MANUAL DE OPERARE SI INTRETINERE MACARA ......transport utilaje diverse. Macaraua este prevazuta cu...

MANUAL DE OPERARE SI INTRETINERE MACARA MOBILA PE PNEURI HT-125

seria de fabricatie: ...................... an de fabricatie: ..........

SC Ubemar SA Str. Pompelor nr.3 Ploiesti, Jud. Prahova Telefon: +40 244 546341 Fax: +40 244 513471 Email: [email protected]

TELEMAC HT-125 Manual operare si intretinere

automacara Telemac HT 125 seria de fabricatie: .................

an de fabricatie: .........

pagina 2 / 102

Prefata

Cartea tehnica cuprinde datele privind functionarea macaralei pe pneuri „Telemac HT–125” la

parametrii proiectati.

Inainte de a utiliza macaraua, trebuie sa cititi cu atentie aceasta carte, deoarece durata de utilizare

a instalatiei de ridicat depinde numai de dumneavoastra.

Pentru utilizarea macaralei la parametrii proiectati, producatorul recomanda utilizarea numai

pieselor de schimb originale.




pagina 3 / 102

Capitolul 1. DENUMIREA SI DOMENIUL DE UTILIZARE

1.1 Denumirea produsului

Macara hidraulica pe pneuri cu brat telescopic „Telemac HT-125”.

1.2 Domeniul de utilizare

Macaraua autopropulsata tip HT-125, este destinata sa execute urmatoarele lucrari:

− montarea-demontarea utilajelor tehnologice si prefabricatelor;

− incarcari-descarcari in depozite si rampe C.F.;

− ridicarea si transportul in carlig a sarcinilor de pana la 3000 kg;

− interventii in locuri inguste (hale + instalatii in functiune) pentru montaj-demontaj-

transport utilaje diverse.

Macaraua este prevazuta cu brat telescopic, ceea ce ii confera o gama larga de posibilitati de

lucru, asigurand utilizarea la raze de actiune de la 3 m la 11,45 m, avand astfel posibilitatea de a

fi utilizata la un numar mare de tipuri de lucrari. Este un utilaj cu actionare complet hidraulica,

cu posibilitatea rotirii complete a platformei (360°) si cu o buna manevrabilitate, avand ambele

punti motrice si directoare.

Macaraua autopropulsata HT-125 poate functiona numai in conditii climatice cu temperaturi

cuprinse intre -20° C si +44° C, si presiune dinamica g ≤ 25 daN/m2.

Valoarea presiunii dinamice de baza corespunde vitezei vantului de 20 m/sec, la atingerea careia,

trebuie intrerupt lucrul cu macaraua si bratul cu sarcina va fi coborat la sol si retras.

Nu este admisa exploatarea maracalei in medii inflamabile, explozive, toxice si corozive.

Se recomanda, deasemenea, sa nu fie utilizata macaraua in medii cu pulberi magnetice sau

abrazive, la manipularea materialelor in stare incandescenta sau topita.

Parametrii de utilizare indicati, ca si o durata de functionare indelungata, se obtin numai in

conditiile respectarii intocmai a prezentei carti tehnice.

Exploatarea si intretinerea macaralei se va face numai de catre personal calificat si autorizat.

Operatorul care va deservi utilajul are obligatia de a studia cu atentie prezenta carte tehnica,

inainte de primirea masinii, precum si in perioada de exploatare de fiecare data cand este

necesara lamurirea problemelor legate de exploatare si intretinere.

Evitati efectuarea oricaror modificari ale macaralei fara a obtine in prealabil acordul scris al

producatorului macarelei.




pagina 4 / 102

Capitolul 2. CARACTERISTICI PRINCIPALE

2.1 Caracteristici dimensionale

1 Ampatament 2,70 m

2 Ecartament 2,09 m

3 Garda la sol

4 Lungimea de gabarit 8,70 m

5 Latime de gabarit 2,52 m

6 Inaltime fata de sol 3,26 m

7 Lungimea utilajului cu bratul complet extins 14,165 m

8 Unghiul de rotire al platformei 360°

9 Lungimea bratului telescopic pliat 6,70 m

10 Lungimea bratului telescopic extins 12,70 m

11 Unghiul maxim de basculare al bratului 60°

12 Contragreutatea 1266 kg

13 Masa macaralei in stare de lucru 15,50 t

2.2 Caracteristici functionale si tehnologice

1 Sarcina nominala la raza de 3,00 m 12,50 t

2 Sarcina maxima ce se transporta in carlig 3 t

3 Sarcina maxima care poate fi telescopata 5 t

4 Viteza maxima de deplasare 30 km/h

5 Raza minima de virare 2 m

6 Panta maxima de urcare fara sarcina in carlig 20%

7 Viteza de rotire a platformei 0 – 2 rot/min

8 Tipul de limitare a sarcinii – limitator „hidromecanic electric”




pagina 5 / 102

figura 2.1 – dimensiuni automacara




pagina 6 / 102

Viteze de lucru mecanisme actionate din cabina automacaralei Telemac HT-125

Mecanisme actionate din cabina automacaralei

Viteza de ridicare a sarcinii

0 – 15 m/min

Viteza de rotire a macaralei

0 – 2,00 rot/min

Viteza de inclinare a bratului telescopic

aproximativ 25 secunde pentru a inclina bratul telescopic de la 0° pana la 60°

Viteza de extindere a bratului telescopic

aproximativ 20 secunde pentru a extinde bratul telescopic de la 6,70 m la 12,70 m

Diametru cablu de sarcina

Øcablu 15 mm

Lungime cablu de sarcina

Lcablu 105 m




pagina 7 / 102

2.3 Combustibili si lubrifianti

2.3.1 Alimentarea cu combustibil

1 Tipul combustibilului motorina

2 Capacitatea rezervorului 150 litri 2.3.2 Ungerea motorului

1 Tipul lubrifiantului conf. cerinta producator motor

2.3.3 Racirea motorului

1 Tipul agentului de racire apa distilata + antigel

2 Capacitate 26 litri 2.3.4 Cutie de viteza

1 Tipul lubrifiantului ulei T90 EP2 – vara ulei T80 EP2 – iarna

2.3.5 Punti


2.3.6 Instalatie frana de serviciu

1 Tipul lichidului lichid de frana

2.3.7 Reductor rotire

1 Tipul lubrifiantului unsoare tip UM-175 LiCa3

2.3.8 Rulment rotire

1 Tipul lubrifiantului pentru caile de rulare unsoare tip UM-175 LicaPb 3

2 Tipul lubrifiantului pentru dantura unsoare tip UM-175 LiCa3




pagina 8 / 102

2.3.9 Reductor troliu sarcina


2.3.10 Instalatia hidraulica

1 Tipul lubrifiantului H 46 A – vara

H 60 A – iarna




pagina 9 / 102

Capitolul 3. DESCRIEREA MACARALEI

3.1 Sarcinile nominale ale macaralei

Macaraua poate fi exploatata atat calata, cat si necalata, conform diagramei de sarcina.

Ea poate transporta sarcini in carlig pana la maximum 3000 kg cu bratul orientat pe fata si pliat.

figura 3.1 – diagrama de sarcina automacara




pagina 10 / 102

figura 3.2 – diagrama de sarcina lamelara automacara




pagina 11 / 102

3.2 Partile componente ale macaralei

figura 3.3 – dimensiuni automacara




pagina 12 / 102

Legenda

1 – sasiu ansamblu

2 – platforma rotitoare

3 – brat telescopic

4 – contragreutatea

3.2.1 Sasiu ansamblu

Sasiul constituie infrastructura macaralei si este o constructie speciala de tipul 4x4 ce asigura o

buna rigiditate si manevrabilitate pe terenuri grele. El se compune din urmatoarele subansamble

principale:

3.2.2 Sasiul

Este o constructie sudata din tabla de inalta rezistenta, lonjeroanele sale fiind de tip cheson.

3.2.3 Mecanismul de deplasare

Motorul de actionare este un motor hidraulic cu pistoane axiale de tip F 125—21— I.C.G. fixat

direct pe cutia de viteze.

Arborele de iesire al cutiei de viteze transmite miscarea la diferentialele puntii din fata si puntii

din spate ale macaralei prin intermediul arborilor cardanici.

Cutia de viteze realizeaza doua rapoarte de transmitere mecanice: i = 15,4 pentru viteza de lucru

de la 0-6 km/h (inainte-inapoi); i = 3,77 pentru viteza de mers de la 0-30 km/h.

Actionarea baladorului pentru schimbarea vitezelor se face pneumatic.

ATENTIE! Se va schimba viteza numai cu macaraua oprita.

Transmiterea miscarii la ambele roti ale unei punti se face prin intermediul cate unui grup conic-

diferential.

− raportul de transmitere al grupului conic i = 5,27.

Puntea din spate este oscilanta. Piesa de legatura dintre punte si sasiu permite oscilatii relative de

circa 6°.

Franarea deplasarii se face cu saboti care actioneaza pe tamburii rotilor.




pagina 13 / 102

Frana de parcare actioneaza pe ambele punti, fiind montata pe arborele de iesire al cutiei de

viteze.

Pneurile: 14 x 20—18 PR.

− presiunea in camerele de aer: 7,2 bar.

3.2.4 Mecanismul de directie

figura 3.4 – mecanismul de deplasare si de directie




pagina 14 / 102

Legenda

1 – paralelogram directie

2 – cilindru hidraulic de directie

3 – punte motrica directoare

4 – cutie de viteze

5 – cilindru pneumatic al franei de parcare

Mecanismul de directie asigura o mane vrabilitate buna avand actionare separata pentru fiecare

punte motrica care este in acelasi timp si directoare.

Mecanismul de directie al puntii clin fata este cu actionare hidraulica de tip orbitrol.

figura 3.5 – mecanismul de directie cu orbitol

Servomecanismul hidrostatic este alcatuit din agregatul de comanda (poz. 1, figura 3.5) tip

ORBITROL cuplat cu volanul (poz. 2, figura 3.5), prin intermediul unei transmisii cardanice

(poz. 3, figura 3.5), conducte de legatura si cilindru de directie (poz. 2, figura 3.4).

Prin rotirea volanului spre dreapta sau spre stanga este antrenata pompa de dozare din agregatul

de comanda cu placa cu supape 95—21aM6.




pagina 15 / 102

Placa de supape are urmatoarele functiuni:

- protectia la soc a circuitelor de consumatori;

- limitarea presiunii maxime de lucru pe circuitul de presiune, atunci cand instalatia

hidraulica a directiei nu are supapa proprie de siguranta;

- evitarea curgerii in sens invers a lichidului pe circuitul de presiune si mentinerea

lichidului de lucru in instalatie.

Rotirea volumului determina prin intermediul paralelogramului de directie o rotire proportionala

a rotilor din fata ale macaralei.

Mecanismul de directie al puntii din spate, se compune din distribuitorul hidraulic cu sertar cu

comanda electrica si cilindrul hidraulic de directie care actioneaza paralelogramul de directie al

puntii din spate.

Mecanismul de directie al puntii din spate se foloseste numai in cazul in care spatiul de manevra

este mic.

Comanda mecanismului de directie se face in felul urmator:

- se comanda din intrerupatorul de pe bord deblocarea directiei spate si apoi se comanda

pentru viraj stanga sau dreapta din cele doua intrerupatoare de pe bord.

Aducerea mecanismului de directie in pozitia initiala se face in felul urmator:

- se comanda din intrerupatorul de la bord pentru deblocare directie, iar din cele ce

comanda virajul se actioneaza pe cel de aducerea rotilor in pozitie corespunzatoare, boltul

de blocare, intrand automat in locasul respectiv.

3.2.5 Mecanismul de blocare

Pentru a impiedica virajul necontrolat al rotilor din spate, puntea spate este echipata cu un

dispozitiv de blocare. Acest dispozitiv deblocheaza automat rotile din spate in momentul in care

se comanda virajul acestor roti.

Dispozitivul se compune din:

- suport si placa de blocare;

- un cilindru pneumatic cu arc comprimat.




pagina 16 / 102

3.2.6 Calare la sol

Pentru a mari stabilitatea macaralei in timpul lucrului, sasiul este prevazut cu traverse tip cheson

(poz. 1, figura 3.6) in care se articuleaza picioarele de calare poz. 2, figura 3.6) actionate prin

intermediul cilindrilor hidraulici (figura 3.7).

Comanda de basculare a picioarelor de calare este independenta, actionarea cilindrilor hidraulici

de calare facandu-se cu ajutorul unui distribuitor hidraulic cu sertar.

Comanda distribuitorului hidraulic pentru actionarea calajelor se face din cabina macaralei.

Picioarele de calare descarca pneurile, maresc stabilitatea macaralei asigurand un contur de

reazem de 3960 x 4950 mm.

figura 3.6 – mecanismul de calare la sol

Legenda

1 – traversa cheson

2 – picior calare

3 – cilindru hidraulic

4 – supapa de retinere




pagina 17 / 102

figura 3.7 – cilindru calare dreapta




pagina 18 / 102

Legenda

1 – corp cilindru

2 – tija pistonului

3 – piston

4 – supapa de retinere

3.2.7 Grupul de pompare

Grupul de pompare format din: motor termic, cuplai periflex, pompa pentru circuitul de forta,

pompa pentru directie, asigura energia necesara actionarii tuturor consumatorilor hidraulici de pe

macara.

Grupul de pompare este plasat longitudinal in partea din spate a macaralei. Montarea grupului de

pompare pe sasiu se face prin intermediul unor suporti amortizori de vibratii.

3.2.7.1 Motorul termic

1 Producator I.A. Brasov

2 Modelul D 110 S

3 Puterea nominala 65 CP 4 Turatia nominala 1800 rot/min

5 Momentul motor maxim 29,50 kgf

6 Turatia la momentul maxim 1250 rot/min

7 Consumul specific 185 g/CPh

8 Capacitatea sistemului de ungere 16 litri

9 Racirea motorului amestec, apa + antigel

10 Capacitatea instalatiei de racire 26 litri

11 Combustibil motorina 12 Electromotor pornire IM 230 – 24/24 V

13 Alternator tip 1150/24

3.2.7.2 Pompa pentru circuitul de forta

Pompa hidraulica F 420-ID-R 1500 este o pompa dubla cu pistoane axiale avand debit variabil.

Este cuplata la motor printr-un cuplaj periflex.




pagina 19 / 102

3.2.7.3 Pompa pentru comanda de directie

Pompa pentru comanda directiei PRD 22-2144S sau PRD 2-218S este o pompa cu pinioane

avand dantura exterioara si este antrenata direct, fiind montata pe priza de putere a motorului.

3.2.8 Mecanismul de rotire

figura 3.8 – mecanism de rotire

Legenda

1 – motor hidraulic

2 – reductor planetar

3 – reductor melcat

4 – frana cu banda




pagina 20 / 102

Platforma macaralei se poate roti 360° in ambele sensuri de rotatie. Miscarea de rotatie este

transmisa de la un motor hidrostatic (poz. l) prin intermediul unui reductor (poz. 2) montat pe

sasiu, la pinionul de antrenare care angreneaza cu coroana dintata (fixata pe platforma rotitoare)

cu rulmentul de sprijin si rotire.

Rulmentul de sprijin si de rotire este un rulment cu doua randuri de bile si dantura interioara m =

12; z = 84; tip VI 10.1150.

Frana (poz. 4) mecanismului de rotire este cu banda si comanda hidraulica.

Caracteristici principale ale mecanismului de rotire:

1 Raportul de transmitere al reductorului planetar 4,1

2 Raportul de transmitere al reductorului melcat 27

3 Raportul de transmitere al angrenajului exterior 7,63 4 Raportul de transmitere total 845

5 Turatia platformei rotitoare 0–2 rot/min

3.3 Platforma rotitoare ansamblu

Platforma rotitoare constituie suprastructura utilajului, avand in componenta ansamblele

realizarii functiei de macara. Ea se compune din urmatoarele subansamble principale:

3.3.1 Platforma rotitoare ansamblu

Este o constructie sudata care se asambleaza pe rulmentul de sprijin si de rotire cu suruburi de

inalta rezistenta. Ea constituie suportul celorlalte subansamble ale platformei ansamblului si

anume:

- bratul telescopic;

- cilindrul de basculare al bratului;

- mecanismul de ridicare al sarcinii;

- contragreutate.

