un prognostic geologic complet, când foraŃi ciment. Ori de câte ori fluidul a fost contaminat şi este necesară o tratare, se va face o testare pilot înainte de a trata întregul sistem de fluid de foraj.

8.12.1 Contaminare cu carbonat/bicarbonat

Cauze & Efecte 1. Unul dintre cele mai nerecunoscute tipuri de contaminare este cea cu ioni de carbonat şi

bicarbonat. De obicei, o astfel de contaminare este graduală, ducând la creşterea gelifierii şi a punctului de curgere. Aceasta este adesea incorect diagnosticată ca o creştere a ponderii solidelor, dar, în acest caz, utilizarea diluanŃilor costisitori are prea puŃin efect sau nici un efect.

2. O concentraŃie de bicarbonat de 250 ppm poate produce probleme. Surse de carbonaŃi 1. CO2 din formaŃiunile forate sau din infiltrări de aer. 2. Degradarea termică a aditivilor organici. 3. Tratare în exces cu sodă calcinată sau bicarbonat de sodiu 4. Carbonat din formaŃiuni. Diagnosticare - alcalinitatea noroiului 1. Diagnosticarea contaminării cu carbonat/bicarbonat este uzual realizată prin analiza alcalinităŃii

fluidului de foraj, în special a raportului Pf la Mf. Tabelul de mai jos arată modul în care rezultatele ar trebui să fie interpretate şi efectul diferitelor tipuri de alcalinitate a fluidului, cu toate acestea, această metodă este destul de nesigură şi poate fi mascată atunci când în anumite sisteme de fluide sunt folosite soluŃii tampon.

Page 246: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

19

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

Raport Tip de efect Efect asupra noroiului Pf = 0 Numai bicarbonat Instabil şi foarte dificil de controlat Pf = Mf Numai hidroxid Stabil şi în stare bună 2Pf = Mf Numai carbonat Instabil, dar poate fi controlat 2Pf >Mf Carbonat şi hidroxid Stabil şi în stare bună 2Pf < Mf Carbonat şi bicarbonat Instabil şi dificil de controlat Diagnosticare - Garret Gas Train 1. Aceasta este cea mai precisă metodă. Cu toate acestea, oferă rezultatele în termeni de carbonaŃi

totali. ConsultaŃi instrucŃiunile producătorului pentru detalii cu privire la procedura de testare. Rezultatele vor fi interpretate după cum urmează:

ConcentraŃia de carbonat Interpretare 300-500 ppm 300 – 500 lpm Fond 600-500 ppm 300 – 800 lpm Poate produce probleme > 1000 ppm Va produce probleme grave Tratament 1. Creşterea pH la 9,5-10,0 cu sodă caustică. 2. AdăugaŃi var în concentraŃiile din tabel. 3. Dacă cantitatea de var necesară depăşeşte 1,4 kg/m3, trataŃi cu ghips la concentraŃia din tabel. 4. În timp ce trataŃi cu ghips, continuaŃi să adaugaŃi sodă caustică pentru a menŃine un nivel de pH

în domeniul 9,5-10. Aditivi Nivel de tratament (per 100 ppm carbonat) Var 0,123 kg/m3 Ghips 0,285 kg/m3 5. Când adăugaŃi var sau ghips, fluidul de foraj va deveni foarte vâscos dacă se fac tratamente mari. 6. Tratamentele se vor face printr-un recipient chimic şi nu trebuie să depăşească 1.4 kg/m3 pentru

o perioadă de tratament de 6 ore. 7. În zone în care contaminarea cu carbonat este cunoscută a fi o problemă, pH-ul trebuie menŃinut

cu sodă caustică şi var în raportul 2 cutii de sodă caustică la 1 sac de var.

8.12.2 Contaminare cu ciment

Cauze & Efecte 1. Aceasta este contaminarea cu hidroxid de calciu care poate duce la îngroşări semnificative şi

creşterea pierderii de fluid din sistemele de fluide pe bază de bentonită (flocularea argilei bentonitice). Gravitatea problemei va depinde de nivelul de pre-tratament şi concentraŃia de diluant din fluid. Într-un sistem lignosulfonat cu tratament intensiv, deoarece la introducerea cimentului, vâscozitatea poate scădea, argilele ajung mai degrabă într-o stare agregată/defloculată decât într-o stare dispersată/ floculată.

2. În sisteme cu polimeri (PHPA), contaminarea cu ciment conduce la creşterea calciului cât şi a pH-ului ceea ce poate duce la precipitarea polimerilor şi pierderea controlului asupra sistemului de fluid de foraj. Dacă fluidul de foraj conŃine cantităŃi semnificative de particule solide de la forajul prin argilă, se poate observa o subŃiere a fluidului.

Surse de contaminare Sursa principală de contaminare este forajul în ciment crud sau proceduri de amplasare de slabă calitate.

Page 247: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

20

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

Diagnosticare 1. Contaminarea cu ciment poate duce la următoarele:

� pH mărit. � creşterea Pf şi a calciului � O creştere mare a Pm

Tratament 1. Înainte de a fora în ciment, pre-trataŃi fluidul de foraj cu 0.7 kg/m3 de bicarbonat de sodiu şi 0.7

kg/m3 de acid citric. Dacă este insuficient, trataŃi contaminarea cu ciment la nivelul de 0,43 kg/m3 bicarbonat de sodiu per 100 ppm calciu (determinaŃi calciul utilizând procedura de mai jos).

2. În cazul în care nivelurile de tratament cu bicarbonat de sodiu se bazează numai pe calciul din filtrat se va obŃine un nivel de tratare incorect. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea cimentului va rămâne mai degrabă în suspensie decât în soluŃie, din cauza pH-ului ridicat. Pentru a obŃine nivelul de calciu total, se va aplica procedura următoare: � AdăugaŃi 10 cm3 fluid de foraj în 90 cm3 apă distilată. � TitraŃi cu 0.1N H2SO4 la un pH de 7,5-8,0 � ContinuaŃi să amestecaŃi timp de 2 minute pentru a vă asigura că nu creşte pH-ul. � FiltraŃi nămolul într-o presă cu filtru standard. � TitraŃi 10 cm3 de filtrat cu Versenate standard (0.01 molar). � Calciu = ml Versenate x 4000.

3. Nivelul de calciu trebuie menŃinut sub 400 mg/l. pH-ul ridicat trebuie să fie scăzut sub 10 prin adăugarea calculată de bicarbonat de sodiu si acid citric acid.

4. Cînd se forează cantităŃi mari de ciment tratarea contaminării poate să nu fie practică datorită concentraŃiilor mari de bicarbonat necesare. În acest caz, cel mai bun mod de acŃiune poate fi de a schimba fluidul de foraj contaminat cu unul nou.

8.12.3 Duritatea

Cauze & Efecte 1. Duritatea apei se datorează ionilor de calciu şi magneziu dizolvaŃi. 2. Un nivel de duritate ridicat va duce la flocularea bentonitei cu creşteri importante ale vâscozităŃii.

Ulterior, pe măsură ce procesul de schimb de cationi continuă, particulele de argilă se lipesc şi rezultatul va fi un fluid cu vâscozitate mică.

3. Principalul efect al durităŃii fluidelor cu polimeri este precipitarea polimerilor la un pH ridicat, în care vâscozitatea poate să scadă, iar pierderea de lichide să crească.

Diagnosticare 1. Se va folosi testele pentru calciu şi duritate totală. Tratament 1. CreşteŃi pH-ul la 10.5 cu sodă caustică, pentru a precipita magneziul sub formă de hidroxid de

magneziu. 2. TrataŃi calciul cu sodă calcinată, 0.26 kg/m3 la 100 ppm dcalciu. 3. Amestecul de ciment şi apă trebuie verificat şi tratat pentru duritate înainte de utilizare. Hidrogen sulfurat (H2S) H2S nu va produce efecte adverse asupra fluidului de foraj. Cu toate acestea gazul este foarte otrăvitor şi foarte coroziv.

Page 248: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

21

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.12.4 Rezumatul tratamentului chimic al contaminanŃilor

Contaminant Ion contaminant Tratament chimic ConcentraŃie (pe 100 ppm contaminant)

Ghips sau anhidrit

Calciu (Ca2+) Sodă calcinată dacă pH-ul este corect

0,265 kg/m3

Bicarbonat de sodiu dacă pH -ul este prea mare

0,419 kg/m3

Ciment Calciu (Ca2+) Bicarbonat de sodiu Hidroxil (OH-) Acid citric 0,419 kg/m3 Apă dură Magneziu (Mg2+) Sodă caustică la pH

10.5 apoi adăugaŃi sodă calcinată

0,331 kg/m3

Calciu (Ca2+) Sodă calcinată 0,265 kg/m3 Hidrogen sulfurat

Sulfură (S2-) łineŃi pH-ul peste 10 şi adăugaŃi carbonat de zinc bazic

0,351 kg/m3

Dioxid de carbon

Carbonat (CO32-) Ghips dacă pH-ul

este corect 0,285 kg/m3

Var dacă pH-ul este prea mic

0,123 kg/m3

Bicarbonat (HCO3-) Var 0,121 kg/m3

Page 249: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

22

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.13 Anexa 3 - Dimensionare & procedură pentru dopurile cu LCM

În afara secŃiunilor de zăcământ Pierderi cauzate de fisuri Pierderi minore Static: 0.2 – 1.0 m 3/h Dinamic: < 10m 3/h

Pierderi par Ńiale Static: 1.0 – 10.0m 3/h Dinamic: 10 – 30m 3/h

Pierderi moderate Static: 1.0 – 10.0 m 3/h Dinamic: 30 – 50 m 3/h

Pierderi importante Static: >10 m 3/h Dinamic: > 50 m 3/h

ÎmpingeŃi un dop care conŃine: • 14 kg/m3 Barofibre “R” • 14 kg/m3 Barofibre “C” • 28 kg/m3 Steelseal

ÎmpingeŃi un dop care conŃine: • 20 kg/m3 CaCO3 (f) • 50 kg/m3 CaCO3 (m) • 20 kg/m3 CaCO3 (c)

ÎmpingeŃi un dop care conŃine: • 30 kg/m3 Barofibre “R” • 30 kg/m3 CaCO3 (m) • 30 kg/m3 Steelseal

DescărcaŃi un dop care conŃine: • 40 kg/m3 CaCO3 (m) • 50 kg/m3 Kwikseal M • 120 kg/m3 Steelseal

ÎmpingeŃi un dop care conŃine: • 14 kg/m3 CaCO3 (m) • 21 kg/m3 Barofibre “R” • 21 kg/m3 Steelseal

ÎmpingeŃi un dop care conŃine: • 20 kg/m3 CaCO3 (m) • 30 kg/m3 Barofibre “R” • 40 kg/m3 Steelseal

DescărcaŃi un dop care conŃine: • 30 kg/m3 Barofibre “R” • 30 kg/m3 Barofibre “C” • 90 kg/m3 Steelseal

DescărcaŃi un dop care conŃine: • 50 kg/m3 Barofibre “R” • 50 kg/m3 Barofibre “C” • 50 kg/m3 CaCO3 (m) • 60 kg/m3 CaCO3 (c)

AdăugaŃi în sistemul activ • 20 kg/m3 Steelseal

AdăugaŃi în sistemul activ • 20 kg/m3 CaCO3 (m) • 20 kg/m3 Barofibre “R” • 20 kg/m3 Barofibre “C”

DescărcaŃi înainte de marş la talpă şi la sabot • 90 kg/m3 Steelseal • 30 kg/m3 CaCO3 (m) • 30 kg/m3 Barofibre “R”

DescărcaŃi înainte de marş la talpă şi la sabot • 60 kg/m3 CaCO3 (m) • 30 kg/m3 Barofibre “C” • 120 kg/m3 Steelseal

MăriŃi concentraŃia de Duratone HT din sistem

Pierderi cauzate depermeabilitate Pierderi minore Static: 0.2 – 1.0 m 3/h Dinamic: < 10m 3/h

Pierderi par Ńiale Static: 1.0 – 10.0m 3/h Dinamic: 10 – 30m 3/h

Pierderi moderate Static: 1.0 – 10.0 m 3/h Dinamic: 30 – 50 m 3/h

Pierderi importante Static: >10 m 3/h Dinamic: > 50 m 3/h

ÎmpingeŃi un dop care conŃine: • 14 kg/m3 Barofibre “R” • 14 kg/m3 Barofibre “C” • 28 kg/m3 Steelseal

ÎmpingeŃi un dop care conŃine: • 20 kg/m3 CaCO3 (f) • 30 kg/m3 CaCO3 (m) • 40 kg/m3 CaCO3 (c)

ÎmpingeŃi un dop care conŃine: • 40 kg/m3 Barofibre “R” • 20 kg/m3 Kwikseal M • 90 kg/m3 Steelseal

DescărcaŃi un dop care conŃine: • 45 kg/m3 CaCO3 (m) • 45 kg/m3 Barofibre “R” • 120 kg/m3 Steelseal • 120 kg/m3 Steelseal

ÎmpingeŃi un dop care conŃine: • 14 kg/m3 CaCO3 (m) • 21 kg/m3 Barofibre “R” • 21 kg/m3 Steelseal

ÎmpingeŃi un dop care conŃine: • 15 kg/m3 CaCO3 (m) • 15 kg/m3 Barofibre “R” • 90 kg/m3 Steelseal

DescărcaŃi un dop care conŃine: • 30 kg/m3 Barofibre “R” • 30 kg/m3 Barofibre “C” • 90 kg/m3 Steelseal

DescărcaŃi un dop care conŃine: • 240 kg/m3 Steelseal

AdăugaŃi în sistemul activ • 20 kg/m3 Steelseal

AdăugaŃi în sistemul activ • 20 kg/m3 CaCO3 (m) • 20 kg/m3 Barofibre “R” • 20 kg/m3 Barofibre “C”

DescărcaŃi înainte de marş la talpă şi la sabot • 90 kg/m3 Steelseal • 30 kg/m3 CaCO3 (m) • 30 kg/m3 Barofibre “R”

DescărcaŃi un dop care conŃine: • 45 kg/m3 CaCO3 (m) • 45 kg/m3 CaCO3 (c) • 120 kg/m3 Steelseal

DescărcaŃi înainte de marş la talpă şi la sabot • 120 kg/m3 Steelseal • 60 kg/m3 CaCO3 (m) • 30 kg/m3 Steelseal

Cantitatea de LCM care poate fi adăugată într-un fluid de foraj depinde foarte mult de proprietăŃile fluidului. GelaŃiile şi YP mari vor ajuta la menŃinerea materialului în suspensie. Deoarece LCM este în general de gradient scăzut, materialul în exces tinde să plutească în partea de sus dacă se adaugă prea mult.

Page 250: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

23

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

Procedura următoare se poate dovedi utilă pentru amestecul LCM şi evitarea problemei flotaŃiei. � AsiguraŃi-vă că pachetul are viscozitate suficientă pentru a menŃine materialul cu gradient scăzut

în suspensie înainte de adăugarea de LCM. AdaugaŃi agent de creştere a viscozităŃii dacă este necesar.

� AdăugaŃi materialul în etape de exemplu, 14-28-42-56-70-84-98-112 kg/m3. � ÎncetaŃi după ce a fost atinsă concentraŃia dorită, sau atunci când se observă că materialul nu

poate fi Ńinut în suspensie. � Dacă se doreşte un conŃinut mai mare de LCM, lăsaŃi pachetul la inmuiat pentru o perioadă de

timp şi apoi încercaŃi să adăugaŃi mai multe materiale. SecŃiuni de zăcământ Utilizarea de LCM în timpul forării în secŃiuni de zăcământ trebuie aprobată de către Inginerul de foraj senior pe baza consultării SecŃiunii de suport tehnologic. Dacă se utilizează carbonat de calciu acesta va trebui utilizat în conformitate cu următoarele detalii: Viteza de pierdere < 2 m3/hr

Viteza de pierdere < 3,5 m3/hr

Viteza de pierdere < 7 m3/hr

Dimensiune ConcentraŃie Dimensiune ConcentraŃie Dimensiune ConcentraŃie 50 microni AdăugaŃi în

sistemul de circulaŃie

50 microni 43 kg/m3 50 microni 43 kg/m3

la 4-5 150 microni 43 kg/m3 150 microni 43 kg/m3 x 25 kg sx/h 600 microni 43 kg/m3 � Materialul este total solubil în HCl. � Marmura trebuie folosită în locul carbonatului de calciu convenŃional, deoarece are o rezistenŃă

mai mare la compresiune şi prin urmare, păstrează mărimea şi distribuŃia originală a particulelor. Formula & procedura pentru dopuri sub presiune Dacă un pachet LCM se dovedeşte ineficient,, atunci se poate încerca un dop de motorină aplicat sub presiune. Metoda foloseşte proprietatea bentonitei de a se umfla în prezenŃa apei.

Fluid de foraj pe bază de apă Fluid de foraj pe bază de ulei Bentonită/Diesel-Sintetic 10 bbl lot –13.3 kPa/m 7.2bbl Ulei sintetic 2,600 lbs Bentonită 50 lbs Mica (grosieră) 50 lbs Mica (fină) 10 lbs Barofibre “R” Barită pentru densitate

Gel/apă de sondă # 1 10 bbl lot 14.1 kPa 7,14 apă de sondă 33 lbs Q-Broxin II (CFL) 16,5 lbs sodă caustică 2500 lbs Geltone II Barită pentru densitate

Page 251: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

24

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

Bentonită/Ciment/Sintetic 10bbl lot – 13.7 kPa/m 7.2bbl Ulei sintetic 1,600 lbs Bentonită 1,316 lbs ciment LCM dacă este necesar Barită pentru densitate

Gel/apă de sondă # 1 10 bbl lot 19.3 kPa 5,9 apă de sondă 10 lbs sodă caustică 5 lbs Q-Broxin II 16,5 lbs sodă caustică 1625 lbs Geltone II 3,000 lbs Barită

Procedura de etanşare sub presiune (aplicare dop sub presare) 1. SpălaŃi cu grijă pompa de ciment şi liniile cu ulei de bază (DMA) pentru a îndepărta toate urmele

de apă. 2. PreparaŃi pachetul de etanşare. 3. Cu sapa exact deasupra zonei cu pierderi de circulaŃie pompaŃi în gaură un interval (distanŃier)

pe bază de ulei de 1.5 m3. 4. PompaŃi pachetul de etanşare. 5. După acest amestec de etanşare pompaŃi un interval (distanŃier) pe bază de ulei de 1.5 m3. 6. ContinuaŃi să mişcaŃi spre sapă folosind fluid de foraj. 7. PompaŃi simultan în garnitură şi în spaŃiul inelar şi aplicaŃi o presiune de 700-2100 kPa. 8. LăsaŃi patru ore pentru ca dopul să se aşeze. Bentonita se va hidrata după ce uleiul de bază este

împins sub presiune în formaŃiune şi este lăsat să ajungă în contact cu apa din fluidul de foraj. Formula & Procedură pentru dopuri de barită, fluid de foraj sintetic (1m3) 1. ÎncepeŃi cu 450 l ulei pe bază de ester. 2. AdăugaŃi 3l de apă 3. AdăugaŃi 1,5 l de surfactant de ex Drillfoam S-55 4. AdăugaŃi 3l de ulei Drilltreat ca agent de umectare 5. AdăugaŃi 2300 kg de barită pentru a atinge o greutate de aproximativ 26 kPa/m 6. Trebuie adăugaŃi alŃi 1l/m de Drilltreat la pachet înainte de pompare.

Page 252: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

25

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.14 Anexa 4- Procedurile şi responsabilităŃile Petrom de manipulare a fluidelor SMB

1.0 Scop Pentru asigurarea că sunt implementate procedurile de manipulare corectă a fluidelor SBM, în conformitate cu următoarele proceduri: . Procedurile de raportare pentru deversările de SBM şi/sau descărcări în mediu - atât pentru

instalaŃiile de foraj de uscat cât şi cele pentru platformele marine.

. Tot personalul trebuie să poarte PPE (echipament de protecŃie individuală) corespunzător. - FuncŃionarea valvelor de golire şi testul de integritate pentru habele de fluid de foraj. - ÎntreŃinerea şi monitorizarea furtunurilor de transfer al fluidului de foraj. - Procedurile de încărcare, reîncărcare şi transferul SBM şi ulei de bază în habe. - Procedurile de introducere/extragere a SBM în/din sondă. - Verificări/proceduri înainte de utilizarea SBM.

- Pierderi de SBM la site

- Încărcarea schipurilor cu detritus.

2.0 ResponsabilităŃi Managerul de InstalaŃie marină/Managerul de InstalaŃie (Şeful de sondă) 1. Integritatea sistemului de circulaŃie a fluidului de foraj şi haba de stocare trebuie să fie

menŃinute la un standard de fiabilitate acceptabilă.

2. Verificare înainte de circulaŃie/şi locală dacă pompele de încărcare şi sistemul de circulaŃie a fluidului de foraj este corect aliniat pentru forajul ce urmează să înceapă.

3. Valve de golire - AsiguraŃi-vă că toate valvele de golire a habei de fluid de foraj sunt închise, prevăzute cu lanŃuri şi lacăte pentru a reŃine tot SBM în habă. Toate cheile de la lacăte trebuie să fie păstrate de către managerul instalaŃiei de foraj şi eliberate numai după ce a aprobat un permis de muncă la rece.

4. Transferurile de SBM în şi din sondă - ŃineŃi şedinŃe înainte de începerea lucrului cu tot

personalul implicat pe podul de lucru al instalaŃiei de foraj, înainte de transferul SBM şi fiŃi prezent pe podul de lucru al instalaŃiei de foraj până când tot SBM a fost transferat în mod corespunzător.

5. CunoaşteŃi în amănunt procedurile de manipulare a fluidelor SBM şi asiguraŃi-vă că tot personalul instalaŃiei de foraj este de asemenea familiarizat cu ele.

Page 253: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

26

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

SONDORII ŞEFI: 1. UtilizaŃi toate echipamentele şi personalul necesare pentru a evita orice pierdere de SBM 2. Eliminare SBM/apă de mare/apa de foraj: AnunŃă inginerul de fluide şi podarul cu cel puŃin 1000 de curse de pompă înainte ca fluidul de separare să ajungă la suprafaŃă.

3. Asigură utilizarea corectă a găleŃii de noroi şi că la fiecare marş sunt disponibile ştergătoare de prăjini. 4. Reglează fluxul de curgere după cum este necesar astfel încât sitele de şisturi argiloase să poată face faŃă vitezei de alimentare şi evită pomparea excesivă pentru a reduce riscul de a pierde noroi peste site. 5. Monitorizează conduita echipei şi nivelul de cunoaştere a procedurilor de manipualre a SMB. AsiguraŃi-vă că poartă echipamentul de protecŃie corespunzător. AJUTOR SONDOR : 1. Verificare-inspectare înainte de circulaŃie a alinierii sistemului de fluid de foraj, pentru a se

asigura că fluxul de SBM este corect dirijat de la haba de aspiratie la pompa instalaŃiei, precum şi că este orientat în mod corect de la site la puŃul activ via sistemul de control al solidelor.

2. Pierderile de SBM peste plasele de sită - ChemaŃi sondorul şef pentru a reduce vitezele de curgere

pentru a opri pierderile apoi ajutaŃi operatorul de la plasele de sită să înlocuiască şi/sau cureŃe sitele după cum e nevoie.

3. UnităŃi cu vid şi/sau pompe de recuperare lichide- VerificaŃi la începutul schimbului starea şi

instruiŃi toŃi podarii pentru utilizarea în consecinŃă. 4. Transfer SBM- Operatorul de la pompe şi inginerii de fluide trebuie să se afle în zona sitelor/

puŃului de noroi (la instalaŃiile de pe uscat/mare). Responsabilul cu noroiul este prezent pentru supervizare până când fluidul SBM este transferat cu succes în sau din sondă.

5. MenŃineŃi o vigilenŃă constantă asupra tuturor operaŃiunilor personalului de podul instalaŃiei de

foraj pentru a reduce orice posibile pierderi de SBM. 6. MonitorizaŃi starea şi funcŃionarea sistemului de scurgere şi deasemenea rezervorul de marş /

gura de vizitare a rezervorului de recuperare, etc.

7. Trebuie să cunoască procedurile de manipulare a fluidelor SBM şi să adere la purtarea echipamentului de protecŃie adecvat.

Page 254: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

27

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

PODARUL: 1. Testul de integritate al puŃurilor- efectuează testele conform procedurilor. 2. Înainte de circulaŃie- Verifică dacă pompele sunt corect aliniate şi informează întotdeauna

Sondorul şef şi geofizicienii cu privire la orice activitate la haba de fluid de foraj astfel încât să ştie ce se petrece.

3. Transferă SBM de la maşina de aprovizionare fluide în habă, informând inginerul de fluide la sfârşitul transferului. ConveniŃi asupra volumului primit împreună cu şi raportaŃi-l supervizorului Dvs.

4. Transferul SBM - obŃine permis de muncă la rece pentru admiterea transferului fluidului. Verifică

ca toate valvele şi clapetele să fie aliniate corect. Rămâne în camera habelor pentru a ajuta responsabilul cu fluidele şi inginerul de fluide şi să fie la îndemână pentru a transfera retururile de SBM când este necesar, în habele suplimentare.

5. Trebuie să cunoască procedurile de manipulare a fluidelor SBM şi să adere la purtarea echipamentului de protecŃie adecvat. OPERATOR PLASE DE SITĂ: 1. Înainte de circulaŃie- Verifică şi informează sondorul şef că sitele sunt gata de utilizare imediat

după ce inginerii de fluide au inspectat dacă au fost instalate plase de sită de dimensiuni corecte.

2. Plase de sită - monitorizează sitele în mod continuu în timpul circulaŃiei. şi spală plasele de sită

cu pistol cu ulei de bază pentru a preveni astuparea ochiurilor. Informează sondorul şef imediat (ASAP) ori de câte ori fluxul de fluid la plase este prea mare, astfel încât el poate reduce debitele, dacă este necesar.

3. Centrifuge- Verifică dacă centrifugele funcŃionează corespunzător şi inspectează pentru

identificare pierderi la fiecare 15/20 minute. IniŃiază oprirea centrifugii imediat dacă este necesar pentru a opri scurgerea, comunicând cu inginerul de fluid de serviciu precum şi cu inginerul de control al solidelor şi informează în consecintă sondorul şef.

4. Se asigură că plasele de sită funcŃionează corect şi că sitele sunt în stare bună. Orice problemă mecanică cu plasele de sită trebuie să fie aduse la cunoştinŃa inginerului de fluide şi a inginerului mecanic al instalaŃia de foraj, pentru luarea măsurilor corecte.

5. Dacă este necesar, curăŃă plasele în timpul fiecărei conectări cu un pistol cu spray Greco.

6. Trebuie să cunoască procedurile de manipulare a fluidelor SBM şi să adere la purtarea echipamentului de protecŃie adecvat.

Page 255: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

28

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

3.0 Raportarea incidentelor de deversări sau evacuări la instalaŃii de foraj de pe locaŃii pe uscat sau marine.

Persoanele autorizate care trebuie anunŃate:

Managerul de foraj Petrom/Inginerul de la departamentul Petrom de fluide de foraj - OperaŃiuni pe uscat şi/sau mare. Managerul de instalaŃie de foraj va întocmi Raportul de Incident (cu informaŃii de la responsabilul cu fluidul de foraj/inginerul de fluide de serviciu) pentru instalaŃia de foraj pe uscat şi de către Managerul instalaŃiei marine de foraj pentru instalaŃii marine. Raportul de Incident trebuie înaintat supervizorilor de instalaŃii de foraj Petrom care apoi vor verifica şi aproba raportul înainte de a-l trimite la biroul Petrom. Acest raport trebuie să fie simplu şi să evidenŃieze doar faptele petrecute şi măsurile au fost luate pentru a face faŃă deversării, de asemenea va identifica şi evidenŃia cauza care a determinat apariŃia incidentului.

4.0 Operarea valvelor de golire şi testele de integritate a puŃurilor Personal implicat: - podarul care efectuează operaŃiunea - maiştrii de foraj şi/sau inginerul de platformă

- responsabilul cu fluidul de foraj Procedura:

-AsiguraŃi-vă că toate habele au fost complet curăŃate şi verificaŃi fiecare habă pentru scurgeri, inspectaŃi de asemenea toate liniile şi valvele de transfer, de amestecare egalizare pentru a vă asigura că nu au scurgeri. Dacă au scurgeri, alertaŃi inginerul de fluide şi alertaŃi de asemenea managerul de instalaŃie pentru ca el să poată implementa măsuri corective imediat pentru a repara orice pierderi în sistem.

-InspectaŃi toate supapele de descărcare şi înlocuiŃi supapele cu pierderi, cu garnituri noi acolo unde este cazul.

-ÎnchideŃi valvele de descărcare şi umpleŃi cu apă habele până la 30% din volumul operaŃional total pentru a testa supapele chiar şi atunci când au fost montate garnituri noi pentru a vă asigura 100% împotriva scurgerilor.

- AşteptaŃi 15 minute pentru a testa integritatea valvelor la scurgeri.

