Manual Operare LTS

7/23/2019 Manual Operare LTS

http://slidepdf.com/reader/full/manual-operare-lts 1/76

S.C. ALCONEX S.R.L PAGINA

1 of/din 76

MANUAL DE OPERARE

LOW TEMPERATURE SEPARATION SKIDModel: ACX-LTSU-1000-490-PN63

REV.

BUCURESTI, ROMANIA 0

ProiectCONDENSATE STABILIZATION PACKAGE

AND SKID LTS

MANUAL DE OPERARELOW TEMPERATURE SEPARATION SKID

Model: ACX-LTSU-1000-490-PN63

ProducatorS.C. ALCONEX S.R.L.

69 SERGENT NUTU IONBUCURESTI 050762, ROMANIA

Aceste informatii sunt confidentiale si sunt proprietatea S.C. ALCONEX S.R.L si nu pot fi puse la dispozitia altora saureproduse in orice mod sau folosite pentru orice alt scop, cu exceptia unui acord scris sau a prevederilor din agrementul

semnat cu S.C. ALCONEX S.R.L pentru asemenea informatii.




2 of/din 76



REV.


T h i s d o c u m e n t i s

t h e p r o p e r t y o f A L C O N E X a n d i t i s n o t a l l o w e d t o r e p r o d u c e i t , a s w e l l a s t o c o m m u n i c a t e i t s c o n t e n t t o o

t h e r s i n a n y w a y w i t h o u t o u r w r i t t e n a u t h o r i z a t i o n .

W e w i l l c l a i m l e g a l p r o t e c t i o n a g a i n s t a n y a b u s e .

CUPRINS

INTRODUCERE ........................................................................................................................... 4

1. DATE DE PROIECTARE ..................................................................................................... 5

1.1. DATE DE PROCES ......................................................................................................... 5

1.2. CONDITII MECANICE DE PROIECTARE ....................................................................... 9

1.3. CONDITII LOCALE .......................................................................................................... 9

1.4. UTILITATI ...................................................................................................................... 10

1.5. CODURI SI STANDARDE ............................................................................................. 11

1.6. COORDONATE PRODUCATOR................................................................................... 12

2. CERTIFICAREA SI PERFORMANTELE SKIDULUI LTS ................................................. 12

3. SPECIFICATII ECHIPAMENTE COMPONENTE ALE SKIDULUI LTS, PROTECTIEECHIPAMENTE, DESCRIERE PROCES SI SISTEME DE MASURA SI CONTROL ............... 12

3.1. SPECIFICATII ECHIPAMENTE COMPONENTE .......................................................... 12

3.2. DIMENSIUNI SKID ........................................................................................................ 14

3.3. PROTECTIE ECHIPAMENTE – SUPAPE DE SIGURANTA ........................................ 14

3.4. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC.............................................................153.5. DESCRIEREA SISTEMELOR DE MASURA SI CONTROL.........................................21

4. DESCRIEREA FUNCTIONARII SKIDULUI LTS ............................................................... 25

4.1. INSTRUCTIUNI OBLIGATORII PRIVIND FUNCTIONAREA SKIDULUI LTS .............. 25 4.1.1. Generalitati ................................................................................................................. 254.1.2. Sisteme de aerisire si supape de siguranta ............................................................... 254.1.3. Masuri si mijloace de protectie contra efectelor electricitatii statice ........................... 264.1.4. Alte prevederi ............................................................................................................. 26

4.2. PUNEREA IN FUNCTIUNE A SCHIDULUI LTS..............................................................26

4.3. OPERARE IN REGIM NORMAL DE FUNCTIONARE .................................................. 37

4.4. OPRIREA INSTALATIEI ................................................................................................ 44

5. MENTENANTA, REVIZII SI REPARATII ........................................................................... 456. INSTRUCTIUNI DE OPERARE A COMPRESORULUI DE PROPAN...............................51




3 of/din 76



REV.






7. MASURI PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA, APARAREA IMPORIVAINCENDIILOR, PROTECTIA MEDIULUI .................................................................................. 59

7.1. MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA ................................ 59

7.1.1. FACTORII CARE IMPUN MASURI DE PROTECTIE ................................................ 59

7.2. MASURI DE SIGURANTA PREVAZUTE IN PROIECT ................................................ 63 7.2.1. INSTRUCTIUNI GENERALE ..................................................................................... 64

7.3. MASURI SPECIFICE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA ............ 64 7.3.1. INSTRUCTIUNI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA PENTRUPORNIRE ............................................................................................................................... 677.3.2. INSTRUCTIUNI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA PENTRUPERIOADA DE REPARATII.................................................................................................. 687.3.3. MASURI GENERALE PENTRU CAZURI DE AVARIE .............................................. 69

7.4. MASURI DE PRIM AJUTOR ......................................................................................... 70

7.5. MASURI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR ................................................... 70

7.6. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR .................................................................. 75




4 of/din 76



REV.






INTRODUCERE

Skidul LTS reprezinta o unitate compacta destinata filtrarii gazului de sonda si separarii

produselor condensabile din gaz."Basic Design" - "Proiectarea de baza" a fost realizata de firma S.C. ALCONEX S.R.L. -Bucuresti ("Condensate stabilization package and Skid LTS“).Ingineria de detaliu privind realizarea Skidului LTS ca unitate compacta pentru purificareagazului de sonda a fost realizata de Petrodesign S.A.Manualul de operare impreuna cu manualele de operare/instructiunile de operare aleechipamentelor ce alcatuiesc skidul LTS constituie baza de operare a instalatiei de catrepersonalul de operare al utilizatorului final.Continutul cartilor tehnice ale echipamentelor, manualului de operare al skidului LTS, impreunacu manualele/instructiunile de operare ale echipamentelor ce intra in componenta skidului vor fiincorporate in manualul de operare elaborat de utilizatorul final.La elaborarea regulamentului de operare al instalatiei utilizatorul final va trebui sa tina seama si deprevederile legale referitoare la sarcinile personalului de exploatare, cum sunt:

- Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca;- Legea nr. 10/1995 – privind calitatea in constructii;- Legea nr.265 din 29 iunie 2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta nr.195/2005 privindprotectia mediului;- HG 1048/2006 – „Hotarare privind cerintele minime pentru utilizarea de catre lucratori aechipamentului individual de protectie la locul de munca“;- Ordinul nr. 22/1995 – Ordinul privind aprobarea normativului – cadru de acordare siutilizare a echipamentului individual de protectie;Utilizatorul final are datoria de a aduce pe parcursul exploatarii imbunatatirile cuvenite manualuluide operare, constatate din activitatea zilnica, precum si de a stabili parametrii optimi economici inexploatare pe baza experientei acumulate.




5 of/din 76



REV.






Sunt imposibil de anticipat toate situatiile care pot apare in fata celui ce exploateaza instalatia intimpul unei indelungate functionari.Din acest motiv, procedurile si manevrele prezentate precum si conditiile din prezentul manual vor

fi considerate ca un ghid.Dupa perioada de punere in functiune este posibil ca manevrele si conditiile prezentate sa fieimbunatatite in scopul perfectionarii lor pentru obtinerea unei exploatari intensive a instalatiei.Mentiune: Este interzis utilizatorului final sa faca modificari ale skidului LTS fara aprobareaS.C. ALCONEX S.R.L.

ANEXE

1. DATE DE PROIECTARE

1.1. DATE DE PROCES

Scopul lucrarii consta in prezentarea tehnologiei aplicate in cadrul obiectivului “Skid LTS” dincadrul grupului de prelucrare gaze de sonda, locatia Poduri – jud. Bacau, apartinand grupuluiSTRATUM Energy LLC.Skidul LTS reprezinta o unitate compacta destinata filtrarii gazului de sonda si separariiproduselor condensabile din gaz.Cantitatea de gaz prelucrata este 750.000 Nm3 /zi obtinandu-se in final o cantitate de gaz curatde circa 37 100 Nm3/h .Totodata prin prelucrarea gazului in cadrul acestei unitati, se obtine o cantitate de produs lichid( C3,C4,C5,C6, C7, C8, C9) care va fi utlizata in diverse scopuri.Dupa cum s-a precizat instalatia Skid LTS prelucreaza gaze de sonda.

MATERII PRIMECalitatea si cantitatea gazului de sonda prelucrat sunt prezentate in tabelele de mai jos.

Tabel 1. Compozitia gazului la intrare in Skid LTS

Anexa 1: Scheme P&ID ACX-0106-LTS-PID-001 Sh 1 ACX-0106-LTS-PID-001 Sh 2

Anexa 2: Plan general ACX-002-AE-PG

Anexa 3: Plan de incadrare in zona PD232014-003-000LTS-3310-0001-3-LDR

Anexa 4: Specificatii tehnice ale utilajelor-Filtru 310-F-001A-Filtru 310-F-001B-Separator 313-V-001-Schimbator cu placi 311-E-001-Schimbator cu placi 312-E-001

ACX-0106-LTS-310-F001A-SPEC ACX-0106-LTS-310-F001B-SPEC ACX-0106-LTS-313-V001-SPEC830261830262

Anexa 5: Lista parametrilor tehnologici PD232008-003-000LTS-2100-0003-4-LIS




6 of/din 76



REV.






Componenti% Volume % Fractie

molara% Masa

g/Nm3

Oxigen - - - - Azot 0,37825 0,4923 -CO2 0,63103 1,2906Metan 88,48266 65,8084Etan 4,29373 5,9877Propan 1,88641 3,8583

i-Butan 0,31546 0,8505n-Butan 0,67209 1,8120i-Pentan 0,26155 0,8754n-Pentan 0,28935 0,9684n-Hexan 0,39128 1,5642n-Heptan 0,50881 2,3652n-Octan 0,49590 2,6278Nonan+ 0,34459 2,0503C10 0,23583 1,5566C11 0,15993 1,1597C12 - 0,12188 0,9631 -C13 - 0,9834 0,8411 -C14 0,09139 0,8411 -C15 0,07981 0,7865C16 0,05684 0,5972C17 0,04471 0,4988C18 0,03840 0,4533C19 0,02952 0,3678

C20 0,02167 0,2840C21 0,01720 0,2367C22 0,01327 0,1912C23 0,01052 0,1584C24 0,0078 0,1238C25 0,00567 0,0929C26 0,00449 0,0765C27 0,00330 0,0583C28 0,00229 0,0419C29 0,00192 0,0364C30 0,00130 0,0255

C31 0,00099 0,0200C32 0,00078 0,0164C33 0,00042 0,0091C34 0,00025 0,0055C35 0,00016 0,0036C36 0,00015 0,0036TOTAL 100,00 100,00H2O saturat saturat




7 of/din 76



REV.






Tabel 2. Cantitatea de gaz la intrarea in skid LTS.

PRODUSE FINITECalitatea si cantitatea produselor finite sunt prezentate in tabele de mai jos.

Tabel 3. Compozitia gazului la iesirea din Skidul LTS

Parametri de proces U.m. Maxim Normal Minim

Temperatura de intrare °C 35 25-35 20

Presiune barg 51 45 36

Debit de lichid m3/h - 1 -

Debit de gaze Nm3/zi 37,500 - 12,500

Densitate gaz Kg/NM3 - 0,769 -


molara% Masa

g/Nm3

Oxigen - - - - Azot 0,3943 0,3930 0,6074 4,9283CO2 0,6479 0,6501 1,5785 12,8079Metan 91,4385 91,2879 80,8011 655,6141Etan 4,3609 4,2897 7,2826 59,0903Propan 1,8556 1,8894 4,5967 37,2976i-Butan 0,2708 0,2817 0,9033 7,3296n-Butan 0,5510 0,5737 1,8397 14,9273i-Pentan 0,1586 0,1687 0,6715 5,4488n-Pentan 0,1489 0,1617 0,6437 5,2227n-Hexan 0,0945 0,1056 0,5021 4,0738n-Heptan 0,0591 0,0710 0,3925 3,1849n-Octan 0,0123 0,0165 0,1040 0,8438Nonan+ 0,0065 0,0106 0,0750 0,6086TOTAL 99,9989 99,9991 99,9981 811,3777

H2 O

Echivalentpunct deroua la -

150C

Echivalent punctde roua la -150C

Echivalentpunct de roua

la -150CEchivalent punct de

roua la -150C

Heliu - - - - Argon - - - -H2S <1 ppm - - -




8 of/din 76



REV.






Tabel 4. Parametrii lichidului la iesirea din Skid LTS

Tabel 5. Compozitia lichidului la iesire din Skid LTS

COMPONENTELECONDENSATULUI

% Volume% Fractie

molara% Greutate

Oxigen ( O2 ) - - Azot ( N2 ) 0,014 0,004Bioxid de carbon(CO2) 0,172 0,068Metan(C1) 14,814 2.126Etan(C2) 1,812 0,487Propan(C3) 1,829 0,722Izo-butan(C4) 1,204 0,626N-butan(C4) 3,258 1,694

Izo-pentan(C5) 2,698 1,741N-pentan(C5) 3,637 2,348Hexan(C6) 7,880 6,075Heptan(C7) 11,984 10,743Octan(C8) 13,060 13,347Nonan(C9) 9,098 10,439C10 6,416 8,168C11 4,352 6,085C12 3,316 5,053C13 2,676 4,413C14 2,487 4,413

C15 2,172 4,127C16 1,547 3,133C17 1,217 2,618C18 1,045 2,379C19 0,803 0,3678C20 0,590 1,490C21 0,468 1,242C22 0,361 1,003C23 0,286 0,831

Parametri de proces U.m. Maxim Normal Minim

Temperatura °C -7 -7 -7

Presiune barg 51 36

Debit de lichid m3/h 2 1 0




9 of/din 76



REV.






C24 0,214 0,650C25 0,154 0,487C26 0,122 0,401

C27 0,090 0,306C28 0,062 0,220C29 0,052 0,191C30 0,035 0,134C31 0,027 0,105C32 0,021 0,086C33 0,011 0,048C34 0,007 0,029C35 0,004 0,019C36 0,004 0,019TOTAL 100,000 100,000

H2OH2SDensitatea condensatului la200C (Kg/m3)

766

1.2. CONDITII MECANICE DE PROIECTARE

A. Filtru coalescer 310-F-001A/B Debit alimentare: 37 500 Nm3/h Presiune de calcul: 63 barg

Temperatura de calcul: -29˚

C / 65˚

CB. Schimbator cu placi 311-E-001

Debit alimentare: 37 500 Nm3/h Presiune de calcul: -0,5-63 barg Temperatura de calcul: -29˚C / 65˚C Sarcina termica: 615 kW

C. Schimbator cu placi 312-E-001 Debit alimentare: 37 500 Nm3/h Presiune de calcul: -0,5-63 barg Temperatura de calcul: -29˚C / 65˚C Sarcina termica: 489 kW

D. Separator la temperaturi scazute 313-V-001 Debit alimentare: 37 500 Nm3/h h Presiune de calcul: 63 barg Temperatura de calcul: -29˚C / 65˚C

In anexa sunt atasate specificatiile tehnice ale utilajelor.

1.3. CONDITII LOCALE



S.C. ALCONEX S.R.L PAGINA10 of/din

76



REV.






Amplasarea skidului LTS: Skidul LTS este o unitate de productie compacta, amplasata incadrul complexului de prelucrare gaze de sonda, Poduri, apartinand grupului STRATUMEnergy LLC. Amplasamentul este prezentat in planul general nr: PR 856-SG002-0,CI 13-557, anexat la

proiect.

Temperatura; Temperatura media anuala: +10.4˚CTemperatura absoluta minima: -29˚CTemperatura absoluta maxima: +50˚C

Adancimea de inghet a solului este 0,8 m.Numarul zilelor friguroase pe an: 110 zile (T<0˚C)

Media anuala a precipitatiilor este 578,8 mm, repartizata astfel:- Iarna 107,1 mm

- Primavara 152,1 mm- Vara 180,5 mm- Toamna 139,1 mmDirectia predominanta a vantului este din Nord-Est (14,9%) si Est (13,3%).

1.4. UTILITATI Agent de racire;

Agentul de racire folosit este propan, cu temperatura de -14. Agentul de racireeste preparat intr-o unitate de racire, compusa dintr-un compresor, un condensatorde aer si un evaporator, aflata in apropierea skidului LTS.Caracteristicile agentului de racire furnizat de unitatea de racire, este prezentat in tabelul demai jos:

Nr. Crt. Proprietati si parametri de procesUnitati de

masura

Valoarea

P r o p r i e t a t i l e f i z i c

e s i c h i m i c e

a l e f l u i d

u l u i

1 Fluidul -

propan – agenttermic de racire

2 Concentratia % 99

3 pH (propan) unitati de pH -

4 Densitate

Temperatura °C -14

Densitate kg/m3 1,56

5 Viscozitatea/

Viscosity

Temperatura °C -14

Dinamica/Dynamic cP -

m e t r i

i d e

r o c

6 Debit maxim Capacitate

litru/h 20 700

litru/min 345




76



REV.






DomeniuMin 1:15 ( = 1,360 l/h)

Max 1:20 ( = 1,035 l/h)

7 Presiune Minim barg 2Maxim barg 3,5

8 Temperatura de

operare

Minim °C -14

Maxim °C -15

9 Presiune de

operareMinim barg 2

Maxim barg 3,5

Aer comprimat Energie electrica

1.5. CODURI SI STANDARDE

Proiectarea skidului LTS va respecta politica de securitate a STRATUM Energy LLG. sisecuritatea si sanatatea in munca.Se va tine seama de urmatoarele legi si normative in vigoare.

Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca HG 1425/2006 cu modificarile si adaugirile ulterioare (HG 955/2010, HG 1242/2011) SR OHSAS 18001- Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale HG 1050/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii

lucratorilor din industria extractiva si de foraj; HG 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca

pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor

chimici; HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de

munca; HG 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia

sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosfereloeexplozive;

HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea decatre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

HG 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata,sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului (MO nr.711/30.09.2002)

Ordonanta de urgenta nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului; Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a guvernului nr.

195/2005 privind protectia mediului; OUG 243/2000 privind protectia atmosferei; Legea 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia atmosferei Legea 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr.107/1996 STAS 12574/1987 privind calitatea aerului in zonele protejate.

Standarde internationaleISO 9001 Quality System for Design




76



REV.






ISO 12944 Paints and varnishes – Corrosion protection of steel structures byprotective paint system

Alte standarde

97/23/EU PED – Pressure Equipment DirectiveSR EN 13445 Pressure Vessel StandardsSR EN 1092-1 Flanges and their joints – Circular Flanges for pipes, valves, fittings and

accesories, PN designated – Part1: Steel Flanges

1.6. COORDONATE PRODUCATOR

Producator: S.C. ALCONEX S.R.L.Client: S.C. CONFIND S.R.L.Utilizator final: STRATUM Energy LLC.

2. CERTIFICAREA SI PERFORMANTELE SKIDULUI LTS

Skidul LTS este un produs marcat si certificat PED.

Nr.Crt.

Parametri de procesUnitate de

masuraValoarea

1 Debit necesar m3/zi 750 000

2Presiune de operare laintrare in skid

barg 36-51

3Temperatura de operarela intrare in skid

°C 20-35

4Presiune de operare laiesire din skid

barg 36-51

5Temperatura de operarela iesire din skid

°C -7°C

Incadrarea utilajelor skidului LTS din punct de vedere al certificarii PED este:Fluid grupa 1PED categoria IVMODUL G

3. SPECIFICATII ECHIPAMENTE COMPONENTE ALE SKIDULUI LTS, PROTECTIEECHIPAMENTE, DESCRIERE PROCES SI SISTEME DE MASURA SI CONTROL

3.1. SPECIFICATII ECHIPAMENTE COMPONENTE

In tabelul alaturat se prezinta specificatiile tehnice pentru utilajele ce intra in componentaskidului.

Specificatii tehnice ale utilajelor skidului LTS




76



REV.






Nr.

crt.

Poz. Denumire sifunctie

tehnologicaCaracteristici

principaleBuc

Greutate (kg)Material

unitara totala

0 1 2 3 4 5 6 7

1Filtrucoalescer310F-001A

Filtru cu cartusfiltrant

interschimbabil

Cilindric,verticalV= 1,450 m3 D=0,8 m; H=2,3mPlucru =63 bargT de lucru=-29÷65˚CGreutate= 2800kgGreutate infunctiune = 3500kg

Izolatierece=19+6 mm

1 2800Otelcarbon

2Filtrucoalescer310-F-001-B

Filtru coalescer

Cilindric,verticalV=1,450 m3 D=0,8 m; H=2,3mPlucru =63 bargTde lucru=-29÷65˚CGreutate infunctiune =3500kgIzolatierece=19+6 mm

1 2800Otelcarbon

3311-E-001 Schimbator de

caldura cu placi

Cilindric, verticalD=0,84 m;L=1,309 mPlucru= -5-63 bargTlucru=-29-+65˚CIzolatie rece=19mm

1

Manta - OtelcarbonPlacile- AISI 316L

3 312-E-002Schimbator decaldura cu placi

Cilindric, verticalV=0,7 m3 D=0,84m; L=1,055mPlucru= -5-+63 bargTlucru= -29-+65˚C

Izolatie rece=19mm

1

Manta-OtelcarbonPlacile- AISI 316L

4 313-V-001Separator latemperaturi

scazute

Cilindric, orizontalV=3,5 m3 DN=1; H=4 m;Lungime=5,2 mPlucru= 63 bargTlucru= -29-+65˚CGreutate=4100 kgGreutate infunctiune = 6400

1 4100Otelcarbon




76



REV.






Nr.

crt.

Poz. Denumire sifunctie

tehnologicaCaracteristici

principaleBuc

Greutate (kg)Material

unitara totala

0 1 2 3 4 5 6 7

kgIzolatie rece=19mm

Pentru detalii se vor consulta fisele tehnice anexate ale utilajelor.

3.2. DIMENSIUNI SKID

Skidul LTS este o instalatie compacta care drept scop, purificarea de impuritati si separareaproduselor condensabile din gazul de sonda.Dimensiuni: 4 x 6,5 m.Suprafata ocupata de skidul LTS este de 26 m2.

3.3. PROTECTIE ECHIPAMENTE – SUPAPE DE SIGURANTA

Fiecare utilaj este prevazut cu cate o supapa de siguranta care se deschide la presiunea desetare de 61,4 barg.Caracteristicile supapelor de suprapresiune sunt:

No. pozitie Denumirea Caracteristici

Presiunea

de setare(barg)

Conexiuni

intrare/iesire

Material

310-PSV-001

Supapa desiguranta pe filtrul310-F-001A

Mediu: gaz naturalTemperatura deoperare=20˚C

61,4DN80/DN100

inox

310-PSV -002

Supapa desiguranta pe filtrul310-F-001B


61,4DN80/DN100

inox

31-PSV-001

Supapa desiguranta peconducta 80-AV-005-ACR3A-VP


61,4DN80/DN100

inox

31-PSV-002Supapa desiguranta peconducta 80-AV-007-ACR3A-VP


61,4DN80/DN100

inox

313-PSV-001

Supapa desiguranta pe vasulseparator 313-V-001

Mediu: gaz naturalTemperatura deoperare=-14˚C

61,4DN80/DN100

inox




76



REV.






3.4. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Procesul tehnologic aplicat in unitatea Skid LTS reprezinta un procedeu clasic de purificare

de impuritati si separare produse condensabile din gazul de sonda.Procesul prezinta insa particularitatea realizarii lui intr-o instalatie compacta, tip “Skid”care ocupa o suprafata relativ redusa 4x6,5 m, comparativ cu o instalatie clasica Aceasta descriere se va consulta simultan cu schemele PID: ACX-0106-LTS-PID-001 filele 1 si2.

Gazul de sonda, de la coloana de uscare a gazului cu TEG, cu presiunea de circa 51 barg,este adus la limita Skidului si alimentat in filtrul coalescer 310-F-001A. Filtrul coalescer 310-F-001B este de rezerva. Temperatura gazului la intrarea in Skid este masurata cu ajutorul lui 31-TE-001 si trimisa la DCS din camera centrala a platformei/skidului. Este prevazuta osemnalizare de maxim, la valoarea de 35°C.Punctul de roua la intrare a gazului este deasemenea important, fiind prevazuta o semnalizarede punct de roua a aparatului 31-WDPT-001 care transmite valoarea la DCS din cameracentrala (31-WDPIT-001). Este prevazuta o semnalizare de maxim la valoarea temperaturii de -26°C.

Gazul intra in filtrul coalescer 310-F-001A prin racordul N1 de DN150 unde se separaimpuritatile din gaz si retine particulele de apa ramase. Filtrele sunt prevazute cu cartusefiltrante interschimbabile. Filtrele 310-F-001A si 310-F-001B nu lucreaza concomitent.

Se masoara caderea de presiune pe filtru pentru a stabili momentul in care filtrul s-ainfundat cu ajutorul lui 310-PDT-001, respectiv 310-PDT-002 care transmite semnalul incamera de comanda la 310-PDI-001, respectiv 310-PDI-002. Este prevazuta o semnalizare dealarmare la maxim 100 kPa (0,1 bar).Sunt prevazute 2 indicatii locale de temperatura dupa cum urmeaza: 310-TG-001, respectiv310-TG-002 si indicatii locale de presiune: 310-PG-001, respectiv 310-PG-002. Nivelul maximde lichid in filtru este masurat cu 310-LSH-001, respectiv 310-LSH-002 si transmis la DCS.Semnalul de la senzorul de nivel 310-LSL-001, respectiv 310-LSL-002 este transmis de catre

ventilul cu actionare automata ON/OFF 310-SDV-001, respectiv 310-SDV-002 care regleazaevacuarea lichidului acumulat in filtru. Senzorul de nivel prevazut cu cu releu de temporizare,deschide robinetul de evacuare la intervalul de timp setat de ,,x” minim si se evacueaza lichid laconducta de scurgere a instalatiei.Nivelul minim de lichid in filtrul este masurat cu 310-LSL-001, respectiv 310-LSL-002 sitransmis la DCS prin 310-LAL-001 si 310-LAL-002. La atingerea valorii de minim se inchiderobinetul 310-SDV-001, respectiv 310-SDV-002..

Filtrele 310-F-001A/B, sunt prevazute si cu indicatoare de nivel locale, atat pentrucompartimentul superior, cat si pentru compartimentul inferior.Nivelul lichidului in compartimentul superior - zona cartusului fitrant este masurata cuindicatorul de nivel magnetic 310-LG-001, respectiv 310-LG-003.Nivelul lichidului in compartimentul inferior al filtrului coalescer este masurat cu ajutorulindicatorului magnetic de nivel 310-LG-002, respectiv 310-LG-004.

Pentru situatii in care presiunea gazului depaseste cu mult presiunea de lucru, cele doua filtresunt prevazute cu supape de siguranta: 310-PSV-001 respectiv 310-PSV-002 setate lapresiunea de deschidere de 62,4 barg. Supapele esapeaza in conducta colectoare de gazereziduale a skidului.Interventiile care necesita depresurizarea filtrului se fac prin intermediul unor linii prevazute cuorificii de restrictie pentru a se asigura depresurizarea treptata.Eventualele scurgeri de lichid (apa, hidrocarburi) care se pot acumula in timpul exploatarii pot fiscurse prin partea de jos a filtrelor in conducta de scurgere a skidului, fiind dirijate la vasulcolector al statiei.

