Manual constructie 13-08-2010

Smart Building System

Manual de utilizare al sistemului EMMEDUE

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 2

1. INTRODUCERE

Acest manual tehnic a fost redactat cu scopul de a indica modul cel mai adecvat de utilizare in conditii optime a sistemului EMMEDUE in constructii. Aceste pagini prezinta modul de realizare al constructiilor prin utilizarea panourilor si a altor componente ale sistemului de constructie EMMEDUE.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 3

2. DESCRIEREA SISTEMULUI EMMEDUE

2.1. BAZELE SISTEMULUI DE CONSTRUIRE

Sistemul de construire EMMEDUE se bazeaza pe o serie de panouri din polistiren armate cu plase din otel, al caror profil a fost special studiat in vederea unei aplicari rapide a tencuielii structurale in santier. Obiectivul este acela de a furniza un sistem de panouri modulare, obtinute industrial. Pe langa faptul ca productia acestor panouri inseamna economie de timp in santier, acestea indeplinesc functiile structurale cerute si simplifica realiza-rea constructiei. Cu panourile EMMEDUE aveti garantia unei constructii antiseismice, cu proprietati termoacustice deosebite, cu o rezistenta ridicata la foc precum si o diversitate de forme si finisaje.

2.2. COMPOZITIA PANOULUI EMMEDUE Elementul-baza este compus din: A) Placa din polistiren expandat, netoxic, autoextingibil, inert din punct de vedere

chimic, cu densitate si grosimi variabile conform proiectului constructiei.

B) Plase electrosudate din fir de otel tras si galvanizat, asezate pe ambele laturi

ale placii din polistiren si legate intre ele prin conectori din acelasi tip de sarma de otel galvanizat. Diametrul firului utilizat in plase variaza conform tipului panoului.

2.3. COMPLETAREA PANOULUI IN SANTIER Dupa montaj, panourile EMMEDUE se completeaza cu aplicarea de sprit-beton sau tencuiala, pe ambele laturi si, in cazul panourilor duble, cu turnare de beton in spatiul intern.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 4

2.4. AVANTAJELE SISTEMULUI EMMEDUE

• Izolare termoacustica ridicata.

• Usurinta manevrare si rapiditate in montaj.

• Rezistenta structurala ridicata.

• Rezistenta ridicata la seisme si cicloane.

• Nu necesita manopera specializata.

• Reducere importanta de costuri si timp de executie.

• Reducerea costului fundatiei (greutatea finala a constructiei este sen-sibil redusa comparativ cu sistemele conventionale.

• Utilizarea integrala a aceluiasi sistem de constructie.

• Integrabilitatea completa cu sistemele traditionale.

• Proprietati ignifuge deosebite.

• Usurinta si rapiditate in montajul instalatiilor electrice,

hidraulice, sanitare, etc.

• Panouri cu lungime si grosime variabila in functie de proiect.

• Constructie monolit.

• Suprafata ondulata a panourilor si utilajele de torcretat din productia noastra sunt in mod special adaptate pentru aplicarea prin pulverizare a sprit-betonului sau a tencuielii.

• Plasele panoului au atele speciale pentru interconectarea lor.

• Placa de polistiren evita puntile termice.

• Nu se modifica in urma expunerii la agenti atmosferici.

• Ecologic in toate componentele sale.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 5

3. CLASIFICAREA PRODUSELOR EMMEDUE In continuare sunt descrise tipurile de panouri EMMEDUE, domeniile de aplicare, dimen-siunile standard si produsele complementare. Grosimea placilor din polistiren si lungimea panourilor, pot fi realizate in concordantacu specificatiile proiectului. In general, grosimea placii din polistiren este determinata in functie de comportamentul structural cerut si de exigentele conditiilor de izolare termica; in primul caz, grosimea mai mare a placilor de polistiren creeaza un moment de inertie mai mare al peretelui fi-nit prin marirea distantei dintre cele doua straturi de beton structural, in timp ce, din punct de vedere termic, este suficient sa spunem ca un panou finit de 10 cm grosime, cu un nucleu din polistiren cu grosimea de 4 cm si densitatea de 15 Kg/m3 echivaleaza cu un perete de caramida cu grosimea de 64 cm.

Panou simplu PSM Panou dublu PDM

Panou planseu PSSG Panou scara PSSC

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 6

Panou simplu PSM/PST

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 7

3.1 PANOU SIMPLU EMMEDUE PSM

Plase din fir de otel galvanizat Fire otel longitudinale: Ø 2.5 mm la fiecare 70 mm. Fire otel transversale: Ø 2.5 mm la fiecare 70 mm. Fire otel conexiune: Ø 3.0 mm (circa 70 conectori/mp, conector dublu) Caracteristici otel ø2,5 mm: Tensiune la Oboseala fyk > 600 N/mm² Tensiune la Rupere ftk > 680 N/mm² Densitate placa polistiren: de la 15 Kg/m3 la 30 Kg/m3 Grosime placa polistiren: de la 4 cm. la 32 cm. Grosime perete finit: de la 11 cm. la 39 cm. Acest panou este utilizat in general in termosisteme sau pereti despartitori sau in cazul in care se cere o rezistenta ridicata la actiuni perpendiculare la perete.

Izolare acustica: 45 dB **

Rezistenta al foc: REI 120 ***

Tip de panou

Transmitanta termica U (W/m2 K)*

(intre paranteze valori pentru conectori din otel inox)

densitate 15 kg/m³ densitate 25 kg/m³

conector dublu conector unic conector dublu conector unic

PSM80 15 0,639 (0,509) 0,539 (0,475) 0,600 (0,468) 0,500 (0,434)

PSM100 17 0,524 (0,416) 0,441 (0,388) 0,492 (0,382) 0,408 (0,354)

PSM120 19 0,444 (0,352) 0,374 (0,327) 0,416 (0,323) 0,354 (0,298)

PSM140 21 0,385 (0,305) 0,324 (0,284) 0,361 (0,279) 0,299 (0,258)

PSM160 23 0,340 (0,269) 0,286 (0,250) 0,319 (0,246) 0,264 (0,228)

PSM180 25 0,305 (0,240) 0,256 (0,224) 0,285 (0,220) 0,236 (0,203)

PSM200 27 0,276 (0,217) 0,231 (0,202) 0,258 (0,199) 0,213 (0,184)

Grosime perete finit

(cm)

PSM60 13 0,818 (0,655) 0,693 (0,612) 0,771 (0,604) 0,644 (0,561)