3.3.2 Cilindrul de basculare al bratului

Bascularea bratului telescopic, se realizeaza cu ajutorul unui cilindru hidraulic cu urmatoarele

caracteristici:

- diametrul interior al cilindrului Ø = 200 mm;

- diametrul tijei Ø = 110 mm;

- cursa pistonului 1160mm.




pagina 21 / 102

Alimentarea circuitului hidraulic se face prin intermediul unei supape de retinere cu deblocare

hidraulica, care previne coborarea accidentala a bratului in cazul spargerii conductelor.

figura 3.9 – cilindru basculare brat

3.3.3. Bratul telescopic

Bratul este compus din trei tronsoane care gliseaza unul in celalalt, asigurand prin telescopare

deschideri variabile, grupul de role si cilindrul de telescopare.




pagina 22 / 102

figura 3.10 – bratul telescopic

Legenda

1 – tronson baza

2 – tronson intermediar

3 – tronson varf

4 – cilindru telescopare

5 – cablu telescopare

6 – cablu de retragere

7 – patine




pagina 23 / 102

3.3.3.1 Tronsonul de baza

Este o constructie sudata tip cheson din tabla de inalta rezistenta, prevazut cu bucse pentru

asamblarea in platforma rotitoare, suport pentru asamblarea cilindrului de basculare si suport de

prindere a tijei cilindrului de telescopare.

La capatul tronsonului, la partea inferioara, se monteaza patinele pentru glisarea tronsonului

intermediar.

3.3.3.2 Tronsonul intermediar

Este o constructie sudata tip cheson din tabla de inalta rezistenta. Este prevazuta cu lagare pentru

asamblarea cu suportul cilindrului de telescopare si role de egalizare pentru cablul de telescopare

al tronsonului de varf.

La partea din spate a tronsonului intermediar se gasesc doua patine care asigura centrarea si

glisarea in tronsonul de baza, iar in partea din fata, patine pentru glisarea transonului de varf.

3.3.3.3 Tronsonul de varf

Este o constructie sudata tip cheson din tabla de inalta rezistenta prevazut cu patine de glisare in

tronsonul intermediar si un segment de rola pentru ghidarea cablului de telescopare.

3.3.3.4 Grupul de role

Este o constructie sudata in care se monteaza rola de ghidare a cablului de sarcina si cele trei role

care formeaza partea superioara a planului. Grupul de role se monteaza pe tronsonul de varf.

3.3.3.5 Cilindrul hidraulic de telescopare

Are o constructie speciala avand tija (poz. 1, figura 3.11) executata din doua tevi concentrice.

Capatul tijei este fixat pe un suport al tronsonului de baza al bratului. Fixarea cilindrului (poz. 2,

figura 3.11) pe tronsonul intermediar se face prin intermediul unui lagar (poz. 3, figura 3.11).

Alimentarea cilindrului hidraulic se face prin intermediul unei supape de retinere cu deblocare

hidraulica, care are rolul de a preveni retragerea accidentala a bratului in cazul spargerii

conductelor.




pagina 24 / 102

figura 3.11 – cilindru hidraulic pentru telescopare

Legenda

1 – tija

2 – camasa cilindrului

3 – lagar oscilant

3.3.3.6 Ciclul de telescopare al bratului

3.3.3.6.1 Ciclul de extindere

In timp ce tronsonul intermediar este extins de cilindrul de telescopare, tronsonul de varf este

scos in mod proportional cu tronsonul intermediar de un cablu de telescopare de Ø 21 mm, fixat

printr-o legatura cu filet de tronsonul de baza.

Cablul de telescopare trece peste doua role de egalizare, montate in capul tronsonului

intermediar si un segment de rola de ghidare fixata pe tronsonul de varf, care asigura fixarea

bratului in orice pozitie telescopata.




pagina 25 / 102

3.3.3.6.2 Ciclul de retragere

In timp ce tronsonul intermediar este retras de cilindrul de telescopare, tronsonul de varf este

retras proportional, de cablul de retragere Ø 19 mm, fixat cu o legatura cu filet in interiorul

tronsonului de varf, infasurat pe o rola montata la capatul inferior al tronsonului intermediar si

fixat pe tronsonul de baza.

3.3.4 Mecanismul de ridicare al sarcinii

In componenta acestui mecanism intra troliul actionat de un motor hidraulic, cablul de sarcina si

mufla.

3.3.4.1 Troliul de sarcina

Troliul sarcina (figura 3.12) care echipeaza macaralele HT—125 este cu reductor planetar si

frana pe disc.

Troliul planetar se compune din:

- suportul troliului (poz. 1);

- tambur pentru cablu (poz. 2);

- frina disc si cuplaj unisens (poz. 3);

- reductor planetar in doua trepte (poz. 4);

- motor hidraulic (poz. 5);

- supapa de control a vitezei troliului (poz. 6).

Momentul dat de motorul hidraulic este amplificat de reductorul planetar asezat in partea opusa

motorului hidraulic.

Troliul este echipat cu o frana disc, normal inchisa, (cu arcuri) si defranare hidraulica. In timpul

ridicarii sarcinii, frana este blocata, miscarea tobei troliului fiind permisa datorita cuplajului

unisens, iar in timpul coborarii sarcinii frana se deblocheaza. Viteza de coborare a sarcinii este

controlata de supapa (poz. 6).




pagina 26 / 102

figura 3.12 – troliu planetar




pagina 27 / 102

Caracteristici principale ale troliului planetar TP 355/500/15

1 Diametrul tobei 355 mm

2 Lungimea tobei 500 mm

3 Raportul de transmitere al reductorului 23,96

4 Tensiunea maxima in cablu 2,10 t

5 Momentul de franare maxim la discul franei 67 daNm 6 Viteza maxima a cablului la diametrul mediu al

tobei 94 m/min

7 Greutatea 735 kg

3.3.4.2 Mufla

Mecanismul de ridicare al sarcinii este prevazut cu o mufla de 125 KN care se suspenda pe sase

ramuri de cablu.

figura 3.13 – mufla de 125 kN

Legenda

1 – traversa

2 – carlig 125 kN

3 – rulment radial

4 – boltul rolelor

5 – rola Ø280




pagina 28 / 102

3.3.4.3 Cablul de ridicare a sarcinii

figura 3.14 – prinderea cablului

Legenda

1 – capat cablu

2 – papuc cablu

3 – bolt

4 – brida

Lungimea cablului este de 105 m. Pe toba troliului cablul este prins prin impanare. Dupa

impanarea cablului pe tambur, celalalt capat al cablului, este prins pe grupul de role montat pe

tronsonul de virf cu o pana.

3.3.5 Contragreutatea

Pentru a asigura descarcarea rulmentului de rotire in pozitia de repaus sau transport si pentru a

mari stabilitatea macaralei, pe platforma rotitoare, se monteaza o contragreutate.

3.4 Racord rotitor

Racordul rotitor realizeaza legatura intre instalatia hidraulica a sasiului si instalatia hidraulica de

pe platforma rotitoare. Principial, el este compus dintr-o parte solidara cu sasiu (stator) si o alta

solidara cu platforma rotitoare (rotor).

Racordul rotitor folosit este un racord hidraulic cu 7 cai.




pagina 29 / 102

3.5 Instalatia hidraulica

3.5.1 Descriere

Instalatia hidraulica a macaralei este constituita din doua circuite; instalatia hidraulica de forta si

instalatia hidraulica de comanda a directiei.

De la pompa dubla care alimenteaza instalatia hidraulica de forta, uleiul este trimis prin

distribuitoarele hidraulice monobloc la consumatori pentru realizarea miscarilor macaralei,

conform schemei hidraulice din figura 3. si din figura 3..

De la consumatorii hidraulici, uleiul se intoarce la rezervorul hidraulic prin racitorul de ulei si

prin doua filtre magnetice.

Instalatia hidraulica este formata din urmatoarele circuite:

- directie;

- deplasare;

- calare la sol;

- basculare brat;

- telescopare brat;

- rotire;

- ridicare sarcina.

Circuitele hidraulice sint protejate cu supape de suprapresiune in circuitul primar sau circuitul

secundar (montate in distribuit, arc).




pagina 30 / 102

figura 3.15 – schema hidraulica




pagina 31 / 102

figura 3.15 – schema hidraulica (continuare)




pagina 32 / 102

figura 3.16 – schema hidraulica




pagina 33 / 102





pagina 34 / 102





pagina 35 / 102





pagina 36 / 102

3.5.2 Circuitele hidraulice

3.5.2.1 Circuitul hidraulic directie

figura 3.17 – circuit hidraulic al mecanismului de directie

Legenda

1 – rezervor hidraulic

2 – pompa dubla PS 11.10.0

3 – distribuitor hidraulic cu comanda electrica

4 – cilindru directie spate

5 – servodirectie hidraulica

6 – cilindru directie fata

7 – supapa de presiune

Servodirectia hidraulica (5) este in serie cu distribuitorul hidraulic cu comanda electrica (3).

Circuitul este alimentat de pompa PS-11.10.0. Cilindrul de directie spate (4), poate fi comandat

de distribuitorul (3), iar cilindrul de directie fata este comandat prin actionarea servodirectiei

hidraulice (5). Protectia pompei duble este asigurata de supapa de siguranta (7).




pagina 37 / 102

3.5.2.2 Circuit hidraulic de deplasare

figura 3.18 – circuit deplasare

Legenda

1 – rezervor hidraulic

2 – pompa dubla F 420-ID-R1500

3 – distribuitor hidraulic baterie

4 – motor hidraulic cu pistoane axiale

5 – distribuitor hidraulic

Acest circuit este alimentat de o unitate a pompei duble (2). Comanda sensului de rotatie a

motorului hidraulic (4), se face prin intermediul distribuitorului (3), care este prevazut si cu

supapa de presiune pentru protectia instalatiei. Cu ajutorul distribuitorului (5) se poate aduce in

circuit si debitul celei de-a doua unitati a pompei duble (2), marind astfel viteza de deplasare a

utilajului.

3.5.2.3 Circuit hidraulic de calare la sol

Comanda sensului de extindere sau retragere a tijei cilindrului (2) se face de la una din sectiunile

distribuitorului baterie (1). Comanda propriu-zisa a cilindrului de calare se face prin intermediul

distribuitorului hidraulic (3). Fiecare din cei patru cilindrii de calare este prevazut cu supapa de

retinere deblocabila (4).




pagina 38 / 102

figura 3.19 – circuit calare macara (pentru un piston)

Legenda


2 – cilindru de calare

3 – distribuitor hidraulic cu comanda electrica

4 – supapa de retinere deblocabila

P – racordare la pompa dubla

T – racordare la rezervorul hidraulic

3.5.2.4 Circuit hidraulic basculare brat

figura 3.20 – circuit basculare brat

Legenda

1 – cilindru de basculare


3 – racord rotitor

4x – supapa de retinere deblocabila

5x – drosel






pagina 39 / 102

Comanda de ridicare sau coborare a bratului macaralei, respectiv extindere sau retragere tija a

cilindrului (1) se face de la sectiunea corespunzatoare a distribuitorului hidraulic, baterie (2).

Circulatia fluidului de lucru de la distribuitorul (2) (montat pe sasiu) la cilindrul de basculare (1)

(aflat pe platforma rotitoare) se face prin racordul rotitor (3). Pe cilindru este montata supapa de

retinere deblocabila (4). Pentru uniformizarea vitezei de coborare a bratului s-a introdus droselul

(5).

3.5.2.5 Circuit hidraulic telescopare brat

figura 3.21 – circuit telescopare

Legenda

1 – cilindru telescopare


3x – racord hidraulic motor

4x – supapa de retinere

5x – drosel



Este asemanator circuitului de basculare. Extinderea si retragerea bratului se face din circuitul

hidraulic (1) atunci cand se actioneaza sertarul de la sectiunea corespunzatoare a distribuitorului

(2). Cilindrul hidraulic (1) este si el echipat cu o supapa de retinere deblocabila (4).

3.3.2.6 Circuit hidraulic rotire

In figura 3.22 este prezentat circuitul in care distribuitorul (2) (fabricatie I.R. Ploiesti) are

prevazut orificiul X pentru racordare la cilindrul de frana (3).




pagina 40 / 102

figura 3.22 – circuit rotire (valabil pentru schema MP-18.0/DTA)

Legenda

1 – motor hidraulic rotire


3 – cilindru frana rotire



In figura 3.23 este prezentat circuitul de rotire cu distribuitor hidraulic baterie (productie I.U.G.

Progresul Braila). Deblocarea cilindrului de frana (3) se face prin intermediul supapei duble de

sens (4).

figura 3.23 – circuit rotire (valabil pentru schema MP-18.0/F-DTA)

Legenda

1 – motor hidraulic rotire


3 – cilindru frana rotire

4 – supapa dubla de sens






pagina 41 / 102

3.5.2.7 Circuit sarcina

figura 3.24 – circuit sarcina

Legenda

1 – motor hidraulic troliu sarcina


3 – racord hidraulic rotitor

4 – supapa de franare (cu comanda externa)



Avand in vedere ca distribuitorul hidraulic de comanda (2) se afla pe sasiu, iar troliul de sarcina

echipat cu motorul hidraulic cu pistoane axiale (1) este montat pe platforma rotitoare, circulatia

uleiului intre cele doua unitati se face prin racordul rotitor (3).

La comanda de coborare a carligului, odata cu cresterea presiunii cilindrului (5) elibereaza frana

troliului si se deschide supapa de control a troliului.




pagina 42 / 102

3.5.3 Elemente ale instalatiei hidraulice

Nr. crt. Denumire element Caracteristici

tehnice Buc. Locul de montare Observatii

1 Pompa dubla cu pistoane axiale

P = 63 CP Pmax = 300 bar q = 2 x 63 cm3/rot

1 Cuplata la motor Deserveste instalatia hidraulica de forta

2 Pompa dubla cu roti dintate de inalta presiune

q = 11 + 10 cm3/rot Pn = 100 bar 1 Cuplata la motor

Deserveste instalatia hidraulica de comanda a directiei

3 Unitate cu pistoane axial

q = 105,9 cm3/rot Pn = 300 bar 1 Pe cutia de viteze

Antreneaza mecanismul de deplasare

4 Unitate cu pistoane axiale

Vg = 76,5 cm3/rot Pn = 300 bar 1 Pe troliul de sarcina

Antreneaza mecanismul de ridicare sarcina

5

Unitate cu pistoane axiale

q = 63 cm3/rot Pn = 300 bar 1

Cuplata la reductorul mecanismului de rotire

Antreneaza mecanismul de rotire a platformei

6

Distribuitor monobloc DN 22

Pmax = 240 bar DN = 22 Actionare manuala 3 sertare Supapa de protectie incorporate

1 Pe sasiu

Comanda cilindrul de telescopare, motorul hidraulic al troliului de sarcina si motorul hidraulic de deplasare

Distribuitor cu 4 sectiuni DN 20

Pmax = 240 bar DN = 20 3 sectiuni

1 Pe sasiu

Comanda cilindrul de telescopare, motorul hidraulic al troliului de sarcina si motorul hidraulic de deplasare

7

Distribuitor monobloc DN 22

Pmax = 240 bar DN = 22 Actionare manuala 3 sectiuni supape de protectie incorporate

1 Pe sasiu

Comanda motor hidraulic al reductorului de rotire, cilindrul de basculare, cilindrul de calare

Distribuitor cu 3 sectiuni

Pmax = 240 bar DN = 22 4 sectiuni

1 Pe sasiu

Comanda motorul hidraulic al reductorului de rotire, cilindrul de basculare, cilindrul de calare, insumare la deplasare

8 Distribuitor hidraulic cu sertar comanda manuala

Pmax = 200 bar DN = 20 1 Pe sasiu Insumare debit in

circuitul de deplasare




pagina 43 / 102

Nr. crt. Denumire element Caracteristici

tehnice Buc. Locul de montare Observatii

9 Placa de baza 1 Pe sasiu Pentru distribuitorul de la poz. 8

10 Placa de baza 1 Pe sasiu Pentru distribuitorul de la poz. 11

11 Distribuitor hidraulic cu sertar

Pmax = 200 bar DN = 10 U = 24 V cc

1

La conductele cilindrului de directie a puntii spate

Pentru comanda directiei spate

12 Bloc distribuitor Pmax = 200 bar DN = 10 U 24 V cc

2 2 pe circuitul de calare

Comanda calarea individuala la sol

13 Drosel P = 0... 200 bar DN = 20 1 Pe circuitul de

basculare brat Controleaza viteza de coborare a bratului

14 Drosel Pmax = 200 bar DN = 13 1 Pe circuitul de

telescopare Controleaza retragerea uniforma a bratului

15 Servodirectie hidraulica cu placa de supape

Pmax = 160 bar q = 320 cm3/rot 1 Pe sasiu cuplat la

coloana volanului

Comanda mecanismul de directie al puntii din fata

16 Supapa de retinere cu deblocare hidraulica

Pmax = 300 bar DN = 15 2

1 pe cilindrul de basculare 1 pe cilindrul de telescopare

Asigura blocarea cilindrului in cazul ruperii conductelor

17 Supapa de retinere Pnom = 175 bar Qnom = 60 l/min DN = 10 mm

4 Pe circuitul de calare al macaralei

Asigura blocarea cilindrului de calare in cazul ruperii conductelor

18 Supapa control troliu Pmax = 280 bar Qmax = 150 l/min DN = 20 mm

1 Pe conducta de alimentare troliu sarcina

Controleaza coborarea uniforma a sarcinii

19 Supapa de presiune Pmax = 200 bar DN = 10 1 Pe circuitul de

directie Regleaza presiunea in circuit

20 Supapa sens unic Pnom = 200 bar DN = 20 1 Pe circuitul de

insumare

Protejeaza orificiul „T” al distribuitorului de la poz. 7

21 Racitor de ulei 1 Pe circuitul de retur

Mentine temperatura fluidului de lucru sub valoarea maxima admisibila

22 Filtru de ulei Qnom = 150 l/min 2 Pe circuitul de retur




pagina 44 / 102

3.6 Instalatia pneumatica

3.6.1 Descriere

Instalatia pneumatica realizeaza prin circuitele sale, actionarea unor mecanisme ale macaralei, si

anume:

- frana de serviciu;

- frana de parcare;

- schimbarea treptelor cutiei de viteze;

- presurizarea rezervorului hidraulic;

- oprirea motorului termic.

figura 3.25 – schema instalatiei pneumatice

Presiunea de lucru in instalatia pneumatica de 6-7 bar, este reglata de un regulator de presiune R.




pagina 45 / 102

Aerul debitat de compresorul monocilindric cu o treapta, este inmagazinat in doua rezervoare

pneumatice. In prealabil, aerul este racit la trecerea prin serpentina R. Pompa automata impotriva

inghetului U, asigura functionarea instalatiei la temperaturi scazute impiedicand inghetarea

condensului din sistem.