Pentru a se evita racirea gazului in filtru, in special in anotimpul rece si formarea unor maricantitati de condens, filtrele se izoleaza cu izolatie cu grosimea de 23 mm.




76



REV.






De asemenea, exista posibilitatea by-pass-arii intregului sistem LTS,inainte de intrarea in filtre.

Dupa iesirea din filtre, gazul este trecut in continuare prin doua trepte de racire, pentru a seasigura condensarea totala a hidrocarburilor C4÷C9.

In prima faza, gazul purificat merge la schimbatorul cu placi 311-E-001 (prima treapta deracire). In acest utilaj, gazul este racit pana la temperatura de 14°C. Ca agent de racire seutilizeaza gazul natural rece care provine de la separatorul 313-V-001. Agentul de racire aretemperatura de -7°C.

Pe traseul de gaz natural purificat care merge de la schimbatorul 311-E-001 este montattraductorul de temperatura 31-TE-007 care transmite la camera centrala, la inregistratorul 31-TI-007 care are o valoare de alarmare maxim 15°C.Presiunea pe acest traseu este masurata local cu manometrul 31-PG-004, iar temperatura estemasurata cu termometrul local 31-TG-008.La intrare in schimbatorul cu placi 311-E-001, este masurata local temperatura cu 31-TG-002 sipresiunea cu 31-PG-003. Pe conducta de intrare in schimbatorul cu placi sunt montate 2 stuturiasigurate cu ventile duble pentru:

Injectie metanol pentru curatare in caz de formare criohidrati, datorita prezentei apei ingaz (datorita functionarii defectuoase a fazelor anterioare);

Curatare la revizii; Spalare la revizii; Aerisire la revizii;

Exista posibilitatea in caz de necesitate sau situatii speciale, ca gazul dupa filtrare sa nu maifie prelucrat in LTS. S-a prevazut in acest caz pe conducta de gaz un ventil de by-passare.Gazul racit pana la temperatura de 14°C este trimis mai departe la schimbatorul cu placi 312-E-002, unde va avea loc o racire a gazului pana la temperatura de -7°C. Racitorul si pre-racitorul sunt montate vertical racord in racord.Pe conductele de intrare/ iesire a gazului in schimbatorul 311-E-001 este prevazut indicatorulde presiune diferentiala 311-PDT-001, care transmite la DCS, la aparatul 311-PDI-001. Aparatul masoara caderea de presiune intrare/iesire schimbator. Aceasta masuratoare va

indica daca schimbatorul s-a infundat datorita criohidratilor sau din alte cauze. Valoarea dealarmare prevazuta este maxim 40 kPa.Pentru situatia in care din diverse motive (in special infundari de traseu) se depaseste

presiunea admisa, pentru gazul racit, este montata supapa de siguranta 31-PSV-001, setatapentru deschidere la 62,4 barg.

Pe conducta agentului de racire, gazul rece de la separatorul 313-V-001, este montat untraductor de temperatura 31-TE-006 cu transmisie la DCS–ul din camera de comanda lainregistratorul 31-TI-006. Inregistratorul 31-TI-006 are o valoare de alarmare maxim -3°C. Laiesirea gazului rece din schimbatorul cu placi 311-E-001, temperatura si presiunea suntmasurate local cu ajutorul indicatoarelor de presiune, 31-PG-004, si de temperatura, 31-TG-003.

Pe conducta de intrare a agentului de racire, propan, in schimbatorul cu placi 312-E-001, s-au prevazut racorduri cu ventile duble cu injectie de metanol pentru curatare in cazul formarii de

criohidrati si racorduri pentru curatare si spalare cand au loc revizii (similare cu cele de laintrarea gazului purificat in schimbatorul 311-E-001).Pe conducta de iesire a gazului din schimbatorul 311-E-001, este montat aparatul de

masurare a punctului de roua 31-HDPT-001 care transmite la DCS, la aparatul 31-HDPIT-001.Punctul de roua al gazului trebuie sa aiba valoarea de -3°C care indica bunafunctionare a procesului tehnologic .

Pe conductele de intrare/iesire a gazului rece in schimbatorul 311-E-001 este prevazutindicatorul de presiune diferentiala 31-PDT-001, care transmite la DCS, la aparatul 31-PDI-001. Aparatul masoara caderea de presiune la intrare/iesire gaz in schimbator. Aceastamasuratoare va indica daca nu cumva schimbatorul s-a infundat datorita criohidratilor sau dinalte cauze. Valoarea de alarmare prevazuta este maxim 40 kPa.




76



REV.






Pe conducta de gaz rece care este trimis la separatorul 401-V-001 este montat indicatorullocal de temperatura 31-TG-008 si indicatorul de temperatura cu transmisie la DCS, 31-TE-007care trimite semnalul la DCS, la aparatul 31-TI-007 si are o valoare de alarmare maxim 15°C.Deasemenea presiunea pe aceasta conducta este transmisa la DCS (aparatul 31-PI-006).

Valoarea de alarmare pentru acest aparat este maxim 60 bar si minim 26,5 bar.Gazul racit care iese din schimbatorul 311-E-001 trece la racirea finala (a doua treapta de

racire) in schimbatorul 312-E-001, unde este racit pana la temperatura de -7°C. La aceastatemperatura condenseaza toate hidrocarburile >C4.

Avand in vedere temperatura necesara pentru condensare, agentul de racire utilizat estepropan la temperatura de -14°C. Agentul de racire este preparat intr-o unitate de racire,compusa dintr-un compresor, un condensator de aer si un evaporator, aflata in apropiereaskidului LTS.Functionarea si operarea acestuia sunt descrise in manualul de operare al echipamentuluiChiller elaborat de catre producatorul acestuia.

Gazul cu temperatura de 14°C este alimentat in cel de-al doilea schimbator cu placi, 312-E-001. In schimbatorul cu placi 312-E-001, gazul se raceste de la 14°C la temperatura de -7°C.Pe conductele de intrare si de iesire ale gazului este montat un indicator de presiunediferentiala 312-PDT-001, care are transmisie la DCS-ul din camera de comanda la indicatorul312-PDI- 001. Aparatul masoara caderea de presiune intrare/iesire schimbator. Aceastamasuratoare va indica daca nu cumva schimbatorul s-a infundat datorita criohidratilor sau dinalte cauze. Valoarea de alarmare prevazuta este maxim 40 kPa.

Pe conducta de iesire gaz spre separatorul 313-V-001 este montata supapa de siguranta 31-PSV-002, setata sa deschida la 62,4 barg.

Agentul de racire folosit, propanul, este vehiculat cu ajutorul unuii compresor si estealimentat cu presiunea de 2 bar si temperatura de -14°C. Debitul de agent de racire este reglatprin intermediul unui regulator 31-TCV-001 actionat de termorezistenta 313-TE-001, montata invarful separatorului 313-V-001.

Schimbatorul cu placi 312-E-001 este prevazut pe conductele de intrare/iesire propan cu unindicator de presiune diferentiala 312-PDT-001 care transmite la DCS, la indicatorul 312-PDI-

001. Indicatorul este prevazut cu alarmare de maxim la 40 kPa. Aparatul masoara caderea depresiune pe sistemul de racire, indicand daca nu s-a produs o infundare din cauza depuneriicriohidratilor sau alte cauze.Gazul racit care contine si produsele condensabile este dirijat la separatorul 313-V-001. Peconducta de legatura dintre schimbator si separator este montat un indicator local detemperatura, 31-TG-005. In separatorul 313-V-001, are loc separarea produselor condensabilede gazul combustibil care dupa ce este utilizat ca agent de racire in treapta intai de racire, esteintrodus in reteaua de gaz pentru a fi livrat la unitatea Flash.Vasul este prevazut cu demister, situat la iesirea gazelor, pentru separarea eventualelorpicaturi de lichid care pot fi antrenate. Temperatura, la partea superioara a vasului, esteindicata de indicatorul 313-TE- 001, cu transmitere la 313-TIC-001 care actioneaza ventilul cutrei cai 31-TCV-001 de pe conducta de intrare a agentului de racire, propanul, din schimbatorulcu placi 312-E-001.

Nivelul minim de lichid din baza separatorului este indicat la tablou de aparatul 313-LALL-001 care actioneaza ventilul cu solenoid 31-SDV-001 de pe conducta de transmitere a lichiduluila separatorul trifazic. Acest ventil este actionat in cazul atingerii nivelului minim din vas(50mm).Exista si alarmare la nivelul minim din vas. In functionare normala, debitul de lichid care va fitransmis la separatorul trifazic este reglat prin intermediul robinetului de regalare 31-LCV-001actionat de indicatorul de nivel 313-LT-001. Presiunea in vas este indicata la manometrul local313-PG-001, iar temperatura este indicata la termometrul 313-TG-001.Nivelul maxim de lichid din separator este indicat de aparatul 313-LAHH-001 si alarmeaza candnivelul lichidului ajunge la maxim(700mm). Separatorul 313-V-001 este prevazut cu un indicatorde presiune diferentiala 313-PDT-001 care transmite la DCS, la indicatorul 313-PDI-001.Indicatorul este prevazut cu alarmare de maxim. Aparatul masoara caderea de presiune pe




76



REV.






demister, indicand daca s-au strans prea multe picaturi sau particule antrenate de gaz sau altecauze.Schemele PID corespunzatoare sunt : ACX-0106-LTS-PID-001, filele 1 si 2.

INSTRUCTIUNI DE LUCRU CU AGENTUL DE RACIRE - PROPANUL

Propanul comercial utilizat in sistemul mic vrac atat la uz casnic cat si industrial areurmatoarele caracteristici conform STAS 8723-70:Caracteristici ValoriCompozitie chimica –C2 totalPropilenaPropanHidrocarburi C4

Tip 15 % gr max2 %gr max92% gr max2% gr max

Tip 22,5 % gr max2% gr max93,5% gr max2% gr max

Miros (odorizat cu etil mercaptan) Da caracteristic Da CaracteristicPresiune de vapori la 10 0 CLa 50 0 C

La 700 C

17,65 17,65

Sulf total dupa odorizare mg/ N m3 Max 500 mg/ Nm3 Max 500 mg/ Nm3 Temperatura reziduului dupa evaporare 1 1Densitatea – lichid la 150 C- gaz

0,5007 Kg/m 3 0,0504 kg/m3

Apa lipsa lipsaPropanul, in stare gazoasa, este mai greu ca aerul, se concentraza in zonele cele mai joase alespatiului in care se gaseste. O pierdere de propan in faza lichida este mult mai periculoasadecat in faza gazoasa, avand in vedere faptul ca prin pierderea unui volum de lichid rezulta prinevaporare circa 270 volume de gaze.O alta caracteristica a propanului o reprezinta inflamabilitatea - capacitatea propanului de a seaprindere de la o sursa de foc.Propanul, cand este prezent in faza gazoasa in atmosfera, poate forma amestecuri foarte usorinflamabile si explozive a caror prezenta nu e usor de sesizat.In schimb, cand sunt scapari in faza lichida se formeaza o ceata caracteristica, ce tinde sa seadune in zone sub cota terenului (nor de gaze) si care este usor inflamabil.Propanul nu este toxic. Totusi, avand proprietati anestezice e bine sa se evite inspirarea lui.Inhalat in cantitati mari produce decesul persoanei (aritmie). Propanul pur este lipsit de miros,dar folosit pentru uz casnic sau la auto, trebuie sa fie odorizat asa incat eventualele scurgeri safie imediat semnalate (se utilizeaza compusi de mercaptani). Propanul lichid este mai usor caapa, asa ca, in recipient apa se pozitioneaza la partea inferioara, necesitand ca periodic sa sefaca purjari.Prezenta apei in propan, poate determina, in cazul temperaturii joase – sub 00C –inconveniente grave, de exemplu astuparea cu dopuri de gheata a sistemelor de inchidere, atatpe faza lichida cat si pe cea gazoasa, precum si blocarea ventilelor chiar in pozitia “deschis”.

Gheata apare si ca efect al evaporarii bruste a fazei lichide (detenta), atingandu-se temperaturifoarte joase cu pericol de ardere (arsura rece) la contactul cu pielea. Propanul in stare lichida,din cauza rapidei lui evaporari, daca vine in contact cu epiderma, poate provoca leziuni similarecu arsurile, chiar de o gravitate mai mare decat apa fiarta. Este necesar sa se evite contactul cupropanul si trebuie purtate manusi de protectie.Propanul in stare lichida este supus unor puternice variatii de volum, odata cu variatiile detemperatura. El nu corodeaza otelul din care este confectionat recipientul. Propanul cauzeazafenomene de deformare a cauciucului natural, asa ca furtunurile folosite trebuie sa fie facute dincauciuc sintetic, de calitate corespunzatoare. Pentru legaturile filetate, trebuie sa se foloseascamasticuri speciale sau chiar banda de teflon.




76



REV.






Pericolul mare apare cand un vas de propan este supus in caz de incendiu, unei cresteripermanente a temperaturii. Cresterea temperaturii in interiorul vasului nu continua decat atattimp cat deasupra propanului lichid exista un spatiu umplut cu vapori.Cand temperatura creste, gazul se dilata, putandu-se ajunge ca intreg volumul vasului sa fie

umplut cu gaz lichefiat, fara sa mai existe un spatiu cu vapori. Incepand din acest moment, lacresterea temperaturii, presiunea creste mult mai rapid decat valorile curbei presiunii de vapori.Cresterea presiunii este de 7-8 bari pentru fiecare crestere a temperaturii. Ca urmare acompresabilitatii mici a propanului si a capacitatii elastice de dilatare relativ mici a peretilorvasului, acesta explodeaza.Proprietati fizico-chimice

GPL Formulachimica

Greut.Molec.

Greutatea specifica Putere calorifica

lichid gaz Kcal/Nm3 Kcal/kg

Propan

C3H8 44 0,511 kg/ l 1,96 kg/Nm3 21700 11070

Parametrii tehnici de siguranta pentru GPL

Denumire Temperatura delichefiere Temperatuara critica Presiune critica Factor deumplerePropan - 430C 960C 42,5 bar 2,35

Toate acestea sunt din ratiuni pentru protectia mediului si economic.NOTA: Amplasarea constructiilor si instalatiilor in parcul de sonde Poduri este prezentata inplanul general al investitiei.

LA VAS S-AU PREVAZUT PRIN PROIECT, conform Schemei de Conducte si Automatizari ACX-0106-LTS-PID-001 urmatoarele:- o gura de vizitare GV;- racord intrare propan N1 DN 80;- racord iesire propan N2 DN 80;- racord supapa de siguranta N3 DN 80;- racorduri sticla de nivel N6/N7 DN 50;

- racord de aerisire N4;- racorduri pentru termometru si manometru N11/N10;- racorduri pentru swich de nivel maxim si nivel minim N9/N8

- armaturi automate, de siguranta,care sunt armaturi pe pozitia Normal inchis,actionate pneumatic, pentru descchidere si electric in caz de emergenta pentru inchiderefortata. S-a folosit actionate pneumatic pentru deschidere,caci in caz de emergenta si estenevoie pentru intreruperea curentului electric,atunci posibilitatea de inchidere rapida a acestorarmaturi se realizeaza prin depresurizarea rapida a liniei de alimentare cu aer instrumental.

- conectarea valorilor parametrilor principali (temperatura, presiune, nivel) la un tabloulocal, amplasat in zona compresorului. Astfel operatorul de la parc, are posibilitatea de aurmari parametrii si de a sesiza orice modificare negativa a acestora;

- transmiterea parametrilor de pe vas la un pupitru de comanda, prevazut cu monitor, deunde se poate urmari de catre operator continuu evolutia parametrilor;

- pupitru de comanda, amplasat in camera de comanda, de unde se pot actiona (sadeschida sau sa inchida) armaturile automate actionate pneumatic si se poate porni si opricompresorul;

- echiparea parcului cu detectoare fixe, care sesizeaza scaparile de propan in atmosferacand prin panoul Gasmonitor, se anunta aceasta scapare vizula prin autoaprinderea lampilor depe panou si acustic .

- instalatiile fixe de racire, izolare si stingere amplasate langa vasul de propan, au rolulde racire a rezervorului in cazul producerii unui incendiu, de a izola prin perdele de aparezervorul incendiat de alte rezervoare si de a stinge focarele din zona;

- gospodarie apa de incendiu cu o retea de hidranti exteriori precum si cu colectoare pentruracordarea masinilor de interventie.




76



REV.






Se considera ca in conditii de exploatare normale, prin prevederea echipamentelor siinstalatiilor mai sus mentionate si functionarea parcului in conditii de siguranta, posibilitateaproducerii unui accident major este de 1 : 10 -6/an.

In conditiile aparitiei unui accident major, in care este implicat propanul, in faza lichida sau

in faza de vapori, vasul a fost prevazut si echipat cu dispozitive si echipamente care sa permitaizolarea zonei in care a aparut defectul si diminuarea efectelor prin dispersia norului de gaz prinventilatie naturala.

In cazul in care apare un accident major (scapari de gaze cu formarea norului) controluloperational presupune efectuarea unor manevre rapide astfel:

- izolarea traseului sau vasului in care a aparut scaparea prin inchiderea de la distanta aarmaturilor cu actionare pneumatica si inchiderea celor manuale daca acest lucru este posibilfara a pune in pericol viata persoanelor;

- oprirea de la distanta a compresorului si/sau pompelor de vehiculare propan ceea ce vaconduce la scaderea debitului de gaz iesit in exterior;

- alarmarea personalului aflat in zona si anuntarea conducerii privind evenimentul produs.GOLIREA VASULUI DE PROPAN

1. Operatia de golire a propanului din vas in se face in urmatoarele situatii:- neetanseitati la imbinarile in flanse de pe vas, iar remedierea defectiunii obliga la golireacontinutului de lichid al acestuia;- executarea unor lucrari de revizii tehnice periodice la vas;

- golirea se urmareste atat pe indicatoarele locale de nivel, presiune si temperatura cat sila tabloul de comanda.Cand se urmareste golirea definitiva a vasului de propan pentru revizie, dupa ce s-a terminatde transvazat faza lichida in alt vas sau in cisterna, se trage cu compresorul si faza gaz pana laun minim de 0.5 bar, dupa care pentru a se elimina orice cantitate de gaz, se face inertizarecompleta sau umplere cu apa dupa caz..Dupa golirea vasului de apa se face izolarea totala si sigura a acestuia prin moatare de blinde,dupa care se face aerisirea lui, prin demontarea capacelor de la gurile de vizitare.5. Dupa cca 1-2 zile de ventilatie se face analiza aerului din interiorul vasului si numai dupa

aceasta se emite Permis de lucru in vas.




76



REV.






Normele regimului tehnologic si lista de parametri tehnologiciSe ataseaza tabelul cu normele regimului tehnologic.

Lista parametrilor tehnologici nr: PD232008-003-000LTS-2100-0003-4-LIS se ataseaza inanexa.

Personal

Skidul LTS fiind o instalatie compacta poate fi urmarita in exploatare de 1 operator pe schimb.

3.5. DESCRIEREA SISTEMELOR DE MASURA SI CONTROL

Prezentul capitol al manualului de operare serveste la elaborarea capitolelor referitoare lapartea de automatizare a regulamentului de functionare a instalatiei, precum si la efectuareaverificarilor la care trebuie supusa instalatia de automatizare inainte de pornirea instalatieitehnologice.

Prezentarea punctelor de comanda

Supravegherea si conducerea procesului tehnologic este prevazut a se realiza de la PCS-ul

central, procesul se va urmari de la camera centrala in care se va monta acesta.Echipamentele sunt montate in asa fel incat sa existe un acces direct de pe platforme, scari saupasaje permanente.

Prezentarea echipamentelor de automatizare

a) Din punct de vedere al semnalelor utilizate, echipamentele sunt de tip electronic, cusemnal unificat 4...20 mA si de tip contact pentru semnalizari si comenzi.

b) Din punct de vedere al modului de prelucrare a semnalelor, echipamentele sunt de tip:- Analogic pentru circuite de masura;- De tip releu pentru semnalizari – comenzi;

Nr.Crt.

Poz.tehn.

Denumireechipament

Presiune, bar Temperatura ºC Debitmaxgaz

Nm3/h

Debitmingaz

Nm3/h

Nivel %

Norm Min.lucru Max.calcul Norm Min.lucru Maxlucru Min Max

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10 11

1310-F-001A

Filtru cucartus

interschimbabil

45 36 51 25-35 -29 35 31 250 12500 - -

2310-F-001B

Filtru cucartus

interschimbabil

45 36 51 25-35 -29 35 31 250 12500 - -

3 311-E-001

Schimbator

de calduracu placi

45 36 63 14 -29 15 10 000 2 100 - -

4312-E-

001

Schimbatorde caldura

cu placi45 36 63 -7 -29 -7 10 000 2 100 - -

5313-V-

001

Separator latemperaturi

scazute45 36 63 -7 - -4 50 700




76



REV.






c) Din punct de vedere al modului de afisare a informatiilor, echipamentele sunt de tip:- Indicatoare numerice;- Lampi de semnalizare, butoane de comanda.

d) Din punct de vedere constructiv echipamentele sunt de tip:- Electronic;- Robinete de reglare cu actionare pneumatica;- Robinete cu actionare electromagnetica;

e) Structura circuitelor de automatizare, cu descrierea elementelor componente aleacestora, sunt prezentate in schemele circuitelor de automatizare nr : PD232008-003-000LTS-2320-0002-4-DIA_pl.1 si PD232008-003-000LTS-2320-0002-4-DIA_pl.2 - dinproiectul de automatizare.

f) Caracteristicile tehnice ale elementelor de automatizare ale circuitelor sunt prezentate inspecificatiile tehnice ale proiectului si in instructiunile de operare intocmite deproducatorul acestora care fac parte integranta din documentatia proiectului.

Instructiuni de verificare a echipamentelor de automatizare

Verificarile descrise in prezentul capitol se efectueaza inaintea pornirii instalatieitehnologice, iar documentele de atestare a verificarilor si a corectei functionari aechipamentelor verificate, constituie conditie de pornire a instalatiei tehnologice.La punerea in functiune initiala a instalatiei tehnologice, verificarile se efectueaza de catrepersonalul de specialitate al producatorului si organismului de certificare independent NOBO,avand nivel de calificare corespunzator si dotare tehnica conform normelor.La pornirile instalatiei tehnologice dupa opririle planificate, efectuarea verificarilor este insarcina utilizatorului final.Verificarile se efectueaza de catre personal de specialitate al constructorului si utilizatoruluifinal, avand nivel de calificare corespunzator si dotare tehnica conform normelor.Masurile prevazute in manualul de operare nu sunt limitative.

Ele vor fi completate de utilizatorul final conform prevederilor de detaliu ale legislatiei siprescriptiilor tehnice nationale si departamentale.

Verificarea echipamentelor de automatizare inainte de energizare la pornirea instalatiei

Verificarile descrise in prezentul subcapitol se efectueaza de catre utilizatorul final inainteacuplarii surselor de energie (electrica si pneumatica) si au drept scop, sa preintampineeventuale accidente si deteriorari de echipamente in cazul unei executii necorespunzatoare.In aceasta faza se vor executa urmatoarele verificari:Verificarea executiei instalatiei de automatizare in conformitate cu prevederile proiectuluiVerificarea corespondentei dintre caracteristicile tehnice ale echipamentelor montate cucaracteristicile tehnice ale acestora din specificatiile tehnice respective.

In acelasi timp se vor mai urmari:- Starea protectiilor prin vopsire sau acoperire,- Starea garniturilor,- Existenta accesoriilor si starea lor.

Verificarea executiei corecte a montajului echipamentelor de automatizare in conformitate cuprevederile proiectuluiIn cadrul acestor verificari se va urmari ca locul de montare al echipamentelor sa corespundacu schemele P&ID si schemele izometrice.




76



REV.






Verificarea calitatii executiei instalatiei de automatizareSe vor verifica urmatoarele:

a) Verificarea rezistentei la presiune si a etanseitatilor liniilor de impuls primar. Verificarease face in ansamblu cu conducta tehnologica la care este racordata linia de impuls primar

respectiva, avand aparatul la care se racordeaza izolat sau demontat;b) Verificarea rezistentei la presiune a liniilor pneumatice ale instalatiei de automatizare,inregistrarea si interpretarea rezultatelor se va face conform normativului I 12.

Verificarea sudurilor se va face conform prescriptiilor I 27, SREN 25817-1993 si a indicatiilor dinproiect pentru asigurarea claselor de calitate a sudurilorMetodele si limitele de acceptabilitate, precum si intocmirea documentelor de atestare a calitatiisudurilor trebuie sa corespunda prescriptiilor I 27.

Verificarea liniilor electrice ale instalatiilor de automatizareVerificarile se vor efectua asupra liniilor de semnal a liniilor de alimentare si a liniilor de legarela pamant a echipamentelor de automatizare.

Se vor efectua urmatoarele verificari:a) Verificarea marcarii cablurilor conform proiect.b) Verificarea presetupelor de la echipamente si daca sunt stranse corect si garnituraeste bine stransa pe cablu.c) Verificarea continuitatii electrice a liniei intre punctele indicate in schemele deconexiuni interioare si exterioare.d) Verificarea rezistentei electrice a liniilor de legare la pamant sau la masa aechipamentelor de automatizare.

Verificarea se va face la toate liniile de legare la masa, iar rezultatele verificarii se considerabune daca valorile rezistentelor electrice masurate se inscriu in limitele indicate in STAS1260/5-90.

e) Verificarea rezistentei de izolatie a cablurilor fata de masa si a circuitelor intre ele.Se verifica daca rezistenta de izolatie a cablurilor este la valoarea specificata in certificatul de

calitate al cablului sau in caietul de sarcini.Verificarea caracteristicilor energiilor si utilitatilor pentru instalatia de automatizareVerificarea calitatii aerului instrumental se face pe probe de laborator emitandu-se un buletin deanaliza din care sa rezulte ca acesta corespunde cu clasa impusa de furnizorul aparatelorpneumatice conform STAS 8842 – 79.Verificarea calitatii energiei electrice se face prin masurarea tensiunii cu un voltmetru clasa 0, 5Ri = 20 K Ώ / V.

Verificarea existentei documentelor de atestare a calitatii echipamentelor de automatizare si amaterialelor de montajIn cadrul acestor verificari se va urmari existenta certificatelor de calitate pentru toateelementele si echipamentele de automatizare, precum si pentru materialele utilizate la

montarea acestora, emise de furnizori.

Energizarea echipamentelor de automatizare si verificarea acestora dupa energizare lapornirea instalatiei

Operatiunile si verificarile descrise in prezentul subcapitol, au drept scop efectuarea uneicorecte energizari a echipamentelor de automatizare pentru preantampinarea unor accidente sideteriorari ale acestora, precum si simularea conditiilor de functionare a echipamentelor pentru




76



REV.






punerea in evidenta si remedierea unor eventuale anomalii in functionarea lor si a circuitelorfunctionale realizate cu acestea.

