CUPRIATS

I.INTRODUCERE

rr. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE AMBARCATIUNTLOR......

III. ACCESORIILE AMBARCATIT]NII

IV. LUCRARI DE INTRETINERE A AMBARCATIUNILOR...................

V. PARAME SI ACCESORII DE PT]NTE ..............

VI. MATELOTAJ

VII. MANEVRA AMBARCATIUNILOR. CU MOTOR

YIII. MOTORUL TJNEI AMBARCATIUNI

X. MIJLOACE DE SALVARE

X. INFRACTIT]NI SI CONTRAVENTII

XI. REGULAMENTUL DE NAVIGATIE PE DT]NARE

XII. REGULAMENTUL INTERNATIONAL DE PREVENIRE

A COL\ZIUNILOR PE MARE

)ilII. CAUTARE SI SALVARE

pag.1

pag.2

pag-7

pag. L5

pag.16

pag.25

pag.31

pag.37

pag.38

pag.42

pag.44

pag.54

pag.94

a

I. INTRODUCERE

DEFINITII

Obiectul prezentului curs il constituie doar o mica parte din cuprinsul disciplinei

de studiu ttmarinarie" tinand seama de scopul urmarit: familiarizareacursantului

cu termenii marinaresti, cunoasterea partilor componente ale unei mici ambarcatiuni,

a obiectelor aflate la bordul acesteia, in scopul folosirii ambarcatiunii pentru

agrement nautic, faraapericlita siguranta proprie sau pe ceaanavelor ori persoanelor

din jur.

Marinaria, asa cum este definita si in Dictionarul de Marina, reprezinta arta

marinarului, cuprin zand matelotajul si manevra navelor.

In plus, in capitolele ce vor uflna, tinand cont ca ne adresam marinarului modern si

mai ales unor iubitori ai acestei stravechi arte, vom atinge si unele aspecte legate

de istoria navigatiei, arhitecturii si constructiei navale, propulsia meca_nicga navelor

si legislatie navala.

Ambarca,tiune de agrement - orice 4mbarcafiu_n_e_c,u motor4ilsau)c919|g.indiferent

de tip qi modul dg._p_rgpu,lsle.al cdrui borp are o lungime de cel mult 24 m si cd este#5:t:;ii-''e-

ttrhzatd.

Activitate de agrement - activitatea d

de cdtre persoane fizice in scopuri de agrement.

Activitate comerciall de agrement -comerciale de cdtre persoane juridice.

activitatea de agrement efectuatd in scopuri

6dREd) Regulamentul international de prevenre a coliziunilor pe mare.tr.--- --j

ry - Regulamentul de navigatie pe Dunare

La orice ambarcafiune, indiferent de marime sau destinatie se intalnesc urmatoarele

elemente principale de constructie :

C o r p u I sau,g o c a. .) a m b a r c a I i u n i i -constituie partea cea mai importanta

aambarcatiuniilDinionstructie acesta trebuie sa asigure_etanseitatea, rezistenta si

spatiul gin barca necesar pasagerilor, marfurilor si motorului impreuna du accesoriile

sale. ' H

Corpul este partea propriu -z\sa a navei, care determina calitatile nautice, de

robustete, mobilitate si manevrabilitate, precum si capacitatea de transport.

Formele exterioare ale cocii nu corespund niciunei figuri geometrice care ar putea

fi definita ;singurul caracter geometric al cocii e_sElsimetriafatade un plan .numitplag_toryi e.__

In ceea ce priveste celelalte forme exterioare, ele sunt astfel studiate incat nava sa

intampine minim-uryde rezistenta din partea a9rului !i3p"i si sa corespunda scopului

pentru ca:re a fost constniita, fira"[-rrricsora cu nimic calitatile ei nautice.

Partile principale ale cocii sunt :

- parteaOirlfuD,, . are ' :':-

ii,hor-a este asemanatoare unei sectiunir----- \,_r'' ;

d" ptls.gla mai mult tita cu o suprafata usor-co-nvexa, pentru a

strabate mai usor masa lichida si a micsora rezistentala inaintare a navei. La

unele constructii moderne, prova este prevazutacu bulb hidrodinamic, care

prezinta avantajul sporirii vitezet cu cca 7-l0Vo p,rin reducerea rezistentei la

\\i- partea dirlspag se numestepupa 2f.Formalapafiea superioara este

rotunda, iii-6 partea inferi-Oar[ Ot-te asemanatoare provei, dar q-s9

pentru a asigura scurgerea apei in borduri fara a produce turbioane (vartejuri)

ce ar influenta eficienta carmei si elicei;

- partea din mijloc se numeste part a 4. Forma ei este aproape

semicilindricg si face legatura intre prova si pupa.

ttt3rtfl

{

E2a

EE-f-rZ-{-f

T

7rI

TraIItIfI-I

IIIra-I

Sectiunea verticala - transversala in zonaperimetrului maxim al cocii se numeste

cuplu maestru sau sectiune maestra 7. Sectiunile paralele cu aceasta, situate

catre prova 8 sau pupa 9 au perimetrele mai mici decat

S ectiunile car e la partea inferioara prezinta forme ascutite,

riveste spre

2

e

ale sectiunii maestre.

se numesc stelate 8.

prova I are i"SgPg

I

..r iThbloul pupa 3 este suprafata convexa cuprinsa intre punte si limita superioara a

scobiturii pupei. Pe tabloul pupa se inscrie numele navei si portul de origine.Scobitura pupa este formata din suprafetele aflate dedesubtul tabloului. In mijloculscobiturii se afla un orificiu rotund numit etambreul carmei prin care tlqge 4xglch\rmei. Pafiea Oe subscoUituru-"ure se ingusteazatreptat spre chila se numestestelatura pupa.

(., i,. ]<d!(\ l-.' i /\

i,rt '\i il i\

Larandul sau, c orpu / qecompunedin o s atur.a pestecarese monteaza Invelisul exterior.

O s a t u r a consta in totalitatea elementelor si pieselor longitudinale si transversalecare, impreuna formeaza structura de rezistenta. Dupa cum reiese din exprimareaanterioara, functie de modul in care sunt dispuse elementele de rezistenta,exista osatura longitudinala sios atura transv ersala.

Osatura longitudinala este formata din piese si elemente de rezistenta dispuse inlungul ambarcatiunii . Principaleie piese si elemente sunt :

- chila-pr stesituata,inplandiametral, p . ''

- ctrav&- constituiedefaptprelungirep ghilei 14 p1g-yu: '.,,. .,i .

- e t amb o ul= piesa de rezistenta situatain extremitateapupa, constituie defapt prelungirea chilei la pup3, . '

c_9 nJf e-ak-il,a.- piesa de rezistenta longitudinala care dubleazachrlape toatai-ungimea intarind aslfel fundul barcii. r*.a1".':'4rr!. )".

J

sunt elemente de rezistenta longitudinala, dispusede planul diametral. Leaga varangele intre ele si

fotmeaza impreuna cu acestea structura de rezistenta a fundului barcii.c u r e n t i i d e b o r d ai (stringhertil - sunt elemente de osaturalongitudinala dispuse de-a lungul bordurilor. Acestia leagacoastele intre ele siimpreuna formeaza structura de rezistenta abordurilor.

tI

t

I

IiIIT

T

IItIIIE

E

E

trIEEEE4E4aUEfr1l

c

l-.-. ^\-+,\

'2

menclatura bdrcilor:- child; 2 - etravd; 3 - etambou; 4 - bordaj; 5 - coaste; 6 - curent; 7 - bancuri;

8-spatd;9-tablou

Osatura transversala este formata din elemente si piese de rezistenta dispuseparalel cu planul cuplului maestru. Acestea sunt :

- c o as tele (ctevacele)-elementederezistentatransversale, fixatelaintervaleegale. Lapatteainferioara sunt prinse solid in chila. Ansamblul a doua coastesituate in ambele borduri in acelasi plan transversal formeazaun cuplu. Dacaacest cuplu este situat in zona latimii maxime a barcii atunci va fl numit cuplumaestru.

- v aran g ele -elemente derezistentatransversalecareunesccapeteleinferioare ale coastelor in scopul sporirii rezistentei fundului barcii.

- t r a v e r s e I e- elemente de rezistenta transversale careunescsuperioare ale celor doua coaste ale unui cuplu.

capetele

Invelisul exterior. Peste reteaua de piese si elemente de rezistenta longitudinala sitransversala ptezentata anterior, care impreuna formeaza osatura, se monteazainvelisul exterior, obtinand astfel corpul etans al barcii.

Dupa modul de clasificare a barcilor functie de materialul de constructie, acest

invelis. exterior poate fi inilemn,'metal,'dl!1u de sticla,,J+gtsfialeplastiee,,gli_1je,usoare. Daca materialul ales este lemnul acesta va trebui in mod

obligatoriu sa fie.le-mn.$ggpq!g-tare: stejar, mahon, teck, cedru, pin. Daca se

opteaza pentru invelis exterior din metal, atunci tablele metalice se vor asambla

prin sudura sau nituire.

Locul de imbinare atablelor se numeste c u s at u ra.Fiecare rand de scanduri sau table aI invelisului exterior se numeste f i I a

In cadrul invelisului exterior se intalnesc :

- !*O*rLai.uJ-.-element ul pl11llg"t 1et9{?l-e*ilf:tiglfg, a corpului barcii, care

porneste de la chila si ajunge la extremitatea superioara a coastelor unde se

imbina cu puntea, la ambarcatiunile puntate sau cu copastia la cele nepuntate.

- c op as tia -reprezintaobordurade lemn saumetal, montatapeparapetul ce

inprejmuie puntea, acolo unde exista punte. La barcile nepuntate copastia se

sprijina pe capetele superioare ale coastelor, consolidandu-le.reprezrnta invelisul exterior al partii superioare a corpului

De regula puntea s"Coo-Jtrui"rt"irtf.f incaisa acopere corpul inintregime de la prova la pupa. Se intalnesc cazuri cand puntea nu acopera inintregime corpul, rezultand o ambarcatiune semi-puntata. Dupa cum filele ce

intra in conmponenta bordajului se numesc file de bordaj, filele ce intra incomponenta puntii se numescfile de punte.

La toate aceste elemente de osatura arhitectura navala a ajuns in timp, urmare

dorintei permanente a omului de a perfectiona si ameliora performantele navei.

Intarirea ambarcatiei simple si fragile din piei de animale sau scoarta de copac s-a

realtzatinitial folosind catevaramuri de copac cu curburanaturala, asemanatoare

cu cea a curburii luntrei. Aceste ramuri au fost premergatoare coastelor sau

crivacelor. Ulterior s-a adaugat si chila, ca o simpla scandura longitudinala.

Toate aceste transformari s-au produs treptat.

Odata cu introducereauneltelor de metal in constructia navala dimensiunile navelor

cresc, capacrtatea de transport devine mai mare. Aceasta atrage staruitoare cautari

pentru asigurarea unei rigiditati si rezistente corespunzatoare.

Se acorda tot mai multa atentie osaturii, coastelor si traverselor. Filele care

alcatuiesc bordajul ajung sa fie fixate pe osatura. Spatiile intre file se calafatuiesc

cu grija. Cu timpul , deasupra traverselor puntii se astern scandurile covertei. Partea

de bordaj peste puntea superioara primeste ulterior denumirea de parapet.

a-

I{a-2

d

I

In afara traverselor, deosebita importanta prezinta peretii despartitori transversalisi longitudinali. Fiind etansi, acestia impiedica patrunderea apei in interiorul navei.

In continuare ne vom opri pe scurt asupra diferitelor esente de material lemnos cepoate fi firlizat la constructia unei barci traditionale, din lemn.

Functie de elementul de osatura realtzat, se foloseste :

- teck, stejaq ulm, mahon, salcam pentru chila, etrava si etambou;- teck, stejar, frasin, salcam pentru coaste;- teck, stejar, mahon, salcam pentru varange;- teck, stejar, brad, molid, salcam, frasin pentru stringheri;Pentru bordaj : lemn de teck, stejar, brad, molid sau pin.Pentru copastie : stejar, mahon, frasin.Pentru rame : frasin sau brad.

Ca sisteme de constructie a bordajului la barcile din lemn, faru aintra in amanuntelematagonzeriei amintim, sumar urmatoarele :

sis/ e mul supr&p us - marginilefrlelordebordaj suntsuprapuse.Acestsistem se foloseste pentru realizarea bordajului la baleniere.s is / e mul latin - marginilefilelordebordaj sunt asezate unalangaalta,alaturat.s is / e mul dis g o n r-l-reahzeazaunbordaj dublu, filele intalnindchilasub un unghi de 45 grade, dar in directii opuse, bordajul exterior avand capetelede sus spre prova.s rsl e mul c u s aturilo r- se aseamanacu sistemul latin, cudeosebireaca locul unde se produce alaturarea filelor se acopera la interior cu o sipca delemn.