- MăsuraŃi cu precizie nivelurile în habe şi monitorizaŃi timp de 15 minute şi, dacă nu există scurgeri atunci garniturile valvelor sunt în bună stare de funcŃionare. Notă:

Superintendentul instalaŃiei de foraj trebuie să monitorizeze paşii 5 şi 6, el trebuie să păstreze cheile de la lacăte şi să le înmâneze numai pe bază de permis de muncă la rece. Superintendentul instalaŃiei de foraj / Managerul instalaŃiei de foraj marine vor preda cheile numai după ce a fost înaintată şi aprobată cererea de eliberare de permis de muncă la rece atunci când sunt convinşi de următoarele:

Page 256: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

29

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

- Este convins că nu există nici un risc de pierdere de fluid de foraj la suprafaŃă sau poluare pentru mediu.

5.0 ÎntreŃinerea şi monitorizarea furtunurilor de transfer SBM furnizate de

contractorul de instalaŃie. InstalaŃii marine:

- Lunar:InspecŃia vizuală a tuturor furtunurilor (Se vor înregistra rezultatele inspecŃiei) - 6 luni:TestaŃi furtunurile cu apă la presiune de 8 bar. - Când un furtun este în uz, el va fi monitorizat permanent pentru a detecta deteriorări cu posibile pierderi sau conexiuni proaste. - Orice deteriorare a furtunurilor de transfer ar trebui să fie remediată imediat. În cazul în care un furtun necesită atenŃie, acesta nu ar mai trebui să fie folosit până când nu a fost mai întâi reparat sau înlocuit, testat şi aprobat. -Semnele de uzură, cum ar fi îndoituri, zone zdrobite sau plat, fisuri sau găuri trebuie să fie investigate imediat, astfel încât să se poată lua o decizie de reparare sau înlocuire a oricărui furtun utilizat pentru transferul SBM 6.0 Proceduri de descărcare/reîncărcare sau transferul fluidelor SBM şi a

uleiului de bază Personal necesar: 1. Responsabilul cu fluidul de foraj - Coordonează personalul şi comunicaŃiile - Asigură alinierea corectă a pompelor şi valvelor. - Numeşte o persoană responsabilă care să stea la manifoldul de umplere şi să inspecteze vizual furtunurile în timpul transferului (contact radio obligatoriu) 2. Maistrul de platformă/ Responsabilul cu fluidul de foraj - Verifică furtunurile şi conexiunile înainte de a începe transferul. 3. Podarul:

- Verifică nivelurile habelor de fluid de foraj înainte de a începe transferul şi pe durata transferului până la finalizarea transferului, şi notează toate volumele transferate

- Monitorizează şi înregistrează debitul de transfer 5. Inginerul de fluide

-Monitorizează îndeaproape toate operaŃiunile de transfer şi ajută responsabilul de fluide şi/sau podarul, după caz.

Dacă furtunurile sau valvele de transfer a fluidelor SBM/ ulei de bază au scurgeri în timpul transferului- LuaŃi imediat măsuri de oprire a scurgerii după cum urmează: a). OpriŃi pompele şi închideŃi toate valvele b) anunŃaŃi responsabilul cu fluidul de foraj /managerul de instalaŃie de foraj despre oprirea pompării c). LuaŃi măsurile corective pentru repararea sau înlocuirea furtunului sau valvei defecte

Page 257: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

30

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

**** Nu opriŃi niciodată un flux de la un ventil de închidere - OpriŃi mai întâi pompele*** 7.0 Procedura de transfer a fluidului SBM Personal necesar: 1 Maistrul de foraj: a) rămâne pe podul de lucru al instalaŃiei de foraj în timpul transferului. b) Se asigură că sondorul şef este complet informat. 2 Responsabilul cu fluidul de foraj/Inginerul de fluide

a) Supraveghează zona habelor în apropiere de site 3 Ajutor sondor/ Podar

a) Sub supravegherea responsabilului cu fluidul de foraj/inginerului de fluide se asigură că liniile şi supapele sunt aliniate corect înainte de a porni orice pompă.

Înainte de transfer: 1.Tot personalul implicat a citit şi a înŃeles procedurile de transfer.

2.Reprezentantul Companiei şi Managerul instalaŃiei marine / Superintendentul instalaŃiei de foraj vor Ńine şedinŃă cu tot personalul implicat pentru a discuta următoarele puncte, precum şi orice alte probleme care pot fi ridicate la şedinŃă.

a) Care habă este alocat pentru fluidul de separare (spacer) care trebuie amestecat şi pompat primul (FurnizaŃi volumul care trebuie pompat în m3 şi în curse de pompă)

b) Ce fluide urmează să fie pompate şi din care habe , în ce ordine? EvidenŃiaŃi volumul ce trebuie pompat în m3 şi în curse de pompă şi asiguraŃi-vă că inginerii geologi au o copie a procedurilor, volumele etc.)

c) Orice elemente importante pe durata transferului de ex. controlul curgerii şi cine va fi la plase pentru a monitoriza returul.

d) Procedurile de transfer în cazul în care SBM este transferat din habele instalaŃiei în bataluri de

depozitare externă în timpul transferului

3. Podarul va obŃine permisul de lucru şi anunŃă sondorul şef şi responsabilul de fluide despre orice modificare a volumelor în habe.

4.Este obligatoriu calculul exact al găurii/coloanei şi Ńevii de refulare înainte de operaŃiunile de transfer.

5.Toate debitmetrele şi contoarele de curse de pe podul de lucru al instalaŃiei de foraj şi unitatea de investigaŃii geologice, dacă există vor trebui aduse la zero înainte de începerea transferului.

6.Prepararea habei pentru saramură, fluid de foraj sau apă de mare.

a). Haba va fi golită şi curăŃată în conformitate cu procedurile de manipulare SBM şi asiguraŃi-vă că personalul poartă echipament de lucru corespunzător.

Page 258: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

31

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

7. VerificaŃi de două ori toate robinetele şi clapetele pentru scurgeri şi alinierea corectă înainte de începerea operaŃiunilor de transfer şi confirmaŃi sondorului şef la şedinŃa înainte de transfer că totul a fost verificat şi controlat încă o dată împreună cu responsabilul de fluide. Responsabilul de fluide poate apoi verifica de asemenea că totul a fost verificat de două ori la şedinŃa înainte de începerea transferului astfel încât fiecare să primească asigurarea corespunzătoare, lucru foarte important. Aceasta este o sarcină tipică de evaluare de risc standard pentru deplasări /transferuri amestecuri de SBM

Pe durata transportului:

1. Sondorul şef va monitoriza contorul de curse pentru a urmări cu atenŃie separatorul şi va anunŃa Inginerul de fluide/ operatorul de la site şi podarul cu 1000 de curse înainte ca returul să fie aşteptat să sosească la site.

2. Pomparea va fi redusă înainte de şi oprită complet când fluidul de interfaŃă ajunge la suprafaŃă.

3. Fluidele de separare folosite şi/sau fluidul de foraj contaminat va fi dirijat către o habă separată pentru tratare sau reîncărcare.

După transfer:

1.Superintendentul instalaŃiei de foraj împreună cu inginerul de fluide va hotărî când pot fi reluate operaŃiunile normale.

2.ReaduceŃi toŃi robineŃii şi clapetele la poziŃia lor normală. 3.InformaŃi tot personalul că operaŃiunea s-a încheiat.

4.Podarul semnează la final permisele de muncă şi le returnează Managerului instalaŃiei de foraj marin

FIłI ATENłI LA EFECTELE DE CANALIZARE ÎN TIMPUL TRANSFERULUI 8.0 Verificări /proceduri înainte de circulaŃie când se utilizează fluide SBM

1.Înainte de a începe circulaŃia, ajutorul de sondor trebuie să verifice că următoarele sunt corect aliniate:

a)Manifoldul încărcătorului de pe podul de lucru al instalaŃiei de foraj b)Valvele de descărcare a pompei de fluid de foraj c)Valvele de aspiraŃie a pompelor de fluid de foraj d). Manifoldul de pornire şi de omorâre e). Sitele funcŃionează şi fluxul este direcŃionat corect

f). Preaplinul şi deversarea directă de detritus de la site sunt blindate şi izolate. g). Toate valvele de golire sunt blocate în poziŃia închis.

2. Sondorul şef trebuie să verifice că: a) Senzorii PVT (presiune, volum, temperatură) funcŃionează cu alarmele setate. b). Contorii de curse sunt aduşi la zero. c) Indicatorul de debit funcŃionează cu alarmele setate. d) Unitatea de investigaŃii geologice (dacă există) este informată despre operaŃiuni. e) Gaura este plină. 3. Podarul trebuie să verifice că: a). ToŃi plutitorii din sistemul PVT funcŃionează corect. b). Indicatoarele manuale de nivel la habe sunt setate c) Greutatea fluidului în habele active corespunde programului d). Cântarul de fluid de foraj este precis.

Page 259: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

32

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

4. Sondorul şef nu va începe să pompeze până când nu a primit confirmarea de la ajutorul de sondor/responsabilul cu fluidul de foraj că toate verificările de mai sus au fost efectuate corect.

Sondorul şef verifică dacă: a). Canalele de la tijă sunt deschise. b) Au fost calculate volumul garniturii şi capacităŃile găurii .

c) A fost calculat volumul colectorului de nisip şi al altor echipamente de suprafaŃă aferente. 5. Operator site a) Testează funcŃionarea unităŃii de spălare de lângă site.

b) Informează sondorul şef imediat ce returul cu detritus ajunge la suprafaŃă. NOTA-1: Inginerul de fluide de foraj va indica operatorului de la site ce dimensiune de plase de sită să folosească pentru deplasare şi după ce fluidul de foraj se încălzeşte şi devine complet fluid, este posibil ca plasele de sită să fie schimbate cu unele mai fine pentru a ajunge la debite optime, . NOTA-2: Inginerul de fluide trebuie să fie prezent la site pentru a monitoriza începerea circulaŃiei. NOTA-3: Trebuie precizat foarte clar operatorului de la site că dacă apare orice pierdere de fluid peste site, el trebuie să anunŃe imediat sondorul şef. Sondorul şef trebuie să reducă turaŃia pompei şi să menŃină turaŃii mai mici la pompă pentru a evita pierderi în continuare la site, până când se stabileşte că debitul poate fi mărit din nou. Nota-4: VerificaŃi şi înregistraŃi densitatea şi vâscozitatea fluidului de foraj la interval de 15 min şi înregistraŃi rezultatele în raportul de tură. Acest raport trebuie păstrat într-o zonă sigură, departe de stropi de apă sau de pistoalele cu spray pentru site.

6. Nu va fi pornit nici un echipament de condiŃionare până când nu s-a stabilit o bună circulaŃie şi inginerul de fluide confirmă că este momentul potrivit pentru a face acest lucru. 7. Dacă, din orice motiv, volumele de fluide măsurate ridică întrebări, pompele trebuie oprite imediat şi motivul investigat.

8. Nu se va face nici un transfer de fluid de foraj nici din habă, nici din trip tank, până când nu s-a stabilit bine circulaŃia şi sondorul şef confirmă că este momentul potrivit pentru a face acest lucru. Ajutorul de sondor va ajuta comunicând cu sondorul şef şi podarul.

NOTĂ: Trebuie precizat clar pentru tot personalul de la locaŃia instalaŃiei de foraj că dacă vor

vedea sau simŃi că ceva nu este în regulă sau nu sunt siguri de ceva, ei trebuie să contacteze imediat responsabilul cu fluidul de foraj INDIFERENT cât de mică poate să pară problema. Responsabilul cu fluidul de foraj este prezent la instalaŃia de foraj pentru un anumit motiv şi anume acela de a asigura că noi facem tot ceea ce este corect pentru a evita deversările sau evacuările de SBM în mediul înconjurător.

9.0 Pierderile de SBM peste site - (INACCEPTABILE)

1.La începutul circulaŃiei cu SBM, pot apare uşor pierderi la site (fluid de doraj rece). Pentru a limita aceste pierderi la pornire, Sondorul şef trebuie să lucreze în strânsă colaborare operatorul de la site şi cu Inginerul de fluide pentru a controla turaŃia pompei care va permite sitelor să facă faŃă fluxului.

2.Inginerii de fluide şi operatorii de la plase trebuie de asemenera să fie pregătiŃi să schimbe

Page 260: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

33

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

sitele sau să limiteze debitul de la sondă pentru a se asigura că nu apar pierderi de fluid 3.În cazul pierderilor de fluid peste plase sau prin echipamentele de control al solidelor, operatorul de la plase trebuie:

a) Informeze imediat Sondorul şef şi responsabilul cu fluidul de foraj /Inginerul de fluide

b) Informeze maistrul de foraj c) Regleze clapetele de debit de la plase şi/sau cureŃe plasele de sită cu pistolul cu spray

pe bază de ulei dacă aceasta ajută la corectarea situaŃiei. d) Dacă tot se mai pierde fluid la site, reduceŃi turaŃiile pompelor până când fluidul este

complet conŃinut în site şi atunci este posibil să crească debitele din nou 10. Încărcarea schipurilor de detritus OBM (fluid de foraj pe bază de ulei)

a)încărcarea schipurilor de detritus va fi organizată de echipa de punte sub supravegherea Inginerului de platformă b) Orice lichid de deasupra detritusului din schipuri va fi eliminat şi se va acorda o atenŃie

deosebită capacelor care se închid pentru a evita scurgerile din schipuri în timpul transportului pe mare cu macaraua şi în timpul deplasării pe puntea vasului de aprovizionare până în port.

c) Greutatea schipurilor de detritus încărcate cu detritus de OBM vor fi atent măsurate cu cârligul cu indicator de sarcină al macaralei şi nu trebuie să depăşească 10 tone

d) Nu este permisă umplerea schipurilor peste 70% din capacitatea lor pentru a evita scurgerile pe DRUMURILE PUBLICE în timpul transportului la haldele de deşeuri, cu excepŃia cazului în care schipurile sunt închise etanş cu capace bulonate sau dispozitive de fixare.

e). Schipurile nu vor conŃine alte materiale care trebuie eliminate, în afara detritusului SBM, pentru a evita deteriorarea echipamentelor de depozitare deşeuri.

f) Este permisă numai utilizarea noului tip de schip cu capac fixat. g) Următoarele informaŃii trebuie menŃionate în documentele de interior ale bărcii: 1). Numărul seriei schipului 2) Greutatea schipului 3) Grosimea stratului de detritus 11. Derogări Derogările de la aceste proceduri sunt posibile numai după consultarea cu Biroul Contractorilor de Foraj (managerul de instalaŃie de foraj) şi cu concursul Biroului de Foraj PETROM.

Page 261: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

34

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

8.15 Anexa 5 – InformaŃii tehnice despre site şi plase de sită

Page 262: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

35

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

Plase de sită de rezervă produse de NOV Brandt pentru sitele MI SWACO(R) MONGOOSETM PT

CALITATEA, ÎNCREDEREA ŞI PERFORMANłA NOV BRANDT ÎNTR-O ÎNLOCUIRE DIRECTĂ PENTRU ECHIPAMENTUL COMPETITORILOR

Plasele de sită pretensionate de rezervă produse de către NOV Brandt pentru sitele MI SWACO® MONGOOSETM unesc combinaŃii dovedite de reŃea cu o placă perforată inovatoare, cu reŃea de diamant pentru a îmbunătăŃi eficienŃa de separare a sitei, odată cu prelungirea duratei de funcŃionare a plasei de sită. Aceste plase de sită pretensionate sunt proiectate să respecte exact specificaŃiile sitei MI SWACO® MONGOOSETM şi pot fi instalate direct pe unitate cu ajutorul penelor din dotarea sitei. Plasele de sită NOV Brandt pentru sitele MI SWACO® MONGOOSETM sunt disponibile într-o varietate de dimensiuni ale reŃelei pentru a se potrivi cât mai bine necesităŃilor forajului. Plase de sită de rezervă produse de către NOV Brandt Caracteristici Sigiliu din nitril al ramei sitei Ochiuri reparabile Disponibile în varianta cu huse X-tra Fine (XF) şi Rectangular Heavy Duty (RHD)

Beneficii Previne scurgerile de lichide şi solide Prelungeşte durata de funcŃionare a plasei Oferă o gamă de huse potrivite pentru aplicaŃia de foraj

• XF este tipul convenŃional • RHD este cel mai folosit

SpecificaŃii şi dimensiuni Dimensiuni (LxWxH) Greutate

46 x 23 x 2 in (1168 x 1584 x 51 mm) 34 lb (15 kg)

Page 263: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

36

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | EdiŃie: August 2010

Plase de sit ă conform API RP 13C

Plase de sită de rezervă Seria RHD produse de către NOV Brandt

Numărul componentei

64523FOTD075 64523FOTD089 64523FOTD105 64523FOTD115 64523FOTD145 64523FOTD180 64523FOTD215 64523FOTD255 64523FOTD280 64523FOTD300 64523FOTD330

Nume

RHD 75 RHD 89

RHD 105 RHD 115 RHD 145 RHD 180 RHD 215 RHD 255 RHD 280 RHD 300 RHD 330

Clasa API

API 50 API 60 API 60 API 60 API 70 API 80 API 100 API 120 API 140 API 170 API 170

Interval API D100

(microni) > 275.0 to 327.5 > 231.0 to 275.0 > 231.0 to 275.0 > 231.0 to 275.0 > 196.0 to 231.0 > 165.0 to 196.0 > 137.5 to 165.0 > 116.5 to 137.5 > 98.0 to 116.5 > 82.5 to 98.0 > 82.5 to 98.0

Valori API D100

(microni) 325 273 253 234 217 167 152 118 114 91.6 82.7

Conductan Ńă

(kD/mm) 4.08 4.55 3.57 3.35 2.99 2.46 2.02 1.77 1.56 1.13 0.84

Arie deschis ă

4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2)

Plase de sită de rezervă Seria XF produse de către NOV Brandt

Numărul componentei

64523FXDD050 64523FXTD070 64523FXTD084 64523FXTD110 64523FXTD140 64523FXTD175 64523FXTD210 64523FXTD250 64523FXTD270 64523FXTD300 64523FXTD325 64523FXTD425

Nume

XF 50 XF 70 XF 84

XF 110 XF 140 XF 175 XF 210 XF 250 XF 270 XF 300 XF 325 XF 425

Clasa API

API 45 API 60 API 70 API 80

AP1 100 API 140 API 170 API 200 API 230 API 270 API 325 API 450

Interval API 0100

(microni) > 327.5 to 390,0 > 231.0 to 275.0 > 196.0 to 231.0 > 165.0 to 196.0 > 137.5 to 165.0 > 98.0 to 116.5 > 82.5 to 98.0 > 69.0 to 82.5 > 58.0 to 69.0 > 49.0 to 58.0 > 41.5 to 49.0 > 28.5 to 35.0

Valori API D100

(microni) 371 261 226 185 151 114 97.8 81.9 68.7 54.2 48.9 33.0

Conductan Ńă

(kD/mm) 7.62 3.53 3.42 2.35 1.86 1.65 1.46 1.12

0.736 0.601 0.549 0.339

Arie deschis ă

4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2) 4.20 ft2 (0.39 m2)

SpecificaŃii şi Dimensiuni

Dimensiuni (L x W x H) 41¼ x 27½ x ¾ (1048 mm x 699 mm x 19 mm) Greutate 10 lb (5 kg) De la linie la evacuare, NOV Brandt are soluŃiile pentru necesităŃile dumneavoatră de separare şi de management al deşeurilor.

Page 264: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

37

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

DestinaŃia plaselor de sită API RP 13C

Page 265: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

38

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

DestinaŃia plaselor de sită API RP 13C

Sită VSM 300 Pentru destinaŃiile plaselor de sită API 13C prezentate mai sus, pentru alte plase de sită NOV Brandt OEM şi pentru plase de sită produse de către NOV pentru echipamentul competitorilor, vă rugăm să vizitaŃi site-ul nostru:.

Page 266: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

39

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

Plasele de sit ă Brandt NOV sunt conforme cu API RP 13C DefiniŃie, Claritate şi Întrebări întâlnite frecvent (FAQs) Practica de etichetare a plaselor de sită RP 13E a Institutului American al Petrolului (API) a fost înlocuită şi unită cu API RP 13C. Brandt NOV a considerat că noua măsură API RP 13C necesită câteva clarificări adiŃionale, aşa încât oferim acest document pentru a îndeplini această necesitate. Noi măsurăm plasele noastre de sită OEM în conformitate cu noua procedură (13C). Vrem să arătăm clienŃilor noştri diferenŃele dintre noua şi vechea procedură, precum şi motivele pentru care numerele actuale diferă atât de mult de numerele întâlnite în trecut. Pe scurt:

• Vechiul API RP 13E folosea lumina pentru a verifica distribuŃia dimensiunilor orificiilor şi apoi calcula valori pentru D16, D50 şi D84.

• Noul API RP 13C foloseşte particule pentru a măsura cea mai mare particulă care trece prin plasa de sită, rezultând într-o valoare măsurată a D100 – vedeŃi pagina următoare pentru explicaŃii legate de D100.

• Din punct de vedere istoric, D50 al 13E a fost considerat cut-point-ul plasei de sită. • Acum 13C foloseşte D100 pentru a compara două plase de sită diferite. • Curbele de separare arată ca valoarea D100 este întotdeauna mai mare decât valoarea

D50. Brandt NOV vede schimbarea de la 13E la 13C ca fiind un pas înainte, deoarece măsurătoarea se schimbă de la folosirea luminii la folosirea separării particulelor. Deoarece aceste două standarde măsoară plasele de sită prin proceduri diferite şi deoarece numărul de clasificare se modifică de la D50 la D100, valorile 13C vor fi diferite de valorile 13E pentru aceeaşi plasă de sită.

ComparaŃie între API 13E şi 13C pentru plasele de sită VSM RHD 215

Page 267: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

40

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

Întrebări întâlnite frecvent cu privinŃă la API 13C Pentru a fi mai clari şi pentru a răspunde la întrebări frecvent întâlnite (FAQs) cu privire la noua practică de etichetare a plaselor de sită API 13C, am trecut mai jos câteva întrebări anticipate de noi.

1. Ce este D100 şi care este legătura sa cu Clasa de mărime API_ • Valoarea D100 reprezintă diametrul celei mai mari particule (în microni) care

trece prin plasa de sită în timpul unui test uscat realizat în laborator. • deci, D100 este un singur număr şi nu un interval de mărimi. Graficul de mai sus

arată D100 ca o linie verticală. • Clasa de mărime API pentru o plasă de sită reprezintă intervalul de mărimi definit

de API în care intră D100. Unele dintre cele mai mari clase de mărimi cuprind intervale mari ale D100.

2. Ce ne spune D100 şi ce nu_

• API RP 13C D100 este o valoare determinată printr-o procedură de laborator atent controlată. API RP 13C D100 a fost aleasă în mod intenŃionat datorită metodologiei sale consistente, precum şi datorită folosirii sale în diverse laboratoare.

• DiferenŃa mojoră este reprezentată de schimbarea de la D50 la D100. D100 este valoarea superioară a intervalului de mărime în care plasa de sită începe să îndepărteze mai puŃin de 100% din particulele solide. Prin definiŃie:

- Orice particulă mai mare de mărimea D100 trebuie raportată ca rămas pe plasă, iar cele mai mici de mărimea D100 să fie raportate ca trecut prin plasă.

- Particulele cu mărimi între D0 şi D100 sunt împărŃite între rămas pe plasă şi trecut prin plasă. În apropierea mărimii D100, majoritatea particulelor trec la rămas pe plasă, în timp ce în apropierea mărimii D0, cele mai multe particule trec prin plasă.

3. Plasa de sită cu valoarea D100 de 110 microni va îndepărta solidele mai fine de 110 microni? • Da. De fapt, dintre particulele cu mărimi cuprinse între D0 şi D100, mai mult de jumătate

dintre ele care sunt mai mari decât D50 şi mai fine decât D100 vor fi raportate ca rămas pe plasă. O parte semnificativă din particulele cu mărimi mai mari decât D0, dar mai mici decât D50 vor fi raportate ca rămase pe plasă.

4. S-a modificat vreuna dintre combinaŃiile de reŃea a plaselor de sită NOV Brandt? • Da. Oricum, numai câteva dintre plasele noastre de sită au avut nevoie de schimbări de

reŃea pentru a se încadra în fiecare clasificare. 5. De ce există o diferenŃă atât de mare între vechile şi noile valori de pe etichete?

• Cea mai mare diferenŃă apare datorită schimbării de la D50 la D100. - API RP 13E măsura distribuŃia ochiurilor reŃelei cu ajutorul luminii şi nu a solidelor.

Aşadar, plasele de sită erau etichetate cu valorile D16, D50 şi D84. - API RP 13C măsoară cele mai mari particule solide care pot trece prin plasa de sită,

folosind o metodă cu o acurateŃe mai mare şi cu o reproductibilitate mai mare, care foloseşte particule solide uscate (oxid de aluminiu). Plasele de sită sunt etichetate acum folosind valoarea D100.

6. Atunci când comand plase de sită de rezervă trebuie să folosesc vechiul număr al plasei de sită sau numărul nou? • Brandt NOV doreşte să rămână complet flexibil şi acceptă comenzi de la clienŃi în orice

sistem, care este preferat de client. Comenzile pot fi plasate folosind oricare din sistemele Brandt NOV: numele vechi al plasei de sită/numărul noii clase API. Brandt NOV va pune la dispoziŃie ambele seturi de coduri. Sperăm că un număr mare de clienŃi vor folosi noa clasă de mărimi API şi că, în cele din urmă, mulŃi vor uita (în special cei care lucrează pe teren) anii de experienŃă şi familiaritatea cu vechea nomenclatură.

7. Ar trebui să folosesc o plasă de sită mai fină acum dacă ceea ce înainte era numită reŃea de

200 acum este etichetată API 120?

Page 268: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

41

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

• Nu neapărat. ClienŃii sunt sfătuiŃi să folosească în continuare plasele de sită care se potrivesc cel mai bine aplicaŃiei, indiferent de ce nouă clasă API este vorba. Cel mai bun indicator pentru tipul de plasă de sită ce trebuie folosit va rămâne conŃinutul de nisip al fluidului de foraj.

- Brandt NOV recomandă cernerea cu scop. Raportul de fluide va indica ce tip de plasă de sită trebuie folosit. Atunci când fluidul este îngreunat, el trebuie cernut prin plase de sită suficient de fine încât să producă numai urme de nisip. Dacă raportul de fluide arată un conŃinut de nisip de 0.25% sau mai mare, sfatul nostru este să cerneŃi printr-o plasă mai fină. Atunci când fluidul nu este îngreunat, fluidul trebuie cernut printr-o sită cât mai fină (luând în considerare durata de viaŃă practică a plasei de sită) menŃinând în acelaşi timp greutatea fluidului înscrisă în proiect.

• Totuşi D100 este o valoare nouă care nu a fost considerată sau măsurată în trecut. În plus, s-a întâmplat să fie mult mai grosieră decât D50. Mai simplu, noua procedură de măsurare oferă o valoare diferită, iar principalul său scop este de a oferi un sistem de măsurare standard a plaselor de sită produse de diferiŃi competitori.

8. De ce Brandt NOV alege să folosească ambele sisteme de etichetare API? • Ne aşteptăm ca pentru o anumită perioadă clienŃii noştri să folosească atât vechiul nume

Brandt NOV, cât şi noua clasă de mărime API. Noi vom continua să folosim vechea nomenclatură şi vom oferi informaŃii în ceea ce priveşte corelarea cu Clasa de mărime API RP 13C, permiŃând clientului să aleagă ce este mai potrivit pentru el.

9. Care este valoarea practică a noii practici de etichetare API RP 13C pentru utilizatorul final?

• Noul API RP 13C oferă un standard şi un punct de referinŃă excelente pentru a compara plasele de sită ale unui producător cu ale altuia, fără urmă de îndoială. De fapt, cu cât valorile D100 vor fi mai apropiate, chiar şi în aceeaşi clasă, cu atât comparaŃia va fi mai bună.

• Brandt NOV vrea să lucreze cu clienŃii săi pentru a-i asigura că testele de comparaŃie pentru plasele de sită sunt realizate într-un mod cât mai corect cu putinŃă. Prin aceasta Brandt NOV înŃelege corect pentru noi şi pentru competitorii noştri. Preferăm să lucrăm în parteneriat cu clienŃii noştri, ceea ce permite dezvoltarea unui plan de testare echilibrat, care include şi un protocol de analiză dublu-orb, cu particule de diferite dimensiuni, oricând trebuie efectuată comparaŃia a două plase de sită.

