Manual de fotointerpretare...Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale AGENŢIA DE...

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale

AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ

B-dul Carol I nr. 17, sector 2, Bucureşti

Manual de fotointerpretare

şi digitizare a blocurilor fizice

completat cu

reguli pentru actualizarea blocurilor fizice

şi altor elemente din baza de date LPIS

pe baza imaginilor ortofoto noi

Versiunea 2.0.

APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

Manual de fotointerpretare şi digitizare a blocurilor fizice

COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 3/59

C U P R I N S

1. ABREVIERI ŞI DEFINIŢII . . . . . . . . . . . . . 4

1.1. Lista abrevierilor . . . . . . . . . . . . . 4

1.2. Definiţii . . . . . . . . . . . . . 5

2. CADRUL LEGAL . . . . . . . . . . . . . 6

2.1. Legislaţie comunitară . . . . . . . . . . . . . 6

2.2. Legislaţie naţională . . . . . . . . . . . . . 6

3. CARACTERISTICILE LPIS ÎN ROMÂNIA . . . . . . . . . . . . . 7

4. ABORDAREA VECTORIZĂRII . . . . . . . . . . . . . 8

4.1. Unitatea de vectorizare . . . . . . . . . . . . . 8

4.2. Pregătirea pentru vectorizare . . . . . . . . . . . . . 8

4.3. Obiectele vectorizate . . . . . . . . . . . . . 8

Tabel 4.1 . . . . . . . . . . . . . 11

Tabel 4.2 . . . . . . . . . . . . . 13

4.4. Categorii de folosinţă eligibile . . . . . . . . . . . . . 13

5. REGULI DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE . . . . . . . . . . . . . 15

5.1. Criterii de fotointerpretare . . . . . . . . . . . . . 15

Tabelul 5.1 . . . . . . . . . . . . . 16

5.2. Reguli de vectorizare . . . . . . . . . . . . . 17

5.3. Reguli de codificare . . . . . . . . . . . . . 18

6. EXEMPLE DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE

PENTRU CREAREA LPIS ÎN ROMÂNIA . . . . . . . . . . . . . 19

6.1. Vectorizarea obiectelor de tip BA . . . . . . . . . . . . . 19

6.1.1. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală TA . . . . . . . . . . . . . 19

6.1.2. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală PP . . . . . . . . . . . . . 24

6.1.3. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală VI sau CP . . . . . . . . . . . . . 26

6.2. Exemple de vectorizare obiecte de tip SA . . . . . . . . . . . . . 30

6.3. Exemple de erori în procesul de fotointerpretare

şi vectorizare - obiecte de tip BA . . . . . . . . . . . . . 34

6.4. Erori ale ortofotoimaginilor; exemple de fotointerpretare . . . . . . . . . . . . . 38

6.5. Exemple de fotointerpretare şi vectorizare a obiectelor de tip NA . . . . . . . . . . . . . 39

7. ACTUALIZAREA ŞI ÎNTREŢINEREA LPIS ÎN ROMÂNIA . . . . . . . . . . . . . 44

7.1. Efectuarea operaţiei de separare a terenului agricol de zona construită

în cadrul poligoanelor (tip obiect) SA (actualizarea LPIS bazată pe

observaţiile făcute de fermieri la depunerea cererii de sprijin) . . . . . . . . . . . . . 44

7.2. Actualizarea LPIS bazată pe achiziţionarea de ortofotograme noi . . . . . . . . . . . . . 49

7.3. Exemple de neconcordanţe între digitizarea actuală şi imaginile noi . . . . . . . . . . . . . 49

7.4. Exemple de digitizare greşită şi pe limite incerte . . . . . . . . . . . . . 53

7.5. Modificări ale digitizării cauzate de georeferenţierea

diferită între imaginile ortofoto noi şi vechi . . . . . . . . . . . . . 58

7.6. Actualizarea LPIS pe baza imaginilor VHR . . . . . . . . . . . . . 59



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 4/59

1. ABREVIERI ŞI DEFINIŢII

1.1. Lista abrevierilor

ABF Actualizarea blocului (blocurilor) fizic(e)

ANCPI Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară

APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

BF Bloc fizic

CAPI Interpretarea fotogramelor asistată de calculator (Computer Aided Photo-Interpretation)

CT Control pe teren

CwRS Controale prin teledetecţie (Control with Remote Sensing)

DA Direcţia pentru Agricultură [judeţ]

GAEC Bune Condiţii Agricole şi de Mediu (Good Agricultural and Environmental Conditions)

GIS Sistem Informaţional Geografic(Geographic Information System)

HR Imagini de înaltă rezoluţie (High Resolution)

IACS Sistemul Integrat de Administrare şi Control (Integrated Administrative and Control System)

ID Numărul de identificare a blocului fizic

ITC Informatică şi telecomunicaţii

JRC Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (Joint Research Center)

LPIS Sistemul de identificare a parcelelor agricole (Land Parcel Identification System)

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MrSID Format de fişier de compresie pentru imagini foarte mari

PAC Politica Agricolă Comunitară

RFV Vizită rapidă pe teren (Rapid Field Visit)

ROF Regulamentul de organizare şi funcţionare

RS Teledetecţie

RUI Registrul Unic de Identificare

SAPS Schema de plată unică pe suprafaţă (Single Area Payment Scheme)

SPS Schema unică de plată (Single Payment Scheme)

SM Stat(e) membru(e) al(e) UE

SMR Cerinţe Manageriale Statutare (Statutory Mangerial Requirements)

TIFF Format de fişier stocare pentru imagine, fotografii etc.

UAT Unitate administrativă teritorială

UE Uniunea Europeană

UHR Imagini satelitare de ultra înaltă rezoluţie (Ultra High Resolution)

VHR Imagini satelitare de foarte înaltă rezoluţie (Very High Resolution)



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 5/59

1.2. Definiţii

Parcelă de referinţă Suprafaţă delimitată geografic, avînd un identificator unic, înregistrată

în sistemul informaţional geografic (GIS) al sistemului de identificare

al parcelelor agricole (LPIS) la care face referire Art. 17 din

Regulamentul CE nr. 73/2009 al Consiliului, cu modificările şi

completările ulterioare şi art. 2, alin. 27 din Regulamentul CE

nr. 1122/2009.

Bloc fizic Suprafaţă de teren utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulţi

fermieri, cu limite liniare naturale sau artificiale stabile şi care poate

include una sau mai multe parcele agricole. Blocul fizic este unic

identificat în sistemul informaţional geografic şi reprezintă parcela de

referinţă adoptată în cadrul LPIS în România.

Parcelă agricolă Suprafaţa continuă de teren pe care este cultivat un singur grup de

culturi de către un singur fermier; acolo unde este necesară o

declaraţie separată privind folosirea unei suprafeţe din cadrul grupului

de culturi solicitat în contextul art. 2 punctul 1a. din Regulamentul

(CE) nr. 796/2004 al Comisiei, cu modificările şi completările

ulterioare, utilizarea specifică va limita parcela agricolă.

Parcela eligibilă O parcelă agricolă de minim 0.3 ha. În cazul terenurilor cu vii, livezi,

arbuşti fructiferi, hamei, pepiniere pomicole, viticole şi forestiere şi

altele asemenea, parcela eligibilă este de minimum 0.1 ha.

Ortofotoplan /

Ortofotogramă

Imagini aeriene preluate de camere fotogrammetrice digitale

aeropurtate care sunt rectificate si georeferentiate; prin prelucrarea

ortofotogramelor se obtine ortofotoplanul.

Contractori/prestatori Instituţii şi firme angajate de APIA, să execute diferite servicii.

Suprafaţă neagricolă Suprafaţă de teren care are categorie de folosinţă neagricolă (ex.

păduri, mlaştini, pîlcuri de arbuşti, drumuri, suprafeţe construite, etc).

Suprafeţele neeligibile pot fi în interiorul blocurilor fizice (insule) sau

în afara blocurilor fizice.

Metadate Date despre conţinut, calitate, condiţii şi alte caracteristici ale datelor.

Date raster Un format pentru stocarea, prelucrarea şi prezentarea datelor spaţiale

sub formă de imagini digitale ce conţine o reţea de celule avînd toate

aceeaşi dimensiune, Fiecărei celule i se atribuie o valoare; valorile

tuturor celulelor sunt aranjate pe linii şi coloane formînd o matrice,

memorată într-un fişier alături de alte date necesare pentru

interpretarea datelor.

Date vector Un format folosit în stocarea datelor spaţiale. Entităţile spaţiale sunt

reprezentate prin puncte, linii şi poligoane.