Energizarea echipamentelor de automatizare

Se vor verifica in prealabil ca toate elementele de intrerupere a energiei (robinete,intrerupatoare) sa fie pe pozitia corespunzatoare intreruperii energiei, si anume:

- Toate robinetele de pe liniile de alimentare cu aer instrumental sa fie inchise.- Toate intrerupatoarele de pe liniile de alimentare cu energie electrica sa fie deschise.

Energizarea se va face prin deschiderea succesiva a elementelor de intrerupere de la sursaspre consumator.Trecerea de la o treapta la alta a succesiunii de deschidere a energiei se va face dupaconstatarea ca in treapta anterioara nu au aparut anomalii in comportarea echipamentelor sicircuitelor (scurtcircuite, incalziri excesive, zgomote anormale, etc.).In cazul consumatorilor in paralel, cu intrerupatoare individuale de energizare, energizareaacestora se face individual succesiv.

Verificarea echipamentelor de automatizare dupa energizareInainte de a se trece la aceasta etapa trebuie sa se studieze cu atentie instructiuniletehnologice din instalatie cuprinse in prezentul manual, pentru ca personalul de exploatare ainstalatiei sa se familiarizeze cu masurile ce trebuie luate, conform necesitatilor tehnice, incazul unei anumite semnalizari sau indicatiei unui parametru la tabloul de comanda.

Simularea circuitelor de semnalizare- Elementele primare care dau conditii in schemele de semnalizare se aduc prinsimulare de semnale in stare corespunzatoare functionarii normale a instalatieitehnologice.- Lampile de semnalizare trebuie sa fie in aceasta situatie in starea corespunzatoarestarii normale a instalatiei tehnologice.- Se simuleaza succesiv starile de avarie ale instalatiei prin aplicarea de semnale

corespunzatoare acestei stari la elementele primare care dau conditii in schemele desemnalizare.- Se urmareste ca lampile de semnalizare sa treaca in starea corespunzatoare indicatain schemele de semnalizare si sa apara semnal sonor.

Dupa manevra de anulare a semnalului sonor lampa trebuie sa ramana in stareacorespunzatoare avariei pana la inlaturarea starii de avarie simulata la elementul primar.

Simularea circuitelor de masurare - reglarePentru verificarea circuitelor de masurare se simuleaza semnalul traductoarelor prin aplicareasemnalului 4...20 mA la iesirea surselor de alimentare folosite in instalatie.Semnalele simulate se aplica la terminalele ce raman libere dupa deconectarea iesirilor surseipentru traductorul respectiv.Pentru circuitele de reglare se urmareste ca indicatiile aparatelor secundare de indicare si / sau

reglare conectare la traductorul simulat sa se indice valorile parametrului masurat cu preciziagarantata de furnizorul aparatului, prin catalog sau prin certificatul de calitate.Simularea se face in cinci puncte ale domeniului de masura: 0; 25%; 50%; 75%; 100%.Pentru circuitele de reglare se fixeaza mai intai constantele regulatorului la valorile:Ti = ∞; Td = 0; BP = 100%, iar valoarea prescrisa se fixeaza la valoarea indicata in manualul deoperare, capitolul A.Se aduce valoarea simulata pentru variabila de proces la egalitate cu valoarea prescrisa.In aceasta situatie se verifica daca robinetul de reglare se afla in pozitia de 50% din cursa.Se mareste / micsoreaza valoarea simulata a variabilei de proces pana la limitele domeniului dereglare si se urmareste daca robinetul de reglare ocupa pozitii extreme, corespunzatoareactiunii regulatorului.




76



REV.






Se fac verificarile si acordarea regulatorului conform manualului de instructiuni al furnizorului.

Documentarea verificarilor efectuate la pornirea instalatiei

Pentru verificarile efectuate de catre utilizatorul final dupa opririle planificate ale echipamentuluise vor incheia procese verbale.Procesele verbale impreuna cu documentele anexate se vor intocmi in trei exemplare si se vorlega in trei dosare care se vor distribui dupa cum urmeaza:

- un exemplar la utilizatorul final;- un exemplar la constructor;- un exemplar la comisia de punere in functiune.

4. DESCRIEREA FUNCTIONARII SKIDULUI LTS

4.1. INSTRUCTIUNI OBLIGATORII PRIVIND FUNCTIONAREA SKIDULUI LTS

4.1.1. Generalitati

a) Avandu-se in vedere gradul mare de pericol legat de vehicularea si prelucrareagazelor de sonda, operarea Skidului LTS, in conditii de deplina siguranta constituie sarcinapermanenta si de raspundere a personalului de exploatare al utilizatorului final. Operarea indeplina siguranta a Skidului LTS se asigura prin respectarea prezentei carti de operare, aprescriptiilor tehnice si a tuturor normativelor in vigoare.b) Platforma Skidului LTS reprezinta zona cu pericol de explozie ce trebuie sa fiemarcata prin placarde cu inscriptia “ZONA DE GAZE – PERICOL DE EXPLOZIE”. Inaceasta zona vor fi respectate toate masurile P.S.I. prevazute prin normativele in vigoare.Se va urmari: Depistarea si inlaturarea scaparilor de produse, Inlaturarea surselor de aprindere, Instruirea personalului in prevenirea exploziilor si corecta exploatare, Instructaje si exercitii practice P.S.I. Aceste masuri trebuie aplicate atat in perioada de pregatire a punerii in functiune cat si intimpul exploatarii normale sau a opririlor, reparatiilor.c) Gazul de sonda suspus prelucrarii in Skidul LTS trebuie sa fie de calitatecorespunzatoare, se vor urmari in special urmatorii parametri:

Temperatura gazului la intrare in skid, care nu trebuie sa depaseasca 35˚C.Valoarea temperaturii gazului la intrare in skid este inregistrata la PCS si transmisala SIS si se blocheaza automat intrarea gazului in skid. Punctul de roua al gazului care nu trebuie sa depaseasca maximul de - 26 ˚C. Valoarea este transmisa la PCS si apoi la SIS si se blocheaza automat intrarea

gazului in skid la atingerea acestui maxim.d) Gazul prelucrat care este transmis la consumatori trebuie sa aiba punctul de rouamaxim -3˚C, ca o garantie a bunei functionari a procesului. Punctul de roua al gazuluiprodus este transmis la PCS.

4.1.2.Sisteme de aerisire si supape de siguranta

a) In cadrul lucrarilor pregatitoare pornirii dupa opririle planificate se va face verificareaminutioasa a montarii corecte a supapelor de siguranta pe filtre, schimbatoare de caldura cuplaci si separatorul rece. Montarea supapelor de siguranta trebuie sa corespunda cu




76



REV.






schema P&ID. Aceeasi verificare se va face si la montarea supapelor de siguranta duparevizia acestora.b) Toate esaparile de la supape si aerisirile vor fi adunate intr-un colector comun sidirijate in conducta de aerisire a schelei, 100-AV-001-ACQ3A-VP.

c) Lucrarile pregatitoare punerii in functiune vor fi executate numai dupa ce s-a executataceasta racordare.

4.1.3.Masuri si mijloace de protectie contra efectelor electricitatii statice

Se vor respecta prevederile subcapitolului 3.7.4 ale normativului M.I.Ch. – Norme de preveniresi stingere a incendiilor la exploatarea instalatiilor si constructiilor din industria chimica 1977:a) Pe platforma pe care este instalat skidul - se va de toata atentia etanseitatii conductelor degaze, pentru a se evita scaparea acestora sub forma de jet, care ar genera electricitate staticasi aceasta ar putea provoca aprinderea sau explozia amestecului de gaze.b) Se interzice folosirea de catre personalul de exploatare si intretinere a imbracamintei dematase, fire sintetice sau lana in incaperi sau spatii unde exista atmosfera cu pericol de

explozie.

4.1.4.Alte prevederi

a) Prezinta un pericol deosebit folosirea altor armaturi, fitinguri, garnituri, ringuri, prezoane,decat cele prevazute in documentatie, nu sunt admise modificari pe utilaje, conducte, aparate sischimbari de armaturi si materiale fara avizul Producatorului.

4.2. PUNEREA IN FUNCTIUNE A SKIDULUI LTS

Skidul LTS poate fi pornit cu succes in conditii bune, daca a fost bine pregatit dinainte.Pentru pregatirea pornirii este necesara o anumita perioada de timp.In acest timp se va tine ordine in efectuarea diferitelor operatii deoarece o intarziere intr-otreapta a pornirii se va extinde in mod obligatoriu si asupra celorlalte trepte din programul depornire.Se va intocmi un grafic de pornire, care se va reactualiza ori de cate ori apar situatii deintarziere ale etapelor avute in vedere.Pregatirea nu se va limita numai la instalatia principala ci trebuie sa cuprinda si utilitatile,asigurarea cu materii prime.

MASURI PREGATITOARE PORNIRII INSTALATIEI

Instruirea personalului si pregatirea evidenteiInstalatia poate functiona cu randament maxim numai atunci cand personalul de operare esteinstruit corespunzator.

Daca in caz de avarie nu sunt disponibili oameni pregatiti special, personalul trebuie sa fie inmasura sa ia singur o hotarare, in vederea inlaturarii avariei si asigurarii unei functionari insiguranta.Fiecare operator trebuie sa-si cunoasca in cele mai mici amanunte partea de instalatie pe careo deserveste. Avandu-se in vedere specificul Skidului LTS, personalul de operare al utilizatorului final alSkidului LTS isi va insusi inainte de pornire urmatoarele:

a) Conditiile procesului tehnologic: schema de conducte si automatizare; presiunea, debitul si temperaturile de lucru pentru fiecare utilaj in parte;




76



REV.






modul de reglare al diferitilor parametri.

b) Amplasarea instalatiei: pozitia si utilizarea fiecarui utilaj tehnologic; procesul din fiecare conducta; utilitatile si scopul de utilizare din fiecare conducta; pozitia si scopul tuturor armaturilor; pozitia fiecarui regulator, a fiecarui robinet de reglare si a fiecarei diafragme si destinatialor; pozitia si modul de lucru a tuturor comutatoarelor si dispozitivelor de pornire; pozitia si modul de lucru a dispozitivelor si retelelor P.S.I.

c) Dispozitive de siguranta: Presiunea si temperatura de lucru maxim admisa a fiecarei parti din instalatie; Presiunea de reglare a tuturor supapelor de siguranta; Valori de reglare a robinetelor si a regulatoarelor de presiune; Conditii de actionare a dispozitivelor de alarma si deconectare; Modul de functionare al robinetelor de reglare in lipsa aerului; Semnele de foc si avarie; Instructiuni de siguranta; Pozitia si modul de utilizare a aparatelor de prim ajutor.

d) Instructiuni de functionare: Necesitatea spalarii, uscarii si suflarii instalatiei; Modul de lucru al tuturor utilajelor tehnologice si al aparaturii AMC; Modul de operare al skidului (la pornire, in functionare normala, la oprire normala si incazuri accidentale); Prescriptiile si instructiunile intocmite privind exploatarea, intretinerea, reparatiile, montarea

si demontarea utilajelor.

Pregatirea evidenteiInainte de pornire, se va pregati caietul pentru rapoarte zilnice si un registru de operare in carese vor nota, dupa un program stabilit, principalii parametri de functionare ai instalatiei(temperaturi, presiuni, debite, nivele), operatiile ce au fost efectuate, in ordine cronologica.Este necesar de asemenea sa existe:

Un registru de tura in care se consemneaza principalele date de program,evenimentele deosebite care s-au petrecut in timpul fiecarui schimb, registrul care sefoloseste pentru formele de predare – primire ale skidului intre schimburi; Un registru cu evidenta probelor si a reglarii supapelor de siguranta; Un registru cu evidenta probelor hidraulice ale utilajelor; Instructiuni pentru operare PSI si NTS pe operatii si aparate, afisate la loc vizibil; Registrul de blinde; Se recomanda sa se introduca un sistem pentru urmarirea variatiei parametrilor deoperare.

Verificarea conectarii la proces a skidului LTSDupa terminarea lucrarilor de conectare a skidului la instalatie se impune verificarea executieiinstalatiei in conformitate cu schema de conducte si automatizare si proiectele de executie.Se va verifica si executia corecta a tuturor instalatiilor anexa: electrice de forta, iluminat silegare la pamant, apa, canal, AMC, PSI.




76



REV.






Prevederi generaleSupapele de siguranta vor fi verificate cu atentie, se verifica de asemenea daca au fost bineconectate toate aparatele de masura si reglare, dispozitivele de alarma si legaturile electrice.Racordurile pentru materiile prime si utilitati vor fi verificate atat in cadrul instalatiei cat si in

afara ei.Vor fi verificate conductele care pleaca din instalatie pana la consumator.Se va completa dotarea cu stingatoare, furtune de incendiu, lazi cu nisip, galeti, lopeti, etc.Se pun in functiune avertizoare de incendiu. Se verifica daca exista echipamente de combaterea incendiilor in conformitate cu normele de dotare.Se va verifica daca dispozitivele fixe pentru montarea aparatelor de ridicat sunt in stare defunctionare si daca au fost autorizate.Se va verifica legarea la pamant a tuturor aparatelor tehnologice, a constructiilor metalice, aconductelor si se va verifica daca rezistivitatea corespunde cu cea din norma.

Prevederi specifice:a) Utilaje

Skidul LTS este o instalatie compacta a carui constructie implica structura metalica, montajutilaje, montaj conducte care va fi realizat direct in uzina constructoare.Dupa ansamblarea skidului pe santier vor fi reluate anumite probe care vor fi consideratenecesare.

b) Conducte si armaturiSe urmaresc legaturile de conducte in special legaturile de conducte dintre skid si celelalte

functionalitati (sursa de agent de racire, sistemul de conducte de aerisire, etc.) conformschemei de legaturi. Se vor verifica conductele la imbinari pentru a se asigura ca blindele oarbeau fost indepartate, ca suprafetele imbinarilor si tipul garniturilor sunt conforme proiectului.

Se vor lasa blindele oarbe numai pe timpul cat se fac pregatirile pentru pornire.Se verifica daca toate conductele la care este conectat skidul LTS au fost spalate, suflate sipredate conform normativelor tehnice precum si daca sunt corect legate in fluxul tehnologic,

daca legaturile pentru pornire au fost executate si au posibilitatea de a fi inchise cand se vatrece la functionarea normala.Se verifica toate liniile de produse la care este conectat skidul LTS

- daca au pungi sau puncte joase si daca acestea au posibilitatea de scurgere.- daca conductele prevazute izolate s-au izolat.- daca conductele de evacuare in atmosfera sunt executate cu pantele prevazuteprin proiect, daca sunt in stare de functionare si anume: daca sunt curate, daca nusunt deschise la vreun racord, daca au fost probate si suflate, daca supapele desiguranta au fost probate si reglate corespunzator.

Se verifica daca toate conductele tehnologice exterioare au fost probate, spalate, scurse inpunctele cele mai joase si suflate cu aer si daca au fost legate corespunzator la limita skidului.O atentie deosebita se va acorda folosirii garniturilor si a prezoanelor prevazute prin proiectulgeneral al instalatiei.

Prezinta un pericol deosebit folosirea altor armaturi, fitinguri, garnituri, ringuri, prezoane, decatcele prevazute in documentatie, nu sunt admise modificari pe utilaje, conducte, aparate sischimbari de armaturi si materiale fara avizul producatorului instalatiei.

c) Sisteme de automatizare A se vedea cap. 3, pct. 3.5 al Manualului de operare cu privire la sistemele de masura si control

d) Instalatii electriceInainte de pornirea instalatiei electrice este necesara verificarea acesteia, pentru a se stabilidaca lucrarile de reparatie si revizie s-au executat conform proiectului si normelor in vigoare.Verificarea instalatiei si pregatirea pentru pornire cuprinde:




76



REV.






Efectuarea tuturor incercarilor si masuratorilor prevazute in instructiunile in vigoare; Efectuarea probei complexe de functionare pe o durata de 72 ore, sub supravegherea

personalului firmei de montaj si cu asistenta personalului de exploatare; Obtinerea autorizatiilor de functionare, impuse de legistatia in vigoare; Intocmirea instructiunilor de exploatare a instalatiei de catre utilizatorul final si instruirea

personalului care va deservi instalatia, pe baza prevederilor din prezenta carte de operare; Pregatirea sculelor, materialelor de rezerva, mijloacelor de protectia muncii, materialelor

PSI;Operatia de verificare a executarii instalatiei electrice consta in: Verificarea modului in care sunt executate legaturile electrice, calitatea suprafetelor de

contact, continuitatea circuitelor; Verificarea rezistentei de izolatie a echipamentului si circuitelor electrice cu megohmetru; Verificarea rezistentei de dispersie a prizelor de legare la pamant si a integritatii legaturilor

la conductorul principal de legare la pamant a carcaselor echipamentului electric,constructiilor metalice si conductelor de produs;

Toate verificarile, probele si masuratorile vor fi efectuate de catre un laborator de specialitate

(PRAM), care va consemna rezultatele probelor intr-un buletin ce va fi vizat si de delegatulautorizat al exploatarii, in prezenta caruia s-au efectuat lucrarile.La efectuarea probelor se vor avea in vedere si recomandarile furnizorului echipamentuluielectric.Dupa efectuarea verificarilor si masuratorilor, instalatia se pregateste pentru punerea infunctiune astfel: Se elimina toate deficientele constatate la verificare; Se verifica personalul de exploatare cu privire la cunoasterea instalatiei, a masurilor de

protectie a muncii pe care trebuie sa le respecte si a operatiilor pe care le are de executat; Se pregateste documentatia tehnica, cu toate modificarile si completarile la zi; Se inchid toate carcasele echipamentului electric la care s-a lucrat, se monteaza aparatorile

de protectie si placutele de protectie din punct de vedere al normelor de tehnica securitatiimuncii;

e) Verificarea executiei masurilor de protectia munciiSe verifica daca au fost executate toate amenajarile prevazute prin proiect pentru protectiamuncii.Se verifica daca exista echipament de protectie si de lucru corespunzator si instruirea la loculde munca.Se va face o pregatire exigenta a personalului de operare pentru a interveni corespunzator inorice situatie.Se vor afisa la tablou sarcinile de serviciu la fiecare loc de munca si functie.Se va controla permanent skidul in vederea depistarii neetanseitatilor, surse potentiale deaccidente.

f) Verificarea instalatiei de stropire si a echipamentului PSISe vor verifica functionarea instalatiilor PSI adiacente skidului LTS.Se verifica daca au fost puse in stare de functionare, alarmele de incendiu.Se vor executa exercitii practice pentru ca intregul personal de operare sa-si insuseasca indetaliu sarcinile ce revin fiecaruia in parte in situatia cind skidul se gaseste in pericol la aparitiaincendiilor.Se verifica sa fie indepartate de pe platforma skidului toate reziduurile si materialele inflamabilesau combustibile provenite de la lucrariile de constructii si montaj sau reparatii.

Curatirea si inertizarea instalatieiCuratirea si uscarea skidului LTS se face prin suflare cu aer uscat.




76



REV.






Inertizarea se va face cu azot din butelii.

Probe de etanseitate la punerea in functiune dupa opririle planificate REVIZII, REPARATIISAU OPRIRI DE LUNGA DURATA

Probe de rezistentaProbele de rezistenta se efectueaza conform cartilor tehnice ale utilajelor care compun skidulLTS.Dupa finalizarea acestora, se face proba de etansietate cu aer a intregului skid LTS, cu ajutorulunui compresor de aer prevazut cu sistem de uscare aerului pana la un punct de roua -40˚C.

Probe de etanseitate

Proba de etanseitate se executa inainte de punerea in functiune, dupa demontarea unorelemente sau dupa o oprire mai indelungata.Proba se realizeaza cu garnituri definitive.

La stabilirea incercarii de etanseitate se tine seama de: Acumularile fluidelor tehnologice admise in atmosfera din punct de vedere al normelor deprotectia muncii si PSI;

Volumul spatiului care se probeaza; Mijloacele de masura existente.Neetanseitatile pot apare la imbinarile demontabile.Cand proba se exercita dupa o perioada mai indelungata de functionare, la efectuarea probeide etanseitate pot apare pierderi de fluide prin pori.Scaparile se pot datora: Unor greseli de executie nedetectate la timp; Unor defecte de material (fisuri, pori); Unor defecte de montaj (lipsa de planeitate flanse, garnituri rupte, strangeri insuficiente).Proba de etanseitate nu se face imediat dupa proba de presiune hidraulica, deoarece fisurile,

porii, alte goluri, care sunt sub o anumita dimensiune absorb lichid (apa) de la proba hidraulica,obturandu-se aceste neetanseitati si facand astfel depistarea imposibila.Unitatea de masura pentru exprimarea etanseitatii (propriu zisa a pierderilor) este l∙bar/sec.Rata pierderilor se calculeaza cu relatia:

qL = x R

6,3

QxT

unde q – rata pierderilor, l∙bar/secQ – debitul pierdut, kg/hT – temperatura absorbitaR – constanta gazelor 0,0834 bar ∙m3/kmol∙KM – masa molara, kg/kmol

Metoda folosita se alege in functie de gradul de sensibilitate (gradul de detectare al scaparilor)

dupa cum urmeaza:a) aparatura de masura si control obisnuta (manometre) 10-3 l x bar./sec.b) emulsie de apa si sapun 10-4 l x bar./sec.c) proba cu amoniac si fenolftaleina 10-5 l x bar./sec.d) proba de freon 10-6 l x bar./sec.e) proba de heliu 10-9 l x bar./sec.

Pentru aceasta instalatie rata pierderilor este recomandata intre 10 -5÷ 10-6 l x bar/sec.

Asigurarea utilitatilor la skidul LTS




76



REV.






Se va verifica functionarea unitatii adiacente (compresor) care asigura agentul termic necesarpentru a doua treapta de racire.

Suflarea instalatiei cu aer urmata de inertizareInainte de a se introduce gaze in sistem, toate vasele si conductele trebuie sa fie suflate cu aeruscat.In cazul acestei instalatii se recomanda utilizarea aerului uscat care are punctul de roua -40˚C. Aerul tehnic este furnizat de la statiile de utilitati din zona. Legatura la o anumita conducta sauechipament se face prin furtun temporar;Dupa suflarea instalatiei cu aer uscat se face inertizarea cu azot din butelii.

PORNIREA SKIDULUI LTS DUPA OPRIRILE PLANIFICATE, REVIZII, REPARATII SAUOPRIRI DE LUNGA DURATA

In cazul opririlor planificate, reviziilor, reparatiilor sau a opririlor de lunga durata, pornireaskidului LTS se face dupa terminarea lucrarilor pregatitoare expuse in cadrul capitolului 3.5.

La pornire se vor respecta toate instructiunile de protectia muncii si PSI de care se tine cont inexploatarea normala.Instructiunile din acest capitol, valabile si pentru cazul primei puneri in functiune, se refera sisunt valabile si la porniri dupa opriri planificate ale instalatiei, revizii, reparati sau dupa opriri delunga durata. Cu aceasta ocazie se verifica instalatia inainte de pornire, respectiv:1. Executia instalatiei, conform documentatiei si notelor de santier;2. Starea tehnica a utilajelor, echipamentelor electrice si AMC;3. Autorizare I.S.C.I.R. (unde este cazul), reglajul dispozitivelor de siguranta, atestarea prin

buletine de analiza a afectuarii probelor hidraulice si a controlului sudurilor conductelor;4. Atestarea privind puterea nominala, curentul de pornire, rezistenta de izolatie pentru fiecare

consumator electric;5. Atestarea prin buletine de analiza a rezistentei prizelor de pamant si pentru cablurile de

joasa tensiune;

6. Atestarea pregatirii profesionale de protectia muncii si PSI pentru personalul de exploatareal utilizatorului final;

7. Intocmirea si aprobarea programului de pornire.8. Instalatia nu va fi pusa in functiune fara existenta urmatoarelor documente:

a. Proces verbal privind probele hidraulice ale utilajelor si conductelor;b. Proces verbal privind verificarea, reglarea aparatelor si instalatiilor de masura control si

automatizare;c. Proces verbal privind verificarea instalatiilor electrice de forta, iluminat si legare la

pamant;d. Proces verbal privind verificarea dotarii cu echipament de prevenire si combaterea

incendiilor si buna functionare a acestora;e. Proces verbal privind verificarea dispozitivelor de protectia muncii si tehnica securitatii

a echipamentului de protectia muncii si insusirii instructajului NTS de catre personalul

de exploatare al utilizatorului final;f. Regulamentul de functionare al skidului, exploatarea, controlul, oprirea si modul de

rezolvare al deranjamentelor si accidentelor, care se pot produce;g. Instructiunile de protectia muncii pentru locul de munca respectiv;h. Atributiile fiecarui post (loc) de munca;i. Instructiunile de prevenire si combatere a incendiilor; j. Proces verbal privind scolarizarea si examinarea personalui de operare;k. Fisa regimului tehnologic de exploatare, cuprinzand temperaturi, presiuni, debite,

nivele, precum si analiza gazului de sonda ce va fi prelucrat;l. Schema de conducte si automatizarea skidului;m. Proces verbal cu reglarea supapelor la presiunile prescrise;




76



REV.






n. Cartile utilajelor;o. Fisele de instructaj NTS ale personalului de exploatare al utilizatorului final cu

instructajul special efectuat pentru punerea in functiune.

A. PORNIREA SKIDULUI LTS

A1. Masuri premergatoare pornirii skidului LTS Aceste masuri se vor aplica in cazul primei porniri a skidului, dupa opriri planificate, revizii,reparatii sau opriri de lunga durata.

a) Se executa o suflare cu aer uscat, cu punctul de roua scazut de -40˚C, a intregiiinstalatii, apoi se inertizeaza prin suflare cu azot din butelii.

b) Dupa terminarea operatiei de purjare a azotului se controleaza ca toate aerisirile aufost inchise sau blindate sau cu capace;

c) Se inchid deasemenea si se blindeaza toate robinetele de pe linia de aer uscat/azot;d) Se controleaza ca toate blindele ochelari sa fie in pozitie pentru functionare normala;e) Se controleaza ca toate robinetele de pe liniile tehnologice exterioare care vin la skid

sa fie inchise;f) Se anunta formatia de pompieri a schelei pentru a trimite o echipa cu dotarilecorespunzatoare in vederea supravegherii pornirii;

g) Daca punerea in functiune are loc pe timp de iarna se verifica daca functioneazaincalzirea electrica;

h) Se anunta instalatia furnizoare, de terminare a lucrarilor pregatitoare si de pregatireafurnizarii pentru gazul de exploatare

i) Se anunta personalul unitatii de racire (compresor) pentru a asigura frigul necesarfunctionarii skidului;

j) Se anunta serviciul automatizari pentru asistenta tehnica suplimentara la punerea infunctiune;

k) Daca se va considera necesar se va asigura personal special pentru prima pornire.Personalul va fi instruit asupra operatiilor pe care urmeaza sa le efectueze.