Page 269: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

42

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

MONGOOSE PT

Site cu mişcare liniară şi duală

Page 270: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

43

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

Page 271: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

44

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

Sita MONGOOSE PT - Două modele pentru a rezolva provocările dumneavoastră

APLICAłII Proiecte pe uscat şi pe mare în care dimensiunea sitei este importantă şi în care se întâlneşte detritus în cantităŃi variabile şi cu proprietăŃi diferite. PROBLEME Deoarece vitezele şi condiŃiile de foraj se modifică în timp ce o sondă avansează, echipamentul de control al solidelor trebuie să facă faŃă diferitelor caracteristici ale solidelor. Utilizarea unor fluide de foraj de primă clasă dictează recuperarea unei cantităŃi cât mai mari de fluid cu ajutorul sitelor. SOLUłII Sita cu mişcare duală MONGOOSE PT poate prelua cantităŃi mari de solide asociate cu secŃiunile de suprafaŃă ale sondei (mişcare liniară) şi apoi să se schimbe, din mers la mişcare eliptică pentru a avea timpi mai mari de reŃinere a detritusului pe plase, cu cât sonda avansează. Inginerii şi personalul de pe teren al MI SWACO măresc performanŃa sitelor cu sfaturi şi service experte. ECONOMIE Capacitatea mare de preluare a sitei oferă posibilitatea de a prelua detritusul produs în timpul forajului cu viteze mari, economisind timp. Mişcarea eliptică echilibrată ajută la recuperarea unor cantităŃi mai mari de fluid de foraj, produce detritus mai uscat, pentru o depozitare mai uşoară şi prelungeşte durata de funcŃionare a plasei de sită. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Prin procesarea mai amănunŃită a detritusului faŃă de unităŃile convenŃionale, sita MONGOOSE PT produce detritus ce necesită un tratament mai blând înainte de depozitare. Procesarea amănunŃită reduce de asemenea necesitatea de a dilua fluidul de foraj şi conduce la volume mai mici de reziduuri.

Economia mişcării duale Motorul dual de pe sita MONGOOSE PT cu mişcare liniară este eficient în mod special atunci când se forează secŃiunile de suprafaŃă ale sondei, când sunt întâlnite cantităŃi mari de detritus greu. În aceste intervale de adâncime sitele trebuie să genereze forŃe G mari pentru a mişca în mod eficient solidele de-a lungul plaselor de sită. Caracteristicile şi beneficiile mişcării liniare • ConfiguraŃia cu motor dual generează forŃe G mari cu

mişcare liniară pentru un transport rapid şi încărcături grele.

• FuncŃionare fără cusur a coşului echilibrat cu încărcături uscate, uşoare sau grele.

• Coşul întărit cu cadru în X prelungeşte durata de viaŃă a plasei de sită prin asigurarea unei distribuŃii uniforme a de-a lungul plaselor; reduce uzura patului şi riscul de defectare prematură.

• Cutia de distribuŃie unică înlocuieşte bombarea de pe linia de curgere, asigurând o capacitate de manevrare mai mare şi o amortizare a vitezei fluidului de pe linia de curgere.

• Cel mai de încredere sistem mecanic de ridicare din industrie – simplu şi uşor de folosit; nu necesită prindere.

• Foloseşte plase de sită pretensionate pentru o schimbare rapidă a plaselor de sită şi pentru o utilizare uşoară.

Page 272: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

45

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

• Plasele de sită de mare capacitate MAGNUM şi MAGNUM XR sunt cele mai solide, cu o durată mare de funcŃionare şi eficiente, şi care cântăresc numai 22 lb (10 kg) – cu 40% mai puŃin decât alte plase de sită comparabile, pe site similare.

• Plasele de sită MAGNUM şi MAGNUM XR oferă o capacitate mare de preluare a fluidului, rezistenŃă mare la descărcarea de solide lipicioase sau uscate.

• Cea mai mare arie net utilizabilă (20ft2) dintre toate sitele cu aceeaşi amprentă. • Mecanism unic de prindere a plaselor de sită – fixaŃi bine pana, scoateŃi-o cu ajutorul unui ciocan de lemn. • Etanşarea foarte bună dintre plasa de sită şi suport elimină acumularea de solide şi trecerea solidelor în

sistemul activ. Flexibilitatea mişcării duale Sita cu mişcare duală care se adaptează la schimbarea tipului de solide Cel mai bun control al solidelor necesită ceea ce cândva părea imposibil – o sită care se adaptează pe măsură ce caracteristicile solidelor se modifică. MI SWACO a făcut un pas major în această direcŃie în 1999 odată cu introducerea sitei BEM-3 cu mişcare eliptică echilibrată. Acum, MI SWACO a combinat tehnologia de mişcare eliptică şi liniară echilibrată pentru a crea sita revoluŃionară MONGOOSE PT cu mişcare duală cu ajutorul unui al treilea motor cu vibraŃii 0.6 hp. Folosirea mişcării liniare este foarte eficientă în forajul secŃiunii de suprafaŃă a sondei, atunci când se întâlneşte detritus greu, cu conŃinut mare de solide. În aceste intervale, sitele trebuie să genereze forŃe G mari pentru a mişca eficient solidele de-a lungul plaselor de sită. Dar odată cu schimbarea condiŃiilor sita MONGOOSE PT cu trei motoare cu mişcare duală poate fi ajustată din mers. Cu ajutorul unui întrerupător de pe cutia de control, mişcarea este reconfigurată de la mişcare liniară la eliptică echilibrată, fără oprirea sitei. Operarea în cel mai moderat

mod eliptic echilibrat,

solidele vor întâlni forŃe G mici şi un timp mai mare de trecere peste plasele de sită. Acest lucru, pentru solidele uscate, ajută la recuperarea mai eficientă a fluidului de foraj, o durată de funcŃionare mai mare a plaselor de sită şi costuri de operare reduse. Caracteristicile şi beneficiile mişcării duale

• Mişcarea liniară – pentru viteze mari şi încărcături grele; mişcare eliptică echilibrată pentru un timp maxim de reŃinere pe plase şi detritus mai uscat.

• Cutie de control pentru mişcarea duală ce permite schimbarea tipului de mişcare a sitei cu ajutorul unui întrerupător – fără oprirea sitei.

• Coşul echilibrat funcŃionează fără cusur atât în modul liniar, cât şi în modul eliptic echilibrat cu încărcături uscate, uşoare sau grele.

• Coşul întărit cu cadru în X extinde durata de funcŃionare a plasei de sită prin asigurarea unei distribuŃii uniforme a fluidului pe plase reduce uzura suportului şi riscul de defectare prematură.

• Cutia de distribuŃie unică înlocuieşte derivaŃia de pe lina de curgere, oferind o capacitate de manevrare îmbunătăŃită şi o amortizare a vitezei fluidului de pe linia de curgere.

• Cel mai de încredere sistem de ridicare din industrie – simplu şi uşor de folositş nu necesită prindere.

• Foloseşte plase de sită pretensionate pentru schimbarea uşoară şi uşurarea modului de utilizare.

• Plasele de sită de mare capacitate MAGNUM şi MAGNUM XR sunt cele mai solide, cu o durată mare de funcŃionare şi eficiente, şi care cântăresc numai 22 lb (10 kg) – cu 40% mai puŃin decât alte plase de sită comparabile, pe site similare.

• Plasele de sită MAGNUM şi MAGNUM XR oferă o capacitate mare de preluare a fluidului, rezistenŃă mare la descărcarea de solide lipicioase sau uscate.

• Cea mai mare arie net utilizabilă (20ft2) dintre toate sitele cu aceeaşi amprentă.

• Mecanism unic de prindere a plaselor de sită – fixaŃi bine pana, scoateŃi-o cu ajutorul unui ciocan de lemn.

• Etanşarea foarte bună dintre plasa de sită şi suport elimină acumularea de solide şi trecerea solidelor în sistemul activ.

Page 273: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

46

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

ComparaŃie între mişcarea eliptică echilibrată şi mişcarea liniară

Mişcare eliptică echilibrată • Reduce forŃele G (max. 5 G) • Optimizează îndepărtarea solidelor • Maximizează recuperarea fluidului de

foraj • Detritus mai uscat • Măreşte durata de funcŃionare a plaselor

de sită

Mişcare liniară • Măreşte forŃele G (max. 6.3 G) • Măreşte viteza de transport • Permite procesarea unor încărcături mai mari de solide

• Măreşte capacitatea sitei de a primi fluidul de foraj

• Intensifică volumul de procesare a detritusului

Într-un studiu efectuat recent pe teren, sitele MONGOOSE PT procesau 790 GPM cu 9.7 lb/gal fluid pe bază de apă şi plase de sită MAGNUM XR 175-mesh şi 720 GPM cu 10.5 lb/gal fluid pe bază de ulei cu plase MAGNUM XR 210-mesh, atât în mişcare liniară, cât şi în mişcare eliptică echilibrată.

Page 274: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

47

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

SpecificaŃiile sitei MONGOOSE PT Dimensiuni

• Lungime: Mişcare liniară 112.2 in (2,850 mm) Mişcare duală 115.8 in (2,941 mm)

• LăŃime 63 in (1,600 mm) • ÎnălŃime deversor 29 in (737 mm) • ÎnălŃime 47 in (1,194 mm) • Greutate 3,450 lb (1,565 kg)

Puntea plaselor şi plasele de sită

• Aria plaselor Brută 29.4 ft2 Aria netă utilizabilă 20.0 ft2

• Unghi ajustabil al punŃii -3o pânî la +3o • Tipul plasei de sită pretensionată 4 x 2 ft

IzolaŃia coşului • Arcuri din oŃel îmbrăcate cu pudră

SpecificaŃiile motorului

• Două (2) motoare cu vibraŃie principale de 2hp • Un (1) motor cu vibraŃie adiŃional de 0.6 hp pentru

modelul cu mişcare duală • 460V/60Hz/1,800 rpm sau 400V/50Hz/1,500 rpm • ProtecŃie anti-explozie • Clasa I, Grupele C şi D • UL, CSA, CENELEC, ATEX, CE

Aceste date sunt oferite numai cu scopul de a informa şi MI SWACO nu garantează în niciun fel folosirea cu acurateŃe a acestor date. Toate garanŃiile produselor vor fi guvernate de Termenii Standard de Vânzare.

Page 275: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

48

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

Sita VSM 300 ÎNCORPORAREA TEHNOLOGIILOR DOVEDITE PENTRU EFICIENłA MAXIMĂ DE SEPARARE

Sita în cascadă Brandt NOV VSM 300TM oferă o creştere dramatică a capacităŃii cu mişcarea sa de vibraŃie unică şi cu forma unică a suportului plaselor. Forma inovatoare, integrată a suportului plaselor a VSM 300 include trei plase de sită cu ochiuri mari, patru plase de sită primare şi două plase de sită opŃionale, pentru uscare. Această formă cu adevărat unică, împreună cu mişcarea eliptică echilibrată, permite sitei să maximizeze transportul solidelor şi separarea lichid/solid. O altă caracteristică exclusivă a VSM 300 este PneumosealTM, sistemul de prindere a plaselor de sită. Acest element al sitei este un sistem operat cu aer, cu eliberare rapidă, care permite schimbarea unei plase de sită de către un singur operator, în 2-3 minute. Sita VSM 300_____________________________________________

CARACTERISTICI BENEFICII Mişcare eliptică echilibrată ForŃă G ajustabilă Punte grosieră integrată (3 plase de sită) Punte primară înclinată la 7o (4 plase de sită) Punte de uscare integrată (2 plase de sită, opŃională) Sistem de prindere PneumosealTM Control VDF

Mişcare dovedită pentru îndepărtarea eficientă a argilelor hidratate, lipicioase Permite ajustarea forŃei G (4, 6 sau 8) pentru adaptarea la schimbările condiŃiilor de foraj Reduce necesitatea utilizării de site grosiere în amonte (şi a costurilor şi greutăŃii lor) şi/sau a echipamentului pentru argilă grea. • Oferă 1.9 m2 (20.5 ft2) de arie a plasei Oferă un transport excelent al solidelor şi o separare excelentă lichid/solid, chiar şi atunci când sunt întâlnite formaŃiuni reactive. • MenŃine nivelul fluidului scăzut, ceea ce

conduce la o durată de funcŃionare a plasei mai mare

• Oferă 2.4 m2 (26.3 ft2)de arie a plasei Reduce pierderile de fluid de foraj, producând detritus uscat • Oferă 0.3 m2 (3.0 ft2) de arie a plasei Asigură prinderea sigură a plaselor de sită în coş şi permite schimbarea uşoară şi rapidă a plaselor de sită. Permite pornirea uşoară, ajustarea delicată a vitezei motorului şi potrivirea forŃei G la condiŃiile de operare.

Page 276: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

49

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

Sita VSM 300 NOV Brandt

SpecificaŃii şi dimensiuni Dimensiuni (LxWxH) ÎnălŃimea deversorului ÎnălŃime ForŃa G Mişcarea de vibraŃie Numărul de motoare Puterea (fiecărui) motor Voltajul electric/ Faza/ FrecvenŃa Conexiune la aer/Presiune/Capacitate Puntea Numărul de plase Unghiul suportului Tipul plasei Aria suportului

2754 mm x 1870 mm x 1505 mm 108.4 in x 73.6 in x 59.3 in 991 mm (39 in) 2436 kg (5370 lb) Ajustabilă, 4/6/8 G Eliptică echilibrată 2 3 kW (4hp) 380 – 460VAC/ 3 faze/ 50 sau 60 Hz Punct unic/ 85-90psi/0.014 m3/min (0.5ft3/min) CERNERE 3 0o Pretensionată, Reparabilă 1.9 m2 (20.5ft2)

PRIMARĂ 4 +7o

Pretensionată, Reparabilă 2.4 m2 (26.3ft2)

USCARE 2 +7o Pretensionată, Reparabilă 0.3 m2 (3.0ft2)

De la linia de circulaŃie până la evacuare, NOV Brandt are soluŃiile pentru necesităŃile dumneavoastră de separare şi management al reziduurilor. NOV Brandt este parte din National Oilwell Varco, liderul tehnologic al industriei.

Page 277: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

50

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

CONTROLUL SOLIDELOR CU MIŞCARE DUALĂ

Sita NOV® Brandt® King Cobra Plus utilizeză patru plase de sită pretensionate şi oferă o mişcare liniară sau eliptică echilibrată, la o “răsucire de comutator” pentru înlăturarea solidelor nedorite din sistemul de fluid de foraj. Aceasta permite King Cobra + să minimizeze pierderile de fluid de foraj îmbunătăŃind gradul de uscare a detritusului. ÎntreŃinerea King Cobra Plus este minimă şi este necesar un stoc minim de piese de schimb pentru a asigura o funcŃionare optimă. În plus, designul robust oferă ani de funcŃionare fiabilă.

CARACTERISTICI AVANTAJE Un coş cu design, robust, unic Oferă o acoperire optimă cu fluid de foraj a

suprafaŃei sitei PuŃine piese de schimb Piesele de rezervă mici oferă economii de costuri

Posibilitate de mişcare duală : liniară şi eliptică

Operatorul poate selecta mişcarea dorită pentru maximizarea separării solidelor

Punte de uscare patentată Evacuarea de detritus uscat ajută la reducerea pierderilor de fluid de foraj

Unghiuri de ramă unice (0 °, +5°, +5°, +5° )

MenŃine un volum mic de fluid ceea ce ajută la prelungirea duratei de viaŃă a plasei

ÎnălŃime opŃională a deversorului ÎnălŃmea deversorului de 41 in (1041,4 mm) cu înălŃime opŃională de 37 in (939,8mm) când este necesar

Reglajul unghiului deversorului cu acŃionare cu aer

Operare uşoară

Utilizează patru (4) site pre-tensioante, reparabile

33,4 ft2 (3,1 m2) de plasă, care este reparabilă, ceea ce oferă economii de costuri

Garnituri individuale la fiecare sită Garniturile sitelor elimină scurgerile la sită. Sistem patentat de asigurare a sitei (pin-gaură)

Plasele se aşează perfect şi nu vor aluneca sau glisa după ce au fost asigurate.

Page 278: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

51

Manual de OperaŃiuni pentru Foraj 8 Fluide de foraj | Version August 2010

CxzcvzxvzxLungime 124 1/4 in 3156 mm)

LăŃime 70 in (1778,9 mm) ÎnălŃime 64 in (1625,6 mm) ÎnălŃime deversor 41 in (1041,4 mm) ÎnălŃime deversor opŃională 37 in (939,8 mm) Greutate 5350 lb (2428,9 kg) Aria ramei 33,4 ft2 (3,1 m2) Putere motor 2 @ 2,5 cp (1,9 kW) fiecare

Page 279: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual pentru Operatiuni de Foraj

9 CurăŃarea găurii- Marşul- Prevenirea prinderii garniturii

Întocmit de WEP

Autor: S Kaldenbach

EdiŃie: August 2010

Verificat: AN, KE

Page 280: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

2

Cuprins 9.1 CurăŃarea găurii ............................................................................................................... 3

9.2 Sarcini şi responsabilităŃi................................................................................................ 3 9.1.2 Ce trebuie făcut, ce nu trebuie făcut şi verificările necesare pentru îmbunătăŃirea curăŃării găurii 4 9.1.3 CurăŃarea găurii sub nivelul optim ............................................................................... 6 9.1.4 Indicatorii nivelului de curăŃare a sondei....................................................................... 6 9.1.5 Optimizarea curăŃării gaurii- eliminarea detritusului depus.............................................. 7 9.1.6 Optimizare parametrilor hidraulici – debitul de circulaŃie................................................. 9 9.1.7 Optimizarea parametrilor hidraulici – viteza de rotire a garniturii (RPM).......................... 14 9.1.8 Optimizarea parametrilor hidraulici - reologia noroiului................................................. 15 9.1.9 Remedierea curăŃării găurii- dopuri de spălare /pachete de noroi................................... 16 9.1.10 ConsideraŃii asupra sondelor cu deplasare mare (ERD) ................................................. 18

9.2 Marşul........................................................................................................................... 19

9.2.1 Extragerea la suprafaŃă – lista de verificare a DSV (Supraveghetorului de foraj).............. 21 9.2.2 Corectarea inversă a găurii ....................................................................................... 24 9.2.3 Marşul de introducere – cele mai bune practici ............................................................ 26

9.3 Prevenirea prinderii garniturii ........................................................................................... 27

9.3.1 Sarcini şi responsabilităŃi .......................................................................................... 27 9.3.2 Evitarea prinderii garniturii - Etapa de proiectare......................................................... 28 9.3.3 Evitarea lipirii diferenŃiale - Etapa de proiectare........................................................... 28 9.3.4 Evitarea prinderii mecanice- Etapa de proiectare ......................................................... 28 9.3.5 Proceduri preventive generale- OperaŃiuni .................................................................. 29

9.4 Mecanica prinderii garniturii si comportamente - lipire diferenŃială, acumulare detritus/dărâmătură, gaură cu pereŃi instabili ............................................................................... 29

9.4.1 Acumulare de detritus/dărâmătură - Primele AcŃiuni .................................................... 29 9.4.2 CurăŃarea gaurii ...................................................................................................... 30 9.4.3 Lipirea diferenŃială ................................................................................................... 31 9.4.4 FormaŃiuni neconsolidate.......................................................................................... 33 9.4.6 FormaŃiuni plastice .................................................................................................. 34 9.4.6 FormaŃiuni fracturate & faliate................................................................................... 35 9.4.7 Dărâmarea marnei supra-presurizată natural .............................................................. 36 9.4.8 Dărâmarea provocată a marnei supra-presurizate........................................................ 36 9.4.9 FormaŃiuni reactive.................................................................................................. 37 9.4.10 FormaŃiuni tensionate tectonic .................................................................................. 38

9.5 Tipuri de prindere mecanică & determinate de geometria sondei, – primele acŃiuni ................ 39

9.5.1 Prinderea garniturii în gaura de cheie......................................................................... 39 9.5.2 Gaură strânsă ......................................................................................................... 40 9.5.3 Praguri şi îngenuncheri ale sondei.............................................................................. 41 9.5.4 Resturi metalice ...................................................................................................... 42 9.5.5 BucăŃi de ciment...................................................................................................... 43 9.5.6 Lapte de ciment ...................................................................................................... 44

9.6 Anexe- Arborele decizional privind prinderea garniturii ........................................................ 44

Page 281: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

3

9.1 CurăŃarea găurii În această secŃiune este prezentată o descriere detaliată a teoriei şi practicii curăŃării găurii de sondă. Detriusul care nu este scos în mod corespunzător se va depune la partea inferioară a găurii de sondă şi va forma paturi de detritus. Acest lucru poate duce la înŃepenirea ansamblului de adâncime în paturile solide de detritus atunci când se extrage din gaura de sondă, sau atunci când detritusul şi surpările alunecă în jos (cădere în avalanşă) se produce o dărâmare a pereŃilor sondei, rezultând prinderea garniturii de foraj. Datorită tendinŃei detritusului de a cădea la partea de jos a găurii de sondă, găurile cu unghi mare sunt mai dificil de curăŃat decât cele de la sondele verticale. Pentru o curăŃare eficientă a găurii, rata de circulaŃie trebuie să fie mai mare decât viteza de alunecare a detritusului. O bună curăŃare a găurii înseamnă scoaterea materialelor solide din gaura de sondă pentru a permite trecerea nestingherită a garniturii de foraj şi a coloanei de burlane.

9.2 Sarcini şi responsabilităŃi

Sarcină Responsabilitate Verificare PregătiŃi instrucŃiunile de foraj zilnice Maistrul sodor -

Inginerul de foraj de la sonda (WDE)

Supervizorul de foraj

MenŃineŃi parametrii de foraj optimi Maistrul sodor – Sondorul sef– Inginerul foraj dirijat (DD)

Supervizorul de foraj

MonitorizaŃi indicatorii pentru curăŃarea găurii de sondă

Supervizorul de foraj

Cuplul de torsiune şi rezistenŃa la înaintare Sondorul sef Supervizorul de foraj

Diagrame ale rezistenŃei la înaintare Inginerul de foraj de la sonda (WDE)

Supervizorul de foraj

ProprietăŃile noroiului Inginerul responsabil de fluidul de foraj

Supervizorul de foraj

Măsurători la talpa sondei Inginerul de foraj de la sonda (WDE)

Inginerul de foraj de la locaŃia sondei (WSDE)

Returul detritusului Responsabilul de sitele vibratoare – Inginerul responsabil de fluidul de foraj - Inginerul de foraj de la sonda

Supervizorul de foraj

StabiliŃi când să efectuaŃi marşuri de control Supervizorul de foraj Supervizorul de foraj

EfectuaŃi verificări ale debitul Sondorul sef Supervizorul de foraj

RaportaŃi problemele legate de operaŃiunea de foraj

ToŃi Supervizorul de foraj

Controlul sondei Sondorul sef / Maistrul de foraj

Supervizorul de foraj

FuncŃionarea adecvată şi în siguranŃă a instalaŃiei de foraj şi a echipamentului

Contractorul de foraj Supervizorul de foraj

Page 282: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

4

9.1.2 Ce trebuie făcut, ce nu trebuie făcut şi verificările necesare pentru îmbunătăŃirea curăŃării găurii

Pregătiri & verificări înainte de operaŃiuni 1. DeterminaŃi rata optimă de pompare pentru curăŃare pentru o secŃiune dată a

găurii de sondă şi pentru noroiul planificat. 2. Hidraulica optimizată este cheia unei performanŃe ridicate a forajului. Deci,

asiguraŃi-vă că pierderile de presiune ale sistemului sunt determinate - la suprafaŃă & la ansamblul de adâncime - şi sunt minimizate şi viteza duzei este maximizată. AsiguraŃi-vă că sunt luate în considerare pierderile de presiune neobişnuite, adică pierderile de la motor, echipamentul de orientare sau de la sapele lărgitoare.

3. EstimaŃi cea mai bună dimensiune a duzei sapei de foraj pe baza experienŃei anterioare şi a recomandărilor furnizorilor de sape de foraj şi contractorului de foraj direcŃional.

4. AsiguraŃi-vă că pompele de noroi sunt echipate cu linere corect dimensionate pentru debitele de circulaŃie şi presiunile anticipate.

5. UtilizaŃi cea mai mare viteză posibilă în spaŃiul inelar astfel încât debitul de circulaŃie să menŃină o bună curăŃare a găurii Vezi secŃiunea 9.6.1 pentru intervalele de debit recomandate. Dacă urmează să fie perforate formaŃiuni cu roci slabe & neconsolidate, debitul de circulaŃie trebuie să fie reglat pentru a evita eroziunile şi deteriorările excesive.

6. Dacă debitul de circulaŃie optim pentru foraj nu poate fi menŃinut datorită problemelor pompei, reduceŃi viteza de avansare în timp ce monitorizaŃi dacă există indicaŃii ale încărcării de detritus atunci când reparaŃi pompa. Dacă detritusul se acumulează, opriŃi forajul, curăŃaŃi sonda în timp ce rotiŃi / executaŃi mişcări de du-te-vino alternative ale garniturii de foraj.

7. UtilizaŃi cea mai mare viteză de rotire a garniturii pentru a îmbunătăŃi curăŃarea găurii. Vezi secŃiunea 7.1.5.2 pentru viteza de rotire a garniturii de foraj recomandată pentru suprafaŃă.

8. MonitorizaŃi indicatorii de curăŃare a găurii: � În timpul forajului, monitorizaŃi returul detritusului la sitele vibratoare

pentru a estima eficienŃa curăŃării găurii. AveŃi grijă să folosiŃi volumul şi timpul de întârziere corect pentru circulaŃia detritusului la suprafaŃă.

� MonitorizaŃi tendinŃele Cuplului şi RezistenŃei la Înaintare (harta drumului ). Vezi secŃiunea 4.8 În cazuri extreme, o Ńinere la manevră a garniturii indică acumularea de detritus, cauzând prinderea garniturii sau dărâmarea pereŃilor găurii de sondă.

� Cuplu de torsiune neregulat ce se măreşte în timpul forajului: de multe ori, acesta este cauzat de instabilitatea/blocarea-alunecarea sapei, dar se poate produce şi din cauza unei curăŃări insuficiente a găurii.

� łinere la manevră redusă atunci când pompaŃi (forŃa de pompare): când aceasta se produce, vă aflaŃi numai la o clipă distanŃă de dărâmarea pereŃilor găurii de sondă şi de prinderea garniturii de foraj. OpriŃi forajul & curăŃaŃi gaura.

9. Când vă confruntaŃi cu probleme la curăŃarea găurii, pompaŃi pachete de noroi cu dopuri de spălare. La găurile cu unghi mare, dacă folosirea pachetelor de noroi vâscoase nu îmbunătăŃeşte curăŃarea găurii, utilizaŃi pachete de noroi de vâscozitate mică (pachete de noroi combo - tandem).

10. VerificaŃi orice modificare a cuplului şi a rezistenŃei la înaintare după utilizarea dopurilor de spălare pentru curăŃarea găurii. Dacă acestea sunt îmbunătăŃite, luaŃi în considerare folosirea în continuare a dopurilor de spălare.

11. MenŃineŃi conŃinutul de nisip al noroiului de foraj cât de mic posibil, în general conŃinutul de nisip trebuie să fie < 1%.

Sonde verticale versus sonde deviate

Page 283: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

5

Fig. 6.1 Deplasarea detritusului în sondele deviate. Sonde verticale şi sonde aproape verticale (0°-35°) 1. MenŃineŃi concentraŃia detritusului mai mică de 5% (din volum) pentru a

minimiza problemele referitoare la foraj. 2. Pentru consideraŃii privind eficienŃa şi costul, utilizaŃi o vâscozitate a noroiului

aleasă pe baza calculelor dimensiunii găurii şi vitezei de alunecare. MăriŃi punctul de curgere numai atunci când sunt întâlnite probleme de curăŃare a găurii sau acestea sunt iminente.

3. MonitorizaŃi gaura de sondă dacă prezintă simptome de acumulare, umplere de detritus şi podiri.

4. Nu vă aşteptaŃi ca rotirea prăjinii să ajute la curăŃarea găurii, în special în găurile verticale cu diametru mai mare.

5. Reologia noroiului trebuie să fie proiectată pentru a face faŃă vitezei de alunecare.

Sonde direcŃionale 1. AcordaŃi o atenŃie deosebită curăŃării găurii în secŃiuni cu unghi de 35 până la

60° (risc de cădere în avalanşă). SecŃiunile găurii de sondă cu un unghi > 60° trebuie să fie proiectate pentru a deplasa detritusul pe lângă detritusul depus.

2. PompaŃi la debite de circulaŃie optime, de obicei la cele mai mari. 3. RotiŃi garnitura la rotaŃiile pe minut recomandate pentru dimensiunea stabilită

a găurii pentru a preveni formarea patului de detritus şi pentru a ajuta la îndepărtarea paturilor de detrius existente.

4. MenŃineŃi citirea vâscozimetrului FANN de 6 rpm între 1,0 şi 1,2 ori din diametrul găurii în inch.

5. MăriŃi greutatea noroiului pentru a corecta problemele legate de tensionarile din gaura de sondă ce cauzează la rândul lor probleme privind curăŃarea găurii.

6. Nu vă aşteptaŃi la un ajutor prea mare din partea dopurilor de spălare vâscoase, cu excepŃia cazului în care acestea sunt însoŃite de debite de circulaŃie mari şi rotiri ale garniturii şi/sau mişcări de du-te-vino.

7. Atunci când foraŃi în găuri orizontale cu diametru mic în formaŃiunile permise, luaŃi în considerare utilizarea noroiului de vâscozitate mică pentru a provoca o curgere turbulentă. Fluidele cu vâscozitate mică intră într-o stare de turbulenŃă la debite de circulaŃie mai mici decât cele vâscoase. Orice pături de detritus ce se formează pot fi erodate de curgerea turbulentă.