Compresorul este montat pe motorul termic. Aerul debitat este inmagazinat in rezervorul I.

Rezervorul II este alimentat prin supapa de sens Sa2 din rezervorul I cand in acesta se realizeaza

o presiune de 4,6-6,8 bar. Fiecare rezervor de aer are la partea inferioara cite o supapa de purjare

Sp pentru eliminarea apei si a eventualelor impuritati.

Alimentarea consumatorilor se face astfel:

a) rezervorul I — alimenteaza cu aer comprimat circuitul de comanda al franei de serviciu

b) rezervorul II — alimenteaza cu aer comprimat ceilalti consumatori, si anume:

- frana de parcare;

- schimbarea treptelor cutiei de viteze;

- presurizarea rezervorului hidraulic;

- oprirea motorului termic.

3.6.2 Mecanismele actionate cu ajutorul instalatiei pneumatice

3.6.2.1 Frana de serviciu

Frana de serviciu este actionata prin intermediul cilindrului principal de comanda C1. Comanda

franei se face apasand asupra pedalei distribuitorului Dpl, plasat pe podeaua cabinei, in partea

dreapta.

- acul alb indica presiunea din circuitul de alimentare al distribuitorului cu pedala Dd,

existenta in rezervorul I;

- acul rosu indica presiunea din circuitul cilindrului de comanda C1, la refulare din

distribuitorul Dp.

Indicatiile manometrului permit urmarirea functionarii corecte a sistemului franei de serviciu.

3.6.2.2 Frana de parcare

Frana de parcare este normal cuplata, datorita cilindrului cu arc comprimat C3. Decuplarea franei

se face cu ajutorul supapei cu trei cai cu maneta Dml, plasata in cabina, in spatele scaunului

soferului in partea dreapta.




pagina 46 / 102

3.6.2.3 Schimbarea vitezei de deplasare

Se face cu ajutorul unui cilindru pneumatic cu 3 pozitii, C2, comandat de o supapa cu patru cai,

Ddm, existenta in cabina in partea stanga din spatele scaunului soferului.

3.6.2.4 Circuitul pneumatic pentru presurizarea rezervorului hidraulic

Acest circuit asigura o suprapresiune de 0,50 bar pentru evitarea aparitiei cavitatiei si

functionarea linistita fara zgomote a motoarelor hidrostatice. Este alcatuit din:

- supapa reductoare de presiune, Sr, reglata la 0,5-0,8 bar care reduce presiunea sistemului

la valorile indicate;

- supapa de retinere, Sl, care impiedica revenirea aerului din rezervorul hidraulic si

patrunderea uleiului in instalatia pneumatica;

- robinetul de inchidere (cu aerisire), Ra, este montat intre supapa de retinere S1 si

rezervorul hidraulic si permite o aerisire a rezervorului fara ca instalatia pneumatica sa fie

scoasa din functiune;

- supapa ele siguranta Ss, reglata la 1,3 bar, montata pe capacul rezervorului hidraulic, are

rolul de a proteja rezervorul de suprapresiune.

3.6.2.5 Oprirea motorului termic

Oprirea motorului termic se face prin inchiderea alimentarii cu combustibil a pompei de injectie,

cu ajutorul cilindrului pneumatic C5 comandat de la supapa cu buton IB care este montata in

podeaua cabinei de comanda.

Pentru a putea tracta macaraua, se introduce electroventilul pneumatic intre distribuitorul D si

supapa de sens Sdl (figura 3.25). Alimentarea electroventilului se efectueaza cu o tensiune de 24

Vcc si se ia de la comutatorul „Lucru cu macara".

Electroventilul functioneaza astfel:

- cand nu este alimentat cu tensiune comutatorul „lucru cu macara” este pe pozitia „0”;

electroventilul este inchis si nu permite trecerea aerului de la „D” la „S”; in acest caz,

indiferent de ce pozitie ocupa distribuitorul „D”, nu se actioneaza frana de serviciu a

macaralei;

- cand comutatorul este pe pozitia „Lucru cu macara" electroventilul este alimentat cu

tensiune si este deschis permitand trecerea aerului de la „D” la „Sdl”; in acest caz cand

distribuitorul „D” este pe pozitia „O” se actioneaza frana de serviciu.




pagina 47 / 102

3.6.2.6 Specificatia aparatajului pneumatic

Nr. crt. Denumirea Caracteristici

tehnice Buc. Montaj pe circuit Observatii

1 Compresor V = 213 cm3 Pmax = 10 bar 1 alimentare rezervor I

Cuplat la motorul termic

2 Regulator presiune p = 5,8-6 bar 1 alimentare rezervor I

si II

3 Pompa de protectie alimentare rezervor I si II

4 Supapa de trecere p = 4,6-4,8 bar 1 alimentare rezervor II

Pentru siguranta franei de serviciu

5 Supapa cu pedala p = 5,8-6 bar 1 frana serviciu Comanda frana

serviciu

6 Manometru dublu MS-4300 p = 0-10 bar 1 frana serviciu Indica presiunea

din rezervorul I

7 Cilindru de comanda D = 125 mm cursa 63 mm 1 frana Cuplat la pompa

centrala

8 Supapa cu 4 cai p = 5,8-6 bar 1 comanda cutie viteze In cabina

9 Supapa cu 3 cai p = 5,8-6 bar 1 frana parcare Comanda frana

parcare

10 Cilindru cu are comprimat D = 125 mm 1 frana parcare Actioneaza

frana parcare 11

Reductor de presiune p = 5,8-6 bar 1 presurizare rezervor hidraulic

Impiedica trecerea uleiului in instalatia pneumatica

12 Supapa de retinere p = 5,8-6 bar 1 presurizare rezervor hidraulic

Pentru aerisirea rezervorului hidraulic

13 Supapa cu buton p = 5,8-6 bar 1 oprire motor termic In cabina




pagina 48 / 102

Capitolul 4. INSTALATIA ELECTRICA

Tensiunea nominala a instalatiei electrice a macaralei este de 24 V, provenita de la 2 baterii de

acumulatori de 12 V legate in serie. Aparatele si echipamentele care compun instalatia electrica

se pot grupa dupa cum urmeaza:

- instalatia de alimentare;

- instalatia de pornire;

- instalatia de iluminat;

- instalatia de semnalizare;

- instalatia de comanda;

- instalatia pentru dispozitive de siguranta.

4.1 Instalatia electrica de alimentare

Acest sistem asigura curent electric macaralei, format din: generatorul de curent electric

(alternatorul), releul regulator de tensiune electronic, releu electromagnetic de indicare a

incarcarii bateriei de acumulatori, intrerupatorul bateriei-masa, baterie de acumulatori.

Alternatorul este de tip 1150 si functioneaza cu releu regulator de tensiune electronic tip 1350.

Pentru a urmari buna functionare a alternatorului s-a introdus in circuitul electric de alimentare

un releu electromagnetic de indicare a incarcarii bateriilor de acumulatori tip 1615.

Cind alternatorul functioneaza corect, lampa de control de la bord se stinge intrucat la bornele

bobinei exista o tensiune de 14 V, care deschide contactul releului, inchizand circuitul spre

lampa de indicare a incarcarii bateriei de acumulatori. Intrerupatorul baterie-masa intrerupe

circuitul de alimentare in timpul stationarii mai indelungate a macaralei.

Intrerupatorul are 2 pozitii de lucru: cand tija intrerupatorului este impinsa si intoarsa in pozitie

orizontala se realizeaza contactul dintre baterie si instalatie, cand tija este in pozitie verticala se

deschide contactul.

4.2 Instalatia electrica de pornire

Sistemul electric de pornire se compune din doua baterii de acumulatori de 12 V, 150 Ah, legate

in serie, contact cu cheie si demaror.

ATENTIE! Dupa pornire, cheia se lasa libera si revine singura pe poz. 1 care este pozitia de lucru atat in deplasare cat si la lucrul cu macara.




pagina 49 / 102

4.3 Instalatia de iluminat si semnalizare

figura 4.1 – schema instalatiei electrice a sasiului




pagina 50 / 102

figura 4.2 – schema instalatiei electrice a sasiului




pagina 51 / 102

Se compune din doua faruri proiectoare (poz. 30) pentru iluminatul in mars si semnalizarea

pozitiei si gabaritului, comandate prin intrerupatorul axial (22) si o lampa plafoniera (poz. 6)

pentru iluminarea cabinei.

Instalatia de semnalizare se compune din:

- doua lampi laterale fata (28;29)

- doua combine de semnalizare spate (31; 32)

Semnalizarea directiei se face cu intrerupatorul de semnalizare (23), un releu de semnalizare (26)

si este controlata de lampa de control.

- claxonul electric (19) pentru avertizarea sonora comandat prin intermediul

intrerupatorului aflat pe coloana volanului;

- instalatia electrica cuprinde si electromotorul stergatorului de parbriz.

Pentru protectie impotriva suprasarcinilor, instalatia electrica contine o cutie cu 12 sigurante

fuzibile.

4.4 Instalatia electrica pentru comanda directiei puntii spate

Aceasta instalatie reprezinta un circuit format din doua butoane B3 si B4 si un distribuitor

hidraulic cu comanda electrica.

Pentru executarea manevrei de virare este necesara mai intai deblocarea puntii prin actionarea

butonului B12.

Odata puntea deblocata este actionat limitatorul Cep, permitind efectuarea comenzii virare.

4.5 Componente de siguranta ale macaralei

Nota: pentru protejarea bobinelor din instalatia electrica a dispozitivelor de siguranta

intrerupatorul IM, se va cupla numai la lucrul cu macaraua. In timpul deplasarii sau stationarii cu

motorul functionand, acest intrerupator va fi decuplat. Intrerupatorul de alimentare al bobinei

Ecc, Ect, Ecb si Ecr este montat pe bord si indicat cu eticheta „TENSIUNE MACARA".

ATENTIE! Deoarece macaraua nu este prevazuta cu limitator pentru desfasurarea cablului, se interzice lucrul la mai mult de 2 m sub nivelul solului.




pagina 52 / 102

Componente de siguranta:

- limitator cursa ridicare sarcina (cursa superioara carlig);

- limitator moment de sarcina;

- contacte de siguranta

- supapa de franare

- supapa de retinere cu deblocare hidraulica

- limitator electric rotire platforma (pe racord rotitor)

- limitator mecanic rotire platforma

- indicator unghi

- bula de nivel

- semnalizare acustica




pagina 53 / 102

Capitolul 5. RODAJUL MACARALEI

Fiecare macara, inainte ele a fi data in exploatare, trebuie supusa unui rodaj.

ATENTIE! Se interzice categoric utilizarea macaralei la sarcina norminala de lucru inaintea efectuarii rodajului.

Probele efectuate de catre intreprinderea constructoare, trebuie considerate ca un rodaj

preliminar. Rodajul complet se executa de catre beneficiar timp de 16 ore in sarcina progresiva.

5.1 Operatii preliminare rodajului

- verificarea strangerii tuturor suruburilor si piulitelor exterioare ale macaralei;

- verificarea ungerii tuturor mecanismelor si ansamblelor macaralei;

- verificarea functionarii tuturor componentelor de siguranta;

- alimentarea rezervorului de motorina si a sistemului de racire.

5.2 Rodajul macaralei

Dupa ce s-au efectuat operatiile preliminare se trece la rodajul macaralei in sarcina progresiva de

16 ore. Rodajul se va face de catre persoana ce va exploata macaraua dupa cum urmeaza:

- 5 ore fara sarcina in carlig, timp in care se executa deplasarea cu macaraua, rotirea

platformei, ridicarea carligului;

- 5 ore cu sarcina de circa 50% din valoarea nominala indicata in diagrama de sarcina

tabelara, corespunzatoare deschiderii de brat respectiv;

- 5 ore cu sarcina de circa 75% din valoarea nominala indicata in diagrama de sarcina,

corespunzatoare deschiderii de brat respectiv.

ATENTIE! Se interzice suprasolicitarea macaralei in perioada de rodaj prin accelerarea brusca a motorului si deplasarea in terenuri accidentate.




pagina 54 / 102

5.3 Operatii dupa rodaj

Dupa terminarea rodajului, inainte de darea in exploatare a macaralei se vor executa in mod

obligatoriu urmatoarele operatii:

- operatiile indicate in instructiunile de intretinere si exploatare ale motorului;

- curatirea filtrelor magnetice si inlocuirea cartuselor filtrante ale instalatiei hidraulice cu

altele noi;

- verificarea instalatiei hidraulice privind eventualele scurgeri de ulei si stringerea

insurubarilor respective.

ATENTIE! Rodajul macaralei se va efectua dupa fiecare reparatie capitala si de fiecare data cind pe macara se monteaza un motor nou sau reparat capital.




pagina 55 / 102

Capitolul 6. PREGATIREA SI PUNEREA IN FUNCTIUNE

Observatiile premergatoare punerii in functiune ale macaralei sunt urmatoarele:

- verificarea nivelului de combustibil din rezervor;

- verificarea nivelului uleiului din motor;

- verificarea nivelului lichidului de racire din sistemul de racire al motorului;

- verificarea bateriei de acumulatori si punerea contactului general;

- verificarea uleiului in instalatia hidraulica;

- completarea acolo unde nivelul uleiului este sub cel minim.

Aceste operatii fiind executate, macaraua este gata pentru exploatare.




pagina 56 / 102

Capitolul 7. REGULI DE EXPLOATARE

7.1 Deplasarea macaralei

Deplasarea macaralei la punctele de lucru, atat in santier cat si pe drumurile publice, trebuie sa se

faca obligatoriu numai in conditiile cerute prin codul rutier, privind circulatia pe drumurile

publice.