A2. Pornirea Skidului LTSDupa terminarea operatiilor indicate la pct. A1 se fac urmatoarele operatii:a) Se obtin datele privind compozitia, temperatura, presiunea si debitul la care se livreaza

gazul, in scopul asigurarii ca acesta corespunde conditiilor pentru care a fost realizat utilajul.b) Se obtine autorizarea operarii de la seful de sectie coordonator.c) Se controleaza pozitia robinetelor de pe intrarea gazelor in filtre (robinetele de la N1 care

trebuie sa fie inchise).d) Se fac liniile de gaz de la intrarea in skid pana la intrarea in filtre (conducta 150-GN-001-

ACQ3A-CI, respectiv conducta 150-GN-002-ACQ3A-CI).e) Se verifica daca robinetul de pe intrarea gazului in schimbatorul 311-E-001 este inchis.f) Se face linia de gaz de la iesirea din filtre pana la schimbatorul 311-E-001 (150-GN-003-

ACQ3A-CI) si 150-GN-006-ACQ3A-CIg) Se verifica daca robinetul de pe intrarea gazului in 311-E-001 este inchis.h) Se face linia de legatura pe circuitul de gaz de la schimbatorul 311-E-001 la 312-E-001

(150-GN-006-ACQ3A-CI).i) Se verifica daca unitatea de racire este pusa in functiune si asigura agentul termic la

temperatura necesara. j) Se verifica daca robinetul de pe intrarea agentului termic in schimbatorul 312-E-001 este

inchis.k) Se face linia de agent termic de la unitatea de racire la schimbatorul 312-E-001 (200-RF-

003-ECQ3A-CI).




76



REV.






l) Se verifica daca robinetul de pe iesirea agentului termic din schimbatorul 312-E-001 sa fieinchis.

m) Se face linia de agent termic de la schimbatorul 312-E-001 la compresorul de agent deracire (200-RF-001-ECQ3A-CI).

n) Se verifica daca robinetul de intrare a gazului in separatorul 313-V-001 este inchis.o) Se face linia de la schimbatorul 312-E-001 la separatorul 313-V-001 (150-GN-007-ACQ3A-

CI).p) Se verifica daca robinetul de pe iesirea gazului din separator este inchis.q) Se face linia de gaz de la separator, la 311-E-001 (150-GN-009-ACQ3A-CI) si de la 311-E-

001 spre unitate de “ flash unit”.r) Se verifica daca robinetul de pe linia de lichid la iesirea din separator este inchis.s) Se face linia de iesire lichid de la separatorul 313-V-001 la unitatea “flash unit” (50-PC-001-

ECQ3A-CI).t) Se verifica daca toate robinetele de aerisiri, purjari si scurgeri de pe toate utilajele sunt bine

inchise.u) Se verifica daca toate robinetele de pe liniile de by-pass a gazului sunt bine inchise.v) Dupa terminarea verificarilor se trece la pornirea instalatiei dupa cum urmeaza:

Se deschid treptat robinetele de pe admisia gazului in filtre si la intrarea inschimbatoare.

Se deschid treptat robinetele de pe admisia gazului in schimbatoarele de caldura. Se deschid treptat robinetele de admisia a agentului termic la schimbatorul 312-E-001 si

se anunta operatorul de la compresorul de agent de racire. Se deschide treptat robinetul de intoarcere a agentului termic in unitatea de racire. Se deschid treptat robinetele la intrarea si la iesirea gazului din separatorul 313-V-001. Se deschide treptat robinetul de pe lichid la iesirea din separatorul 313-V-001 si se

anunta operatorul de la unitatea “flash unit” .Se anunta unitatea centrala ca poate incepe livrarea gazului catre Skidul LTS.Se consemneaza ora inceperii livrarii gazului si debitul de gaz.

A3. Operatiile din timpul operarii Skidului LTS

a) Se verifica periodic daca operatia decurge normal, fara vibratii, zgomote anormale, scurgeri,etc. si se controleaza periodic starea echipamentului, legaturilor de conducte, etc.;b) Se urmaresc la PCS urmatorii parametri:

I. Admisia si filtrarea gazului Punctul de roua al gazului indicat de 31-WDPIT-001 la PCS si transmisa la SIS. In cazul

in care se atinge valoarea de -26˚C, se alarmeaza ca admisia gazului in skid esteneconforma;

In cazul in care temperatura gazului este sub punctul de roua indicat, se pot acumula lichidein filtru care impreuna cu suspensiile solide pot infunda filtrul. Temperatura gazului la intrarea in Skidul LTS. Valoarea este indicata la PCS de 31-TI-

001 si transmisa la SIS. In cazul in care valoarea temperaturii atinge 35˚C, sealarmeaza ca gazul livrat este neconform.

Se urmareste caderea de presiune pe filtrele 310-F-001A si 310-F-001B cu

traductoarele de presiune diferentiala 310-PDT-001 si respectiv 310-PDT-002.In momentul in care pe oricare din cele doua filtre se atinge valoarea de 12 kPa, inseamnaca filtrul respectiv este infundat, se alarmeaza si se vor lua masurile necesare pentruschimbarea cartusului filtrant.Se anunta unitatea centrala de aceasta pentru a micsora debitul de gaz livrat la skid pana la

schimbarea cartusului. Se urmareste temperatura la iesirea gazului din filtre cu 31-TI-002. Suplimentar pentru buna functionare se vor inspecta periodic urmatoarele aparate de

temperatura si presiune locale montate pe filtre. 310-PG-001




76



REV.






310-PG-002 310-TG-001 310-TG-002

Presiunea gazului dupa iesirea din filtre se masoara cu 31-PG-002.

Se recomanda ca operatiile de verificare de catre personalul de exploatare al utilizatorului finala aparaturii locale sa fie facuta la cel mult 2 h in timpul zilei, iar noaptea de cel putin de 3 ori peschimb.Rezultatul inspectarii va fi consemnata in registrul de operare.Este posibil ca in timpul operarii sa se acumuleze lichid, apa cu impuritati in filtre. De aceea serecomanda ca la prima pornire sa se goleasca periodic filtrele prin ventilele din partea de jos.

II. Racirea gazului in schimbatorul 311-E-001 (prima treapta de racire)In prima treapta de racire in schimbatorul 311-E-001, gazul este racit pana la temperatura de14˚C.Se urmaresc la PCS urmatorii parametri:

Temperatura gazului rece utilizat ca agent termic care vine de la separatorul 313-V-001,

indicata la PCS cu 31-TI-003. Valoarea admisibila este mai mica de -20˚C. Cand seatinge aceasta valoare, se vor lua masuri pentru micsorarea debitului de agent rece

care vine de la compresor, la schimbatorul 312-E-001. Presiunea diferentiala pe circuitul de gaz este indicata la sistemul PCS de 311-PDI-002.

Valoarea maxima admisibila este 20 kPa. Daca aceasta valoare este atinsa, seconsidera ca s-au format criohidrati. Se opreste temporar admisia de gaz si sedesfunda tevile folosind racordul pentru injectia de metanol.

Presiunea diferentiala pentru agentul termic este indicata la sistemul PCS de 312-PDI-002. Valoarea maxima admisibila este 20 kPa. Daca aceasta valoare este atinsa, seconsidera ca s-au format criohidrati. Se opreste temporar admisia de gaz si sedesfunda tevile folosind racordul pentru injectia de metanol.

Local se urmareste temperatura si presiunea pe cele doua circuite. Verificareatemperaturii si presiunii locale se face periodic la cel mult 2 h pe schimb ziua si de cel

putin de 3 ori pe schimb noaptea.Pe conducta de iesire a gazului racit si purificat din circuitul rece al schimbatorul 311-E-001(150-GN-010-ACQ3A-CI) catre unitatea “flash unit”, se poate monta optional aparatul demasurare a punctului de roua pe hidrocarburi care transmite la PCS catre bucla de semnalizare31-HDPIT-001.Punctul de roua pe hidrocarburi al gazului trebuie sa aiba valoarea de -7 ̊ C care indica bunafunctionare a procesului tehnologic. Rezultatul va fi consemnat in registrul de operare.

III. Racirea gazului in schimbatorul 312-E-001 (a doua treapta de racire)In a doua treapta de racire in schimbatorul 312-E-001, gazul este racit pana la temperatura de -7˚C. Agentul de racire folosit este propan comprimat cu temperatura de -14˚C .Se urmaresc la PCS urmatorii parametri:

Temperatura gazului rece care vine de la schimbatorul 311-E-001 este indicata la PCSde 31-TI-002. Valoarea maxima admisibila este +15˚C. Cand se atinge aceasta valoare,se vor lua masuri pentru cresterea debitului de agent rece (propan) care vine de lacompresor la schimbatorul 312-E-001.

Presiunea diferentiala pe circuitul de gaz indicata la tablou de 312-PDI-001. Valoareamaxima admisibila este 40 kPa. Daca aceasta valoare este atinsa, se considera ca s-auformat criohidrati. Se opreste temporar admisia de gaz si se desfunda tevile folosindracordul pentru injectia de metanol.

Presiunea diferentiala pentru agentul termic (propan) ete indicata la tablou de 312-PDI-002. Valoarea maxima admisibila este 40 kPa. Daca aceasta valoare este atinsa, se




76



REV.






considera ca s-au format criohidrati. Se opreste temporar admisia de gaz si se desfundatevile.

Debitul de agent de racire (propan) este reglat prin intermediul robinetului de reglare 31-TCV-001, comandat de bucla de reglare 313-TIC-001 din PCS in baza semnalului primit

de la traductorul de temperatura 313-TE-001, montata in varful separatorului 313-V-001.

Local se urmareste temperatura si presiunea pe cele doua circuite (de gaz si agent termic).Verificarea temperaturii si presiunii locale se face periodic la cel mult 2 h pe schimb ziua si decel putin de 3 ori pe schimb noaptea de catre personalul de exploatare a utilizatorului final.Rezultatul va fi consemnat in registrul de operare de catre personalul de exploatare alutilizatorului final.

IV. Separarea gazului de produs condensatOperatia se face in separatorul LTS 313-V-001. In acest utilaj se introduce fluxul de gazamestecat cu produs condensabil rezultat din treapta a doua de racire.Lichidul se aduna in partea de jos a separatorului de unde este trimis prin intermediulrobinetului de reglare 31-LCV-001 la unitatea “flash”, iar gazul iese prin partea superioara autilajului si este dirijat in prima treapta de racire, unde cedeaza caldura gazului proaspat, apoieste trimis in unitatea “flash”.Inainte de a fi evacuat din separator, gazul trece prin demister care retine picaturile de lichid.Se urmaresc la PCS urmatorii parametri:

Temperatura gazului din separator este transmisa PCS prin intermediul buclei dereglare 313-TIC-001, functie de aceasta temperatura este inchis sau deschis robinetulde reglare a debitului de agent de racire 31-TCV-001 montat pe conducta de iesire, 200-RF-002-ECQ3A-CI, a agentului de racire (propan) din schimbatorul 312-E-001. Presiunea din separator este transmisa de traductorul de presiune 31-PT-005 siindicata la PCS de bucla de indicare/semnalizare 31-PIC-005 cu alarme de minim simaxim. Valoarea minima este 27 bar, iar valoarea maxima de 60 bar. Nivelul maxim de lichid in separator este semnalizat in sistemul PCS de bucla de

semnalizare 313-LAHH-001. La atingerea nivelului maxim de lichid, se deschid ventilelemanuale de golire montate pe conducta spre unitatea “flash unit”, (conducta 50-CD-008-ECQ3A-CI). Nivelul normal de lichid in separator este reglat de sistemul PCS prin intermediultraductorului de nivel 313-LT-001 care actioneaza ventilul 31-LCV-001 de pe conducta,50-PC-002-ECQ3A-CI, care transmite lichidul la unitatea “flash unit”. Pentru situatii de urgenta, (nivelul minim de lichid in separator) este montat in PCSindicatorul 313-LALL-001 care inchide ventilul 31-SDV-001 la atingerea nivelului minimin separator. Valoarea este trimisa la SIS si in cazul in care nivelul de lichid inseparatorul 313-V-001 atinge 50 mm, se inchide automat ventilul 31-SDV-001 (de iesiredin separatorul trifazic). De asemenea utilajul este prevazut cu aparate de masura de presiune si temperaturacare dau indicatii locale.

Separatorul 313-V-001 este protejat la suprapresiune cu supapa 313-PSV-001 setata la 61,4barg si este prevazut cu ventile de scurgeri si aerisiri.Verificarea temperaturii si presiunii locale se face periodic la cel mult 2 h pe schimb ziua si decel putin de 3 ori pe schimb noaptea.Rezultatul va fi consemnat in registrul de operare de catre personalul de exploatare alutilizatorului.

B. RECOMANDARI DE LA PORNIREA SKIDULUI LTS

Atat la prima pornire cat si in operare normala se recomanda a se respecta urmatoarele:




76



REV.






a) Se vor urmari cu atentie utilajele, conductele, echipamentele de automatizare pentruobservarea la timp a neetanseitatilor. Ori de cate ori se observa flanse, conducte, armaturibrumate, trebuie stabilita cauza si inlaturata (de obicei aparitia brumarii indica oneetanseitate);

b) In cazul detectarii atmosferei explozive cu ajutorul sistemului de detectie prevazut se vor luaurmatoarele masuri: depistarea neetansietatii si inlaturarea acesteia; masuri de siguranta in skid; masuri de siguranta in vecinatati (functie de proportia avariei); oprirea circulatiei autovehiculelor in zona.

c) Orice interventie, reparatie sau intretinere la skid (conducte, instalatii electrice, AMC, etc.)se face numai de personalul autorizat si numai cu aprobarea sefului instalatiei si subsupravegherea acestuia sau a delegatului sau;

d) Se va respecta cu strictete programul de lucru. In perioada de punere in functiune, sefulinstalatiei, seful de sectie vor acorda asistenta tehnica la schimb;

e) In cazul cand situatia creata impune luarea unor masuri deosebite, operatia va putea incepe

imediat sub conducerea sefului de schimb, care va actiona in conformitate cu instructiunilepentru oprire fortata.f) Lucrarile si operatiile dificile vor fi executate numai ziua. Atunci cand este necesar ca aceste

lucrari sa fie executate noaptea si pot fi programate, se va asigura asistenta tehnica si se vaobtine aprobarea speciala scrisa din partea conducerii schelei si numai dupa ce au foststabilite toate masurile pentru desfasurarea operatiilor in conditii de siguranta.

g) Se vor urmari toate sistemele de conducte de legatura cu exteriorul pentru a fi binesustinute de suporti si a nu avea vibratii peste limitele admise. In permanenta se va verificasistemul la imbinari cat si la aparatura tehnologica.

h) Se vor transmite problemele ivite schimbului urmator atat prin raport scris cat si verbal. Esteinterzis sa se paraseasca zona skidului daca sunt deranjamente care s-au produs in timpulschimbului. Se vor intocmi liste cu lucrarile de reparatii ce se pot executa in functionare catsi cu cele necesare la oprirea functionarii skidului;

i) Montarea si demontarea blindelor va fi notata in jurnalul de blinde, aferent functionariiskidului. j) Se controleaza permanent aparatura de masura si control;k) Se va verifica in permanenta buna functionare a supapele de sigurantal) Se va informa schimbul urmator de modificariile efectuate sau produse in exploatare;m) In cazul deranjamentelor electrice si AMC, in mod obligatoriu, acestea vor fi anuntate

dispecerului si personalului de specialitate pentru eliminarea lor;n) Sefii de schimb sunt obligati sa anunte imediat pe seful schelei despre toate defectiunile

ivite in exploatarea skidului care ar putea conduce la accidente tehnice si la situatiipericuloase.

o) In fiecare an pentru perioada de iarna se va intocmi de seful instalatiei un plan de masuripentru buna asigurare a instalatiilor;

p) Se interzice punerea in functiune a aparatelor care au ventile de scurgere inghetate;

q) Drumurile, caile de acces, etc. la instalatii, cladiri, vor fi curatate de gheata si zapada pentruasigurarea in bune conditii a circulatiei masinilor si a personalului de interventie;

PORNIREA DUPA OPRIRI DE LUNGA DURATA (CU INSTALATIA GOALA)

Pornirea skidului dupa opriri de lunga durata se face in principiu ca la prima pornire dupa cumurmeaza:

a) Se verifica buna executare a lucrarilor din perioada de oprire;b) Se verifica existenta tuturor documentelor montaj, AMC;c) Se verifica existenta proceselor verbale privind aparatele AMC;




76



REV.






d) Dupa verifcarea instalatiei se executa o suflare cu azot din butelii;e) Dupa terminarea operatiei de suflare cu azot se controleaza daca toate aerisirile au fost

inchise sau blindate cu capace;f) Se controleaza ca toate blindele sa fie in pozitite pentru functionare normala;

g) Se controleaza ca toate robinetele de pe liniile tehnologice care vin de la skid sa fieinchise;

h) Se va verifica existenta utilitatilor la limita bateriei;i) Se anunta instalatia furnizoare, de terminare a lucrarilor pregatitoare si de pregatirea

furnizarii pentru gazul de exploatare j) Se anunta personalul unitatii de racire (compresor propan) pentru a asigura agentul de

racire necesar functionarii skiduluik) Se anunta serviciul automatizari pentru asistenta tehnica suplimentara la punerea in

functiune;Dupa aceasta se va face pornirea skidului respectand cu strictete manevrele precizate la primapornire, dupa cum urmeaza:

Se fac toate verificarile in conformitate cu punctele (a) – (v) de la capitolul 4.2.3. punctul A2;

Se fac toate operatiile de pornire indicate la punctul A2 capitolul 4.2.3.; Se anunta unitatea centrala ca poate incepe livrarea gazului in skid; In timpul operarii skidului se respecta toate operatiile indicate la punctul A2.

PORNIREA INSTALATIEI, DUPA OPRIRI DE SCURTA DURATA (FARA GOLIREACOMPLETA A INSTALATIEI)

De obicei opririle de scurta durata nu implica golirea instalatiei.Lucrarile care se vor face sunt:

Daca oprirea de scurta durata a instalatiei a fost cauzata de lucrari de interventie in skid(inlocuirea unei armaturi, schimbarea cartusului filtrului sau alte lucrari) se face overificare atenta a starii utilajelor, conductelor, si aparatelor de masura si control

implicate in interventie. De regula se recomanda sa se faca o verificare a tuturor utilajelor si traseelor deconducte in conformitate cu punctul 4.2.3.

Dupa finalizarea lucrarilor de verificare se anunta unitatea centrala pentru livrareagazului.

Se trece la pornirea instalatiei respentand aceleasi proceduri ca la prima pornire. Daca oprirea de scurta durata a fost cauzata din alte cauze, de exemplu : oprirea livrarii

gazului sau opririi curentului electric pe intreaga platforma, se fac urmatoarele operatii: Se verifica buna functionare a aparaturii de masura si control; Se verifica starea tehnica a utilajelor si conductelor si daca se vor constata defectiuni se

vor aduce la cunostinta sefului de schimb si se vor lua masuri imediate pentruinlaturarea lor;

Se va verifica existenta utilitatilor la limita bateriei;

Se anunta unitatea centrala pentru inceperea livrarii gazelor; Se porneste instalatia respectandu-se procedura de la punctul 4.2.3.

4.3. OPERARE IN REGIM NORMAL DE FUNCTIONARE

OPERAREA SKIDULUI LTS IN CONDITII NORMALEConditia esentiala in cazul operarii normale este mentinerea parametrilor tehnologici in limiteleprevazute in tabelul de la pct. 3.4 cu privire la descrierea procesului tehnologic.




76



REV.






Supravegherea parametrilor principali de lucru, schimbarea conditiilor de operare (modificareaparametrilor pentru aducerea in regim normal) se realizeaza de la PCS. Pe de alta partecontrolul efectuat de operatori direct in instalatie este deosebit de important.Controlul conditiilor de operare al echipamentelor de proces este foarte important pentru

determinarea imediata a conditiilor anormale. Se vor intocmi “Specificatii si lista de control”,pentru fiecare echipament, care se completeaza de operatori – personalul de exploatare alutilizatorului final, astfel incat sa poata fi aflata dinamica parametrilor in exploatare, precum sicorectitudinea exploatarii.

Controlul instalatiei skid LTSIn timpul functionarii instalatiei:Se verifica permanent etanseitatea instalatiei: pentru scurgeri peste limitele admise, care pot deveni periculoase, pericol de foc, explozie,

se fac operatii de reparatii – strangeri la flanse, reparare ventile; pentru scurgeri in limite admise se va face un raport asupra testului, marcandu-se locul

unde are loc scurgerea si se va urmari in timp evolutia scurgerii.

Dupa terminarea controlului sau in caz de avarie se intocmeste un raport in care seconsemneaza: daca exista sau nu ceva neobisnuit in privinta parametrilor, ca valori, respectiv, nivel,

presiuni, temperaturi; daca in instalatie se produc sunete neobisnuite; daca se constata deformari ale vaselor; in final, se raporteaza starea de lucru dupa ce s-au luat masuri de remediere.

Controlul pe durata reparatiilor si la finalizarea acestoraIn timpul repararii:a) Inainte de reparatii se vor verifica: instructiunile referitoare la punctele de lucru, precautiile ce trebuie luate pentru lucru,

procedeele de lucru pentru ca activitatea sa se desfasoare in siguranta; daca in vecinatatea locului de lucru sunt conditii care sa permita desfasurarea muncii in

deplina siguranta;b) In timpul reparatiilor se urmareste: daca in timp se schimba conditiile din vecinatatea locurilor de munca; daca se respecta instructiunille de lucru; daca lucrul se desfasoara normal, in siguranta, continuu, eficient.c) Dupa reparatii se verifica: daca lucrarea s-a executat corect, fara greseli; daca s-a curatat locul de munca, daca s-au strans uneltele si daca s-au lasat unelte in

utilaje;a) Rapoarte:

Se va intocmi un raport in care sa se mentioneze ca reparatia a fost facuta in siguranta sifara greseli.In cazul in care se produc fenomene neobisnuite, se raporteaza imediat sefului de instalatie siacesta va da instructiunile de urmat.Conform instructiunilor se iau masurile necesare. Se opreste procesul, se opreste echipamentulsi se face un raport.

Controlul si supravegherea calitatii gazelor la intrarea in skidul LTS Se va urmari in permanenta atat temperatura de intrare a gazului care nu trebuie sa fie

mai mare de 35˚C ca valoare de alarmare. La atingerea temperaturii maxime,alimentarea gazului este blocat din SIS.




76



REV.






Controlul si supravegherea punctului de roua Acesta este un parametru foarte important care indica prezenta apei in gaz. Apa prezenta in gaz poate condensa in filtru si impreuna cu suspensiile solide din gaz poateinfunda filtrul.

Atingerea valorii de -3˚C determina blocarea din SIS a alimentarii gazului.

Controlul si supravegherea filtrelor de gaz 310-F-001A/BSe va urmari in permaneta caderea de presiune pe fiecare filtru si in cazul in care aceastaatinge valoarea maxima de 12 kPa, se opreste alimentarea cu gaz la filtrul respectiv si se facurmatoarele operatii:

Se elimina treptat gazul din filtru; Se scurge apa; Se desface capacul filtrului si se preia cu macaraua pivotanta; Se schimba cartusul colmatat al filtrului; Se monteaza la loc capacul filtrului; Se verifica buna realizare a lucrarii;

Se reporneste filtrul;Pentru buna functionare a filtrului, operatorul va avea grija sa deschida periodic robinetele degolire ale filtrelor.

Controlul si supravegherea schimbatoarelor cu placi 311-E-001, 312-E-002Se vor respecta in exploatare instructiunile furnizorului utilajelor.Pentru situatii in care se vor inregistra caderi de presiune mari pe trasee, se vor lua masurilenecesare de curatare.

Controlul operarii si supravegherea aparaturii de masura si controlManipularea aparaturii de masura si control: valoarea prescrisa pentru fiecare aparat nu se schimba fara aprobarea producatorului

skidului LTS; personalul de exploatare isi va insusi toate cunostintele necesare privind caracteristicile si

modul de operare al skidului LTS.

Aparatura de masurare a presiunii si temperaturii Aceste aparate se citesc si se urmaresc, periodic in timpul functionarii sistemului, verificandu-seincadrarea in valorile normale de functionare.

Aparatura de sigurantaUtilajele sunt echipate cu supape de siguranta care sunt setate sa se deschida la presiunea de61,4 barg.

MASURI IN CAZUL EVOLUTIEI ANORMALE A UNOR PARAMETRI, DEFECTIUNI, SITUATII

ACCIDENTALE (AVARII CE POT APARE IN FUNCTIONARE)In exploatarea normala a instalatiei pot aparea urmatoarele situatii care pot fi considerate caanormale.

Depasirea temperaturii de +35˚C la admisia gazului in instalatie;Masuri:

Se opreste alimentarea cu gaz a skidului; In instalatiile care furnizeaza gaz spre skid se vor lua masuri ca temperatura gazului sa

scada sub 35˚C; Se va relua admisia gazului la skid, cand temperatura este < +35˚C; Depasirea temperaturii de +35˚C la iesirea gazului din filtru;




76



REV.






Masuri: Se opreste alimentarea cu gaz a skidului; In instalatiile care furnizeaza gaz spre skid se vor lua masuri ca temperatura gazului sa

scada sub +35˚C; Se va relua admisia gazului la skid, cand temperatura este < +35˚C; Presiunea gazului in reteaua de gaz dupa filtru si la iesirea din schimbatorul 312-E-001

depaseste valoarea de 51 bar;In mod normal, acest lucru nu este posibil decat in cazul in care si la alimentarepresiunea depaseste 51 bar;

Masuri: Se va urmari in permanenta ca presiunea la alimentarea gazului in skid sa nu

depaseasca 51 bar; Formarea de criohidrati pe circuitele de agent termic (propan);

Formarea criohidratilor este indicata de cresterea presiunii diferentiale pe circuit;Masuri:

Se va face injectie de metanol in circuitul respectiv;

Formarea criohidratilor pe circuitele de gaz;Masuri: Se va face injectie cu fluid de curatare (metanol); Scaderea nivelului de lichid in separatorul 313-V-001;

Masuri: Daca se intampla acest eveniment, semnalizatorul 313-LALL-001 inchide automat

ventilul 31-SDV-001 de pe conducta de lichid de la vasul separator la separatorultrifazic.

Depasirea nivelului maxim de lichid in separatorul 313-V-001;Masuri:

Se deschid ventilele manuale de golire montate pe conducta spre unitatea “flash”.

Situatii accidentale (avarii)

Principalele avarii care pot aparea in exploatarea skidului LTS pot fi generate in special deneetaseitatile la utilaje si conducte.De regula, aceste scapari nu pot forma nori explozivi in conditiile in care personalul operatorsau instalatie de detectare gaze sesizeaza scaparea si se iau masuri imediate pentruremedierea defectiunii.Daca totusi aceasta situatie genereaza cantitati mari de gaze in zona skidului, vor fi luateurmatoarele masuri:

- Va fi anuntat seful de instalatie, care va organiza si conduce operatiile ce se impun a fiefectuate.

- Vor fi indepartate persoanele a caror prezenta in zona nu este indispensabila.- Vor fi acoperite cu folie de plastic si nisip gurile de canalizare din zona.