FIII

E

E

E

-tE

E

dIIIJ5.Et=El=GEE

m.

In dotarea unei ambarcatiuni se gasesc o serie de obiecte necesare pentru operatiunide manevra, navigatie, semnalizare, vitalitate si salvare.Cele mai numeroase sunt obiectele destinate manevrei si navigatiei. Acestea sunt:

r a m e I e . Paralel cu progresele constructiei navelor au intervenit imbunatatiriale mijloacelor de propulsie. Daca plutirea era conditionata de forma si calitatileambarcatiunii sau navei, de materialul folosit in constructie, mijloacele depropulsie trebuiau sa asigure deplasarea.

Am vazut cala inceput, palmele serveau drept lopeti "navigatorului" ce a folosittrunchiul de copac. Inlocuirea palmelor cu prajini (ghiondere) a fost posibila insape ape putin adanci. Mai taruiu, la ape adanci, s-au folosit primele rame scurte,nesprijinite de bordaj, de tipul padelei sau pagaiei.Asirienii, polinezienii, amerindienii foloseau o pagaie scurta, asemanatoare caformasi mod de utilizare cu pagata de astazi a ambarcatiunilor sportive. Folosirea ei afost determinata de instabilitatea luntrilor inguste. Odata cu cresterea stabilitatiimijloacelor de navigatie incep sa apara rame mai lungi, derivate din primitiveleprajini. Capatul introdus in apa, mai lat , imita forma palmei. Rama permite atacatea

apei cu mai multa putere si mai de sus, avantaj deosebit de importantpentru navtgattape valuri.

I

Diftrite tipuri de lopeyi: I - pagaie;2 - padeld; 3 - vAsk; 4 - ramd

Diferite tipuri de lopeti

Un moment insemnat a rcprezentat sprijinirea ramelor pe bordaj, fapt care le-aransformat in parghii. Fara indoiala ca aceasta realtzare a fost precedata de

numeroase incercari de tot felul. Asa, de exemplu, pana nu de mult, pescarii dinAfrica trageau la rame stand in picioare, cu rama prinsa intre pulpe, obtinand efectulunei parghii.

)

Cunostintele fauritorilor piramidelor asupra parghiei si larga raspandire a ramelorsprijinite pe bordaj in vechiul Egipt, ne determina sa atribuim intaietatea acesteicuceriri constructorilor navali de pe malul Nilului.

Initial, rama era prinsa cu ajutorul unui lat de piele (numit strapazan) de un cuivertical (cui de strapazan) batut in marginea bordajului, sau era introdusa intr-oscobitura facuta in marginea superioara abordajului ( numita dama).Ramele sprijinite de bordaj au permis sa se vasleasca cu mai multa eficacitate sisiguranta , indiferent de directia vantului.

Mai jos suntprezentate diferitele modalitati de prindere a ramelor, care au precedatfurchetul folosit in zilele noastre.

Difurite modalitdyi de prindere a ramelo4 care au precedat furchetulfolosit astdzi (ultima imagine)

a forme si dimensiuni diferite in functie de marimea sau destinatiaservesc. O rama este compusa din :

pana - partea lata, in forma de lopata;brat - prelungirea de forma cilindrica a penei;manson- aparatoare din piele groasa pe carese sprijina rama in furchet;umllatura - ingrosare abratului imediat dupa manson;maner.

Pand Manson

E

IaI

-*a

I1

IIiIIIaI

EIL-I-I

l

iLxTJaIT

E

Genunchi

a - ramd obi;nuitd; b - ramd pescdreascd; c - rami dubld

-carma barcii. Una din problemele cheie care a preocupat inca din zoriii,Eifrgatiai p direcriei - carmirea -sau, cum se

La luntrele mici erau suficiente cateva lovinrri mai energice de pagaie sau de padelaintr-unul din borduri pentru a indrepta nava in directia dorita. Mai tarziu navelemai mari, avand suprafata de plutire considerabil crescuta si inertie sporita prezentaudificultati in mentinerea inertiei.Treptat s-a observat ca una sau mai multe rame asezate intr-un bord spre pupainlesneau guvernarea. Aceste rame-carma carora li s-au adus diferite imbunatatiris-au mentinut milenii de-a randul pana la adoptarea carmei cu pana, fixata lapupa navei.

Carma este o piesa demontabila care se fixeaza la pupa cu ajutorul unorbalamale"De obicei carma se monleazala post atunci cand barca este lasata la apa.Ng c-il-e_"3y. untrea si puiul guverneazanumai cu ajutorul ramelor.Carma se compune din pana si eche. Echea este o barade lemn care se frxeazapevarful axului carmei pentru manevra" De obicei, la ambarcatiunile cu vele echeaare forma unui sector usor curbat care se ftxeaza cu centrul pe axul carmei.Extremitatile ei suntprevazute cu orificii in care se fixeaza trotele cu ajutorul carorase guverneaza. Echea poate f,r dreapta sau rotunda.

Cdrmd Eche

- anc o ra. Este opiesaexecutata din otelforjat sau turnat, cu unul sau mair_ :- e'iYr:r:!ri;''n:e*-rirulte brate si care, lansata de la bord, se fixeaza pe fundul apei si formeaza

impreuna cu lantul filat la apa, un sistem de fixare al navei contra actiunilorcombinate ale vantului, valurilor si curentului.

ln scopul arutatmai sus, bratele ancorei trebuiesc astfel confectionate, incat, dupace aceasta a ajuns la fund, sa se fixeze cat mai adanc, pentru a opune rezistentanecesara mentinerii sigurantei navei.

principale : ancore cu brate fixe si ancore cu brate articulate.Ancorele se mai pot imparti in : ancore cu traversa si ancore fara traversa.Din categoria ancorelor cu brate fixe numai tipul "am:uralttate" se mai intrehrinteazain prezent.Din categoria ancorelor cu brate articulate, fac parte toate celelalte tipuri . cu saufaratraversa si care sunt tnptezent adoptate in toate marinele.

In general o ancora se compune din urmatoarele parti:. bratele, fixe sau articulate, avand la extremitati varfuri ce se infig in sol si

palme (partile plate ale bratelor) care maresc rezistenta impotriva deraparii;. fusul, care are un inel la extremitatea superioara si o ramificatie in doua sau

patru brate;o diamantul, care este locul de impreutare abratelor cu fusul;o inelul sau veriga de care se leaga unul din capetele lantului de ancora cu ajutorul

unei chei;o traversa, bara de metal incovoiata la un capat, cu un opritor asezataproximativ

la centru si un cui spintecat legat cu un lant. Opritorul si cuiul servesc lafrxareatraversei pe fus, in plan perpendicular pe planul bratelor.

Acest mod de flxare a traversei permite ca ea sa fie demontata si sa se plieze de-alungul fusului, cand lipsa de spatiu impiedica manevra ancorei la bord.Lungimea fusului este egala cu cea a traversei. Distanta intre gheare este egala cu1/10 din lungimea traversei ceea ce face ca ancora sa se intoarca si sa se fixeze pefundul apei, imediat ce lantul s-a intins, indiferent de pozitia in care a cazlt pefund.

Ancora amiralitate sau ancora cu traversa este o ancora cu doua brate frxe, cutraversa montata la extremitatea superioara a fusului.

Ancora amiralitate:I - inel; 2 -fus; 3 - bral;4 - diamattt; 5 - palane

6-brate;7-traversd

I

10

Modul de lucru al acestui tip de ancoraeste urmatorul : la fundarisire ancora atingefundul cu unul din brate dincauzagreutatii mai mari a partii inferioare. Prin filarealantului, ancora se reazemacu capatul indoit al traversei pe fundul apei, cele douabrate fiind orizontale si in contact cu fundul. Cand s-a terminat hlarea lantului siacesta incepe sa se intinda, inelul ancorei este tras in jos, ceea ce provoaca orasturnare a ei, traversa devenind orizontala, iar bratele se oriente aza rntr-un planperpendicular pe fundul apei, dupa care, unul din brate se sprijina pe fund si seinfige in el.Lavuarea ancorei inelul este tras in sus si cu un efort relativ mic, bratul se smulgedin sol.

Avantaje si dezavantaje ale ancorei amiralitate. Avantajul acestui tip de ancoraconsta in faptul ca patrunde usor in solul de pe fundul apei asigurand fixarea navei.Dezavantajul consta in faptul ca lantul se poate infasura in jurul traversei (ancorasubtraversata) sau in jurul bratului (ancora subbratata) cand nava vireaza, faptcare micsoreaza simtitor buna fixare precum si faptul ca o intindere mai brusca alantului o poate smulge. In plus, la adancimi mici, bratul neanfipt poate avaflacatena cand nava trece pe deasupra ancorei.Un alt dezavantaj al ancorelor cu traversa il constituie manevra greoaie de punerela post.

Ancora cu patru brate - folosita la fluviu si ape interioare - se deosebeste deancora amiralitate prin aceea ca nu are traversa, ci doar patru brate fixe. Seintrebuint eaza la unele nave (slepuri, ceamuri) si mici ambarcatiuni.

Ancord cu patru brale

Ancora cu patru gheare este manevrata cu ajutorul a doua lanturi: unul mai groslegat de inel si unul mai subtire, numit lantul calauzalegat de o clama montata pediamantul ancorei. La fundarisirea acestei ancore, indiferent de pozitia in care cade,doua dintre ghiare se gasesc - in permanenta -inpozitie convenabila pentru fixarepe solul albiei.Avantajele si dezavantajele ancorei cu patru gheare sunt in principal aceleasi ca si[a ancora amiralitate.

l1

Ancora Hall este o ancora faratraversa, cu doua brate articulate care se pot roti in

ambele sensuri cu 40-50 grade, flind folosita atat la navele maritime cat si la

maj oritatea navelor fluviale'

Se compune din doua Parti :

o fusur de otel care se termina raparteainferioara cu un orificiu pentru buloanele

cu care se impreufleazala diamantul ancorei;

o bratele, contrabratele si diamantul'

contrabratele asigura bratelor un unghi de miscare de 40 grade'

Ancora Hall:

1 - corp; 2 - fus; j - boly; 4 - cheie; 5 - loc pentrunxarcare

se asaza in cadere orizontal pe fundul apei

inde, fusul se ridica iar bratele se tarasc pe

fundul apei pana intalnesc un obstacol sau o denivelare in care se infig'

Pentru o buna ancorare este neces at caancora sa aiba o suprafata si o greutate cat

mai mari.

Avantajele si dezanantajele ancorei Halt.Acesttip de ancora are o mare rezistenta

si poate fl pusa Ia post printr-o manevra simpla' Constructia ancorei exclude orice

fel de incolacire a lantului .Eaareun singur inconvenient : la ancorare trebuie sa fie

taratape fundul apei pana intalneste rrn obrtu.ol in care sa se poata infige' ori albia

apelor curgatoare este in mare parte neteda sau stancoasa si in acest sol ancora Hall

nu se poate infige destul de adanc, incat se intampla ca uneori nava sa nu tina bine

in ancora.

Alte ancore cu brate articulate intalnite sunt:

o tip american Dunn si Danforth

o tip englezesc Smith

. tip german Inglefield.

t2

-1

[^a receptiona.rea ancorelor cu brate articulate trebuie intotdeauna probat daca partile

mobile se rotesc usor.

Ingrijirea ancorelor ffebuie facuta cu atentie. Dupa frecarevirare a ancorei, ea trebuie

spalata cu apa, pentru ca malul si pietricelele mici care au patruns intre fus si brate

sa fie indepartate. Orificiile pentru ungerea partilor in frecare trebuie curatate cu o

sarma, umplute cu unsoare si din nou inchise bine, cu dopuri pasuite. Unsoarea cea

mai buna este cea formata din doua parti petrol si o parte ulei mineral.La piturare, pitura nu trebuie sa patrunda in spatiul dintre partile de frecare ale

ancorei. Daca partile in frecare sunt ruginite, ancora trebuie demontata, locurileatinse de rugina curatate, apoi unse si se trece la montare.Nu putem incheia scurta trecere in revista a tipurilor principale de ancore fara aaminti si de o alta piesa strans legata - la propriu si la figurat - de ancora : lantul.Lanturile servesc pentru legarea ancorei de nava. Unele nave fluviale folosesc inlocul lantului parama metalica.Lanturile intrbuintate in marina sunt din otel, reahzate prin turnare, matritare sau

sudura electrica.Ele sunt formate dintr-un numar de inele elipsoidale numite zale, cu sau fara pod.

Podul mareste rezistenta zalelor la intindere cu 2OVo impiedicand si incurcarea

lantului.Zalele fara pod se intreburnteaza acolo unde lantul nu este supus la eforturi prea

mari. Lanturile de ancora ale navelor sunt de obicei numai lanturi formate dinzalecu pod.Lanturile se caracteflzeazaprin calibru, adica grosimea zalei masurata in dreptulpodului, sau la mijlocul zalei, pentru cele fara pod.