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 6/59

2. CADRUL LEGAL

2.1. Legislaţie comunitară

Regulamentul (CE) nr. 1122/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului

nr. 73/2009 în ceea ce priveşte ecocondiţionalitatea, modularea şi sistemul integrat de

administrare şi control în cadrul schemelor de ajutor direct pentru agricultură (abrogă de la 1

ianuarie 2010 Regulamentul CE nr. 796/2004) cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii

agricole comune, cu modificările şi completările ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de

aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce priveşte autorizarea agenţiilor de plăţi şi

a altor entităţi precum şi lichidarea conturilor FEGA şi FEADR, cu modificările şi completările

ulterioare;

Regulamentul (CE) nr. 73/2009 al Consiliului din 19 ianuarie 2009 de stabilire a unor norme

comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi

de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE)

nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 şi de abrogare a Regulamentului (CE)

nr. 1782/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

2.2. Legislaţie naţională

Legea nr. 1/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie

pentru Agricultură, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi

plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi

pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de

asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 139/2007, cu

modificările ulterioare;

Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată;

Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter

personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare;

Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea

demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea

corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;

Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 152/2004 privind stabilirea

termenilor de referinţă pentru organizarea şi funcţionarea Sistemului integrat de administrare şi

control;

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 302/2005 privind realizarea

Registrului fermelor;



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 7/59

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 243/2006 privind stabilirea

măsurilor finanţate din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, care vor fi

implementate de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi, respectiv, Agenţia

de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură;

Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării

durabile nr. 15/56/2008 pentru adoptarea măsurilor privind bunele condiţii agricole şi de mediu

în România;

Ordinul ministrului administraţiei publice nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice

pentru introducerea cadastrului general, cu modificările şi completările ulterioare;

Memorandumul din 9 mai 2005 privind adoptarea de către România a schemei de plată unică pe

suprafaţă, a suprafeţei minime eligibile pentru exploataţia agricolă şi a suprafeţei minime

eligibile pentru parcela agricolă, în vederea sprijinirii agricultorilor de la data aderării la Uniunea

Europeană.

3. CARACTERISTICILE LPIS ÎN ROMÂNIA

Abrevierea LPIS (Land Parcel Information System) este utilizată la nivel european pentru a defini

Sistemul de Identificare a Parcelelor Agricole ca parte a Sistemului Integrat de Administrare şi

Control (IACS), dezvoltat în toate statele membre în conformitate cu reglementările Comisiei

Europene.

LPIS se bazează pe utilizarea imaginilor ortofoto şi a altor date cartografice ca suport de

cartografiere digitală şi este parte integrantă a IACS.

Pentru o identificare uşoară a parcelelor fermierilor, terenurile eligibile sunt constituite în blocuri

fizice conform definiţiilor din capitolul anterior.

Pentru uşurinţa controlului, pentru gestiunea cererilor de plată, precum şi pentru a se facilita

utilizarea bazei de date şi în alte scopuri (managementul funciar, monitorizarea măsurilor agricole şi

de mediu) aceasta trebuie creată în mediu GIS, respectiv în format digital unde suprafeţele să fie

delimitate prin poligoane la care să se aloce atribute specifice care să descrie mărimea, calitatea, tipul

de utilizare şi altele.

Blocurile fizice sunt vizibile fără multă ambiguitate pe ortofoto şi vor servi drept referinţă suficient

de stabilă pentru declaraţiile fermierului şi pentru controalele administrative încrucişate.

În acest scop este necesar ca blocurile fizice să fie delimitate de limite stabile; Aceste limite se vor

alege, pornind de la cele mai stabile elemente de peisaj. Atunci când configuraţia terenului o permite,

el va fi divizat. Divizarea se va face respectând ierarhia stabilităţii limitelor. Divizarea se va face,

până nu se mai pot identifica limite acceptabile din punct de vedere al stabilităţii.

Conform cerinţelor şi recomandărilor EU, LPIS este constituit respectând următoarele condiţii:

Utilizarea obligatorie a GIS - informaţiile spaţiale ce definesc blocurile fizice sunt integrate

într-o structură care nu permite suprapunerea blocurilor fizice;

Omogenitatea bazei de date - poligoanele ce definesc blocurile fizice nu au suprapuneri sau

limite artificiale (limitele hărţilor sau ale unităţilor administrativ-teritoriale). Este utilizată o

reprezentare cartografică continuă, unică pentru întreg teritoriul României, în proiecţia naţională

Stereo70;



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 8/59

Precizie minimă - precizia minimă a bazei de date trebuie să fie conformă standardelor

cartografice la scara 1:10.000. Utilizarea ortofotogramelor la scara 1:5000 şi vectorizarea la o

scară mai mare (1:1000÷1:2000) asigură respectarea aceastei condiţii.

4. ABORDAREA VECTORIZĂRII

4.1. Unitatea de vectorizare

Vectorizarea imaginilor ortofoto a fost făcută pe fiecare teritoriu administrativ, dar limitele acestora

nu reprezintă şi limitele blocurilor fizice.

Un bloc fizic este atribuit acelei unităţi administrativ teritoriale care include cea mai mare parte din

suprafaţa acestuia.

4.2. Pregătirea pentru vectorizare

În procesul de vectorizare se vor incarca unitatea administrativ teritoriala, imaginile ortofoto aferente

noi şi, dacă este nevoie, şi cele vechi după care s-a vectorizat initial.

4.3. Obiectele vectorizate

Blocuri fizice agricole [BA]

Suprafeţe agricole delimitate prin vectorizarea detaliilor liniare stabile conform definiţiei blocului

fizic

Suprafeţe cu aşezări, intravilan [SA]

Suprafeţe parţial acoperite de construcţii şi care pot include grădini, livezi, parcele arabile sau

păşuni. Acestea pot include suprafeţe eligibile în conformitate cu schemele de plată ale PAC.

Suprafeţe neagricole din exteriorul blocurilor fizice [NA]

Poligoane care conţin exclusiv suprafeţe neagricole (ape, păduri, platforme industriale etc).

Pentru a facilita managementul topologiei GIS, suprafeţele acestora pot fi divizate (în special în

cazul poligoanelor dezvoltate după o singură dimensiune).

Suprafeţe neagricole din interiorul blocurilor fizice [NP]

Suprafeţe neagricole, mai mari de 0.1 ha din interiorul blocurilor fizice (iazuri, pîlcuri de pădure,

suprafeţe acoperite de construcţii). Acestea sunt gestionate ca ‘insule’ şi sunt scăzute din

suprafaţa blocurilor fizice.

Suprafeţe neacoperite [XX]

Poligoane care includ zone în care nu este posibilă digitizarea (nu există imagine ortofoto, părţi

întunecate mari, zone cu restricţii, nori, etc) digitizate pe limitele stabile ale poligoanelor

adiacente.

În procesul de vectorizare trebuie să se ţină cont de stabilitatea în timp a elementelor de peisaj:

Elemente de peisaj cu stabilitate mare în timp (prioritate 1 la construirea blocurilor):

- infrastructură / transporturi: drumuri, căi ferate, aeroporturi etc.;



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 9/59

- suprafeţe construite: limitele aşezărilor, zone industriale;

- baraje artificiale, canale, malurile râurilor regularizate

- limitele pădurilor cu o linie de margine vizibilă cu claritate. În cazul copacilor înalţi, efectul

de umbră trebuie interpretat cu atenţie;

- gardurile vii, împrejmuirile din tufişuri naturale, arbori sau ziduri de piatră;

- limitele culturilor permanente, plantaţiilor, viilor şi livezilor: dacă plantaţia are o vechime de

circa 3-4 ani, este vizibilă cu claritate pe ortofoto

Elemente de peisaj relativ stabile, cu referire la folosinţa terenurilor agricole (prioritate 2 la

construirea blocurilor):

- Drumuri de fermă: drumurile de exploatare sunt mai puţin stabile. Linia acestora se poate

modifica în cazul ploilor puternice cînd se fac drumuri noi prin parcelele agricole, iar acest

lucru poate genera interpretări greşite. În aceste cazuri, linia drumului obişnuit trebuie

apreciată astfel încât nici o suprafaţă să nu fie exclusă din blocul fizic.

- Zonele cu tufişuri: se pot extinde foarte agresiv şi rapid: 2÷3 metri / an. În lipsa unei alte

soluţii, se pot accepta ca limite de blocuri fizice.

- Malurile rîurilor şi lacurilor naturale care nu sunt întreţinute de om şi care au debit relativ

constant.