Comenzile pentru deplasarea macaralei se fac din cabina, iar dispunerea comenzilor este

prezentata in figura 7.1.

figura 7.1 – dispunerea comenzilor

Legenda

1 – comanda ridicare (RIB) / coborare (CB) brat

2 – comanda rotire dreapta (RD) – stanga (RoS) platforma

3 – comanda extindere (EB) – retragere (Re) brat

4 – comanda coborare (EB) – ridicare (RIS) sarcina

5 – comanda calare (c) – decalare (DC) macara




pagina 57 / 102

Comenzi deplasare

a – comanda hidraulica mars

MI – mers inainte

MA – mers inapoi

S – stationare

b – comanda pneumatica cutie de viteze (partea stanga cabina)

I – viteza de lucru

II – viteza de mars (rapida)

M – pozitie neutra (stationare)

c – comanda pneumatica frana parcare (partea dreapta cabina)

D – defranare

F – franat

d – comanda manuala acceleratie

e – comanda cu pedala acceleratie

f – oprire motor termic

Fs – comanda pneumatica cu pedala frana servici

ATENTIE! Deplasarea macaralei autopropulsata se va face cu bratul complet strans, mufla ancorata la sasiu, iar platforma rotitoare blocata si asigurata cu boltul de blocare.

7.1.1 Punerea macaralei in stare de mars

Punerea macaralei in stare de mars se face in felul urmator:

- se deblocheaza frana de parcare, basculand maneta inainte (figura 7.1);

- se cupleaza viteza dorita; viteza de mars, respectiv viteza de lucru se obtine basculand

maneta „b” in sus sau in jos;

- se accelereaza motorul impingand maneta de comanda „a" (figura 7.1);

- macaraua se deplaseaza inainte; pentru mersul inapoi, aceeasi maneta se trage inapoi.

Franarea macaralei se obtine apasand pe pedala „FS" (figura 7.1).

Oprirea macaralei se face prin aducerea manetei de comanda a deplasarii in pozitie neutra (la

mijloc) dupa care se trage maneta franei de parcare (fig 28).




pagina 58 / 102

ATENTIE! Cuplarea si decuplarea vitezelor se face numai cu macaraua in stare stationara.

7.1.2 Remorcarea macaralei

Remorcarea macaralei se face numai in cadrul santierului de lucru si numai in situatii

accidentale, in conditiile respectarii legislatia in vigoare privind circulatia pe drumurile publice.

ATENTIE! Se interzice deplasarea macaralei prin autopropulsie pe o distanta mai mare de 20 km.

Pentru transportul pe distante mai mari de 20 km, se vor folosi mijloace de transport ca trailere,

vagoane C.F. etc.

La incarcarea pe mijlocul de transport, se vor respecta punctele de prindere al cablurilor de

ridicare (figura 7.2).




pagina 59 / 102

figura 7.2 – prinderea macaralei pentru incarcarea pe mijloace de transport




pagina 60 / 102

Legenda

1 – dispozitiv de ridicat Q = 20 pentru HT 125

2 – cablu sarcina

7.2 Lucrul cu macaraua necalata

7.2.1 Pregatirea pentru inceperea lucrului

Inainte de inceperea lucrului cu macaraua, se desface cablul de fixare al carligului la sasiu si se

scoate boltul de fixare al platformei rotitoare.

Se verifica:

- presiunea si starea pneurilor;

- suprafata si starea terenului;

- sarcina de manevrat;

- raza si inaltimea la care trebuie sa lucreze.

Avand in vedere manevrabilitatea deosebita a macaralei, aceasta se va amplasa in pozitie de

lucru, astfel incat manevrarea sarcinii sa se efectueze cu bratul intre calajele din fata, unde

caracteristica de sarcina este mai avantajoasa.

ATENTIE! Exploatarea macaralei cu limitatorul de moment defect, scos din functiune, sau cu defectiuni in instalatia electrica de siguranta este STRICT INTERZISA.

Punerea in functiune a macaralei consta in executarea urmatoarelor operatii:

1. Se porneste motorul procedand astfel:

- se introduce complet cheia in contact in comutatorul principal in pozitia „0”;

- se aseaza maneta de comanda a acceleratiei de mana in pozitia extrema superioara;

- se rasuceste cheia spre dreapta (in sensul acelor de ceasornic) pana la capat pe pozitia 3 si

se tine in aceasta pozitie pana cand motorul porneste, dar, NU MAI MULT DE

MAXIMUM 10—15 SECUNDE. Daca motorul nu porneste in acest interval de timp, se

face o pauza de 2 minute pentru reincarcarea bateriilor si racirea demarorului, dupa care

se repeta pornirea;

- dupa 2—3 incercari, daca motorul nu porneste, se va verifica motorul; imediat dupa

pornirea motorului, cheia se lasa libera, revenind singura in pozitia „1”.




pagina 61 / 102

2. Se lasa motorul sa functioneze la circa 1000 rot/min in vederea incalzirii acestuia, verificand

la bord urmatoarele indicatoare:

- indicatorul temperatura apa motor: acul termometrului de apa trebuie sa oscileze in

dreptul zonei de lucru, marcata pe cadran corespunzatoare unei temperaturi a apei de

(75°... 95° C);

- indicator presiune ulei: presiunea uleiului indicata de manometru, trebuie sa fie de 3... 4,5

bar;

- presiunea aerului din instalatia pneumatica, se citeste pe manometrul dublu pentru aer si

trebuie sa fie cuprinsa intre 6-7 bar.

3. Se verifica functionarea lampilor de iluminat si a celor de semnalizare.

7.2.2 Lucrul cu macaraua

Pentru lucrul cu macaraua, se cupleaza intrerupatorul de punere sub tensiune a circuitelor de

siguranta si se verifica presiunea aerului comprimat prin instalatia pneumatica pe manometrul de

bord.

Distribuitoarele de forta din instalatia hidraulica sunt comandate mecanic cu manete individuale

pentru fiecare din miscarile:

- ridicare-coborare brat;

- rotire plaftorma stanga-dreapta;

- extindere-retragere brat;

- ridicare-coborare sarcina.

Comanda diverselor manevre ale utilajului pentru lucrul cu macaraua necalata se face dupa cum

urmeaza (figura 7.1).

7.2.2.1 Comanda ridicare/coborare brat

- pentru ridicarea bratului se trage maneta „1” inapoi, in pozitia „RB”;

- pentru coborarea bratului se impinge maneta inainte in pozitia „CB”.

7.2.2.2 Comanda rotirii platformei

Rotirea platformei spre dreapta se comanda de la maneta „2” prin impingere inainte, in pozitia

„RD”, sau stanga prin tragerea inapoi a aceleiasi manete, in pozitia „RS”.




pagina 62 / 102

7.2.2.3 Comanda telescoparii bratului

- pentru extinderea bratului se impinge maneta „3” in pozitia „EB”;

- pentru retragerea bratului se trage maneta „3” in pozitia „Re B”.

7.2.2.4 Comanda troliului de ridicare a sarcinii

- pentru ridicarea sarcinii se trage maneta „4” in pozitia „RS”;

- pentru coborarea sarcinii se impinge maneta,,4”.

7.2.2.5 Deplasarea cu sarcina in carlig

Deplasarea cu sarcina in carlig se face cu respectarea obligatorie a urmatoarelor conditii:

- sarcina maxima admisa pentru deplasarea in cirlig este de 3 tone;

- platforma rotitoare va fi blocata cu boltul de siguranta;

- bratul macaralei trebuie sa fie pliat si orientat pe axa longitudinala a macaralei, spre fata;

- sarcina sa fie suspendata la 500 mm de la sol, ancorata la sasiu;

- deplasarea sa se faca pe distante scurte si cu viteza de lucru, de pina la maxim 3 km/h;

- drumul pe care se face deplasarea trebuie sa fie tare, neted si cu inclinatii admise in

directia longitudinala si transversala de maxim +3°.

7.3 Lucrul cu macaraua calata

7.3.1 Pregatirea pentru inceperea lucrului

Pentru lucrul cu macaraua calata se vor respecta indicatiile privind inceperea lucrului cu

macaraua necalata, dupa care se face calarea macaralei.

7.3.2 Comanda calarii macaralei

Comanda calarii se executa prin impingerea manetei „5" inainte in pozitia „C" si apasarea

butoanelor electrice de la bord simultan sau individual.

Se va controla orizontalitatea macaralei cu ajutorul indicatorului de nivel existent in cabina.

ATENTIE!

In cazul unor terenuri moi sau cu denivelari pronuntate se vor folosi adaosuri de lemn pentru calarea corespunzatoare a utilajului.




pagina 63 / 102

7.3.3 Lucrul cu macaraua

Comenzile de lucru sunt aceleasi ca in timpul lucrului cu macaraua necalata, cu exceptia

deplasarii sarcinilor in carlig.

ATENTIE! In timpul lucrului cu macaraua calata este interzisa cu desavarsire comanda de decalare. Aceasta comanda este permisa numai dupa ce macaraua a fost descarcata de sarcina. SE INTERZICE telescoparea bratului cand sarcina in carlig depaseste 5 tone.

7.4 Pregatirea macaralei pentru mars

Succesiunea operatiilor de pregatire pentru mars, dupa terminarea lucrului cu macaraua este

urmatoarea:

- se retrag complet calajele procedand astfel: se trage in sus maneta „5” (figura 7.1) si se

actioneaza butoanele electrice de la bord, individual sau simultan;

- se pliaza si apoi se coboara bratul in pozitie orizontala;

- se fixeaza carligul de sasiu;

- se introduce boltul de blocare al platformei;

- se intrerupe alimentarea circuitului de siguranta (actionand pe butonul, indicat

„MACARA” existent la bord).

Dupa efectuarea acestor operatii, macaraua poate fi pusa in miscare. Cuplarea in viteza I-a sau a

II-a se face pneumatic prin bascularea manetei supapei cu 4 cai in sus, respectiv in jos.

Deplasarea inainte a macaralei, se face prin impingerea inainte a manetei „a” (figura 7.1) in

pozitia „MI”; deplasarea inapoi a macaralei se face prin tragerea aceleiasi manete in pozitia

„MA”.

ATENTIE! Trecerea brusca a manetei de deplasare din pozitia „MA” in pozitia „MI” sau invers este strict INTERZISA.

Pentru obtinerea unei porniri line de pe loc, maneta pentru comanda marsului se va deplasa

progresiv inainte sau inapoi evitandu-se astfel socurile in transmisie sau oprirea motorului

termic. In timpul stationarii, cutia de viteze va fi decuplata prin aducerea manetei de comanda

pneumatica in pozitie neutra.




pagina 64 / 102

7.5 Verificari dupa terminarea lucrului cu macaraua

Dupa terminarea programului de lucru se verifica starea tehnica a macaralei, efectuandu-se

urmatoarele operatii:

- se greseza conform schemei de ungere (figura 7.3);

- se strang suruburile slabite;

- se verifica etanseitatea instalatiei hidraulice, pneumatice si de alimentare cu combustibil;

- se verifica nivelul uleiului din rezervorul hidraulic si daca este cazul se completeaza;

- se verifica starea pneurilor; pneurile la care se observa defecte ce pot duce la explozia

camerei de aer, se vor inlocui;

- se face o verificare vizuala a cablurilor.




pagina 65 / 102

figura 7.3 – schema de ungere




pagina 66 / 102

Capitolul 8. DEFECTIUNI POSIBILE SI MOD DE REMEDIERE

8.1 Defectele instalatiei hidraulice

Poz. Simplome Cauze posibile Modul de remediere

Pom

pe

produc zgomote

- patrunde aer prin conducta de aspiratie - suruburile de fixare ale pompelor s-au slabit - uleiul este contaminat

- se verifica traseul de aspiratie si se refac etanseitatile - se strang suruburile de prindere - se inlocuieste uleiul

Mec

anis

m c

alar

e

nu se misca

- presiunea prea mica (pompa sau distribuitorul defect) - cilindrul de calare blocat - distribuitoarele cu comanda electrica nu functioneaza

- se verifica si se inlocuieste elementul defect - se demonteaza si se inlocuieste daca nu se poate repara - se verifica circuitul de comanda a distribuitoarelor

cilindrul de calare se deplaseaza foarte incet

- pierderi de ulei - distribuitorul nu lucreaza bine

- se verifica furtunurile si cilindrii - se verifica si se inlocuieste

- supapele de sens deblocabil sunt defecte - sunt scapari in cilindru

- se repara sau se inlocuiesc - se verifica cilindrul si se inlocuieste daca nu se poate repara

Mec

anis

m ro

tire

nu se roteste

- presiunea uleiului nu este suficienta (pompa sau distribuitorul sunt defecte) - cilindrul de actionare al franei este defect - motorul este defect (blocat sau are pierderi prea mari) - supapa dubla de sens este defecta - reductorul este defect

- se verifica si se inlocuieste - se va verifica si inlocui - se masoara debitul de pe drenaj; daca sunt prea mari pierderi se inlocuieste motorul - se verifica si se regleaza - se actioneaza motorul daca se roteste uniform se verifica reductorul

Mec

anis

m ro

tire miscarea de rotire este

brusca

- distribuitorul de actionare este defect - supapa dubla de sens este defecta

- se va verifica si inlocui - se va verifica si inlocui

frana de rotire nu functioneaza

- exista aer in instalatie - cilindrul franei este defect - frana este dereglata

- se va aerisi circuitul - se va verifica si repara - se va regla

Mec

anis

m b

ascu

lare

cilindrul de basculare nu se extinde

- sunt pierderi interne in cilindrii - supapa de descarcare este reglata la o presiune mica - supapa de sens deblocabila - distribuitorul este defect

- se vor demonta, verifica si se inlatura neetansarea - se va verifica si regla supapa la presiunea prescrisa in documentatie - se va verifica functionarea supapei si inlocui - se va verifica si inlocui

cilindrul de basculare nu se retrage

- supapa de sens deblocabila este defecta - distribuitorul este defect

- se va verifica functionarea supapei si inlocui - se va verifica si inlocui




pagina 67 / 102

Poz.

Simplome Cauze posibile Modul de remediere

Mec

anis

m

basc

ular

e

cilindrul revine la pozitia de baza

- cilindrul are pierderi interne - sunt pierderi de la etansarile dintre cilindru si supapa de sens deblocabila - supapa de sens deblocabila nu inchide

- se va demonta, verifica si se vor inlatura neetanseitatile - se va demonta, verifica si se vor inlatura neetanseitatile - se va verifica si inlocui

Mec

anis

m

tele

scop

are

brat

cilindrul nu se extinde

- supapa principala de la distribuitor este reglata la o valoare prea mica - cilindru defect

- se va verifica si regla la presiunea necesara - se va demonta si verifica; daca este blocat se va inlocui

defectarea ridicarii - presiunea hidraulica nu este suficienta(pompa sau distribuitorul este defect)

- se verifica si se repara pompa sau distribuitorul

Mec

anis

mul

ridi

care

sarc

ina

carligul nu coboara

- frana automata a tobei nu functioneaza - presiunea nu este suficienta (pompa sau distribuitorul este defect)

- se vor verifica conductele frinei - se va verifica si se va repara - se va masura debitul de pe drenaj; daca este mare se va inlocui motorul

frana nu lucreaza

- garniturile de ferodou ale franei sunt uzate excesiv - ferodoul franei este uns cu ulei - este aer pe conductele franei - sunt pierderi de lichid in circuitul franei sau cilindrul de frana este defect

- se va inlocui ferodoul, se va curata unsoarea de pe ferodou - se va aerisi circuitul franei - se vor verifica etanseitatile - se va demonta cilindrul de frana si in caz ca nu se poate repara se va inlocui

nu se poate mentine sarcina intr-o pozitie intermediara

- frana este defecta - supapa de control a troliului defecta - distribuitorul de comanda este defect

- se va verifica si regla - se va verifica si inlocui - se va verifica si inlocui

zgomot puternic in instalatia hidraulica

- aparitia fenomenului de cavitatie datorita murdaririi puternice a filtrului

- se demonteaza filtrul si se curata, iar cartusul filtrant se inlocuieste

- ulei hidraulic necorespunzator - formarea de vapori de ulei in rezervorul hidraulic pentru ca s-a lucrat cu macaraua fara presurizarea rezervorului - montajul necorespunzator al cuplajului dintre motor si pompa dubla - conductele nu sunt fixate rigid - supapele de presiune vibreaza - aer in sistemul hidraulic datorita nivelului de ulei din rezervorul hidraulic sub nivelul indicat - conducta retur nu este imersionata - conducta si racordul de aspiratie nu sunt etanse

- se inlocuieste uleiul cu cel corespunzator - se elimina aerul prin demontarea capacului dupa care se presurizeaza din nou rezervorul hidraulic - se demonteaza cuplajul si se centreaza - se string suruburile la bridele de prindere - se regleaza supapele corespunzatoare - se completeaza uleiul din rezervor pana la nivelul indicat; se aeriseste instalatia hidraulica - se imersioneaza conducta de retur; se aeriseste instalatia hidraulica - se verifica si se refac etansarile pe conducta de aspiratie a pompei duble; se aeriseste instalatia hidraulica




pagina 68 / 102

Poz. Simplome Cauze posibile Modul de remediere

Mec

anis

mul

ridi

care

sa

rcin

a

lipsa presiunii in instalatia hidraulica

- pompa nu refuleaza suficient pentru ca patrunde aer in conducta de aspiratie- ulei hidraulic necorespunzator - neetanseitati in sistemul de lucru

- se refac etansarile daca este cazul; se aeriseste instalatia hidraulica - se schimba uleiul - se verifica si se refac etanseitatile

incalzire excesiva a uleiului

- filtrul de ulei este imbacsit - pompele nu se descarca liber in rezervor in pozitia de „nul” a distribuitoarelor

- se verifica conducta de retur si se inlocuieste cartusul filtrului - se curata filtrul magnetic si se inlocuieste cartusul filtrului

ATENTIE! Reglajul supapelor va fi facut numai de catre echipa de service a intreprinderii producatoare sau de personalul unui agent economic calificat si autorizat ISCIR.