VVii tteezzăă--aalluunneeccaarree ((ssuussppeennssiiee)) CCăăddeerree îînn aavvaallaannşşăă

PPaatt ddee ddeettrr ii ttuuss ssttaaŃŃiioonnaarr TTrraannssppoorrttuull ddeettrr ii ttuussuulluuii

ddeeppiinnddee ddee LLPPSS//RRPPMM

Cuttings Movement With Flow Cuttings Movement Without Flow

0°°°° - 35°°°° 35°°°° - 60°°°° 60°°°°- 90°°°°

Mişcarea detritusului cu debit Mişcarea detritusului fără debit

Page 284: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

6

9.1.3 CurăŃarea găurii sub nivelul optim

Anumite operaŃiuni sunt restricŃionate de proiectul sondei şi/sau de capacitatea instalaŃiei de foraj şi nu putem fora cu parametrii optimi, ca de exemplu debitul de circulaŃie & rotaŃiile pe minut. În aceste cazuri se vor respecta următoarele recomandări: 1. AtenŃionaŃi echipa care însoŃeşte instalaŃia de foraj că parametrii de foraj sunt

folosiŃi sub nivelul optim şi pot apărea probleme la curăŃarea găurii. 2. MenŃineŃi noroiul într-o formă adecvată şi conform programului (greutate,

vâscozitate plastică & punct de curgere, 6 RPM, % nisip). 3. MonitorizaŃi tendinŃele cuplului de torsiune şi a rezistenŃei la înaintare la

acumulările excesive de detritus. 4. LimitaŃi viteza de avansare. Acest lucru poate reduce nivelul detritusului

depus. 5. OpriŃi forajul şi circulaŃi fluidul pentru curăŃarea găurii la cele mai mari rotaŃii

pe minut posibile şi la cel mai mare debit de circulaŃie. 6. EfectuaŃi marşuri scurte pentru a curăŃa gaura şi a disloca patul de detritus. 7. MinimizaŃi operaŃiunile direcŃionale de exemplu alunecarea pentru

direcŃionare. 8. OptaŃi pentru o filozofie direcŃională conservatoare de exemplu două

introduceri ale ansamblului de adâncime în loc de una.

9.1.4 Indicatorii nivelului de curăŃare a sondei

Următorii sunt indicatori ai problemelor referitoare la curăŃarea găurii: 1. TendinŃele T&D - asiguraŃi-vă că greutăŃile PU, SO, ROT sunt

îndepărtate prin pompare şi datele cuplului sunt înregistrate la fiecare pas de prăjini într-o manieră detaliată (Vezi secŃiunea 8 Practici de foraj - Reprezentarea cuplului şi rezistenŃei la avansare). Dacă gaura se încarcă de detritus, greutatea PU se va abate prima de la tendinŃa prezentată ca model, urmată de greutatea SO. GreutăŃile PU/SO/ROT vor fi monitorizate şi interpretate în timp real la podul sondei.

2. Cantitatea & forma detritusului. Sitele vibratoare trebuie să fie monitorizate în continuu. În general, următoarele observaŃii pot fi făcute despre forma/dimensiunea/volumul detritusului evacuat la sitele vibratoare:

� Evacuarea detritusului: monitorizaŃi volumul, dimensiunea şi forma detritusului. StabiliŃi un nivel de referinŃă al detritusului şi comparaŃi-l cu cel normal; măsuratorile vor fi efectuate de către DSV (Supraveghetorul de foraj). O viteza de avansare cu o rată mică de evacuare a detritusului indică faptul că paturile de detritus se formează sau deja s-au format.

� Evacuările neregulate de detritus indică faptul că paturile de detritus se formează sau deja s-au format.

� Ajungerea blocurilor mari de detritus la sitele vibratoare urmate de detritus foarte puŃin indică o problemă de curăŃare a găurii.

� Forarea cu un motor submersat într-o sondă înclinată fără rotirea garniturii de foraj poate duce la formarea unor pături de detritus mari, nemişcate.

� O evacuare cu un volum mare de detritus fin indică că paturi de detritus s-au format şi detritusul este dislocat mecanic şi măcinat (aceasta se asociază de cele mai multe ori cu o creştere a vâscozităŃii plastice datorită creşterii cantităŃii Materialelor Solide cu GravitaŃie Mică în noroiul de foraj).

1. Forma detritusului. Evacuările de detritus rotund şi măcinat indică faptul că paturile de detritus s-au format şi detritusul a staŃionat în gaura de sondă pentru ceva timp. Detritusul mare şi ascuŃit, de cele mai multe ori reprezintă surpări ale găurii şi indică faptul că respectiva gaură de sondă devine instabilă.

3. Surpări. În mai multe cazuri, în special la sondele deviate, o curăŃare ineficientă este diagnosticată atunci când problema este instabilitatea mecanică a găurii de sondă. Programele referitoare la noroi şi la parametrii

Page 285: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

7

hidraulici sunt proiectate pentru a transporta detritusul de mărimi diferite. Surparile care sunt semnificativ mai mari şi mai greu de transportat pot prezenta dificultăŃi de transportare. În acest caz, eforturi trebuie să fie făcute pentru a remedia instabilitatea găurii de sondă prin reducerea densităŃii echivalente la circulaŃie, evitând orice şoc de presiune, sau prin creşterea gradientului noroiului.

4. Sisteme de măsurare la talpa sondei. Un alt ajutor pentru confirmarea eficienŃei curăŃării găurii este utilizarea Sistemelor de Măsurare Dinamice în Talpa Sondei incluse în dispozitivul MWD (de măsurare în timpul forajului). Aceste sisteme pot furniza informaŃii precum:

� Apăsarea pe sapă la talpa sondei � Cuplul sapei la talpa sondei � Densitatea echivalentă la circulaŃie (ECD) a noroiului sau pierderea de

presiune în spaŃiul inelar. Toate aceste măsurători, atunci când sunt interpretate corect, pot ajuta echipa care însoŃeşte instalaŃia de foraj să determine eficienŃa curăŃării găurii precum şi acŃiunile de remediere a marşurilor de control, a lărgirii găurii, a circulaŃiei fluidului de foraj şi a pompării dopurilor de spălare. Sistemul funcŃionează imediat sub dispozitivul standard MWD (de măsurare în timpul forajului). Date în timp real sunt comunicate la suprafaŃă pentru a determina factorul de frecare a rotaŃiei, un coeficient de rezistenŃă la înaintare şi densitatea echivalentă la circulaŃie, care, împreună cu parametrii de foraj actuali, pot fi afişaŃi alături de parametrii de foraj principali pentru a diagnostica tendinŃele curăŃării găurii.

5. Pachete de noroi COMBO. Alt mijloc de confirmare a eficienŃei curăŃării găurii este pomparea periodică a Pachetelor de noroi Tandem de Vâscozitate Mică - Vâscozitate Mare (greutate mare) şi de a monitoriza cantitatea suplimentară de detritus ce ajunge la sitele vibratoare când pachetele de noroi se întorc din nou la suprafaŃă. Pentru detalii suplimentare privind pachetele de noroi consultaŃi capitolul 9.1.5.1 despre curăŃarea eficientă a găurii şi capitolul 10 despre controlul fluidului de foraj şi a materialelor solide.

6. Barita. O dovadă a depunerilor baritei poate fi măsurarea unui gradient neregulat al noroiului la sitele vibratoare. Este foarte important să vă asiguraŃi că Punctul de Curgere şi RezistenŃa Gelului sunt destul de mari pentru a opri depunerile de barită. Depunerile de barită pot reprezenta o problemă specială la sondele deviate de vreme ce particulele de barită au de parcurs o distanŃă foarte scurtă până să formeze un pat în partea de jos a găurii de sondă. Acest pat tinde să cadă brusc în gaură, contribuind în acest fel la depunerea în continuare a baritei.

9.1.5 Optimizarea curăŃării gaurii- eliminarea detritusului depus

CurăŃarea găurii sau reducerea nivelului detritusului depus depinde de trei factori principali: 1. Optimizarea parametrilor hidraulici (debitul de circulaŃie) 2. Parametrii de foraj (viteza de rotire a garnirurii de foraj la suprafaŃă, viteza de

avansare controlată) 3. Reologia noroiului la talpa sondei/greutatea noroiului/tipul noroiului Formarea paturilor de detritus La sondele deviate, cu unghiuri ale găurii mai mari de 35°, detritusul va tinde să formeze un pat la partea de jos a găurii de sondă. Unghiuri ale găurii între 35° şi 60° sunt considerate unghiuri critice dat fiind că, în practică, astfel de găuri sunt cel mai greu de curăŃat. Mai mult, când pompele sunt oprite din diferite motive, paturile de detritus tind să alunece din nou în gaură. În consecinŃă, efectuarea

Page 286: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

8

operaŃiunilor de curăŃare înainte de marşurile garniturii de foraj este extrem de importantă. Scoaterea detritusului depus Viteza în spaŃiul inelar este cel mai important parametru în procesul de curăŃare a găurii. Acesta trebuie să fie optimizat, tot timpul, rămânând în limita oricăror restricŃii de presiune impuse de echipamentul de la suprafaŃă sau de densitatea echivalentă la circulaŃie. În general, rate mai mari de pompare sunt necesare pentru a curăŃa mai degrabă sondele deviate decât sondele verticale. Reologia noroiului nu trebuie să fie reglată în încercarea de a îmbunătăŃi curăŃarea găurii la sondele deviate. La sondele verticale, o creştere a reologiei în mod special a punctului de curgere reduce viteza de decantare a particulelor, care de multe ori poate îmbunătăŃi eficienŃa curăŃării găurii. La sondele deviate, reducerea vitezei de decantare nu ajută prea mult în îmbunătăŃirea curăŃării găurii deoarece detritusul trebuie să parcurgă o distanŃă foarte mică înainte ca acesta să fie încorporat în detritusul depus. Viteza de avansare determină direct cantitatea de detritus ce va fi scoasă din spaŃiul inelar. În consecinŃă, viteza la avansare poate avea nevoie de control pentru îmbunătăŃirea eficienŃei curăŃării găurii. O viteza de avansare mare instantanee va fi evitată deoarece acest lucru poate duce la umplerea spaŃiului inelar de detritus. Efectul patului de detritus rămas când extrageŃi garnitura de foraj din gaura de sondă. Riscul de prindere a garniturii de foraj creşte pe măsură ce nivelul patului de detritus creşte şi el, înainte de extragerea garniturii din gaura de sondă. Mărimea riscului depinde de un număr de factori: 1. Nivelul patului de detritus rezidual. 2. DistanŃa dintre echipamentul de foraj de la talpa sondei şi gaura de sondă. 3. Practicile marşului garniturii de foraj adică viteză de extragere, circulaŃiile etc. Lungimea distanŃei dintre ansamblul de adâncime (BHA) şi gaura de sondă este extrem de importantă deoarece în majoritatea cazurilor paturile de detritus rămân în gaură. Trucul este să existe un spaŃiu inelar suficient în jurul ansamblului de adâncime pentru a permite ansamblului de adâncime care urcă să treacă de detritusul depus fără a mări nivelul acestuia. Dacă nivelul detritusului depus creşte, se va produce riscul de acumulare a detritusului în jurul ansamblului de adâncime şi va creşte riscul de dărâmare a pereŃilor sondei şi de asemenea vor apărea incidente de prindere a garniturii de foraj. Practici bune pentru marşul garniturii de foraj sunt necesare pentru a opri acumularea detritusului până la un nivel care ar putea cauza prinderea ansamblului de adâncime. Un factor important îl reprezintă viteza la care ansamblul de adâncime este scos din gaura de sondă şi capacitatea de a recunoaşte o acumulare de detritus înainte de a fi prea târziu. Practicile pentru un marş bun al garniturii de foraj sunt discutate în secŃiunea 7.2.

Page 287: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

9

9.1.6 Optimizare parametrilor hidraulici – debitul de circulaŃie

Obiectivul principal al parametrilor hidraulici este să efectueze o bună curăŃare a găurii de sondă prin pomparea fluidului de foraj la rate destul de ridicate. Odată efectuat acest lucru, parametrii hidraulici ai sapei de foraj pot fi atunci optimizaŃi. Următoarele date sunt necesare pentru a efectua analiza completă a parametrilor hidraulici: � Viteza de avansare � Adâncimea totală a secŃiunii găurii � Gradientul de fracturarea a formaŃiunii � Geometria găurii � Unghiul găurii � Geometria găurii de sondă � Gradientul noroiului � Reologia noroiului � Litologia � Gradientul detritusului � Dimensiunea detritusului Debitul de CirculaŃie al Fluidului de foraj în SpaŃiul Inelar este PARAMETRUL PRINCIPAL AL CURĂłĂRII GĂURII şi un efort foarte mic trebuie depus pentru a menŃine debitul de circulaŃie stabilit. Dimensiunile găurii de 17.1/2” şi 12.1/4” sunt de regulă cunoscute a fi cele mai greu de curăŃat deoarece debitele de circulaŃie (şi în consecinŃă vitezele în spaŃiul inelar) sunt relativ mai mici în aceste secŃiuni iar devierea lor creşte de obicei spre orizontală. Acesta este în special cazul instalaŃiilor de foraj cu o capacitate redusă a pompei. Rata de CirculaŃie a Noroiului în SpaŃiul Inelar este influenŃată de trei factori:

Pat de detritus acceptabil – gaura nu este 100% curată, dar nivelul patului de detritus este destul de mic încât să permită trecerea uşoară a ansamblului fără ajutorul pompelor sau rotaŃiei.

Pat de detritus neacceptabil – gaura nu este 100% curată, dar nivelul patului de detritus este prea mare să permită trecerea ansamblului. Detritusul se acumulează în jurul reducŃiilor dintre ansamblul de adâncime şi prăjină de foraj, şi stabilizatori. Dacă marşul de extragere continuă, pereŃii găurii se vor dărâma. În acest exemplu acŃiunea de remediere constă în înaintarea cu doi paşi de prăjină şi executarea circulaŃiei fluidului de foraj pentru curăŃarea găurii.

Schema unui Ansamblu de adâncime introdus în gaura deschisă.

Page 288: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

10

� Pierderile de Presiune în Sistem (presiunea pompei). Reducerile de presiune din sistem este SUMA: Pierderilor de presiune de la suprafaŃă - Pierderilor de presiune ale garniturii de foraj - Pierderilor de presiune în spaŃiul inelar. Dintre acestea trei, pierderile de presiune de la suprafaŃă sunt în general FIXE, în timp ce celelalte două pot fi modificate prin varierea dimensiunii duzei sapei de foraj, dimensiunii şi configuraŃiei garniturii de foraj, utilizării (sau nu) a sistemelor cu motor submersat.

� Puterea pompei în cai putere hidraulici. Caii putere hidraulici disponibili pompei sunt limitaŃi de echipamentul pompei de noroi care se află pe instalaŃia de foraj. Proiectul sondei trebuie să menŃină capacitatea maximă a pompei de noroi în toată sonda.

� SecŃiunea transversală a spaŃiului inelar. SecŃiunea transversală a spaŃiului inelar este suprafaŃa găurii la un anumit punct, minus suprafaŃa garniturii de foraj la acelaşi punct. Trebuie să se cunoască faptul că mărind dimensiunea prăjinii de foraj, secŃiunea transversală a spaŃiului inelar se micşorează şi în consecinŃă viteza în spaŃiul inelar creşte.

Tabelul de mai jos prezintă debite de circulaŃie intuitive pentru diferite dimensiuni ale găurii de sondă: Dimensiune gaură

Interval de debit Debit de circulaŃie minim

17 ½” 57 – 75 lps (3400 – 4500 lpm)

50 lps (3000 lpm) cu viteza de avansare de 20m/oră

16” 53 – 70 lps 3200 - 4200

50 lps (3000 lpm) cu viteza de avansare de 20m/ oră

12 ¼” 50 – 67 lps

(3000 – 4000 lpm)

45 lps (2500 lpm) cu viteza de avansare de 10-15m/ oră 50 lps (3000 lpm) cu viteza de avansare de 20-30m/ oră

8 ½” 29 – 39 lps (1700 – 2300 lpm)

22 – 25 lps (1300-1500 lpm) cu viteza de avansare de 10-20m/ oră

6” 15-17 lps (900-1000 lpm)

15 lps (900 lpm) cu viteza de avansare de 8 m/ oră

Tabel 6.1 Notă: Debitele de circulaŃie propuse se bazează pe găurile calibrate, dacă gaura nu se încadrează în limitele calibrului atunci trebuie să fiŃi în alertă! Optimizarea parametrilor hidraulici ai sapei de foraj 1. Dacă formaŃiuni neconsolidate vor fi penetrate, într-un efort de a minimiza

posibilitatea eroziunii găurii, regimul debitului va fi menŃinut în intervalul curgerii laminare, şi vitezele duzei vor fi limitate la maxim 90 m/sec (300 ft/sec).

2. Dacă optimizarea necesită o creştere a dimensiunii duzei, datorită unei presiuni prea mari folosită la sapa de foraj, atunci recalculaŃi scăderea de presiune din sistem. MăriŃi debitul de circulaŃie, dacă este posibil.

3. Dacă duze mai mici sunt necesare, asiguraŃi-vă că sporirea scăderii presiunii nu va cauza un debit de circulaŃie ce va trebui redus sub nivelul debitului minim pentru o bună curăŃare a găurii. Dacă se întâmplă acest lucru, nu optimizaŃi şi mai mult parametrii hidraulici ai sapei de foraj.

4. LuaŃi în considerare cerinŃele debitului minim recomandat de furnizorul de sape de foraj pentru a curăŃa faŃa sapei şi pentru a răci tăişurile. Valorile de mai jos pot fi utilizate ca şi ghid pentru optimizare:

Metoda de optimizare % din pierderea de presiune

Page 289: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

11

totală a sistemului aşteptată la sapa de foraj

Cai putere hidraulici maximi la sapă 65% ForŃa hidraulică maximă de impact 50% Tabel 6.2 Diagrama de mai jos prezintă procesul detaliat de optimizare a parametrilor hidraulici.

Fig. 6.3 Diagrama de optimizare a parametrilor hidraulici.

Page 290: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

12

Legendă: Hydraulics Optimisation Flowchart

Diagramă de optimizare a parametrilor hidraulici

Lithology Litologie Bit Type Tip sapă Expected ROP Viteza de avansare aşteptată Mud Motor/ MWD Pressure Drop Motor submersibil/ Scădere de

presiune senzor MWD (de măsurare în timpul forajului)

Cuttings Density Densitate detritus Cuttings Size Dimensiune detritus Section TD Adâncimea totală a secŃiunii Fracture Gradient Gradient de fracturare Hole Geometry Geometria găurii Hole Angle Unghiul găurii String Geometry Geometria garniturii de foraj Mud Gradient Gradientul noroiului Mud Rheology Reologia noroiului Flow Regime Must be Laminar. Max. Nozzle Velocity of 300 m/s

Curgerea trebuie să fie laminară. Viteza max. la duză 300 m/s

Consolidated Formations to Section TD?

FormaŃiuni consolidate la adâncimea totală a secŃiunii?

Previous Experience ExperienŃă anterioară Bit Supplier’s Recommendation Recomandare producator sapa Choose Bit Nozzles AlegeŃi duzele sapei Select Maximum Pump Rate AlegeŃi rata maximă de pompare Circulate System Pressure Drop Scădere de presiune în sistemul de

circulaŃie Choose Smaller Nozzles AlegeŃi duze mai mici Within Maximum System Pressure Constraint & ECD?

În limita presiunii maxime a sistemului & densităŃii echivalente la circulaŃie?

Reduce Pump Rate ReduceŃi rata de pompare Increase Pump Rate MăriŃi rata de pompare Would a Reduction in Annular Velocity Compromise Hole Cleaning

O reducere a vitezei în spaŃiul inelar va compromite curăŃarea găurii?

Choose Larger Bit Nozzles AlegeŃi duze mai mari pt. sapă Flow Regime Constraint Satisfied? Limita debitului satisfacută? Bit HHp/Impact Force/HSI Too Low Cai hidraulici ai sapei/ForŃa de

impact/HSI (cai putere hidraulici per inch2) prea mici

Annular Velocity Sufficient to Clean Hole?

Viteza în spaŃiul inelar suficientă pentru a curăŃa gaura?

Open Nozzle? Duză deschisă? Bit Hydraulics Optimised Optimizarea hidraulicii sapei Contact Base Bază contact

Page 291: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

13

Nozzle Velocity Constraint Satisfied? Limita vitezei la duză satisfacută? End Sfârşit Yes Da No Nu

Page 292: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

14

9.1.7 Optimizarea parametrilor hidraulici – viteza de rotire a garniturii (RPM)

Forajul la o viteză de avansare pre-selectată pentru a controla curăŃarea găurii nu înseamnă lipirea la o viteză de avansare constantă, ci trebuie folosit bunul simŃ. De exemplu, dacă are loc o creştere a avansării în timpul forajului şi viteza de avansare se dublează, atunci asiguraŃi-vă că sistemul de foraj poate face faŃă acestora. Dacă nu, reduceŃi viteza de avansare şi foraŃi la o viteză controlată. Dacă nu este posibil să foraŃi cu parametrii optimi, implementaŃi proceduri pentru a face faŃă reducerii eficienŃei curăŃării găurii. Dacă acest lucru nu este posibil, opriŃi forarea până ce parametrii optimi pot fi reluaŃi, de exemplu dacă o pompă s-a defectat. Viteza de avansare instantanee va fi controlată la un nivel la care detritusul poate fi scos. Rotirea garniturii de foraj. Rotirea garniturii de foraj este decisivă în curăŃarea găurii şi de aceea aceasta trebuie să fie planificată dinainte. Factorii care afectează rotirea garniturii de foraj: 1. Intensitatea de curbură & sinuozitatea găurii de sondă 2. Ansamblul de adâncime cu reducŃii şi mufe de reducere. 3. Cuplul la top drive şi la masa rotativă. 4. Efectuarea racordării - în general forŃată la sondele cu deplasare mare. 5. Factori mecanici ai talpei sondei cum ar fi vibraŃia sau alunecarea blocată. În general, pentru a maximiza curăŃarea găurii rotiŃi garnitura cât de repede posibil în limitele sculelor de la talpa sondei şi echipamentului de suprafaŃă. Există diferenŃe de păreri cu privire la mecanismele care influenŃează îmbunătăŃirea curăŃării găurii, dar nu este nici o îndoială că acestea au un impact semnificativ asupra curăŃării găurii. Teoriile diferite sunt următoarele: � AgitaŃia mecanică: la rotaŃii pe minut scăzute prăjina de foraj se răsuceşte în

sus pe pereŃii sondei şi alunecă din nou în jos. La anumite rotaŃii pe minut „limită”, prăjina de foraj rupe din detritusul depus şi se va mişca în jurul găurii de sondă şi va agita mecanic detritusul.

� AcŃiunea hidraulică: Rotirea prăjinii produce mişcarea fuidului în patul de detritus iar răsucirea sapei deplasează prăjina de foraj în jurul peretelui sondei producând o viteză suplimentară în părŃile laterale ale găurii de sondă. Această viteză determină apariŃia rezistenŃei la frecare şi ridică detritusul acolo unde noroiul de foraj se mişcă (concept „viscous coupling” - transmiterea mişcării rotative prin intermediul vâscozităŃii unui fluid).

Cât de repede să rotiŃi garnitura? Există diferite „reguli ale intuiŃiei” în industria forajului. ExperŃii K & M în curăŃarea găurilor sondelor cu deplasare mare susŃin că într-o gaură de 12 ¼”, îmbunătăŃirile în ceea ce priveşte evacuarea detritusului sunt observate la 100-120rpm şi la 150-180rpm. Limitele nu se bazează pe un model teoretic, ci mai degrabă pe experienŃa operaŃională curentă la găurile de sondă cu unghi mare. Vezi graficul de mai jos.

Page 293: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

15

Fig. 6.4 Evacuare relativă a detritusului versus viteza de rotire a garniturii de foraj la suprafaŃă pentru gaura de 12.1/4”. ObservaŃi modificările la 120 şi 180 rotaŃii pe minut. Tabelul de mai jos prezintă regula intuiŃiei vitezei de rotire a garniturii de foraj pentru diferite dimensiuni ale găurii.

Dimensiune gaură

RPM minimă & dorită

17 ½” 120 - 180 12 ¼” 120 - 180 8 ½” 80 - 100

Tabel 6.5 Viteza de rotire a garniturii de foraj pentru fiecare dimensiune de gaură. Viteza minimă de rotire a garniturii este de dorit iar dacă garnitura de foraj este rotită mai repede, de exemplu la limita maximă a rotaŃiilor pe minut dorite, atunci alte probleme se pot produce cum ar fi mai multe deteriorări ale echipamentului.

9.1.8 Optimizarea parametrilor hidraulici - reologia noroiului

MenŃinerea reologiei corecte este foarte importantă în orice operaŃiuni de foraj. Pentru sondele cu unghi mare aceasta este esenŃială. De primă importanŃă este capacitatea noroiului de a scoate detritusul săpat din gaura de sondă. În plus, noroiul trebuie să asigure stabilitatea găurii de sondă pentru perioade prelungite de timp prin intermediul unei greutăŃi corespunzătoare a noroiului şi printr-o compoziŃie chimică nereactivă. Pentru curăŃarea găurii, proprietăŃile cheie ale noroiului trebuie să fie după cum urmează: � Citirea vâscozimetrului FANN de 6 RPM trebuie să fie de cel puŃin 1,2 ori

diametrul găurii. � RelaŃia dintre vâscozitatea plastică (PV) şi punctul de curgere (YP) trebuie să

fie: PV : YP = 1 : 2 � Greutatea noroiului trebuie să fie astfel încât densitatea echivalentă la

circulaŃie să nu depăşească rezistenŃa formaŃiunii la sabotul coloanei.

Viteza de rotire a garniturii

Volum relativ al returului

de detritus

Modificarea vitezei de rotire a garniturii de la 60-80 RPM în general nu are importanŃă

Page 294: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

16

Vă rugăm să reveniŃi la Capitolul 8 „Fluide de foraj” pentru specificaŃii.

9.1.9 Remedierea curăŃării găurii- dopuri de spălare /pachete de noroi

Utilizarea corespunzătoare a pachetelor de noroi poate îmbunătăŃi curăŃarea găurii la sondele verticale şi deviate. Pachetele de noroi de vâscozitate mare (de preferat îngreuiate) sunt de obicei eficiente în găuri cu dimensiuni mai mari de 8 ½” în vreme ce pachetele de noroi de vâscozitate mică sunt eficiente în găurile mai mici. Când utilizaŃi un pachet de noroi de vâscozitate mică, este important să menŃineŃi debitul normal de circulaŃie ridicat şi să micşoraŃi perioada de timp de non-circulaŃie. De asemenea, de multe ori este necesar unui pachet de noroi de vâscozitate mică să fie urmat de un pachet de noroi de vâscozitate mare (îngreuiat) pentru a asigura o curăŃare adecvată într-o secŃiune a unei găuri verticale cu diametru mai mare. Volumele specifice pachetelor de noroi trebuie să fie determinate în funcŃie de dimensiunea găurii şi efectul calculat asupra presiunii hidrostatice. Volumele tipice utilizate sunt: SecŃiunea găurii Volumul total al pachetelor de

noroi 17-1/2” 6 – 12 m³ 12-1/4” 4 – 8 m³ 8-1/2” 2 – 4 m³ Tabel 6.6.Volumele totale recomandate (pachete de noroi de vâscozitate mică + pachete de noroi îngreuiate mult) pentru pomparea pachetelor de noroi cu dopuri de spălare în sondele deviate. Principiul din spatele acestor pachete de noroi este acela că pachetele de noroi de vâscozitate mică, care se află într-o curgere turbulentă, agită şi ridică detritusul din partea de jos a găurii de sondă. Acest detritus cade prin pachetele de noroi de vâscozitate mică în pachetele de noroi de vâscozitate mare, care se află într-o curgere laminară. Odată ajuns în pachetul de noroi de vâscozitate mare, vâscozitatea adiŃională din pachetul de noroi ajută la încetinirea deplasării detritusului înspre partea de jos a găurii de sondă. Note: 1. Cele mai bune rezultate sunt obŃinute dacă pachetul de noroi de mare

vâscozitate este ÎNGREUIAT întrucât greutatea adiŃională oferă o flotabilitate adiŃională detritusului, şi el însuşi încetineşte deplasarea detritusului în partea de jos a găurii.

2. Aceste pachete de noroi COMBO trebuie să fie utilizate cu atenŃie, deşi, utilizarea lor excesivă va afecta foarte repede reologia sistemului de noroi principal.

3. Se recomandă să pompaŃi nu mai mult de 2 pachete de noroi COMBO per zi în timpul forajului şi unul înainte de marşul garniturii de foraj.

4. VerificaŃi reducerea pierderii presiunii hidrostatice versus presiunii excesive când se foloseşte pachetul de noroi de vâscozitate mică.

5. După ce pachetele de noroi intră în spaŃiul inelar, pompele nu sunt oprite până ce acestea nu ajung din nou la sitele vibratoare - adică nu este permisă nici o cuplare atunci când acestea circulă în gaura de sondă de jos în sus!

6. Înainte de ajungerea pachetelor de noroi la sitele vibratoare, cutiile colectoare de la sitele vibratoare trebuie să fie curăŃate deoarece de culegerea de către pachetele de noroi a cantităŃilor mari de detritus atunci când acestea trec prin cutiile colectoare „murdare” pot crea o falsă impresie despre starea găurii.

Page 295: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

17

7. Pachetul de noroi COMBO trebuie să fie format dintr-un pachet de noroi de vâscozitate mică urmat de un pachet de noroi de vâscozitate mare, pachet de noroi cu greutate mare cu un raport de 50:50.