- Limitele de habitat natural şi semi-natural: aici limita însăşi este clar vizibilă pe imagine,

limita suprafeţelor cultivate este uşor de recunoscut, dar se poate modifica de la an la an. Se

întâmplă adesea ca la arat să se intre cu 3÷4 metri în interiorul zonei naturale, dar habitatul

natural „creşte la loc” în câteva luni. Această problemă se întâlneşte de obicei în cazul

stufului. Dacă este posibil, nu se vor utiliza aceste limite drept limite ale blocurilor fizice, ci

mai degrabă ca limite ale unor suprafeţe ineligibile în interiorul blocului. În acest caz, o

modificare ulterioară nu va afecta limita blocului fizic.

- Limitele dintre categoriile de folosinţă ale terenurilor pentru VI şi CP pot fi folosite ca limite

dacă acestea sunt bine definite în teren

- Limitele dintre categoriile de folosinţă ale terenurilor (TA, PP): pot fi uşor modificate,, iar în

cazul păşunilor cultivate, pe o imagine orto, diferenţa nu se poate percepe cu uşurinţă.

Elemente de peisaj cu stabilitate minima, care se pot modifica în cursul anului (prioritate 3

la construirea blocurilor):

- Toate limitele ce depind de cantităţi de apă al căror debit sau volum este relativ variabil.

(râuri şi torente naturale, lacuri). În aceste cazuri se va utiliza o soluţie prin care fermierii nu

vor pierde nici o suprafaţă eligibilă. Dacă există dubii cu privire la o suprafaţă, şi dacă există

posibilitatea păşunatului sau fâneţelor, se va digitiza în cadrul unui BA sau SA.

- Distribuţia/orientarea parcelelor agricole nu este întotdeauna stabilă, putându-se modifica de

la an la an. Se vor utiliza numai dacă există semne că ar exista între ele vreun drum, gard sau

potecă .

- Drumuri prin păşune care se răsfiră în toate direcţiile şi care evident sunt utilizate de locuitori

cu caracter temporar

Lista atributelor atasate initial fiecărui obiect vectorizat se evidenţiază în tabelul 4.1.

Categoriile de folosinţă acceptate pentru fiecare obiect vectorizat sunt descrise în tabelul 4.2.



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 10/59



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 11/59

Lista atributelor GIS a poligoanelor LPIS reprezentative

Tabel 4.1

Atribut Tip

Lu

ng

ime

Continut Exemplu sau

comentarii

NR POLIGON N 38 Numărul BF în cadrul UAT 131

NR POLIGON GRID N 10 Numărul BF în cadrul celulei de grid 275

TOLERANTA N 38 Toleranţa calculată (1m perimetru tampon) în ha + 2 zecimale 0.52

STARE POLIGON C 2 O - Initial O S – Spre aprobare V – Validat de verificator R – Respins de verificator

DATA CREARE D Data la care a fost creat blocul (ZZ.LL.AAAA) 30.12.2007

OPERATOR CREARE C 25 Operatorul care crează blocul Ion Popescu

DATA ACTUAIZARE D Data realizării actualizării (ZZ.LL.AAAA) 31.03.2009

OPERATOR

ACTUALIZARE C 25 Operatorul care actualizează blocul Ion Vasilescu

DATA SUPERVIZARE D Data la care are loc verificarea blocului (ZZ.LL.AAAA) 02.04.2009

OPERATOR

SUPERVIZARE 25 Operatorul care verifică blocul Vasile

Ionescu

VERSIUNEA N 38 Nr. versiunii obiectului

TIP OBIECT C 2 BA = Bloc fizic agricol BA SA = Asezare (Intravilan) NA = Suprafaţă neagricolă din afara unui bloc fizic NP = Suprafaţă neagricola din interiorul unui bloc fizic (insula) XX = Suprafete neacoperite

JUDET C 2 Codul oficial al judeţului AR

DENUMIRE UAT C 30 Numele comunei Savarsin

SIRUTA N 10 Codul oficial SIRUTA al comunei 265264

ID GRID C 8 Identificatorul celulei de grid bazat pe numărul coloanei şi

numărul liniei la intersecţia cărora se află celula de grid 34_45

ID BLOC C 16 Nr unic de identificare bazat pe codul SIRUTA şi NR POLIGON 26564-2103

ID BLOC GRID C 20 Identificator unic al poligonului bazat pe ID GRID şi NR

POLIGON GRID 34_45_100

FOLOSINTA

PRINCIPALA C 2 În conformitate cu nomenclatura din tabelul 1 TA

FOLOSINTA

SECUNDARA C 2 În conformitate cu nomenclatura din tabelul 1.

A doua categorie de folosinţă se scrie doar în cazul suprafeţelor

eligibile.

(dacă exista,

blocuri

mixte) PP

OBSERVATII C 30 B10 = BA ce prezintă elemente de planimetrie neeligibile mai

mici decît 0.1 ha, dar a căror suprafaţă însumată reprezintă mai

mult decît 10% din suprafaţa culturii.

B10_T2_I2_

M2_SR

T2 = BA ce prezintă în interior şiruri de tufe şi copaci avînd mai

puţin de 2m laţime.

I2 = BA ce prezintă în interior canale de irigarţii şi şanţuri avînd

mai puţin de 2m laţime

M2 = BA ce prezintă pe margini fîşii de iarbă avînd laţimea mai

mică de 2m

C = BA ce prezintă în interiorul lor copaci izolaţi, tufişuri, arbuşti,

copaci pe paşune ce nu impiedică păşunatul sau cositul, care nu

trebuie digitizate separat

ZIA = BA ce prezintă zone afectate de mici bălţi sau inundaţii în

retragere, în interiorul blocului fizic.

SR = BA prezintă sere (care sunt eligibile!) Întrucît un BA poate avea mai multe din atributele din această

listă, ele vor fi marcate în ordinea parcurgerii listei şi vor fi

despărţite între ele de „_”



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 12/59

LN C 10 BA ce prezintă una sau mai multe limite nedefinite (incerte sau

având un risc ridicat de schimbări), folosite la delimitarea BA,

pentru care se recomandă verificarea pe teren, de exemplu:

LN

- limita trasată la graniţa între teren arabil şi păşuni permanente

sau limita trasată la marginea elementelor hidrografice: ape,

mlaştini etc.

- limita este posibil să nu fie stabilă datorită schimbării rapide a

vegetaţiei

- limita este afectată de băltirea apei sau inundaţii

TPA C 10 BA ce includ teren potenţial abandonat sau în paragină TPA

PARCELE AGRICOLE C 1 A – sub 5 parcele agricole

B – între 6 - 10 parcele agricole

C – între 11 -15 parcele agricole

D – între 16 - 20 parcele agricole

E – peste 20 parcele agricole

B

(estimat CAPI)

DATA ZBOR D Data efectuării zborului (ZZ.LL.AAA). Dacă poligonul este

construit pe mai multe ortofotoplanuri cu date de zbor diferite,

folositi data zborului, corespunzătoare ortofotoplanului, care dă cea

mai mare parte din suprafaţa blocului fizic.

25.08.2008

PANTA MEDIE N 38 Panta medie a blocului fizic 20

COMENTARIU C 150 Detalii despre modificări (observaţii suplimentare referitoare la

blocul fizic)

CENTROID N 13 Id geografic (centroid) 771055-

369093

AN CAMPANIE N 4 Anul campaniei pentru care s-a modificat blocul fizic (se introduce

manual la prima editare) 2010

CAUZA MODIFICARII C 30 Cauza pentru care a fost modificat blocul fizic (lista selectie) A5

TIP OPERATIE C 30 Tipul operatiei efectuate asupra poligonului (lista selectie) Comasare

MODIFICARI

MAJORE C 1 V- Valid: influenteaza cererile fermierilor in urma modificarii

blocurilor fizice

N – Nevalid: nu influenteaza cererile fermierilor in urma

modificarii blocurilor fizice

I – Indecis: Operatorul este incert daca sunt influentate sau nu

cererile fermierilor in urma modificarii blocurilor fizice

V

DEFAVORIZATA C 25 Zona defavorizata, informatiile se preiau automat prin intersectie

spatiala cu stratul UAT_ROMANIA in cazul in care acestea exista ZMD

ARIA BRUTA N 10 Suprafaţa în ha + 2 zecimale, exclusiv insulele 10.82

ARIA NETA N 10 Suprafaţa în ha + 2 zecimale: (ARIA BRUTA – ARIA NEELIGIBILA) 10.53

ARIA NEELIGIBILA N 10 Suprafaţa în ha + 2 zecimale: aria suprafeţelor neagricole care nu

pot fi digitizate ca atare şi ramîn în cadrul BF 0.29

PERIMETRU N 10 Perimetrul poligonului în m cu 2 zecimale 5213.03

AGRO MEDIU C 100 Masuri de agromediu n/a

TERASE C 2 Terase identificate 1

GPS C 20 Măsurătoare GPS GPS_2012

BENZI TAMPON C 25?? Blocuri potenţiale benzi tampon 1

OPERATOR

CONTROL C 25 Operatorul care controlează blocul Grigore Pop

OBSERVATII

CONTROL C 200 Constatări referitoare la blocul controlat



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 13/59

Tabel 4.2

Tip de obiect Categoria de folosinţă a terenului

BA = Bloc fizic agricol

TA – Teren arabil

PP – Păşuni permanente

VI – Vii

CP – Culturi permanente altele decât viile: livezi ş.a.