8.2 Defectele instalatiei pneumatice

Simptome Cauze posibile Mod de remediere

Manometrul de presiune nu indica prezenta aerului in instalatie

- compresorul defect - regulatorul de presiune defect

- se verifica compresorul, supapele, segmentii - se verifica regulatorul de presiune, daca nu se poate repara se inlocuieste - se asigura buna etansare a conductelor

Nu se poate comanda schimbarea treptelor de viteza

- debitorul defect - garnituri de etansare defecte

- se repara distribuitorul - se inlocuiesc garniturile defecte

Nu cupleaza

- distribuitorul defect - garniturile deteriorate in cilindrul de comanda - presiunea mica de aer in circuitul II

- se repara distribuitorul - se inlocuiesc garniturile deteriorate - se verifica supapa unisens dintre cele doua butelii de aer - se verifica etansarile

La apasarea pe pedala de frana sunt pierderi de aer

- garniturile la servomecanismul de frana deteriorate

- se inlocuieste sau se repara supapa de franare - se inlocuiesc supapa cu 2 cai sau se repara - se inlocuieste servomecanismul sau se repara

Compresorul nu debiteaza aer

- cureaua trapezoidala este slabita sau rupta - supapele compresorului defecte

- se regleaza intinderea curelei sau se inlocuieste cureaua - se inlocuiesc

Presiunea scazuta in instalatia pneumatica

- regulatorul de presiune dereglat sau arcul supapei rupt

- se repara sau se inlocuieste

- etansarea necorespunzatoare in instalatie

- se verifica instalatia si se elimina neetanseitatea




pagina 69 / 102

8.3 Defectele instalatiei electrice


Instalatia electrica nu functioneaza - intrerupatorul de masa al bateriei defect sau deconectat - bornele bateriei, oxidate - baterie defecta - conductori intrerupti sau scurtcircuitati

- se inlocuieste sau se conecteaza - se curata bornele - se inlocuieste sau se incarca - se inlocuiesc conductorii defecti, se inlatura scurtcircuitul si se curata contactele

Sigurantele se ard - scurtcircuit in instalatie - sigurante sub valoarea prescrisa

- se inlatura scurtcircuitul - se inlocuiesc

Motorul nu porneste (volantul nu este antrenat la turatia necesara)

- contacte imperfecte - baterii defecte - pinionul de antrenare al demarorului prezinta uzuri sau dinti rupti

- se curata contactele si se strang suruburile slabite - se verifica bateriile - se inlocuiesc

Se aprind lampile de semnalizare - lipsa presiunii si temperatura apei

- monocontact sau termocontact defect - sonde temperatura sau presiune defecte - fire iesite din cuple

- se inlocuiesc - se inlocuiesc - se verifica schema electrica corespunzatoare pentru acest circuit

Aprinderea continua a lampii semnalizare incarcare baterii.

- releu regulator defect - releu semnalizare incarcare baterii, defect - alternator defect

- se inlocuieste - se inlocuieste - se remediaza defectul

Lampa semnalizare schimbare directie nu lumineaza. Lampa control semnalizare

- becul ars - releu semnalizare defect - unul din becurile de semnalizare directie (21 W) ars

- se inlocuieste - se inlocuiesc piesele defecte - se inlocuieste

Stergatorul parbriz nu functioneaza

- motor electric defect - comutator defect - sigurante arse

- se inlocuieste - se inlocuieste - se inlocuiesc

Farurile proiectoare sau luminile de pozitie nu functioneaza

- contacte imperfecte - becuri arse - contacte imperfecte

- se verifica circuitul - se inlocuiesc - se verifica circuitul




pagina 70 / 102

8.4 Defectiuni mecanice


Lagarele troliului se incalzesc excesiv

- lipseste lubrifiant - locasul rulmentului contine prea mult lubrifiant - rulmentul s-a spart

- se umple locasul rulmentului cu unsoare consistenta pana la 1/3 din volumul lui - se micsoreaza cantitatea de lubrifiant pana la 1/3 din volum - se inlocuieste

Functionarea cu zgomote a angrenajelor la: - punte motrica - grup pompare - reduclor rotire - troliu sarcina cutie viteze

- roti dintate uzate - rulmenti uzati sau deteriorati - angrenajul a functionat fara ungere si dintii s-au uzat - lubrifiantul contine impuritati, apa sau este degradat - dantura rotilor nu angreneaza pe toata lungimea

- se inlocuiesc - se inlocuiesc - se demonteaza angrenajul, se spala si se executa ungerea conform schemei de ungere - se inlocuieste - se verifica fixarea si centrarea rotilor pe arbori

Rotile de cablu nu se rotesc

- rulmenti gripati din cauza lipsei de lubrifiant si patrunderea apei - patrunderea de corpuri straine

- se inlocuiesc rulmentii si se ung corespunzator; se asigura etansarea corespunzatoare - se spala rulmenti, se ung din nou si se asigura etanseitatea

Cablurile se uzeaza prea repede - cablul nu are unsoare suficienta - cablul se freaca de piese fixe

- se spala si se unge din nou - se cauta locul de frecare si se inlatura

Miscarea neuniforma a mecanismelor comandate

- bolturile articulatiilor sunt blocate - se verifica montajul bolturilor, a ungatoarelor si se greseaza toate punctele de ungere

Frana troliului nu este eficienta

- garnituri de frana uzate - pete de ulei pe discul de frana - arcurile de presare slabite

- se inlocuiesc - se degreseaza discul de frana - se inlocuiesc sau se regleaza

ATENTIE!

Tabelele prezentate anterior permit rezolvarea unor incidente susceptibile de a surveni asupra utilajului in timpul exploatarii. Daca exista si alte defectiuni ce nu figureaza intre cele expuse, trebuie sa va adresati la uzina producatoare.




pagina 71 / 102

Capitolul 9. INTRETINEREA TEHNICA

Buna functionare, lipsa reparatiilor importante, durata mare de exploatare a macaralei, consumul

minim de combustibil, de ulei si cheltuieli minime de exploatare sunt o urmare a respectarii

permanente a instructiunilor de exploatare. Daca doriti sa obtineti aceste rezultate, atunci trebuie

sa respectati riguros instructiunile ce urmeaza.

ATENTIE! Este strict interzis a se curati, unge sau repara macaraua in timpul functionarii.

9.1 Durata de utilizare normala

Durata de utilizare normata a macaralei HT-125 este de 18 ani, sau 60 000 ore de functionare.

9.2 Intretineri tehnice periodice

Categoria de reparatii Ciclul de reparatii

Interval de ore Numar de cicluri

Revizii tehnice RT 300 190 Revizii curente de gradul II RC2 6000 5

Reparatii capitale RK 12000 4

Intretinerile tehnice periodice constau in verificarea zilnica si periodica a ungerii, a starii si

reglarii ansamblelor si mecanismelor macaralei, precum si din strangerile imbinarilor cu filet.

In functie de gradul de uzura a pieselor, perioada de timp dintre intretinerile tehnice, trebuie sa

fie redusa in proportie corespunzatoare.




pagina 72 / 102

9.3 Plan de intretinere

Nr. crt. Lucrarea de intretinere Intervalul la care se

repeta lucrarea 1. MECANISMUL DE DEPLASARE

1.1 Motorul termic

1 Intretinerea motorului termic D 110 S se va face conform cartii tehnice a acestuia. Se mai verifica:

2 - fixarea motorului pe sasiu - saptamanal

3 - etanseitatea sistemului de racire - zilnic

1.1.1. Cutia de viteze

4 - se verifica uleiul de ungere - saptaminal

1.2. Puntile

5 - se verifica presiunea in pneuri - cf. pct. 9.5... poz. 4 6 - se regleaza frana de serviciu - de cate ori e nevoie

7 - se regleaza frana de parcare - de cate ori e nevoie

1.3. Arborii cardanici

8 - se verifica jocurile in articulatiile cardanice si strangerea lor - lunar

9 - se ung articulatiile cardanice - cf. pct.. 9.4... poz. 13

2. MECANISMUL DE DIRECTIE 10 - se controleaza jocurile in articulatiile sferice - zilnic

11 - ungerea articulatiilor sferice - cf. pct. 9.4... poz. 10

12 - se masoara convergenta rotilor - la 5000 ore

3. MECANISMUL DE CALARE

13 - se verifica prinderea cilindrilor de calare - lunar

4. MECANISMUL DE ROTIRE 4.1 Rulmentul de sprijin si rotire

14 - se controleaza stringerea suruburilor de fixare - lunar

15 - se unge calea de rulare si dantura de angrenare - cf. pct. 9.4... poz. 18

16 - se controleaza starea garniturilor de etan.sare - lunar

4.2 Reductorul de rotire

17 - se controleaza prinderea sa pe sasiu - lunar

18 - se unge reductorul - cf. pct. 9.1... poz. 16




pagina 73 / 102


repeta lucrarea 5. PLATFORMA ROTITOARE

5.1 Platforma rotitoare propriu-zisa

19 - se controleaza si se strang suruburile de inalta rezistenta - lunar

5.2 Cilindrul de basculare al bratului

20 - se unge boltul de prindere in platforma si brat - cf. pct. 9.1... poz..5

21 - se verifica fixarea bolturilor - lunar

22 - se verifica functionarea lina, fara socuri sau zgomote - permanent

5.3 Bratul telescopic

23 - se verifica fixarea cilindrului hidraulic de telescopare in suportul tronsonului de baza

24 - se verifica starea fizica a cablurilor vezi pct. 9.5... poz. 42

25 - se verifica starea de intindere a cablurilor - la 500 ore

26 - se verifica starea rolelor de cablu - la 500 ore

27 - se unge boltul de articulare a bratului in platforma

28 - se ung tronsoanele in zona de actionare a patinelor - cf. pct. 9.4... poz. 6

6. MECANISMUL DE RIDICARE AL SARCINII

6.1 Troliu planetar

29 - se verifica strangerea motorului hidraulic a capacelor de suport, a suportului franei - la 500 ore

30 - se verifica buna functionare, fara zgomote, anormale sau incalzire excesiva - permanent

31 - se ung lagarele - cf. pct. 9.4... poz. 1

32 - se controleaza nivelul de ulei - lunar

33 - se schimba uleiul - vezi pct. 9.5... poz. 2

34 - se verifica etanseitatea franei

6.2 Cablurile

35 - intretinerea cablurilor - vezi pct. 9.5... poz. 12

6.3 Mufla

36 - se ung rulmentii rolelor si ai carligelor - cf. pct. 9.4... poz. 7

37 - se controleaza starea fizica a carligului de ridicare a sarcinii - la 2000 ore

38 - se verifica fixarea de sasiu - la 500 ore

39 - se verifica buna functionare si lipsa pierderilor de ulei - lunar




pagina 74 / 102


repeta lucrarea 7. INSTALATIA HIDRAULICA

40 - se controleaza nivelul de ulei din rezervorul hidraulic - saptamanal

41 - se verifica buna functionare si etanseitatile - saptamanal

42 - se verifica etanseitatea tuturor cilindrilor hidraulici - la 500 ore

43 - se ung articulatiile parghiilor de comanda a distribuitoarelor - saptamanal

44 - se schimba uleiul hidraulic - cf. pct. 9.4... poz. 25

45 - se inlocuieste cartusul filtrului de ulei - la 500 ore

8. INSTALATIA PNEUMATICA

46 - se verifica etanseitatea sistemului pneumatic - zilnic

47 - se verifica intinderea curelei de antrenare a compresorului

48 - se verifica stare de uzura a compresorului - la 2 000 ore

49 - se controleaza nivelul in pompa antigel (iarna) - zilnic

50 - se purjeaza rezervoarele de aer (vara-iarna) - saptamanal - vara - zilnic - iarna

9. INSTALATIA ELECTRICA

51 - se verifica buna functionare a luminilor, claxonul, a lampilor de control si semnalizare - zilnic

52 - se verifica buna functionare a stergalorului de parbriz si a instalatiei de incalzire a cabinei - lunar

53 - se verifica buna functionare a comenzilor electrice ale macaralei - zilnic

54 - se verifica si se regleaza farurile - anual

55 - se controleaza nivelul electrolitului din baterie - la 50 ore - vara - la 20 ore - iarna

56 - se controleaza incarcarea bateriei de catre alternator - zilnic

57 - se controleaza starea si aspectul fizic al bateriilor - lunar

58 - se face curatenia generala a utilajului - saptamanal




pagina 75 / 102

9.4 Ungerea macaralei

figura 9.1 – schema de ungere




pagina 76 / 102

Poz.

Denumirea Loc de ungere

Lubrifiant Cantitate

dm3 Tip Interval de ungere

1 Lagar troliu 2 0,10 B 2 Reductor troliu 1 6,70 A

3 Articulatie frana troliu 1 picaturi B

4 Articulatie brat 1 0,10 B

5 Lagarele cilindrului de basculare brat 2 0,10 B

6 Patine tronsoane brat 4 0,20 B 7 Role de cablu 3 0,10 B 8 Rulmenti roti 4 2 B 9 Pivoti 4 0,20 B 10 Maneta comanda 2 picaturi B 11 Supape pneumatice 2 0,10 B

12 Articulatie cardanica dubla 8 0,20 B

13 Articulatii cardanice 8 0,40 B 14 Cutie viteze 1 4 A 15 Diferentiale 2 8 B 16 Reductor rotire 1 4,5 A

17 Articulatie frana rotire 1 picaturi B

18 Rulment sprijin si rotire 6 0,50 C

19 Punte oscilanta 2 0,10 B 20 Lagar parghie directie 2 0,10 B

21 Cap articulat al directiei 4 0,20 B

22 Cap articulat al directiei 8 0,40 B

23 Lagare cilindru calare 8 0,40 B

24 Articulatii picioare calare 4 0,20 B

25 Instalatia hidraulica 1 550 D




pagina 77 / 102

Simbol Tip lubrifiant

A Vara: ulei de transmisie T 90 EP Iarna: T 80 EP2

B Unsoare consistenta tip UM-175 LiCa 3

C Unsoare tip UM-175 LiCaPb 3

D Ulei hidraulic aditivat H46 A sau H60 A

Simbol Interval de ungere

saptamanal

lunar

6 luni

Una din cele mai importante parti ale capitolului de intretinere a utilajului este ungerea acestuia,

motiv pentru care trebuie sa i se acorde o atentie deosebita.

Ungerea macaralei este o operatie simpla, usor de executat, care cere insa o mare atentie si

constiinciozitate.

Durata si buna functionare a macaralei depind, in mare masura, de ungerea ei corecta, cu

lubrifiantii corespunzatori si la intervale de timp indicate in „Planul de ungere”.

Cu ocazia ungerii macaralei nu uitati:

a) controlul nivelului uleiului, golirea si alimentarea cu ulei se vor efectua cu macaraua in

pozitie orizontala;

b) este bine ca intotdeauna sa se goleasca uleiul cand acesta este cald, in acest fel cea mai

mare parte a sedimentelor se afla in suspensie si pot fi evacuate odata cu uleiul;

c) pentru ungerea organelor prevazute cu ungatoare de presiune, inainte de a executa

ungerea, se va curata cu grija fiecare ungator, deoarece nefacand acest lucru impuritatile

se vor amesteca cu lubrifiantul, accelerand astfel uzura organelor mobile.