Za de lant

Ingrijirea si intretinerea lantului de ancora. Nu este indicat ca lantul sa fie supus

la tensiuni mai mari decat acelea pentru care a fost calculat. De aceea nu se

recomand , dec4!--r"n-e azAe,. .-=._.---...

bmarOea p.rI'iu o t"nsiune mai mare decat capatul

fix, dupa o perioada de mai multi ani este bine ca lantul sa fie intors, anume, capatul

fix sa fie legat la ancora.

13

- ,,nir.f ge q- ?Steoprajinadinlemn (gradatainpicioareengleze ) avandf,rxatla un capatun carlig simplu sau dublu din otel sau bronz. Se foloseste la acostari,pentru a indeparla prova sau l?Jl-egaf_ de la o scara, un di:6iiCadei etc. oripentru agatat.

Cange

ate la prova si la pupa barcii si folosesc

Din categoria obiectelor d.i bgr.-ii care sunt destinate vitalitatii fac parte:

- g h i o r d e lu l.-_caldare din lemn sau panzaimpermeabila cu maner de saula,

golirea barcii de apa

- i s p.alwJ..- scafa din lemn, cu margini ridicate pentru strans apa de pe fundulbarcii

- !..f*U.;"_g_ d.e m a r a g o n z e r i e - care contine cioc*au.d9gte-,=dp![E pene de

lemn, ca1ti, aca si ata de-y,qt"e, guardaman, cutit de gabier etc.

,n ::.l. I e i i ' l+-\ \ ;- t ' ir

i'\ i

Ispol

Ghiordel

II

III

t-.i. ?,:r)'-'il ,-,

t

barcii se afla(bolaciproiectati sa tina"Ia

de salvare, avand pe margine osuprafata apei patru persoane si

:'{'4+-'ij;::::':"'' '.<

't

Pentru salvare in inventarulsaula denumita tin'te bine,centuri sau veste de salvare.

Pentru acordarea primului ajutor exista trusa cu medicamente

t4

rv.

Dupa inmatricularcaambarcatiunii la o capitanie de port si eliberarea carnetului de

ambarcatiune, proprietarul barcii este obligatcain fiecare an sa solicite capitaniei

verificarea barcii si obtinereavizei anuale.

In vederea obtinerii vizeianuale ambarcatiunea trebuie verificata din punct de vedere

al etansg scop se urca barc a pe cayaleti si se observa cu

atentiecarena. :. ..

Daca nu exista puncte prin care patrunde apa se va trece la curatare.4.qorpylui in

vederea piturarii. Aceasta operatiune se executa numai pe timp frurhos....'.

. Piturareapoate sa fie de doua feluri : piturarea unei barci murdare care si-a pierdut

hpeCmi (fara a se indeparta stratul vechi de pitura) si piturarea generala, care

presupune indepartarea piturii vechi.

In primul caz, ambarcatiunii se spala bine apoi se lasa sa se usuce. Dupa uscare, cu i

atentie, se netezesc cu hartie abtazivalocurile zgatate. Daca sunt rizuri, acestea se

chituiesc si dupa ce s-a uscat si slefuit chitul se aplica primul strat de pitura. Dupa

uscarea primului strat, care se da mai subtire se aplica uniform al doilea strat.

In cazul unei piturari generale se indeparteaza stratll vechi si toate straturile

anterioare pana se ajunge la lemn. Pentru aceasta se foloseste lampa de benzina si

raschete sau dalti tocite.Prin trecerea flacarii peste pitura, se formeaza basici si in scurt timp pitura se

desprinde de pe lemn. Se trece apoi la curatarea fibrelor bordajului cu ajutorul

raschetei sau a daltii.Dupa curatarea piturii se face spacluirea. Cand barca s-a uscat se netezesc cu atentie

asperitatile folosind hartie abraziva.Apoi barca se grunduieste cu o solutie de pitura

(de regula alb la interior si gri la exterior) apoi se lasa din nou la uscat.

Dacagrundul a prins bine, barca se netezeste cu piatra de mare pana se obtine o

suprafata neteda, dupa care se mai aplica doua straturi subtiri de pitura.

lI

l

l

15

rr'- ..

site ca manevre

_^-.^: velelor, legareanavei, manevra instalatiilor de ridicare a greutatilor , ridicarea pavilioanelor,remorcaj, in marina poartadenumirea de p a r a m e .

Exista mai multe modalitati de clasificare a paramelor, dar vom analiza numaidoua dintre acestea, si anume :

a)Dupa materialul din care sunt confectionate:

- pararfle "-"

b)Dupa modul in care sunt confectioante :- paramg sryp]g.ggrane);- parame rasucite (garline);- parame impletite.

In ceea ce priveste structura unei param€, indiferent de materialul folosit, elementuldebaza este f i r u I care este dupa cum am aratatvegetal, sintetic sau metalic.

Param e le v e g e tale : se confectioneazadinfire dein, canepa,bumbac,iuta, manila, cocos sau sizal.

Paramele de pot fi gudronate sau albe. Ele se confectioneaza din fire decanepa pieptanata, care secarrcpa pleptanata, care se raBileffi de la stanga la dreapta in sfilate din care, cumasini speciale se rasucesc de la dreapta ia stanga suvitele; din suvite seconfectioneaza patama, rasucindu-se din nou de la stanga la dreapta. Rasucireasfilatelor, a suvitelor si a paramelor in sensuri diferite are cascop mentinerea formeicilindrice si impiedicareadesfacerii (dezrasucirii ) in timpul foloslntei.

De obicei paramele se confectioneazadin trei suvite- Cele din patru sau cinci suvitese fac pentru folosinte speciale si se rasucesc in jurul unei inimi, usor rasucita si ea,care umple spatiul liber ce se formeazain interiorul paramei atunci cand numarulsuvitelor este mare - Paruma obtinuta din rasucirea suvitelor se numeste paramasimpla sau lantana.

76

ParAnd simpld

Paramaconfectionata din rasucirea unor lantane de la stanga la dreapta se numeste

garlin iar lantanele respective poarta denumirea de cordoane.

I - cordon;2 -;uvi1e; j - sfilaYe;4 -fire

Lantanele formate din trei suvite de canepa alba se numesc grandee si se cos pe

marginea velelor pentru a le mari rezistenta si reduce alungirea acestora sub actiunea

fortei vantului.paramele de canepa se gudroneazapentrualeaparaimpotrivaumezelii. Gudronarea

nu apara insa complet parama de actiunea apei si daca o parama umeda se strange

inainte de a fi bine uscata atunci sfilatele interioare se altereazareducand rezistenta

paramei.Grosimea paramelor se masoara pe circumferinta si se exprima in milimetrii sau

toli. Paramele de canepa au grosimi , cele albe intre 26 sil64mm, iar cele gudronate

rntre 26 si 304 mm.Grandeele sunt de26,38, 50, 63 si 76 mm-

Paramele de manilla. Se confectioneazadin fibrele lemnului de banan, identic cu

parama de canepa, are culoare alba si aceiasi rezistenta, in schimb este mai moale,

mai usoara si mai flexibila decat cea de canepa. Cea mai importanta proprietate a

acestui tip de parama este aceea ca pluteste.

17

Paramele de sizal - se confectioneazadin frunzele unei plante (cactus). Cand suntnoi au o rezistentalafelcu a paramelor de canepa dar sunt mult mai usoare. Uscatesunt chiar mai usoare decat paramele de manila. Dezavantajul apare dupa ce seimbiba cu apa : devin grele, rigide, se vzeazarepede si isi pierd rezistenta.

Paramele de cocos - sunt foarte usoare si elastice, dar putin rezistente. Se folosescla confectionarea baloanelor de acostare.

Sintetizand:

stanga formeaza o s f i I a t a ;sens invers formeaza o s u v i t a;ns cu sfilatele formeazal a n t a n a (saubtin prin rasucirea a 3 sau 4 suvite.

multe suvite, rasucirea se face in jurulunei inimi vegetale, care va ramane tot timpul intinsaDaca o parama simpla intra in compunerea altei parame mai groase, aceasta vapurta denumirea de c o r d o n .

Prin rasucirea mai multor cordoane se obtine un g a r I i n. Garlinul este cel maigros tip de parama si se foloseste la bordul navelor mari, maritime .

In general paramele se confectroneazain lungimi de pana la2OOm., se infasoarain colaci cilindrici legati in patru locuri, dupa care se impacheteaza in saci.

Paramele metalice:

se confectioneaza din sarma de otel zincatcu diametrul cuprins intre O,2si 0,6mm;mai multe f ir e rasucite de la dreapta spre stangaforuneazaov it a;mai multe vite rasucite in jurul unei inimi vegetale de la stanga la dreaptaformeazao parama simpla (l a n t a n a );mai multe lantane formeazaun g a r I i n m e t a I i c.Acesta este o paramadeosebit de grea, sunt necesare mai multe persoane pentru manevra si se folosestepentru legarea sau remorcareanavelor de mare tonaj.

d4

tjJ

34It

4dd4Jrytd4JdAd

iIr1cdi18

Inima de canepa aparamei metalice se impregneazacu gudron, in scopul intretineriiparamei. Destinatia inimii este de a feri sarmele din interior de oxidare si a impiedica

patrunderea umiditatii, asigurand totodata si un anume grad de flexibilitate.

Inimi de pardme

Paramele metalice folosite in marina sunt de trei feluri si anume:

l. Parame rigide care se confectioneazadin 6 vite a catel fire de sarma rasucite

pe o inima de canepa si sunt folosite exclusiv pentru manevrele fixe;

Pardme rigide

2. Parame semirigide confectionate din 6 vite pe o inima de canepa, din cate 19 si

37 fire de sarma si se folosesc pentru manevrele fixe supuse la incovoiere si

pentru manevrele de forta;

Parime semirigide

T9

3. Parame flexibile confectionate din 6 vite a cate 24 si 30 fire si 6 +1 inimi de

canepa si se folosesc pentru rnanevrele curente, la remorcarea sau legarea navei.

Inimd de cinepd

Pardme flexibile

Paramele metalice se confectioneaza in lungimi de

Fata de paramele vegetale au avantajul ca prezinta o200 m si se strang in colaci.rezistenta net superloara.

Paramele sintetice:

Structura unei parame sintetice este asemanatoare cu cea a paramei vegetale,

respectiv ; fire- sfilata- suvita-lantana- garlin.

Calitatile si folosirea paramelor sintetice

Paramele sintetice sunt superioare paramelor vegetale din punct de vedere al

rezistentei, elasticitatii si flexibilitatii. Aceste calitati le pastreazaatatin stare uscata

cat si dupa ce s-au umezit.Dezavantajul este dat de gradul foarte mare de elasticitate pentru ca atunci cand

cedeaza,capatul se intoarce pe directia de tractiune cu forta mare, devenind periculos

pentru oamenii ce lucreazala manevra. Se deterioreaza repede in locurile unde

sunt supuse frecarilor (la trecerea prin urechi sau la frecarea de babale) si se

recomanda sa fie infasurate.

Cele mai bune parame sintetice sunt realizate dinpolipropilena. Aa alungire mica,

plutesc si sunt comode la manevra.Dezavantajul apare in timpul sezonuluidevin rigide. Se folosesc ca mijloace de

bord.Spre deosebire de paramele vegetale si metalice, paramele din material plastic

detin o calitate deosebita , elnsticitatea, ele ele putand a se intinde cu 15-30Eo tuatnte

de rupere, de unde si capacitatea de a prelua socuri foarte mari.

rece, cand datorita temperaturilor scazute

legatura, remorcare si manevre curente la

t.

20

C ar acteris ti g,rlq _91-r.4_r1 glor :

G r o s i m e a - se masoara rn mod diferit. Laparamele vegetale si sintetice pringrosime se intelege circumferinta paramei iarlacele metalice grosimea reprezintadiametrul sectiunii, masurat intre doua vite diametral opuse.

G r e u t a t e a - reprezintamasa, in kilograme a unui metru liniar de parama

R e z i s t e n t a - reprezintasarcina la care se rupe parama.Valorile de rupere suntinscrise in certificatul de insotire al paramei sau se scot din tabele speciale, realizatefunctie de grosimea si felul in care este construita parama. Sarcina de lucru este

sarcina cea mai mare la care o parama rezista timp indelungat. In mod evident,totdeauna sarcina de lucru va fi mai mica decat sarcina de rupere.

F I e xib ilit at e a - este calitatea paramei de a se indoi fara a-si modificastructura interioara si fara a-si pierde rezistenta.