* valoare calculata conform la UNI EN ISO 6946 din 2008 ** probe efectuate pe PSM90 la Universitatea din Santiago de Cile *** proba efectuata pe PSM80 la CSI din Milano

FISA 3.1 - PSM

PANOU DIN POLISTIREN PLASA ELECTROSUDATA

BETON TORCRETAT

1200 mm

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 8

3.2 PANOU SIMPLU PORTANT EMMEDUE PSM

Plase din fir de otel galvanizat fire otel longitudinale: Ø 5.0 mm la fiecare 70 mm. fire otel transversale: Ø 5.0 mm la fiecare 140 fire otel conexiune: Ø 3.0 mm (circa 70 pentru mp.) Caracteristici otel ø5 mm: Tensiune specifica la oboseala fyk > 450 N/mm² Tensiune specifica la rupere ftk > 540 N/mm² Densitate placa polistiren: de la 15 Kg/m3 la 30 Kg/m3 Grosime placa polistiren: de la 6 cm. la 14 cm. Grosime perete finit: de la 14 cm. la 22 cm. Acest panou se utilizeaza in general pentru constructia de pereti portanti. Spritzul beton va trebui sa aiba o rezistenza caracteristica la compresiune de cel putin 250 daN/cm².

Izolare acustica: 45 dB **

Rezistenta la foc: REI 120 ***

Grosime perete finit (cm)



densitate 15kg/m³ densitate 25kg/m³

PSM60 14 0,812 (0,651) 0,767 (0,602)

PSM80 16 0,635 (0,506) 0,598 (0,467)

PSM100 18 0,522 (0,414) 0,490 (0,381)

PSM120 20 0,442 (0,350) 0,415 (0,322)

PSM140 22 0,383 (0,303) 0,360 (0,278)

Tip de panou

* valoare calculata conform UNI EN ISO 6946 din 2008 ** probe efectuate pe PSM90 la Universitatea din Santiago de Cile *** proba efectuata pe PSM80 la CSI din Milano

FISA 3.2 - PSM


BETON TORCRETAT

1200 mm

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 9

3.3 PANOU UNIC EMMEDUE PST

Plase din otel galvanizat Fire otel longitudinale: Ø 2,5 la fiecare 70 mm. Fire otel transversale: Ø 2,5 mm la fiecare 70 mm. Fire otel conexiune: Ø 3,0 mm (circa 35 per mp.) Caracteristici otel: Tensiune specifica la oboseala fyk > 600 N/mm² Tensiune specifica la rupere ftk > 680 N/mm² Densitate placa polistiren: de la 15 Kg/m3 a 30 Kg/m3 Grosime placa polistiren: de la 4 cm. la 32 cm. Grosime perete finit: de la 9 cm. la 37 cm. Acest panou se utilizeaza in realizarea de pereti despartitori sau in termosisteme.

Izolare acustica: 41 dB**

* valori calculate conform normei UNI EN ISO 6946 din 2008 ** probe efectuate pe PST40 la Universitatea din Santiago de Cile

FISA 3.3 - PST

Tip de panou

Grosime perete finit (cm)



Densitate 15 kg/m³

PST40 9 0,982 (0,871) 0,917 (0,802)

PST50 10 0,817 (0,722) 0,761 (0,663)

PST60 11 0,700 (0,617) 0,650 (0,565)

PST80 13 0,543 (0,478) 0,503 (0,436)

PST100 15 0,444 (0,390) 0,411 (0,355)

PST120 17 0,375 (0,329) 0,347 (0,300)

PST140 19 0,325 (0,285) 0,300 (0,259)

PST160 21 0,287 (0,251) 0,265 (0,228)

PST180 23 0,257 (0,224) 0,237 (0,204)

PST200 25 0,232 (0,203) 0,214 (0,184)

Densitate 25 kg/m³


BETON TORCRETAT

1200 mm

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 10

Panou dublu PDM

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 11

Plasa externa din fir de otel galvanizat: Fire otel longitudinale: Ø 2,5 mm la fiecare 70 mm circa Fire otel transversale: Ø 2,5 mm la fiecare 70 mm circa Fire otel conexiune: Ø 3,0 mm (circa 70 conectori/mp) Caracteristici otel: Tensiune specifica la oboseala fyk > 600 N/mm² Tensiune specifica la rupere ftk > 680 N/mm²

Plasa interna:

Fire otel longitudinale: Ø 5 mm la fiecare 100 mm circa Fire otel transversale: Ø 5 mm la fiecare 280 mm circa (pasul se reduce la 100 mm circa cu adaugare de bride de legatura) Fir otel conexiune Ø 3 mm (circa 70 per mp) Caracteristici otel: FeB44K (B450A)

Densitate placi polistiren: 30 Kg/m3 Grosime placi polistiren: de la 5 cm. la 10 cm. Grosime spatiu liber intern: variabila de la 100 la 200 mm. Panoul dublu este constituit din doua placi din polistiren cu plase anexe din otel zincat electrosudate, legate intre ele prin conectori din otel zincat; acestea creaza un spatiu gol in care va fi turnat in santier un conglomerat de ciment cu caracteristici si rezistenta corespunzatoare. Panoul, pe langa functia de izolant, indeplineste functia de cofraj de pierdere, dupa introducerea de elemente adecvate de armare. Cu acest panou se real-izeaza structuri portante.

Rezistenta la foc: REI 150** Izolare acustica: D2m,nT,w=40 dB*** *valori calculate conform normei UNI EN ISO 6946 din 2008

Tip de panou Grosime Placi EPS

(cm)

Grosime perete finit

(cm)

Transmitanta termica U (W/m2 K) *

(intre paranteze valori pentru conctori din otel inox)

PDM150

5+5 30 0,455 (0,352)

7+7 34 0,338 (0,259)

8+8 36 0,299 (0,229)

PDM180

5+5 30 0,452 (0,349)

7+7 34 0,336 (0,258)

8+8 38 0,297 (0,228)

FISA 3.4 - PDM

3.4 PANOU DUBLU EMMEDUE PDM

PANOU DIN POLISTIREN

BETON

PLASA INTERNA BETON PLASA EXTERNA

1200 mm

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 12

Panou planseu PSSG

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 13

3.5 PANOU PENTRU PLANSEU EMMEDUE PSSG

Plasa din fir de otel galvanizat Fire otel longitudinale: : Ø 2,5 mm la fiecare 70 mm Fire otel transversale: Ø 2,5 mm la fiecare 70 mm Fire otel conexiune: Ø 3,0 mm (aproximativ 35 pe mp) Caracteristici otel: Tensiune specifica la oboseala fyk>600 N/mm2 Tensiune specifica la rupere ftk>680 N/mm2

Densitate placi polistiren: 15 Kg/m3

Greutate proprie planseu: PSSG200 200 Kg/m2 Densitate placi polistiren: 15 Kg/m3

Acest panou este utilizat in realizarea planseelor dintre etaje si catre mansarde.