Daca ati terminat operatia de ungere, curatiti exteriorul ungatorului de surplusul de unsoare,

pentru a evita acumularea prafului.

Se recomanda ca folosirea si manipularea lubrifiantilor sa se faca in conditii optime de curatenie,

prin folosirea de butoaie, cani, palnii si pompe curate.




pagina 78 / 102

9.5 Prezentarea detaliata a unor operatii de intretinere

In continuare sunt prezentate detaliat unele operatii de intretinere. Fiecare operatie, poarta

numarul pe care 1-a primit in „Planul de intretinere" punctul 9.3.

Pentru o buna exploatare a utilajului presiunea in pneuri trebuie sa fie de 7 bar in timpul lucrului

cu macaraua necalata.

Se recomanda ca in timpul deplasarii fara sarcina pe distantele mai mari, presiunea sa fie de 5,75

bar.

NOTA: Nu uitati! Modificati presiunea in pneuri ori de cite ori este modificat regimul de

lucru al macaralei.

In scopul umflarii pneurilor, instalatia pneumatica este prevazuta cu un racord special, la care se

monteaza un furtun suficient de lung pentru a ajunge la roata cea mai departata. Racordul este

montat in imediata apropiere a compresorului.

ATENTIE! Rotile se vor monta sau demonta numai cu pneurile dezumflate.

6. Reglarea franei de serviciu

figura 9.2 – frana cu saboti a rotii




pagina 79 / 102

Legenda

1 – surub de reglaj

2 – rozeta dintata

3 – cilindru receptor

4 – dop

In vederea realizarii jocului optim intre sabotii de frana si tamburul rotii, se actioneaza rozeta

dintata a dispozitivului de reglare pana cand sabotii sunt in contact cu tamburul rotii, blocandu-l.

Se actioneaza rozeta in sens invers pana la slabirea tamburului; jocul maxim intre sabotii de

frana si tamburul de frana, in pozitie defranata trebuie sa fie de 0,5 mm.

Pentru verificarea acestui joc se folosesc spioni, ce se introduc intre saboti si tambur prin cele

doua ferestre special practicate in talerul rotii.

In vederea unei franari eficiente a autovehiculului este necesara o reglare atenta a fiecarei frane

si o verificare atenta a circuitelor de franare. Daca se constata ca pedala este elastica, se va

proceda la aerisirea franei, utilizand in acest scop obligatoriu un tub de plastic pentru recuperarea

lichidului de frana expulzat la aerisire.

7. Reglarea franei de parcare

figura 9.3 – frana de parcare




pagina 80 / 102

Legenda

1 – cilindru cu arc comprimat

2 – parghie

3 – furca

4 – semicentura

5 – fulie

Frana de parcare este montata pe arborele de iesire al cutiei de viteza. Jocul intre centura si

tambur se regleaza cu ajutorul furcii (3), astfel ca dupa reglare sa se asigure invartirea tamburului

fara frecare pe ferodoul centurii.

Dupa reglarea jocului se va asigura cu contrapiulita respectiva ca jocul maxim admis intre

tambur si ferodoul centurii este de 1 mm pe sectorul de arc de cerc de 260°. Reglajul jocului

tambur centura de franare se face cu frana deblocata, deci cilindrul va fi sub presiune.

Reglajul fortei de franare se face cu cilindrul de actionare eliberat de presiune.

ATENTIE! Este strict interzisa deplasarea macaralei cu frana de serviciu sau frana de parcare defecte, sau reglate necorespunzator.

8. Verificarea jocurilor in arborii cardanici

Datorita solicitarilor mari la care sunt supusi, arborii cardanici pot capata in timp jocuri intre

fusurile crucilor cardanice si rulmentii cu ace si intre cepul si culisanta canelata. La constatarea

acestor jocuri, se inlocuiesc piesele uzate la un atelier specializat.

9. Ungerea articulatiilor cardanice

Atat crucile cardanice cat si culisantele sunt prevazute cu ungatoare in care se va pompa

unsoarea consistenta pana la iesirea acesteia prin jocuri.

10. Controlul jocurilor in articulatiile sferice ale directiei

In timp ce macaragiul realizeaza miscari repetate stanga-dreapta de volan, mecanicul de

intretinere urmareste sub macara promptitudinea cu care raspunde comenzilor volanului sistemul

de directie. In cazul constatarii unor jocuri in una sau mai multe articulatii, acestea se inlocuiesc,

lucrarea realizandu-se in cadrul unui atelier specializat.




pagina 81 / 102

11. Ungerea articulatiilor sferice

Articulatiile sferice, montate la extremitatile cilindrului hidraulic de directie si ale barelor

transversale, au dispuse cate un ungator. Se pompeaza unsoarea consistenta pana la aparitia

acesteia prin jocuri.

12. Masurarea convergentei rotilor

Operatia se executa in cadrul unui atelier specializat.

15. Ungerea rulmentului de rotire

Ungerea caii de rulare a rulmentului se realizeaza prin pompare de unsoare consistenta in

ungatoarele dispuse pe rulment.

O repartizare uniforma a unsorii este obsolut necesara.

Pentru aceasta, dupa o prima gresare, se roteste platforma, dupa care se face o a doua gresare.

Unsoarea utilizata:

- pentru caile de rulare UM175 Li-Ca-Pb 3;

- pentru dantura UM 175-Li-Ca 3.

Inainte si dupa o perioada de oprire mai indelungata a macaralei, ungerea rulmentului de sprijin

si rotire este absolut obligatorie (in special iarna, la stocare etc).

18. Ungerea reductorului mecanismului de rotire

- se demonteaza busonul orificiului de preaplin;

- se completeaza pana la nivel;

- se monteaza busonul la loc.

20. Ungerea boltului de prindere a cilindrului de basculare in platforma si brat

- se pompeaza unsoare consistenta in ungatoarele din capetele bolturilor pina la aparitia

acesteia prin jocuri.

25. Verificarea starii de intindere a cablurilor de telescopare si de retragere

In cazul constatarii slabirii lor, se vor strange cu ajutorul piulitelor de la capetele cablurilor pana

la perfecta lor intindere.

Operatia se va executa in cadrul unui atelier specializat.




pagina 82 / 102

32. Controlul nivelului de ulei in troliu planetar

Controlul nivelului de ulei din reductorul planetar al troliului se face prin demontarea busonului

de nivel. Uleiul trebuie sa ajunga pana la marginea inferioara a orificiului, in caz contrar se

completeaza pana la semn.

35. Intretinerea cablurilor de sarcina

Intretinerea cablurilor de sarcina consta in verificarea in exploatare a acestora, conform

Prescriptiei Tehnice PT R14-2002, colectia ISCIR.

A. Generalitati

1. Prezentele prescriptii se refera la verificarea in exploatare a cablurilor, funiilor si benzilor din

material textil sau plastic folosite ca elemente de rezistenta la macara, pentru legarea sarcinilor si

altele.

2. Nerespectarea prevederilor din prezentele prescriptii anuleaza garantia producatorului.

B. Cabluri

1. In exploatare, cablurile (cu exceptia celor folosite ca element de legare al sarcinii), se vor

verifica periodic conform tabelului de mai jos:

Nr. crt. Felul operatiei Periodicitatea operatiei Personalul care executa

verificarea

1 Verificarea aspectului si fixarii capetelor

a) Zilnic, la inceputul fiecarui schimb

Personalul care manevreaza instalatii de ridicat.

b) Cel putin odata la doua saptamani

Seful echipei de intretinere a instalatiei de ridicat.

2

Verificarea amanuntita a starii tehnice

a) O data pe luna Seful echipei care raspunde de intretinerea instalatiei de ridicat sau inlocuitorul acestuia.

b) La verificarea tehnica oficiala a instalatiei de ridicat

Inspectorul ISCIR sau responsabilul cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor de ridicat, autorizat de ISCIR.

2. Inainte de verificare cablurile si lanturile se curata prin spalare cu petrol astfel ca eventualele

defecte sa poata fi observate usor. Se interzice curatarea prin ardere.




pagina 83 / 102

3. Observatiile rezultate in urma verificarilor se inscriu, dupa caz, in:

- registrul de evidenta a supravegherii instalatiei (cazurile 1a, 1b, 2a din tabelul anterior);

- cartea instalatiei de ridicat – partea de exploatare (cazul 2b din tabelul anterior).

4. Pentru verificarea gradului de uzura, cablurile si lanturile se examineaza in timp ce se

infasoara cu viteza redusa pe tambur, roata de frictiune, moleta, roata cu alveole sau rola, dupa

caz.

5. La verificarea cablurilor se va urmari daca exista urmatoarele defecte:

- deteriorari (striviri, ruperi de toroane, aplatizari, etc) sau innodari;

- sarme rupte, plesnite sau incrucisate;

- uzuri (provenite din exploatarea normala, din ruginire, din corodare, etc).

6. Un cablu se scoate din functiune conform criteriilor prevazute in standardele in vigoare.

La scoaterea din functiune a unui cablu se vor avea in vedere cel putin urmatoarele criterii:

a) unul din toroane este deteriorat (rupt, strivit, etc);

b) prezinta deformari cum ar fi: deformare elicoidala, deformare in colivie, extrudare a

toroanelor sau firelor, crestere sau diminuare locala a diametrului cablului, aplatizare,

ochiuri sau bucle stranse, frangeri;

c) numarul sarmelor rupte este egal cu sau mai mare decat cel indicat in anexa A din PT

R14-2002, colectia ISCIR;

d) prezinta rupturi ale firelor in dreptul fixarilor de capat;

e) concentratia de rupturi de fire este limitata la o lungime mai mica decat 6d sau se situeaza

intr-un toron, chiar daca numarul de fire rupte este mai mic decat cel indicat in anexa A

din PT R14-2002, colectia ISCIR;

f) creste numarul de rupturi de fire pana la valorile indicate in anexa A din PT R14-2002,

colectia ISCIR;

g) se diminueaza elasticitatea constatata in cadrul examinarilor periodice sau prin analize

specializate;

h) prezinta coroziune exterioara, interioara sau apar pete de rugina;

i) prezinta deteriorare vizibila la exterior, produsa prin caldura sau prin fenomen electric,

manifestata prin culori de recoacere;

j) s-a produs iesirea capetelor de sarma din impletire sau ruperea si desfacerea matisarii pe

un sfert din lungimea ei;




pagina 84 / 102

k) s-a produs iesirea sarmelor din inelele presate (in cazul cablurilor de legare presate),

ruperea sau deformarea acestor inele.

7. Daca prin constructie un cablu nu se incadreaza in prevederile anexei A din PT R14-2002,

colectia ISCIR, numarul de sarme rupte care determina scoaterea acestuia din uz se stabileste

inmultind numarul de sarme prevazute in anexa A din PT R14-2002, colectia ISCIR, pentru

cablul de constructia cea mai apropiata cu un coeficient de corectie egal cu raportul dintre

numarul de sarme ale cablului care trebuie incadrat si cele ale cablului de referinta.

8. Sectiunea utila a cablului aflat in exploatare se determina scazand sectiunea insumata a

sarmelor rupte sau corodate din sectiunea totala a sarmelor cablului nou.

Pentru o determinare corespunzatoare a sarmelor defecte este indicata folosirea mijloacelor de

control nedistructiv.

9. Numarul de sarme rupte se stabileste pe portiunea cea mai uzata a cablului.

Daca sarcina se suspenda pe doua cabluri separate atunci fiecare cablu se inlocuieste in functie

de starea lui.

10. Utilizarea cablurilor este permisa numai daca fixarea capetelor acestora corespunde

prevederilor standardelor in vigoare, prescriptiilor tehnice specifice si indicatiilor din cartea

instalatiei – partea de constructie.

11. Dupa montarea unui cablu nou este necesar sa se execute mai intai unele miscari cu o sarcina

redusa (circa 10% din sarcina nominala), dupa care sarcina se mareste treptat pana la sarcina

maxima, prin aceasta realizandu-se asezarea corecta a constructiei cablului si prelungirea duratei

de viata a acestuia.

ATENTIE! Este interzisa exploatarea cablurilor daca fixarea capetelor acestora nu corespunde prevederilor prescriptiei tehnice R14-2002, colectia ISCIR, in vigoare, si instructiunilor din „Cartea tehnica a macaralei”.




pagina 85 / 102

Informatii privind scoaterea din uz a cablurilor

C. Elemente de legare a sarcinilor

1. In timpul exploatarii elementele de legare si prindere a sarcinii se vor verifica periodic,

conform prevederilor din tabelul urmator:

Numar de fire active ale toroanelor exterioare1)

n

Constructii curente date cu titlu de

exemplu1)

Numar de fire rupte vizibile3) in corelatie cu oboseala cablului dintr-o instalatie de ridicat, care conduc la scoaterea din functiune

Grupa de clasificare a mecanismelor

M1, M2, M3, M4

Grupa de clasificare a mecanismelor

M5, M6, M7, M8

In cruce Paralel In cruce Paralel

Pe o lungime4) de Pe o lungime4)

de

6d 30d 6d 30d 6d 30d 6d 30d

n ≤ 50 6x7(6/1) 2 4 1 2 4 8 2 4

51 ≤ n ≤ 75 6x19(9/9/1)*)

3 6 2 3 6 12 3 6

76 ≤ n ≤ 100 - 4 8 2 4 8 16 4 8

101 ≤ n ≤ 120 8x19(9/9/1)

*)

6x19(12/6/1) 6x19(12/6+6F/1)

6x25FS(12/12/1)*)

5 10 2 5 10 19 6 10

121≤ n ≤ 140 - 6 11 3 6 11 22 6 11

141≤ n ≤ 160 8x19(12/6+6F/1) 6 13 3 6 13 26 6 13

161≤ n ≤ 180 6x36(14/7+7/7/1)*)

7 14 4 7 14 29 7 14

181≤ n ≤ 200 - 8 16 4 8 16 32 8 16

201≤ n ≤ 220 6x41(16/8+8/8/1)*)

9 18 4 9 18 38 9 18

221≤ n ≤ 240 6x37(18/12/6/1) 10 19 5 10 19 38 10 19

241≤ n ≤ 260 - 10 21 5 10 21 42 10 21

261≤ n ≤ 280 - 11 22 6 11 22 45 11 22

281≤ n ≤ 300 - 12 24 6 12 24 48 12 24

n > 3002) - 0,04n 0,08n 0,02n 0,04n 0,08n 0,16n 0,04n 0,08n

1) Firele de umplutura nu trebuie sa fie considerate fire active si vor fi excluse examinarii.In cablurile cu mai multe straturi de toroane nu se considera decat stratul exterior vizibil. In cablurile cu inima de otel aceasta este considerata ca un toron interior. 2) Mediile calculate ale rupturilor vizibile cu ochiul liber trebuie sa fie rotunjite la un numar intreg.In cazul cablurilor avand in toroanele exterioare fire de diametru mai mare decat cel standardizat evidentierea in tabel se face prin asterisc (*). 3) Un fir rupt poate avea doua extremitati vizibile. 4) d- diametrul nominal al cablului.




pagina 86 / 102

Nr. crt. Felul operatiei Periodicitatea operatiei Personalul care executa

verificarea

1 Verificarea aspectului si fixarii capetelor

a) Zilnic, la inceputul fiecarui schimb

Personalul care manevreaza instalatiile de ridicat.

2 Verificarea amanuntita a starii tehnice

a) Cel putin la doua saptamani Seful echipei care raspunde de intretinerea instalatiei de ridicat sau inlocuitorul acestuia.

b) La verificarea tehnica oficiala a instalatiei de ridicat

Inspectorul ISCIR sau responsabilul cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor de ridicat, autorizat de ISCIR.

Cablurile de ridicare a sarcinilor se scot din functiune conform prevederilor de la paragraful „B.

Cabluri”.

36. Ungerea rulmentilor rolelor si ai carligelor

Se realizeaza prin pompare de unsoare consistenta pana la iesirea acesteia prin jocuri.

37. Controlul starii fizice a carligelor de sarcina

Controlul starii fizice a carligelor de sarcina se face ori de cate ori este necesar, dar cel putin o

data pe an, de catre seful echipei care raspunde de intretinerea macaralei, dupa cum urmeaza:

1. Controlul deformatiei carligului consta in masurarea segmentului y si comparata cu valoarea

inscrisa pe carlig. In cazul in care deformarea (diferenta intre valoarea masurata si cea inscrisa pe

carlig) este de 10% sau mai mare, carligul trebuie sa fie inlocuit.