E I a s t i c i t a t e a - estecalitatea paramei de a se intinde sub actiunea unei fortesi de a reveni la situatia initiala dupa disparitia fortei. Cele mai elastice parame

sunt cele confectionate din materiale sintetice.

amelor

a)Primirea se face pe baza unui certificat de insotire eliberat de fabricaconstructoare. La primire se verfica datele inscrise in certificat - denumirea, anulconstructiei, lungime, grosime, greutate, rezistenta.

In ceea ce priveste aspectul exterior :

se verific a c a_hlq!_galasucirii paramei ;

se verifi.ca uniformitatea.si.netezimeaparamei pe toata lungimea, urmarindu-sesa nu existe sfilate iesite tn afara;se acorda atentie c,ulorii si-mirosului incazulparamelor vegetale, urmarindu-sesa nu fie patate (semne de putrezire) si sa nu aiba miros de mucegai;

la paramele metalice se urnareste calitateazincaii, sa nu fie lovite si sa nu aibafire rupte.

b)Pastrarea - paralqelgggp_?q"t{_q4za-pc-suporti speciali gau facute colac si asezate

pe suporti de lemn pentru a beneficia de aerisire.

21

c)Intretinerea paramelor este o activitate care trebui etratatacu importanta, intrucato parama, indiferent de materialul din care este confectionata, daca nu este intretinutacorespunzator isi pierde calitatile.

umezeala. Dupa folosire, daca suntdulce) se usuca si se fac colac- pe

Puramele intretin acordandu- se atentie deosebita masurilor de prroteieand apare rugina se curata cu peria de sarma si se ung. Se pastreazaDaca nu se folosesc mai mult timp se protejeaza, cel mai bineungandu-. brut sau lubreflant greu amestecat cu grafrt.

Paramele'ssi de frecaHmurdaresc se spala si se usuca.

Functie de specificul activitatilor pentru care sunt folosite paramele se pot clasificaastfel:

- garlinul- patama cu grosime cuprinsa intre 100 si 620 mm destinata pentrulegarea si remorcarea navelor mari;

manevra'este o lantana cu grosime intre 4O si 180 mm ce foloseste pentnrlegarea navelor mici, manevre curente, curenti la palancuri si greerentgl barcilor;

grandeea - este o lantana cu grosime tnne25 si 120 mm folosita la confectionareagrandeelor (marginilor intarite ) pentru vele si tenzi;

saula- este denumirea atribuita paramelor cu grosime intre 15 si 40 mm. Saulaimpletita cunoscuta si sub denumirea de saula englezeas ca, are caljtateade a nuse rasuci si se foloseste pentru loch, sonda si pavilion;

merlinul- este o lantana subtire de circa 7-8 mm formata din doua suvite rasucitespre stanga si este illlizat la infasurari si patronari de parame groase;

lusinul- este o lantanamai fina decat merlinul, formata dtn2-3 suvite de calitatesuperioara. Se foloseste pentru patronari si infasurari fine.

de materiale grase (ulei, gudron)'firotejeaza

cu mansoane. Cand se

de

apa

22

Accesorii de Punte

B ab al e I e - suntpiese metalice din fonta sau otel tormate ctln doua coloane

cilindrice si servesc la luarea voltelor cu parame date ca legaturi la mal' Simple sauotel formate din doua coloane

duble, ele se frxeazain punte prin intermediul unei placi sudate sau prinsa inbuloane'

Babalele simple formate dintr-o singura coloana prevazvtacu traversa pentru luat

volta se numesc si D i n t e -

o',b

_::u:o"

T ac h e tii- suntpiese metalice de diverse marimi auforma litereiT si se

monteazape punte, copastie sau arbori si servesc tot pentru luarea voltelor dar cu

parame *ui *btit\.Lanavele mici tachetii tin si locul babalelor'

T ur nic h e tii- sunt piese metalice de ghidareapatamelor eliminandpe cat

posibil frecarea.Turnichetii sunt prevazuti cu doi sau trei cilindrii verticali mobili

." r" rotesc in juruI axului vertical la trecereapatamei-

Turniche{i

1t Ir, -.-C"'l:1: -, i "i,r ;' 1.. 'i;-

.'lv

(.. i

23

ir

,1

adec

R o d a n t e I e -sunt aparatoare ale gaselor mici. Se confectioneazadin tabla deotel, fonta sau bronz. Au forme rotunde, ovale, alungite sau triunghiulare. pot fisimple sau duble.

Rodanyd pentrupardma de cdnepd

Rodanld pentruparAma de metalicd

S o m & r u. / - este format din trei turnicheti, unul ladoi laterali cu axe verticale. Serveste la micsorareavirarii ori la ghidarea si sustinerea remorcilor.

mijloc cu o axa orizontala sifrecarii paramelor in cursul

Somar

U r e c h i le - sunt piese de constructie speciala fixate pe punte sau pe copastie siau rol de ghidare a paramei. Pentru a micsora cat mai mult frecarea paramei, urecheapoate fr prevazuta cu unul sau doi turnicheti, caz in care se va numi ureche cuturnicheti.

L

il!

iliII t-l -t

YI. MATELOTAJ

Noduri marinaresti

Executarea nodurilor marinaresti este o adevarata arta, transmisa inca din epoca

marilor veliere, cand erau intens folosite. Exista o multitudine de noduri dar vomaminti pe scurt doar cateva tipuri : noduri de impreungre, de lega-tura, de carlig sinodurile sryciale.

Indiferent ce tip reprezinta, un nod marinaresc trebuie sa indeplineasca doua conditiiesentiale :

'(qdica sa tina foarte bine) si sa se desfaca usor atunci

cand nu m

Nodurile de are - se folosesc pen arame

de grosimi a v egale. Cele mai uz

- lt o dwl lat -formatdindouanoduri simple suprapuse. Sefoloseste laimpreunarea a doua parame subtiri care nu sunt supuse la tractiune. Daca este

supus unei forte de tractiune nu cedeaza dar desfacerea sa ulterioara devine

dificila;\

xecuta ca si un nod lat, dar in interior se

e la desfacerea usoara a nodului dupa

- n o d u I d e v a c a r - rcprezintaun nod lat executat gresit;

- n o d u I d e p e s c ar -foloseste launirea a doua capete de saula, merlin,

lusin. Nu se foloseste insa pentru parame groase.

Nodurile de legatura - se folosesc la fixarea unui capat de parama pentru legarea,

su'stinerea ori ridicarea diferitelor obiecte Ia bordul navei.

Intitcat'ne-am propus sa ne referim la micile ambarcatiuni, vom aminti sumar

cateva noduri de legatura :

- n o dul s i*p /z - folositlafixareacapatului uneiparame care nu este supusa

tractiunii;

25

- i umatate o c h f - folositlafixarea capatului unei manevre deun scondru;

- I a t u I - folosit pentru legarea unui scondru in vederea ridicarii la bord;

- n o du I d e s c o n dr u- formatdintr-un1at siojumatateochi, serveste laremorcarea unui scondru;

- nodul de scota sau nodul depavilionfolosestelalegareaunui capat de saula la o gasa, ochi sau inel. Poate fi simplu sau dublu. Candestedublu se mai numeste sin o d d e p I o ai e pentrucaareinplus o bucla, dublincare permite desfacerea rapida;

- n o dal d e an c o r a - permite legarea capatului uneiparame de inelulancorei.

Nodurile (le carhs - se folosesc pentru legarea unui capat de parama la un carlig,. L,*y-fie pentru su-Sp-endarea paramei fie pentru ridicarea unei greutati la bord. Sumar

amintim:

- n o dul d e c arli S - este o jumatate ochi luata pe un carlig pentrususpendarea capatului nei parame care nu este supusa tractiunii;

n o du I d e s c o t a I a c arli S -folositlaridicareaobiectelorusoare;

n o dul g ara d e s tiu c a - esteun nod foarte rezistent, nu permite delocfilarea. Se foloseste atunci cand carligul este supus unei tractiuni mari.

Nodurile speciale - in aceasta categorie intra nodurile care au alte intrebuintaridecat precedentele.

Nod de vdcar Nod de

tmpreunare simpluNod de

tmpreunare dublu

Nod de tmpreunare lung

26

Nod picior de cAine

tuJumdtate nod

Nod de

candeli1d simpld scawl alunecdtorNod de

candelitd simpld cu pnrdmd dubld

#ffi-@Lcty cu.jumdtate ochi Nod de scotd Nod de pavilion

Nod de ancorotla cheie

Nod lat de tmpreunare

21

*-1

Yoltele

Sunt legaturile prin care paramele se fixeaza la dispozitivele de legare existente la

bord (babale, tacheti, cavile).

Voltele constau in infasurari ale paramei in bucle sub forma de opt culcat' in jurul

dispozitivului de legare. Volta tine (adica nu se fileaza) indiferent de tractiunea la

care este supusa, pentru ca, pe fiecare portiune de bucla, parama are sens diferit de

deplasare. Volta trebuie luata cat mai strans, pentru ca fiecare spira sa fie in contact

direct cu cea de deasupra si cu cea de dedesubt si prin frecare sa se imobilizeze

reciproc. In exprimare marinareasca - musca paramq.

Voltele poarta denumirea dispozitivului de legare pe care se iau :

- v o lta la b ab o-ripr"zintainfasurareaparamei intr-o serie de opturi in

juruI cilindrilor unei babale duble. Lababadubla se fixeaza paramele din sistemul

de legatura pentru ancorare sau remorcaj;

Volta la babale

v o lt a la c av ila-rcprezintainfasurarea paramei in opturi peste capetele

cavilei. La ultima trecere se aseaza capatul pe sub bucla precedenta pentru ca

volta sa nu se desfaca. Se foloseste la fixarea manevrelor curente de la bord;

Volta la cavild

v olt a la t ac h e t -rncepe cu ovoltain jurul bazeitachetului si continua

cu volte in opturi la fel ca si la dispozitivele de legare mentionate anterior' Se

folosesc la flxarea manevrelor curente si a curentilor de la palancurile gruielor.

Thchet

28

-I-fr4dddIcEcq/h!)slJYdJ,taaut

-3IE

ET

aIa---

l

-'a

itaa-aaI

I{

Matiseli

Operatiunea de matisire consta in impletirea suvitelor sau vitelor din capetele a

doua parame fara a le inoda si fara a introduce elemente straine.

Matisirea paramelor se executa in doua scopuri : impreunarea a doua capete de

parama si realtzarea unei gase sau unui ochi la capatul unei parame.

Matisirea poate fi :

- tn at i s ir e s c u r t a- este rezistenta dar prezintadezavantajul ingrosarii

paramei in locul legaturii si aceasta nu mai poate trece prin raiul unei macarale.

Matisirea scurta se bate cu ciocanul si se rostogoleste pentru ca suvitele noi sa

se aseze bine in locul celor vechi.

Ochi matisit Matiseald scurtd

- m q t i s i r e I u n g a - nu ingroasa parama la locul executarii si permite

trecerea prin raiul unei macarale. Are un aspect estetic deosebit, dar rezistenta

mai mica.

Matiseald lungd

La matisirea paramelor de sarma legatura ffebuie bine protejata impotriva patrunderii

apei printre vitele matiselii. In acest scop matisirea se infasoara strans cu tenda si

apoi se paffoneaza cu merlin sau sarma subtire.

29

Patronarea

Pentru infasurarea capetelor de parama asa fel incat sa nu se destrame, acestea sepattoneaza, adica se infasoara de cateva ori cu fire, ata de vela sau sarrra moale.cel mai des intalnrta este patronarea cu cap petrecut,dar mai exista si alte feluride patronari, dupa cum se poate observa din desenele de mai jos

Patronare:a - cu autostrdngereb - cu cap ascuns

Patrondri cusute Patrondri spaniole

Infasarea

Are ca scop protejarea paramei impotriva frecarilor la contactul cu piese metalice- copastie, urechi, babale. Consta in acoperirea paramei cu fasii de tenda care larandul lor sunt stranse cu o firuiala de merlin sau ata de vela-Infasarea paramelor groase este precedata de umplerea golurilor dintre cordoanecu saula sau cu merlin astfel incat parama sa capete forma unui cilindru in loculrespectiv, sporind aderenta fasiilor de tenda

Iffi;urarea unei pardme

@W

&EI

Ir

30

1

:

I

i

ii on e v r ab ilit at e a sau capacitatea de a guvema constituie una din

principalele calitati ale unei barci cu motor.

Manevrab lytateaconsta in capacitatea barcii de a-si mentine directia de inaintare

sau de a schimba aceasta directie cu ajutorul carmei si elicei.

Guvernarea ambarcatiunii se realizeaza ct ajutorul instalatiei de guvernare-

Aceasta se compune din:

o timona sau manipulatorul electric;o servomotorul;o sistemul de transmisie timona-servomotor-carma;o catma propriu-zisa.

Pinioaneconlce

Servomotor

Transmisia prin axe

Schimbarea directiei de deplasare a barcii se realize aza pfln punerea carmei intr-

un bord sau altul si este determinata de forta curentului care apasa asupra penei

carmei (efectul carmei).