MX – Mixtă sau altele (ex. grădini de legume)

SA = Aşezări (intravilan) CC–Curţi Construcţii, elemente de infrastructură, zone industriale,

dar amestecate cu suprafeţe agricole care nu pot fi digitizate

PP – Păşuni Permanente

TA – Teren Arabil

CP – Culturi permanente altele decât viile: livezi ş.a.

VI – Vii

MX – Mixte sau altele

NA = Suprafaţă neagricolă din

afara unui bloc fizic

CC – În principal Curţi Construcţii, elemente de infrastructură, zone

industriale, dar fără suprafeţe agricole.

PA – Vegetaţie forestieră, arbusti, tufişuri

HN – Terenuri neproductive acoperite cu stuf sau papură, vegetaţie

de mlaştină.

DR – Drumuri şi căi ferate, chiar fiind mai multe de unul, având

intercalate fâşii cu alte folosinţe nu mai late de 4 m, dar nu pentru

folosinţă agricolă, totul reunit într-un singur poligon.

HR – Ape curgătoare

HB – Luciu de apă.

PN – Pietriş, nisipuri, stânci, halde steril, gropi gunoi etc.

NP = Suprafaţă neagricolă din

interiorul unui bloc fizic

(insulă)

CC – Curţi Construcţii, elemente de infrastructură, zone industriale

PA – Vegetaţie forestieră, arbusti, tufisuri

HN – Terenuri neproductive acoperite cu stuf sau papura, vegetaţie

de mlaştină

HR – Ape curgătoare

HB – Luciu de apă

PN – Pietriş, nisipuri, stânci, halde steril, gropi gunoi etc

XX = Suprafete neacoperite OL – Imagini orto lipsă

NM – Suprafeţe înnorate mari

ZR – Zonă cu restricţii militare, etc.

XX – Alte situaţii în care lipseşte imaginea şi nu se poate face

fotointerpretarea

4.4. Categorii de folosinţă eligibile

Blocurile fizice agricole, aşa cum se observă şi în diagrama alăturată, pot fi constituite din

una din categoriile de folosinţă generale: teren arabil - codificat TA, păşuni permanente - codificate

PP, vii-codificate VI, culturi permanente (livezi, hamei, pepiniere de pomi fructiferi, etc) - codificate

CP.

Suprafeţe agricole eligibile

Terenuri arabile Păşuni permanente

Culturi permanente

Vii



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 14/59

Categoriile de folosinţă agricolă care pot fi interpretate şi clasificate în schema de mai sus sunt:

terenuri arabile [TA]

- TA - terenul arabil propriu-zis (cereale)

- TA - păşuni cultivate

- TA - grădini de legume

- TA - culturi de orez (atenţie: această cultură se găseşte doar în S României

- TA - solarii sau răsadniţe

- TA - plantaţii de căpşuni

- TA - culturi multianuale de furaje

- TA - terenuri temporar nelucrate (pârloagă)

- TA - benzi de iarbă împotriva eroziunii

- TA - sere (legume, flori, căpşuni)

pajişti permanente [PP]

- PP - păşuni sau fâneţe pure (fără alte elemente de peisaj)

- PP - păşuni sau fâneţe cu copaci- păşuni asociate cu pomi fructiferi sau cu arbori în scopul

prevenirii eroziunii solului sau alunecărilor de teren

- PP - păşuni extensive sau fâneţe cu arbuşti

- PP - pajişti împădurite

- PP - pajişti cu livezi tradiţionale

vii [VI]

- VI – vii

culturi permanente [CP]

- CP – plantaţii de hamei

- CP – livezi clasice sau intensive

- CP – plantaţii de arbuşti fructiferi (agrise, zmeură, afine)

- CP – pepiniere de pomi fructiferi, de viţă de vie sau forestiere

- CP – plantaţii de răchită



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 15/59

5. REGULI DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE

5.1. Criterii de fotointerpretare

Fotointerpretarea are la bază analiza următorilor parametri:

Forma (configuraţia) se referă la aspectul imaginii obiectului reprezentat pe imagine. În

fotointerpretare aplicarea acestui criteriu cere o pregatire specială a interpretului precum şi o

experienta în domeniu.

Mărimea obiectelor constituie un alt criteriu important pentru fotointerpretare mărimea relativă a

obiectelor, adică dimensiunile unui obiect, în raport cu dimensiunile altor obiecte. De exemplu

imaginea casei şi cea a cuştii câinelui apar asemănător ca formă, dar dimensiunile diferite arată

evident deosebirea dintre cele două obiecte şi judecate în raport şi cu dimensiunile altor obiecte din

jur (ca garduri, copaci, arbuşti), duc la identificarea facilă a celor două obiecte.

Culoarea în cazul fotogramelor color, şi tonul, în cazul fotogramelor alb-negru, reprezintă alte

criterii directe de identificare, dar care capătă valoare doar în combinaţie cu parametrii de formă şi

mărime

Culoarea este un criteriu sigur şi uşor de utilizat deoarece, fotointerpretului cu experienţa îi sunt

familiare culorile diverselor categorii de obiecte şi se impune să se cunoască data aerofotografierii

căci unele obiecte, de exemplu vegetaţia, îşi modifică culoarea după sezon.

Tonul constituie criteriul de fotointerpretare în cazul fotogramelor alb-negru, dar el are o valoare

relativă, căci depinde de mai multe variabile, nu numai de proprietăţile obiectelor.

De altfel, diferite părţi ale aceluiaşi obiect pot sa apara în tonuri diferite, în functie de gradul de

iluminare şi de directia în care se reflecta lumina. De exemplu, fetele unui acoperis apar cu tonuri

diferite şi acest fapt îşi are valoarea lui intrucat tocmai diferentierile de ton sugereaza forma

obiectului.

Umbra reprezintă un criteriu indirect de mare importanţă, ea redând destul de bine forma unor

obiecte izolate. Forma umbrei se aseamănă, cu forma siluetei obiectului care o generează, de

exemplu în cazul arborilor, al stâlpilor, turnurilor, caselor etc.

Densitatea imaginilor unei categorii de obiecte poate servi drept criteriu de interpretare şi

identificare a acestora. De exemplu, densitatea arborilor dintr-o plantaţie este mai mică decât într-o

pădure naturală de aceeaşi specie.

Dispersia adică gradul şi modul de împrăştiere a obiectelor pe o anumită suprafaţă, poate constitui un

criteriu de fotointerpretare, care se foloseste combinat cu alte criterii.

Textura reprezintă mărimea punctelor care redau obiectele prea mici pentru a apare cu imagini

distincte la scara de reprezentare. Deci, ea depinde de mărimea obiectelor şi de scara imaginii şi

poate constitui un criteriu de fotointerpretare.

Se pot stabili scări de textura, deosebindu-se texturi foarte fine, fine, mijlocii, grosiere, foarte

grosiere, eventual cu grade intermediare.

Structura reprezintă modul de aranjare spaţială a imaginilor obiectelor şi proceselor de pe o imagine.

Ea se manifesta atat în cazul obiectelor suficient de mari pentru a apare prin imagini distincte, cît şi

în cazul obiectelor mici cu reprezentare punctiformă.

În multe cazuri, la identificarea obiectelor individuale sau a grupărilor de obiecte este suficient un

singur criteriu, dar mult mai facilă şi mai exactă devine identificarea prin utilizarea mai multor

criterii deodată.



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 16/59

Se intelege ca utilizarea corectă a criteriilor de fotointerpretare depinde de gradul de pregatire

tehnică şi de profil şi de experienţa fotointerpretului.