Completarea in santier are loc prin introducerea armarea de completare a locasurilor pentru grinzi si turnarea de beton structural. Izolare acustica: izolarea acustica ceruta de norma, se poate obtine ca pentru un planseu traditional, interpunand un strat de material izolant intre structura si supra-structura. *valoare calculata conform UNI EN ISO 6946 din 2008 **inaltimea maxima a zonelor inaltate ale placii de polistiren este de 30 cm

FISA 3.5 - PSSG

Tipul panoului

Tencuiala intrados 2 cm. Beton superior 4 cm. Transmitanta termica

U (W/m2 K)* (intre paranteze valori pentru conectori din otel inox) Grosimea placii din polistiren**

(cm)

PSSG100 10 0,346 (0,302)

PSSG120 12 0,310 (0,270)

PSSG140 14 0,280 (0,244)

PSSG160 16 0,256 (0,223)

PSSG180 18 0,236 (0,205)

PSSG200 20 0,218 (0,190)

PSSG220 22 0,203 (0,177)

PSSG240 24 0,190 (0,165)

1200 mm

ARMATURA DE COMPLETARE

CONECTORI PANOU EPS

RANFORSARE METALICA

PENTRU AUTOPORTANTA

BETON

TENCUIALA

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 14

Panou scara PSSC

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 15

3.6 PANOU SCARA EMMEDUE PSSC

Inaltimea treptei si latimea treptei sunt variabile, functie de proiect Plasa electrosudata Polistiren densitate 15Kg/m3

Necesita armare complementara Plasa din fir de otel galvanizat Fire otel longitudinale: : Ø 2,5 mm Fire otel transversale: Ø 2,5 mm Fire otel conexiune: Ø 3,0 mm Caracteristici otel: Tensiune specifica la oboseala fyk>600 N/mm2 Tensiune specifica la rupere ftk>680 N/mm2

Densitate placa polistiren: de15 Kg/m3

Rezistenta la foc: REI 120* *proba efectuata la Universitatea din Santiago de Chile Acest panou consta dintr-un bloc de polistiren expandat corespunzator modelat, conform specificatiilor proiectului si armat cu doua plase de otel electrosudate legate intre ele prin conectori din fir de otel. Panoul se armeaza suplimentar in canalele pentru grinzi. Acest panou este folosit pentru realizarea de scari care au o deschidere maxima de 6 metri.

FISA 3.6 - PSSC

INALTIMEA SI LATIMEA TREPTEI SUNT VARIABILE

VARIABILA

VARIABILA

PLASA

ELECTROSUDATA

POLISTIREN

DENSITATE 15 KG/m3

ARMATURA DE COMPLETARE

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 16

3.7 PLASE DE RANFORSARE Plasele de raforsare sunt realizate cu fir de otel tras si galvanizat, cu diametrul de 2,5 mm. Sunt utilizate pentru ranforsarea armarii colturilor dintre pereti sau dintre plan-see si pereti, asigurand continuitatea armarii. PLASE UNGHIULARE RG1: *ranforseaza jonctiunile la unghi. Cantitate necesara: Prin 4 unitati per colt (doua interne si doua externe ) PLASA PLANA RG2: *Ranforseaza (la 45°) colturile golurilor pen-tru ferestre sau usi. *Restaureaza plasele taiate inainte *Pentru eventuale jonctiuni intre panouri Cantitate necesara: 2 unitati per usa 4 unitati per fereastra PLASA INDOITA IN “U” RGU: *Restaureaza continuitatea armaturii de-a lungul perimetrului usilor si ferestrelor.

116.

5 c

m.

var.

FISA 3.7 - RANFORSARI

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 17

Nota 1: Se recomanda utilizarea de fur-tune de ½” rezistente la presi-une ridicata, a caror lungime sa nu depaseasca 30 m. Nota 2: Cand se utilieaza un singur uti-laj de torcretat, capacitatea optima a recipientului compre-sorului este de 220 litri (nu mai putin de 130 litri dar cu dis-pozitiv de reglare a presiunii).

Putere motor (HP) Productie de aer l/min. Numar utilaje de torcretat utilizabile

De la 3 la 4 350-400 1

De la 5 la 6 600-700 De la 2 la 3

De la 8 la 10 900-1000 De la 3 la 4

3.8 UTILAJE DE TORCRETAT PENTRU PERETI SI PLANSEE Permit obtinerea cu usurinta a unei economii de timp pana la 50% fara utilizarea unei manopere specializate. Utiliajele de torcretat Emmedue permit aplicarea tencuielii sau a betonului structural cu o aderenta care nu ar fi posibila cu o operatie manuala. Un muncitor care lucreaza cu un utilaj de torcretat Emmedue, cu un flux continuu de material, este in masura sa tencuiasca, intr-o ora de munca, 60 m2 de perete aplicand un strat de material de 1 cm. Utilajele de torcretat Emmedue sunt disponibile in doua versiuni: pentru pereti si pen-tru plansee. Ambele modele prezinta 4 orificii pentru tencuiala rustica (dar sunt disponibile si cu 2 orificii pentru tencuiala finala). Se comercializeaza impreuna cu sculele necesare in-tretinerii. Instructiuni pentru utilizare: 1.Se recomanda sa se lucreze cu o presiune a aerului constanta, de la 500 la 800 kPa 2.Nu este necesara utilizarea de tencuieli speciale si nici pregatirea panoului de ten-cuit. 3.Pentru aplicarea tencuielii pe perete, utilajul de torcretat trebuie sa fie pozitionat la o distanta de 5-10 cm fata de acesta. 4.Pentru aplicarea tencuielii la planseu, marginea superioara a vasului utilajului de tor-cretat trebuie sa fie pozitionata la o distanta maxima de 2-3 cm. Intretinere: 1.In intervalul dintre doua aplicatii de tencuiala, se recomanda scufundarea recipientu-lui golit intr-un vas cu apa si punerea in functiune de 2 sau 3 ori. 2.Cel putin 1 data pe saptamana este bine sa indepartati bulonii laterali pentru a spala aparatul in interior. Se pot utiliza compresoare cu motor cu aprindere sau electrice, conform tabelului:

Utilaj de torcretat ptr. perete

Utilaj de torcretat pentru tavan

FISA 3.8 - UTILAJE DE TORCRETAT

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 18

4. MANUAL PRACTIC DE PUNERE IN FUNCTIUNE

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 19

4.1 CLADIRE EMMEDUE CU PANOURI PSM Acest capitol se refera la utilizarea Panoului Simplu EMMEDUE pentru constructia peretilor portanti (PSM) sau ca planseu (PSS1). 4.1.1 Legarea la fundatie Legarea panourilor la fundatie se realizeaza cu ajutorul unor ancore a caror dimensi-une se va allege functie de incarcarile peretelui. Se recomanda ancore cu diametrul de 6—8 mm, cu inaltimea de 40 cm si distantate la cca 50 cm.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 20

4.1.2 .Depozitarea pe santier In interiorul santierului trebuie sa fie alocata o zona, neaparat acoperita, pentru de-pozitul panourilor. Este necesar ca panourile sa fie asezate pe o suprafata plana. Pan-ourile pot fi depozitate suprapuse. Nu se recomanda depozitarea direct pe teren in scopul evitarii contaminarii lor ceea ce ar putea crea probleme de aderenta a tencuielii sau betonului structural. Este necesar ca panourile sa nu fie expuse la soare pe pe-rioade de timp indelungate in vederea evitarii modificarilor chimice ale suprafetelor panourilor. La depozitare panourile se vor asigura astfel incat sa nu fie deplasate de vant.

4.1.3.Identificarea elementelor

In ipoteza ca panourile se livreaza pe proiect acestea vor fi marcate cu inal-timea lor si numarul de ordine. Odata cu panourile se va livra si schita de montaj in care se indica pozitia fiecarui panou identificat prin numarul sau de ordine. Tot in schita de montaj se vor indica taierile necesare pentru incad-rarea in proiect. (Fig. 1).

Fig. 1 Schita de montaj

Recuperarea ramasitei

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 21

4.1.4 Montaj Panouri Unice EMMEDUE (PSM) pentru pereti

La montare penourile se rigidizeaza prin legarea elementelor de inter-conectare ale plaselor de armare cu sarma de fier pentru constructii sau capse aplicate cu capsatorul pneu-matic. Se rigidizeaza cu atentie pan-ourile la ancorele fixate in fundatie.

Acordati multa atentie alinierii si asigurarii ver-ticalitatii panourilor. Panourile inclinate vor constitui elemente de instabilitate structurala. Distabtele mari intre panouri pot cauza retrac-tii ale straturilor de material torcretat si vor crea punti termice.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 22

4.1.5 Indicatii ulterioare pentru asezarea in constructie Montarea panourilor in santier incepe de la un colt al cladirii si continua cu toti peretii palierului respective. Se va verifica cu atentie alinierea si verticalitatea pan-ourilor. Alinierea panourilor se executa cu ajutorul echipamentelor auxiliare si anume a barelor din aluminiu sustinute solid cu proptele oblice fixate bine la podea. Sistemul descries de aliniere se va monta pe una din fetele zidului respective pentru a permite completarea panourilor prin depunere de sprit-beton sau tencuiala. Dupa intarirea betonului aplicat pe o fata se demonteaza sistemul de aliniere si se torcreteaza a doua fata. Se va da mare atentie la eliminarea rosturilor dintre panouri si la fixarea solida a zonelor de interconectare. Capsele de interconectare se vor aplica pe verticala la pasul de cca 25 cm. Respectarea instructiunilor de mai sus duce la evitarea excentricitatilor si a depunerilor in exces a materialelor tocretate.


Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 23

4.1.6 Asezarea plaselor de ranforsare Plase unghiulare (RG1)

Plasa unghiulara RG1, se utilizeaza la ranforsarea tu-turor unghiurilor externe si in-terne ale constructiei, atat verticale cat si orizontale, conferind astfel continuitate plasei structurale (vezi figura alaturata). In intersectiile dintre peretii portanti se insereaza arma-ture complementare ca in figura alaturata.

Plase plane (RG2) In dreptul tuturor colturilor golurilor de ferestre si usi se va ranfors suplimentar plasa de armare cu plasele plane RG2 rotite la 450.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 24

Plase indoite in forma de U (RU) De-a deschiderilor se imbraca muchiile panourilor cu elemente din plasa de armare indoite in forma de “U”. Plasa RU se fixeaza la plasele existente cu capse amnuale sau automate.

Pentru cladiri cu pereti PDM Pentru cladiri cu pereti PSM

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 25

4.1.7 Montajul panourilor simple pentru plansee

Se aplica acelaesi instructiuni astfel alinierea si pozitionarea panourilor. Fixarea panorilor prin intermediul sistemului de interconectare se va face respenctand I structiunile precedente.

Panourile utilizare ca planseu vor fi instalate astfel incat canalele din polistiren sa se alinieze laturii celei mai mici ale incaperii. Panourile utilizate ca planseu vor fi sustinute cu proptele din lemn sau metalice la fiecare cca 60 cm.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 26

4.1.8 Montajul Panoului Scara PSSC Acest panou este utilizabil pentru construirea scarilor cu lugime maxima de 6m., Scara va suporta incarcari accidentale de peste 400 kg/m2. Odata instalat panoul scara si dotat cu reteaua de bare de ranforsare suplimentara in cavitatile interne, asezata reteaua de bare cu nervuri in cavitatile interne, se trece la turnarea betonului in aceste cavitati. Se recomanda beton cu aggregate cu diametrul de maximum 12 mm si rezistenta mecanica minima Rck≥25 MPa. Tipul betonului va fi insa indicat mai precis de proiectant. Odata finalizata turnarea betonului in spatiile interioare se trece la torcretarea intrado-sului si a suprafetelor treptelor cu mortar cu grosimea de cca 2,5 cm. Acest panou permite realizarea de scari cu lungime de pana la 6 m si latimea de 1,2 m. Se distinge prin usurinta constructiei scarii si greutatea sa redusa.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 27

4.1.9 Instalarea utilitatilor Instalarea tuburilor electrice si a tevilor pentru apa si canalizare se executa dupa montajul complet al panourilor si inainte de completarea cu sprit-beton. Cu ajutorul unei suflante cu aer cald se realizeaza goluri in panourile de polistiren ne-cesare instalarii tuburilor de utilitati. Nu se recomanda utilizarea dispozitivelor cu flacara libera. Canalele prin panoul de polistiren se executa cu atentie astfel incat, in spatele ca-nalelor sa ramana minimum 4 cm de polistiren. Tuburile electrice gofrate pot fi introduce in canalele create pe sub plasa de armare. Tuburile rigide presupun taierea plasei de armare asa ca dupa instalarea lor este ne-cesara refacerea continuitatii plasei de armare cu ajutorul plasei plane de ranforsare RG2, inainte de aplicarea sprit-betonului.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 28