La d.eplasarea inainte abarcTt efectul carmei determina orientarea provei in bordul

in care s-a pus carna si a pupei in bordul opus'

In deplasarea inapoi abarcli efectul carmei determina orientarea provei in bordul

opus celui in care s-a pus carma si a pupei in sensul punerii catmei'

Cu cat vite-z;adg deplasare esle ma! mare, presiunel apei asupra penei carmei va fi

mai mare iar schimbarea directiei mai ra da'

1

I

CArma

31

ajutorul elicei, care de obicei "ste

formataa elicei deflrde de puterea motorului si de

inatabarca: tractiune sau vrteza.

Elicea este caracteizataprinpasul elicei, notiune ce reprezinta spatiul parcurs demarginea exterioara a elicei in miscarea de translatie efectuata de-a lung,l arei derotatie in timpul unei rotatii complete.

)rl,).J

-II)a-)EJa

Numarul de ture pe care il efectue aza o elice in miscarea sa de rotatie int-rminterval de timp de un minut reprezinta numarul de rotatii al elicei (RpM).

Inmultind RpM cu pasul eliceiminut.

se obtine spatiul parcurs de ambarcatiune intr_un

Elicea arcpas dreupta saupas stangadupa cum la mersul inainte al ambarcatiuniielicea se invarte la dreapta sau la stanga.

La deplasarea inainte a unei ambarcatiuni cu motor elicea se insurub eaza in apa.Aceasta duce in final la transformarea miscarii de rotatie in miscare liniara si danastere uneipresiani de impingere carelarandul ei produc e efectal de propulsie.Pe langa efectul de propulsis in secundar elicea da nastere si unei forte careactioneaza pe directia rotirii, forta ce determ rna efectul de guvern(real elicei.

Lamqrs inainte pupa este abatuta in bordul pasului elicei iar prova are tendinta sagireze in bordul opus pasului elicei.

Lamars inapoi pupa este abatuta in bordul opus pasului elicei iar prova va gira inbordul pasului elicei.

concluzionand, asupra unei ambarcatiuni aflatain mars actroneazaefectulcombinatal carmei si elicei.

32

poate fi definita ca rnanevra de dispanere lina a navei la chei, d.ebarcader'',

neamenajat sau la alta n&va, cu bordul, prova sau pupa si fixarea ei la locul

t: acostarii cu ajutorul paramelor.

prezintagrad sporit de dificultate, solicitand cunoasterea calitatilor manevriere ale

navei si deprinderi marinaresti. Orice erori in timpul manevrei datorate necunoasterii

sau aprecierii gresite a inertiei navei, actionarii gresite a motorului sau neaprecierii

vrtezii, directiei si fortei vantului sau curentului, pot duce la avarierea navei sau a

navelor din zona.

Scopul manevrei de acostare este asigurarea stationarii in siguranta a navel, pe

timp bun sau Pe timP rau.

yrtezade manevra difera de la cazla caz, delanava la nava, dar trebuie aleasa

astfel incat nava sa poata manevra usor si sa fie oprita in timp cat mai scurt'

a) acostarea/plecarea ambarcatiunii la cheu

Ca principiu general , in cazttlacostarii cu bordul, nava se apropie de cheu sub un

orgtri ascutit pentru a atenua forta de lovire a provei in cheu.

Fazele acestei manevre sunt:

o pregatirea bordului in care se acoste aza prin scoaterea in afara bordului a

baloanelor de acostare;

o reducerea trePtata avitezei;. orientarea navei sub un unghi de cca 20-30 grade spre locul unde va atinge

cheul;o stoparea masinii si guvernarea numai din inertie pana la locul de acostare;

. ajungerea la locul de acostare, darea paramelor de legatura prima data in sectorul

proru, dupa care cu ajutorul carmei si motorului nava se aduce paralel cu malul

si se leaga si PuPa;o asigurarea stationarii navei in siguranta prin dareaunui numar suficient de parame

de legatura.

JJ

Pentru efectuarea manevrei de plecare se executa unnatoare le faze:

o se indeparteaza.pupa de chei pentru a proteja canna si elicea;o se acorda atentie spatiului de manevra pentru a nu lovi nave din j.r;' de indata ce pupa s-a deschis suficient, se moleaza legaturil" oio fro si motorulse actioneaza usor inapoi;o odata nava departata de cheu se stopea za masina si se orie nte,uz,_,rola sprrelocul de iesire dupa care motorul se iupleazara usor inainte;

b) acostarea/plecarea ambarcatiunii ra mal neamenajat

Aceasta manevra se va tealizanumai pe timp bun si atunci cand situatia o impune.Trebuie cunoscuta adancimea apei si ionfiguratia./consistenta malului. Nava se vaorienta contra curentului si se va apropia incet de locul de acostare, sub un unghiascutit, sondand permanent adancimea apei.odata ajuns la o distanta corespunzatoare de mal se dau legaturile din sectoareleprova si pupa' Daca ambarcatiunea nu se poate apropia sau lipi de mal pentru apermite urcarea/coborarea persoanelor se ,u rotorio schela de acces.

Fazele operatiunii de plecare de la mal neamenajat se vor succeda astfel:

se moleaza legaturile din pupa pentru a deschide pupa si a proteja carma sielicea;cand pupa s-a deschis suficient se action eaza motorul la inapoi si se moleazalegaturile din prova;

' se stopeaza motorul si din inertie, cu ajutorul carmei, prova se oriente aza spreiesire dupa care motorul se cupleazausor inainte.

c) acostarea/plecarea ambarcatiunii Ia o nava in mars

Este o manevra dificila, cu un grad sporit de risc, nu se recomand a dacatcelor careau acumulat suficienta practica marinareasca. Pe timp rau aceasta manevra trebuiepe cat posibil evitata.Nava la care urmeazaa se acosta reduce vitezaiar directia este pastrata fara abatere.Ambarcatiunea va acosta totdeauna in bordul de sub vant si cat maispre centrulnavei pentru a evita efectul de aspiratie produs de elice si de rrayamai mare.Dupa aceasta manevra se pregatesc bandule si o paramavegetala ce se va transmitela bordul navei mari.

34

Acostarea propriu-zisa va avea urmatoarele faze:

. se executa apropierea de nava sub unghi de cca 30 grade S1 CU vrteza a barciise executa aproplerea oe nava suD ungnl oe cca JU graoe s1 cu o ytteza a barc[mai mare decat vtteza navei;in apropierea navei barca va lua drum paralel cu aceasta mentinand o distantacorespunzatoare, sincronizandviteza, dupa care se apropie treptat.

Plecarea unei ambarcatiuni de langa bordajul unei nave aflatain mars serealtzeazaastfel:

ambarcatiunea mareste viteza pana ajunge sa depaseasca viteza navei iar candparama de legare se destinde, aceasta va fi molata;ambarcatiunea orienteaza carma in bordul opus navei si se indepafieaza deaceasta in directia pe care o doreste.

d) manevra de ancorare

Aceasta manevra trebuie precedata de alegerea locului de ancorare. Locul deancorare trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, dupa cum urmeaza :

sa prezinte adapost impotriva valurilor, curentului si vantului;natura fundului sa fie favorabila infigerii ancorei;adancimea apei sa fie suficient de mare fata de pescajul ambarcatiunii, dar nufoarte mare pentru lungimea paramei sau lantului ancorei;

o sa permita plecarea rapida a navei de la ancora, in orice conditii, ziua sau noapt'ea.

Pentru ancorare se pregateste ancora si parama dupa care se fundariseste ancora inIocul ales.

Spre a verifica daca ancora s-a infipt si tine, se cupleaza motorul incet inapoi.

Laplecare se recup ereazaparamaancorei patacand ghearele se smulg de p6 fundulalbiei iar ambarcatiunea se tine din motor si carma pana cand ancora este recuperatasi adusa pe pozitia ei.

a

o

a

35

e) depasiri si intalniri

Depasirile se executa la o distanta cat mai mare de nava aflatain mars, viteza seadapteaza situatiei urmarind a nu face valuri pentru nava depasita dar acordandatentia necesara intampinarii valurilor din siajur acesteia

La intalniri conducatorul ambarcatiunii va reduce vitezain intampinaea rral,rilorprovocate de nava ce vine din sens opus si va adopta o viteza,"*wrrr*evitarii rasturnarii.

II

tItI

f) remorcarea ambarcatiunilor

Este o operatiune cu grad sporit de dificultate. Lungimea paramei de remorca seva alege astfel incat navaremorcata sa nu suporte curentul respins de elicea naveiremorcher.

Pentru intoarceri caffna se oriente aza inbordul in care se intoarce.

Daca manevra se executa cu viteze mari,Acest

T:r", se wira yrin fenra.s-area

pe

gte se dispun !n sir (convoi), cea

1i

catrenavaremorcher,dupacareparam".:1""H;iX'J#il;"jlffi;:J"'fr :::"1;iese imediat din siajul navei remorcher.

36

YIII. MOTORUL UNEIAMBARCATruNI

Aparitia si statorni mecanice a fost posibila datorita revolutiei

Avantajele noului mod de propulsie - independenta fata de capriciile vantului,regularitatea, capacttateasporita de transport - au determinat coexistenta mult maiscurta a motorului cu velele, in comparatie cu milenara convietuire a velelor curamele.

Cautarile indreptate spre utilizarea energiei motrice produse de abur pentru propulsianavala dateaza inca de la mijlocul sec. XVI, istoria navigatiei consemnandexperimentele lui Blasco de Garay din Barcelona.

In anul 1729 John Allen obtine, la Londra, un brevet pentru utllizarea aburului camijloc de propulsie naval, dar nu ajunge sa-l experimenteze.

Prima traversare a Canalului Manecii de catre o nava cu motor a avut loc in 1816,nava "MARGERY" avand o masina cu abur de 10 CP.

In anul 1838 nava "SIRILIS" cu o masina cu abur de 320 CP reuseste primatraversada a Atlanticului, navigand pe ruta Londra - New York numai cu motor.

In 1834 domnitorul Mihail Sturza obtine consimtamantul Portii otomane pentru aaduce nave cu abur pe Dunarea romaneasca iar dupa 2 ani istoria consemneazaprezenta a a 5 nave construite la Giurgiu si Zimnrcea, care fac curse pe MareaNeagra si Mediterana, sub pavilion romanesc.

Tot in aceea perioada navele propulsate cu abur au navigat pe apele Siretului,Prutului, Muresului.

Aceasta scurta privire asupra istoricului masinii navale a avut ca scop studiereaevolutiei propulsiei mecanice, pentru a observa modul in care s-a ajuns la actualelemotoare.

Motorul ambarcatiunii sau in termeni marinaresti m a s i n a este agregatul care

asigura forta necesara deplasarii barcii cu o anumitaviteza in raport cu turatia siputerea pe care o dezvolta. Barcile de agrement sunt dotate de regula cu motoarece functioneazacu benzina - motoare cu aprindere cu scanteie (MAS) si mai rar cumotoare cu aprindere prin compresie (MAC) care folosesc motorina.

37

Indiferent de tipul motorului _ MAS sauo turatie minima numita si t u r a t i erpm. Aceasta se realizeazacu ajutorul uagregat separat - electromotor _ in caz

Inainte de pornirea motorului se va controla :

Dupa pornire se lasa motorul sa functio nezein gol o perioada de timp panase vaincalzi si se supravegheaza cu atentie.

cea mai importanta clasificare a mijloacelor de salvare se face in mijloace de salvareindividuale si mijloace de salvare colective.

a) mijloace de,.,sa-tvare individuale sunt :

\_c;"2-t u r a d e s a I v a r e _constaintr_un mijloc de plutire care se leaga in

ce o are sa asigure plutirea unuii; astfUTiitit=pfr, fl o tabilitatea

IdE44q5JI

1.E--II

se confectioneazadin bucati de pluta naturala sau din tenda cu pereti dubli formandbuzunare ce se umplu cu un maierial cu flotabilitate mare.

Centura de salvare

ts"

naufragiat.

38

Centura de salvare se aplica peste piept cat mai sus posibil pentru ca naufragiatulsa se gaseasca in permanenta cu capul deasupra apei chiar daca in timpul caderiisi-a pierdut cunostinta.Pentru a nu aluneca in jos schimband astfel echilibrul corpului naufragiatului, centurade salvare este prevazata cu bretele care se agata de umeri.