În tabelul 3.1, sunt descrise câteva chei de fotointerpretare, identificare a unor categorii de folosinţă

utile LPIS observate pe unele din imaginile ortofoto realizate la scara 1:5000. Aceste chei pot diferi

în funcţie de calitatea fotogramei şi de scara de vizualizare. Dacă textura este mai stabilă de la o

imagine la alta, tonalitatea depinde atât de anotimpul efectuării zborului cât şi de calitatea

radiometrică a imaginii. Aceste chei de fotointerpretare din tabelul 3 trebuie să fie utilizate în

asociere cu ceilalţi parametri de fotointerpretare.

Chei de fotointerpretare

Tabelul 5.1

Textură omogenă Tonalitate castanie închisă /

deschisă sau verde

Teren arabil

Tonalitate neagră Luciu de apă

Textură omogenă cu pete negre Tonalitate verde sau castanie cu

pete negre

Teren arabil (păşune) cu

instalare de culturi permanente

Textură neregulată, foarte

grosieră

Tonalităţi diverse cu poligoane

definite

Zone urbane

Textură fină Tonalitate castanie

deschisă / închisă şi verzuie

Păşuni

Textură neregulată, medie Tonalitate deschisă (albă) Pietre, rocă, halde steril

Textură neregulată grosieră Tonalitate verde închis şi

regulată

Păduri

Textură grosieră şi medie Tonalitate verde şi neregulată Vegetaţie

Textură regulată grosieră Tonalitate verde şi regulată Pepinieră, pădure tânără

Textură regulată mijlocie Tonalitate verde şi regulată Vie

Textură regulată foarte grosieră Tonalitate verde şi neregulată Livadă clasică

Textură regulată grosieră Tonalitate verde şi neregulată Livadă intensivă



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 17/59

5.2. Reguli de vectorizare

1) Blocurile fizice trebuie create astfel încât să nu fie excluse suprafeţe eligibile, respectiv, pentru

cel puţin 95% din blocurile fizice, suprafaţa agricolă neinclusă în blocul fizic să nu depăşească

2%;

2) Blocurile fizice trebuie create astfel încât să asigure maximizarea suprafeţelor eligibile,

respectiv, pentru cel puţin 95% din blocurile fizice, suprafaţa neagricolă din cadrul blocului

fizic să nu depăşească 2%;

3) Limitele stabile trebuie luate în considerare în ordinea descrescătoare a gradului de stabilitate;

4) Limitele de blocuri fizice nu trebuie să taie parcelele agricole;

5) La atribuirea categoriilor de folosinţă pentru blocurile fizice (BA) se va acorda o atentie

deosebita categoriei de folosinţă PP. În cazul în care fotointerpretul nu este sigur ca suprafaţa

respectiva este PP, o va cataloga drept TA;

6) Suprafeţele neeligibile mai mari sau egale cu 0.1ha, din interiorul blocurilor fizice eligibile se

vor delimita ca insule şi aria lor se va extrage din suprafaţa blocului respectiv. În cazul în care,

fotointerpretul digitizeaza un obiect neeligibil insular din cadrul blocului fizic şi constata ca

suprafaţa acestuia este mai mică de 0,1ha, obiectul astfel obţinut rămîne ca poligon NP, nu se

sterge.

În cazul în care în cadrul blocului fizic există suprafeţe neagricole mai mici de 0.1 ha şi cel

puţin egale cu 0.01 ha, nedigitizate ca poligoane neagricole câmpul „aria neeligibilă” din

fereastra de editare atribute se completează cu suma suprafeţelor zonelor neeligibile din

cadrul blocului fizic. Sistemul deduce din „aria brută” a blocului fizic aria neeligibilă şi

afişează diferenţa în câmpul „aria netă” care reprezintă exclusiv suprafaţa eligibilă a

blocului;

7) Drumurile cu lăţime mai mare de 2 m pe tot parcursul lor, trebuie vectorizate cu 2 linii;

8) Drumul de exploatare care apare ca o dublare a unui alt drum de la marginea terenurilor arabile,

nu se va vectoriza, acesta fiind cel mai probabil un drum temporar.

9) Drumurile de exploatare care prezintă mai multe variante, datorate evident ocolirii unui teren

mlastinos, se vor vectoriza fără evidenţierea acestor ocolişuri care diminuează suprafaţa

agricolă;

10) În cazul blocurilor fizice cu categorie principală VI (vii) digitizarea se va realiza fără

excluderea drumurilor de exploatare şi nici nu se vor împărţi blocurile pe aceste limite decât

dacă suprafaţa lor este mai mare de 10 ha; se va evita divizarea excesivă şi nejustificată a

acestora.

11) Benzile tehnologice din interiorul şi împrejurul suprafeţelor cu culturi permanente (de exemplu

pentru manevrarea utilajelor agricole) nu trebuie excluse din suprafaţa eligibilă a blocului fizic.

În cazul plantaţiilor de hamei se acceptă pentru zonele de întoarcere o zonă de până la 6 metri

lăţime.

12) Potecile de munte sau unele drumuri ce nu prezintă o continuitate clară şi care împart haotic

păşunile nu se vectorizează chiar dacă în unele locuri depăşesc 2 metri;

13) Poligoanele care descriu drumuri, cursuri de apă, râuri, canalele de irigaţii prea lungi trebuie

împărţite chiar după limite fictive; trebuie evitată digitizarea unui astfel de poligon de jur

împrejurul unui bloc fizic;



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 18/59

14) Blocurile fizice (BA) evidente din cadrul sau din apropierea intravilanului nu trebuie catalogate

drept SA (Exemplul 12., pag.21).

15) Drumurile şi căile ferate, chiar dacă sunt mai multe, având intercalate habitate naturale nu mai

late de 4 m, dar nu pentru folosinţa agricolă, se vor vectoriza într-un singur poligon neagricol.

16) Limita pădurilor se va vectoriza generalizat (atentie la umbră) fără evidenţierea coroanei

arborilor, iar pomii izolaţi chiar din apropierea pădurii nu vor fi incluşi în interiorul pădurii;

17) Pădurile foarte mari pot fi împărţite în poligoane separate după limitele dintre tipuri de arbori,

după diferite densităţi ale arborilor sau după eventuale drumuri forestiere;

18) La apele curgătoare al cărui luciu de apă are o lăţime mai mare de 2m se va vectoriza luciul de

apă generalizând conturul apei pe sub copacii aplecaţi pe maluri;

19) Apele curgătoare pot fi vectorizate în acelaşi poligon cu malurile dacă acestea au o lăţime mai

mică de 4 m şi nu au folosinţă agricolă.

20) Zonele de habitat ce formează malurile râurilor şi care au sub 6m lăţime pot fi vectorizate

împreună cu drumurile sau căile ferate alăturate;

21) Benzile de pamânt cu o lăţime mai mare de 6 m trebuie izolate şi clasificate dacă au o suprafaţă

mai mare de 0.1ha.

22) Suprafeţele neacoperite de imagini se vor vectoriza incluzând în acestea şi blocurile fizice

agricole sau poligoanele neagricole acoperite parţial deoarece cel puţin o limită a acestora este

neclară şi nu pot fi considerate blocuri fizice eligibile.

5.3. Reguli de codificare

1) Blocurile fizice, obiectele vectorizate vor primi coduri şi valori în baza de date conform

descrierii din tabelele 2.1 şi 2.2

2) Folosinţa principală la blocurile de tip BA şi SA trebuie să fie folosinţa dominantă din punct de

vedere al suprafeţei ocupate din suprafaţa blocului respectiv şi una din cele prezentate în

tabelul 1, cap. 2.

3) Folosinţa secundară se completează la blocurile de tip BA de fiecare data când aceasta există şi

este eligibilă. Folosinţa secundara se alege în functie de suprafaţa ocupată de această folosinţă,

imediat după cea principală.

4) Suprafeţele din intravilan care includ construcţii se vor codifica cu tip obiect SA, iar suprafeţele

construite din extravilan se vor codifica cu tip obiect NA. Suprafaţa construită în totalitate, mai

mare de 0,1 ha din interiorul unui bloc fizic agricol se va codifica cu tip obiect NP dacă se

digitizează ca o insula sau NA dacă se digitizează ca poligon cu o latura comună cu blocul

fizic.



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 19/59

6. EXEMPLE DE FOTOINTERPRETARE / VECTORIZARE

PENTRU CREAREA LPIS ÎN ROMÂNIA

6.1. Vectorizarea obiectelor de tip BA

6.1.1. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală TA

Trebuie acordată o atenţie deosebită zonelor cu tufişuri de la marginea terenurilor agricole trebuie

excluse din suprafaţa blocului fizic.