Nota: Tevile din cupru vor trebui sa fie izolate de plasa de armare din otel prin acoperire cu pasla, PVC sau materiale similare.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 29

4.1.10 Detalii referitoare la montajul balcoanelor Balcoanele pot fi realizate prin utilizarea panouri planseu cu incorporarea eventuala de armature suplimentara de legatura la planseu. Armatura precum si celelalte date constructive vor fi stabilite in cadrul proiectului. Sustinerile se vor inlatura numai dupa maturarea completa a betonului. Torcretarea intradosului balcoanelor se va efectua dupa inlaturarea sustinerilor.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 30

4.2 APLICAREA BETONULUI PRIN TORCRETARE (SPRIT BETON)

4.2.1 Preambul Panoul simplu EMMEDUE utilizat ca un element portant este completat prin aplicarea pe fiecare fata a unui strat de sprit beton cu grosimea de cca 3,5 cm. Panoul astfel obtinut va fi practice o placa de beton armat cu un nucleu de polistiren expandat.

4.2.2 Structura sprit-betonului Balatrul utilizat la betonul pentru torcre-tare va avea granulatia cuprinsa intre 0 si 6 mm. In functie de raportul agregat-ciment, de granulatia maxima a agregatului si de necesitatile de prelucrare a materi-alului proaspat preparat, necesarul de ciment este de cca 350 Kg de ciment pentru fiecare m3 de amestec. Continutul de apa va putea varia, in plus sau in minus, in functie de umiditatea agregatului. Clasa de prelucrare, masu-rata cu conul lui Abrams, va trebui sa fie S2 (con 5÷9 cm).

4.2.3. Aplicarea spritului beton pe pereti Spritul beton trebuie sa fie aplicat folosind uti-laje de torcretat Emmedue sau pompe cu flux continuu. Prelucrarea amestecului proaspat si presiunea cu care acesta este pulverizat sunt importante pentru obtinerea compactitatii necesare. Grosimea finala a fiecarei fete va fi obtinuta prin cel putin doua aplicatii dintre care prima egala cu aproximativ 2 cm pentru acoperirea plasei metalice, in timp ce stratul de tencuiala finala, neted, cu nisip fin, daca este necesar, va fi cu grosimea de maxim 5 mm. Dupa montarea si alinierea panourilor, instalati plasele de ranforsare, apoi reconstituiti plasele taiate pentru instalarea utilitatilor. Se poate trece acum la torcretarea betonului sau tencuielii cu o grosime totala de cca 2,5 cm. Torcreatrea se efectueaza in doua stra-turi, primul de 2 cm masurat de la nivelul plaselor de armare, al doilea numai dupa ce primul a intrat in faza de priza. In momentul maturarii, amestecul va trebui sa aibe o rezistenta specifica de cel putin 25 MPa.

Ciment: 350 kg Agregat: 1600 kg Apa: 160 litri

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 31

In caz de ploaie se recomanda intreruperea lucrarilor si acoperirea a ceea ce s-a realizat pentru evitarea eventualelor erodari ale materialului proaspat aplicat. Spritul beton nu trebuie sa fie aplicat la temperaturi externe mai mici de 4°C. Pe timp de vara, la temperature de peste 30°C, stratul de sprit beton va trebui sa fie mentinut umed si protejat cu materiale care sa impiedice evaporarea rapida a apei. In scopul obtinerii unui perete plan se vor construi culise, distantate la 1,5 m sau se vor utilize profile metalice care vor trebui indepartate cand inca materialul este proaspat evitand astfel aparitia de crapaturi ulterioare. In ziua urmatoare se vor putea indeparta profilele metalice utilizate la alinierea panourilor lasandu-le numai pe cele din punctele instabile, pana la maturarea completa a betonului.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 32

4.2.4 Completarea panoului simplu pentru planseu

Odata terminata faza de spri-jinire a planseului, se trece la aplicarea primei maini de beton pe intrados. Dupa ce betonul de pe intrados a intrat in priza, se poate trece la turnare a betonu-lui pe fata tavanului. In timpul operatiilor de turnare, operatorii vor circula numai pe scanduri de podire asezate in dreptul sprijinelor de sub plan-seu. Armarea planseului va trebui sa fie in concordanta cu specifica-tiile proiectantului. Se va utilize beton cu Rck≥25 MPa, cu granulatia maxima a

agregatului mai mica de 12 mm, prelucrabil S4. In final, pe partea superioara a plan-seului, grosimea stratului de beton va fi intre 4 si 6 cm. Dupa maturarea betonului turnat pe partea superioara a planseului se indeparteaza, treptat, stalpii de sustinere incepand de la centru catre extremitati, in asa fel incat sa se transfere treptat greutatea planseului catre peretii portanti, dupa care se tor-creteaza tencuiala (sprit beton in cazul PSS1) pe intradosul planseului in locurile unde erau pozitionate sistemele de sustinere. A doua mana de tencuiala pe intrado-sul tavanului este executata la fel ca pentru pereti.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 33

4.2.5 Maturarea spritului beton Procesul corect de maturare a sprit-betonului este esential pentru obtinerea rezis-tentei structurale proiectate. Pentru evitarea evaporarii apei de reactie inainte de maturare zonele lucrate vor fi acoperite cu materiale anti evaporare si se va mentine umiditaea peretilor si planselor minimum 2 zile de la aplicare.

4.2.6 Finisari Pentru evitarea si eventual refacerea fenomenelor posibile de microfisurare, aplicarea eventualului strat de finisaj, trebuie sa aiba loc dupa maturarea spritului beton. 4.2.7 Alte indicatii Utilizarea utilajului de torcretat pentru aplicarea sprit-betonului mareste compacti-tatea si omogenitatea reducand retractiile si imbunatatind calitatile structurale, im-permeabilitatea si rezistenta la uzura. Polistirenul care nu mai este util se colecteaza in containere in vederea recuperarii. Otelul poate fi recuperat si predat centrelor de colectare abilitate.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 34

Precautii:

• Evitati sa incarcati in mod excesiv peretele, aplicand tencuiala la grosimea to-tala pe o singura fata.

• Acolo unde, in timpul punerii in constructie, panoul nu prezinta plasa de armare continua, se va reface continuitatea armarii cu ajutorul plasei plane RG2.