; Foarte important ! Centura de salvure ruu se foloseste numai in cazul unuit naufragiu ci pe tot timpul cat pasagerulfoloseste barca.

o v e sta d e S--q--l-ya-r-L - este mijloculindividual de salvarecel maides--in6irii.'ffihA v e s te rigid e ,confectionate dinmateriale cuflotabilitate

mare, impartite pe mai multe compartimente independente, capabile sa sustinao persoana aflata in apa, cu capul deasupra apei, indiferent daca persoana este

constienta sau nu-

Au o culoare portocalie stridenta pentru a fi usor de reperat pe suprafata apei si

cele mai moderne sunt dotate cu bec si baterii ce intra in functiune la contactul cuapa (pentru a arata o lumina alba pe timp de noapte) si un fluier, pentru canaufragiatul sa emita semnale sonore in scopul reperarii sale de catre navele de

cautare.

Conditii cerute vestelor de salvare rigide :

sa permita imbracarea in interval de timp scurt ( 1 minut) de catre orice persoana,

fara a primi ajutor;sa poata fi imbracata pe oricare din fete;din moUul in care este construita sa elimine posibilitatea imbracarii incorecte;sa fie comoda, sa nu stinghereasca miscarile naufragiatului;

39

o sa permita purtatorului sa sara in apa de ]a inaltimea de cel putin 4'5 mfara a se

rani si fara cavesta sa se deplasez!, sa se deterioreze sau legafurile s7 cedele'-;

. flotabilitatea vestei sa nu scada mai mult de 5?o n 24 ore de imersiune con-

tinua; - -r^--:^ ^^ -anrn .innra irnlrr: mta urca dino purtatorul unei veste trebuie sa poata inota imbracat cu ea sr sa p(

apa intr-o ambarcatiune de salvare cu vesta asupra sa'

Vestelegonflabilesuntmairarintalnite,folositemaimultpeambarcatirmisportive o**". Trebuie sa aiba cel putin doua compartimente separate'

Alte cerinte ale vestelor gonflabile :

o sa fie confectionate din material portocaliu fosforescent;

o sa c sau cu.gura;

o sa catre orice persoana' eliminand datorita

co corecte;

o sa poata fi umflata si in imersiune'

Mai nou, exista veste carelacaderea purtatorului in apa se umfla automat'

Vestele de salvare, indiferent de tlput lor trebuiesc amplasate in locuri imediat

accesibile. Pe ele trebuie inscriptioriat numarul de inmatriculare al barcii'

pentru fiecare ocupant ar ambarcatiunii trebuie sa existe la bord o vesta de salvare'

IIt

i

l

de forma circulara cu diametrul interior

or cuprins intre 65 si 75 cm' Greutatea

i,5 kg.

Se confec troneazadin materiale cu flotabilitate mare (initial erau confectionati din

pluta naturala). Sunt acoperiti cu tenda vopsita in curori stridente (portocaliu-

fosforescent) iar pe margine au o saula prinsa in patru puncte denumita "tin'te

Colac de srtlvare

40

o

o

Flotabilitatea unui colac de salvare trebuie sa mentina la suprafata un numar de

max. 4naufragiati. Colacii de salvare se repartizeazain mod egal in ambele borduriale navei, in locuri usor accesibile pe orice vreme.Este interzisa frxarea lor printr-un dispozitiv de fixare pennanenta ci trebuiescamplasati pe suporturi metalice de unde sa poata fi scosi usor cu mana si aruncatiIa apatn caz de "om la apa".Trebuiesc dotati cu o saula plutitoare lunga de aproximativ 30 m in vederearecuperarii naufragiatului dupa ce acesta s-a agatat de colac.

b) mijloace de salvare colective. Cursul referindu-se la micile ambarcatiuni pentru

care in modtrorrnal nu se'pune problema dotarii cu mijloace de salvare colective,ne vom margini doar la enumerarea acestora : plute de salvare (care la randullor pot fi rigide sau pneumatice) si befstgg salvare.

Nu putem incheia capitolul legat de salvare si mijloace de salvare fara a arata care

sunt indatoririle unui conducator de ambarcatiune privind salvarea persoanelor

cazute in apa.

Cand trlZona de navigatie s-a produs un sinistru (naufragiu, incendiu, coliziune,scufundare etc) orice conducator de ambarcatiune are obligatia morala si legala de

a acorda imediat ajutor pentru salvarea vietii umane.

In acest scop se impune apropierea de locul sinistrului si ramanerea in zouafaru a

pune insa in pericol ambarcatiunea proprie si oamenii aflati in ea.

Pentru salvarea unei persoane aflata in apa se va proceda dupa cum urmeaza:

se reduce vtteza barcii pana la limita de guvernare;

la apropierea de naufragiat se va urmari ca acesta sa se afle in bordul de sub

vant pentru a-l proteja;

. se va evita acostarea cu barca direct la persoana cazuta in apa, cautandu-se pe

cat posibil a-i arunca colacul de salvare si abia dupa aceasta manevra incepandu-

se recuperatea;

se va acorda maxima atentie protejarii naufragiatului de elicea barcii'

dupa recuperare daca este cazul se va acorda primul ajutor.

41

Actul normativc cu caractet de lege speciala care prevede si i

infractiunile caracteristice activitutii de navigatie civila esteDecretul.

Intrucat pentru marea lor majoritate subiectul infractiunii trebuie sa aiba calitatea

de rucrator in marina civila, vom enumera numai acere infractiuni care pot fi savarsite

de catre orice Persoana :

, ,-"' . conducereanaveide catre o persoanafarabrevet sau certificatde capacitateat\*- - corespunzator se pedepsesti cu inchisoare de ln 6 luni ln 3 ani' Cu aceiasi

pedeapsa se sanctio Leazafapta comandantului care incredinteaza conducerea

navei unei persoane fara brevet sau certificat de capacitate'

.i;-; o .arborareaJara drept pe nav& a pavilionului roman se pedepseste cu inchisoare

de la

serviciu ale echipaiului de conducere a

e in pericol sigurantanavei sau preluarea

t sau indirect, se pedepseste cu inchisoare

de la 3la12 ani. Tentativa se pedepseste'

contraventiile sunt prevazute de HG nr.441/1gg5 privind stabilirea si sanction&rea

contraventiilor la normele privind transporturile pe apele nationale navigabile'

Acest act normativ are un caracter complex, facand referire la un numar de ll7

contraventii dar nu vom aminti decat cele care au legatura cu micile ambarcatiuni:

o stationarea naveror de categoria a II a in alte locuri decat cele stabilite de capitania

portului;

neanscrierea denumirii (numarului) navei pe corp sau suprastructura;

navigarea fara mijloacele de vitalitate si salvar e pteYazute in actele de bord;

parasirea locului de acostare sau a portului cu actele de bord expirate;

inceperea constructiei ori modificarea unei nave de categoria all afara autorizatta

emisa de caPitania Portului;

I(

o

a

a

42

-tl

. nerespect areazonelor si a culuoarelor de navigatie de catre comandantii navelor

de categoria a II a;

o neprezentarea comandantului unei nave de categorra a II a venita din apele

straine, la capitania portului pentru indeplinirea formalitatilor de sosire, imediat

dupa acostarea in port;

o neanuntar ealacapitania portului a evenimentelor de : incendiu la bord, avarii,

inec, poluare;

o nedepunerea in termen de 14 zllelacapitania portului a actelor necesare pentru

inmatriculare, radiere, transfer de proprietate a navelor sau schimbare de

domiciliu a armatorului (proprietarului);

o nerespectarea dispozitiilor cuprinse rnAvizele catre navigatori comunicate sau

afisate;

o nerespectarea prevederilor din actele de bord cu privire la numarul maxim de

persoane ce pot fi transPortate;

o nerespectarea dispozitiilor capitaniei portului, sub aspectul ordinii si sigurantei

navigatiei de catre persoaneleftzice care folosesc porturile si apele nationale

navigabile.

43

dIJc4./-1JUt)3tfr4

1.

XI. REGULAMENTULDE NAVIGATIE PE DUNARE

IN SECTORUL ROMANESC

Semnificatia unor termeni :

Termenul nava,inseamna navele de navigatie interioara, inclusiv ambarcatiunile

mici si bacurile, precum si aparatele plutitoare si navele maritime;

o Termenul ruava autopropulsata inseamna nava propulsata prin propriile sale

mijloace mecanlce;

o Termenul nava cu vele inseamna orice nava care naviga numai cu vele; nava

. carenaviga cu vele si in acelasi timp utllizeazapropriile sale mijloace mecanice

de propulsie se considera nava autopropulsata;

Termenul ambarcatiune micainseamna orice nava cu lungimea corpului mai

mica de2Om, cu exceptia ambarcatiunilor mici care remorcheaza' tmptng Sau

duc cuplat nave, altele decat ambarcatiuni mici, precum si a bacurilor si a navelor

autortzate sa transporte mai mult de 10 pasageri;

Termenur in stationare rnsearnna atunci cand o nava este direct sau indirect la

ancora sau legata la mal;

Termenul in mars inseamna atunci cand o nava nu este, direct' nici in ancora'

nici legata la mal, nici esuata; pentru astfel de nave prin termenul a se opri se

intelege oprirea in raport cu malul;

Termenul lumina intermitenta tnseamna o lumina eu un ritm de 50 pana la 60

perioade de lumina Pe minut;

sunee<tf6ecutive -fiigdde cirea 1 se-cqlda; -

Termenul serie ai-iiitt, foarte scurte inseamna o serie de cel putin 6 sunete

cu o durata de cca.1 14 desecunda ftecare,despartit ) prin pauze de cca'll4 se-

1,a

cunda;

o Termenul noapte inseamna perioada cuprinsa intre apusul si rasaritul soarelui;

o Termenul zi inseamna perioada cuprinsa intre rasaritul si apusul soarelui;

o Termenul vitezu de siguranta tnseamna o vitezala carc o nava poate sa adopte

masuri adecvate si eficace pentru a preveni un abordaj, oprindu-se in limiteledistantei ceruta de imprejurari si conditiile date;

. Termenul vizibilitate redusainseamna conditiile in care vizibilitatea este redusa

ca urmare a cetii, paclei, viscolului, averselor de ploaie si alte cauze;

o Termenul senal inseamna un sector al caii navigabile ttrlizat pentru navigatiela un nivel"dat si balizat cu s"-nuI". -

. Termenul conducator - orice nava trebuie sa

persoane avhhd calificarea necesara in acest

denumita conducator.

2. Indatoriri generale de vigilenta.

Chiar dacain RND nu sunt prevazute dispozitii speciale, conducatorii trebuie sa iatoate masurile de precautie pe care le impun indatoririle generale de vigilenta si

practica profesionala curenta, in vederea evitarii in special :

. De a pune in pericol vrata persoanelor;

o De a provoca pagube navelor, malurilor sau lucrarilor si instalatiilor de oricenatura, aflate in calea navigabila sau in imediata apropiere a acesteia;

o De a crea piedici navigatiei;

. De a polua apele Dunarii.

3. Comportarea in imprejurari deosebite.

fie pusa sub autoritatea uneiscop. Aceasta persoana este

45

4. Documente de bord.

In navigatia internationala, la bordul navelor , cu exceptia navelor maritime, trebuiesa se gaseasca:

A. atestatul de bord;B' certificatul de tonai(pentru navele ce transporta marfuri);C. rolul de echipaj;D. jurnalul de bordE. alte documente cerute de conventii si acorduri internationale.Prin derogare de la prevederile exprimate prin randurile de mai sus, ambarcatiunilemici nu sunt obligate sa aiba documentele prevazute la pct. B si D: in afara dea mici de agremen! documentur prevazut ra pct. c nue I prevazut la pcr A poate fi inlocuit printr-unp ermisn

Protejarea semnelor caii navigabile.

Este interzis navelor a se folosi de semnalele caii navigabile (geamanduri, flotori,panouri, etc') pentru a se lega si a se trage de acestea, de a deteriora semnalelesau a le face improprii destinatiei lor.

Cand o nava a deplasat un semnal sau a deteriorat o instalatie care face parte dinsemnalizarea caii navigabile, conducatorul trebuie sa anunte , fara intarzierecapitania de port cea mai apropiata.

In general , orice conducator are datoria sa anunte, faraintarzrere, capitania deport cea mai apropiata, asupra incidentelor sau accidentelor const atate lainstalatiile de semnalizare (stingerea unei lumini, deplasarea unei geamanduri,distrugerea unui semnal).

6. lnterzicerea deversarii in calea navigabila.

Este interzis in mod special a se arun ca, avarsa sau a face sa se scurga in caleanavigabila reziduuri petroliere, sub orice forma sau a amestecurilor acestor reziduuricu apa.

rn caz de deversare accidentala de aceasta natura sau de iminenta a unei asemeneadeversari, conducatorul trebuie sa anunte fara intarzierecapitania de port cea maiapropiata, indicand, de asemenea, cat mai exact posibil, natura si locul unde s-aprodus.

IIIt

itI

E

-IrLIIIIaI

EI

T

:IJJccI;

cdd

46

7. Salvare si asistenta.

ln caz de accident care pune in pericol persoanele care se gasesc la bord,conducatorul trebuie sa se foloseasca de toate mijloacele pe care le are ladispozitie, pentru salvarea acestor persoane.