Exemplul nr. 1. Bloc fizic BA cu TA de clasă E

Exemplul nr. 2. Bloc fizic BA cu TA de clasă B



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 20/59

În exemplul de mai sus, este un amestec de teren arabil cu păşune. Nu există o limită stabilă clară

între cele două folosinţe şi este atributat ca bloc fizic agricol cu folosinţă principală TA şi folosinţă

secundară PP. Pe cât posibil se evită atributarea blocurilor fizice cu folosinţă principala MX. De

asemenea trebuie acordată o atenţie deosebită la digitizarea suprafeţelor la limita cu intravilanul,

acolo unde nu sunt foarte clare limitele, şi care de obicei arată ca în figura de mai sus, partea dreaptă.

Fâşiile de iarbă anti-eroziune fac parte din blocul fizic.

Exemplul nr. 4. Blocuri fizice BA cu fâşii înierbate

Exemplul nr. 3. Bloc fizic BA cu TA de clasă E

Fâşii înierbate antieroziune



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 21/59

Digurile şi şanţurile mai înguste de 2 m pot face parte din blocul fizic dacă sunt menţinute cu scopul

drenării, doar pentru producţia agricolă. Aceasta situaţie se intâlneşte şi la culturile de orez.

Exemplul nr. 5. Blocuri fizice BA

Bălţile mai mici de 0.1 ha sunt de obicei nepermanente şi nu se exclud din suprafaţa blocului fizic.

Dacă nu se afla în interiorul blocului fizic ci la margine lui şi par a fi permanente (în functie de

vegetatia din jur) nu sunt eligibile şi vor fi separate ca poligoane de tip NA.

Apă stagnantă, terenul de sub apă fiind arat, deci este eligibil şi rămâne în suprafaţa blocului fizic

Exemplul nr. 6. Blocuri fizice BA cu TA şi bălţi rezultate în urma ploilor

Canalele de drenaj < 2 m fac parte din blocul fizic.



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 22/59

Neomogenitate pe teren arabil, cultura nu este în acelaş stadiu de vegetaţie, sau nu a răsărit, aceste suprafeţe rămân în interiorul blocurilor fizice, nu se exclud

Exemplul nr. 8 Blocuri fizice BA în care avem parcele neomogene

Suprafeţele neagricole mai mari de 0.1 ha se exclud din interiorul blocului fizic ca insule

Exemplul nr. 7. Blocuri fizice BA cu suprafeţe

neagricole excluse din interiorul blocului fizic



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 23/59

Exemplul nr. 10 Bloc fizic eligibil de tip BA

Pentru a evita crearea blocurilor fizice cu perimetre foarte mari se vor crea insule; splitarea se face foarte aproape de limita blocului până la cel mult 1 metru distanţă

Exemplul nr. 9 Blocuri fizice BA cu teren necultivat

În cazul unor suprafeţe mici necultivate, sau doar fără culturi (teren arat dar nesemănat), aceste suprafeţe se consideră parte a blocului fizic



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 24/59

6.1.2. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală PP

Exemplul nr. 11. Bloc fizic BA cu PP de clasă A





COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 25/59

Construcţiile fiind mai mici de 0.1 ha în interiorul blocului nu trebuie excluse. Totuşi dacă ele se

regasesc la marginea blocului fizic, acestea trebuie excluse din blocul fizic, chiar dacă sunt mai mici

de 0.1 ha.

Arbustii razleti de pe o păşune nu se vectorizeaza separat, dacă grupurile de arbusti sunt mai mici de

0.1 ha, dacă avem suprafeţe compacte mai mari de 0.1 ele se extrag ca insule din suprafaţa blocului.

Trebuie respectată regula dacă sunt mai puţin de 50 de copaci pe hectar de păşune acestia nu trebuie

eliminaţi, dar în acelaş timp trebuie respectată condiţia că dacă avem suprafeţe neagricole compacte,

mai mari de 0.1 ha, acestea trebuie excluse din suprafaţa blocului fizic.

Zonele cu pomi nu se exclud deoarece animalele pot paşte printre aceştia. În acest caz nu este

necesară vectorizarea pâlcurilor de arbori care oricum au sub 0.1 ha.

Exemplul nr. 14 Bloc fizic de tip BA cu PP cu mulţi pomi izolaţi sau în pâlcuri

Teren cu păşune şi poteci nepermanente în interior, făcute de animale sau de maşini. Aceste poteci nu se digitizează. Dacă terenul (cu ierboase) ar fi fost prea mare ca suprafaţă, potecile ar fi putut fi utilizate pentru o subîmpărţire – marcată printr-o singură linie. Acest exemplu se poate extinde la suprafeţele cu păşuni pe care se află văi foarte înguste ale râurilor cu lăţime sub 2 m

Exemplul nr. 15. Bloc fizic eligibil de tip BA cu PP (include drumuri temporare)



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 26/59

6.1.3. Exemple de vectorizare a obiectelor de tip BA şi folosinţă principală VI sau CP

În această categorie intră terenul agricol acoperit de vii, livezi (pomi sau arbuşti fructiferi), hamei

ş.a.. Culturile permanente sunt caracterizate prin structura de rând. Pot exista benzi în interiorul şi

împrejurul suprafeţelor cu culturi permanente (de exemplu pentru manevrarea utilajelor agricole).

Aceste zone tehnologice, de regulă, nu trebuie excluse din suprafaţa eligibilă a blocului fizic.

Exemplul nr. 16. Bloc fizic BA cu VI de clasă A

Exemplul nr. 17. Bloc fizic BA cu VI de clasă A



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 27/59

Exemplul nr. 18 Blocuri fizice eligibile de tip BA cu CP

Exemplul nr. 19 Structură tipică de cultură permanentă (livadă)

Se evită digitizarea blocurilor

fizice ca o insulă în interiorul altor

blocuri fizice, aici se trece ca

folosinţă secundară

Culturi permanente, se disting

livezile cu rândurile de pomi

fructiferi, şi acolo unde este

posibil se delimitează ca şi

blocuri fizice distincte.

Se disting rândurile de pomi fructiferi

caracteristice unei livezi superintensive.

În situaţii de genul acesta, delimitarea

blocului fizic se poate face pe limita

culturii



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 28/59

Se distinge foarte bine structura în

terase.Textura este mai fină decât

în cazul livezilor

Exemplul nr. 20 Structură tipică de Viţă de vie (Vii – VI)

Dacă se analizează cu atenţie se pot vedea caracteristicile

culturii de hamei (cultură permanentă). Umbrele spalierilor

care susţin cultura de hamei sunt uşor de văzut. Acest bloc este BA cu CP

BA-CP

BA-CP

Exemplul nr. 21. Bloc fizic BA cu CP (hamei)



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 29/59

6.1.4 Exemple de obiecte de tip BA ce conţin suprafeţe neagricole ce nu pot fi digitizate şi a

căror arie netă (eligibilă) e mai mică decît aria brută

Pentru blocul fizic

alăturat „aria neeligibilă”

este constituită din

suprafaţa acoperită de

tufişuri de la baza

alunecării de teren

(≈0.08 ha) însumată cu

suprafaţa rupturilor de pe

versantul alunecat

(≈0.52 ha). Rezultă o

suprafaţă neeligibilă

însumată de 0.6 ha.

Exemplul nr. 22.1. Bloc fizic BA cu suprafeţe neagricole, nedigitizate ca poligoane distincte

Pentru blocul fizic alăturat

„aria neeligibilă” este

constituită din suprafaţa

acoperită de tufişuri din

partea de NV (≈0.15 ha) şi

suprafaţa construcţiei din

partea de E (≈0.05 ha).

Rezultă o suprafaţă

neeligibilă însumată de

0.2 ha.

Exemplul nr. 22.2. Bloc fizic BA cu suprafeţe neagricole, nedigitizate ca poligoane distincte

Pentru aceste blocuri fizice, câmpul „aria neeligibilă” din fereastra de editare atribute se completează

cu suprafaţa însumată a zonelor neeligibile din cadrul blocului. Sistemul deduce din „aria brută” a

blocului fizic aria neeligibilă şi afişează diferenţa în câmpul „aria netă” care reprezintă exclusiv

suprafaţa eligibilă a blocului.



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 30/59

6.2. Exemple de vectorizare obiecte de tip SA

Aşezările (zonele din intravilan) conţin numeroase obiecte mici (construcţii) şi o reţea deasă de

drumuri (străzile), care ar genera numeroase blocuri mixte cu interes agricol limitat (în termeni de

suprafaţă eligibilă). De aceea, în procesul de digitizare a blocurilor de tip SA se ţine cont de

următoarele reguli:

Nu se ia întreaga aşezare ca un poligon unic (cum este cazul unei suprafeţe urbane fără suprafeţe

agricole), deoarece pot exista parcele eligibile şi potenţiali solicitanţi pentru cererile de sprijin.