2. Controlul suprafetei carligului consta in verificarea uzurii si a defectelor de suprafata care nu

trebuie sa reduca dimensiunile cu mai mult de 5% fata de dimensiunile prevazute in standardele

dimensionale.

3. Rezultatele controlului se consemneaza in registrul de evidenta a supravegherii macaralei.

40. Controlul nivelului de ulei din rezervorul hidraulic

- se plaseaza macaraua pe un teren orizontal;

- se aduc cilindrii la semicursa si se opreste motorul termic;

- nivelul uleiului trebuie sa se gaseasca intre cele doua vizoare;

- daca este necesar se completeaza cu ulei.




pagina 87 / 102

42. Verificarea etanseitatii cilindrilor

- se efectueaza controlul etanseitatii dupa un timp de lucru, atunci cand ansamblul

circuitului hidraulic este la temperatura normala de functionare, dupa cum urmeaza:

- se sterge tija cilindrului de controlat;

- se lucreaza normal timp de 5-10 minute;

- se efectueaza controlul etanseitatii, conform tabelului din continuare:

Aspectul tijei Incercarea tijei Concluzie

Uscata Urme unsoare, ulei, atunci cand se freaca o foita de hartie pe 20 cm din tija - normal

Usor unsa Foita ramane lipita pe tija dupa ce a fost frecata - normal

Unsa Asezata pe tija, foita ramane pe ea - acceptabil Foarte unsa

sau apar scurgeri

Prezenta unui inel de ulei vizibil pe tija, dupa fiecare iesire a acesteia, sau scurgeri vizibile

- garnituri uzate sau tija rizata Inlocuiti piesele uzate.

45. Inlocuirea cartusului filtrului de ulei

In primele 300 de ore de functionare, elementul magnetic trebuie curatat zilnic.

Prima inlocuire a cartusului filtrant se va face la 50 ore de functionare; a doua se va face la 150

ore de functionare. Cartusul filtrant se mai schimba la fiecare deranjament care poate duce la

impurificarea uleiului, precum si la fiecare inlocuire a uleiului.

Pentru inlocuirea cartusului filtrant se procedeaza astfel:

- se desfac piulitele fluture de la capacul filtrului si se scoate capacul;

- se curata elementul magnetic de particulele metalice;

- dupa demontarea resortului si a inelului de sprijin, se scoate cartusul filtrant;

- se introduce cartusul nou si se executa operatiile de montare, asigurandu-se asezarea

corecta a inelului de sprijin, a resortului si a inelului de etansare.

46. Verificarea etanseitatii instalatiei pneumatice

- se porneste motorul si se mentine asa pana cand acul alb al manometrului de bord indica

minim 4,6 bari, dupa care se opreste motorul;

- presiunea instalatiei pneumatice nu trebuie sa scada, timp de 10 minute, cu mai mult de

0,1 bari;

- se apasa pedala de frana pana ce presiunile de franare din instalatie se egalizeaza (acele

manometrului sa indice amandoua cel putin 3 bari) se mentine apasat cu piciorul timp de




pagina 88 / 102

3 minute; timp in care acele manometrului nu trebuie sa indice scaderi vizibile de

presiune.

47. Verificarea intinderii curelei de antrenare a compresorului

La apasarea cu o sarcina de 5-7 kg sageata pe care o face cureaua nu trebuie sa depaseasca 10-15

mm.

In cazul constatarii unei sageti mai mari se va intinde cureaua respectiva.

48. Verificarea starii de uzura a compresorului

Pentru a verifica starea de uzura a compresorului, se face proba de ulei, cu ajutorul unei bucati de

hartie alba, tinuta la distanta de 10 cm de racordul de refulare. Se lasa motorul si compresorul sa

mearga cu o turatie medie. Dupa 5 minute de functionare nu au voie sa apara urme de ulei pe

hartie. Daca se disting urme de ulei pe hartia compresorului, trebuie reconditionat.

49. Controlul nivelului lichidului din pompa de antigel

Pompa de antigel asigura functionarea corecta a echipamentului pneumatic, in timpul perioadelor

reci ale anului. In timpul acestei perioade este necesar a se umple pompa cu 1/4 litri alcool

metilic; nivelul trebuie controlat zilnic. Pentru a se obtine gradul de protectie necesar, se apasa si

se roteste butonul de manevra in pozitia I (marcata pe corpul pompei) pentru debit maxim sau in

pozitia 1/2 pentru jumatate de debit.

50. Purjarea rezervelor de aer

Pentru purjarea apei din rezervoare se va introduce o tija (sarma, surubelnita, etc) tragandu-se de

inelul „0” al supapei de purjare.

55. Controlul nivelul electrolitului din bateriile de acumulatoare

Cu motorul oprit, cu bateriile reci se verifica nivelul electrolitului, care trebuie sa fie cu 10-15

mm deasupra placilor. Cand nivelul electrolitului este scazut sub cel normal, completarea se face

numai cu apa distilata.

Controlul densitatii electrolitului

Se trage electrolitul din fiecare element cu un densimetru.




pagina 89 / 102

Densitate Grade Concluzii

l,285 32 baterii bine incarcate

1,200 24 baterie jumatate incarcata

1,000 16 baterie descarcata

Daca densitatea la un singur element este de 1,200, desi instalatia electrica incarca bine, trimiteti

bateria la un atelier specializat pentru verificare si incarcare.

57. Starea si aspectul fizic al bateriei

- se mentine curata si uscata partea de sus a bateriilor pentru a evita pierderile de curent;

- se mentin desfundate orificiile dopurilor de aerisire;

- se demonteaza clemele de racordare si se controleaza daca sunt oxidate; daca sunt se

curata si se ung cu unsoare neutra, se strang clemele moderat.

58. Curatenia generala a utilajului

Curatenia macaralei se va face cu atentie, pentru a nu se introduce apa la caile de rulare ale

rulmentului de sprijn si rotire. Dupa curatire rulmentul se va unge iar.




pagina 90 / 102

Capitolul 10. MARCARE SI SIGILARE

Eticheta macaralei este amplasata pe partea stanga a platformei rotitoare, in spatele cabinei de

lucru cu macaraua.

Prinderea etichetei pe platforma se face cu 4 suruburi. Eticheta are urmatorul continut:

INTREPRINDEREA DE REPARTII PLOIESTI

T E L E M A C HT - 125

— nr. de fabricatie

— sarcina maxima anul

Pentru „Nr. de fabricatie" se poansoneaza numarul de fabricatie al macaralei.

Anul, reprezinta anul de fabricatie al macaralei (exemplu 1986, 1987, etc).

In afara de eticheta, pe partea din fata stanga a sasiului, este poansonat acelasi numar si an de

fabricatie.

Macaraua se va sigila conform documentatiei.




pagina 91 / 102

Capitolul 11. EXPEDIERE, AMBALARE, TRANSPORT,

DEPOZITARE, CONSERVARE

Macaraua HT-125 se expediaza in mod normal neambalata.

Transportul macaralei pe o distanta mai mica de 20 km se va face prin autopropulsie.

In cazul unei distante mai mari de 20 km, macaraua HT-125 se va transporta numai pe trailer sau

platforma CF de tonaj corespunzator.

Macaraua va fi urcata pe platforma remorcii cu ajutorul sistemului propriu de rulare sau ajutata

de cabestanul remorcherului.

Macaraua se ancoreaza cu lanturi de ancorare folosindu-se ca puncte de prindere ochetii de pe

traversa din fata si spate.

Autotrenul trebuie sa indeplineasca prescriptiile prevazute in legislatia in vigoare, privind

autorizarea si efectuarea transportului cu tonaje si gabarit depasit pe drumurile publice.

Macaraua se depoziteaza in vederea stocarii unsa complet, acordand o atentie deosebita ungerii

rulmentului de sprijin si rotire, articulatiilor bratului cilindrilor hidraulici.

Radiatorul motorului se goleste de apa, in cazul in care nu are antigel.

Bateria de acumulare se demonteaza si se conserva separat.

Rezervorul de combustibil se goleste.

Se purjeaza rezervoarele pneumatice, eliminind aerul din toata instalatia pneumatica.

Capotajele vor fi inchise si asigurate, iar usile cabinelor incuiate.

Tijele cilindrilor se protejeaza impotriva corodarii cu un strat de vaselina tehnica sau unsori

consistente de uz general.

Depozitarea macaralei se face in magazii acoperite.

In timpul depozitarii, macaraua in ansamblu se va fixa pe capre de lemn, dimensionate

corespunzator.

Tronsonul de varf, intermediar, picioarele de calare se vor proteja in timpul depozitarii cu

vaselina tehnica artificiala la toate punctele de articulatie.

Mufla va fi bine unsa cu unsoare consistenta de uz general.

Cablul va fi curatat de impuritati si uns cu ulei distilat negru R 10.0.20.

Lunar se va verifica starea conservarii, completand ungerea locurilor in care vaselina de protectie

nu mai formeaza un strat continuu.

Dupa maxim un an de depozitare, este necesara curatenia completa a vaselinei tehnice si

efectuarea din nou a ungerii.




pagina 92 / 102

Depozitarea pneurilor se va face in incaperi intunecoase, la temperaturi de 5-25° C, cu un grad

de umiditate de 57-70%. Inainte de depozitarea anvelopelor si camerelor de aer, acestea se curata

de noroi, praf, pete de ulei si se usuca.

Anvelopele se vor aseza in pozitia verticala.

In incaperile in care sunt pastrate anvelopele nu este admis a se pastra si produse petroliere,

acizi, uleiuri sau baterii de acumulatori.




pagina 93 / 102

Capitolul 12. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

12.1 In exploatarea si rodajul macaralei se vor respecta intocmai urmatoarele:

- prescriptiile de protectie a muncii prevazute in instructiunile tehnice R1-2003, colectia

ISCIR;

- Normele de tehnica securitatii muncii specifice locului de exploatare;

- Instructiunile de protectie a muncii elaborate de unitatea detinatoare.

Personalul care deserveste macaraua va fi instruit in prealabil si examinat periodic odata cu

instructajul general de protectie a muncii.

Manevrarea macaralei se face de catre personalul autorizat in conformitate cu prescriptia tehnica

R1-2003, colectia ISCIR, care sa cunoasca macaraua si prezentele instructiuni de exploatare.

12.2 In timpul intretinerii, reviziei macaralei si reparatiei macaralei

La intretinerea, revizia si reparatia macaralei se vor respecta intocmai urmatoarele:

- prescriptiile de protectie a muncii prevazute in instructiunile tehnice R1-2003, colectia

ISCIR;

- Normele de tehnica securitatii muncii specifice locului de exploatare;

- Instructiunile de protectie a muncii elaborate de unitatea detinatoare.

Pentru intretinerea si revizia periodica a macaralei, se vor respecta intocmai urmatoarele:

1. Intretinerea si revizia periodica a macaralei se va face de personal autorizat, calificat si instruit

in acest scop si pe linie de protectie a muncii.

2. Echipa va fi compusa din mecanici, lacatusi, electricieni cu o practica de cel putin 2 ani,

condusi de un RSL autorizat ISCIR; numarul de muncitori care lucreaza la revizia macaralei va

fi de cel putin doi muncitori in afara de macaragiu;

3. Inainte de oprirea macaralei pentru lucrarile de intretinere si revizie, responsabilul cu

supravegherea lucrarilor va anunta macaragiul, cat si pe cei de pe macaralele invecinate (daca

este cazul) stabilind si locul de stationare. Deasemeni, va fi anuntat si electricianul de exploatare

in locul respectiv de munca.

4. Inainte ca echipa, sau unul din componentii echipei, sa urce pe macara, macaragiul va deplasa

macaraua in locul stabilit pentru stationare.

5. Inaintea oricarei reparatii prin sudura electrica direct pe macara, se vor scoate sigurantele

instalatiei electrice si se vor goli rezervoarele de ulei si motorina.

6. In timpul schimbarii uleiului hidraulic, alimentarii cu motorina, ungerii, completarii lichidului

de frina si a lichidului antigel se vor respecta cu strictete normele de protectie impotriva

incendiilor, precum si indicatiile corespunzatoare manipularii substantelor respective.




pagina 94 / 102

7. Uleiul si unsoarea necesara ungerii macaralei vor fi tinute in bidoane sau cutii executate din

material necombustibil si cu capace etanse.

8. In timpul interventiei la macara este strict interzisa aruncarea oricarui obiect de pe macara.

9. Dupa terminarea lucrarilor de intretinere sau revizie, echipa respectiva va monta toate

carcasele, aparatorile de protectie, etc, iar macaragiul va verifica in prezenta responsabilului cu

supravegherea lucrarilor, buna functionare a mecanismelor, componentelor de siguranta si

semnalizare, precum si a aparatelor de comanda. Numai daca rezultatele acestor verificari

corespund, responsabilul cu supravegherea lucrarilor va da echipei dispozitie de coborare si va

depune talonul macaralei.

10. Responsabilul cu supravegherea lucrarilor va cobora ultimul convingandu-se in prealabil ca

pe macara nu se mai afla nici o persoana si dupa ce va verifica cu macaragiul ca toate sculele si

materialele aduse pe macara pentru intretinere sau revizie au fost coborate.

11. Macaragiul va putea porni macaraua numai dupa ce seful de echipa a semnalizat ca se poate

relua lucrul.

12.3 Obligatii principale macaragii (conform PT R1-2003, colectia ISCIR):

Nota: se vor aplica instructiunile specifice automacaralei Telemac HT-125

In exercitarea atributiilor sale, macaragiul are urmatoarele obligatii principale:

- sa cunoasca instalatia pe care lucreaza si normele de exploatare ale macaralelor, pe care

sa le aplice intocmai;

- sa cunoasca si sa respecte codul de semnalizare;

- sa nu actioneze nici un mecanism atat timp cat exista oameni pe macara; in cazul in care

acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu la unele lucrari de reglaj sau de intretinere),

manevrele se vor executa sub directa supraveghere a unei persoane desemnate in acest

scop;

- sa ia in primire si sa predea serviciul prin notare in registrul de evidenta a supravegherii;

daca macaraua prezinta defecte care pericliteaza siguranta in functionare, macaragiul va

opri instalatia si va anunta pe conducatorul procesului de productie RSVTI, autorizat de

ISCIR-INSPECT IT;

- sa aprinda luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea instalatii) in

caz de vizibilitate redusa precum si noaptea;

- sa participe la lucrarile de revizie, intretinere si reparatie precum si la toate verificarile

care se fac la macaraua pe care o conduce;

- sa interzica accesul persoanelor straine in cabina de comanda sau pe macara.




pagina 95 / 102

12.4 Sarcinile principale ale macaragiului inainte de inceperea lucrului sunt urmatoarele

(conform PT R1-2003, colectia ISCIR):


− sa nu se urce pe macara in stare de oboseala sau de ebrietate;

− sa se convinga ca linia principala de alimentare se afla sub tensiune; in caz ca

intreruptorul general este deconectat si asigurat cu un lacat sau cu o inscriptionare

avertizoare, macaragiului nu-i este permis sa-l conecteze fara avizul RSVTI si fara a

se pune de acord cu macaragii celorlalte macarale de pe aceeasi cale;

− sa verifice starea caii de rulare si rigiditatea opritoarelor de la capete; la macaralele

care functioneaza in aer liber, trebuie sa verifice daca dispozitivele de blocare pe

calea de rulare au fost deblocate;

− sa instaleze automacaralele, macaralele pe pneuri sau senile numai pe un teren

corespunzator (bine compactat, orizontal); la macaralele pentru care se prevede

calarea, sa se execute aceasta operatie in mod corespunzator;

− la urcarea pe scara de acces la cabina, sa aiba ambele maini libere;

− sa verifice existenta lubrifiantilor in locurile de ungere, conform indicatiilor din

schema de ungere din cartea macaralei;

− sa verifice ca pe macara sa nu se gaseasca obiecte asezate liber;

− sa verifice starea, infasurarea si fixarea cablurilor sau lanturilor pe tamburi, role si

ocheti;

− sa verifice carligul si dispozitivele de prindere a sarcinii; in cazul carligului sustinut

pe rulment axial, trebuie sa verifice daca acesta se roteste usor sau dimpotriva, in

cazul in care se specifica astfel in cartea macaralei, daca este blocat;

− sa verifice existenta legaturii electrice la instalatiile de protectie impotriva tensiunilor

de atingere a sinelor de rulare si a intregii instalatii electrice a macaralei;

− sa verifice functionarea instalatiilor de semnalizare, iluminat, aerisire si climatizare;

− sa verifice la macaralele cu brat variabil buna functionare a indicatorului sarcinii

maxime admise corespunzator deschiderii bratului;

− sa verifice daca mecanismele de actionare ale macaralei functioneaza in mod sigur,

lin si fara vibratii accentuate;

− sa verifice partile componente ale macaralei, componentele de securitate si indeosebi

limitatoarelor de cursa si franele mecanismelor;

− sa nu puna in functiune macaralele cu brat in imediata apropiere a conductoarelor

electrice aeriene sau in zona lor de influenta, decat in conditiile prevazute in prezenta




pagina 96 / 102

prescriptie tehnica;

− in cazul cand macaragiul constata un defect pe care nu-l poate indeparta singur, nu va

pune in functiune macaraua ci va intrerupe curentul cu ajutorul intreruptorului

general, pe care-l va asigura contra reanclansarii nedorite si va anunta seful sectiei de

care apartine in scopul luarii masurilor necesare; dupa indepartarea defectului se va

face o noua verificare de catre macaragiu;

− in cazul in care macaraua este deservita de doi sau mai multi legatori de sarcina,

trebuie sa se informeze la conducatorul procesului de productie, inainte de a se urca

pe macara, care dintre acestia este destinat sa semnalizeze miscarile necesare;

− sa semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, inainte de fiecare pornire sau

manevra a macaralei.