- Se asigura eliminarea din zona a oricaror surse de aprindere.Vor fi executate cu calm si cu atentie toate operatiile de remediere specifice cazului aparut.In cazul cand se constata ca s-a produs o scurgere importanta de gaz, pe langa masurilementionate mai sus se vor realiza si urmatoarele: anuntarea conducerii schelei si formatiei PSI a unitatii; paza in zona de avarie; permanent se urmareste concentratia de gaze in atmosfera si se procedeaza la

accelerarea dispersiei acestora in aer, folosind de exemplu jeturi de apa proiectate cufurtunele de incendiu alimentate de la hidrantii din zona;

se vor lua orice alte masuri care se considera a fi necesare si impuse de situatie;




76



REV.






in scopul unor interventii eficiente, operatiile mai dificile trebuie simulate in cadrul instruiriipersonalului si fixate atributiile pe oameni.

Utilizatorul final va intocmi propriile planuri de actiune in caz de avarie/urgenta conformreglementarilor legale in vigoare in care sa includa instructiunile din manualul de operare al

skidului LTS.

Avarii majore

Avariile majore cu scaparea unei cantitati mari de gaze, pot aparea in cazul skidului LTS dinurmatoarele cauze:

- Nerespectarea parametrilor de operare pentru care a fost proiectata instalatia si skidulLTS;

- Neefectuarea inspectiilor periodice, conform reglementarilor legale in vigoare aleechipamentelor;

- Neefectuarea lucrarilor de revizie, reparatie si intretinere ale echipamentelor;- Neurmarirea atenta de operator a semnalizarilor de detectie si a aparitiei

neetanseitatilor;- Nedeschiderii supapelor de siguranta la presiunea de setare maxima admisa (61,4

bar);- Neefectuarea inspectiilor periodice, conform reglementarilor legale in vigoare ale

echipamentelor;- Avarii majore la utilaje ajungandu-se pana la explozia vasului;- Erori umane grave;

In cazul unei avarii majore, pot aparea cantitati mari de gaze in zona skidului si pot existapatru posibilitati de evolutie a incidentului, dupa cum urmeaza:

A. Scaparile de gaze nu se aprind B. Scaparile de gaze se aprind instantaneu; C. Scaparile de gaze se aprind dupa un interval de timp, producandu-se explozia norului

de gaz format in aer liber; D. Explozia unuia dintre vase sau schimbatoare.

Procedurile de interventii in aceste cazuri sunt prezentate mai jos: A. Scaparile de gaze nu se aprind

In varianta unui incident major - scapari masive de gaze fara aprinderea acestora. Principalelemomente sunt:- T0 - scapare masiva de gaz;- T1 - T0 - semnalizarea de catre detectoarele de gaze a depasirii pragului de 50 % din

valoarea LIE (limita inferioara de explozie);- T2 - inchiderea alimentarilor cu gaze de sonda si a traseelor produselor finale prin

robinetele de emergenta de la sistemele de interblocare; oprirea automata a motoarelor pompelor si compresoarelor din zona; alarmarea seviciului de pompieri propriu pentru situatii de urgenta si a personalului de

conducere; alarmarea tuturor salariatilor prin semnale sonore;- T3 - intrarea in dispozitiv a serviciului propriu pentru situatii de urgenta cu autospecialele

din dotare;- T4 - intreruperea alimentarii cu energie electrica a echipamentelor amplasate pe directia

de deplasare a norului de gaze si oprirea oricaror activitati in zonele respective;- T5 - realizarea dispozitivelor de interventie pentru racire cu apa si realizarea perdelelor de

apa pentru izolarea completa a zonei;- T6 - alarmarea Serviciului de Ambulanta din localitate si Inspectoratului pentru Situatii de

Urgenta a jud. Bacau;




76



REV.






- T7- verificarea intrarii in functiune a pompelor de apa incendiu prin comanda automata sidupa caz, pornirea manuala pentru a se asigura debitele de apa necesare racirii sidispersiei norului;

- T8 - evacuarea tuturor persoanelor straine din statia de tratare produse petroliere si a

personalului fara atributii de interventie; oprirea traficului in zona si dirijarea acestuia pe cai ocolitoare daca norul de gaze

are directia spre drumul public ;- T9 - intrarea in dispozitiv a fortelor ISU Bacau pentru asigurarea dispersiei norului de gaze;

sosirea Serviciului de Salvare;- T10 - exista doua variante:

a) in ipoteza izolarii si stoparii scaparilor de gaze, prin interventia personalului sipompierilor, se trece la verificarea zonei cu detectoarele de gaze si in situatia in care nuse constata concentratii periculoase se inlatura efectele incendiului si se intervine pentruremedierea defectiunii;

Se recomanda sa se utilizeze apa pulverizata pentru dispersarea gazelor in atmosfera.b) daca nu s-a reusit oprirea scaparilor de gaz se asigura:

- evacuarea intregii zone pe o raza de 400 m de la limita incintei schelei petroliere;- continuarea actiunilor de interventie pentru dispersia gazelor si preantampinarea

aprinderilor;- supravegherea modului de deplasare a gazelor si dupa caz se iau alte masuri pentru

dispersia norului si izolare, pe baza deciziei conducatorului interventiei;

B. Scaparile de gaze se aprind instantaneuIn acest caz, se trece la limitarea pierderilor considerandu-se o situatie de avarie majoraintervenindu-se dupa cum urmeaza:

- T0 - inchiderea alimentarilor cu gaze de sonda si a traseelor produselor finale prinrobinetele de emergenta de la sistemele de interblocare;

- T1 – T0 - oprirea automata a motoarelor pompelor si compresoarelor din zona;- T2 – T1 - alarmarea seviciului de pompieri propriu pentru situatii de urgenta si a

personalului de conducere;- T2 - T3 - alarmarea tuturor salariatilor prin semnale sonore;- T4 - intrarea in dispozitiv a serviciului propriu pentru situatii de urgenta cu autospecialele

din dotare;- T5 - intreruperea alimentarii cu energie electrica a echipamentelor;- T6 - realizarea dispozitivelor de interventie pentru racire cu apa si realizarea perdelelor

de apa pentru izolarea completa a zonei;- T7 - alarmarea Serviciului de Ambulanta din localitate si Inspectoratului pentru Situatii

de Urgenta a jud. Bacau;- T8 - evacuarea intregii zone pe o raza de 400 m de la limita incintei schelei petroliere;

Daca s-a reusit oprirea gazelor si epuizarea zestrei de gaz, se trece la operatiuni de remediere.

C. Scaparile de gaze se aprind dupa un interval de timp producandu-se explozianorului de gaze format in aer liber;

Se considera ca pana la aprinderea norului de gaze, s-a actionat conform procedurii prezentatela punctul A, dupa cum urmeaza:- T0 - scapare masiva de gaz;- T1 - T0 - semnalizarea de catre detectoarele de gaze a depasirii pragului de 50 % din

valoarea LIE (limita inferioara de explozie);- T2 - inchiderea alimentarilor cu gaze de sonda si a traseelor produselor finale prin

robinetele de emergenta de la sistemele de interblocare; oprirea automata a motoarelor pompelor si compresoarelor din zona;




76



REV.






alarmarea seviciului de pompieri propriu pentru situatii de urgenta si a personalului deconducere;

alarmarea tuturor salariatilor prin semnale sonore;- T3 - intrarea in dispozitiv a serviciului propriu pentru situatii de urgenta cu autospecialele

din dotare;- T4 - intreruperea alimentarii cu energie electrica a echipamentelor amplasate pe directia

de deplasare a norului de gaze si oprirea oricaror activitati in zonele respective;- T5 - realizarea dispozitivelor de interventie pentru racire cu apa si realizarea perdelelor de

apa pentru izolarea completa a zonei;- T6 - alarmarea Serviciului de Ambulanta din localitate si Inspectoratului pentru Situatii de

Urgenta a jud. Bacau;- T7- verificarea intrarii in functiune a pompelor de apa incendiu prin comanda automata si

dupa caz, pornirea manuala pentru a se asigura debitele de apa necesare racirii sidispersiei norului;

- T8 - evacuarea tuturor persoanelor straine si a personalului fara atributii de interventie; oprirea traficului in zona si dirijarea acestuia pe cai ocolitoare daca norul de gaze

are directia spre drumul public;- T9 - intrarea in dispozitiv a fortelor ISU Bacau pentru asigurarea dispersiei norului de gaze; sosirea Serviciului de Salvare;

Daca nu s-a reusit oprirea scaparilor de gaz si incendiul se manifesta in continuare, se asigura:- T10 - evacuarea intregii zone pe o raza de 400 m de la limita incintei;- T11 - continuarea actiunilor de interventie pentru racire pana la epuizarea zestrei de gaze;

Si in aceasta ipoteza se va urmari evolutia incendiului, actionandu-se intens pentru racirepentru a se preintampina fenomenele negative.Dupa epuizarea zestrei de gaze se trece la operatiunile de remediere.

- scaparea se considera instantanee si nu cu un anumit debit;- compozitia norului se presupune uniforma la amestecul vapori de gaze – aer, la

valoarea medie a limitei inferioare respectiv superioare de explozie;- gazele iesite in exterior formeaza imediat un nor de gaz;

Problema principala care se pune este daca explozia produsa intr-un nor de vapori de gazeeste deflagratie sau detonatie.Si in acest caz se va urmari evolutia incendiului, actionandu-se intens pentru racire pentru a sepreintampina fenomenele negative.Dupa epuizarea zestrei de gaze se trece la operatiunile de remediere.

D. Explozia unuia dintre vase sau schimbatoareExplozia unuia din vasele de pe skidul LTS cu generarea unui accident major este posibila caurmare a urmatorilor factori:

- nedeschiderea supapelor de siguranta in cazul depasirii presiunii maxim admise (61,4bar);

- neefectuarea lucrarilor de reparatii si intretinere la timp si de buna calitate;- neefectuarea inspectiilor periodice;- nerespectarea parametrilor de operare pentru care a fost proiectata instalatia si skidul

LTS;- neefectuarea inspectiilor periodice, conform reglementarilor legale in vigoare ale

echipamentelor;- neefectuarea lucrarilor de revizie, reparatie si intretinere ale echipamentelor

La cresterea rapida a presiunii in interior datorita de regula unei surse extreme de calduracoroborata cu nefunctionarea supapelor de siguranta (nu deschid) si neasigurarea racirii cuapa, vasul poate ceda, consecinta fiind scurgerea unei mari cantitati de gaze si formarea unuinor in aer (amestec exploziv).




76



REV.






Mentiune: Cauzele avariilor majore cu scapari mari de gaz au fost prezentate mai sus, darexplozia unui vas este un caz special si de aceea s-a considerat oportun reprecizareacauzelor pentru punctul D.Procedura care trebuie urmata in acest caz este:- T0 - inchiderea alimentarilor cu gaze de sonda a schelei Poduri si a traseelor produselor

finale prin robinetele de emergenta de la sistemele de interblocare; oprirea automata a motoarelor pompelor si compresoarelor din zona ; alarmarea seviciului de pompieri propriu pentru situatii de urgenta si a personalului de

conducere; alarmarea tuturor salariatilor prin semnale sonore; evacuarea intregii zone pe o raza de 400 m de la limita incintei;

- T1 - intrarea in dispozitiv a serviciului propriu pentru situatii de urgenta cu autospecialeledin dotare;

- T2 - intreruperea alimentarii cu energie electrica a echipamentelor amplasate pe directiade deplasare a norului de gaze si oprirea oricaror activitati in zonele respective;

- T3 - realizarea dispozitivelor de interventie pentru racire cu apa si realizarea perdelelor de

apa pentru izolarea completa a zonei;- T4 - alarmarea Serviciului de Ambulanta din localitate si Inspectoratului pentru Situatii deUrgenta a jud. Bacau;

- T5- verificarea intrarii in functiune a pompelor de apa incendiu prin comanda automata sidupa caz, pornirea manuala pentru a se asigura debitele de apa necesare racirii;

- T6 - evacuarea tuturor persoanelor fara atributii de interventie din statia de tratare produsepetroliere;

oprirea traficului in zona si dirijarea acestuia pe cai ocolitoare daca norul de gazeare directia spre drumul public;

- T7 - intrarea in dispozitiv a fortelor ISU Bacau pentru asigurarea dispersiei norului de gaze; sosirea Serviciului de Salvare;

Daca nu s-a reusit oprirea scaparilor de gaz si incendiul se manifesta in continuare, seasigura:

- T8 - continuarea actiunilor de interventie pentru racire pana la epuizarea zestrei de gaze;Si in aceasta ipoteza se va urmari evolutia incendiului, actionandu-se intens pentru racirepentru a se preintampina fenomenele negative.Dupa epuizarea zestrei de gaze se trece la operatiunile de remediere.

- scaparea se considera instantanee si nu cu un anumit debit;- compozitia norului se presupune uniforma la amestecul vapori de gaze – aer, la

valoarea medie a limitei inferioare respectiv superioare de explozie;- gazele iesite in exterior formeaza imediat un nor de gaz;

4.4. OPRIREA INSTALATIEI

OPRIREA NORMALA

Avand in vedere modul de functionare, se realizeaza oprirea alimentarii cu gaze de sonda lasolicitarea conducerii societatii care este utilizatorul final al skidului LTS, functie de cantitateade gaz disponibila pentru procesare.La oprirea instalatiei se va respecta urmatoarea procedura:

a) Se anunta dispeceratul central sa opreasca alimentarea gazului de la unitatea centrala.b) Dupa oprirea alimentarii gazelor, se opreste alimentarea filtrelor 310-F-001A si 310-F-

001B.c) Se inchide robinetul de distributie a gazului catre racitorul 311-E-001.d) Se urmareste nivelul de lichid din separatorul 313-V-001 si cand ajunge la minim, se

inchide robientul 31-LCV-001.




76



REV.






e) Dupa inchiderea robinetului 31-LCV-001, se inchid robinetii de pe liniile de gaz de laseparator.

f) Se inchid robinetele de intrare/iesire agent de racire (propan) anuntandu-se si unitateade racire a propanului;

g) Dupa terminarea operatiunilor de inchidere se trece la golirea instalatiei dupa cumurmeaza:

h) Se deschide robinetul de golire produs lichid de pe filtrele 310-F-001A/B;i) Se deschid robinetele de pe aerisirea filtrelor; j) Se aeriseste schimbatorul 311-E-001;k) Se goleste de lichid vasul separator 313-V-001;l) Se deschid robinetele de depresurizare de pe vasul 313-V-001;m) Se trece la suflarea cu azot din butelii a utilajelor si traseelor;n) Se inchid toate robinetele si se pastreaza instalatia cu robinetele inchise pana la

urmatoarea pornire;

Daca se estimeaza ca oprirea va fi pe termen indelungat, se procedeaza la golirea totala ainstalatiei.

OPRIREA FORTATA

Oprirea fortata se produce la intreruperea curentului electric in zona sau la efectuarea uneiinterventii (schimbarea cartusului la filtru, decongelare traseu), in cadrul skidului LTS, laanuntarea unui accident PSI in zona care impune oprirea instalatiei.Operatiile care se fac sunt urmatoarele:

Se inchid robinetele de pe admisia gazelor in filtru; Se inchide robinetele de iesire a gazului din filtru; Se inchide robinetul de intrare a gazului in 311-E-001; Se inchide robinetul de pe iesirea gazului din 311-E-001; Se inchide robinetul de pe intrarea gazului in schimbatorul 311-E-001;

Se inchide robinetul de pe iesirea gazului din schimbatorul 311-E-001; Se inchide robinetul de pe admisia gazului in separatorul 313-V-001; Cand nivelul de lichid ajunge la minim, se inchide robinetul 31-LCV-001; Daca se estimeaza ca aceasta oprire este temporara, maxim una-doua ore, nu se

goleste instalatia; Daca se estimeaza ca aceasta oprire poate dura mai mult, este recomandat a se trece

la golirea instalatiei conform celor precizate la oprirea normala;

GOLIRI DE SIGURANTA

Golirea instalatiei pentru situatii de avarie se face prin trimiterea produsului lichid de la 313-V-001 la unitatea “flash ”Se aerisesc utilajele si gazul de la aerisiri este dirjat in reteaua de aerisire a schelei.

5. MENTENANTA, REVIZII SI REPARATII

Lucrarile de mentenanta, revizii si reparatii se vor executa pe baza unui program intocmit deconducerea societatii (care este utilizatorul final) in conformitate cu reglementarile nationale sistandardele utilizatorului final.In cadrul acestui program se vor stabili masurile suplimentare care trebuiesc luate, stabilindu-sesi personalul care raspunde de conducerea lucrarilor astfel incat totul sa se desfasoare indeplina siguranta.




76



REV.






Lucrarile de pregatire a utilajelor pentru revizie se vor face respectand instructiunile deexploatare si intretinere intocmite de catre producatorul utilajelor si echipamentelor.

Toate procedurile specifice de mentenanta ale utilajelor si echipamentelor sunt precizatein manualele utilajelor dupa cum urmeaza:

Nr.Crt.

Echipament Tag ProducatorModel/

Cod ProducatorDocumentatie

1

LTS Unit (SkidLTS)Model ACX-LTSU-800-125-PN16

CONFIND 4348-00 Carte tehnica

2Filtru cu cartuseinterschimbabile

310-F-001A

CONFIND 4394-00Carte tehnicavas

3Filtru cu cartuseinterschimbabile

310-F-001B


4 Schimbator degaze 311-E-001 VAHTERUSFinlanda Model PSHE-7WH-268/1/1 Specificatietehnica

5Schimbator degaze

312-E-001

VAHTERUSFinlanda

Model PSHE-7HH-334/1/1Specificatietehnica

6 Separator LTS312-V-001


7Indicator magneticde nivel

FIDELIS(HADRO) D63

Indicatormagnetic denivelInstructiuni deoperare

8 Manometru BADOTHERM BDT20

SpecificatietehnicaInstructiuni de

utilizareConform SR EN837/1-98

9Trasmiter presiunediferentiala

SIEMENS

SITRANS p ds iii, hart, 4-20mA transmitter fordifferential pressure and flowPN 32/1607MF4433-1EA22-2RB7-Z

Suport tehnic(CD)/2012

10Transmiterpresiune

SIEMENS

SITRANS p ds iii, hart, 4-20mA transmitter for pressuremeasuring7MF4033-1FA10-2RB7-Z

Suport tehnic(CD)/2012

11 Termometru BADOTHERMBDTE18

Specificatietehnica

BDTW232 barstockthermowell

12Transmitertemperatura

HONEYWELLTransmiter temperaturaSTT830-25H-56

Instructiuni demontare siutilizare pentrutermometre cubimetalConform SR EN13190

13 Level switch VEGA VEGASWING 63Specificatietehnica




76



REV.






Nr.Crt.

Echipament Tag ProducatorModel/

Cod ProducatorDocumentatie

14 Transmiter denivel

VEGA VEGAPASS 81

Traductor

electronic denivelSpecificatietehnica

15

Transmiter punctde roua sitemperatura ptrapa

GE HIGROPROSpecificatietehnica,instructiuni demontaj

16

Transmiter punctde roua sitemperatura ptrhidrocarburi

AMETEC Model 241 CE-II

Instructiuni defolosire simontaj, schemaelectrica si demontaj

18 Cutie de joctiuneEx-e

INTEC AUTOMATIZARISRL

Ex- tip STB 383822constructie anti-ex, seria 31 -JBA-001

Specificatie

tehnica,instructiuni de

montaj

19Cutie de joctiuneEx-i

INTEC AUTOMATIZARISRL

Eex tip STB 383822constructie anti-ex, seria 31JBD-001

Specificatietehnica,

instructiuni demontaj

Operatiile de intretinere (de ex.: inlocuiri de robinete, garnituri, armaturi diverse, etc.) se vorefectua numai in baza instructiunilor de lucru, intocmite de utilizatorul final.Interventiile pentru reparatii, remedieri sau revizii se vor executa pe baza de permis de lucru incare vor fi mentionate toate masurile necesare executarii lucrarilor in conditii de securitate

Pentru a fi valabil permisul de lucru trebuie semnat de toate organele in drept. Pentru locurilede munca unde exista pericol de incendiu si explozie lucrarile vor putea incepe numai in bazapermisului lucru pentru interventii si reparatii cu foc.Pe categorii de echipamente se vor respecta urmatoarele :

Utilajele vor lucra numai la parametri tehnici pentru care au fost proiectate.Se va respecta strict tehnologia prevazuta pentru utilaje si sunt interzise orice modificari aleprocesului tehnologic.Sunt interzise improvizatiile de orice natura in functionarea utilajelor si uneltelor care audefectiuni sau care nu sunt prevazute cu toate dispozitivele de protectie necesare asigurariisecuritatii muncii.

Interventiile la utilaje se vor face respectand urmatoarele :

Utilajele respective vor fi racite, aduse la presiunea atmosferica, golite, curatate si ventilate lainterior de orice urma de substanta toxica, inflamabila, exploziva, etc., luand masuri pentrudeterminarea analitica a noxelor, acolo unde este cazul.

Se vor deconecta si izola toate legaturile tehnologice, pentru evitarea patrunderii accidentale inechipamentul respectiv a unor substante sau gaze si vapori.Se vor bloca prin blindare toate conductele utilajului respectiv, acolo unde exista pericol deneetansare sau patrundere accidentala, legaturile se vor deconecta si izola, se vor puneplacute avertizoare.




76



REV.






Utilajul sau instalatia vor fi deconectate de la sursa de energie electrica.Se vor verifica legaturile la pamant a utilajelor.Sculele si uneltele utilizate vor fi din materiale antiscante.Se vor aduce la fata locului pentru folosire toate materialele de protectie si echipamentul

necesar.Se va reglementa circulatia si transportul de utilaje si materiale, precizandu-se caile decirculatie, punctele de stationare, descarcare, etc.Se va preciza modul de lucru in functie de conditiile atmosferice ce ar putea interveni.Se va face, daca este cazul, zonarea locului de munca.Se va preveni personalul PSI, care va supraveghea lucrarea.

Inainte de inceperea lucrului se va face instruirea personalului, pe baza permisului de lucru,asupra modului de executare a lucrarii.Inaintea de intrarea in utilaje pentru reparatii, se va face controlul prezentei vaporilor dininterior. Daca analizele arata prezenta vaporilor (gazelor) periculoase (toxice sau inflamabile)se vor lua masurile necesare.

Se vor lua masuri de legare cu centura de siguranta a muncitorilor care lucreaza in utilaje,astfel incat in cazul in care este necesara tragerea lui afara, acesta sa nu se aseze transversalpe gura de vizitare.Persoana din interior care lucreaza va fi permanent supravegheata de catre doi muncitori cevor sta afara la gura de vizitare si care au urmatoarele obligatii:

- Sa dea ajutor muncitorului din aparat in caz de nevoie;- Sa controleze si sa asigure permanent aductiunea de aer proaspat;- Sa supravegheze puritatea aerului trimis;

La recipientii sub presiune, reparatiile se vor face de catre angajati calificati pentru efectuareaacestor lucrari si pe baza de permis de lucru aprobat zilnic de seful instalatiei.Pentru lucrari care se executa la inaltimi de peste 2 m sau la lucrari pentru care exista pericolde alunecare si cadere, muncitorii vor fi prevazuti cu centuri de siguranta ale caror franghii vor fi

bine legate de un punct fix, apropiat si care sa prezinte rezistenta necesara pentru asigurareasecuritatii in orice conditii de cadere.

Imediat ce s-a executat o reparatie la un loc de munca, se vor monta la loc toate dispozitivelede protectie de la aparatul sau locul respectiv dupa ce au fost revizuite si reparate.Cu privire la repornirea utilajelor dupa reparatii, se precizeaza:Toate lucrarile de reparatii, constructii – montaj, vor fi receptionate de utilizatorul finalverificandu-se daca acestea sunt corespunzatoare atat din punct de vedere tehnic-tehnologiccit si din punct de vedere al securitatii muncii.

Punerea in functiune a utilajelor, aparatelor instalatiei este admisa tinandu-se seama si deurmatoarele:

- Sa existe toate autorizatiile cerute de legistatia in vigoare;

- Sa fie asigurate toate masurile de protectie si igiena a muncii conform actelornormative in vigoare;- Sa existe montate corect si in buna stare de functionare toate dispozitivele si

aparatele de protectie;Intreg personalul sa fie instruit, atat din punct de vedere al tehnologiei, cat si din punct devedere al sanatatii si securitatii in munca.Utilajele, aparatele, etc., sa fi fost receptionate si supuse probelor mecanice si tehnologice,conform regulamentului in vigoare.

Conductele si aparatele tehnologice precum si cele pentru utilitati trebuie sa fie supuseinspectiilor si reparatiilor conform unor planuri de actiune intocmite de seful de sectie si




76



REV.






aprobate de conducerea societatii in conformitate cu reglementarile nationale, departamentale,si ale societatii.

Ca principiu general trebuie avut in vedere ca intervalul intre cele doua inspectii la conducte si

vase pentru stabilirea grosimii peretilor acestora sa nu depaseasca jumatate din timpul socotitca acesti pereti sa ajunga la grosimea limita minima de inlocuire, rezultata din calculul pentruconditiile de exploatare.

La stabilirea frecventei inspectiei se va avea in vedere micsorarea grosimii peretelui pe timp deun an datorita coroziunilor si eroziunilor si anume:

- perioada intre doua inspectii sa nu depasasca un an pentru coroziuni peste 10%, 2ani pentru coroziuni intre 2 – 10% si 5 ani pentru coroziuni sub 2%;

Planurile de actiune vor cuprinde graficele de desfasurare a lucrarilor, sarcinile ce revin fiecareiformatii de lucru si persoanele care coordoneaza executarea operatiilor, precum si toatemasurile de prevenire si stingere a incendiilor si de asigurare a securitatii personalului, ce seimpun a fi luate in perioada respectiva.La efectuarea lucrariilor de revizie, reparatii si interventie se vor intocmi permise de lucru princare este atestata realizarea masurilor de prevenire, necesare efectuarii in conditii de securitatea unor operatii ce pot provoca incendii sau explozii.Se specifica deasemena durata de valabilitate a permiselor.In timpul opririi si reviziei vor fi notate in registrul toate operatiile si lucrarile realizate de catrepersonalul sectorului supus reviziei si de catre cel al atelierelor de intretinere.Se vor efectua de asemenea controale dese pentru a se evidentia pierderile prin scurgere,supraincalzire sau coroziune si pentru a se lua masurile de inlaturare a acestor defectiuni faraca ele sa aiba urmari serioase.Sculele, capetele de teava, etc. sa nu ramana pe platformele sau balustradele instalatiei infunctiune deoarece pot cadea si rani pe cei de jos. Accesul spre iesirile de avarie si scaritrebuie tinut liber.Deseurile si materialele nefolosite se vor depozita in locuri unde nu pot produce incendii.