Orice conducator de nava care se gaseste in apropierea unei alte nave, victima a

unui accident care pune in pericol persoane sau ameninta sa cauzeze obstructiasenalului navigabil, are datoria, in masura in care nu pune in pericol siguranta

propriei sale nave, sa dea imediat asistenta.

mar scurt

8. Nave esuate sau scufundate.

Conducatorul unei nave esuate sau scufundate trebuie sa anunte in celtimp posibil capitania de port cea mai apropiata.

9. Controlul.

Conducatorii trebuie sa acorde organelor capitaniei portului inlesnirile necesare

pentru a le permite acestora sa se asigure asupra respectarii prevederilor prezentului

Regulament si a altor dispozitu aplicabile.

10. Desfasurarea activitatilor sportive si altele.

Desfasurarea activitatilor sportive, sarbatorilor pe apa si altor manifestari care pot

afecta siguranta sau buna desfasurare a navigatiei trebuie sa se faca au aprobarea

autoritatilor competente.

LL. Domeniul de aplicare a prezentului Regulament.

Prezentul Regulament se aplica pe parcursul cailor navigabile romanesti ca si inacvatoriile porturilor, locurile de adapostire si puncte de incarcare-descarcarc faraa incalca dispozitiile speciale ale autoritatilor competente stabilite pentru aceste

locuri.

41

12.Marcideidentificarealeambarcatiunilormici.

o Ambarcatiunile mici trebuie sa aiba marci de inmatricurare oficiale; daca

asemenea marci nu au fost stabilite, ele trebuie sa aiba inscriptionat :

a. numele sau deviza lor;

b.numelesidomiciliulproprietaruluiambarcatiunii.

o Marcile de inmatriculare sau de identificare mentionate la punctul de mai sus'

se aplica in exteriorul ambarcatiunii cu caractere latine, foarte citet si de nest-

ers. Inaltimea caracterelor va fi de cel putin 10 cm' Daca ambarcatiunea nu are

nume sau deviz a, pe ea se aplica numele (sau prescurtarea obisnuita) a

organizatrei (societaiii ) careia ii apartine, dupa care,eventual urneaza un numar'

. Numele si domiciliul proprietarului ambarcatiunii se aplica intr-un loc vizibil'

in interiorul sau in exteriorul ambarcatiunii'

l3.Semnalizarea vizuala a navelor. Intelesul unor termeni:

a.YI44IId

1

a

'a

o 'I-o.monrrl htmini din hordu lumina clata' o!

eTintre aceste lumin1. grade si 30 minute si

rl t ^: -^-^ 1^ 1) -r'qdco i* zihrle lncen2nfl ( t la 22 grade

traversului bordului resPectiv ;,

o galbena clara sau

de d si disPusa asa felo Termenul lurnina de inseamna

obisnuita, contin ila pe un arc

incat sa fie vizibila pana la67 grade si 30 minute in fiecare bord, dinsPre PuPa;

o Termenul laminavizibiln din toate partile inseamna o lumina continua' vizibila

pe un arc de orizont de 360 grade'

48

A.SEMNALE CARE SERVESC REGLEMENTARIINAVIGATIEI PE CALEA NAVTGABILA

A. 1 3. -Interzicerea navigatiei

pentru toate ambarcatiunile de

sport sau agrement.

A.1 14. -Interzicerea practicarii

schiului nautic.

A. 1 5. -Interzicerea navigatiei

navelor cu vele.

A.16. - Interzicerea navigatiei

navelor care nu sunt autopropulsate

si nici cu vele.

A.11. - Interzicerea navigatieipe scandura cu vele.

A.18. - Terrninareazonei Permisepentru navigatia cu viteza mare a

ambarcatiunilor mici de sPort sau

de agrement.

A.19. -Interzicerea de a lasa

la apa sau de a ridicape mal ambarcatiuni.

49

B. SEMNALE DE OBLIGATTE

B.8. - Obligatia de a pasrra

o vigilenta deosebita

E. SEMNALE DE INDICATIE

E.I6. - Permiterea navigatiei pentruambarcatiuni de sport sau agrement.

E.ll - Perrniterea de a practicaschiul nautic.

E.18. - Permiterea navigatiei pentrunavele cu vele.

E.19. - Permiterea navigatiei pentrunavele care nu sunt nici autopropulsatenici cu vele.

8.20. - Permiterea navigatieicu scandura cu vela.

8.21. - Zonapermisa pentru navigatiaCu viteza mare a ambarcatiunilor miciDe sport sau de agrement.

t-II

I2I-{1()IJiIi

II

II

'a

=-EII-r-a=-ITEIT

50

8.22. - Permiterea de a lasa la apa

sau de a ridica pe mal ambarcatiuni.

B ALIZ AREA CAII NAVIGABILE

A. - Balizarea limitelor senalului pe calea navigabila

A.I - Lirnita dreapta a senalului

De zi: geamandura rosii, de preferinta cilindrice, sau scondri si jaloane rosii. Unsemn cilindric rosu, este obligatoriu pe geamanduri si pe scondri, daca acestea nu sunt

jaloncilindrice.

geamandura

De noapte : lumini ritmice rosii

SemnaleleA 1 servesc la marcarea limitelor senalului si Ia indicarrca directiei;ele balizeaza lirnita dreapta a senalului si pericolele de la malul drept.

At.2.' Limita stanga a senalului

De zi: geamanduriverzi, de

Un semn conic verde este obligatoriucomce.

geamandura

preferinta conice, sau scondri sijaloane verzi.pe geamanduri si pe scondri, daca aceasta nu stint

jalon

De noapte: lumini ritmice verziSemnalele L 2 servesc la marcarea lirnitelor senalului si la indicarea

directiei; ele balizeaza lirnita stanga a senalului si pericolele de la malul stang.

51

A.3. - Bifurcatia senalului

De zi: geamanduri, de preferinta sferice, cu berzi orizontale rosii si verui, sail

scondri si jaloane cu benzi oizottalerosii si verzi.Un sernn cu benzi orizontale rosii si

verzi,este obligatoriu pe geamanduri si scondri, daca acestea nu stint sferice'

geamaldura scondru jalon

De noapte: lumina alba intermitenta

SernnaleleA 3 servesc la balizarea bifurcatiei si jonctiunii senalului si diferite

peri cole situate in limitele senalului. Navele care naviga in aval, cat si cele care-rraviga

in amonte pot lasa a ' fie la tribord'

iC.1. - Sernnale de la malu ele periculoase

De zi: triunghi alb, m l in jos'

c.1. - Sernnalul costier care indica punctele periculoase de al malul drept, este un semnal

auxiliar care march eazaoicelucrare "*" put*.,de in albie (dig, epiu etc.) ; el poate servi

de asemen ealabaliza.rea punctelor proeminente submersibile in perioada apelor marl'

C.2. - Semnale de la malol stang care balizeuzaponctele pericoloase

De zi: triunghi alb, marginit de banda verde, cu varful in sus-

C.2.-Semnalulcostiercareidicapunctelepericuloasedelamalulstang,esteunsemnalauxiliar care march eazaoflcelucrare care patrunde in albie (dig, epiu etc') ; el poate servi

de asemen ea,lababzareapunctelor proeminente submersibile in perioada apelor mari'

--a

T-I

IItI

I

52

VITEZA DE NAVIGATIE PE CANALUL SULINA

Conducatorii Navelor ce naviga pe canalul Sulina, trebuie sa pastreze Yrleza

convenabila navigati ei, fara a pereclita constructiile hidrotehnice de pe canal, precum si

navele in mars sau acostate de-a lungul canalului pentru diverse operatii.

In sectoarele libere si fara restrictii, viteza de navigatie pe canal se stabileste de

comun acord cu pilotul aflat la bard si nu poate depasi in nici \n caz limitele de viteza

stabilite a-n!11jos pentru conditii hidrometeorologice normale: ,, , ( : ' "

i\. - : ',.:\amofite aval i

-nave mici 9 Nd*PB

4r7.-',*-

NAVIGATIE PE TIMP DE NOAPTEta11

Itt

NuuieugS11t !-uq9-slbar-a-es*te.,rr-r,Ierz-r,s.a p--e, liqrplt.n-9.Pll-P_"-1!.ry.to119 13I9"19f^9

exceptia navelor Administratiei sau a celor special autorizate de aceasta.

53

a.

XII. COLREGREGULAMENTUL INTERNATIONAL

DE PREVENIRE A COLIZIUNILOR PE MARE

PARTEAAGENERALITATI

Regula 1: DOMENIUL DE APLICARE

prezentele reguli se aplica tuturor navelor aflate in largul marii si pe toate apele

invecinate accesibile navelor maritime.

Nici o dispozitie a prezerfielor reguli nu trebuie sa impiedice aplicarea unor

prescriptii speciale, siabilite de catre autoritatea competenta, cu privire la navigatia

in ruO", porturi, pe fluvii, lacuri sau caile de navigatie interioara comunicind cu

marea si accesibile navelor maritime. Asemenea prescriptii speciale trebuie sa fie

cat mai conforme posibil cu prezentele reguli.

Nici o dispozitie din prezentele reguli nu trebuie sa impiedice aplicarea unor

prescriptii speciale stabilite de guvernul unui stat cu privire la marirea numarului

iuminil,or de pozitie, a semnalelor luminoase, a semnelor sau semnalelor cu fluierul

de t]ltzat de catre navele de razboi si navele in convoi, sau in vederea maririi

numarului luminilor de pozitie, a semnelor ori a semnalelor luminoase de folosit

de catre navele ce pescuilsc alcatuind o flotila de pescuit. Aceste lumini de pozitie,

semnalele suplimentare luminoase sau cu fluierul trebuie, in masura posibilului,

sa fie astfel incat sa faca imposibila confundarea lor cu orice alta lumina, semn

sau semnal autorizat in oricare din prezentele reguli'

Orgattzatia poate adopta scheme de separare a traficului in intelesul prezentelor

reguli.

Ori de cite ori un guvern considera ca o nava de constructie speciala sau destinata

unor operatiuni speciale, nu se poate conforma tuturor dispozitiilor vreuneia din

prezeniele reguli, in ceea Ce priveste numarul, amplasarea,batata sau sectorul de

,iribilitut" a luminilor si semnelor, ca si pozitia si caracteristicile dispozitivelor

de semnalizare sonora, aceasta nava trebuie sa se conformeze altor asemenea

dispozitii ce se refera la numar, amplasare, bataie sau sectorul de vizibilitate a

luminilor sau semnelor, cat si la pozitia si caracteristicile dispozitivelor de

semnalizare Sonora, care dupa aprecierea guvernului interesat permit in aceste

caztri sa se conformeze cat mai mult posibil prezentelor reguli'

b.

c.

d.

e.

54

a.

b.

Re gula 2 : RE SPON SABILITATI

Nici una din dispozitiile prezentelor reguli nu scuteste nava sau pe proprietarul ei,

pe comandantul sau echipajul sau de consecintele unei neglijente oarecare' atat in

ceeacepriveste aplicarea prezentelor reguli, cat si in ceea ce priveste luarea oricaror

masuri de prevedere cerute de o buna practica marinareasca Sau de imprejurari

deosebite in care se gaseste nava.

In interpretarea si aplicarea prezentelor reguli se va tine seama in mod deosebit de

toate pericolele de navigatie si de riscurile de coliziune, precum si de toate

imprejurarile, in special in limitele de folosire a navelor in catzacare pot duce la

abateri de la prevederile prezentelor reguli pentru evitarea unui pericol imediat'In

intelesul prezentelor reguli, in afara de dispozitii contrare rezultand din context'

nesuly-3 : DEF INITII GENERALE

Termenul "naya" inseamna orice constructig S.au. orice aparat de orice natura ar fi,

inclusiv conStructiile fara p"..uj-ri tridroavioanele, folosita sau susceptibila de a fi

folosita ca mijloc d9 lransport pe apa.

Expresia "nava cu propulsie mecaniCa", inseamna orice nava pUSa in miScare de

catre o masina.

EXpreSia "nava Cu Vele", inseamna orice naVa care naviga Cu Vele, Chiar daCa are O

masina cu propulsie, cu conditia ca aceasta sa nu fie folosita.

ExpreSia "nava care pesguieste", inseamna orice naVa care pescuieste Cu plaSa'

carmace, traule, sau orice alte scule de pescuit, care ii reduc capacitatea de manevra,

dar nu se aplica navelor care pescuiesc cu cirlige remorcate Sau cu alte scule de

pescuit care nu le reduc capacitatea de manevra'

e. Termenul ,.hidroavion" inseamna orice aeronava conceputa sa manevrezepe apa'

Expresia "nava care nu este Stapina pe anevra Sa" inseamna O nava Care' din

"uiruunor imprejurari exceptionale, nu este in masura Sa afievreze conform

prezentelor reguli si deci nu poate sa se indeparteze din drumul altei nave'

ExpreSia "LavA CU capacitatea de manevra redusa" inseamna O nava a catei Ca-

pacitate de a manevra conform prezentelor reguli este limitata prin natura lucrarilor

sale, si care in consecinta, nu se poate i departa din drumul altei nave'

Expresia "nava cu capacitate de manevra redusa" trebuie sa includa urmatoarele

nave, fara a se limita numai la ele :

a.

b.

c.

d.

f.