8. Greutatea pachetului de noroi îngreuiat trebuie să fie cel puŃin 0,25 gravitaŃie specifică (S.G.) mai greu decât greutatea noroiului utilizat, şi împreună, pachetele de noroi cu greutate mare şi greutate mică trebuie să egalizeze greutatea noroiului ce este utilizat.

9. Utilizarea pachetelor de noroi de vâscozitate mică, cu curgere turbulentă nu este recomandată în formaŃiuni slab consolidate deoarece se pot produce eroziuni sau dărâmări ale peretelui găurii sondei.

10. Pomparea pachetelor de noroi poate avea un impact semnificativ asupra reologiei noroiului şi câteodată acestea sunt contra-productive.

UtilizaŃi în mod raŃional pachetele de noroi. MonitorizaŃi cu atenŃie sitele vibratoare pentru evacuări mai mari de detritus. Dacă nu este observată nici o creştere a detritusului, nu continuaŃi să pompaŃi pachete de noroi. Acest lucru va duce la o creştere nedorită a volumului noroiului şi la varierea proprietăŃilor noroiului în sistemului. UtilizaŃi pachete de noroi standard de vâscozitate mare pentru sondele verticale şi sondele deviate cu un unghi de 45°. Tipuri de pachete de noroi Mai jos sunt prezentate cele mai frecvente tipuri de pachete de noroi utilizate şi rolul acestora: � Pachet de noroi de vâscozitate mare. AgenŃi de vâscozitate (de exemplu

polyvis (pe bază de hidroxid de metal), hidroxietil celuloză, amidon) sunt adăugaŃi şi pompaŃi în jurul sondei, volumul obişnuit fiind de 3 până la 6 m³. Un pachet de vâscozitate mare va fi eficient la îndepărtarea detritusului dintr-o gaură verticală. Studiile care au observat circulaŃia pachetelor de noroi vâscoase prin paturile de detritus la unghiuri mari au arătat că pachetul de noroi se deformează când trece prin patul de detritus fără a-l mişca. De aceea utilizarea unui pachet de noroi vâscos pentru curăŃarea sondelor deviate nu este recomandată.

� Pachet de noroi de vâscozitate mică. Fluidul de bază neingreuiat este

utilizat de obicei pentru acest pachet de noroi. Fluidul de bază de obicei are o vâscozitate mică şi de aceea va deveni turbulent la debite de circulaŃie mai mici. Un pachet de noroi de vâscozitate mică va ajuta la ridicarea şi scoaterea detritusului depus. Utilizarea numai unui singur pachet de noroi de vâscozitate mică nu va avea succes. Acesta nu va putea să care detritusul în secŃiunile verticale ale găurii de sondă sau să le Ńină atunci când pompele sunt oprite.

� Pachet de noroi îngreuiat. Un pachet de noroi îngreuiat este compus din

fluidul de bază la care se adaugă material de îngreuiere adiŃional pentru a crea o greutate a pachetului de noroi de 0,25 până la 0,40 gravitaŃie specifică (S.G.) mai mare decât cea a noroiului. Acest tip de pachet de noroi va ajuta la curăŃarea găurii prin creşterea uşoară a flotabilităŃii detritusului. De asemenea, noroiul îngreuiat tinde să devină mai vâscos. Acest tip de pachet de noroi este utilizat de obicei ca parte din pachetul de noroi tandem.

� Pachet de noroi Tandem (denumit şi pachet de noroi în Combinatie).

Acesta este format din doua pachete de noroi, un pachet de noroi de vâscozitate mică şi un pachet de noroi îngreuiat. Conceptul este că pachetul de noroi de vâscozitate mică agită detritusul în partea de jos a găurii iar pachetul de noroi îngreuiat scoate detritusul din gaură. Câteodată, pachetul de noroi îngreuiat ia locul unui pachet de noroi vâscos. Pachetele de noroi Tandem pot fi foarte eficiente în agitarea detritusului şi trebuie să fie utilizate ca şi măsură

Page 296: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

18

preventivă pentru problemele curăŃării găurii. Dacă gaura de sondă este plină de detritus şi un pachet de noroi Tandem este pompat, există o şansă ca respectiva cantitate de detritus ce este agitată să producă dărâmarea pereŃilor sondei. Dacă sunt întâlnite probleme de curăŃare a găurii, pentru început utilizaŃi un debit mare de circulaŃie, o viteză de rotire mare a garniturii de foraj şi o mişcare de du-te-vino alternativă pentru a curăŃa gaura de sondă. După ce gaura a fost aparent curăŃată, utilizaŃi un pachet de noroi Tandem pentru o curăŃare în continuare a găurii de sondă.

9.1.10 ConsideraŃii asupra sondelor cu deplasare mare (ERD)

Geometria găurii la sondele normale cu deplasare mare (ERD) implică o dirijare verticală în secŃiunea de 17.1/2”, o înclinare până la intervalul rectiliniu înclinat necesar (de obicei între 75° şi 80°) iar în acest punct este aşezată coloana de burlane de 13.3/8”. SecŃiunea intervalului rectiliniu înclinat de 12.1/4” cu deplasare mare este forată până la adâncimea de fixare a coloanei de burlane iar aici este aşezată coloana de burlane de 9.5/8”. După aceea, secŃiuni de găuri de 8.1/2” (şi chiar de 6”) sunt forate şi tubate. Mai mulŃi factori influenŃează alegerea profilului traiectoriei sondei inclusiv cei cum ar fi minimizarea cuplului pentru foraj, limitele de introducere a coloanei de burlane, minimizarea uzurii coloanelor de burlane, consideraŃii privind anti-coliziunea traiectoriei sondei şi azimultul/înclinaŃia planificată la colector. Rezultatul net este un profil de sondă ce este dificil de curăŃat. În secŃiunea găurii de 17.1/2” unde unghiul găurii de sondă este înclinat, de cele mai multe ori se aplică un foraj dirijat unor secŃiuni considerabile cu ajutorul unui sistem de orientare în care garnitura de foraj nu se roteşte - presupunându-se că nu este utilizat un Sistem de Orientare Rotativ. Aşa cum s-a discutat anterior, rotirea garniturii este un factor important în curăŃarea găurii iar lipsa rotirii garniturii combinată cu debite de circulaŃie neadecvate poate duce la o curăŃare în această secŃiune de gaură sub nivelul optim. În plus, s-a stabilit că cele mai dificile găuri de curăŃat sunt cele cu un interval de înclinare de 40° până la 60° deoarece paturile de detritus se formează aproape sigur în secŃiunile cu acest interval. Aceste paturi de detritus sunt în special instabile şi, odată formate, pot aluneca în jos/cădea în avalanşă în gaură şi chiar pot cauza prinderea garniturii sau dărâmarea pereŃilor sondei. În gaura de 12.1/4” cu secŃiunea intervalului rectiliniu înclinat cu o deplasare cu înclinaŃie mare se forează predominant în modul rotativ. Totuşi, chiar dacă garnitura se roteşte, încă apar probleme de curăŃare a găurii ca rezultat al acumulărilor vaste de detritus la partea inferioară a găurii de sondă ori de câte ori pompele/rotirea sunt oprite şi, acestea în combinaŃie cu debitele de circulaŃie neadecvate, pot duce la o curăŃare sub nivelul optim în această secŃiune de gaură. În găurile de 8.1/2” şi în cele mai mici, secŃiunea intervalului rectiliniu înclinat se poate deplasa până la adâncimea totală (TD) sau înclinarea găurii poate deveni orizontală, iar forajul se va face predominant în modul rotativ. În general, curăŃarea găurii în aceste secŃiuni nu trebuie să prezinte acelaşi grad de probleme ca şi găurile cu dimensiuni mai mari deoarece limitările debitului de circulaŃie nu se aplică de obicei în aceste secŃiuni. Totuşi, caracteristici specifice ale sondei cum ar fi formaŃiunile cu roci slabe (modificarea reologiei noroiului/debitelor de circulatie) sau modificările azimutului/înclinaŃiei (mod de foraj direcŃionat fără rotire a garniturii) pot duce la o curăŃare a găurii în această secŃiune de gaură sub nivelul optim. Trebuie să realizaŃi că orice greşeală în aceste secŃiuni de cele mai multe ori va cauza o prindere a garniturii!

Page 297: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

19

Cele mai obişnuite mecanisme de blocare în aceste sonde sunt dărâmarea pereŃilor sondei, blocarea mecanică a garniturii atunci când se efectuează marşul garniturii, sau o combinaŃie a ambelor. CurăŃarea găurii la sondele cu deplasare mare este o problemă ce nu poate fi trecută cu vederea deoarece de cele mai multe ori este factorul care decide succesul sau insuccesul curăŃării găurii de sondă. Este bine cunoscut faptul că majoritatea, dacă nu toate, incidentele de prindere a garniturii de foraj la sondele cu deplasare mare poate fi atribuită CURĂłĂRII INEFECIENTE A GĂURII. CurăŃarea găurii la sondele cu deplasare mare este complicată de factori precum: � Lungime mare a secŃiunilor cu găuri mai largi. � Limitări ale pompei de noroi. � Unghiuri mari ale găurii pentru lungimile mari ale găurii. � Perioadă de timp în care gaura de sondă rămâne deschisă. ToŃi aceşti factori impun solicitări considerabile ale echipamentului şi personalului care deserveşte instalaŃia şi necesită o gestionare minuŃioasă pentru a se asigura că nu se practică scurtături care ar putea pune în pericol sonda. Timpul consumat la circulaŃia fluidului de foraj Conform celor prezentate mai sus trebuie să fie clar că timpul consumat la circulaŃia fluidului de foraj pentru curăŃarea găurii unei sonde cu deplasare mare este considerabil mai mare decât cel consumat la o sondă convenŃională. Făcând abstracŃie de debitele de circulaŃie şi de reologia noroiului, sondele cu un unghi mare de deplasare necesită mai multe circulaŃii ale fluidului de foraj pentru curăŃarea găurii. Vechile metode de circulaŃie cu împingere a detritusului de jos în sus sau chiar cu circulaŃia unui pachet de noroi de vâscozitate mare nu sunt suficiente într-o sondă cu deplasare mare. ExperienŃa recentă a arătat că secŃiunile de gaură lungi de 12.1/4” cu unghi mare necesită de regulă o circulaŃie de jos în sus de până la 4 ori înainte ca garnitura de foraj să poată fi extrasă, dar atunci marşurile garniturii de foraj sunt efectuate în siguranŃă. Timpul de circulaŃie poate părea lung, dar este un timp consumat cu folos.

9.2 Marşul Sarcină Responsabil Verificare Programarea şi monitorizarea parametrilor de foraj

Contractorul de foraj

Supervizor de foraj

Operarea în siguranŃă şi corespunzătoare a instalaŃiei de foraj şi a echipamentului

Contractorul de foraj

Supervizor de foraj

Măsurarea şi diagrama garniturii materialelor tubulare

Contractorul de foraj

Supervizor de foraj

InspectaŃi şi testaŃi forajul cu BOP (prevenitorul de erupŃii)

Contractorul de foraj

Supervizor de foraj

Controlul principal al sondei Contractorul de foraj

Supervizor de foraj

Controlul secundar al sondei Contractorul de foraj

Supervizor de foraj

Page 298: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

20

Efectuarea găurilor Contractorul de foraj

Supervizor de foraj

MonitorizaŃi traiectul sondei Inginerul responsabil de forajul direcŃional

Inginerul de foraj de la sonda Supervizor de foraj

Proiectul ansamblului de adâncime (BHA) şi alegerea sapei

Inginerul responsabil de forajul direcŃional - Supervizor de foraj

Supervizor de foraj

Stabilirea momentului când să efectuaŃi marşuri de control

Maistru sondor / Supervizor de foraj

Supervizor de foraj

PăstraŃi Fişe ale Marşului de extragere de introducere a garniturii de foraj

Contractorul de foraj

Supervizor de foraj

EfectuaŃi verificări ale debitului Contractorul de foraj

Supervizor de foraj

RaportaŃi problemele legate de marşul garniturii de foraj

Sondor, Inginerul responsabil de forajul direcŃional

Supervizor de foraj

CerinŃe înainte de efectuarea circulaŃiei de jos în sus Efectuarea circulaŃiei fluidului de foraj înainte de marşul garniturii este crucială pentru curăŃarea găurii suficient încât să se poată extrage garnitura de foraj. În majoritatea operaŃiunilor, oamenii devin nerăbdători şi văd această circulaŃie a fluidului la talpa sondei ca un timp pierdut. Ei sunt prea nerăbdători să extragă garnitura de foraj şi opresc circulaŃia fluidului de foraj prea devreme. În cele mai multe cazuri, aceasta este o falsă economie deoarece ei se vor confrunta cu probleme de prindere a garniturii în timpul marşului de extragere, probleme ce vor depăşi cu mult timpul economisit prin necirculaŃia fluidului de foraj. Nu se poate sublinia îndeajuns importanŃa faptului că înainte de marşul de extragere a garniturii de foraj, circulaŃia trebuie să fie continuată până ce evacuarea de detritus s-a redus până la un nivel stabil, minim. Tabelul de mai jos prezintă intuitiv numărul minim de circulaŃii de jos în sus ale fluidului de foraj pentru diferite dimensiuni şi unghiuri ale găurii de sondă. Se presupune că circulaŃia se efectuează cu o viteză minimă de rotire a garniturii de foraj şi cu o rată de pompare mică pentru realizarea curăŃării găurii. Dimensiune gaură ÎnclinaŃie CirculaŃie

17 ½” până la 12 ¼”

> 45 grade Cel puŃin 3-4 circulaŃii de jos în sus la parametrii optimi.

17 ½” până la 12 ¼”

< 45 grade Cel puŃin 2 circulaŃii de jos în sus la parametrii optimi.

8 ½” până la 6” > 45 grade Cel puŃin 2 circulaŃii de jos în sus la parametrii optimi.

8 ½” până la 6” < 45 grade Cel puŃin 1,5 circulaŃii de jos în sus la parametrii optimi.

Tabelul 6.7 – Numărul de circulaŃii de jos în sus înainte de extragerea garniturii de foraj.

Page 299: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

21

Marşul de extragere a garniturii de foraj– Lista de verificare a sondorilor 1. AsiguraŃi-vă că gaura de sondă este curăŃată înainte de efectuarea marşului

de extragere a garniturii de foraj: tabelul 7.7 cu numărul de circulaŃii ale fluidului de foraj de jos în sus, nu mai apare detritus la sitele vibratoare, greutatea noroiului la introducere = la extragere, o toleranŃă suficientă a marşului, fără puncte grele sau uşoare, orice gaz acumulat la punerea bucăŃii de avans înlăturat.

2. Dacă este necesar, curăŃaŃi gaura cu pachete de noroi de vâscozitate mare sau pachete de noroi Tandem.

3. AsiguraŃi-vă că efectuaŃi mişcări de du-te-vino alternative şi de rotire a prăjinii de foraj în timp ce efectuaŃi circulaŃia fluidului de jos în sus: cel puŃin viteza minimă de rotire a garniturii de foraj şi debitele de circulaŃie minime pentru curăŃarea găurii (tabelul 7.1 & 7.5).

4. AsiguraŃi-vă că în gaură există condiŃii normale (cuplu de torsiune şi rezistenŃă la înaintare) înainte de marşul de extragere a garniturii de foraj. AsiguraŃi-vă că inginerii responsabili de noroi şi habele cu pachete de noroi sunt pregătite să pompeze orice pachet de noroi sau materiale de blocare pentru pierderi de circulaŃie.

5. DescrieŃi amănunŃit cerinŃele pentru umplerea găurii şi posibilele deplasări ale garniturii de foraj atunci când pregătiŃi fişele marşului garniturii.

6. UtilizaŃi rezervorul de marş pentru a umple gaura de sondă şi monitorizaŃi deplasarea actuală a garniturii de foraj. Aceasta trebuie să fie comparată cu deplasarea calculată pentru a afla dacă gaura de sondă primeşte cantitatea corespunzătoare de fluid. ÎnregistraŃi creşterea şi reducerea volumului în fişa marşului garniturii.

7. EliberaŃi podul sondei şi platforma de echipamentul ce nu este necesar. 8. AsiguraŃi-vă că ventilele de siguranŃă pentru prăjinile de foraj (DP) şi prăjinile

grele (DC) de la podul sondei sunt în poziŃie deschisă. 9. PăstraŃi prăjini în paşi simpli la uşa în V în cazul în care este necesară o

mişcare descendentă pentru a elibera prăjina după o racordare. 10. CalibraŃi echipamentul de la podul sondei, indicatoarele de cuplu, indicatorul

de greutate, etc. 11. VerificaŃi ca echipamentul pentru marşul garniturii de foraj să fie pregătit,

adică găleŃile de noroi, sculele de manevrare, etc. 12. VerificaŃi ca rezervorul de marş să fie curăŃat şi calibrat şi după aceea

umpleŃi-o după cum este necesar. MenŃineŃi 15 până la 20 bbl (barili) în rezervorul de marş tot timpul. Dacă există un flotor în rezervor, asiguraŃi-vă că este curăŃat în mod regulat.

13. VerificaŃi procedurile de pozare a conductei, dacă este necesar. 14. VerificaŃi şi înregistraŃi toate nivelele din habele de noroi, verificaŃi ca

supapele şi pompele de transfer să fie pregătite corespunzător. 15. UtilizaŃi un curăŃitor de prăjini şi o mariŃă. ÎnlăturaŃi orice noroi in exces sau

argilă grea. 16. Dacă nu se indică altceva, NU pompaŃi fluide tampon când extrageŃi garnitura

de foraj din gaura deschisă, ci numai atunci când extrageŃi garnitura dintr-o gaură tubată.

17. VerificaŃi debitul in sondă (10 minute) înainte de extragerea garniturii de foraj atunci când sapa se află deasupra sabotului coloanei.

18. Când este necesar şi posibil, asiguraŃi-vă că operaŃiuni precum înlocuirea cablului de foraj si deservirea top drive-ului vor fi efectuate cu sapa de foraj langă sabotul coloanei.

9.2.1 Extragerea la suprafaŃă – lista de verificare a DSV (Supraveghetorului de foraj)

Page 300: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

22

1. EfectuaŃi „Toolbox meeting” (prezentarea neconformităŃilor constatate şi a modului corect de desfăşurare a activităŃii); discutaŃi orice proceduri, măsuri de precauŃie speciale necesare, baze operaŃionale, identificaŃi posibilele puncte cu probleme sau evenimentele neaşteptate şi treceŃi în revistă marşuri anterioare ale garniturii în această secŃiune, sau sondele de colerare. Exemple:

� Când întâlnim o acumulare de detritus? Vreo cerinŃă de a circula fluidul de foraj la diferite înclinaŃii pentru a reduce dărâmarea pereŃilor găurii de sondă, de exemplu la înclinaŃii de 75, 60 & 45°?

� Orice formaŃiuni cu probleme, de exemplu formaŃiuni înguste, praguri. Vreo cerinŃă de corectare în aceste zone?

� Inginerii „mud loggers” vor înregistra toŃi parametrii. Modificări semnificative ale tendinŃelor trebuie să fie raportate imediat sondorului şi supraveghetorului de foraj, şi după aceea investigate.

2. Instruirea Sondorilor şi AsistenŃilor Sondorilor pentru un comportament corespunzător atunci când aceştia întâlnesc:

� O Ńinere la manevrare şi o rezistenŃă excesivă şi decizia de a ridica prăjina pătrată sau top drive-ul.

� TendinŃa pereŃilor sondei de a se dărâma în timpul circulaŃiei sau la iniŃierea circulaŃiei.

� Probabilitatea producerii prinderii garniturii în gaura de cheie la intervale cu intensitate a curburii.

� Decizia de corectare sau de corectare inversă a găurii. 3. Supraveghetorul de foraj trebuie să se afle pe podul sondei atunci când se

introduc primii cinci paşi de prăjină pentru a se asigura că sonda primeşte cantitatea corectă de fluid de foraj. VerificaŃi condiŃiile de omorâre a sondei.

4. ÎnregistraŃi adâncimea ansamblului de foraj la partea superioară când efectuaŃi circulaŃia fluidului de foraj de jos în sus înainte de marşul garniturii. AveŃi grijă atunci când stabilizatorul de la partea superioară ajunge la această adâncime şi la următorii doi paşi de prăjină, deoarece acesta este locul probabil în care ansamblul de adâncime se va opri în patul de detritus dacă acesta există.

5. Dacă sonda nu primeşte volumul de umplere corespunzător tot timpul, garnitura va fi introdusă din nou în talpa sondei şi fluidul de foraj va fi circulat de jos în sus. PregătiŃi-vă să închideŃi gaura atunci când se realizează amorsarea erupŃiei.

6. VerificaŃi condiŃiile pompării şi corectării inverse a găurii şi comunicaŃi-le Maistrului sondor/Sondorului incluzând debitul de circulaŃie, rotaŃiile pe minut, viteza de ridicare, Ńinerea la manevră permisă, etc. AsiguraŃi-vă că sondorul va comunica orice probleme apărute în timpul marşului garniturii.

7. ScoateŃi uşor şi la o viteză constantă. Acest lucru va permite detritusului să curgă în jurul resturilor ansamblului de adâncime şi va opri acumularea detritusului la partea superioară a ansamblului de adâncime şi/sau a stabilizatorului superior.

8. Controlul sondei şi stabilitatea găurii de sondă vor fi compromise datorită „Efectului de pistonare/Şoc” dacă nu se acordă o atenŃie deosebită în timpul marşului garniturii. Modele pe computer actualizate şi exacte (de la Inginerul „mud logger”) trebuie să fie utilizate la locaŃia instalaŃiei pentru a stabili vitezele unui marş în siguranŃă al garniturii de foraj.

Gaură calibrată

Componente cu diametru exterior mare

Page 301: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

23

9. VerificaŃi plasarea corespunzătoare a fluidelor tampon, numai atunci când

sapa de foraj se află deasupra sabotului coloanei. 10. AsiguraŃi-vă că limite sunt stabilite la Ńinerea la manevră permisă înainte de a

coborî din nou. 11. VerificaŃi condiŃiile pistonării şi şocului şi specificaŃi viteza de lucru. 12. AsiguraŃi-vă că deşurubări ale paşilor de prăjină sunt alternate între marşurile

garniturii. 13. AsiguraŃi-vă că este utilizat un curăŃitor din cauciuc. 14. AsiguraŃi-vă că este instalat un ventil de siguranŃă dacă marşul garniturii este

întrerupt. Ventilul va fi lăsat deschis să monitorizeze sonda în timpul circulaŃiei fluidului de foraj deasupra găurii la haba umplere puŃ.

15. AsiguraŃi-vă că prăjina de foraj este mişcată cât de mult posibil în gaura deschisă.

16. Dacă va apărea vreo defecŃiune la un echipament (adică pompele de noroi) şi se prevede un timp de reparaŃie considerabil, NU încercaŃi să introduceŃi din nou în sabotul coloanei numai dacă gaura de sondă nu a fost CURĂłATĂ CORESPUNZĂTOR. Acest lucru se aplică dacă reparaŃiile durează 2 ore sau 2 zile! Se recomandă ca garnitura de foraj să fie acŃionată uşor în timp ce menŃineŃi cea mai bună rată de circulaŃie posibilă, lăsaŃi paturile de detritus să se formeze şi nu încercaŃi să introduceŃi garnitura până ce o putere suficientă/pompele sunt disponibile să cureŃe în întregime gaura de sondă. Dacă aceasta se întâmplă, garnitura de foraj trebuie să fie extrasă cel puŃin 2 paşi de prăjină, iniŃiaŃi circulaŃia UŞOR şi acŃionaŃi garnitura de foraj. CirculaŃi fluidul de foraj prin gaura de sondă pentru a CURĂłA în acest punct înainte să reîncepeŃi marşul garniturii.

17. Odată ce garnitura este extrasă la suprafaŃă, confirmaŃi că sonda este umplută şi bacurile oarbe ale prevenitorului sunt deschise. MonitorizaŃi sonda la haba umplere puŃ cu pompa pentru haba umplere puŃ funcŃionând. ÎnregistraŃi situaŃia in raportul de monitorizare.

18. Odată ce garnitura este extrasă la suprafaŃă, asiguraŃi-vă că Inginerul „mud logger” resetează toate alarmele şi monitorizează în continuu rezervorul de marş şi notifică Sondorului Sef orice discrepanŃe.

Dacă sunt întâlnite Ńineri la manevră, aplicaŃi regula Ńinerii la manevră de maxim 15 tf: 1. Dacă este întâlnit un punct îngust nu trageŃi mai mult de 15 tf. PresupuneŃi

că în sondele deviate Ńinerea totală la manevră este de 15 tf deoarece curăŃarea găurii depinde de acumularea patului de detritus. Întotdeauna introduceŃi în gaura de sondă până câmd ansamblul de adâncime nu întâlneşte vreo obstrucŃionare – de obicei 2 paşi de prăjină - şi circulaŃi fluidul de foraj de jos în sus sau minim 30 de minute.

19. Intotdeaua opriŃi uşor pompele şi verificaŃi să nu se producă dărâmări ale

pereŃilor găurii de sondă. Cea mai bună modalitate de mărire a debitului de circulaŃie se face în etape pre-stabilite odată ce presiunea de circulaŃie s-a stabilizat pentru acea etapă.

Prag neac

Prag neac

Acumulări Dărâmare

Page 302: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

24

20. ScoateŃi lichidul prin punctul îngust fără rotire. Dacă punctul îngust a dispărut, atunci acesta a fost cauzat de o grămadă de detritus care acum s-a mişcat în susul găurii. ReluaŃi etapa 1 şi efectuaŃi circulaŃia fluidului pentru a scoate detritusul din gaura de sondă.

21. Dacă punctul îngust rămâne în acelaşi loc, atunci acesta este probabil un alt proces mecanic. (adică prinderea garniturii în gaura de cheie, în prag). Dacă se întâmplă acest lucru, corectaŃi secŃiunea şi încercaŃi să eliminaŃi punctul îngust.

22. ScoateŃi materialele solide prin punctul îngust din nou fără rotire pentru a observa dacă acesta a fost eliminat după operaŃiunea de corectare. Dacă obstrucŃionarea a fost înlăturată, continuaŃi marşul de extragere a garniturii de foraj.

23. Dacă rezistenŃa se menŃine şi după efectuarea circulaŃiei, corectarea poate fi luată în considerare. Corectarea inversă a găurii trebuie să fie utilizată ca o ultimă modalitate dacă detritusul depus nu poate fi scos afară cu ajutorul circulaŃiei fluidului. Dacă corectarea inversă a găurii este iniŃiată datorită detritusului depus, probabil aceasta trebuie să fie continuată până ce înclinaŃia găurii de sondă este < 30°.

9.2.2 Corectarea inversă a găurii

Corectarea inversă a găurii este o operaŃiune cu risc ridicat, ce influenŃează majoritatea incidentelor de prindere a garniturii. Dacă operaŃiunile de corectare a găurii sunt efectuate prea repede, materialele solide formate din eroziuni şi surpări sunt introduse în sistemul de circulaŃiei la o rată mai mare decât atunci când gaura de sondă este curăŃată. Aceasta poate cauza o dărâmare a pereŃilor sondei. Nu presupuneŃi întotdeauna că există vreo rezistenŃă la sapa de foraj; contactul stabilizatorilor şi prăjinilor grele poate fi un indicator al acumulării materialului de blocare a pierderii circulaŃiei în gaura de sondă şi al unei posibile situaŃii de dărâmare a pereŃilor sondei.

Corectarea inversă a găurii este extrem de dificilă asupra echipamentelor, în special la motoare unde spre exemplu se înregistrează şocuri şi vibraŃii. Corectarea inversă a găurii în timpul marşului de extragere a garniturii de foraj trebuie să fie efectuată dacă toate celelalte operaŃiuni au dat greş (adică: circulaŃia pentru curăŃare sub punctul îngust s-a încercat deja). Cele mai bune practici– corectarea inversă a găurii Când este întâlnită o rezistenŃă atunci când extrageŃi garnitura de foraj, aceasta se datorează punctelor înguste (îngenunchieri ale sondei şi modificări ale formaŃiunii) sau datorită acumulării de detritus. Înainte de operaŃiunea de corectare, rotaŃia redusă (<50 rpm) trebuie să fie utilizată în încercarea de a „plimba” ansamblul de adâncime pe lângă pragurile mecanice. Dacă nu aveŃi succes, măriŃi viteza de rotire a garniturii şi debitul de circulaŃie până la acelea la care foraŃi în timp ce curăŃaŃi cu atenŃie punctul îngust.

Risc de dărâmare a peretelui când extrageŃi BHA-ul prin acumulările de detritus

Page 303: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

25

1. FiŃi atenŃi la riscul de erodare a formaŃiunii sau la iniŃierea accidentală a unei noi găuri în formaŃiuni cu roci slabe sau neconsolidate. Regula intuiŃiei: când corectaŃi în jos utilizaŃi cel puŃin de două ori viteza ratei de avansare cu jumătate din viteza de rotaŃie a garniturii de foraj.

2. Corectarea inversă a găurii de sondă cu viteza de rotaŃie maximă a garniturii de foraj şi rata maximă a pompei trebuie să fie efectuată foarte atent deoarece nu este timp suficient de reacŃionare în cazul în care ceva merge prost.