Baltoacele de ulei se vor inlatura imediat.Cand un aparat electric nu lucreaza cum trebuie se va instiinta sectorul electric.Tuburile cu gaze se aseaza astfel incat sa nu se poata rasturna (se vor asigura coliere).La ventilele neracordate raman capacele de protectie.Scarile cu una sau mai multe trepte trebuie sa aiba cel putin intr-o parte mana curenta sau ofunie pentru mana. Scarile cu zece sau mai multe trepte cu parti libere trebuie sa aiba in acesteparti balustrade sigure cu protectie impotriva caderilor.Masinile, sculele, uneltele, schelele, scarile, utilajele, etc. se vor verifica inainte de folosirea lorprivitor la starea lor corespunzatoare si mai ales din punct de vedere al protectiei muncii.Lipsurile se vor remedia imediat sau se vor comunica superiorului.Dispozitivele si uneltele de lucru se vor folosi numai in acel scop pentru care sunt destinate.Dispozitivele de siguranta, de protectie si mijloacele de protectie (ochelari, masti, imbracamintede lucru, etc.) se vor folosi corespunzator scopului, se vor manipula cu grija, se vor intretine si

dupa revizie se vor curati.La izolarea utilajelor se vor alege blinduri care sa inchida sigur. Dimensiunile si materialultrebuie sa fie adecvat presiunilor, temperaturilor si agresivitatii chimice. Blindurile trebuie saaiba coada care, dupa montaj, sa iasa vizibil dintre flanse. Cuiele iesite in afara partii deplatbanda si bucati de sarma, butoaie, scanduri, barne, etc. se vor indeparta imediat sau indoiprin lovire.Pentru prevenirea diferitelor pericole, se va avea in vedere:Ventilele montate pe conductele de lichide se vor inchide incet pentru a evita “loviturile”.Ventilele se inchid sau deschid cu chei de ventile.Ventilele de hidrocarburi, dupa ce s-au deschis pana la refuz se vor invarti in sens opus cu ¼rotatie. Ventilele cu mai multe cai la supapele de siguranta trebuie invartite pana la refuz la




76



REV.






deschidere. Ventilele care nu permit trecerea cand sunt putin deschise se inchid la loc sisituatia se comunica sefului de sectie.Tijele ventilelor se vor unge.Nu este permisa esaparea unor cantitati mari de lichide fierbinti sau gaze in atmosfera, datorita

pericolului de foc. Daca trebuie sa se destinda gaz in aer liber atunci aceasta se va face incet.Partile instalatiei care contin produse lichide volatile, cand sunt blocate, trebuie golite sidestinse.Instalatia trebuie controlata la anumite intervale cu detectoare de gaz pentru a se constatascaparile periculoase. Aceste surse de pericol trebuie inlaturate imediat.Sticlele de nivel se vor mentine curate si conductele de legatura cu ele se vor tine libere. Accesul la utilajele de la nivelele superioare este permis numai peste pasarelele si scarileprevazute in acest scop. Cand nu exista pasarele sau scari atunci se vor folosi scari aplicabilesau schele care corespund masurilor de protectie.Cand se recolteaza probe ce contin apa, vasele nu trebuiesc umplute complet, spre a se evitaspargerea lor, in cazul dilatarii provocate de inghet.

Operatii de curatire si inspectieOperatia de curatire si inspectie a utilajelor se face numai pe baza de permis de lucru cuprecizarea lucrarii care trebuie executata cu respectarea reglementarilor nationale in vigoareUtilizatorul final al skidului LTS va tine evidenta inspectiilor, reviziilor si reparatiilor efectuate, curespectarea reglementarilor nationale in vigoare.Rezidurile, depunerile rezultate, precum si pamantul imbibat cu produse petroliere vor fievacuate in exteriorul indiguirilor si vor fi depozitate in locuri si conditii stabilite de comisiatehnica pentru prevenirea si stigerea incendiilor sau, in lipsa acesteia, de catre conducereaunitatii utilizatorului final al skidului LTS, cu respectarea reglementarilor legale nationale si aregulamnetelor interne in vigoare.

Lucrari de reparatii cu foc la skidul LTSEfectuarea lucrariilor de reparatii cu foc la skidul LTS pot fi permise numai dupa oprirea

functionarii acestuia, purjarea si suflarea utilajelor si conductelor si oprirea la distanta aalimentarii gazelor, cu respectarea tuturor reglementarilor nationale aplicabile in vigoare.

Este recomandabil datorita faptului ca skidul este un utilaj compact, ca lucrarile de reparatii cufoc sa se faca numai in perioadele de revizii, aceasta fiind o garantie privind lipsa mediuluiexploziv din zona.Daca totusi aceste lucrari sunt necesare, se vor lua masurile impuse pentru evitarea aparitieimediului exploziv in zona, dupa cum urmeaza:Golirea completa a utilajelor si conductelor, purjarea si suflarea acestora, precum si oprirea ladistanta a alimentarii gazelor. Analizele probelor de gaze din utilajele afectate sa arate lipsa gazelor inflamabile;Muncitorii sa poarte echipament de lucru si protectie, care sa nu fie imbibat cu produsepetroliere;

Se vor lua masuri corespunzatoare si in instalatiile din apropierea skidului. Daca este cazul, inapropierea skidului se vor realiza paravane de protectie precum si perdele de abur;In apropierea skidului se va concentra echipamentul PSI de prima interventie;Executarea lucrului cu foc se va face in prezenta sefului de sectie si a unei echipe de pompieri;Probele de gaze si analizele lor se vor repeta zilnic, inainte de inceperea lucrului cu foc.Executarea lucrarilor la reparatii cu foc este permisa numai pe baza unui permis de lucru cufoc, intocmit de utilizatorul final al skidului LTS cu respectarea tuturor reglementarilor nationaleaplicabile in vigoare.

Revizia supapelor de siguranta




76



REV.






Revizia supapelor se face la intervale de timp stabilite in conformitate cu reglementarile legalein vigoare si regulamentele interne ale utilizatorului final.Supapele de siguranta se verifica conform normelor nationale si departamentale in vigoare,incadrarea lor in clasele/categoriile care reglementeaza intervalele la care se face verificarea

lor, se face de catre responsabilul utilizatorului final impreuna cu reprezentantul ISCIR.

Predarea lucrarilorToate lucrarile de reparatii, constructii – montaj, etc vor fi receptionate de catre utilizatorul final,verificandu-se daca acestea sunt corespunzatoare atat din punct de vedere tehnologic cat si alsecuritatii muncii.

Pregatiri de iarna

Pentru pregatirile de iarna ale skidului LTS se urmeaza proceduri:- Se verifica starea izolatiilor termice.- Conductele de scurgere si cele de condens vor fi supravegheate continuu pentru a

se evita inghetarea lor.- Toate gurile de apa din zona, inclusiv cele pentru incendiu vor fi asigurate contra

inghetului.- Se interzice punerea in functiune a aparatelor cu robinetele de scurgere inghetate.- Gheata si turturii formati pe scari, podete, treceri in instalatie se vor curati in

permanenta imediat ce se formeaza.Dupa curatire se vor presara cu nisip locurile alunecoase. Drumul de acces se curata de zapada si gheata si se presara cu nisip.

6. INSTRUCTIUNI DE OPERARE A COMPRESORULUI DE PROPANPORNIREA INSTALATIEI

Procedeul de pornire descris în acest capitol se refera atat la pornirea initiala a instalatieicat si la pornirile ulterioare, dupa opriri pentru revizie.

PROCESE VERBALE, INSTRUCTIUNIInstalatia nu va putea fi pusa în functiune fara existenta urmatoarelor documente:Proces verbal privind probarea si buna functionare a pompelor si compresorului;Proces verbal privind probele hidraulice ale utilajelor si conductelor;Proces verbal privind verificarea, reglarea aparatelor si instalatiilor de masura, control siautomatizare;Proces verbal privind verificarea instalatiilor electrice de forta, iluminat si legare la pamant;Proces verbal privind verificarea dotarii cu echipament de prevenire si stingerea incendiilor sibuna functionare a acestora;Proces verbal privind verificarea dispozitivelor de protectie , a echipamentului de protectie si însusirii instructajului NTS de catre personalul de exploatare conform cerintelor privindsecuritatea si sanatatea in munca;

Regulamentul de functionare al instalatiei, exploatarea, controlul, oprirea si modul de rezolvareal deranjamentelor si accidentelor care se pot produce;Instructiunile de securitate si sanatate in munca pentru locul de munca respectiv; Atributiile fiecarui post (loc) de munca;Instructiuni de prevenire si stingere a incendiilor;Fisa regimului tehnologic de exploatare cuprinzand limitele minime si maxime de temperatura,presiuni, debite, nivele, precum si specificatiile materiei prime si a produselor;Schema de conducte si automatizari a instalatiei;Procesul verbal cu reglarea supapelor la presiunile prescrise;Cartea constructiei instalatiei;Proces verbal de prereceptie a instalatiei;




76



REV.






Fisele de instructaj NTS ale personalului cu instructajul special efectuat pentru pornireainstalatiei; Asigurarea cu utilitati la limita instalatiei.

MASURI PREMERGATOARE ÎNCEPERII PROBELOR TEHNOLOGICESe controleaza daca toate aerisirile au fost închise, fie blindate sau fie cu capace. Secontroleaza ca toate blindele ochelari sa fie în pozitie pentru functionare normala.Se izoleaza compresorul prin închiderea robinetelor de pe aspiratie si refulare.Se controleaza daca vasele sunt pregatite pentru a fi puse în functiune (probate, purjate siumplute cu gaz inert cu o usoara suprapresiune fata de presiunea atmosferica).Se controleaza utilajele auxiliare, retelele de utilitati si aparatura de masura si control(manometre, termometre, transmitatoare etc.) daca au fost montate conform proiectului.Se face verificarea etanseitatii sistemului .Operatiile mentionate mai sus se executa si dupa reviziile generale sau partiale ale instalatiei.

Testul de etanseitateTestul de etanseitate se face cu gaz inert..Testul se poate executa simultan pentru întreaga instalatie sau pe parti din instalatie.Sistemele supuse testului de etanseitate vor fi complet izolate de alte sisteme unde suntprezente hidrocarburile, în special cand se foloseste aerul. Întreaga instalatie este supusa testului de etanseitate cu exceptia pompelor, deoarece scaparileinevitabile pe la etansarile mecanice ar afecta testul. Încercarile de etanseitate la presiune se vor executa pe baza prevederilor urmatoarelordocumente:proiectul de echipament;proiectul de montaj si legaturi conducte;cartea recipientului – partea de constructie;instructiuni tehnice emise de fabricantii de echipamente si elemente de conducta.

Limitele presiuniiSe recomanda testarea etanseitatii instalatiei la 5 bar g, timp de 4 ore.Daca instalatia mentine presiunea (corectata la modificarile de temperatura) timp de 4 ore,aceasta este considerata corespunzator de etansa si este apoi depresurizata la presiuneaatmosferica.Ca mediu pentru testul de etanseitate se prefera azotul pentru ca scurteaza faza de evacuare aaerului.Pentru testul de etanseitate la presiunea de 5 bar g se folosesc linii de injectie cu azot.Ca alternativa, testul de etanseitate se poate face si pe o durata mai scurta, de 30 minute lasisteme de conducte care includ si utilaje, în care caz încercarea pneumatica de etanseitateconsta în mentinerea presiunii maxime admisibile de lucru timp de 30 minute, considerandu-sereusita daca nu se constata o scadere a presiunii si pierderi de fluid.

Presiunea pneumatica de încercare la etanseitate nu va depasi presiunea maxima admisa înfunctionarea sistemului utilaj-conducte.

Treptele testuluiInstalatia sau partea ce va fi testata va fi pusa sub presiune gradat, în trepte astfel:- prima treapta la maximum 1,5 bar g, dupa care se va efectua o verificare preliminara;- a doua treapta la maximum 50 % (preferabil la cele cu presiuni ridicate la aproximativ 25 %din testul final de etanseitate);- fiecare din treptele urmatoare vor fi limitate la o crestere de aproximativ 10 % din presiuneafinala a testului de etanseitate.




76



REV.






Verificarea etanseitatiiVerificarea etanseitatii va fi bazata pe formarea de basici din solutia de sapun sau detergent ceva fi aplicata cu pensula la fiecare îmbinare.Basicile apar numai în cazul scaparii gazului inert.

Solutia de sapun trebuie sa aiba o concentratie de aproximativ 50 gr. sapun la litru de apa.Calitatea apei si a sapunului pot afecta concentratia corecta si este necesar ca înainte de începerea testului de etanseitate, solutia sa fie încercata. Adaugarea a 5 gr. de glicerina la litrul de apa mareste eficienta în formarea basicilor cand suntprezente scapari de gaz inert.Lipirea de banda de hartie adeziva (gumata) în jurul circumferintei la toate flansele sipracticarea unei gauri de diametru mic orientata corespunzator, usureaza mult operatia deverificare, solutia de sapun urmand a fi aplicata numai la suprafata gaurii. Acceptarea testului de etanseitate se bazeaza pe absenta oricaror scapari respectiv presiuneape sistem ramane practic constanta în timpul testului (fara adaus de gaz inert din afara).Se vor lua în considerare corectii datorita schimbarii temperaturii (daca va fi cazul).

Sensibilitatea testuluiDupa ANSI B/ASME codes, la testul cu solutie de sapun formarea basicilor are loc la scapari decel putin 1/1000 Ncm3/sec. sau 3,6/1000000 Nm3/h pentru o îmbinare.Daca sistemul are de exemplu 1000 îmbinari unde pot apare scapari, pierderea minima este de3,6/1000 Nm3/h. O astfel de pierdere este imposibil de detectat de catre manometre.NOTA: Înainte de a unge cu solutie de sapun, trebuie verificat daca nu sunt scapari mari care pot fidetectate cu mana sau prin zgomot, deoarece scaparile mari nu formeaza basici.Testul de etanseitate trebuie efectuat la o temperatura ambianta de + 15oC sau mai mare. Încazul unor temperaturi ambiante mai joase, trebuie luate masuri de încalzire ale sistemul înainte de începerea testului.d) Testele de etanseitate vor fi incluse în procese-verbale care vor indica data, ora,echipamentele si conductele incluse în test, fluidul folosit, presiunea de testare, temperatura,

rezultatul testului si cine le-a executat.

Testul de etanseitate al sistemelor ce deservesc compresorul

Procedurile de efectuare ale testului de etanseitate pentru compresor si conductele aferente nudifera de cele ale instalatiei din care face parte si care au fost descrise la capitolul respectiv.IMPORTANT: Înainte de ridicarea presiunii în sistem este necesar sa se porneasca sistemul deetansare al compresorului si sistemul de ungere deoarece curgerea gazelor poate provoca învartirea rotorului si deteriorarea lagarelor în absenta ungerii.

PROBELE TEHNOLOGICE PREMERGATOARE PORNIRIIProbele tehnologice premergatoare pornirii instalatiei cuprind probele tuturor aparatelor si

pompelor, la temperatura si presiune inferioare celor de regim. Aceste probe se fac cu scopul de a se constata:- etanseitatea aparatelor si pompelor;- punerea la punct pe cat posibil a aparatelor de masura si control;- etanseitatea tuturor conductelor, pompelor si utilajelor;- verificarea daca toate circuitele sunt în buna stare de functionare;- cunoasterea de catre personalul operator al aparatelor, pompelor, traseelor de conducte,manevrarea robinetelor. Înainte de începerea probelor tehnologice la instalatie, va trebui sa existe:- Ordinul scris al conducerii pentru începerea si exercitarea probelor tehnologice;- Instructiunile pentru executarea probelor tehnologice si de pornire a instalatiei.




76



REV.






Înainte de pornire sunt necesare sa se întocmeasca urmatoarele acte:- Proces-verbal privind probele hidraulice ale sistemului de canalizare;- Proces-verbal de lucrari ascunse pentru conducte de la canalizare montate în subteran;- Proces-verbal privind testarea si buna functionare a canalizarii;

- Aprobarea comisiei pentru punerea în functiune a obiectivului respectiv.Dupa efectuarea integrala a operatiilor indicate în capitolul precedent, se trece la pregatireainstalatiei pentru pornire.Se verifica toate actele întocmite cu ocazia verificarilor si testarilor.Se verifica daca personalul de exploatare este instruit, cunoaste functionarea si manevrelenecesare.Dupa verificarea starii fizice a caminelor, a robinetelor de sectionare si golire, se verifica dacaacestea se manevreaza usor.Se procedeaza la demontarea, ungerea si înlocuirea partilor componente care nu functioneazasau nu sunt în stare de functionare.

OPERATII PREMERGATOARE PENTRU PORNIREa. Se face o ultima verificare la urmatoarele:daca pozitia blindelor este corespunzatoare pentru pornire;daca sunt închise robinetele de scurgere si daca sunt prevazute cu dopuri sau capace;starea canalizarilor, daca sunt în functiune caminele si închiderile hidraulice;functionarea hidrantilor si dotarea cu echipament si materiale PSI;perfecta curatenie în instalatie;daca etansarile mecanice au fost montate la toate pompele si daca s-au pus în functiunesistemele de racire de la pompe;daca compresorul este pregatit pentru pornire;daca by-pass-urile la supapele de siguranta sunt închise;Se anunta formatia de pompieri cu care s-a incheiat contrct de interventie pentru a trimite oechipa cu dotarile corespunzatoare în vederea supravegherii pornirii.Se scot blindele de la liniile de proces intrare si iesire din instalatie si se consemneaza în

registrul de blinde.Se verifica stocul, calitatea si locurile în care urmeaza sa se dirijeze produsele.Se verifica daca toate utilitatile sunt asigurate la parametrii normali.Se anunta dispecerul energetic pentru a se lua masuri corespunzatoare în vederea asigurariiconditiilor pentru cresterea consumurilor de energie electrica, aer AMC.Pentru prima pornire se va asigura personal suplimentar (din exterior daca este posibil) sau prindublarea cu schimbul pana.Se vor repartiza pe oameni aparatele tehnologice care urmeaza sa fie operate în perioada depunere în functiune, pana la aducerea acestora la parametrii normali. Personalul va fi instruitasupra tuturor operatiilor pe care urmeaza sa le efectueze.

Purjarea si pornirea compresorului

Pentru pornirea si operarea compresorului se vor respecta cu strictete instructiunile furnizoruluiprecum si prezentele instructiuni.

Înainte de prima pornire se vor executa toate lucrarile pregatitoare pornirii . Înaintea pornirii compresorului se va controla ca toate armaturile si îmbinarile cu flanse sa fie înperfecta stare.Compresorul nu se va porni pana nu se va verifica montajul corect al filtrului de aspiratieconform indicatiilor din proiect. Înainte de pornirea compresorului se va asigura ca a fost realizata purjarea cu azot a întreguluisistem de comprimare pentru golirea conductelor si a corpului compresorului, de aer.

1




76



REV.






Purjarea cu azot a compresorului se face independent de purjarea instalatiei. În timpul purjarii instalatiei, robinetele de pe aspiratia si refularea compresorului vor fi închise.Purjarea compresorului cu azot va decurge în felul urmator:Se închid robinetele ,izoland compresorul;

Se porneste sistemul de etansare al compresorului conform instructiunilor furnizorului;Se porneste sistemul de ungere al compresorului conform instructiunilor furnizorului;Se deschid robinetele de pe linia de evacuare;Se monteaza linia de azot;Se deschid robinetele de pe linia de azot; Azotul ia locul aerului care iese prin linia de evacuare;Se verifica, prin analize, daca în azotul evacuat continutul de O2 a scazut sub limita maximaadmisa;La terminarea operatiei de purjare se închid robinetele de pe liniile de azot si evacuare si sedemonteaza linia de azot .pentru a nu permite GPL sa intre în sistemul de azot.Se deschid complet robinetele de aspiratie si refulare pentru a se realiza în sistem presiunea deaspiratie.Operatia de purjare cu azot se va face la orice oprire pentru interventii sau reparatii si lareporniri dupa aceste operatii.La trecerea pe functionare cu azot a compresorului trebuiesc facute urmatoarele operatii:- se închid robinetele de pe circuitul de GPL;- se monteaza linia de azot si se deschid robinetele;-se vor respecta toate indicatiile din instructiunile date de furnizor în ceea ce priveste pregatireacompresorului pentru functionarea pe azot la capacitate mult mai mica decat cea normala.La trecerea de pe functionarea pe azot la functionarea pe GPL se fac urmatoarele operatii:- se închid toti robinetele de pe linia de azot;- se demonteaza linia de azot;- se deschid robinetele de pe liniile de GPL.

PORNIREA INSTALATIEI

Prezentele instructiuni de pornire au fost întocmite pe baza experientei in domeniu .Verificarea pozitiei robinetelor

Înaintea pornirii este necesar sa se efectueze verificarea pozitiei tuturor robinetelor de peconductele aferente astfel:toate robinetele de aerisire si robinetele de drenaj sa fie închise;toate robinetele de izolare a aparatelor de masura sa fie deschise;Se verifica daca robinetele de pe liniile de proces sunt deschise conform schemei de operare

Pornirea instalatiei

Se solicita confirmarea ca din punct de vedere al sistemului de automatizare totul este gatapentru pornire.Se solicita confirmarea ca din punct de vedere electric instalatia este gata pentru pornire.Se verifica îndeplinirea tuturor conditiilor de pornire.

Operatii efectuate imediat dupa pornireSe verifica prin citiri la aparate functionarea normala a echipamentelor din schema de operare

Operatii efectuate zilnicSe vor intocmi si completa de beneficiar conform experientei proprii

1

1




76



REV.






Operatorul va dispune de o lista cu valorile normale recomandate ale presiunilor, debitelor sitemperaturilor indicate prin instructiunile furnizorilor de echipamente si utilaje. În acelasi timp,operatorul va dispune de o lista a abaterilor maxim admisibile de la conditiile normale. În plus, toate utilajele si echipamentele vor fi verificate sa functioneze în conformitate cu

instructiunile furnizorilor.

Operatii efectuate saptamanalSe vor intocmi si completa de beneficiar conform experientei proprii.

Operatii trimestrialeSe vor intocmi si completa de beneficiar conform experientei proprii.Testati toate dispozitivele de siguranta ale instalatiei daca functionarea permite acest lucru.Recalibrati aparatele indicatoare a caror corectitudine este îndoielnica.

RECOMANDARI SI OBLIGATII PENTRU PERIOADA DE PUNERE ÎN FUNCTIUNE SI ÎNFUNCTIONARE NORMALASeful de instalatie va întocmi programe detaliate de pornire, cu precizarea fiecarei faze cumentionarea analizelor de laborator si cu variatiile în timp ale regimului de operare.Programul va fi scris si vor fi precizate masurile ce se vor întreprinde în cazul unorderanjamente sau accidente.Seful de instalatie va stabili zilnic programul de lucru, iar seful de schimb si personalul operatorau obligatia sa respecte acest program.Pe perioada de punere în functiune, pana la intrarea în regim normal, se va acorda asistentatehnica la schimb, cu participarea sefului de instalatieModificarile de regim în afara limitelor prevazute prin regimul de functionare nu se vor efectuadecat pe baza aprobarii scrise a sefului de instalatie .Punerea în functiune si oprirea instalatiei se vor face numai la dispozitia si în prezenta sefuluide instalatie sau a sefului de schimb.

În cazul cand situatia creata impune oprirea fortata a instalatiei, operatia de oprire se poate începe imediat sub conducerea sefului de schimb, care va actiona în conformitate cuinstructiunile pentru oprirea fortata a instalatiei. Va fi anuntat de urgenta seful de instalatie.Lucrarile si operatiile dificile stabilite în instructiunile de lucru ale instalatiei, se vor programa sase efectueze ziua. Atunci cand este necesar ca aceste lucrari sa fie executate noaptea si pot fiprogramate, se va asigura asistenta tehnica si se va obtine aprobare speciala scrisa din parteaconducerii si numai dupa ce au fost stabilite toate masurile pentru desfasurarea operatiilor înconditii de siguranta.Efectivul personalului de operare si interventie va fi suplimentat în perioada de pornire cupersonal din schimbul pana.Pompele se vor porni numai cu avizul mecanicului de pompe. Înainte de pornire se scurge apadin trasul pompelorLa toate pompele înainte de pornire se vor deschide robinetele de pe aspiratie si aerisire (cu

refularile închise) pentru a umple pompa cu lichid si a se evita formarea pungilor de gaze încorpul pompei.La pompele rezerva prevazute cu racire de apa (la lagare, corp, sasiu) se va avea grija petimpul iernii sa se închida si sa se scurga apa pentru a nu îngheta si avaria pompa si liniile. În perioada de pornire se va organiza o echipa de mecanici de pompe care sa efectuezeoperatiile de curatire a sitelor la pompe si care sa recentreze pompele în caz de necesitate.Se vor urmari legaturile de conducte de la pompe si de pe traseele exterioare pentru a fisustinute pe suporti si a nu avea vibratii peste limitele admise. În permanenta se va verifica etanseitatea sistemului la îmbinari cat si la aparatura tehnologica.Operatorii vor fi instruiti asupra interventiilor ce se impun a fi efectuate în cazul în care aparanumite defectiuni în instalatie.




76



REV.






În paralel cu efectuarea liniilor, AMC-istul va pune în functiune aparatura de control.Operatorul va ramane pentru supravegherea parametrilor tehnologici si pentru executareadiferitelor operatii conform dispozitiei sefului de instalatie sau a sefului de schimb. În timpul scurgerii apei sau a aerisirii aparatelor tehnologice, robinetele respective vor fi

continuu supravegheate,iar operatiile se vor efectua sub supravegherea sefului de schimb. În registrul de rapoarte zilnic, fiecare schimb va nota manevrele executate, situatiile deosebitesi dispozitiile primite, starea tehnica a pompelor de rezerva, schimbarile pozitiilor la blinde etc.Se vor transmite schimbului urmator problemele ivite, atat prin raport scris cat si verbal.Este interzis sa se paraseasca instalatia daca sunt deranjamente care s-au produs în timpulschimbului.Se vor întocmi liste cu lucrarile de reparatii ce se pot executa în mers, cat si cu cele necesare ase executa la oprirea instalatiei.Se vor controla ungerile si etansarile la compresor si pompe.Se vor inspecta toate constructiile de acces si deservire si se va anunta orice defectiune.Se vor controla permanent nivelele în utilaje, asigurandu-se ca robinetele de reglare a niveluluifunctioneaza normal.Periodic se vor curata filtrele pompelor.Se vor controla utilajele si dispozitivele de stins incendiu.Se pornesc pompele de rezerva cand la cele active se constata urmatoarele defectiuni:- încalziri anormale la lagare;- vibratii anormale;- defectiuni la sistemele de ungere;- zgomote în corpul pompei;- scaderea presiunii datorita înfundarii filtrelor.Operatia de blindare este obligatorie în general în urmatoarele situatii:- cand în instalatia în functiune se executa lucrari de deschidere pentru control, reparatii lapompe, masini, vase, conducte (blinde cu coada);- cand exista riscul contaminarii unor produse;- cand se executa lucrari în interiorul vaselor, care nu sunt dezlegate, precum si la capetele

conductelor dezlegate de la aceste utilaje;Montarea si demontarea blindelor va fi notata în jurnalul de blinde existent în instalatie.Se vor mentine toate conditiile de exploatare necesare pentru obtinerea calitatii dorite laproduse. Modificarile de parametrii se vor face treptat, se vor anticipa rezultatele astfel ca sa sepoata lua masurile necesare din timp în vederea mentinerii instalatiei în bune conditii defunctionare fara accidente tehnice.Luarea probelor de produse se va face numai în prezenta sefului de schimb sau a operatoruluicare raspunde de exploatarea normala a echipamentului din care se recolteaza proba.Luarea probelor de produse cu tensiunea de vapori de peste 700 mm Hg din aparateletehnologice se va face numai în butelii din otel de presiune corespunzatoare, care se vorracorda prin legaturi fixe la legaturi de luat probe.Se vor verifica toate utilajele aflate în functiune la intervale regulate si cel putin la 2 ore peschimb se vor controla pe toata înaltimea lor.