• Adaugarea de aditivi plastifianti reduce, in general, riscul de aparitie a fisurilor. • Adaugarea de fibre polipropilenice reduce, in general, riscul de aparitie a

fisurilor. • Vopselurile sau materialele de acoperire cu elasticitate ridicata previn aparitia

de crapaturi in tencuiala.

Evitati incarcari cu grosimi de peste 4 cm pe pereti.

4.2.8 Fixare obiecte pe pereti A. Obiecte usoare: Este posibil sa utilizati suruburi filetate si dibluri cu diametrul de 2,5 mm. B. Obiecte grele: Pentru fixarea obiectelor grele (mobile, rezervor WC, etc.) se recomanda utilizarea de suruburi filetate cu dibluri cu diametrul de cca 4,5 mm (Fig. 1). C. Obiecte foarte grele: In timpul constructiei este posibila includerea de armature suplimentare pentru sustinerea obiectelor. Dupa aplicarea tecuielii se pot utiliza sisteme de prindere metalice expandabile eventual fixate cu rasini epoxidice. (Fig. 2).

Fig. 1 Fig. 2

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 35

4.2.9. Rezumat al fazei de realizare a unei cladiri cu Panouri Simple EMMEDUE 1. Fundatii cu mustati de conectare 2. Depozitarea panourilor pe santier 3. Identificarea elementelor 4. Alegerea elementelor 5. Montarea panourilor perete 6. Asezarea verticala a panourilor cu ajutorul culiselor si proptelelor 7. Asezarea plaselor si armaturilor de ranforsare 8. Dibluri de fixare pentru rame de usi si ferestre 9. Montajul panourilor tavan si introducerea armaturii de ranforsare 10. Schema si instalatia utilajelor 11. Prima si a doua aplicare a sprit betonului pe pereti 12. Ansamblu de sustinere plansee, aplicare de sprit-beton la intrados si turnare de beton pe fata superioara a planseului. 13. Indepartarea completa a ansamblului de proptele (dupa 28 de zile de la turnare). 14. Completarea cu sprit beton la intradosul tavanului 15. Finisaje (dupa cel putin 28 de zile de la a doua aplicare a sprit betonului)

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 36

4.3 PERETI REALIZATI CU PANOU DUBLU PDM Pentru constructii cu mai mult de 4 etaje, peretii portanti vor putea fi realizati cu panouri dubli PDM, cu eventuala armatura suplimentara de asezat de preferinta in jo-sul constructiei. Fazele preliminare sunt similare celor prevazute pentru panouri unice PSM care se retrimit pentru toate indicatiile (depozitare, identificare, pastrare, montaj, etc.) Panourile duble realizeaza un sistem de permanente (cu functie termoizolanta) al caror interior, dupa finisare, alinierea si asezarea pe verticala a panourilor, este apli-cat sub forma de jet, betonul.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 37

4.3.1 Fundatii

Barele de prindere vor trebui sa fie pozitionate avand grija in special de aliniere si tinand cont de grosimile mode-ste ale spatiilor goale ale panourilor duble utilizate in mod curent. Numarul, diametrul si lungimea barelor de prindere depind de solicitarile la baza panourilor (asa cum sunt deduse din calcule). Dis-tanta externa de la bare trebuie sa fie mentinuta cu atentie, pentru a evita problemele de introducere a panourilor (vezi desen). Este de preferat sa se re-curga la bare de prindere inchise la cap cu scopul de a facilita intrarea de sus a panourilor. Armaturile de prindere, daca sunt corect dispuse, sunt de ajutor pen-tru tinerea panourilor bine aliniate si ver-ticale. In cazul panourilor la pamant sau oricum solicitate in plan ortogonal, arma-turile de prindere vor trebui sa tina cont, in lumina schemelor statice, de solici-tarile care deriva. La baza panourilor tre-buie sa fie asezate, fixate la pamant prin sudare, scanduri de reglare cu scopul de a asigura alinierea si constituirea unui suport pentru pozitionarea elementelor de ranforsare.

50

VER

Distanta externa bare de prindere -pentru PDM 100 distanta 5 cm -pentru PDM 120 distanta 7cm -pentru PDM 150 distanta 10 cm -pentru PDM 180 distanta 13 cm -pentru PDM 200 distanta 15 cm

*Diametrul si pasul asa cum reies din calculul structural

Bare de armare

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 38

4.3.2 Montajul panourilor duble EMMEDUE PDM

Montajul panourilor va trebui sa aiba loc doar dupa ce ati verificat corespondenta ele-mentelor furnizate fata de specificatiile proiectului si conformitatea cu schita de montaj. Va trebui sa se verifice daca in urma operatiilor de deplasare si stocare nu a fost afec-tata integritatea panourilor, a plaselor interne si corectitudinea pozitionarii lor (distanta dintre placile panoului dublu). Panourile sunt produse deja furnizate cu armatura metalica corespunzatoare; daca este necesara completarea armaturii conform specificatiilor proiectului se recomanda legarea armaturii atat in partea de jos cat si in partea de sus cu celelalte armature structurale. Armaturile suplimentare trebuie sa fie asezate, in interiorul plaselor, in asa fel incat sa asigure o distributie uniforma a fierului de armare. Toate operatiile de armare trebuie sa fie in conformitate cu proiectul de structura si sub controlul directorului de lucrari. Panourile vor trebui sa fie puse in constructie de sus in jos in asa mod incat mustatile sau barele fixate déjà in fundatie sau planseul inferior sa patrunda in interiorl panoului dublu. Legatura dintre doua panouri adiacente se efectueaza cu ajutorul bridelor SPD. In aceasta faza trebuie sa se acorde atentie speciala alinierii si verticalitatii panourilor. Se va avea in vedere alipirea cat mai buna a panourilor adiacente. Nealinierea panourilor sau nerespectarea verticalitatii pot duce la grave probleme structurale. Nealipirea pan-ourilor adiacente creaza punti termice. Pentru asigurarea continuitatii dintre elemente, panourile EMMEDUE sunt dotate, pe am-bele laturi externe, cu aripioare laterale care se utilizeaza la fixarea panourilor adi-acente.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 39

Conectarea panourilor adiacente se executa cu ajutorul capselor mecanice care se in-staleaza fie cu capsatorul manual fie cu capsatorul pneumatic EMMEDUE.

Capsele se aplica in zona aripioarelor de interconectare, o capsa la fiecare 5 ochiuri ale plasei de armare, cca 25 mm.

Acest system de rigidizare a panourilor adiacente impiedica aparitia dezalinierilor si a abaterilor de la verticala. Abaterile de aliniere si de verticalitate ar putea avea repercur-siuni nefavorabile in comportamentul structurilor (efect P-Delta). In plus, corectiile de verticalitate ar duce la cresterea excesiva a grosimii stratului de sprit-beton ceea ce va induce alte probleme tehnice in timp.