3. Pentru a îndepărta detritusul depus, metoda preferată de corectare inversă a găurii este:

� EfectuaŃi operaŃiunea de corectare inversă a pasului de prăjină uşor până sus utilizând rata de pompare de la foraj şi rotaŃiile pe minut minime pentru curăŃarea găurii de sondă (de exemplu > 120 RPM într-o gaură de 12.1/4”).

� La partea superioară a pasului de prăjină, pompaŃi şi rotiŃi în continuare la aceste intervale pentru câteva minute pentru a îndepărta detritusul de la ansamblul de adâncime.

� CoborâŃi uşor câŃiva metri observând greutatea la introducerea prăjinii în sondă şi reducând rata de pompare & rotaŃiile pe minut pentru iniŃierea circulaŃiei. Când încă poate fi întâlnită o rezistenŃă prea mare la înaintare, corectaŃi pasul de prăjină la o viteză de avansare dublă şi reduceŃi viteza de rotire a garniturii de foraj la jumătate, după aceea corectaŃi din nou în sus. Dacă nu este întâlnită nici o Ńinere la manevră, executaŃi mişcarea de du-te-vino când pompele sunt oprite / nici o rotaŃie pe minut nu există pentru a observa dacă apare rezistenŃă la înaintare. Dacă aceasta nu apare, desfaceŃi pasul de prăjină. RepetaŃi acŃiunea dacă Ńineri la manevră / rezistenŃă la înaintare sunt întâlnite la pasul de prăjină următor.

� Greutatea la corectare (< 5 - 10 T în sus sau în jos) şi viteza de extragere trebuie să fie menŃinute mici. Acest lucru va reduce vibraŃiile excesive, fiind mai puŃin dăunătoare ansamblului de adâncime şi garniturii de foraj.

4. Orice mărire a cuplului sau mai rău, Ńineri la manevră excesive şi o creştere a presiunii pompei în timpul corectării inverse a găurii - trebuie să fie comunicate imediat. Acestea indică că spaŃiul inelar este umplut, şi se poate produce o dărâmare a peretelui sondei. Imediat ce le reduceŃi, executaŃi circulaŃia fluidului şi curăŃaŃi gaura de sondă înainte să continuaŃi corectarea. Majoritatea problemelor referitoare la rezistenŃa la înaintare pot fi reduse prin timpul petrecut la circulaŃia fluidului de foraj pentru curăŃarea găurii.

5. Dacă apar indicaŃii ale dărâmării peretelui sondei, reduceŃi imediat cursele pompei (de exemplu la jumătate) pentru a reduce efectul de pistonare. Dacă, după câteva minute peretele sondei nu se dărâmă folosiŃi din nou parametrii iniŃiali şi fiŃi pregătiŃi să efectuaŃi circulaŃia fluidului de foraj pentru a curăŃa gaura în timp ce rotiŃi & executaŃi mişcarea de du-te-vino. Dacă pereŃii sondei se dărâmă (nu există evacuare de detritus & presiunea pompei creşte foarte mult), opriŃi imediat pompele şi purjaŃi uşor presiunea sub dărâmătură la mai puŃin de 10 bari. FiŃi atenŃi la energia acumulată în garnitura de foraj.

6. ControlaŃi viteza operaŃiunilor de corectare a găurii: 4 racorduri într-o oră pot fi utilizate ca o regulă a intuiŃiei pentru viteza maximă. Acest lucru trebuie să reducă de asemenea deteriorarea mecanică pe care garnitura de foraj o produce găurii de sondă.

7. Volume mari de detritus decantat sau noi surpări pot fi introduse în gaură atunci când se execută corectarea inversă a găurii. Este foarte important ca acest material să fie scos afară din gaură. Viteza de corectare şi timpul de circulaŃie trebuie să fie reglate dacă volumul de detritus evacuat este foarte mare.

8. Dacă instalaŃia de foraj este echipată cu Soft Torque (sistem de amortizare a vibraŃiilor garniturii), nu-l utilizaŃi în timp ce efectuaŃi operaŃiunea de corectare deoarece acesta poate ascunde tendinŃele cuplului dat fiind că

Page 304: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

26

sistemul de feedback al cuplului este utilizat pentru a reduce vibraŃiile torsionale.

9. Când spălaŃi cu un motor în ansamblu de adâncime, rotiŃi întreaga garnitură de foraj la viteze de rotaŃie mici.

9.2.3 Marşul de introducere – cele mai bune practici

1. RevizuiŃi pe scurt cerinŃele pentru supravegherea sondei în timpul schimburilor echipei, pentru raportările corespunzătoare ale echipei şi alte informaŃii importante.

2. AsiguraŃi-vă că toate sapele de foraj şi stabilizatorii sunt calibraŃi înainte de introducerea lor în gaura de sondă. ConsultaŃi Lista de verificare a ansamblului de adâncime.

3. AsiguraŃi-vă că toate echipamentele speciale sunt testate la suprafaŃă adică motoarele, dispozitivele MWD (de măsurare în timpul forajului) etc. şi la alte adâncimi stabilite cum ar fi saboŃii coloanei. De regulă, impulsurile dispozitivului MWD sunt testate la introducerea garniturii de foraj la 1000 m, în funcŃie de tipul acestora.

4. AsiguraŃi-vă că monitorizaŃi sonda la haba de umplere puŃ. 5. Dacă o supapă de plutire este utilizată, asiguraŃi-vă că prăjina de foraj este

umplută şi circulaŃia este iniŃiată la intervale regulate, de exemplu la fiecare 10 paşi de prăjină.

6. AsiguraŃi-vă că un program al marşului este monitorizat, observând greutăŃile la introducerea prăjinii în sondă şi comparându-le cu tendinŃele rezistenŃei la înaintare şi înregistrând orice prinderi ale garniturii. Sondorul va raporta imediat orice problemă apărută în timpul marşului garniturii. Orice probleme referitoare la gaura de sondă trebuie să fie înregistrate împreună cu adâncimile în raportul IADC.

7. StabiliŃi viteza maximă a marşului garniturii pentru a evita producerea şocurilor în gaura de sondă.

8. IniŃiaŃi circulaŃia uşor şi spălaŃi pentru a ajunge la partea de jos a găurii cu ultimii doi paşi de prăjină. ÎncepeŃi prima dată cu rotirea deoarece aceasta va participa la ruperea rezistenŃei de gel a noroiului şi astfel va ajuta la minimizarea riscului includerii pierderii. Când ajungeŃi în talpa sondei, stabiliŃi rata de circulaŃie normală. CitiŃi şi înregistraŃi presiunea de circulaŃie la manometrul încărcătorului. MonitorizaŃi dacă se acumulează gaz în perioadă de oprire a circulaŃiei din timpul marşului în talpa sondei. Dacă gazul acumulat în perioada de oprire a circulaŃiei din timpul marşului garniturii poate cauza un câştig al nivelului batalului, acesta trebuie să fie manevrat în aceaşi măsură ca şi atunci când manevraŃi un aflux de fluide.

9. AsiguraŃi-vă că sunt folosite rate de circulaŃie mici (SCR). Dacă noroiul este rece, ratele de circulaŃie mici vor fi reluate când noroiul este încălzit.

10. În formaŃiunile cu roci slabe aveŃi grijă să nu iniŃiaŃi noi găuri atunci când efectuaŃi operaŃiunea de corectare în jos.

11. Forajistul responsabil de forajul direcŃional trebuie să fie pe podul sondei când gaura de sonda este deschisă (netubată) pentru a instrui sondorul cu privire la setarea feŃei sculei şi supraveghetorul de foraj local atunci când întâlneşte o rezistenŃă.

Page 305: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

27

9.3 Prevenirea prinderii garniturii Prinderea garniturii este singura cauză majoră pentru apariŃia timpului neproductiv la operaŃiunile de foraj dar există o posibilitate pentru îmbunătăŃirea timpului neproductiv în ceea ce priveşte prinderea garniturii de foraj. Evitarea prinderii garniturii de foraj începe cu înŃelegerea / recunoaşterea eventualelor probleme, optimizarea proprietăŃilor noroiului, practicile de foraj bune şi o echipă de foraj pregătită. Aproape toate incidentele de prindere a garniturii pot fi evitate. Este important să comunicaŃi Sondorilor şi Maiştrilor de foraj posibilele problemele şi unde acestea sunt anticipate. Contractorul de foraj va putea de asemenea asigura că întregul său personal: � S-a familiarizat cu cauzele prinderii garniturii. � A învăŃat semnele de avertizare. � Este pro-activ pentru evitarea prinderii garniturii. � Este şcolarizat corespunzător pentru un comportament iniŃial rapid. ReacŃia

rapidă la semnele de avertizare va avea o influenŃă majoră asupra rezultatului unui posibil incident de prindere a garniturii de foraj.

9.3.1 Sarcini şi responsabilităŃi

ResponsabilităŃile pentru evitarea şi prevenirea prinderii garniturii de foraj.

Sarcină Responsabil Verificare Localizarea potenŃialelor probleme în programul de foraj.

Inginerul de foraj

Managerul de proiect

RealizaŃi operaŃiunile de foraj pentru a evita prinderea garniturii de foraj.

Maistrul de foraj Supervizor de foraj

Detectarea defecŃiunilor tehnice şi eliberarea garniturii de foraj prinse.

Supervizor de foraj/Maistrul de foraj

Supervizor de foraj– Managerul de proiect

Page 306: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

28

9.3.2 Evitarea prinderii garniturii - Etapa de proiectare

1. O secŃiune din Programul de Foraj va fi dedicată posibilităŃii producerii unui situaŃii de prindere a garniturii printr-o prezentare a Factorului de Risc al Prinderii Garniturii. FormaŃiunile cu eventuale probleme trebuie să fie identificate împreună cu referinŃele la procedurile preventive corespunzătoare.

2. Personalul contractorului de foraj trebuie să fie informat cu privire la procedurile necesare folosite în timpul forajului unei sonde într-o gaură îngustă şi când o garnitura este prinsă.

3. Un ansamblu de adâncime format numai din componentele principale va avea un risc mai mic de prindere a garniturii decât un ansamblu de adâncime format din ansambluri lungi ce nu sunt necesare. Numărul prăjinilor grele şi al elementelor cu diametru exterior mare trebuie să fie justificat.

4. Perioada de timp în care gaura de sondă este deschisă (netubată) pentru fiecare secŃiune a găurii trebuie să fie cât mai mică.

5. Proiectul coloanei de burlane trebuie să fie planificat pentru a lua în considerare formaŃiunile ce pun probleme coloanei de burlane.

9.3.3 Evitarea lipirii diferenŃiale - Etapa de proiectare

1. O evaluare a presiunii formaŃiunii va fi efectuată (utilizând cele mai bune date disponibile ale sondelor de corelare) şi va fi prezentată împreună cu gradientul de noroi planificat în Profilul Presiunii sondei. Dacă sunt planificate suprapresiuni mari (adică rezervoare golite) riscul lipirii diferenŃiale trebuie să fie evidenŃiat în Programul de Foraj.

2. O atenŃie deosebită trebuie să fie acordată numărului de scule de carotaj cu patină suport utilizate în găurile în care se ştie că presiunile diferenŃiale sunt mari. Orice scule care au suprafeŃe de contact mari cu gaura de sondă trebuie să fie manevrate cu grijă înainte de programarea acestora în aceste secŃiuni.

3. Grosimea turtei poate fi redusă prin adăugarea unor aditivi speciali pentru blocarea pierderilor de fluid reducând astfel probabilitatea lipirii diferenŃiale.

4. Echipamentul de Control al Materialelor Solide trebuie să fie ales pentru a preveni acumularea materialelor solide rezultate în urma forării deoarece materialele solide cu gravitaŃie mică formează turte compacte şi lipicioase şi măresc gradientul de noroi.

5. Testul HTHP pentru pierderea fluidului trebuie să fie realizat pentru noroiul de foraj atunci când foraŃi într-o zonă unde posibilitatea lipirii diferenŃiale este mare, indiferent de temperatura existentă în talpa sondei.

6. Programul de Foraj va stabili valoarea maximă a testului HTHP pentru pierderea fluidului şi pierderea fluidului cu presiune mică.

9.3.4 Evitarea prinderii mecanice- Etapa de proiectare

1. Ratele de circulaŃie sunt importante şi de multe ori trebuie să fie păstrate cât mai mari posibil în secŃiunile cu diametru mare. Când presiunea pompei este un factor de limitare, luaŃi în considerare utilizarea unor prăjini cu un diametru interior mare, ansambluri de adâncime scurte, şi cantităŃi minime de prăjini de foraj cu pereŃi groşi pentru a reduce pierderile de fricŃiune. Totuşi, există o ezitare între a avea debite de circulaŃie ridicate necesare pentru curăŃarea găurii şi necesitatea de a minimiza eroziunea găurii.

2. Ratele de circulaŃie minime şi maxime recomandate vor fi incluse în programul noroiului.

3. StudiaŃi datele sondelor de corelare pentru a identifica orice formaŃiuni instabile ce au cauzat probleme în trecut. Aceste formaŃiuni vor fi evidenŃiate în Programul Sondei.

4. AsiguraŃi-vă că formula noroiului este concepută astfel încât să facă faŃă argilelor grele şi marnelor înfoiate când acestea sunt indicate.

Page 307: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

29

5. Datele sondelor de corelare vor fi verificate pentru a vedea incidentele de prindere a garniturii în gaura de cheie şi orice prinderi vor fi notate în Programul de Foraj.

6. Nu planificaŃi ca un ansamblu rigid să urmeze după un ansamblu de adâncime flexibil fără a preciza în Programul Sondei că trebuie acordată o atenŃie deosebită atunci când introduceŃi garnitura de foraj în gaura de sondă. Acest lucru este foarte important în special atunci când, şi după ce, utilizaŃi tuburi carotiere.

9.3.5 Proceduri preventive generale- OperaŃiuni

1. Practicile marşului garniturii şi de curăŃare a găurii trebuie să fie efectuate tot timpul.

2. Răbdarea este extrem de importantă în situaŃii când există o gaură îngustă. Timpul necesar pentru condiŃionarea adecvată a noroiului este un timp petrecut cu folos deşi s-ar părea în acel moment că este un timp irosit. Dacă condiŃiile găurii de sondă se înrăutăŃesc în timpul marşului garniturii de foraj, cu cât circulaŃia fluidului de foraj este realizată mai repede cu atât este mai bine. Deşi Sondorul poate ezita în iniŃierea circulaŃiei şi folosirea fluidelor tampon, este mult mai uşor să pompaŃi din nou fluide tampon decât să eliberaŃi prăjina de foraj după ce a fost prinsă.

3. Într-o gaură deschisă garnitura de foraj trebuie să fie menŃinută în mişcare ori de câte ori este posibil.

4. În găuri înguste fiecare pas de prăjină trebuie să fie corectat. Dacă condiŃiile găurii sunt severe, o operaŃiune de corectare mai frecventă poate fi necesară. Timpul petrecut pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor nu este un timp irosit.

5. AsiguraŃi-vă că Sondorilor li s-a explicat cum trebuie să acŃioneze în cazul întâlnirii unei găuri înguste sau când apar alte probleme.

6. Sondorul va informa Supraveghetorul de Foraj şi/sau Maistrul de foraj ori de câte ori o gaură îngustă este întâlnită.

7. Maistrul de foraj trebuie să ştie cum funcŃionează fiecare set de geale pentru a lua decizii raŃionale atunci când este necesar. Orice informaŃii relevante trebuie să fie transmise Sondorului.

9.4 Mecanica prinderii garniturii si comportamente - lipire diferenŃială, acumulare detritus/dărâmătură, gaură cu pereŃi instabili

Această secŃiune vorbeşte despre situaŃii de prindere a prăjinii de foraj cauzate de o gaură de sondă cu pereŃi instabili sau de acumularea de detritus/dărâmătură: � CurăŃarea găurii � Lipirea diferenŃială � FormaŃiuni neconsolidate � FormaŃiuni mobile � FormaŃiuni fracturate & faliate � Dărâmarea marnei supra-presurizată natural � FormaŃiuni reactive � FormaŃiuni tensionate tectonic

9.4.1 Acumulare de detritus/dărâmătură - Primele AcŃiuni

Primele acŃiuni întreprinse atunci când garnitura de foraj rămâne prinsă influenŃează foarte mult şansa de succes. Următoarele puncte oferă un ghid pentru un comportament timpuriu corect când garnitura devine prinsă. 1. La primele semne că garnitura de foraj se torsionează şi încearcă să dărâme

pereŃii sondei, rata de pompare trebuie să fie redusă. Acest lucru va preveni

Page 308: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

30

riscul hidrofracturarii formaŃiunii dacă pereŃii găurii de sondă se vor dărâma. Presiunea excesivă aplicată la o dărâmare a pereŃilor sondei va înrăutăŃi destul de mult situaŃia deoarece aceasta compactează detritusul şi va forma blocuri solide, impermeabile. Dacă gaura de sondă se curăŃă, stabiliŃi din nou debitul la intervalul normal.

2. Dacă garnitura de foraj este prinsă, opriŃi imediat pompele şi purjaŃi presiunea încărcătorului [nu este posibil cu o supapă de plutire fără porturi]. Când purjaŃi presiunea de sub o dărâmătură a pereŃilor sondei, controlaŃi intervalul de presiune la prăjini şi la coloana de tubaj (concept tub „U”) astfel încât materiale solide (detritus/dărâmături) să nu pătrundă în garnitura de foraj când acestea prind garnitura.

3. LăsaŃi o presiune mică (< 25 bari) sub dărâmătură. Aceasta va acŃiona ca şi un indicator care arată că situaŃia se îmbunătăŃeşte dacă presiunea este purjată.

4. MenŃinând o presiune maximă de 25 bari la încărcător şi cu garnitura de foraj aflată la greutatea când se roteşte liber, începeŃi rotirea garniturii de foraj până la cuplul maxim de strângere. În această etapă nu mişcaŃi garnitura de foraj în sus sau în jos.

5. ContinuaŃi să efectuaŃi ciclul cuplului, verificând purjări ale presiunii şi evacuările de detritus la sitele vibratoare. Dacă apare purjarea sau circulaŃia parŃială, măriŃi uşor cursele pompei pentru a menŃine o presiune maximă de 25 bari la încărcător. Dacă circulaŃia se îmbunătăŃeşte continuaŃi să măriŃi cursele pompei.

6. Dacă circulaŃia nu poate fi recuperată, lucraŃi cu prăjina între limitele greutăŃii libere de la partea de sus şi a greutăŃii libere de la partea de jos. NU APLICAłI łINERI LA MANEVRĂ EXCESIVE ŞI NU LĂSAłI JOS GREUTĂłILE DEOARECE ACESTEA VOR AGRAVA SITUAłIA (maxim 25 tf). În timpul operării garniturii de foraj continuaŃi ciclul cuplului pentru a se forma şi a menŃine o presiune în încărcător de maxim 25 bari.

7. NU ÎNCERCAłI SĂ LANSAłI GEALELE DE INSTRUMENTAłIE ÎN NICI O DIRECłIE.

8. Dacă circulaŃia nu poate fi stabilită măriŃi treptat presiunea încărcătorului şi continuaŃi să acŃionaŃi garnitura de foraj şi să aplicaŃi cuplul.

9. Dacă garnitura nu este liberă odată ce circulaŃia totală este stabilită, începeŃi operaŃiunile de instrumentaŃie cu ajutorul gealei în direcŃia opusă ultimei mişcări a prăjinii. Odată ce prăjină este liberă rotiŃi-o şi curăŃaŃi gaura înainte de continuarea marşului garniturii de foraj.

9.4.2 CurăŃarea gaurii

La sondele deviate detritusul şi surpările se depun în partea de jos a găurii de sondă şi formează straturi denumite paturi de materiale solide sau paturi de detritus. Ansamblul de adâncime se blochează în patul de materiale solide SAU detritusul şi surpările alunecă în jos în spaŃiul inelar atunci când pompele sunt oprite şi se acumulează în jurul garniturii de foraj. De asemenea, căderea în avalanşă se poate produce atunci când pompele sunt pornite. O bună curăŃare a găurii înseamnă scoaterea unei cantităŃi suficiente de materiale solide din gaura de sondă pentru a permite trecerea nestingherită într-un mod rezonabil a garniturii de foraj şi a coloanei de burlane. Există câteva motive principale pentru ca materialele solide să nu fie curăŃate din gaura de sondă, şi acestea sunt: � debit de circulaŃie mic în spaŃiul inelar.

Page 309: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

31

� proprietăŃi necorespunzătoare ale noroiului. � agitaŃie mecanică inadecvată. � dacă oricare dintre cele de mai sus lipsesc, o bună curăŃare a găurii va fi puŃin

probabilă. În sondele cu unghiuri de 35-65 de grade patul de detritus va aluneca în jos în partea de inferioară a găurii de sondă . Acest lucru se poate întâmpla şi în timpul pompării, nu numai atunci când pompele sunt oprite. La sondele cu deviere mare, de 65 de grade sau mai mult, detritusul se va depune foarte repede în ciuda debitelor de circulaŃie mari. Aceasta este cunoscută ca şi cădere în avalanşă. Un pat de detritus de 10% din diametrul găurii (4,5 cm în gaura de 17.1/2”) pare destul de dăunător. AdăugaŃi o garnitură de foraj şi situaŃia va arăta foarte diferit. Paturile de detritus pot de asemenea să crească rezistenŃa la înaintare într-o sondă şi să cauzeze probleme atunci când aplicaŃi apăsarea pe sapă (WOB) în găurile orizontale. AcŃiune Preventivă � MaximizaŃi viteza în spaŃiul inelar. � LuaŃi în considerare utilizarea unei prăjini de foraj cu o dimensiune mai mare. � AsiguraŃi-vă că timpul de circulaŃie a fluidului este adecvat. � MonitorizaŃi retururile detritusului la sitele vibratoare. � MaximizaŃi agitaŃia mecanică a paturilor de detritus, Rotirea şi Mişcarea de du-

te-vino. � OptimizaŃi proprietăŃile noroiului. � MăriŃi limita de curgere (YP) la sondele aproape verticale. IndicaŃii la locaŃia instalaŃiei de foraj � Mărirea Ńinerilor la manevră în timpul extragerii garniturii de foraj de la

adâncimea totală dintr-o gaură deviată. � Presiune neregulată a pompei. � Greutate mică transferată sapei. � Dificultate în orientarea feŃei instrumentului. � AbsenŃa retururilor detritusului la sitele vibratoare. � PrezenŃa detritusului re-măcinat (LGS). � łinerilor la manevră în interiorul coloanei de burlane. Eliberare � Vezi Primele AcŃiuni � ConsultaŃi secŃiunea CurăŃarea Găurii pentru mai multe informaŃii.

9.4.3 Lipirea diferenŃială

Lipirea diferenŃială se produce atunci când garnitura de foraj este Ńinută în gaura de sondă cu forŃă. Această forŃă este creată de dezechilibrul între presiunea hidrostatică din gaura de sondă şi presiunea porilor unei formaŃiuni permeabile. Atunci când presiunea hidrostatică este mai mare decât presiunea porilor formaŃiunii, diferenŃa aceasta se numeşte suprapresiune. ForŃa rezultantă a suprapresiunii ce acŃionează asupra suprafeŃei garniturii de foraj este forŃa ce lipeşte garnitura de foraj. Acest mecanism se produce de obicei: � Cu o garnitură de foraj care nu se mişcă sau care se

mişcă foarte puŃin. � Când există contact între garnitura de foraj şi gaura de

sondă.

Page 310: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

32

� Când o suprapresiune este prezentă. � De-a lungul unei formaŃiuni permeabile. � Într-o turtă compactă. AcŃiune Preventivă 1. Orice acŃiune intreprinsă pentru a reduce sau pentru a elimina una sau mai

multe dintre cauzele de mai sus va reduce riscul de lipire diferenŃială. 2. Când se execută un proiect al coloanei de burlane ce permite stabilirea

adâncimilor pentru a minimiza suprapresiunea de-a lungul potenŃialelor zone de lipire, adică un proiect pentru o suprapresiune minimă.

3. LimitaŃi greutatea noroiului până la greutatea minimă necesară pentru stabilitatea găurii şi controlul sondei.

4. UtilizaŃi noroi negru (pe bază de produse petroliere) atunci când este posibil. MenŃineŃi pierderile de fluid la un nivel minim.

5. MENłINEłI GARNITURA DE FORAJ ÎN MIŞCARE. PlanificaŃi dinainte să minimizaŃi timpul de nefuncŃionare pentru operaŃiunile ce necesită ca garnitura de foraj să rămână nemişcată (inspecŃii, reparaŃii minore, etc).

6. MinimizaŃi lungimea ansamblului de adâncime atunci când este posibil. MaximizaŃi timpul de nefuncŃionare a ansamblului de adâncime. UtilizaŃi prăjini grele spiralate.

7. Echipa instalaŃiei de foraj poate fi informată despre adâncimea formaŃiunilor permeabile şi despre suprapresiunea estimată în aceste zone.

8. ÎncercaŃi să menŃineŃi presiunile diferenŃiale minime de-a lungul formaŃiunilor permeabile prin păstrarea greutăŃii noroiului la cel mai mic nivel posibil. O suprapresiune statică de 10 bari este o regulă a intuiŃiei generală.

9. ToŃi parametrii noroiului trebuie să fie menŃinuŃi în limitele specificaŃiilor din Programul Sondei. În special, următoarele puncte se aplică:

10. EfectuaŃi testul HTHP şi menŃineŃi o pierdere a fluidelor cu mică presiune conform specificaŃiei. Aceste valori trebuie să fie măsurate cel puŃin de 3 ori pe zi.

11. În timp ce respectaŃi cerinŃele condiŃiei suspensiei noroiului şi curăŃării găurii, menŃineŃi rezistenŃele gelului la valoarea minimă posibilă. AgenŃii de eliberare a garniturii sunt afectati într-un mod nefavorabil de rezistenŃe mari ale gelului. Trebuie să fie măsurată rezistenŃa gelului la 30 de minute dar şi la 10 secunde şi la 10 minute şi aceasta nu trebuie să fie semnificativ mai mare decât valoarea rezistenŃei gelului la 10 minute.

12. ConŃinutul de materiale solide rezultat în urma forării trebuie să fie minimizat. 13. MenŃineŃi concentraŃia de lubrifiant prevăzută în Programul Sondei. 14. Stabilizarea şi prăjinile grele spiralate trebuie să fie utilizate pentru a

centraliza şi minimiza contactul cu peretele sondei. 15. În formaŃiuni epuizate, lipirea diferenŃială prezintă un interes mai mare. În

plus la măsurile menŃionate mai sus, următoarele trebuie să fie luate în considerare:

� AsiguraŃi-vă că o prăjină intermediară sau una simplă este pregătită pentru a fi utilizată.

� MăriŃi distanŃa dintre suprafaŃa exterioară a sculei de carotaj de-a lungul zonelor epuizate prin adăugarea unor reducŃii sau dispozitive de reducere a cuplului.

� Când extrageŃi garnitura de foraj din zonele epuizate încercaŃi să aveŃi tot timpul reducŃii la zonele epuizate, sau scoateŃi secŃiunea blocată a ansamblului de adâncime pe lângă aceste zone dintr-o singură mişcare.

� AveŃi pregătită o schemă a litologiei pe platforma de foraj pentru a ajuta sondorul atunci când se realizează marşul garniturii.

IndicaŃii la locaŃia instalaŃiei de foraj � łineri la manevra racordurilor după inspecŃii � Nicio mişcare a garniturii

Page 311: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

33

� CirculaŃie complet nerestricŃionată � Pierderi � Suprapresiune mare � FormaŃiune permeabilă expusă în gaura deschisă Eliberare 1. StabiliŃi că Lipirea DiferenŃială este mecanismul, adică, dacă se produce

blocarea după efectuarea unei racordări sau circulaŃia este complet nerestricŃionată de-a lungul formaŃiunilor permeabile.

2. IniŃial, executaŃi circulaŃia fluidului la intervalul maxim permis. Aceasta este pentru a încerca să erodaŃi turta.

3. CoborâŃi garnitura în timp ce menŃineŃi 50% din cuplul de strângere al prăjinii la suprafaŃă.

4. RidicaŃi până peste greutatea superioară şi executaŃi etapa 2 din nou. 5. RepetaŃi punctele 2. & 3. Mărirea 100% a cuplului de strângere până ce

garnitura de foraj este eliberată sau până ce pregătiri au fost efectuate în acest sens; UtilizaŃi un pachet de noroi de eliberare sau efectuaŃi operaŃiuni la prăjină şi la coloana de burlane ( „U" tube) pentru a reduce suprapresiunea (este posibilă numai atunci când nu există o reducŃie pentru supapa de plutire în garnitura de foraj).