Se vor verifica scurgerile.Se vor controla supapele de siguranta pentru a controla daca nu pierd gazeSe va informa schimbul urmator de modificarile efectuate sau propuse în exploatare. În cazul deranjamentelor electrice si AMC, în mod obligatoriu, acestea vor fi anuntatepersonalului de specialitate pentru eliminarea lor.Sefii de schimb sunt obligati sa anunte imediat sefului de instalatie, toate defectiunile ivite înexploatarea instalatiei care ar putea conduce la accidente tehnice si la situatii periculoase. În timpul pornirii, opririi si reviziei instalatiei vor fi notate în registru toate operatiile si lucrarilerealizate de catre personalul instalatiei, cat si de cel al atelierului de întretinere.La aparatele si conductele la care s-au constatat coroziuni se vor efectua si controale cuultrasunete în timpul functionarii (daca aparatul de masura este în protectie antiexploziva).




76



REV.






La functionarea sistemului distribuit de control se vor respecta cu strictete instructiuni deoperare si întretinere puse la dispozitie de furnizorul aparaturii.

OPERAREA NORMALASe efectuiaza operatii de transvazare produse in si din depozit conform schemei de operarerespective.Se efectuiaza operatii de transvazare produse in interiorul depozitului conform schemei deoperare respective.

PORNIRE, OPRIRE, REPORNIRE ÎN ANOTIMPUL RECEPersonalul din instalatie va acorda o deosebita atentie utilajelor, liniilor si aparaturii AMC carepot contine solutii apoase.Masurile generale ce se iau în perioada friguroasa precum si pregatirile ce trebuiesc facute suntredate în - Norme generale de protectia muncii 2002, ed. de MMSS si MSF, Normedepartamentale de protectia muncii, editata în 1982 de Ministerul Industriei Chimice NDPM-MICh si în „Normele departamentale de prevenire si stingere a incendiilor în industria chimica sipetrochimica MIChP” - aprobate de MICh cu Ordinul nr.138 din 11.07.1988.Se atrage atentia în mod special, ca atat la prima pornire cat si la opriri si reporniri, daca suntfacute în anotimpul rece, se va tine seama de urmatoarele:

Recipiente de presiunePentru recipiente proiectate din materiale pentru temperaturi scazute, ori de cate ori se vor createmperaturi mai scazute decat aceea prevazuta în proiect, trebuie respectata conditia capresiunea sa nu depaseasca 20 % din presiunea de proiect.Temperatura echipamentului nu trebuie sa fie mai coborata decat

45

0

C cand temperatura minima admisibila este de - 20

0

C.ConductePentru conductele si armaturile proiectate din materiale pentru temperaturi scazute, nu se vadepasi presiunea de proiect si nu se va lucra la temperaturi mai scazute decat cele prevazute în proiect.

PompeSe acorda o atentie deosebita la opririle pe timp rece a pompelor din instalatie care pot aveaapa precum si la circuitele aferente, scurgand bine liniile si echipamentele de care sunt legate.

SIGURANTA ÎN FUNCTIONARE SI SECURITATEA INSTALATIEI

În Fisa regimului tehnologic, s-au indicat conditiile de lucru normale si maxime (presiunea sitemperatura de calcul). În instalatie se pot produce abateri de la functionarea normala din diferite motive cum sunt:- la porniri si opriri prin nerespectarea sau necorelarea secventelor de urmat sau întarzierea lapunerea sau scoaterea din circuit a unor fluxuri;- diminuarea sau caderea unor utilitati în timpul mersului normal- reactii necontrolate din cauza unor dozari gresite, nerespectarea conditiilor de temperatura,presiuni, mediu de lucru.Din acest motiv pot aparea 2 situatii:




76



REV.






1. Depasirea presiunii si / sau temperaturii maxime admisibile (de calcul), care pune în pericolrezistenta echipamentului.Pentru a nu se depasi presiunea maxima de lucru (de calcul), utilajele individuale sau sistemele(utilaje legate între ele prin conducte fara organe de închidere) sunt prevazute cu supape de

siguranta.Cum procesul tehnologic este afectat înainte de a se ajunge la deschiderea supapelor desiguranta, operatorul va actiona manual conform instructiunilor. În cazul depasirii temperaturii de lucru (deseori avand ca efect cresterea presiunii), masurile deprotectie sunt în mana operatorului care trebuie sa actioneze imediat pentru a nu se ajunge ladepasirea temperaturii de calcul.

7. MASURI PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA, APARAREAIMPORIVA INCENDIILOR, PROTECTIA MEDIULUI

7.1. MASURI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

Pentru a se inlatura pericolul producerii accidentelor de munca, este neceasr ca personalul dinexploatare sa respecte masurile de securitate si sanatate in munca conform normelor siprevederilor legale in vigoare.Personalul de exploatare al utilizatorului final care deserveste skidul LTS trebuie sa cunoasca sirespecte: Regulamentul de ordine interioara in vigoare ale utilizatorului final; Manualul de operare al skidului LTS care cuprinde:

- punerea in functiune;- operarea;- oprirea normala si accidentala;

Se va tine seama de urmatoarele legi si normative in vigoare. Legea nr. 319 din 14 iulie 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca HG 1425/2006 cu modificarile si adaugirile ulterioare (HG 955/2010, HG 1242/2011) SR OHSAS 18001 - Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale HG 1050/2006 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii

lucratorilor din industria extractiva si de foraj; HG 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca

pentru asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilorchimici;

HG 1091/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca; HG 1058/2006 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia

sanatatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat atmosfereloe explozive; HG 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de

catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca; HG 1022/2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata,

sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului (Monitorul Oficial nr.711/30.09.2002).

Prezenta lista nu este restrictiva, utilizatorul final investitiei putand aplica si alte norme pe carele considera necesara.

7.1.1. FACTORII CARE IMPUN MASURI DE PROTECTIE

Produsele vehiculate in skidul LTS se incadreaza in categoria substantelor toxice sipericuloase (din punct de vedere al pericolului de explozie si al actiunii asupra sanatatiioamenilor). De aceea gestionarea, precum si manipularea si stocarea lor se face cu




76



REV.






respectarea stricta a prevederilor, reglementarilor si normativelor generale si specifice deprotectia muncii in vigoare. Pentru a se putea evita pericolele datorate mediilor prezente ininstalatie, precum si pentru a se putea actiona in caz de pericol sunt descrise proprietatilesubstantelor utilizate in procesul tehnologic.

Se prezinta mai jos, tabelar urmatoarele:

Compozitia gazului de sonda la intrarea in skid

Dupa cum se observa, gazul contine in proportie de 90% metan.


molara% Masa

g/Nm3

Oxigen - - - - Azot 0,3943 0,3930 0,6074 4,9283CO2 0,6479 0,6501 1,5785 12,8079Metan 91,4385 91,2879 80,8011 655,6141Etan 4,3609 4,2897 7,2826 59,0903Propan 1,8556

1,88944,5967 37,2976

i-Butan 0,2708 0,2817 0,9033 7,3296n-Butan 0,5510 0,5737 1,8397 14,9273i-Pentan 0,1586 0,1687 0,6715 5,4488n-Pentan 0,1489 0,1617 0,6437 5,2227n-Hexan 0,0945 0,1056 0,5021 4,0738n-Heptan 0,0591 0,0710 0,3925 3,1849n-Octan 0,0123 0,0165 0,1040 0,8438Nonan+ 0,0065 0,0106 0,0750 0,6086TOTAL 99,9989 99,9991 99,9981 811,3777H2 OHeliu - - - - Argon - - - -H2S ≤ 1 ppm - - -



Pag. 61 din 76

This document is the property of ALCONEX and it is not allowed to reproduce it, as well as to communicate its content to others in any way without oWe will claim legal protection against any abuse.

Caracteristicile din punct de vedere incendiu-explozie ale componentelor gazelor de sonda

Nr.Crt Denumirea substantei

Densitate Temperatura

C o n c e n t r a t i a m a x i m a a d m i s a

C M A , m g / m c

Limitele deexplozie,

%val in aer la760 mm Hg si

20oC

G r u p a d e e x p l o z i e

C l a s a d e t e m p e r a t u r a

m a x . d e s u p r a f a t a , o C

S o l u b i l i t a t e i n a p a

L i c h i d ( a p a = 1 )

V a p o r i ( a e r = 1 )

T o p i r e

I n f l a m a b i l i t a t e

F i e r b e r e

A p r i n d e r e

A p a

G a z i n e r t

Inf. Sup.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1

1Metan

0,42 0,55 -182 gaz -165 595 1500 5 15.4 IIA T1 nu 2+ +

2 Etan 0,37 1,047-183

gaz -89 470 - 3 15,5 IIA T1 fp 2+ +

3 Propan 0,50 1,56 -186<-105

-42 450 1800 2,1 9,6 IIA T1 fp 2+ +

4i-Butan

1,35 -145 465 -12 465 IIA T1 da +

5 n-Butan 0,56 2,05 -135-60

gaz

-1 365 1,5 8,5 IIA T2 nu - -

6 i-Pentan 0,62 2,49 -160 <-20 29 420 - 1,3 7,6 IIA T2 nu - +

7n-Pentan

0,63 2,49 -130 -50 36 258 2400 1,3 7,8 IIA T3 Nu - +



Pag. 62 din 76

This document is the property of ALCONEX and it is not allowed to reproduce it, as well as to communicate its content to others in any way without oWe will claim legal protection against any abuse.

Nr.Crt Denumirea substantei

Densitate Temperatura

C o n c e n t r a t i a m a x i m a a d m

i s a

C M A , m g / m c

Limitele de

explozie,%val in aer la760 mm Hg si

20oC

G r u p a d e e x p l o z i e

C l a s a d e t e m p e r a t u r a

m a x . d e s u p r a f a t a , o C

S o l u b i l i t a t e i n a p a

L i c h i d ( a p a = 1 )

V a p o r i ( a e r = 1 )

T o p i r e

I n f l a m a b i l i t a t e

F i e r b e r e

A p r i n d e r e

A p a

G a z i n e r t

Inf. Sup.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1

8 n-Hexan 0,66 9 -95 -22 69 260 1500 1,1 7,5 IIA T3 fp 2+ +

9n-Heptan

0,68 3,46 -91 -4 98 220 2000 1,1 6,7 IIA T3 fp 2+ +

10n-Octan

0,70 3,86 -56,5 12 125 225 2000 0,8 6,5 IIA T3 nu - +

11 Nonan 0,718 4,4 -54 31 151 205 - 0,74 5,6 IIA T3 nu 2+ +




63 of/din 76



REV.






Mentiune: Aparitia unei surse de foc intr-o zona in care concentratia de gaze se afla intre LIE(limita inferioara de explozie) si LSE (limita superioara de explozie) provoaca o explozie,urmata de incendiu. In afara acestor limite, sursa de foc provoaca aprinderea amestecului – aer- gaz, neinsotita de explozie.

Influenta substantelor asupra organismuluiGazul de sonda Avand in vedere compozitia gazului de sonda, cele mai importante simptome sunt asfixiereafara semnale prevestitoare.

Produsele lichideProdusele lichide, respectiv gazolina nestabilizata contine produse ca: n-Octan, n-Heptan, n-Hexan, n-Pentan, i-Pentan, n-Butan.Produsul poate fi considerat o benzina usoara, putand avea urmatoarele influente asupraorganismului:

- Prin inhalare: poate provoca iritarea sistemului respirator, ameteala, stare deinconstienta, artimii cardiace si chiar edeme pulmonare;

- Prin contact cu pielea si cu ochii: provoaca iritarea pielii si aparitia de dermatite;stropirea cu produs lichid conduce la iritarea ochilor;

- Prin inghitire: provoaca iritare la nivelul sistemului digestiv, dureri stomacale, greata,stare de voma. Aspirarea accidentala a produsului in plamani conduce la bronsite.

Compozitia lichidului la iesirea din skid este prezentata in tabelul 5.

7.2. MASURI DE SIGURANTA PREVAZUTE IN PROIECT

Principala masura care sta la baza prevenirii accidentelor de munca de orice tip o reprezintarespectarea cu strictete a normelor procesului tehnologic si folosirea la parametrii nominali ainstalatiilor de masura si control precum si atenta intretinere a instalatiei.

Masuri prevazute pe linie tehnologica automatizare si proiectare utilajea) Semnalizarea la PCS a depasirii presiunii si temperaturii normale de lucru;b) Semnalizarea la PCS a depasirii valorii prescrise de nivel normal in utilajele tehnologice;c) Utilajele sunt din materiale corespunzatoare mediului vehiculat si conditiilor de lucru;d) Pentru flansele utilajelor s-a adoptat suprafata de etansare corespunzatoare mediului din

vas;e) Utilajele sunt prevazute cu supape de siguranta conform normelor in vigoare, care vor fi

setate sa deschida in caz de depasire a valorii de presiune prescrise;f) Toate esaparile supapelor de siguranta, aerisirile sunt dirijate in conducta de aerisiri a

schelei.g) Dimensionarea utilajelor s-a facut avandu-se in vedere normativele corespunzatoare

mediului si conditiilor de lucru din vase;

h) S-a prevazut izolarea utilajelor prin prevederea de robinete montate pe alimentare, iesireprodus;

i) S-a prevazut sistem de detectie a scaparilor de gaze;

Masuri asigurate la realizarea montajului tehnologicPrincipalele masuri luate din acest punct de vedere sunt:a) Prin proiect s-au realiazat o constructie compacta pentru montarea utilajelor componente

ale skidului.b) Montarea utilajelor s-a prevazut la distante corespunzatoare pentru a asigura deservirea

acestora si circulatia personalului de operare;c) S-au prevazut spatii de acces pentru intretinere




64 of/din 76



REV.






d) Au fost prevazute platforme de acces pentru interventie si exploatare, fapt pentru careacestea vor fi tot timpul libere pentru acces;

e) Prin proiect s-a asigurat o amplasare rationala;f) Pentru scurgerea corespunzatoare si evitarea acumularilor fluidelor pe portiuni de conducte

s-au asigurat pante corespunzatoare;g) Armaturile montate pe conducte sunt corespunzatoare mediului de lucru;h) Conductele sunt din materiale corespunzatoare;i) Prin proiect s-a prevazut ca inainte de darea in exploatare, toate conductele sa fie supuse

unor teste de presiune care sa asigure functionalitatea corespunzatoare.

Alte masuri de prevenireContra electricitatii statice s-a prevazut legarea la pamant a tuturor vaselor tehnologice princare se vehiculeaza fluide inflamabile.

7.2.1. INSTRUCTIUNI GENERALE

Prescriptii generaleIn sala de comanda se va tine la dispozitie personalului de exploatare urmatoarele:a) Regulamentul de functionare;b) Instructiuni privind sanatatea si securitatea in munca;c) Instructiunile PSI;d) Regulamentul de ordine interioara a unitatii.e) Manualul de operare al skidului LTS

Tot acest material trebuie cunoscut de fiecare lucrator al instalatiei.

Indicatoare de securitate Atat in incinta skidului cat si in zona adiacenta vor fi afisate plancarde avertizoare.ATENTIE “GAZE” – “PERICOL DE EXPLOZIE” – PERICOL DE FOC” – FUMATUL OPRIT”Zonele unde se produc scapari de gaze temporare si care prezinta pericol, vor fi imprejmuite si

marcate cu plancarde avertizoare.

Scari, platformeScarile, podestele, balustradele si trecerile trebuiesc mentinute in perfecta stare de utilizare sicuratenie.Orice defectiune va fi imediat remediata.

Prevederile privind echipamentul de protectieStabilirea mijloacelor individuale de protectie (sortimente si tipuri) care compun echipamentulindividual de protectie ce trebuie acordat unei persoane, se face pe baza analizei si cumulariifactorilor de risc la care aceasta este expusa pe durata indeplinirii sarcinii de munca si este insarcina utilizatorului final al skidului LTS.

7.3. MASURI SPECIFICE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

UtilajeleUtilajele vor lucra numai la parametri tehnici pentru care au fost proiectate.Se va respecta strict tehnologia prevazuta pentru utilajele respective si sunt interzise oricemodificari ale proceselor tehnologice.Sunt interzise improvizatiile de orice natura in functionarea utilajelor si uneltelor care audefectiuni sau care nu sunt prevazute cu toate dispozitivele de protectie necesare asigurariisecuritatii muncii.Pe categorii de utilaje se impune respectarea si a urmatoarelor masuri principale.




65 of/din 76



REV.






Vase (filtre, vas separator)Toate vasele vor avea urmatoarele documente tinute la zi de catre seful instalatiei si inspectiade instalatii: Fisa tehnica; Instructiunile specifice de exploatare si pentru remedierea operativa a defectiunilor tehnice; Certificatul de functionare si verificare ISCIR la termenele scadente.Inainte de punerea in functiune a unui vas, se va face o verificare amanuntita privind: Starea armaturilor de siguranta (trebuie sa fie revizuite, reglate la termenul scadent si

sigilate); Starea conductelor si robinetelor de evacuare spre conducta de aerisiri; Daca au fost scoase toate blindele montate in timpul opririi; Daca au fost puse blindele (cu grosimile si materialul prevazut prin proiect) necesare pe

timpul functionarii si daca au fost efectuate corect liniile; Starea dispozitivelor de stins incendiu, a hidrantilor; Starea aparatelor de masura si control; Daca au fost astupate si sudate toate gaurile de control care s-au facut in mantauaaparatelor pentru controlul acestora, daca sudurile au fost tratate, radiografiate si daca

conductele pe care s-a sudat au fost reprobate; Daca s-au montat la loc toate mijloacele de protectie (scari, podete, capace pe camine,

aparatori) care au fost demontate la oprire; Daca au fost demontate schelele de lemn si daca s-a facut curatenie.O deosebita atentie se va acorda folosirii garniturilor prevazute prin proiect, a prezoanelorconfectionate din materialele prevazute prin proiecte.

Prezinta pericol deosebit folosirea altor armaturi, fitinguri, garnituri, ringuri, prezoane,decat cele prevazute in documentatie, nu sunt admise modificari pe utilaje, conducte,aparate si schimbari de armaturi si materiale fara APROBAREA EXPRESA APRODUCATORULUI.

Inainte de inceperea operatiilor de pornire personalul desemnat al utilizatorului final va efectuaun control minutios asupra utilajelor, aparatelor si liniilor pentru a se asigura ca skidul a fostmontat integral conform proiectului si nu exista nici un racord liber, fara garnituri sau cuprezoane montate incomplet.Numai dupa ce personalul desemnat al utilizatorului a stabilit ca montajul este complet vorincepe operatiunile de punere in functiune.La punerea in functiune a vaselor se va face o purjare cu aer uscat cu punct de roua de -40˚C,urmate de inertizare cu azot.In timpul scurgerii sau aerisirii vaselor sau a conductelor, este interzis sa fie lasatenesupravegheate robinetele de scurgere deschise.Daca este necesara parasirea locului de scurgere, pentru a se executa alte lucrari urgente, sevor inchide robinetele de scurgere inainte de a pleca de langa ele.In cazul cand la deschiderea robinetelor de scurgere se observa ca acestea sunt infundate, seinterzice parasirea locului si lasarea robinetelor deschise.Plecarea de langa robinete este admisa numai dupa inchiderea lor si dupa montarea dopurilorsau a capacelor.Se interzice mentinerea in functiune a echipamentelor care prezinta neetanseitati. Oriceneetanseitate va fi imediat remediata, iar in cazul cand nu se poate remedia, echipamentul va fiizolat.

Este strict interzis: Deschiderea gurilor de vizitare la vasele in functiune;




66 of/din 76



REV.






Slabirea sau strangerea prezoanelor la vase sau liniile sub presiune, fara a dispune de cheidinamometrice cu sarcina de strangere limitata. Reguli generale: Echipamentele si circuitele se vor controla la intervale de maximum doua ore. Deschiderea utilajelor se va face numai dupa efectuarea operatiunilor de purjare,

obligatorii la fiecare oprire si pornire si dupa ce s-au montat blindele de separare acircuitelor de restul sistemelor sub presiune, a legaturilor spre facla etc., astfel incat safie exclusa orice posibilitate ca printr-o manevra gresita sa se dirijeze spre aparat fluxuride produse, gaze, abur etc.

Deschiderea gurilor de vizitare se va face numai de sus in jos. Intrarea in vase pentru executarea lucrarilor de curatare si inspectie este admisa numai

in baza Permisului de intrare in vase si aparate tehnologice semnat de persoanele cedetin functiile indicate pe permis.

Permisul de intrare in aparatele tehnologice pentru curatare si control va putea fi eliberatnumai dupa executarea tuturor lucrarilor obligatorii indicate pe permis.

Lucrarile de curatare si inspectie in vase se vor executa numai cu scule care nu producscantei.

Se interzice intrarea la lucru in vase a caror temperatura in interior depaseste 40ºC. Permisul de lucru cu foc in aparate va fi eliberat de seful instalatiei, care va indica pe

permis, in afara masurilor obligatorii si eventual masuri speciale care trebuie luatepentru desfasurarea lucrului fara pericol de accidente.

Permisul de lucru cu foc este valabil pana la sfarsitul zilei pentru care a fost eliberat. Probele de gaze pentru lucru cu foc in vase se vor recolta dupa terminarea lucrarilor de

curatare si dupa ce au fost montate blindele pentru separarea aparatului de restulcircuitelor.

Probele de gaze se vor repeta in fiecare zi inainte de inceperea lucrului, in toate cazurilein care se produc schimbari si ori de cate ori exista dubiu asupra continutului de gaze inatmosfera in care urmeaza sa se execute lucrarea.

In vasele in care se lucreaza pentru curatare ca si in cele in care se lucreaza cu foc se

va asigura o ventilatie corespunzatoare, care sa asigure improspatarea atmosferei dinrecipient, astfel ca sa nu puna in pericol sanatatea muncitorilor. Cand urmeaza sa se execute cu foc in interiorul sau exteriorul unui vas toate

suprafetele care vor fi incalzite trebuie curatate la metal pentru a evita volatilizareaproduselor ce eventual se gasesc sub cruste.

Depunerile sau crustele care se pot aprinde spontan cand sunt desprinse trebuie mentinuteumede, pina cand sunt indepartate din aparat (sulfuri piroforice).

Dupa terminarea lucrului in vase, muncitorii vor verifica daca nu au lasat in vas diferitescule, lampi, scanduri sau alte obiecte.

Se interzice depozitarea materialelor de orice fel pe podetele echipamentelor. Se interzice urcarea persoanelor fara interes de serviciu pe scarile si podetele vaselor. Se interzice lucrul si accesul in instalatie fara echipamente de protectie. Frecventa inspectiilor periodice a vaselor se va stabilii tinand seama de pierderea in

grosime a peretilor aparatelor in timp de un an, datorita eroziunilor si coroziunilor. Probele de presiune ale vaselor se vor executa in conformitate cu instructiunile ISCIRpentru recipienti sub presiune in prezenta inspectorului de instalatie.

Se interzice folosirea vaselor, etc. la care s-a depasit termenul de inspectie si probahidraulica mentionat in certificatul de functionare.

La utilaje presiunile de proba se vor executa cu apa.

Conducte si armaturiSe interzice demontarea oricarei conducte inainte de golirea ei, degajarea presiunii si racireaei, pana la conditii nepericuloase. Inceperea operatiuniilor se face numai dupa indeplinireaconditiilor prevazute de legislatia in vigoare si regulamentele interne ale utilizatorului final.




67 of/din 76



REV.






La demontarea elementelor respective se va purta echipamentul de protectie corespunzator.La demontarea flanselor, pentru inlocuire de garnituri sau schimbare de blinde, cel careexecuta lucrarea sau cel care ajuta sau suprevegheaza este obligat sa poarte echipamentul deprotectie corespunzator reglementarilor legale si regulamentului intern al utilizatorului final.

Nu se vor deschide la flanse sau armaturi, conductele la care aparatele de control arata ca segasesc sub presiune.La montarea conductelor se va controla ca acestea sa nu fie infundate sau cu obiecte straineramase in interior.La conductele la care apar vibratii in timpul exploatarii se vor lua masuri pentru ancorarea lor.In cazul unei conducte inghetate este indicat a se proceda astfel: Se controleaza robinetele si conductele spre a sti daca acestea sunt sau nu crapate, pentru

ca in functie de aceasta sa se stabileasca modul de interventie; Daca analiza arata ca nu este cazul scoaterii din functiune a utilajelor, se procedeaza la

dezghetare folosind apa calda.Este interzisa folosirea focului pentru dezghetat conducte tehnologice sau conducte auxiliare.Este interzisa fortarea deschiderii cu carligul, a ventilelor inghetate sau congelate. Armaturile tuturor utilajelor care lucreaza sub presiune vor fi verificate periodic la bancul deproba la presiunea maxima admisa.Este interzisa inlocuirea sau montarea armaturilor cu altele neverificate, precum si functionareainstalatiilor de presiune cu armaturi defecte.Este interzisa intrebuintarea echipamentelor defecte, care nu inchid traseul (scapa fluid lapresetupe, garnituri).Este interzisa demontarea flanselor sau armaturilor unei conducte inainte de a fi golite completde fluidul care circula prin ele.Se interzice strangerea arcurilor sau schimbarea pozitiei contra greutatii supapelor in timpulfunctionarii instalatiei.Se interzice functionarea instalatiilor cu supape de siguranta defecte.Evidenta probarii si reparatiilor supapelor se va tine obligatoriu de catre personalul desemnat alutilizatorului final.

Aparatele de masura si controlVerificarea functionarii, interventiile si reparatiile la aparatura de masura si control se executanumai de catre personalul specializat si autorizat de catre personalul desemnat al utilizatoruluifinal.Interventiile la aparatele de masura si control se vor face numai dupa scoaterea de subtensiune a aparatului respectiv si dupa verificarea lipsei tensiunii.

Alte prevederiPersonalul care efectueaza exploatarea trebuie instruit in ceea ce priveste periculozitateagazelor astfel:a) Pot sa apara scapari de produse la cele mai mici neetanseitati ale utilajelor si conductelor;b) Produsul scapat in amestec cu aerul poate da nastere la amestecuri explozive;c) Amestecurile explozive pot fi duse la mari distante de locul scaparii gazelor;

d) Atingerea conductelor care vehiculeaza produse reci cu temperaturi sub 0˚C, poate produceplagi similare arsurilor; este nevoie de echipament de protectie si verificarea permanenta a

starii izolatiei termice.Prezentele prevederi nu sunt limitative. Se vor respecta prevederile legale in vigoare siprevederile regulamentului intern al utilizatorului final.

7.3.1.INSTRUCTIUNI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA PENTRUPORNIRE

La pornirea skidului LTS se vor avea in vedere urmatoarele:a) Sa fie asigurate toate conditiile unei depline securitati a muncii;




68 of/din 76



REV.






b) Sa fie montate corect toate dispozitivele de protectie, in buna stare de functionare;c) Pornirea instalatiei se va face numai dupa montarea si punerea in functiune a tuturor

aparatelor de masura si control prevazute;d) Intreg personalul de supraveghere si deservire sa fie instruit si scolarizat asupra tuturor

caracteristicilor tehnice si tehnologice ale procesului, asupra modului de functionare autilajelor si echipamentelor respective, asupra pericolelor ce pot aparea in cursul procesuluide productie.