In operatiile de montaj trebuie sa se tina cont de golurile pentru ferestre usi si altele in conformitate cu proiectul. Eventualele modificari ale golurilor, sau crearea altor goluri ne prevazute in proiect, pot afecta structural cladirea (nu au fost cuprinse in calculele de rezistenta) si induc un consum sporit de materiale si manopera.

Pentru introducerea unor eventuale armaturi de completare deasupra usii/ferestrei, este posibil sa exploatam sprijinul dat de conectorii transversali.

Montajul panouilor se incepe de la un colt al constructiei si se continua pe tot palierul. Pentru a asigura planeitatea peretilor se vor utilize profile din aluminiu (de 4 m lungime) si proptele diagonale reglabile fixate solid la pardoseala. Pentru cladiri cu inaltimi nor-male intre etaje se poate utilize un singur rand de proptele, in partea de sus a pan-ourilor, o proptea la fiecare 3 m.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 40

4.3.3 Asezarea proptelelor pe Panouri Duble EMMEDUE PDM

La toate intersectarile ca si in apropierea golurilor sau spatiilor libere trebuie sa fie dis-puse armature verticale adecvate. Armaturile pot fi din otel bridat, introduse in interi-orul panoului sau legate cu armaturi in U introduse din exterior. Trebuie sa se asigure continuitatea peretilor, si a imbinarilor pentru a rezista actiunilor de forfecare, asa cum rezulta din proiectul de structura. Pe langa proptele, orizontale si verticale, pe panouri si/sau panouri vor trebui sa fie asezate tipurile de ranforsare utilizate in mod normal pentru constructiile con PSM.

Fig.3 Detaliu introducere bride de legare

Fig.2 Fig.1-2 Detaliu introducere proptele in

corespondenta cu intersectiile si unghiurile dintre PDME

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 41

4.3.4 Completarea panourilor PDM Inainte de iceperea operatiilor de torcretare trebuie sa va asigurati ca peretii sunt corect pozitionati, perfect aliniati, verticali si fara distantari. Ranforsarile ulterioare vor putea fi realizate cu elemente de completare a plaselor de armare. Este necesar de aceea, sa asezati proptele inclinate, pe ambele parti ale panourilor, care, pe langa ver-ticalitate, garanteaza stabilitatea in timpul operatiilor de turnare. Lungimea acestor proptele va fi de aproximativ 3m. Pentru blocare se va putea apela la profile din alu-miniu, grinzi de lemn, scanduri. In cazul in care se utilizeaza bare care traverseaza panoul, este bine sa le acoperiti cu teaca din plastic in zona in care vor veni in contact cu betonul care urmeaza sa se toaren intre placile de polistiren ale panoului dublu. Este important ca primul sir de propteli sa fie instalate in partea de jos a panourilor, acolo unde presiunea statica este mai mare. Pentru o inaltime obisnuita (2,7 m) se vor putea pune 4 siruri orizontale de proptele la baza si la inaltimi de cca 40, 70, 100 cm. In mod obisnuit nivelul betonului turnat nu va ajunge la marginea de sus a panourilor ci va fi mai jos cu aproximativ 30 cm. Spatiul ramas liber este util pentru instalarea armaturilor pentru etajul urmator si pentru turnarea planseului. Popii de sustinere pentru planseu se vor distanta la cca 50 cm.

Marginile de sus ale panourilor se inchid cu scanduri si se sprijina cu proptele inclinate fixate la pardoseala. In mod similar se va proceda in ceea ce priveste spatiile libere (ale usilor si ferestrelor) unde va trebui sa fie realizat un coronament (orizontal si ver-tical) de punti dispuse la fiecare 100 cm aproximativ.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 42

4.3.5 Operatii de turnare Este important sa se urmareasca respectarea tuturor indicatiilor si notelelor tehnice referitorare la operatiile de turnare si toate verificarile care se efectueaza inainte, in timpul si dupa operatiile amintite. Nu se vor neglija aspectele legate de modalitatile de utilizare a panourilor EMMEDUE. Atentie se va acorda retetelor amestecurilor care vor trebui sa prezinte un diametru maxim ale agregatului de 12 mm, o prelucrare ridicata (S=5) si o rezistenta mecanica mai mare de 25 Mpa, corespunzatoare celei prevazute in proiect. Operatiile de turnare vor putea fi executate manual sau mecanizat cu ajutorul autopompei; in acest ultim caz, se recomanda utilizarea unui cap de turnare ce sectiune in asa fel incat sa diri-jeze mai bine betonul in interiorul peretilor. Turnarea se va efectua treptat, umpland panourile nu mai mult de 40 cm odata si lasand materialul sa se odihneasca cateva minute.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 43

4.4 PLANSEE CONSTRUITE CU PANOU PLANSEU PSSG

Panoul simplu PSS1 permite acoperirea deschiderilor mari, pana la 8-9 m.

Panourile se comporta ca si cofraj inferior cu functia de reducere a greutatii. Datorita formei panoului se genereaza la turnare grinzi rezistente. Grosimea betonului dupa turnare va fi de 4-6 cm in zonele cele mai subtiri. Betonul va umple canalele taiate in panoul de polistiren si se vor forma grinzi longitudinale. Se va utiliza beton cu agregat cu granulatia de pana la 12 mm si Rck325 Mpa, corespunzator tipului preva-zut in proiect.

4.4.1. Montajul Panourilor Planseu PSSG

Pentru panoul planseu PSSG1 care are in dotare grinzi metalice “C” pentru asigurarea autoportantei se vor utilize stalpi de sprijin la fiecare 1,2—1,3 m. Stalpii din centrul ta-vanului vor trebui sa fie putin mai inalti dacat cei de la periferie, suprainaltarea va fi de 0,25 cm pentru fiecare metro de deschidere.

Pentru panoul tavan fara ranforsari, pasul elementelor de sustinere va trebui sa fie de 0,60-0,70 metri.

4.4.2 Completarea Panourilor Planseu PSSG

Se vor avea in vedere indicatiile furnizate pentru panourile simple planseu. Trebuie sa faca mai intai, conectarea panourilor de planseu si, ulterior, conectarea cu pereti prin bare de otel de ranforsare. Armaturile grinzilor mici care vor fi introduce in canalele corespunzatoare ale panourilor planseu inainte de montarea plasei de armare, vor corespunde specificatiilor proiectului. Pe langa aceste armature, la imbinarea dintre panourile planseu si panourile pentru pereti se vor monta plase de ranforsare RG1.