9.4.4 FormaŃiuni neconsolidate

FormaŃiuni neconsolidate pot cădea în gaura de sondă deoarece sunt compactate slab cu o legătură mică sau fără nicio legătură între particule, pietriş sau blocurile de rocă. Dărâmarea formaŃiunii este cauzată de înlăturarea rocilor de susŃinere pe măsură ce sonda este forată. Acest lucru se întâmplă într-o gaură de sondă cu straturi de colmatare puŃine sau când acestea nu există. FormaŃiunea nelegată (nisip, pietriş, aluviuni de pietriş, etc.) nu poate fi susŃinută de suprapresiunea hidrostatică deorece fluidul curge pur şi simplu în formaŃiune. Nisip sau pietriş cade atunci în gaura de sondă şi dărâmă pereŃii găurii. Efectul poate fi creşterea treptată a rezistenŃei la înaintare la un număr de metri, sau creşterea bruscă. Acest mecanism apare în mod normal când se forează în formaŃiuni neconsolidate de mică adâncime în partea superioară a găurii. AcŃiune Preventivă � Aceste formaŃiuni necesită un strat de colmatare adecvat pentru a ajuta la

stabilizarea formaŃiunii. � Pierderea prin infiltrare poate fi minimizată cu materiale de blocare a

circulaŃiei. � Dacă este posibil, evitaŃi un timp de circulaŃie excesiv atunci când ansamblul

de adâncime se opune formaŃiunilor neconsolidate pentru a reduce eroziunea hidraulică.

� PuneŃi un pachet de noroi gel înainte de extragerea garniturii de foraj din gaura de sondă.

� ReduceŃi viteza marşului garniturii atunci când ansamblul de adâncime se opune formaŃiunilor neconsolidate pentru a evita deteriorarea mecanică.

� OpriŃi şi porniŃi pompele uşor pentru a evita ca şocuri de presiune să fie aplicate formaŃiunilor neconsolidate.

Page 312: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

34

� AplicaŃi un foraj controlat în zonele suspecte pentru a acorda timp stratului de colmatare să se acumuleze, minimizaŃi sarcina aplicată spaŃiului inelar şi densitatea echivalentă la circulaŃie rezultată.

� UtilizaŃi dopuri de spălare pentru a ajuta la curăŃarea găurii. � FiŃi pregătiŃi pentru supraîncărcarea sitei vibratoare, a desmâluitorului şi a

deznisipatorului. � O metodă de succes utilizată în Marea Nordului este să se foreze 10m, să se

extragă garnitura până la partea superioară a secŃiunii şi să se aştepte 10 minute. ObservaŃi orice umplere la talpa sondei atunci când începeŃi să foraŃi în continuare. Dacă umplerea este semnificativă atunci asiguraŃi-vă că procesul este repetat la fiecare 10 m. Poate fi imposibil să evitaŃi dărâmarea pereŃilor sondei. Dacă se întâmplă acest lucru, lăsaŃi gaura să se stabilizeze ea însăŃi cu ansamblul de adâncime scos Ńinut departe din calea pericolului.

IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � Umplere la talpa sondei. � Creştere a presiunii pompei. � łinere la manevră la racorduri. � Colmatarea sitelor vibratoare. Eliberare UrmaŃi acŃiunile de la 7.1.16. dar aveŃi grijă ca presiunile (adică de 35 bari, 100 bari) să nu fie atinse în formaŃiuni de mică adâncime.

9.4.6 FormaŃiuni plastice

FormaŃiunea mobilă se presează în gaura de sondă deoarece este comprimată de forŃele stratului superior. FormaŃiunile mobile se comportă într-un mod plastic, deformându-se sub presiune. Deformarea duce la o scădere a dimensiunii găurii de sondă, cauzând probleme de operare a ansamblului de adâncime, a sculelor de carotaj şi a coloanei de burlane. O deformare apare deoarece greutatea noroiului nu este suficientă pentru a preveni presarea formaŃiunii în gaura de sondă. Acest mecanism se produce de obicei atunci când se forează în straturi de sare, în special atunci când se întâlnesc săruri precum KCl (clorură de potasiu) sau KMgCL (clorură dublă de potasiu şi magneziu) sau MgCl (clorură de magneziu) (Bischofit sau Carnalit) sau câteodată în argile neconsolidate. AcŃiune Preventivă � MenŃineŃi o greutate suficientă a noroiului. � AlegeŃi un sistem de noroi adecvat care nu va agrava condiŃia formaŃiunii

plastice. � PlanificaŃi operaŃiuni de corectare/marşuri de control frecvente în special în

această secŃiune a găurii. LuaŃi în considerare utilizarea sapelor PDC (diamant policristalin) cu două centre (funcŃie de săpare şi funcŃie de lărgire a găurii de foraj).

� ReduceŃi viteza marşului garniturii înainte ca ansamblul de adâncime să intre în zona suspectă.

� MinimizaŃi timpul de expunere al găurii deschise în aceste formaŃiuni. � La sărurile mobile luaŃi în considerare utilizarea unui sistem de noroi uşor

subsaturat pentru a permite o eroziune controlată. IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj

Page 313: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

35

� łinere la manevră atunci când vă deplasaŃi în sus, este nevoie de greutate când introduceŃi în gaura de sondă.

� Lipirea se produce cu ansamblul de adâncime aflat la adâncimea formaŃiunii plastice.

� CirculaŃie restricŃionată cu ansamblul de adâncime aflat la adâncimea formaŃiunii plastice.

Eliberare � AplicaŃi un pachet de apă proaspătă dacă vă aflaŃi într-o formaŃiune de sare

presată. LuaŃi în considerare prima dată efectul asupra controlului sondei şi asupra altor formaŃiuni care se află cu gaura deschisă.

� Dacă vă deplasaŃi în sus, aplicaŃi cuplul de torsiune şi executaŃi operaŃiunea de instrumentaŃie cu ajutorul gealei în jos cu o sarcină maximă la marşul garniturii.

� Dacă vă deplasaŃi în jos, efectuaŃi operaŃiunea de instrumentaŃie cu geala în sus cu o sarcină maximă a marşului garniturii. Cuplul de torsiune nu trebuie să fie aplicat atunci când se instrumentează cu ajutorul gealei cu geala deplasându-se în sus.

9.4.6 FormaŃiuni fracturate & faliate

Un sistem de fracturare naturală într-o rocă poate fi întâlnit de obicei lângă formaŃiunile faliate. Rocile de lângă formaŃiunile faliate pot fi sfărâmate în bucăŃi mari sau mici. Dacă acestea sunt slabe pot cădea în gaura de sondă şi pot prinde garnitura de foraj în gaura de sondă. Chiar dacă bucăŃile sunt legate, impacturile provenite de la ansamblul de adâncime datorită vibraŃiei garniturii de foraj pot cauza căderea formaŃiunii în gaura de sondă. Acest tip de lipire este în special neobişnuită în sensul că prinderea garniturii se poate produce în timpul forajului. Când această s-a mai întâmplat înainte, primul semn că există o problemă a fost răsucirea şi lipirea garniturii. Există un risc de lipire într-o formaŃiune fracturată/faliată când se forează într-o formaŃiune faliată şi când se forează în formaŃiuni fracturate de calcar. Acest mecanism se poate produce : � în zone active tectonic. � în calcar fracturat. AcŃiune Preventivă � MinimizaŃi vibraŃia garniturii de foraj. AlegeŃi nişte viteze de rotire alternative

sau modificaŃi configuraŃia ansamblului de adâncime dacă vibraŃii cu şoc mare sunt observate.

� ReduceŃi viteza marşului garniturii înainte ca ansamblul de adâncime să intre în zona fracturată/faliată.

� În general, formaŃiunile fracturate au nevoie de timp să se stabilizeze. � FiŃi pregătiŃi să acordaŃi o perioadă de timp când începeŃi forajul şi corectarea

înainte să faceŃi un progres semnificativ. � ExecutaŃi circulaŃia fluidului de foraj pentru a curăŃa gaura de sondă înainte să

foraŃi în continuare. � Restrictionati viteza marşului garniturii atunci când ansamblul de adâncime se

opune formaŃiunilor fracturate şi zonelor faliate. � PorniŃi/opriŃi garnitura de foraj uşor pentru a evita şocurile de presiune în

gaura de sondă. � AnticipaŃi operaŃiunea de corectare în timpul marşului garniturii de foraj.

Page 314: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

36

� CorectaŃi zonele fracturate cu atenŃie pentru a evita ca fragmente mari de rocă să cadă în gaură şi să prindă garnitura de foraj.

IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � Umplerea găurii când efectuaŃi racordările. � Pierderi sau câştiguri posibile. � Surpări fracturate apar la sitele vibratoare. � Lipirea poate fi instantanee. Eliberare Dacă se produce dărâmarea pereŃilor sondei atunci când vă aflaŃi în talpa sondei urmaŃi Primele AcŃiuni de la secŃiunea 7.3.6. Altfel, efectuaŃi operaŃiunea de instrumentaŃie cu ajutorul gealei în sus într-un efort de a împiedica formarea detritusului. DepuneŃi toate eforturile pentru a menŃine circulaŃia. EfectuaŃi circulaŃia dopurilor de spălare vâscoase cu densitate mare pentru a curăŃa detritusul. AplicaŃi acid dacă garnitura se blochează în calcar.

9.4.7 Dărâmarea marnei supra-presurizată natural

O marnă supra-presurizată natural este una cu o presiune naturală în pori mai mare dăcât gradientul de presiune hidrostatică normal. Marnele supra-presurizate natural sunt de obicei produse de fenomene geologice cum ar fi subcompactarea, înlăturarea naturală a stratului superior (adică efectul agenŃilor atmosferici) şi falia de ridicare. Utilizarea unei greutăŃi insuficiente a noroiului în aceste formaŃiuni va duce la instabilitatea şi dărâmarea pereŃilor găurii de sondă. Acest mecanism se produce de obicei la succesiuni de marnă cu sedimentare rapidă. AcŃiune preventivă AsiguraŃi-vă că greutatea planificată a noroiului este corespunzătoare. PlanificaŃi să minimizaŃi timpul de expunere a găurii. UtilizaŃi în mod riguros nivele de gaz pentru a detecta tendinŃele presiunii în pori. Odată ce marna a fost expusă nu reduceŃi greutatea noroiului. Se poate întâmpla şi ca greutatea noroiului să trebuiască mărită atunci când există o creştere a înclinaŃiei. IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � Surpări (clivaj) la sitele vibratoare. � Creşteri ale cuplului şi rezistenŃei la înaintare. � Nivele de gaz, exponentul D. � CirculaŃie restricŃionată sau imposibilă. � Gaura plină. � O creştere a vitezei la avansare. � Detritusul şi surparile nu sunt hidratate sau poroase. Eliberare UrmaŃi Primele AcŃiuni, secŃiunea 7.3.6.

9.4.8 Dărâmarea provocată a marnei supra-presurizate

Dărâmarea provocată a marnei supra-presurizate se produce atunci când marna preia presiunea hidrostatică a fluidelor găurii de sondă după un număr de zile în care a fost expusă

Page 315: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

37

la acea presiune. Când aceasta este urmată de o reducere a presiunii hidrostatice în gaura de sondă, marna, care acum are o presiune interioară mai mare dăcât cea din gaura de sondă, se dărâmă într-un mod asemănător marnei supra-presurizate natural. Acest mecanism se produce de obicei. � La noroiul pe bază de apă (WBM). � După o reducere a greutăŃii noroiului sau după o perioadă lungă de expunere,

timp în care greutatea noroiului a fost constantă. � În gaura prăjinii pătrate prevăzută în coloana de burlane. AcŃiune preventivă Noroiul fără apă previne dărâmarea provocată a marnei supra-presurizate. Nu planificaŃi o reducere a greutăŃii noroiului după expunerea marnei. Dacă surpări se produc, folosiŃi practicile pentru o bună curăŃare a găurii. IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � Detritusul/surpările nu prezintă semne de hidratare. � Surpări (clivaj) la sitele vibratoare. � O gaură îngustă la gaura prăjinii pătrate prevăzută în coloana de burlane. � Creşterea cuplului şi rezistenŃei la înaintare. � CirculaŃie restricŃionată sau imposibilă. � Gaura plină. Eliberare UrmaŃi Primele AcŃiuni, secŃiunea 6.3.6.

9.4.9 FormaŃiuni reactive

O marnă sensibilă la apă este forată cu o inhibare mai mică decât este necesar. Marna absoarbe apa şi se umflă în gaura de sondă. ReacŃia este „dependentă de timp”, deoarece reacŃia chimică are nevoie de timp pentru a se produce. Totuşi, perioada de timpul poate varia de la ore la zile. Acest mecanism se produce de obicei: � Când se utilizează noroi pe bază de apă în marnă, argilă

şi în formaŃiuni tinere (partea superioară a găurii). � Când se forează cu specificaŃii incorecte ale noroiului. În

special o concentraŃie insuficientă de aditivi de inhibare în noroiul pe bază de produse petroliere (OBM) şi în noroiul pe bază de apă (WBM) cum ar fi săruri (KCl-clorură de potasiu, CaCL-clorură de calciu), glicol şi polimeri.

AcŃiune preventivă � UtilizaŃi un sistem de noroi cu inhibare sau utilizaŃi noroi pe bază de

hidrocarburi sintetice (SBM). � MenŃineŃi proprietăŃile noroiului după cum s-a planificat. Adăugarea diferitelor

săruri (de potasiu, de sodiu, de calciu, etc.) va reduce atracŃia chimică a apei de către marnă.

� Nişte polimeri pentru încapsulare (de acoperire) pot fi adăugaŃi noroiului pe bază de apă (WBM) pentru a reduce contactul apei cu marna.

� Monitorizarea proprietăŃilor noroiului este cheia detectării acestei probleme. � Timpul în care gaura este deschisă în marnă trebuie să fie minimizat. � Marşuri de curăŃare sau corectare efectuate în mod regulat pot ajuta

formaŃiunile de marnă dacă acestea încep să se umfle. � FrecvenŃa trebuie să se bazeze pe timpul de expunere sau pe semnele de

avetizare a unor marne reactive.

Page 316: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

38

� AsiguraŃi-vă că respectiva curăŃare a găurii este adecvată pentru a curăŃa formaŃiunile excesive, bulgării de argilă, materiale solide cu gravitaŃie mică.

IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � Detritus sau surpări hidratate sau poroase. � Colmatarea sitelor vibratoare şi formarea bulgărilor de argilă, iniŃial la oală şi la

derivaŃie. � Creşterea materialelor solide cu gravitaŃie mică (LGS), a grosimii stratului de

colmatare, a vâscozităŃii plastice (PV), a punctului de curgere (YP), a conŃinutului total de solide coloidale active (MBT).

� O creştere sau fluctuaŃii în presiunea pompei. � De obicei se produce în timpul extragerii garniturii de foraj. � CirculaŃia este imposibilă sau foarte restricŃionată. Eliberare � ExtrageŃi uşor garnitura de foraj pentru a peveni pistonarea. � Vezi Primele AcŃiuni, secŃiunea 7.3.6.

9.4.10 FormaŃiuni tensionate tectonic

Instabilitatea pereŃilor găurii de sondă este cauzată atunci când formaŃiuni foarte tensionate sunt forate şi atunci când există o diferenŃă semnificativă între tensiunea găurii de sondă şi presiunea de restricŃionare furnizată de densitatea fluidului de foraj. Tensionări tectonice se acumulează în zone unde roca este comprimată sau alungită datorită mişcării crustei pământului. În aceste zone roca este îndoită de presiunea plăcilor tectonice în mişcare. Când o gaură este forată într-o zonă cu tensiuni tectonice mari, roca din jurul găurii de sondă va cădea în gaura de sondă şi va produce surpări asemănătoare celor produse de marna supra-presurizată. În cazul tensiunii tectonice, presiunea hidrostatică necesară pentru a stabiliza gaura de sondă poate fi cu mult mai mare decât presiunea de fracturare a altor formaŃiuni expuse. Acest mecanism se produce de obicei în regiunile muntoase sau lângă regiunile muntoase. AcŃiune preventivă � PlanificaŃi să tubaŃi sondele în aceste formaŃiuni cât mai rapid posibil. � MenŃineŃi greutatea noroiului în limita planificată de greutate a noroiului. � Instabilitatea pereŃilor găurii de sondă se dovedeşte ea însăşi o problemă

pentru curăŃarea găurii. � Dacă este posibil, foraŃi aceste formaŃiuni cu găuri cu dimensiuni mai mici.

Aceasta va minimiza impactul curăŃării găurii. � AsiguraŃi-vă că sistemul de circulaŃie este capabil să manevreze volumul

suplimentar de surpări asociate de obicei acestui mecanism. � Dacă apar probleme de curăŃare a găurii, consultaŃi secŃiunea care prezintă

CurăŃarea Găurii. � UtilizaŃi datele sondelor de corelare pentru a stabili înclinaŃia şi azimutul optim

deoarece aceştia sunt factorii cheie în reducerea problemelor. IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � Dărâmări şi podiri se pot produce. � Surpări la sitele vibratoare (clivaj). � Mărirea cuplului şi rezistenŃei la înaintare.

Page 317: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

39

� Dacă garnitura este prinsă, circulaŃia probabil va fi întreruptă sau neexistentă. � Creşterea volumul detritusului evacuat la sitele vibratoare comparativ cu

volumul forat. Eliberare Vezi Primele AcŃiuni, secŃiunea 6.3.6.

9.5 Tipuri de prindere mecanică & determinate de geometria sondei, – primele acŃiuni

Ghiduri pentru eliberarea garniturii altele decât Dărâmări ale pereŃilor sondei şi Lipire DiferenŃială. 1. AsiguraŃi-vă că circulaŃia este menŃinută. 2. Dacă garnitura este prinsă în timp ce se deplasează în sus, efectuaŃi

operaŃiunea de instrumentaŃie cu ajutorul gealei în jos. 3. Dacă garnitura se înŃepeneşte în timp ce se deplasează în jos, nu aplicaŃi

cuplul de torsiune şi efectuaŃi operaŃiunea de instrumentaŃie cu ajutorul gealei în sus.

4. Bătăile gealei trebuie să înceapă cu o sarcină mică (25 T) şi după accea mărită sistematic până la sarcină maximă pentru o perioadă de timp de o oră.

5. OpriŃi şi reduceŃi circulaŃia când; a) pregătiŃi gealele de instrumentaŃie să bată în sus şi b) efectuaŃi operaŃiunea de instrumentaŃie în jos.

6. Presiunea de pompare va mări bătaia gealei atunci când instrumentaŃi cu ajutorul gealei în sus, astfel încât o circulaŃie totală să fie folosită. AveŃi grijă să nu aplicaŃi o sarcină maximă la geala de instrumentaŃie.

7. Dacă instrumentaŃia cu ajutorul gealei nu a avut succes, luaŃi în considerare folosirea unor pachete de noroi acid, dacă condiŃiile o permit.

9.5.1 Prinderea garniturii în gaura de cheie

Prinderea garniturii în gaura cheie este cauzată de prăjina de foraj care se roteşte în sensul opus peretelui găurii de sondă în acelaşi punct şi formând un canal sau o gaură de cheie în perete. Când garnitura de foraj este extrasă din gaura de sondă, racordurile speciale sau ansamblul de adâncime sunt atrase în gaura de cheie şi devin prinse. Gaura de cheie poate apărea de asemenea la sabotul coloanei dacă un canal se formează în coloana de burlane. Acest mecanism se produce de obicei: � La modificări majore ale unghiului şi direcŃiei în

formaŃiunile cu rezistenŃă medie-slabă până la formaŃiuni cu rezistenŃă medie.

� Când există forŃe laterale mari ale peretelui găurii de sondă şi rotirea garniturii de foraj.

� În timp ce se extrage garnitura de foraj din gaura de sondă. � După ore lungi de forare fără marşuri de control prin secŃiunea îngenunchiată a

sondei. AcŃiuni Preventive � MinimizaŃi intensitatea curburii. � EfectuaŃi corectarea şi/sau marşuri de control dacă o îngenunchiere a sondei

este prezentă. � LuaŃi în considerare sape lărgitoare pentru garnitura de foraj sau o sapă de

corectare a găurii de cheie dacă o gaura de cheie este o problemă.

Page 318: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

40

IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � ApariŃia numai în timpul extragerii garniturii de foraj din gaura de sondă. � O Ńinere la manevră bruscă atunci când ansamblul de adâncime ajunge la

adâncimea îngenuncherii sondei. � CirculaŃie nerestricŃionată. � Mişcare liberă a garniturii de foraj sub adâncimea găurii de cheie posibilă

numai dacă nu este deja prinsă în gaura cheie. � łinere la manevră periodică la intervalele racordurilor speciale în timpul

marşurilor garniturii de foraj. Eliberare Dacă este posibil, aplicaŃi cuplul de torsiune şi instrumentaŃi cu ajutorul gealei cu geala deplasându-se în jos cu o sarcină maximă a marşului garniturii. EfectuaŃi corectarea inversă în exteriorul găurii de sondă. Dacă este disponibilă, utilizaŃi o sapă de corectare a găurii de cheie.

9.5.2 Gaură strânsă

Forarea în roci abrazive dure uzează calibrul sapei de foraj şi stabilizatorului şi rezultă o dimensiune mai mică decât gaura calibrată. Când ulterior o sapă calibrată este introdusă în gaura de sondă, aceasta întâlneşte o rezistenŃă datorită secŃiunii subdimensionale a găurii. Dacă garnitura de foraj este introdusă în gaura de sondă imediat fără a se executa operaŃiunea de corectare, sapa de foraj se poate bloca în secŃiunea subdimensionala a găurii. Acest mecanism se produce de obicei: � După introducerea unei sape de foraj noi. � După operaŃiunea de carotaj. � Când o sapă PDC (diamant policristalin) este introdusă în gaura de sondă după

o sapă de foraj cu role conice. � Când se forează în formaŃiuni abrazive. Alte mecanisme de lipire pot avea aceleaşi efecte in special in formaŃiunile plastice. Capetele carotiere sunt de obicei un pic mai mici decât dimensiunile sapei de foraj şi secŃiunile carotate trebuie să fie corectate când se introduce o sapă să foreze în continuare. Neexecutarea corectării găurii de sondă poate duce la blocarea sapei de foraj în secŃiunea subdimensionala a găurii carotate. AcŃiune Preventivă UtilizaŃi sape de foraj şi stabilizatori cu protecŃie a calibrului. LuaŃi în considerare utilizarea sapelor lărgitoare cu role. Întotdeauna calibraŃi toate componentele ansamblului de adâncime atunci când introduceŃi sau când extrageŃi garnitura din gaura de sondă. CorectaŃi secŃiunile suspecte a fi subdimensionale. ReduceŃi viteza marşului garniturii înainte ca ansamblul de adâncime să între în zona subdimensională. IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � Sapa sau stabilizatorii extraşi din gaură sunt subdimensionali. � Se produce numai atunci când se introduce în gaura de sondă. � O greutate bruscă. � CirculaŃia este nerestricŃionată sau uşor restricŃionată.

Page 319: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

41

� Sapa s-a blocat aproape de talpa sondei sau la partea superioară a unei secŃiuni carotate.

Eliberare InstrumentaŃi cu ajutorul gealei care se deplasează în sus cu o sarcină maximă a marşului garniturii. Nu instrumentaŃi cu geala deplasându-se în jos. LuaŃi în considerare utilizarea unui pachet de noroi acid. LuaŃi în considerare aplicarea cuplului de torsiune ca o ultimă variantă.

9.5.3 Praguri şi îngenuncheri ale sondei

Prag: Gaura de sondă trece prin roci de diferite tipuri şi se dezvoltă praguri la interfeŃele dintre straturile cu duritate diferită. Îngenuncheri: În timpul forării într-o gaură de sondă, caracteristicile rocii cauzează o deviere a sapei de foraj şi duce la o modificare a direcŃiei. Probabil atunci când foraŃi cu un ansamblu de adâncime de orientare, modificări bruşte în ceea ce priveşte unghiul pot cauza o deformaŃie a direcŃiei găurii de sondă. Devierile mari în ceea ce priveşte direcŃia găurii de sondă sunt denumite îngenunchieri al sondei. Acest mecanism apare de obicei: � Când un ansamblu de adâncime necorespunzător este

introdus în gaura de sondă. � După o modificare a ansamblului de adâncime. � FormaŃiuni prevăzute a fi intercalate cu roci slabe cu rezistenŃă mare. � FormaŃiuni prevăzute a fi fracturate/faliate. � După modificările direcŃiei. � În timpul extragerii garniturii de foraj. AcŃiune Preventivă � Pragurile vor fi reduse prin introducerea unui ansamblul de prăjini grele rigid în

gaura de sondă. � MinimizaŃi modificările direcŃiei în gaura de sondă. � MinimizaŃi modificările configuraŃiei ansamblului de adâncime atunci când vă

aflaŃi în formaŃiuni ce sunt predispuse la formarea pragurilor. � LuaŃi în considerare efectuarea marşurilor de corectare. � FaceŃi un jurnal al adâncimilor pragurilor sau altor anomalii. � Vă poate fi de ajutor procurarea unor date imprimate la scară mare de la

inginerul „mud logger” şi desenarea la scară a unui ansamblul de adâncime pe o bucată separată de hârtie. Hârtia cu ansamblul de adâncime poate fi poziŃionată la nivelul oricăror Ńineri la manevră şi este uşor de văzut dacă oricare dintre stabilizatori nu sunt pe poziŃie în acelaşi punct. Prin utilizarea acestei tehnici, este simplu să păstraŃi evidenŃa zonelor cu diverse probleme şi să comunicaŃi clar sondorului adâncimile care probabil vor cauza probleme.

� InspectaŃi suficient de frecvent. Creşterea frecvenŃei inspecŃiei găurii de sondă va Ajuta la evaluarea/reducerea sinuozităŃii găurii de sondă.

� ReduceŃi numărul de modificări ale ansamblului de adâncime.

Page 320: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

42

� ReduceŃi vitezele marşului înainte ca ansamblul de adâncime să intre în zonele suspectate a fi cu praguri sau cu îngenunchieri ale sondei.

� EvitaŃi circulaŃia prelungită în formaŃiunile intrecalate cu roci slabe. � LimitaŃi greutatea stabilită iniŃial la mai puŃin de 50% din rezistenŃa la înaintare

în talpa sondei pentru a minimiza efectele mişcării atunci când operaŃi într-o zonă îngustă.

� Nu începeŃi operaŃiunile de construire a unghiului prea aproape de sabotul coloanei (începeŃi la cel puŃin 30m sub adâncimea totală a vechii găuri de sondă).

IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � łinere la manevră sau greutate stabilită neregulată bruscă. � Sunt probleme la adâncimile fixate. � CirculaŃie completă este posibilă. Eliberare � Dacă vă deplasaŃi în sus când se produce lipirea, aplicaŃi cuplul de torsiune şi

instrumentaŃi cu ajutorul gealei în jos cu sarcina maximă a marşului. � Atunci când vă deplasaŃi în jos, efectuaŃi operaŃiunea de instrumentaŃie cu

ajutorul gealei în sus cu o sarcină maximă a marşului. � Nu aplicaŃi cuplul. � Dacă se poate, efectuaŃi corectarea inversă sau corectarea uşoară a găurii

acolo unde au mai fost probleme deoarece rotaŃia va ajuta stabilizatorii şi/sau alte scule să treacă pe lângă prag.

9.5.4 Resturi metalice

Resturi care au căzut în gaură de la suprafaŃă sau de la echipamentul de la talpa sondei, care cad în gaura de sondă şi blochează garnitura de foraj. Acest mecanism se produce de obicei: � Datorită unei organizări ineficiente la podul sondei. � Capacul găurii nu este instalat. � DefecŃiunea echipamentului de la talpa sondei. AcŃiune Preventivă � ÎncurajaŃi buna organizare la podul sondei şi inspecŃia

regulată a echipamentului de manevrare. � PăstraŃi gaura acoperită tot timpul. � InspectaŃi echipamentul de la talpa sondei înainte să-l

introduceŃi în gaura de sondă şi din nou atunci când este introdus cu ajutorul mesei rotative.

� InspectaŃi bacurile cleştelui şi penei în mod regulat. � InstalaŃi curăŃitorul din cauciuc al garniturii de foraj cât mai repede posibil. IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � ActivităŃi de reparaŃie/întreŃinere efectuate recent pe podul sondei. � Scule manuale/echipament lipsă. � CirculaŃie nerestricŃionată. � Aşchii metalice la sita vibratoare. � Cuplu neregulat brusc. � Încapacitatea de a efectua gaura de sondă. Eliberare � AsiguraŃi-vă că circulaŃia este menŃinută. � Dacă garnitura de foraj se prinde în timpul deplasării în sus, (aplicaŃi cuplul)

efectuaŃi operaŃiuni de instrumentaŃie cu ajutorul gealei în jos.

Page 321: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

43

� Dacă garnitura de foraj se prinde în timpul deplasării în jos, nu aplicaŃi cuplul şi efectuaŃi operaŃiuni de instrumentaŃie cu ajutorul gealei în sus.

� OperaŃiunile de instrumentaŃie cu ajutorul gealei trebuie să înceapă cu o sarcină mică (50k lbs) şi după accea mărită sistematic până la o sarcină maximă într-o perioadă de timp de o oră.

Dacă operaŃiunea de instrumentaŃie cu ajutorul gealei nu rezolvă problema, luaŃi în considerare utilizarea pachetelor de noroi acide, dacă condiŃiile permit.