În interiorul acestor blocuri se vor identifica suprafeţele agricole mai mari de 0.3 ha (0.1 ha-vii sau

CP), în cazul în care pe aceste suprafeţe au fost depuse cereri de plată, şi se pot vectoriza compact

fără a ignora limitele stabile de prim rang (canale, construcţii liniare, etc)

În baza de date se poate interoga pentru fiecare bloc/poligon dacă este depusă una sau mai multe

cereri de plată şi în acest fel prin consultarea schiţei fermierului se va delimita pe limite stabile

blocul fizic.

La crearea blocurilor de tip SA a stat la bază regula că trebuie să fie de aproximativ 5 hectare,

delimitate pe limite stabile.

Parcele agricole în intravilan care

rămân ca parte a poligonului SA

deoarece suprafaţa totală a

parcelelor este de 0.7 ha dar ele sunt

despărţite de un canal, ceea ce duce

la splitarea lor în mai multe

suprafeţe sub 0.3 ha care nu mai pot

fi considerate eligibile

Exemplul nr. 23. Delimitare bloc SA cu folosinţă secundară TA. Suprafeţele de teren agricol vor fi

delimitate numai dacă pentru acestea au fost depuse cereri de plată



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 31/59

Exemplul nr. 24 Bloc SA fără delimitarea folosinţei agricole. Suprafeţele de teren agricol vor fi

delimitate ca BA numai dacă pentru acestea au fost depuse cereri de plată

Delimitare intravilan.

Se delimiteaza constructiile

şi drumurile care primesc

atribut SA. Terenul arabil

din interiorul zonei

intravilan se va digitiza

separat, în blocuri fizice

agricole dacă suprafeţele

sunt eligibile şi vor primi

atribut BA cu atributele

aferente.

Exemplul nr. 25. Delimitare bloc SA fără folosinţă agricolă şi BA cu folosinţă agricolă

S

A

B

A



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 32/59

Exemplul nr. 26 Diverse cazuri de eligibilitate şi ne-eligibilitate în intravilan

Zona de intravilan din poligonul central rămâne compactă, fără a intra în detaliu

în grădini, nefiind suprafeţe eligibile ce se pot constitui în blocuri fizice eligibile.

Terenurile din spatele curţilor cu folosinţă preponderent mixtă nu pot fi

întotdeauna cumulate cu suprafeţele agricole compacte adiacente şi atunci rămân

în SA.

SA cu CC

În situaţia aceasta, parcelele agricole sunt mai mici de 0.3 deci ele pot rămâne în interiorul unui

SA cu condiţia ca la folosinţă secundară să se atribuie folosinţa agricolă

X

BA cu TA

SA cu CC



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 33/59

Terenurile de fotbal ramân în intravilan, dar terenul arabil

de lângă se va vectoriza ca bloc fizic agricol.

Gradinile din interiorul intravilanului nu se vor

vectoriza separat ca bloc fizic agricol BA.

Codificarea va fi SA cu folosinţă secundara TA

Suprafaţa depăşeşte semnificativ 0.3 ha

Exemplul nr. 27. Zona intravilan. Terenul de fotbal rămâne ca parte a poligonului SA



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 34/59

6.3. Exemple de erori în procesul de fotointerpretare

şi vectorizare - obiecte de tip BA

În procesul de digitizare pot aparea unele erori de digitizare. Pentru eliminarea acestor erori de

digitizare, este bine ca operatorul să cunoască aceste tipuri de erori şi să aiba grijă să nu le facă în

procesul de digitizare.

Exemplul nr. 28. Bloc fizic care conţine păşune şi arabil. Este greşit

digitizat, conţine suprafeţe neagricole

Exemplu de digitizare greşită. Casa de la margine blocului fizic trebuie exclusă. Zona cu

arbuşti trebuie eliminată chiar dacă este mai mică de 0.1 ha, fiind la marginea blocului fizic.



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 35/59

BA-TA

BA-TA

BA-TA

BA-TA

BA-PP

BA-PP

Exemplul nr. 29.1. Eroare de digitizare şi de codificare a blocului BA

Digitizare greşită. Nu există limită stabilă între culturi.

De asemenea folosinţa a fost greşit interpretată ca fiind

PP. Poziţia parcelelor şi textura fină liniară arată că

folosinţa reală este TA.

BA-TA

Modul corect de digitizare

Exemplul nr. 29.2. Digitizare şi codificare corectă a blocului BA



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 36/59

Exemplul nr. 30. Eroare de digitizare şi codificare a blocului BA în

vecinătatea zonelor cu aşezări (constructii)

BA-TA

BA-PP

BA-TA

BA-TA

SA-CC

BA-TA

BA-PP

BA-TA

SA-CC

Digitizare greşită. Nu există limită stabilă între culturi. De asemenea folosinţa a fost greşit interpretată ca fiind PP. Poziţia parcelelor şi textura fină liniară arată că folosinţa reală este TA.



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 37/59

BA-TA

BA-TA

SA-CC

NA-PA

NA-PA

NA-CC

Exemplul nr. 31. Soluţia corectă de digitizare a exemplului de mai sus



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 38/59

6.4. Erori ale ortofotoimaginilor; exemple de fotointerpretare

Erorile din ortofotoimagini pot duce la erori de vectorizare.

Exemplul nr. 32 Diferenţă de tonalitate între 2 imagini ce formează ortofotograma

Exemplu de bloc fizic cu erori

rezultate în urma prelucrării

imaginilor orto. Linia care

separă suprafaţa mai închisă

de cea mai deschisă nu trebuie

sa fie considerată ca limita

blocului fizic.

Digitizare corectă a blocului fizic



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 39/59

6.5. Exemple de fotointerpretare şi vectorizare a obiectelor de tip NA

Drum şi cale ferata în acelaşi poligon atunci când distanta dintre ele este mai mică

de 4 m. Dacă suprafaţa dintre ele este cu folosinţă agricolă aceasta se delimitează ca

bloc fizic, dacă nu, poate rămâne ca un singur bloc neagricol.

Atribut de vegetaţie forestieră

pentru zona neproductivă dintre

calea ferată şi cursul de apă

Exemplul nr.33 Drum şi cale ferată cu benzi intercalate



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 40/59

Se poate digitiza în acest fel dacă este un drum tehnologic. Pentru şosele, drumuri naţionale, etc,

acestea se vor vectoriza separat.

Insule în interiorul unui râu care nu se

vectorizează individual; ele rămân ca

parte a poligonului care delimiteaza apa

curgatoare

Exemplul nr. 34 Vectorizarea luciului de apă pentru cursuri de apă cu lăţime mare

Exemplul nr. 35 Vectorizarea albiei unui râu de lăţime mică împreună

cu drumul alăturat într-un singur poligon NA

NA cu HR



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 41/59



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 42/59

Exemplul nr. 36 Vectorizarea unei benzi neagricole împreună cu drumul alăturat într-un

singur bloc fizic NA

În cazul unei limite de bloc, se va

utiliza întotdeauna drumul sau

limita cea mai vizibilă.

Exemplul nr. 37 Haldele de steril se vor vectoriza

separat în bloc de tip NA - cu folosinţă PN

Drumul care delimitează o zonă

agricolă de una neagricolă poate fi

inclus într-un singur poligon, cu

vegetaţia forestieră.



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 43/59

Exemplul nr. 38 Vectorizarea luciului de apă şi a albiei râurilor late.

Suprafaţa cu vegetaţie de tip

păşune trebuie considerată

eligibilă.

Zonele neinundate ale albiilor şi

care nu prezintă vegetaţie, ci

doar nisip, vor fi arondate

râului



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 44/59

7. ACTUALIZAREA ŞI ÎNTREŢINEREA LPIS ÎN ROMÂNIA

Actualizarea periodică a sistemului de blocuri fizice se face în următoarele situaţii:

- Actualizarea LPIS în urma controlului pe teren (măsuratori clasice)

- Actualizarea LPIS în urma controlului prin teledetecţie

- Actualizarea LPIS bazată pe observaţiile făcute de fermieri la depunerea cererii de sprijin

- Actualizarea LPIS bazată pe achiziţionarea de ortofotograme noi

Procedura este descrisă în manualul „ÎNTREŢINEREA ŞI ACTUALIZAREA SISTEMULUI DE

IDENTIFICARE A PARCELELOR AGRICOLE (LPIS)”

7.1. Efectuarea operaţiei de separare a terenului agricol de zona construită

în cadrul poligoanelor (tip obiect) SA (actualizarea LPIS bazată pe

observaţiile făcute de fermieri la depunerea cererii de sprijin)

Poligoanele de tip SA pentru care au fost depuse cereri de plată, vor suporta modificări în sensul

separării terenului agricol de zona construită.