12.5 Sarcinile principale ale macaragiului in timpul lucrului sunt urmatoarele (conform PT

R1-2003, colectia ISCIR):


− sa efectueze manevre numai pe baza comenzilor date in conformitate cu codul de

semnalizare de catre legatorul de sarcina sau RSVTI; semnalul de oprire va fi luat in

considerare din partea oricarei alte persoane;

− sa nu transporte sarcina deasupra oamenilor;

− la ridicarea sarcinilor, sa nu depaseasca sarcina nominala sau in cazul macaralelor cu

brat variabil sa nu depaseasca sarcina maxima admisa pentru deschiderea respectiva a

bratului;

− la ridicarea unor sarcini care depasesc 50% din sarcina admisa, va executa in

prealabil, o ridicare de proba, la inaltimea de circa 100 mm de la sol, pentru a se

convinge daca frana, cablurile si intreaga instalatie rezista normal, iar sarcina este

corect legata si bine echilibrata;

− la functionarea macaralelor echipate cu graifar, cu electromagneti si in general a celor

la care sarcina nu este legata de carlig, in perioadele cu temperaturi scazute, sa nu se

efectueze miscari de ridicare inainte de a verifica daca sarcina nu este aderenta la sol

sau nu s-a compactat;

− sa urmareasca sa nu cada cablul de pe rola sau de pe tambur, de asemenea sa nu

formeze noduri;

− sa nu comande functionarea simultana a doua mecanisme, la macaralele la care acest

lucru este interzis;




pagina 97 / 102

− sa nu deplaseze macaralele cu brat avand sarcina suspendata in carlig, decat in

conditiile prevazute de constructor si inscrise in cartea macaralei;

− la deservirea unor macarale care lucreaza la niveluri diferite, ale caror cai de rulare se

intersecteaza, precum si la lucrul concomitent cu mai multe macarale cu brat ale caror

campuri de actionare se intersecteaza, macaragii vor respecta prioritatea fixata; intre

gabaritele partilor in miscare vor pastra spatii de siguranta de cel putin 500 mm si vor

semnaliza intentia de incepere a miscarii precum si ca au luat cunostinta si au inteles

intentia celorlalti macaragii;

− sa nu transporte persoane cu carligul macaralei sau alte dispozitive de prindere si sa

nu permita echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane;

− sa efectueze manevrele pentru deplasarile pe orizontala a sarcinilor astfel ca acestea

sa se afle la o distanta de cel putin 1 m fata de obiectele aflate in raza de actiune a

macaralelor; daca la deplasarea sarcinilor pe orizontala se intalnesc obstacole care nu

pot fi evitate prin ocolire, sarcinile vor fi ridicate deasupra lor la cel putin 300 mm; nu

se admite trecerea sarcinilor peste masini unelte, tuburi de oxigen, materiale

explozibile, vehicule sau in general peste acele obiecte a caror deteriorare reprezinta

sau poate provoca pagube sau accidente;

− sa execute manevrarea macaralei astfel incat sa se evite balansarea sarcinii si

producerea socurilor; in acest scop, se interzice actionarea mecanismelor dintr-un

sens intr-altul, fara a fi oprite in prealabil in pozitia “zero”; macaragiul trebuie sa

prevada la executarea comenzilor si timpul necesar pentru franarea completa;

− sa execute manevrele pentru deplasarile mijloacelor de prindere a sarcinilor (carlige,

graifare etc.), carucioarelor si macaralelor in astfel de limite incat sa nu fie necesar sa

foloseasca limitatoarele de sfarsit de cursa;

− sa opreasca din functiune macaraua daca se aud zgomote anormale daca limitatoarele

sau franele nu actioneaza in bune conditii sau daca constata orice alt defect care poate

periclita siguranta in functionare;

− sa opreasca functionarea macaralei daca iluminatul la locul de munca este insuficient

sau daca vizibilitatea este impiedicata de fum, vapori, ceata, obiecte plasate intre

macaragiu si campul de actiune al macaralei etc., daca nu s-au luat masuri

suplimentare de siguranta (de exemplu transmiterea comenzilor prin intermediul unor

persoane instruite in acest scop);

− sa opreasca functionarea macaralei care lucreaza in aer liber atunci cand vantul

depaseste limita pana la care functionarea macaralei este permisa si sa o ancoreze




pagina 98 / 102

corespunzator; daca ancorarea se face de calea de rulare se va verifica, in prealabil,

daca sina este fixata corespunzator;

− sa deconecteze imediat intreruptorul principal si sa aduca imediat toate controlerele in

pozitia “zero” in cazul unei intreruperi accidentale a curentului electric de alimentare;

− sa nu paraseasca locul de lucru inainte de prezentarea schimbului; in cazul in care este

obligat sa o faca, va aduce toate controlerele in pozitia “zero”, va deconecta

intreruptorul principal de alimentare, va inchide cu cheia usa cabinei sau, dupa caz,

dispozitivul care nu permite reconectarea intreruptorului principal, iar in cazul

actionarii cu motor termic va opri functionarea acestuia;

− sa nu permita nimanui sa se urce pe macara atunci cand aceasta este conectata la

circuitul electric de alimentare;

− sa utilizeze materialele si echipamentul de protectie prevazute de normativele legale

in vigoare.

12.6 Sarcinile principale ale macaragiului dupa terminarea lucrului sunt urmatoarele

(conform PT R1-2003, colectia ISCIR):


− sa descarce sarcina si sa ridice dispozitivul de prindere a sarcinii (carligul, graifarul,

traversa etc.) in pozitia cea mai de sus, fara insa ca limitatorul de cursa sa fie actionat;

daca nu este posibila coborarea sarcinii suspendate, se va ingradi locul de sub ea si se

vor instala placi avertizoare corespunzatoare pentru a se interzice accesul persoanelor;

− sa deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care lucreaza in

exterior se fixeaza pe calea de rulare fie cu clesti de prindere, fie cu dispozitive de

ancorare sau de calare, pentru a se evita deplasarea datorita unui vant puternic sau a

unor trepidatii; macaralele turn sau in general macaralele cu brat rotitor vor fi garate

ca mai sus, insa cu mecanismul de rotire a turnului sau a bratului nefranat, pentru a

permite rotirea libera in caz de vant (bratul se va pune in girueta);

− sa aduca in pozitia de oprire (pozitia “zero”) toate aparatele de comanda;

− sa deconecteze intreruptorul principal aflat pe macara;

− sa puna in functiune iluminatul de balizare, la macaralele prevazute cu acest sistem;

− sa inchida cu cheia usa cabinei de comanda; la macaralele care nu au cabina inchisa,

se va inchide cu lacat sau cheie intreruptorul principal; la macaralele cu comanda de

la sol va asigura eliminarea posibilitatilor ca o persoana neinstruita sa efectueze

manevre cu macaraua (existenta unei chei de contact etc.);




pagina 99 / 102

− in cazul cand pe calea de rulare exista numai o singura macara si aceasta nu mai

functioneaza in schimbul urmator, sa deconecteze si intreruptorul principal al liniei de

alimentare electrica si sa-l inchida cu lacat sau cheie; la macaralele care functioneaza

in exterior, iluminatul de balizare trebuie sa ramana conectat.

12.7 Atributii principale legatori de sarcina (conform PT R1-2003, colectia ISCIR):


− sa cunoasca si sa aplice regulile de verificare a organelor de legare si dispozitivelor de

prindere precum si normele si instructiunile de exploatare a macaralei a caror

respectare depinde de el;

− sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare, cu eventualele completari ale unitatii

care utilizeaza macarale, pentru a putea indica in orice moment macaragiului

manevrele pe care urmeaza sa le execute; in acest scop, se va plasa in locuri din care

sa poata vedea orice persoana situata in campul de actiune al macaralei; daca acest

lucru nu este posibil, el va fi ajutat de alte persoane; se admite si semnalizarea cu

steaguri colorate sau alte mijloace, acolo unde conditiile de lucru necesita acest lucru;

in asemenea cazuri, codul de semnalizare va fi elaborat de unitatea care exploateaza

macaraua, iar legatorii de sarcina si macaragiii vor fi instruiti si examinati in ceea ce

priveste semnalizarea pe baza acestui cod;

− sa supravegheze zilnic organele de legare si dispozitivele de prindere cu care

lucreaza, prin verificarea aspectului exterior, inscriind in registrul de evidenta a

supravegherii macaralei respective constatarile sale cu privire la starea tehnica a

acestora; se recomanda ca organele de legare si dispozitivele de prindere sa fie date in

primire unuia dintre legatori care va raspunde de pastrarea lor corespunzatoare;

− sa foloseasca la legarea si transportul sarcinilor numai organe sau dispozitive

inscriptionate cu sarcinile maxime admise, inscrise vizibil pe o placa sau pe un inel, si

sa nu lege sarcini a caror greutate depaseste sarcina admisa pentru organul,

dispozitivul sau macaraua respectiva, tinand seama si de inclinarea ramurilor de cablu

sau lant;

− sa nu utilizeze organe de legare si dispozitive de prindere care nu sunt inscrise in

evidenta unitatii, sectiei sau santierului;

− sa aleaga mijloace de legare corespunzatoare greutatii si formei sarcinii; la macaralele

cu doua mecanisme de ridicare, sa lege sarcina la mecanismul de ridicare care

corespunde sarcinii respective;




pagina 100 / 102

− sa nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente;

− sa nu foloseasca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri peste limitele

admise de prescriptiile tehnice in vigoare;

− sa suspende capatul inferior al legaturilor lungi descarcate de sarcina pe carligul

macaralei, pentru a nu micsora spatiile libere la deplasarea macaralei;

− sa execute corect legarea sarcinii, fara a incrucisa cablurile si lanturile la introducerea

in carlig; sa se asigure ca sarcina este echilibrata, iar lanturile si cablurile de legare

sunt intinse si asezate uniform, fara a forma noduri si ochiuri si fara a fi supuse

rasucirii; la carligele duble, sa suspende sarcina pe ambele deschideri si sa o

repartizeze in mod egal;

− sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig sau intinderea organelor de legare prin

greutatea proprie a unor persoane; de asemenea, sa interzica transportul persoanelor

cu macaralele;

− sa tina seama de faptul ca lanturile care se infasoara de mai multe ori in jurul sarcinii

de ridicat nu trebuie sa aiba margini suprapuse;

− sa nu foloseasca lanturi de legare innadite cu suruburi, avand zale alungite sau

rasucite si sa nu innoade cablurile sau lanturile de legare;

− sa lege obiectele de lungime mare in cel putin doua puncte spre a evita balansarea;

− sa execute astfel legarea incat sarcina sa nu se poata deplasa, aluneca sau roti dupa ce

este ridicata, iar legatura sa nu iasa din carlig; sa nu lase obiecte libere pe sarcina

suspendata;

− sa nu incarce materiale marunte sau piese de volum redus pe platforme sau targi care

nu sunt prevazute cu pereti laterali si care nu prezinta suficienta siguranta impotriva

caderii sarcinii;

− sa tina seama de faptul ca in cazul transportarii materialelor marunte sau pieselor mici

in lazi este necesar sa nu depaseasca inaltimea marginii superioare a peretilor laterali;

− sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla, prefabricate sau alte materiale, daca

dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa excluda caderea

materialelor din pachet;

− sa asigure capetele cablurilor de legare cu cel putin trei cleme de strangere, de marime

corespunzatoare diametrului cablului, brida filetata fiind asezata pe partea terminala a

ramurii de cablu;

− sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii ascutite, prin aparatori

de protectie metalice (special destinate acestui scop) sau din lemn tare;




pagina 101 / 102

− inainte de transportarea unei sarcini, sa semnalizeze macaragiului efectuarea unei

ridicari de incercare, pana la inaltimea de circa 100 mm de la sol, pentru ca mijloacele

de legare sa ajunga in pozitie intinsa si sa verifice echilibrarea sarcinii;

− sa semnalizeze macaragiului miscarile pe care trebuie sa le execute cu macaraua,

asezandu-se astfel incat sa se afle tot timpul in campul vizual al macaragiului; la

macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intreaga cale de rulare este libera;

− sa urmareasca transportul pe orizontala a sarcinii suspendate, mergand in urma

acesteia pe tot traseul si supraveghind ca sarcina sa nu se loveasca de obstacole si sa

nu loveasca persoane;

− sa tina seama de faptul ca transportarea sarcinilor pe orizontala precum si a organelor

de legare si dispozitivelor de prindere (in cazul deplasarii macaralei fara sarcina)

trebuie sa se faca la o inaltime de minimum 300 mm si o distanta laterala de

minimum 1 m de obiectele inconjuratoare si sa semnalizeze in consecinta

macaragiului manevrele necesare in vederea manipularii sarcinii in conditii de

siguranta;

− sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata si sa supravegheze sa nu se faca

transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de munca, daca necesitatile de productie

nu impun aceasta; in caz contrar, se vor indeparta in prealabil toate persoanele, la o

distanta corespunzatoare;

− la montaje de masini, constructii metalice, cladiri din panouri prefabricate etc.,

legatorul de sarcina trebuie sa cunoasca si procesul de montaj (succesiunea operatiilor

de montaj), care sa executa cu ajutorul macaralei, pentru a semnaliza corect

manevrele necesare;

− sa cunoasca si sa aplice masurile de protectia muncii specifice locului de munca pe

care-l deserveste, in care scop, conducatorul procesului de productie respectiv ii va

face un instructaj special;

− in situatiile cand lucreaza plasat la inaltime, pe platforme, schele, plansee etc., se va

asigura conform normelor de protectia muncii;

− sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru ale aseza intr-un punct care nu poate fi

deservit in mod normal de macara;

− la stivuirea unor sarcini, sa asigure asezarea lor corecta, eventual, prin elemente de

adaos, astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa se poata scoate usor; se interzice

scoaterea legaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;

− sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1,5 ori latura mica a




pagina 102 / 102

bazei;

− sa supravegheze sarcina pana ce se asigura ca aceasta este coborata si plasata corect;

la asezarea pe masini unelte a sarcinilor care au suprafete reduse de reazem, sa nu

dezlege sarcina inainte de a fi prinsa de masina; tot asa se va proceda si in cazul altor

sarcini, ca de exemplu panouri prefabricate etc.;

− sa nu aseze si sa nu reazeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor sau remorcilor;

− sa nu paraseasca locul de munca fara a-l incunostinta despre aceasta pe macaragiu;

− dupa terminarea lucrului sa depoziteze organele si dispozitivele de prindere care i-au

fost date in pastrare in locuri uscate, ferite de umezeala, de agenti corozivi si de

posibilitati de deteriorare; cablurile, lanturile, funiile si benzile care se folosesc numai

periodic se pastreaza agatate pe capre, in locuri ferite de intemperii.

MANUAL DE OPERARE SI INTRETINERE MACARA ......transport utilaje diverse. Macaraua este prevazuta cu...

Documents

Transcript of MANUAL DE OPERARE SI INTRETINERE MACARA ......transport utilaje diverse. Macaraua este prevazuta cu...