9.5.5 BucăŃi de ciment

Garnitura de foraj este prinsă în gaura de sondă de bucăŃile de ciment care cad în jurul garniturii de foraj. Acest mecanism se produce de obicei atunci când cimentul dur devine instabil în jurul sabotului coloanei sau atunci când foraŃi în gaură deschisă cu dopuri sub presiune sau de amorsare a erupŃiei. AcŃiune Preventivă � AcordaŃi un timp suficient de remediere cimentului

înainte să încercaŃi să amorsaŃi sau să frezaŃi. � CorectaŃi sabotul coloanei şi deschideŃi dopurile în

întregime înainte să continuaŃi forarea. � LimitaŃi lungimea găurii prăjinii pătrate prevăzută în

coloana de burlane pentru a minimiza o sursă de formare a blocurilor de ciment. ÎncetiniŃi viteza marşului înainte ca ansamblul de adâncime să între în sabotul coloanei sau în dopul de cimentare.

� Utilizarea aditivilor vegetali pentru ciment poate duce la creşterea integrităŃii sale. MenŃineŃi o distanŃă suficientă între platformele sondelor pentru a reduce posibilitatea pătrunderii blocurilor de ciment de la găurile de sondă adiacente.

IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � CirculaŃie nerestricŃionată. � Fragmente de ciment. � Mişcarea de rotaŃie şi descendentă poate fi posibilă. � Cuplu neregulat. Eliberare � AsiguraŃi-vă că circulaŃia este menŃinută. � Dacă garnitura de foraj se prinde în timpul deplasării în sus, (aplicaŃi cuplul)

efectuaŃi operaŃiuni de instrumentaŃie cu ajutorul gealei în jos. � Dacă garnitura de foraj se prinde în timpul deplasării în jos, nu aplicaŃi cuplul şi

efectuaŃi operaŃiuni de instrumentaŃie cu ajutorul gealei în sus. � OperaŃiunile de instrumentaŃie trebuie să înceapă cu o sarcină mică (25 T) şi

după aceea mărită sistematic până la sarcina maximă pentru o perioadă de o oră.

Dacă operaŃiunea de instrumentaŃie cu ajutorul gealei nu rezolvă problema, luaŃi în considerare utilizarea pachetelor de noroi acide, dacă condiŃiile permit.

Page 322: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

44

9.5.6 Lapte de ciment

Atunci când garnitura de foraj este introdusă accidental in ciment umed, cimentul poate face o priză rapidă. Aceasta se poate produce de exemplu atunci când nivelul de ciment din coloană (oglinda cimentului) este mai mare decât cel prevăzut. O creştere a presiunii generată de şocul ansamblului de adâncime determină cimentul să facă o priză rapidă. Încercarea de a executa circulaŃia trebuie să fie efectuată foarte atent deoarece presiunea circulaŃiei agravează problema. Aceasta se poate întâmpla şi atunci când s-a forat într-un ciment ce a făcut priză recent la o viteză de avansare, sub care se află ciment ce încă nu a făcut priză. AcŃiune Preventivă � Nu vă bazaŃi numai pe eşantioanele de la suprafaŃă. � Trebuie să ştiŃi timpul de prizare a cimentului, dar nu presupuneŃi că acesta va

face priză atunci când introduceŃi în gaura de sondă. Trebuie să cunoaşteŃi oglinda cimentului (oglinda teoretică a cimentului) calculată înainte de introducerea în gaura de sondă dar întotdeauna aşteptaŃi-vă să fie mai mare.

� Nu vă bazaŃi pe indicatorul de greutate pentru a afla nivelul de ciment din coloană. Dacă cimentul nu face priză este posibil să nu observaŃi vreo indicaŃie la indicatorul de greutate atunci când îl folosiŃi pentru ciment.

� Când vă apropiaŃi de nivelul teoretic de ciment din coloană începeŃi să curăŃaŃi doi paşi deasupra oglinzii teoretice a cimentului.

� LuaŃi în considerare „spălarea prin” 3-4 paşi de prăjină deasupra nivelul teoretic de ciment în dimensiuni mai mici de gaură (< 8.5”).

� Dacă o greutate este observată atunci când introduceŃi garnitura în gaura de sondă după o operaŃiune de cimentare, extrageŃi 2 paşi de prăjină înainte să începeŃi circulaŃia.

� ControlaŃi rata de penetraŃie atunci când foraŃi/spălaŃi/curăŃaŃi cimentul moale. IndicaŃii de la locaŃia instalaŃiei de foraj � Creşterea presiunii pompei cauzând o instabilitate de circulaŃie. � Pierdere a greutăŃii garniturii de foraj. � O reducere bruscă a cuplului. � Lapte de ciment la returul noroiului, decolorarea noroiului. Eliberare � PurjaŃi orice presiune din interiorul pompei. � InstrumentaŃi cu ajutorul gealei în sus cu sarcina maximă a marşului. � ÎncercaŃi să stabiliŃi circulaŃia.

9.6 Anexe- Arborele decizional privind prinderea garniturii

Varietatea cauzelor lipirii mecanice face diagnosticarea cauzei exacte mai dificilă decât lipirea diferenŃială. Următorii arbori decizionali sau diagramele următoare sunt prezentate pentru a ajuta în procesul de diagnosticare a prinderii garniturii după următoarele acŃiuni: � Forajul rotativ � Efectuarea racordării � Introducerea garniturii de foraj � Extragerea garniturii de foraj � Corectarea în interior

Page 323: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

45

� Corectarea în exterior � CirculaŃia fluidului de foraj � Introducerea coloanei de burlane

Page 324: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

46

Page 325: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

47

Fig. 3.5.2 Legendă: PREVENIRE ŞI PROCEDURI PENTRU PRINDEREA GARNITURII ROTARY DRILLING FORAJ ROTATIV Increased torque Cuplu mărit Are bit hours excessive? Orele de funcŃionare a sapei sunt

excesive? Is there a formation change? Exista o modificare a formaŃiunii? Increase in torque related to formation change

Creşterea cuplului este legată de modificarea formaŃiunii

Are hole drags excessive? RezistenŃele la înaintare ale găurii sunt excesive?

If tri-cone bit bearings worn Dacă lagărele sapei cu trei role sunt uzate

Can drag be related to dog-legs? RezistenŃa la înaintare poate avea legătură cu îngenuncherile sondei?

Is circulation restricted? CirculaŃia este restricŃionată? Have abrasive formations been drilled?

Au fost forate formaŃiuni abrazive?

Wellbore geometry Geometria găurii de sondă It is possible that a fault has been drilled?

Este posibil ca o formaŃiune faliata să fi fost forată?

Are drags reduced when pumping? RezistenŃele la înaintare sunt reduse atunci când se pompează ?

Have formations of varying hardness been drilled? Undergauge hole causing stabilizers to hang up?

Au fost forate formaŃiuni cu duritate variată? Gaura subdimensională face ca stabilizatorii să nu fie pe poziŃie?

Bit failure string component failure DefecŃiunea sapei de foraj, defecŃiunea componentelor garniturii de foraj

Stabilizers hanging up on formation ledges

Stabilizatorii nu sunt pe poziŃie la pragurile formaŃiunii

Inadequate hole cleaning CurăŃare necorespunzătoare a găurii Fractured /faulted formations FormaŃiuni fracturate/faliate Cement blocks junk casing key seat BucăŃi de ciment, resturi metalice,

coloana de burlane în gaura de cheie Have problem formations already been exposed?

Problemele formaŃiunilor au fost expuse deja?

Newly drilled geopressured forms, unconsolidated forms, fractured/faulted forms, fast moving mobile form

FormaŃiuni geopresurizate, formaŃiuni neconsolidate, formaŃiuni fracturate/faliate, formaŃiuni plastice cu deplasare rapidă forate recent

Stop moving mobile formations reactive formations

Nu mai mişcaŃi formaŃiunile plastice, formaŃiunile reactive

Page 326: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

48

Page 327: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

49

PREVENIRE ŞI PROCEDURI PENTRU PRINDEREA GARNITURII Legendă: Moving pipe from static after making/breaking connections during drilling, tripping and reaming or after survey

Trecerea garniturii de la un regim static la unul dinamic după strângerea/deşurubarea racordurilor în timpul forajului, marşului şi corectării sau după efectuarea inspecŃiei

Drag trend increasing when moving string from static

TendinŃa rezistenŃei la înaintare este să crească atunci când garnitura de foraj trece de la un regim static la unul dinamic

Are known problem formations exposed?

Sunt formaŃiunile cu probleme expuse?

Is circulation restricted? CirculaŃia este restricŃionată? Are permeable formations exposed? FormaŃiunile permeabile sunt

expuse? Is drag reduced when pumping? RezistenŃa la înaintare este redusă

atunci când se pompează? Can drill string be moved? Poate garnitura de foraj să se mişte? Inadequate hole cleaning CurăŃare necorespunzătoare a găurii Reactive formations fractured/faulted forms mobile formations unconsolidated forms geopressured formations

FormaŃiuni reactive, formaŃiuni fracturate/faliate, formaŃiuni plastice, formaŃiuni neconsoliate, formaŃiuni geopresurizate

Junk cement blocks stabilizers hanging up on ledges

Resturi metalice, blocuri de ciment, stabilizatorii nu sunt pe poziŃie la praguri

Differential sticking Lipire diferenŃială

Page 328: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

50

Page 329: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

51

PREVENIRE ŞI PROCEDURI PENTRU PRINDEREA GARNITURII Legendă: TRIPPING IN INTRODUCEREA GARNITURII DE

FORAJ Increased downward resistance RezistenŃă descendentă crescută Smooth Uşoară Is increased smooth or erratic? Creşterea este uşoară sau

neregulată? Erratic Neregulată Is there excessive upward drag Există o rezistenŃă la înaintare

ascendentă excesivă? Inadequate hole cleaning (cuttings beds)

CurăŃare inadecvată a găurii (paturi de detritus)

Is circulations restricted? CirculaŃia este restricŃionată Hole bridged can this be related to problem formations?

Podirile găurii pot avea legătură cu formaŃiunile cu probleme?

Was previous bit undergauge? Sapa precedentă a fost subdimensională?

Is drag reduced when pumping? RezistenŃa la înaintare este redusă atunci când pompaŃi ?

Formation ledges wellbore geometry cement blocks junk

Praguri, geometria găurii de sondă, blocuri de ciment, resturi metalice

Reactive formations mobile formations fractured/faulted forms unconsolidated forms

FormaŃiuni reactive, formaŃiuni plastice, formaŃiuni fracturate/faliate, formaŃiuni neconsoliate

Are doglegs excessive? Îngenunchierile sondei sunt excesive? Undergauge hole Gaură subdimensională Reactive formation mobile formation FormaŃiune reactivă, formaŃiune

plastică Wellbore geometry formation ledges Geometria găurii de sondă, praguri Can resistance & drag be related to formations?

RezistenŃa & rezistenŃa la înaintare pot avea legătură cu formaŃiunile ?

Has there been a BHA change on this trip?

S-a produs vreo modificare a ansamblului de adâncime în timpul acestui marş?

Cement blocks junk string component failure Fractured/faulted formations

Resturi metalice, blocuri de ciment, defecŃiunea componentelor garniturii de foraj, formaŃiuni fracturate/faliate

Formation ledges Praguri in formaŃiune Wellbore geometry Geometria găurii de sondă

Page 330: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

52

Page 331: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

53

PREVENIRE ŞI PROCEDURI PENTRU PRINDEREA GARNITURII Legendă: TRIPPING OUT EXTRAGEREA GARNITURII DE

FORAJ Increased drag or overpull RezistenŃă la înaintare sau Ńinere la

manevră mărite Smooth Uşoară Is overpull smooth or erratic? łinerea la manevră este uşoară sau

neregulată? Erratic Neregulată Is overpull in new hole section? Există Ńinere la manevră în noua

secŃiune a găurii? Are known problem formations exposed in new hole section?

Sunt problemele cunoscute ale formaŃiunii expuse în noua secŃiune a găurii?

Are known problem formations exposed in hole section drilled by previous bits?

Sunt problemele cunoscute ale formaŃiunii expuse în secŃiunea găurii forată de sapele precedente?

Is circulation restricted? CirculaŃia este restricŃionată? Unconsolidated formations fractured/faulted formations

FormaŃiuni neconsolidate, formaŃiuni fracturate/faliate

Is downward motion possible? Mişcarea descendentă este posibilă? Reactive formations (bit/stabilizer balling) mobile formations unconsolidated forms

FormaŃiuni reactive (sapa/stabilizatorul încărcate de detritus), formaŃiuni plastice, formaŃiuni neconsolidate

Wellbore geometry fractured/faulted form

Geometria găurii de sondă, formaŃiuni fracturate/faliate

Wellbore geometry formation ledges Geometria găurii de sondă, praguri ale formaŃiunii

Can BHA be rotated free? Poate asamblul de adâncime să se rotească liber?

Does rotating string allow obstruction to be passed?

Garnitura de foraj ce se roteşte va permite depăşirea obstrucŃionării ?

Cement blocks junk BucăŃi de ciment, resturi metalice Inadequate hole cleaning key seating CurăŃare inadecvată a găurii, gaură

de cheie Formation ledges wellbore geometry Praguri în formaŃiune, geometria

găurii de sondă Fractured/faulted formations FormaŃiuni fracturate/faliate

Page 332: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

54

Page 333: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

55

PREVENIRE ŞI PROCEDURI PENTRU PRINDEREA GARNITURII Legendă: REAMING IN CORECTAREA LA INTRODUCERE Increased torque increased reaming weight required

Cuplu mărit, corectare mărită, greutate necesară

Smooth Uşoară Is increased smooth or erratic? Creşterea este uşoară sau

neregulată? Erratic Neregulată Is circulation restricted? CirculaŃia este restricŃionată Are hole drags excessive? RezistenŃele la înaintare în gaură sunt

excesive? Was previous bit undergauge? Sapa precedentă a fost

subdimensionala? Are up drags excessive? RezistenŃele la înaintare la partea

superioară sunt excesive ? Do drags increase when not pumping?

RezistenŃele la înaintare cresc când nu se pompează?

Inadequate hole cleaning CurăŃare necorespunzătoare a găurii Undergauge hole Gaură subdimensională Wellbore geometry (sidetracking hole?)

Geometria găurii de sondă (iniŃierea unei noi găuri ?)

Are drags increase when not pumping?

RezistenŃele la înaintare cresc când nu se pompează?

Inadequate hole cleaning (cuttings bed)

CurăŃare necorespunzătoare a găurii (pat de detritus)

Wellbore geometry formation ledges junk cement blocks bit failure

Geometria găurii de sondă, praguri ale formaŃiunilor, resturi metalice, blocuri de ciment, defecŃiunea sapei de foraj

Mobile formations reactive formations unconsolidated formations

FormaŃiuni plastice, formaŃiuni reactive, formaŃiuni neconsolidate

Unconsolidated formations fractured/faulted formations

FormaŃiuni neconsolidate, formaŃiuni fracturate/faliate

Page 334: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

56

Page 335: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

57

PREVENIRE ŞI PROCEDURI PENTRU PRINDEREA GARNITURII Legendă: REAMING OUT CORECTAREA LA EXTRAGERE Increased torque and drag Cuplu şi rezistenŃă la înaintare mărite Smooth Uşoară Is increase in torque smooth or erratic?

Creşterea cuplului este uşoară sau neregulată?

Erratic Neregulată Is circulation restricted? CirculaŃia este restricŃionată? Is downward motion restricted? Mişcarea descendentă este

restricŃionată? Are drags reduced when pumping? RezistenŃele la înaintare sunt reduse

atunci când se pompează? Key seating Gaură de cheie Wellbore geometry formation ledges string component failure

Geometria găurii de sondă, praguri ale formaŃiunilor, defecŃiunea componentelor garniturii de foraj

Mobile formations reactive formations FormaŃiuni plastice, formaŃiuni reactive

Inadequate hole cleaning CurăŃare necorespunzătoare a găurii Junk cement blocks string component failure

Resturi metalice, blocuri de ciment, defecŃiunea componentelor garniturii de foraj

Unconsolidated formations fractured/faulted formations

FormaŃiuni neconsolidate, formaŃiuni fracturate/faliate

Page 336: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

58

Page 337: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

59

PREVENIRE ŞI PROCEDURI PENTRU PRINDEREA GARNITURII Legendă: CIRCULATION CIRCULAłIE Increased drag & resistance RezistenŃa la înaintare & rezistenŃa

mărite Smooth Uşoară Is increased smooth or erratic? Creşterea este uşoară sau

neregulată? Erratic Neregulată Is circulation restricted? CirculaŃia este restricŃionată? Do drags increase when not pumping?

Cresc rezistenŃele la înaintare când nu se pompează?

Mobile formations FormaŃiuni mobile (plastice) Unconsolidated formations fractured/faulted formations

FormaŃiuni neconsolidate, formaŃiuni fracturate/faliate

Cement blocks junk BucăŃi de ciment, resturi metalice Inadequate hole cleaning CurăŃare necorespunzătoare a găurii Mobile formations reactive formations geopressured formations

FormaŃiuni plastice, formaŃiuni reactive, formaŃiuni geopresurizate

Page 338: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

60

Page 339: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

61

PREVENIRE ŞI PROCEDURI PENTRU PRINDEREA GARNITURII Legendă: RUNNING CASING INTRODUCEREA COLOANEI DE

BURLANE Increase in downward resistance while running casing or after connection

Creştere a rezistenŃei ascendente în timpul introducerii coloanei de burlane sau după efectuarea racordării

Can pipe be worked upwards? Poate coloana lucra ascendent? Is circulation restricted? CirculaŃia este restricŃionată? Hole packing off reactive formations unconsolidated formations

Dărâmarea pereŃilor sondei în formaŃiuni reactive formaŃiuni neconsolidate

Are permeable formations exposed? FormaŃiunile permeabile sunt expuse?

Are dog legs excessive? punctele de inclinare a sondei sunt excesive?

Hole packing off reactive formations mobile formations unconsolidated form inadequate hole cleaning

Dărâmarea pereŃilor sondei la formaŃiunile reactive, formaŃiunile plastice, formaŃiunile neconsolidate, curăŃarea necorespunzătoare a găurii

Surface load limitation with respect to larger drag (esp. Directional well) inadequate hole cleaning (cuttings beds, centralizers broken/bunching)

Limitarea sarcinii suprafeŃei în ceea ce priveşte rezistenŃa la înaintare mai mare (sondele dirijate), curăŃare necorespunzătoare a găurii (paturi de detritus, centrori defecŃi/grupaŃi)

Differential sticking Lipire diferenŃială Formation ledges fractured/faulted form inadequate hole clearing centralisers broken/bunching casing too light (has not been filled) junk in hole

Praguri în formaŃiuni fracturate/faliate, curăŃare necorespunzătoare a găurii, centrori defecti/grupaŃi, coloana de burlane prea uşoară (nu a fost umplută) resturi în gaura de sondă

Well bore geometry Geometria găurii de sondă

Page 340: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

Manual de OperaŃiuni de Foraj

10 Tubarea coloanei şi a linerului

Intocmit de WEP

Autor: van Heekeren

EdiŃie: August 2010

Verificat: AN, KE

Page 341: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

2

Manual de OperaŃiuni de Foraj 10 Tubarea coloanei şi a linerului | EdiŃie: August 2010

Cuprins

10 Tubarea coloanei şi a linerului

10.1 HSE ......................................................................................................................3

10.2 Lista de verificări & calcule înaintea lucrului ...............................................................3

10.2.1 Procedura de măsurare ......................................................................................3 10.2.2 Lista de verificare a echipamentelor şi accesoriilor ...............................................5 10.2.3 Tubarea coloanei şi a linerului- bune practici şi lecŃii de învăŃat .............................6

10.3 Proceduri...............................................................................................................9

10.3.1 Procedura de tubare a coloanei pas cu pas..........................................................9 10.3.2 Procedura de tubare a linerului pas cu pas..........................................................9

10.4 Exemple..............................................................................................................12

10.4.1 Introducerea coloanei de 13 3/8”....................................................................12 10.4.2 Introducerea linerului de 7” ............................................................................14 10.4.3 Exemplu de document privind pregătirea burlanelor.............................................19

10.5 InformaŃii de bază ................................................................................................20

10.5.1 Valorile momentului de strângere pentru burlanele uzuale ..................................20 10.5.2 Proceduri de introducere şi formare .................................................................21 10.5.3 Tipuri de vasiline pentru filete şi cantităŃi pentru conexiuni VAM ..........................24 10.5.4 Proceduri de şablonare...................................................................................25 10.5.5 Centrori........................................................................................................25 10.5.6 Pacher de umplere TAM..................................................................................26

10.6 ReferinŃe .............................................................................................................26

Page 342: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

3

Manual de OperaŃiuni de Foraj 10 Tubarea coloanei şi a linerului | EdiŃie: August 2010

10 Pregătirea tubajului coloanei sau linerului şi tubarea

10.1 HSE Tot personalul va fi informat şi va trebui să respecte următoarele cerinŃe de siguranŃă şi de mediu pentru manipularea coloanei: � Nu mergeŃi niciodată sub sarcinile suspendate în macara sau conducte

suspendate. � PurtaŃi întotdeauna mănuşi şi ochelari de protecŃie în timpul curăŃării

racordurilor. � Nu vă interpuneŃi între sarcini şi un alt obiect. � AdoptaŃi practicile corecte de ridicare în timpul manipulării burlanelor:

puneŃi întotdeauna etichete la pachetele burlane sau atunci când ridicaŃi individual câte o prăjină prin fereastra V pe podul de lucru al instalaŃiei de foraj.

� MarcaŃi punctele de prindere. � AsiguraŃi-vă că legăturile de coloane sau tubing sunt corect suspendate şi

asigurate cu cleme. � FiŃi atenŃi la rularea coloanelor pe rafturi pentru a nu vă prinde picioarele. � Nu folosiŃi niciodată motorină pentru curăŃarea conexiunilor. � MenŃineŃi o comunicare bună între podul de lucru al instalaŃiei de foraj,

echipa de punte şi operatorul macaralei. � Echipamentul de control al sondei va trebui să fie testat şi gata de

utilizare.

10.2 Lista de verificări & calcule înaintea lucrului

10.2.1 Procedura de măsurare

Erorile de măsurare pot fi introduse relativ uşor din cauza unor erori umane, modificărilor echipei sau logistică. Abordarea de mai jos elimină punctele de eroare unică prin introducerea mai multor verificări independente. ReŃineŃi că această instrucŃiune se aplică la măsurătorile de coloană şi de punere în producŃie. 1. łineŃi şedinŃele de protecŃia muncii înainte de lucru discutând aspectele

HSE de pregătire a lucrării. 2. Când materialul tubular soseşte la locaŃia sondei aşezaŃi-l pe rânduri

atunci când este posibil. VerificaŃi greutatea & materialul şi conexiunile conform specificaŃiei. IncludeŃi verificarea agăŃătorului & prăjinilor scurte anexate.

3. ScoateŃi coloana, verificaŃi starea filetului coloanei şi curăŃaŃi conexiunile, înlăturaŃi vasilina de protecŃie. Dimensiunile ciorii vor trebui să fie conform standardului API şi dimensiunea şi lungimea dispozitivului de scoatere a coloanei va fi confirmată de Supervizorul de foraj (vezi procedura de ridicare a coloanei 10.5.4).

4. Inginerul de foraj la sondă va măsura dimensiunea ciorii şi va verifica valoarea înainte de ridicare.

5. NumăraŃi prăjinile conform planului. Numerotarea dimensiunilor sau calităŃilor diferitelor tuburi ar trebui să înceapă de la următoarea "sută". Prăjinile scurte vor fi etichetate cu caractere alfa-numerice. VerificaŃi împreună cu Supervizorul de foraj înainte de numerotare.

6. Inginerul de foraj la sondă va verifica că ruleta lui de măsurare este în stare bună, corectă şi clară.

Page 343: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

4

Manual de OperaŃiuni de Foraj 10 Tubarea coloanei şi a linerului | EdiŃie: August 2010

7. Prăjinile vor fi măsurate de la un capăt la altul: inclusiv filetele de la ştiftul de capăt AsiguraŃi-vă că banda este dreaptă pe corpul conductei, nu curbată sau atârnând.

8. AcŃiunea de măsurare va include 4 persoane: două care Ńin banda de măsură, 2 care citesc şi înregistrează lungimile. Cei doi care fac măsurători le fac individual, fără să vorbească - cifrele vor fi comparate pe rând. În caz de conflict măsuraŃi din nou.

9. Inginerul de foraj la sondă va asista la măsurarea îmbinărilor de conducte - Inginerul de foraj la sondă+ şeful personalului necalificat va face controale periodice prin sondaj independent de persoanele implicate în măsurare. În caz de nepotriviri între măsurători, atât Inginerul de foraj la sondă cât şi partea care face măsurarea, re-măsuraŃi prăjina.

10. Toate lungimile vor fi scrise într-o fişă de măsurători. 11. ScrieŃi cu vopsea numărul prăjinii şi lungimea (inclusiv filetele) pe

prăjinăt. 12. MarcaŃi toate prăjinile care vor fi lăsate pe dinafară şi depozitaŃi-le într-un

suport de prăjini separat. 13. MarcaŃi bucata de lansare. 14. ContinuaŃi procesul rând de rând până când toate prăjinile au fost

măsurate şi verificate. ÎnlocuiŃi protecŃiile de filete (strângere cu mâna). 15. În cazul în care dintr-un motiv oarecare, nu este posibil să se compare

cifrele rând de rând, acest lucru poate fi realizat într-o etapă ulterioară, dar înainte de a finaliza măsurarea.

16. Inginerul de foraj la sondă va introduce toate numerele într-un calculator de măsură.

17. Inginerul de foraj la sondă va asigura că este introdusă pierderea de strângere şi că este scăzută din lungimea prăjinii (la acest moment pierderea de strângere (M/U) va fi confirmată de către Supervizorul de foraj(. ConsultaŃi secŃiunea Strângere (10.5.1).

18. AsiguraŃi-vă că sunt disponibile următoarele coloane: lungimea măsurată, lungimea de lucru (pierdere de strângere incl), lungimea cumulată, adâncime de la punctul sus al reperului (atunci când este în poziŃia finală). În cazul forajului directional sau re-faceri, se va acorda o atenŃie deosebită cu privire la utilizarea de elevaŃii diferite. FolosiŃi întotdeauna BODF (pod de foraj original).

19. Atunci când măsurătorile sunt finalizate, inginerul de foraj la sondă va contoriza numărul total de prăjini şi îl va compara cu măsurarea şi documentele de transport.

20. După ce toate numerele sunt introduse in calculator inginerul de foraj la sondă se va asigura că toate lungimile prăjinilor sunt comparate cu exemplarul pe hârtie; la acest punct, se vor face completări de mână la măsura totală când inginerul de foraj la sondă verifică fişele. Cea mai bună practică este de a verifica suma fiecărei coloane individuale după fiecare corecŃie. De aici, toate erorile trebuie să fi fost rezolvate.

21. InformaŃii suplimentare care sunt necesare la măsurare sunt: (pentru fiecare tip de conexiune sau de dimensiune a conductei):

� un tabel indicând prăjinile la locaŃie, prăjinile de introdus în sondă, prăjinile lăsate la locaŃie.

� un tabel cu prăjini de schimb şi prăjini scurte disponibile � diametrul exterior, diametrul interior şi dimensiunea sondei � greutatea, marca şi tipul de conexiune � rezistenŃa la curgere, rezistenŃa la explozie -şi la prăbuşire � momentul de strângere; min/opt/max � adâncimile de interes: Capătul linerelor, gaura deschisă, sondă

închisă, adâncimi de prindere cunoscute sau puncte înguste. � indicaŃi centrorii, etichetele de prăjină, cleme, etc � sarcina la cârlig aşteptată

Page 344: Manual Pentru Operatiuni de Foraj Petrom

5

Manual de OperaŃiuni de Foraj 10 Tubarea coloanei şi a linerului | EdiŃie: August 2010

22. În cazul finalizării măsurării, inginerul de foraj la sondă va da Supervizorul de servicii de sondă o versiune electronică a măsurătorilor care va dispune toate ansamblurile conform proiectului de finalizare.

23. După finalizarea măsurării, Supervizorul de servicii va da în timp util, o copie a proiectului Supervizorului de foraj/ Maistrului de foraj şi Inginerului de foraj de la sondă, pentru verificare.

24. Documentele justificative vor fi un raport de finalizarea actualizat şi o copie pe hârtie a tuturor ansamblurilor.

25. Odata ce toate părŃile sunt de acord, Supervizorul de servicii va oferi o versiune electronică Inginerului de foraj la sondă, care va fi proprietarul şi singurul care imprimă şi înmânează copii ale măsurării.

26. Copia finală a listei de funcŃionare va fi semnată de către Inginerul de foraj la sondă (WSDE), Supervizorul de servicii (WSS), Supervizorul de foraj (DSV) şi Maistrul de foraj (TP). Copiile vor fi distribuite la DSV, Maistrul de foraj, şeful personalului necalificat / operatorul de macara si sondorul şef.

27. De fiecare dată cînd o prăjină este respinsă, WSDE trebuie să fie informat şi măsurarea va fi actualizată în consecinŃă.

28. Atunci când se găseşte o eroare de măsură, lucrarea va fi oprită şi toŃi semnatarii trebuie să fie informaŃi. Supervizorii vor investiga care este impactul erorii respective.

29. Ori de câte ori o măsură necesită actualizare, este responsabilitatea WSDE ca toate părŃile relevante să primească o măsură actualizată, şi că vechile măsuri sunt distruse.

30. Fiecare măsurare va avea un număr de versiune şi în nota de subsol a măsurătorii trebuie să e