In timpul efectuarii probelor tehnologice se va urmari de catre personalul de supraveghere, catsi de specialistii mecanici, AMC-sti, electricieni, comportarea din punct de vedere fizico –mecanic a utilajelor, luand masuri operative, in functie de fenomenele aparute pe parcursulprobelor.In egala masura se va urmari incadrarea in parametrii tehnologici ai fluxului de productie simodul in care se desfasoara fazele procesului tehnologic, avandu-se in vedere evitareapericolelor. Aceste instructiuni avand un caracter general si neputand cuprinde toate situatiile care apar inpractica de exploatare vor fi completate si definitivate de utilizatorul final in regulamentul internpe baza constatarilor reiesite in perioada de probe si de intrare in parametrii de functionarenormala.

7.3.2. INSTRUCTIUNI PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA PENTRUPERIOADA DE REPARATII

Prescriptii generaleInterventiile pentru reparatii sau revizii se vor executa pe baza de permis de lucru, curespectarea tuturor prevederilor legale in vigoare si a regulamentului intern al utilizatorului final.Personalul de operare si reparatii va trebui sa fie instruit pentru a cunoaste:

- prevederile legale aplicabile in vigoare;- regulamentul intern al utilizatorului final;- manualul de operare al skidului LTS;

Inainte de predarea utilajelor pentru reparatii, se vor lua toate masurilor pentru evitareaaccidentelor specifice tehnologiei respectand urmatoarele:Utilajul sau instalatia vor fi deconectate de la sursa de energie electrica; Utilajele vor fi racite, aduse la presiunea atmosferica, golite, curatate si ventilate la interior

de orice urma de substanta toxica, inflamabila, exploziva, etc., luand masuri pentrudeterminarea analitica a noxelor, acolo unde este cazul;

Se vor deconecta si izola toate legaturile tehnologice, pentru evitarea patrunderiiaccidentale in vasul respectiv a unor substante sau gaze si vapori;

Se vor bloca prin blindare toate conductele utilajului respectiv, acolo unde exista pericol deneetansare sau patrundere accidentala, legaturile se vor deconecta si izola, se vor puneplacute avertizoare;

Se vor verifica legaturile la pamant a utilajelor; Se vor verifica din punct de vedere si PSI sculele, uneltele si aparatele cu care se va lucra; Se vor aduce la fata locului pentru folosire toate materialele de protectie si echipamentul

necesar; Se va reglementa circulatia si transportul de utilaje si materiale, precizandu-se caile de

circulatie, punctele de stationare, descarcare, etc.; Se va preciza modul de lucru in functie de conditiile atmosferice ce ar putea interveni; Se va face, zonarea locului de munca; Se va convoca personalul PSI, care va supraveghea lucrarea.Inainte de inceperea lucrului se va face instruirea personalului, pe baza permisului de lucru,asupra modului de executare a lucrarii.




69 of/din 76



REV.






Se vor lua masuri de legare cu centura de siguranta a muncitorilor care lucreaza in utilaje,astfel incat in cazul in care este necesara tragerea lui afara, acesta sa nu se aseze transversalpe gura de vizitare.Persoana din interior care lucreaza va fi permanent supravegheata de catre doi muncitori ce

vor sta afara la gura de vizitare si care au urmatoarele obligatii: Sa dea ajutor muncitorului din aparat in caz de nevoie; Sa controleze si sa asigure permanent aductiunea de aer proaspat; Sa supravegheze puritatea aerului trimis; La recipientii sub presiune, reparatiile se vor face de catre angajati calificati pentru

efectuarea acestor lucrari si pe baza de permis de lucru aprobat zilnic de seful instalatiei.Pentru lucrari care se executa la inaltimi de peste 2 m sau la lucrari pentru care exista pericolde alunecare si cadere, muncitorii vor fi prevazuti cu centuri de siguranta ale caror franghii vor fibine legate de un punct fix, apropiat si care sa prezinte rezistenta necesara pentru asigurareasecuritatii in orice conditii de cadere.Imediat ce s-a executat o reparatie la un loc de munca, se vor monta la loc toate dispozitivelede protectie de la aparatul sau locul respectiv dupa ce au fost revizuite si reparate.

Cu privire la repornirea utilajelor dupa reparatii, se precizeaza: Toate lucrarile de reparatii, constructii – montaj, vor fi receptionate de utilizatorul final,verificandu-se daca acestea sunt corespunzatoare atat din punct de vedere tehnic-tehnologic cit si din punct de vedere al protectiei muncii si daca sunt in conformitate cudocumentatia avizata de forurile competente.

Punerea in functiune a utilajelor, aparatelor instalatiei este admisa tinandu-se seama si deurmatoarele: Sa existe toate autorizatiile cerute de legistatia in vigoare; Sa fie asigurate toate masurile de protectie si igiena a muncii conform actelor normative in

vigoare; Sa existe montate corect si in buna stare de functionare toate dispozitivele si aparatele de

protectie; Intreg personalul sa fie instruit, atat din punct de vedere al tehnologiei, cat si din punct de

vedere al protectiei muncii; Utilajele, aparatele, etc., sa fi fost receptionate si supuse probelor mecanice si tehnologice,

conform prevederilor legale in vigoare si a regulamentului intern al utilizatorului final.

Lucrari paraleleSkidul LTS este un echipament compact si nu se recomanda executarea de lucrari paralele.

Predarea lucrarilorToate lucrarile de reparatii, constructii – montaj, etc., vor fi receptionate de utilizatorul final,verificandu-se daca acestea sunt corespunzatoare atat din punct de vedere tehnologic cat sidin punct de vedere al protectiei muncii.Pornirea skidului LTS se va face numai daca:a) Exista toate autorizatiile prealabile si autorizatiile de functionare cerute de legistatia in

vigoare;b) Sunt asigurate toate conditiile de protectia muncii;c) Exista si sunt montate corect si in buna stare de functionare, toate dispozitivele, aparatele si

instalatiile de protectie.

7.3.3. MASURI GENERALE PENTRU CAZURI DE AVARIE

In cadrul instalatiei se pot semnala cazuri de avarie in diferite situatii ca: Avarii tehnologice, cauzate de abateri periculoase de la parametrii de functionare; Avarii mecanice, fisuri sau sparturi la utilaje, defectarea etansarilor;




70 of/din 76



REV.






Intreruperea utilitatilor: energie electrica, care uneori poate fi urmata de o avarie. Avaria tehnologica sau de utilitati poate fi constatata imediat de la tabloul de comanda sau laaparatele de masura si control.In cazul avariilor urmate de degajari periculoase de gaz se vor lua masurile de securitate,

conform reglementarilor legale in vigoare, regulamentului intern si planurilor de interventie incaz de avarie ale utilizatorului final.

7.4. MASURI DE PRIM AJUTOR

In cazul ivirii de accidente umane, in timpul exploatarii reviziilor si reparatiilor investitieiproiectate, executantul si respectiv utilizatorul final se vor ingriji de acordarea primului ajutor.

Control medicalUtilizatorul final si medicul de intreprindere vor lua masuri pentru a se asigura efectuareacontrolului medical la incadrarea in munca si periodic, tinandu-se seama si de contraindicatiilemedicale.

Datele referitoare la activitatea toxica sau agresiva a substantelor, precum si masurile de primajutor mentionate in prezenta documentatiei vor fi completate de personalul desemnat alutilizatorului final.Utilizatorul final va lua masurile necesare pentru instruirea echipelor de salvatori.Expunerea prelungita prin inhalare cu gaz de sonda, contactul cu pielea, inghitirea produsuluilichid, provoaca efecte grave asupra sanatatii. Acordarea primului ajutor se refera la actionarea imediata in cazul contactului persoanei cugazele si lichidele vehiculate, inainte de venirea personalului medical calificat.Masurile de prim ajutor aplicabile sunt:

- Se scoate victima la aer curat, se spala portiunea atinsa cu apa si sapun.- In caz de inhalare: Concentratii mai mari de gaze pot cauza sufocari. Concentratii mici

de gaze pot avea efecte narcotice.Intoxicatul se scoate imediat din mediul viciat si este transportat intr-un loc aerisit. Se

va utiliza un aparat autonom sau cu aductie de aer. In cazul unui stop respiratoriu, seface respiratie artificiala, masaj cardiac. Accidentatul va fi tinut la cald si va fi lasat inrepaus. In cazul simptomelor persistente este necesara consultarea medicului.

- In caz de inghitire: inhalarea gazului provoaca asfixierea fara simptome premonitorii.Nu se provoaca voma, deoarece exista pericol de aspirare in plamani. Se solicitaasistenta medicala de urgenta.

- In cazul contactului cu ochii: se clateste cu multa apa, inclusiv sub pleoape, timp de15 min. In cazul simptomelor persistente este necesara consulatarea unui oftalmolog

- In cazul contactului cu pielea: se indeparateaza echipamentul contaminat. Zoneleafectate se spala imediat cu apa si sapun. Daca iritarea persista se va solicita asistentamedicala.

Masurile de prim ajutor aplicabile se vor completa cu masurile de prim ajutor prevazute de

reglementarile legale in vigoare si regulamentul intern al utilizatorului final.

7.5. MASURI DE APARARE IMPOTRIVA INCENDIILOR

Avandu-se in vedere caracterul fluidelor vehiculate, faptul ca acestea pot forma cu aerulamestecuri explozive, in exploatarea skidului LTS se vor respecta cu strictete instructiunileprevazute in acest capitol deoarece orice avarie sau accident tehnic poate duce la exploziiurmate de incendii care se pot solda cu grave accidente umane si mari pierderi materiale.Este important ca personalul de operare sa cunoasca si sa respecte masurile de operaretehnologica, precum si masurile care trebuiesc luate in perioadele de oprire, reparatii, revizii.




71 of/din 76



REV.






Executarea la timp si de calitate a lucrarilor de reparatii si revizii este hotaratoare in prevenireaavariilor deci implicit si a exploziilor si incendiilor.Totodata sunt interzise urmatoarele:- Punerea in functiune a instalatiilor, utilajelor sau echipamentelor incomplete, neverificate si

neprobate corespunzator in timpul opririi acestora pentru revizii si reparatii;- Punerea in functiune a instalatiilor, utilajelor sau echipamentelor daca nu sunt in stare normala

de functionare instalatiile PSI care le deservesc, daca dotarile de prima interventie suntincomplete sau daca instalatiile de detectare a amestecurilor explozive si alarmare nufunctioneaza.

In cazul in care se constata defectiuni ale acestor sisteme, seful de instalatie va lua masuri pentrurepararea acestora si aducerea lor in stare normala de functionare.Inainte de punerea in functiune a depozitului se vor verifica in mod obligatoriu:- starea supapelor de siguranta;- starea aparatelor de masura si control.Personalul de operare trebuie sa cunoasca temeinic instalatiile tehnologice, proprietatile fizico–chimice ale produselor, factorii tehnologici si umani care pot provoca acumulari de gaze sau se potconstitui in surse de foc, precum si modalitatile de interventie in caz de avarie sau incendiu.

Zonele cu pericol de explozie ale procesului tehnologic Avand in vedere ca in cadrul skidului LTS se vehiculeaza gaz de sonda, se poate considera caintreg skidul LTS prezinta pericol de incendiu.Prezenta gazului natural (gaz de sonda) in mediul inconjurator poate genera explozii – incendii,determinate de urmatoarele cauze:- neetanseitati la utilaje si conducte;- nerespectarea parametrilor tehnologici;- transport necorespunzator;- manevre gresite;- defectiuni mecanice.Se considera ca pentru skidul LTS, principalul pericol il constituie pierderile de gaz pe la

neetanseitati si din aceasta cauza se va asigura o atentie deosebita controlulului periodic alimbinarilor conductelor si echipamnetelor ce alcatuiesc skidul LTS.

Categoria de pericol de incendiu a procesului tehnologicConform Normativului de siguranta la foc al constructiilor, P118/1999, skidul LTS seincadreaza in categoria A pericol de incendiu (risc foarte mare de incendiu si explozie ) avand in vedere ca amestecurile de gaze in aer pot avea LIE (limita inferioara de explozie) <10 %.

Caracteristicile fizico-chimice ale materiiilor prime, materialelor si produselor finite,cantitati utilizate sau depozitate, substante de stingere indicateIn tabelul din capitolul 6 se prezinta caracteristicile substantelor utilizate precum si agentii destingere indicati.

Depozitarea materiilor prime si a produselor finiteNu este cazul.

Cai de comunicatie si interventieSe vor utiliza drumurile existente pe platforma Poduri.

Gradul de rezistenta la foc al constructiilorSkidul LTS fiind o instalatie montata pe un cadru metalic nu poate fi incadrata la grad derezistenta la foc neincadrandu-se in prevederile art 2.1.8 si tab. 2.1.9 din Normativul P118/99.




72 of/din 76



REV.






Masuri de protectie impotriva incendiilor la constructiile proiectate.Skidul LTS este amplasat pe o platforma existenta prevazuta cu toate facilitatile (gospodarie deincendiu, retea de hidranti, sisteme de detectie).

Masuri pe linie tehnologica pentru asigurarea desfasurarii procesului tehnologic, precumsi pentru cazuri de avarie sau de depasire a unor parametrii tehnologici.Procesul tehnologic adoptat este cel precizat si descris in cap 3.4 al Manualului de operare alskidului LTS.Procesul tehnologic adoptat asigura functionarea instalatiei intr-un regim de lucru stabil sinepericulos din punct de vedere PSI. Solutiile de automatizare si de montaj alese asigura un inaltgrad de siguranta in exploatare.Instructiunile de operare cu toate indicatiile pentru operare in conditii normale de functionare simasurile ce trebuiesc luate in caz de avarie sunt pe larg prezentate in cap. 4 al “Manualului deoperare”.Principalele masuri PSI ce s-au prevazut in proiectarea schemelor tehnologice pentru asigurareadesfasurarii procesului de productie sunt:a) Semnalizarea la tablou a depasirii presiunii normale de lucru la utilajele care lucreaza la

presiune sau vid;b) Semnalizarea la tablou a depasirii temperaturii normale de lucru;c) Semnalizarea la tablou a depasirii valorilor prescrise de nivel normal in utilajele tehnologice;d) Semnalizarea la tablou a depasirii valorilor normale de debit care provoaca pericol de

incendiu;e) S-au prevazut in conformitate cu normativele in vigoare supape de siguranta pe utilajele

principale;f) Toate esaparile de la supape si aerisirile sunt conectate la conducta de aerisire a platformei;

Masuri PSI asigurate la intocmirea proiectelor de utilaje:La intocmirea proiectelor de utilaj s-au avut in vedere urmatoarele:- S-a indicat, acolo unde a fost cazul, caracterul fluidului din vas (toxic, inflamabil, exploziv);-

S-au adoptat pentru flanse, suprafete de etansare corespunzatoare caracterului lichidului dinvas;- Dimensionarea utilajelor s-a facut avandu-se in vedere normativele in vigoare corespunzatoare

mediului si conditiilor de lucru din vas.

Masuri PSI asigurate la instalatiile de automatizare: Aparatele de masura si control si masurile luate in proiect cu rol si de PSI sunt urmatoarele:- Semnalizari pe circuitele si utilajele prin care se vehiculeaza substante inflamabile;- Alegerea pozitiei normale a robinetelor de reglare;- Energizarea schemelor de semnalizare;- Alegerea aparaturii in constructie antiexploziva;

Masurile PSI asigurate la montajul tehnologic:

- S-au prevazut distantele corespunzatoare intre utilaje, grupuri de utilaje si intre obiecte;- Au fost prevazute spatii de acces pentru intretinere ce nu vor fi folosite in alte scopuri;- Utilajele sunt protejate cu supape de siguranta conform normativelor in vigoare;- Au fost prevazute platforme de acces pentru interventie si urmarire in exploatare;- Prin proiect s-a asigurat o amplasare rationala a conductelor;- Conductele sunt prevazute a fi executate din materiale corespunzatoare mediului vehiculat;- Prin proiect s-au luat masuri ca, inainte de darea in exploatare toate conductele sa fie supuse

unor teste de presiune care sa asigure functionarea corespunzatoare.

Masuri PSI care trebuiesc asigurate in timpul operarii instalatiei:Se vor lua masuri preventive impotriva scaparii gazelor prin neetanseitati;




73 of/din 76



REV.






- Cand s-au terminat reparatiile echipamentului, se va face proba de etanseitate;- Se verifica daca legarea la pamant a echipamentului pentru descarcarea electricitatii statice a

fost executata corect;- Se va verifica starea izolatiei conductelor si utilajelor si se va remedia orice defectiune a

acesteia;- Se vor urmari in permanenta parametrii de operare in limitele de operare indicate in proiectului

skidului LTS ;- Utilajele de protectie contra incendiilor se vor pastra in bune conditiuni si se vor folosi in scopul

pentru care au fost destinate;- Nu se admit scurgeri de produse prin neetanseitati, la imbinari si armaturi, iar dupa

identificarea neetanseitatilor acestea trebuie remediate imediat;- Inchiderea si deschiderea robinetelor nu se face brusc, ci treptat;- Se vor respecta intocmai instructiunile de lucru, instructiunile PSI si instructiunile generale ale

platformei utilizatorului final;- Se va respecta cu strictete regimul tehnologic stabilit in manualul de operare al skidului LTS;- Nu se admite cresterea temperaturii si presiunii peste limite in manualul de operare al skidului

LTS;- Efectuarea instructajului va fi consemnata in caietul de procese verbale sub semnatura

conform prevederilor legale in vigoare si a regulamnetului intern al utilizatorului final;- Se va lucra numai cu utilaje in perfecta stare;- Orice defectiune care este constatata de catre personalul de exploatare al utilizatorului final se

va raporta conform procedurilor in vigoare. Utilizatorul final va actiona de urgenta in directiainlaturarii defectiunii respective;

- Este strict interzisa pornirea fabricatiei cu aparate, conducte sau armaturi cu defectiuni cat demici;

- Este interzisa efectuarea lucrarilor cu foc deschis fara permis de lucru cu foc “deschis”, curespectarea reglementarilor legale in vigoare si a regulamentului intern al utilizatorului final;

- La utilajele actionate electric care intra in reparatie se scot sigurantele si se blindeaza ventilelede pe intrare si iesire;

-

La toate supapele de siguranta trebuie sa se verifice reglarea, conform prevederilor legale invigoare;- Toate supapele de siguranta trebuie sa fie sigilate;- Toate manometrele trebuie sa fie sigilate;- Pe scala manometrelor trebuie sa existe o linie verde care indica presiunea de lucru si o linie

rosie care indica valoarea care nu poate fi depasita;- Este obligatorie folosirea de scule antiscantei in operatiile de interventie.

Masuri PSI care trebuiesc asigurate in caz de avariePrincipalele avarii care pot aparea in exploatarea skidului LTS pot fi generate in special deneetaseitatile la utilaje si conducte.Masurile care trebuiesc luate in aceasta situatie sunt prezentate in capitolul 4 al Manualului deoperare.

Pentru situatii de avarii in caz de calamitati naturale (seism) se va consulta “Analiza de risc ainstalatiei in sistem integrat Skid LTS”. Avariile mecanice observate ce catre personalul de exploatare trebuie comunicate imediatconducatorului locului de munca al utilizatorului final.In cazul in care pentru remediere este necesara oprirea totala sau partiala a instalatiei se vaproceda conform celor precizate in manualul de operare cap. 4.

Sistemul local de semnalizare a incendiului in limita obiectivuluiSe va utiliza sistemul de semnalizare local existent.




74 of/din 76



REV.






Protectiile alese pentru circuitele si echipamentele electrice ce deservesc instalatiaToate echipamentele electrice sunt in executie EEx d IIB T4 sau EEx (i) IIB T4.

Solutiile adoptate impotriva descarcarilor electrice atmosferice si electricitatii statice

S-a prevazut legarea la pamant a tuturor utilajelor.

Masuri PSI adoptate pentru instalatiile de incalzire ventilatieSkidul este amplasat in aer liber, nu necesita incalzire ventilatie.

Masuri PSI adoptate in cazul executarii unor reparatii sau interventii Aceste masuri sunt prezentate detaliat in cap. 4 din Manualul de operare iar in prezentul capitolse indica urmatoarele masuri:

Instalatii de stingere cu apaSe va folosi reteaua de hidranti exteriori existenta.

Interventia in caz de incendiu a personalului care deserveste obiectivulPentru o interventie eficienta in situatii de acest gen sunt necesare urmatoarele:

A. Evaluarea exacta a riscului de incendiuB. Pregatirea si instruirea personalului inclusiv efectuarea de exercitii de avarieC. Intocmirea unui plan de interventie pentru situatii de incendiu.

In cele ce urmeaza se prezinta cateva principii privind aspectele mentionate mai sus:

A. Evaluarea exacta a riscului de incendiu.Pentru skidul LTS, evaluarea exacta a rsicului de incendiu a fost prezentata in “Analiza de risc ainstalatiei in sistem integrat Skid LTS”Pentru evitarea aparitiei surselor care pot provoca aprinderea unor potentiale amestecuriexplozive, sunt strict obligatorii urmatoarele masuri:a) Instalatiile electrice vor fi antiex acolo unde zonarea o impune;

b) Personalul de exploatare va folosi echipament de protectie individual conform prevederilorlegale in vigoare si a regulamentului intern al utilizatorului final.c) Lucrarile cu foc se vor face numai pe baza de permis de lucru cu foc si numai dupa luarea

tuturor masurilor prevazute in permis in conformitate cu prevederile legale in vigoare si curegulamentul intern al utilizatorului final;

d) Se vor folosi numai scule antiex;e) Nu se vor executa sapaturi fara permis special de sapaturi in conformitate cu prevederile

legale in vigoare si cu regulamentul intern al utilizatorului final.

B. Pregatirea si instruirea personalului inclusiv efectuarea de exercitii de avariea) Pregatirea personaluluiPersonalul care exploateaza instalatia va fi supus unui instructaj care trebuie sa cuprindaurmatoarele:

- descrierea completa a skidului LTS;- manualul de operare al skidului LTS;- principiile de functionare a instalatiilor de incendiu;- modul de interventie in diferite situatii de incendiu ce pot sa apara;- schemele tehnologice si de automatizare ale instalatiilor de stins incendiu;- sarcinile personalului de exploatare al utilizatorului final privind exploatarea instalatiilor de

stins incendiu;- normele generale si normele specifice de sanatate si securitate in munca, prevederile legale

in vigoare si cu regulamentul intern al utilizatorului final;

b) Exercitii de avarie




75 of/din 76



REV.






Exercitiile sunt destinate intregului personal de exploatare al personalului utilizatorului final, catsi formatiei civile de pompieri (avand in vedere numarul limitat al personalului de operare).Exercitiile trebuie facute semestrial, utilizand planul de interventie al clientului si echipamenteleprevazute in conformitate cu prevederile legale in vigoare si cu regulamentul intern al clientului

final, exersand tehnicile speciale cerute de lupta cu focurile de gaz de sonda sau cudispersarea norilor de gaz.

C. Intocmirea unui plan de interventie pentru situatii de incendiuPentru situatii de incendiu este esentiala intocmirea de catre utilizatorul final a unui plan deinterventie in caz de incendiu, aprobat de personalul desemnat al utilizatorului final.La intocmirea planului se va tine cont de urmatorii factori:a) Personalul de exploatare al utilizatorului final trebuie sa cunoasca foarte bine tehnicile de

combatere a scaparilor de gaze;b) Daca apare o scapare sau un foc de gaze, este de datoria personalului de exploatare al

utilizatorului final sa foloseasca echipamentul prevazut sau sa-si indeplineasca sarciniledistribuite prin planul de interventie;

c) Intregul personal de exploatare al utilizatorului final trebuie sa stie sa identifice echipamentulde control al focului destinat lucrului cu GPL, amplasarea acestuia cat si modalitatile defolosire;

d) Personalul de exploatare al utilizatorului final trebuie sa cunoasca pozitionarea si metodele deoperare a tuturor robinetelor de siguranta din incinta instalatiei;

e) Personalul de operare trebuie sa fie instruit si sa cunoasca semnele conventionale derecunoastere a echipamentelor de control, de prim ajutor si de siguranta, trebuie sa stieamplasarea iesirilor din incinta depozitului si a hidrantilor de incendiu si trebuie sa fiefamiliarizat cu sunetul alarmei de urgenta (incendiu).

Planul de interventie la foc trebuie afisat in locuri vizibile si usor accesibile.Planul trebuie sa contina urmatoarele instructiuni, conform specificului activitatii din incintaschelei si sa fie intormit de catre utilizatorului final in conformitate cu prevederile legale invigoare si regulamentul sau intern:

1. Alarmarea formatiei de pompieri din schela.2. Modalitati de stopare a surselor care alimenteaza scaparile de gaz sau focurile.3. Dotarea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor si de prim ajutor.4. Modalitati de dispersare a vaporilor de gaze.5. Indepartarea tuturor surselor de aprindere in caz de scurgere de produs.6. Evacuarea vehiculelor si/sau interzicerea accesului acestora in zona.7. Evacuarea personalului.8. Stabilirea unui centru de coordonare a interventiei, dotat cu legaturi telefonice fixe sau mobile.9. Controlul traficului.10. Ierarhizarea si sarcinile personalului de interventie.11. Asigurarea zonei afectate.12. Afisarea numerelor de telefon pentru Brigada Locala de Pompieri militari, Inspectoratul de

Aparare Civila, salvare, Politie, etc.

7.6. PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR

In timpul functionarii skidului, se vor respecta urmatoarele reglementari referitoare la protectiamediului.

Ordonanta de urgenta nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protectia mediului; Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a guvernului nr. 195/2005

privind protectia mediului; OUG 243/2000 privind protectia atmosferei; Legea 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia atmosferei;






Legea 310/2004 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr.107/1996; STAS 12574/1987 privind calitatea aerului in zonele protejate.

Proiectul skidului LTS s-a intocmit in concordanta cu dispozitiile legale cu privire la protejareamediului inconjurator.In conditiile unui montaj corect si a unei exploatari corespunzatoare, skidul LTS nu producepoluarea mediului inconjurator.In vederea respectarii prescriptilor legale s-au luat urmatoarele masuri:- Degazarea si aerisirea utilajelor din skid la oprire se face in linia de facla;- Evacuarea suprapresiunii periculoase ce poate sa apara in timpul functionarii se face tot in

linia de facla prin intermediul supapelor de siguranta;- Eventualele scapari de hidrocarburi usoare sunt sesizate de sistemele de detectare si

monitorizare prevazute in acest scop;- Solul este protejat impotriva eventualelor scurgeri de produse prin indiguirea skidului;In timpul exploatarii, reviziei si reparatiilor se vor avea in vedere si se vor respecta prescriptiileOrdonantei de urgenta 195/2005 cu toate prevederile legale aplicabile si prevederileregulamentului intern al utilizatorului final.

Manual Operare LTS

Documents

Transcript of Manual Operare LTS