Actualizarea se face pe baza materialului grafic cu schiţele parcelelor fermierilor sau a parcelelor

digitizate de fermieri în IPA-online.

Pentru efectuarea operaţiei de separare a zonei construite de terenul agricol se divizează la limita

suprafeţei construite, în zona în care fermierul şi-a schiţat parcela. Limita se va trasa pe garduri,

acolo unde acestea există, pe drumuri, la limita construcţiilor, pe canale, şanţuri etc.

În zonele cu multe parcele mici şi garduri se va delimita blocul fizic pe limita stabilă, cea mai

apropiată de parcela schiţată de fermier pe harta A3 sau digitizată în IPA-online.

La digitizarea acestor suprafeţe se va ţine cont de regulile de vectorizare de la cap. 5.2.

Dacă în urma operaţiei de divizare rezultă un singur poligon de tip BA, acesta va păstra

identificatorii poligonului SA (ID BLOC şi ID BLOC GRID) din care provine.

Poligonul/poligoanele neagricol(e) rezultat(e) se atributează, după caz, cu SA/CC, NA/CC, NP/CC.

Dacă în blocul SA sunt declarate două sau mai multe parcele, şi reconfigurarea blocului în funcţie de

schiţele fermierilor şi limitele stabile vizibile pe ortofotoplan implică divizarea în mai multe blocuri

fizice, aceasta se va opera pe limite stabile, cu păstrarea ID-ului la blocul care are mai multe parcele.



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 45/59

Exemple de digitizare a blocurilor fizice (separare a suprafeţelor agricole) dintr-un poligon de tip SA

în funcţie de poziţionarea pe hartă a parcelelor declarate de fermieri.

Fig. 7.1 Poligonul SA iniţial

3.86ha



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 46/59

Fig. 7.2 Blocul fizic este mai mare decât parcela fermierului

Blocul fizic divizat din poligonul

SA iniţial, pe limitele stabile cele

mai apropiate de parcela desenată

de fermier

0.20ha

0.41ha

Parcela desenată

de fermier



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 47/59

Fig. 7.3 Blocul fizic coincide cu parcela fermierului

Parcela desenată

de fermier

Blocul fizic divizat din poligonul SA

iniţial, pe limitele stabile cele mai

apropiate de parcela desenată de fermier

0.23ha

0.23ha



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 48/59

Fig. 7.4 În poligonul SA iniţial au fost desenate mai multe parcele

Parcela desenată de

fermier

Blocul fizic (2) divizat din poligonul

SA iniţial, pe limitele stabile cele

mai apropiate de parcela desenată de

fermier

Parcele desenată de

fermier(i) Blocul fizic (1) divizat din poligonul

SA iniţial, pe limitele stabile cele mai

apropiate de parcelele desenate de

fermier(i)

0.10ha 0.42ha

0.11ha

0.23ha

0.23ha



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 49/59

7.2. Actualizarea LPIS bazată pe achiziţionarea de ortofotograme noi

Actualizarea LPIS pe baza ortofotoplanurilor noi constă în verificarea digitizării blocurilor, în funcţie

de detaliile de pe ortofotoimaginile noi. Pentru aceasta se vor verifica toate blocurile fizice existente

în baza de date LPIS, corectând, după caz, geometria şi atributele acestora, respectiv modificarea

categoriei de folosinţă, modificarea limitelor blocurilor fizice în conformitate cu noile imagini,

unirea, divizarea blocurilor/poligoanelor, excluderea de suprafeţe neeligibile nou apărute, includerea

în blocul fizic a poligonului de tip NP existent în baza de date LPIS şi care are folosinţă agricolă,

digitizarea suprafeţelor agricole nou apărute în cadrul poligoanelor neagricole.

Modificările trebuie efectuate fără a se schimba identificatorul unic al blocului fizic. Acolo unde din

motive obiective nu poate fi păstrat identificatorul blocului fizic, acesta va fi atribuit automat

de către sistem.

Toate modificările operate se consemnează într-un tabel centralizator care va realiza şi

legătura între blocul fizic iniţial şi noul bloc fizic creat.

7.3. Exemple de neconcordanţe între digitizarea actuală şi imaginile noi

Digitizare corectă în funcţie de detaliile de pe

ortofoto existent în baza de date LPIS la

crearea acestuia



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 50/59

Bloc fizic care trebuie modificat datorită

înaintării exploatatiei miniere

Bloc fizic modificat. Pentru cazurile de

acest fel datorită riscului crescut de

modificare, se va adauga în câmpul

“Comentariu” codul RISC



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 51/59

Bloc fizic care trebuie modificat datorită

înaintării exploatatiei miniere

Digitizare corectă în funcţie de detaliile de pe

ortofoto existent în baza de date LPIS la

crearea acestuia



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 52/59

Se completează în tabelul centralizator blocul fizic căruia i-a fost schimbat atributul tip obiect în

neagricol, se face un printscreen în care să fie vizibil numărul blocului fizic iniţial şi codul şiruta şi

se salvează cu denumirea ID_POLIG.jpg.

La ambele blocuri fizice trebuie schimbata

categoria de folosinţă în neagricol



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 53/59

7.4. Exemple de digitizare greşită şi pe limite incerte

Digitizare greşită a blocurilor fizice pe

limite de cultură

Bloc fizic nou creat după digitizarea

corectă



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 54/59

Digitizare iniţială corectă pe malul râului

Situaţia pe imaginea ortofoto nouă

0.14 ha

0.53 ha



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 55/59

Limită corect digitizată pe imaginea

veche

Limita care trebuie eliminată în

conformitate cu ortofotoimaginea nouă



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 56/59

Limite existente pe imaginea veche

Corect digitizat prin unirea celor trei blocuri iniţiale şi eliminarea suprafeţelor neagricole.

Limite care trebuie eliminate în

conformitate cu ortofotoimaginea

nouă



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 57/59

Limite nepermanente pe care s-au creat blocuri fizice incorect

Acestea trebuie eliminate şi creat un bloc fizic pe limite stabile.

Digitizare greşită. Limita trasată corect

pe imaginea veche care trebuie

modificată în conformitate cu imaginea

ortofoto

Corect digitizat prin adăugarea

suprafeţei agricole în blocul iniţial



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 58/59

7.5. Modificări ale digitizării cauzate de georeferenţierea

diferită între imaginile ortofoto noi şi vechi

În aceste cazuri se reface digitizarea în conformitate cu noile imagini ortofoto păstrând, pe cât

posibil, identificatorii unici iniţiali ai blocurilor fizice.



COD FIDP0 - XX

Versiunea 1.1:

Pagina: 59/59

7.6. Actualizarea LPIS pe baza imaginilor VHR

Actualizarea LPIS pe baza imaginilor satelitare utilizate în cadrul procesului de control prin

teledetecţie, daca acestea sunt mai noi decât imaginile ortofoto din baza de date LPIS, se efectuează

pentru toate blocurile fizice a căror digitizare nu corespunde imaginilor VHR în conformitate cu

„Manualul de proceduri privind întreţinerea şi actualizarea sistemului de identificare a

parcelelor agricole (LPIS)”, cap. 7.3. „Actualizarea LPIS pe baza imaginilor VHR”.

Imaginile de foarte înaltă rezoluţie (VHR) reprezintă baza de determinare a limitelor parcelelor.

Fiecare parcelă este digitizată individual pe imaginea VHR şi, prin suprapunere peste stratul de

referinţă, se verifică corectitudinea digitizării limitelor blocurilor fizice, precum şi dacă în interiorul

blocurilor se disting suprafeţe neagricole mai mari de 0.1 ha nedigitizate ca atare. Dacă imaginile

satelitare sunt mai recente decît imaginile ortofoto şi, în urma verificării, apar erori semnificative de

digitizare, atunci se fac corecturile necesare în conformitate cu imaginea VHR.

Limitele blocului fizic din

imagine, digitizate conform

imaginii ortofoto, nu corespund cu

imaginea satelitară (VHR) mai

recentă. Se constată că vegetaţia

forestieră s-a extins şi, în

consecinţă, blocul fizic trebuie

modificat conform imaginii VHR.

Manual de fotointerpretare...Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale AGENŢIA DE...

Documents

Transcript of Manual de fotointerpretare...Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale AGENŢIA DE...