Dupa finalizarea turnarii betonului pe fata superioara a panoului planseu si dupa maturarea acestuia se poate trece la indepartarea stalpilor de sprijin. Indepartarea stalpilor de sprijin se face treptat, mai intai se indeparteaza stalpii de sustinere din centru si apoi cei de la periferia planseului (timp de dezarmare conform indicatiilor D.L.). Dupa indepartarea tuturor stalpilor de sprijin se trece la finalizarea tencuirii in-tradosului panoului planseu.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 44

4.4.44..3 3 Unele detalii constructiveUnele detalii constructive

Fig. 1 DETALIU PRINDERE PANOU PLANSEU PSSG PE PERETE EXTERIOR CONSTRUIT CU PANOURI PSM.

Fig.2 DETALIU PRINDERE PANOU PLANSEU PSSG PE PERETI INTERNI CONSTRUITI CU PANOURI PSM.

Fig.3 DETALIU STREASINA

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 45

4.4.1.1 Calcule si verificari ale

panoului planseu

In continuare sunt prezentate o serie de grafice utile pentru proiectarea planseelor. Calculele si verificarile au fost efectuate con-form teoriei starilor limita. Pentru dimensionarea planseelor, conform normei italiene, grosimea minima va tre-bui sa fie mai mare de 1/25 din deschider dar se va tine seama de sarcinile maxim admise, astfel incat deformarile sa fie compatibile cu conditiile de rezistenta ale plan-seului.

4.4.1.2 Momentul si taierea in cazul planseelor construite cu pan-

ourile PSSG

VERIFICARI LA STARI LIMITA Grinzi mici i = 56 cm Latime grinzi mici l = 10 cm Armatura presupusa 2+2Ø12/grinda mica Cls Rck 30 Mpa

q

L

TIP DE

PLANSEU

INALTIME

PLANSEU

Moment limita

A grinzii simple

Taiere limita

A grinzii simple

Zona

inalta

Zona

izolatie MRd+ MRd- VRd1 VRd2

h (cm) h (cm) (kNm) (kNm) (kN) (kN)

PSSG 12+4 12 4 11,20 -10,40 10,80 56,40

PSSG 14+4 14 4 12,90 -12,00 11,60 64,50

PSSG 16+4 16 4 14,50 -13,70 12,40 72,50

PSSG 18+4 18 4 16,20 -15,40 13,20 80,60

PSSG 20+4 20 4 17,80 -17,10 13,90 88,70

PSSG 22+4 22 4 19,50 -18,80 14,70 96,70

PSSG 24+4 24 4 21,10 -20,40 15,40 104,50

PSSG 26+4 26 4 22,80 -22,10 16,00 112,80

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 46

4.4.1.3 Grafic pentru predimensionarea maxima a unui tavan EMME-DUE PSSG

Prezentul grafic reprezinta un mijloc pentru efectuarea unei predimensionari imediate a unui planseu estimat in functie de calcul si de sarcini. Curbele diverse reprezinta diferite sectiuni ale panoului PSSG in care primul numar identifica inaltimea zonei inaltate in EPS si a doua grosimea zonei de izolatie, luand in consideratie o armatura suplimentara de 2+2 Ø 12/ grinda mica. Sarcina se refera la o latime a panoului planseu de 1 m si cuprinde greutatea proprie. Graficele sunt se refera la un moment in extensiunea unei arcade M= Pentru configuratii diferite de cele propuse, va fi grija proiectantului sa verifice arma-turile suplimentare necesare.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 47

4.5 PANOUL SIPLU UTILIZAT TAMPON SAU PERETE DESPARTITOR

4.5.1. Instalarea panourilor

Este important sa se verifice alinierea peretilor despartitori de-a lungul tuturor la-turilor precum si verticalitatea lor. Fixarea panoului poate avea loc fie prin fixarea profilelor metalice cu latimea egala cu grosimea panoului si fixate la suport prin cuie impuscate, sau prin armaturi. In acest ultim caz, armaturile trebuie sa fie preliminar fixate la peretele suport la o adancime de 6 cm, fixate cu rasini epoxidice si instalate la distanta de 40 cm. Ulterior se va trece la legarea armaturilor la perimetrul panoului, pe ambele laturi ale acestuia. Barele de legare vor putea avea un diametru de 6-8 mm si o lungime de aproximativ 50 cm. Indicatiile prezente trebuie sa fie verificate pentru tipuri speciale de pereti despartitori sau de sarcini care depasesc standardele normale.

Man

ual

oper

ativ

rev

. 07 d

in 1

0/0

9


Pag. 48

In cazul de-a lungul panoului care trebuie sa ramana nelegate, inainte de montajul pan-ourilor, trebuie sa fie fixate o membrane elastic sau o banda de polistiren mai mare a grosimii panoului finisat in asa fel incat tencuiala sa nu intre in contact cu elementul din care se vrea realizat , In acest caz si armaturile vor fi lasate libere in interiorul gaurilor. Panourile vor trebui sa fie montate, de preferinta, inainte de executarea si in cazul in care se utilizeaza armature de, dupa ce au fost asezate armaturile in corespondenta cu o latura a panoului si s-au dat toate gaurile de prindere de cealalta latura. Ulterior, la fixarea panoului la armaturile de o latura, se trece la prinderea armaturilor pe celalta latura si la fixarea lor la perete. In ceea ce priveste asezarea plaselor de ranforsare si instalarea instalatiilor vedeti paragrafele anterioare. 4.5.2 Completarea in constructie Pentru completarea in constructie a peretilor se va putea utiliza orice tencuiala pe baza de ciment, eventual preamestecata, pentru a realize grosimi de 2-2,5 cm aproximativ. Se vor respecta instructiunile producatorului. Pentru evitarea fenomenelor de fisura se recomanda aplicarea unui prim strat de tencui-ala de grosime suficienta sa acopere plasa de armare, stratul final trebuind sa se aplice numai dupa ce primul strat a intrat in priza. Se recomanda, in plus, ca aplicarea stratu-lui final de finisaj sa se efectueze numai dupa maturarea tencuielii.

SOLAIO INF

1+1Ø6/40cmalternati

1Ø6/40cm

giunto di dilatazione cm.1,5 dariempire con materiale sigillante

>cm.5 con resina epossidica

Ancoraggio al solaio inferiore

>cm.5

Ancoraggio al solaio superiore

Detaliu prindere pereti dedespartitori

Detaliu prindere tampoane

Manual constructie 13-08-2010

Documents

Transcript of Manual constructie 13-08-2010