Gb'

h.

55

J

i. navele ocupate cu punerea, scoaterea sau intretinerea unui reper de navigatie,a unui cablu sau a unei conducte submanne:

ii. navele aflate in curs de a executa operatiuni de dra-eaj. ridicari hidrograficesau oceanografice, ori lucrari sub apa;

navele care aflandu-se in mars fac alimentare cu combustibil sau uan-sbord de

persoane, provizii sau marfa;navele in curs de a efectua operatiuni de decolare, sau recuperare de aeronave:

navele care sunt in curs de executare a operatiunilor de deminare;

navele in curs de a executa operatiuni de remorcare, care prin natura lor permit cu greutate remorcherului si remorcii sale sa-si modifice drumul.

Expresia "nava stinjenita de pescajul sau" inseamna orice nava cu propulsiemecanica, care din canza pescajului sau/si adancimea apei sub chila poate sa-si

modihce cu greu drumul.

Expresia "in mars" se aplica oricarei nave care nu este nici la ancora, nici legata lamal, nici esuata.

Termenii "lungimea si latimea unei nave" inseamna lungimea si latimea maxima.

Doua nave sunt considerate ca fiind in vedere, numai Ccind una din ele poate fiobservata de cealalta vizual.

m. Expresia "vizibilitate redusa" inseamna orice situatie in care vizibilitatea este redusa

din cauza cetii, burnitei, ninsorii, averselor puternice de ploaie sau a furtunilor de

nisip, ori din orice alte catze asemanatoare.

PARTEA BREGULI DE GUVERNARE SI DE DRUM

SECTIUNEA ICONDUCEREA NAVELOR

IN ORICE CONDITII DE VIZIBILITATE

Regula 4: APLICARE

Regulile prezentei sectiuni se aplica in orice conditii de vizibilitate.

k

1.

Regula 5: VEGHEA

Orice nava trebuie sa asigurecorespunzatoare, folosind in acelasi

imprejurarile si conditiile existente, insituatiei si a pericolului de coliziune.

Regula 6: VITEZA DE SIGURANTA

Orice nava trebuie sa navige tot timpul cu vitqza de siguranta, astfel incat sa poata

actiona corect si eficace pentru prevenirea unei coliziuni si pentru a fi oprita pe o distanta

corespunzatoare imprejurarilor si conditiilor existente. Pentru determinarea vitezei de

siguranta trebuie luati in considerare urmatorii factori :

a. De catre toate navele:

i. vizibilitatea;

densitatea traflcului si mai ales concentrarile de nave de pescuit sau a oricaror

alte nave;

capacitatea de maneyra a navei si mai ales distanta de oprire si calitatile de

giratie in conditiile existente; noaptea, existenta unui fundal luminos ca acela

produs de luminile depe coasta sau de lumina difuza a propriilor sale lumini;

starea vantului, a marii si a curentilor, precum si apropierea de pericole pentru

navigatie;

v. pescajul navei in raport cu adincimea apei disponibile;

b. In plus, pentru navele care folosesc un radar;

i. caracteristicile, eficacitatea si limitele de folosire ale echipamentului rada\

ii. limitarile rezultate din scala distantelor folosita latadat;

iii. efectul starii marii, conditiilor meteorologice si a altor surse de bruiaj asupra

detectiei prin radar;

iv. faptul ca ambarcatiunile mici, gheturile, si alte obiecte plutitoare nu pot fidetectate cu radarul la o distanta suficienta;

v. numarul, pozitta si miscarea navelor detectate cu radarul;

vi. faptul ca este posibil sa se apreciezemaiexact vizibilitatea atunci cand radarul

este folosit pentru determinarea distantei la nave si alte obiecte aflate invecinatate.

I

in permenenta o veghe vintala si auditivatimp toate mijloacele disponibile potrivit cu

asa fel incat sa permita o apreciere completa a

1l

111

lV.

57

Regula 7: RISC DE COLIZIUNE

a. Orice nava 'trebuie sa foloseasca toate mijloacele disponibile corespu nzatoareimprejurarilor si conditiilor existente pentru a stabili daca exista un pericol decoliziune. Daca exista indoiala, in ceea ce priveste pericolul de coliziune, trebuiesa se considere ca acest pericol exista.

b. Daca la bord exista un echipament radar in functiune, acesta trebuie folosit in modcorespunzator, incluzand exploatarea la distanta more, cu scopul de a descoperidin timp un pericol de coliziune, efectuarea de radar ploting sau orice alta observaresau detectare sistematica de obiecte. echivalenta-

c. Se va evita tragerea de concluzii din informatii insuficiente, mai ales din informatiiradar insuficiente.

d. La aprecierea unui pericol de coliziune, trebuie sa se tina seama mai ales deurmatoarele conditii :

i. exista un pericol de coliziune, daca relevmentul la compas, la o nava care seapropie, nu variaza intr-un mod apreciabil;

ii. in unele cazuri, pericolul de coliziune exista chiar daca se observa carelevmenttlvariaza apreciabil, mai ales la apropierea de o nava foarte mare,de un convoi remorcat sau de o nava care se aflaladistanta mica.

Regula 8: ACTIUNI pENTRa EVTTAREA COLTZTUNILOR

Orice manevra ce se face pentru evitarea unei coliziuni, sa fie executata hotarat,din timp, si conform cu o buna practicamarinareasca.

Orice schimbare de drum sau de viteza, sau amandoua deodata, in scopul evitariiunei coliziuni, trebuie, daca imprejurarile perrnit, sa fie destul de mare, pentru aputea fi perceputa imediat de orice nava care observa viz:ualsau cu radarul; trebuieevitate schimbarile succesive de mica importanta, de drum, vitezasau ale ambelorconcomrtent.

Daca navaare suficient spatiu, numai simpla schimbare a drumului poate fi manevracea mai eficace pentru a se evita ajungerea intr-o pozitie de foarte mare apropiere,cu conditia ca aceasta manevra sa fle fasttacu mult timp inainte, sa fre substantialasi sa nu conduca la o alta situatie de foarte mare apropiere.

Manevrele pentru evitarea coliziunii cu o alta Lava, trebuie sa fie astfel incit saperrnita trecerea la o distanta de siguranta. Eficacitatea manevrelor trebuie controlatacu atentie pina cind cealaltanava a fost complet si definitiv evitata.

qd

lI

a

a.

b.

d.

58

EE e.

se cistiga mai mult timP

sau sa opreasca comPlet,Daca este nevoie, ca sa se evite o coliziune, sau pentru a

pentru aprecierea situatiei, nava trebuie sa reducaviteza

stopand masinile ori punandu-le inapoi'

b

c.

d.

Regula 9: CANALE INGUSTE

Navele in mars printr-un senal sau pe o cale de acces ingusta, trebuie' atunci cand

aceasta se poate face farapericol, sa navige cat mai aproape posibil de marginea

exterioara din dreapta, a senalului sau a caii de acces respective'

Navele cu o lungime mai mica de 20 metri si navele cu vele' nu trebuie sa

stinjeneasc atrecereanavelor care nu pot naviga in deplina siguranta decat prin

senal, sau pe calea de acces ingusta'

Navele aflate in curs de pescuit nu trebuie sa stanjeneasca trecerea altor nave care

naviga prin senal sau printr-o cale de acces ingusta'

O nava trebuie sa evite sa trverseze un senal sau o cale de acces ingusta' daca' prin

aceasta, stanjeneste trecerea navelor care nu pot naviga in deplina siguranta decat

a de acces ingusta; aceste din urma nave

grla34 (d), daca se indoiesc de intentiile

de acces;

Intr-un senal sau intr-o cale de acces ingusta, cind depasirea nu se poate face decit

daca nava ajunsa din urma manevreaza pentru a permite celeilalte nave Sa o

depaseasca in deplina sigurnta, nava care ajunge din urma trebuie sa faca cunoscuta

intentia sa emitind semnalul sonor corespunzator, prescris de regula 3a (c) (i)'

Nava ajunsa din urma, trebuie daca este de acord, sa emita semnalul corespunzator

prescris de regula 34 si sa manevreze astfel incit sa permita o depasire in deplina

siguranta. Dacaeste in dubiu, nava poate mite semnalele sonore prescrise de regula

3a (d);

- Prezettaregula nu scuteste nava care ajunge din urma, de obligatia de a se

conforma dispozitiilor din regula 13'

l

t\lo

f. o nava care se apropie de un cot sau de un loc aflat intr-un senal sau intr-o cale de

acces ingusta, incare alte nave pot fi mascate de prezenta unor obstcole' trebuie sa

navige cu prudenta si vigilenta deosebita si sa emita semnalul corespunzator prescris

de regula 34 (e).

Orice nava trebuie, daca imprejurarile permit, sa evite ancorarea intr-o trecere

ingusta.

59

Regula 10: SCHEME DE SEPARARE A TRAFIC(ILIII

a. Prezenta regula se aplica schelor de separare a traficului adoptate de catreOrgarttzatie.

b. Navele care naviga in interiorul unei scheme de separare a traficului trebuie :

i. sa navige pe banda de circulatie corespunzatoarein directia generala a trafrculuipentru aceasta banda;

ii. sa se indep arteze in masura posibilului de linia sau zona de separare a traficului;

iii. ca regula generala, sa se angajeze sau sa iasa dintr-o banda de circulatie pe launa din extremitati, dar atunci cand intra sau iese lateral, sa faca aceasta manevrasub un unghi cat mai mic fata de directia generala a trahcului.

c. Navele trebuie sa evite pe cat posibil sa intretaie benzile de circulatie, dar dacasunt obligate sa o faca, ele trebuie pe cat posibil sa traverseze perpefidicular pedirectia generala a traficului.

Zonele de trafic costier nu trebuie folosite in mod normal de traficul direct, carepoate utiliza in deplina siguranta banda de circulatie corespunzatoare din schemaadiacenta de separare a trahcului. Cu toate acestea navele cu o lungime mai micade20 m. si navele cu vele pot utiliza in toate situatiile zonele de trafic costier.

Navele, altele decit cele care traverseazao schema de separare, sau navele care seangajaza sau ies dintr-o banda de circulatie, in mod normal nu trebuie sa intre intr-o zorLa de separare sau sa traversezelinta de separare cu exceptia :

i. cazurilor de urgenta pentru evitarea unui pericol imediat;ii. pentru a pescui intr-o zona de separare.

f. Navele care naviga in zonele vecine cu extremitatile unei scheme de separaretraficului, trebuie sa navige cu o atentie deosebita.

g. Navele trebuie sa evite in masura maxima a posibilului, ancorarea in interiorulunei scheme de separare atrafrcului sau zonele vecine cu extremitatile.

d.

e.

h

1

Navele care nu folosesc o schema de separare a traficului, trebuie sa se indepartezede aceasta, cat mai mult posibil.

Navele in curs de pescuit nu trebuie sa stanjeneasca trecerea navelor care navigape o banda de circulatie.

I

I

60

I

J

k.

Navele cu o lungime mai mica 20 msau navele cu vele nu trebuie sa stanjeneasca

trecerea in siguranta a navelor cu propulsie mecanica, care naviga pe o banda de

circulatie.

O nava cu capacitate de manevra redusa, atunci cand se afla angajata intr-o

operatiune pentru mentinerea sigurantei navigatiei, intr-o schema de separare a

traficului este scutita de a se conforma p rezenteireguli in masura necesara executarii

operatiunii.

O nava cu capacitate de manevra redusa, atunci cand este angalataintr-o operatiune

pentru instalarea, reparareasau inlaturarea unui cablu submarin, intr-o schema de

..p**. a traficului, este scutita de a se conforma prezentet" reguli, in masura

necesara executarii operatiunii.

1.

SECTIUNEA IICOMPORTAREA NAVELOR CARE SEVAD

UNA PE ALTA

Regula 11: APLICARERegulile prezentei sectiuni se aplica navelor cale se vad una pe alta'

Regula 12: NAVE CU VELE

a. Cand doua nave cu vele se apropie una de alta astfel incat exista pericolul de

coliziune, una dintre ele trebuie sa se abata din drumulceleilalte, dupa cum urrneaza:

.:I

i. ,, cand navele primesc vantul din borduri diferite, nava care primeste vantul din'\t:...;rj.' babord trebuie sa se abata din drumul celeilalte;

cand cele doua nave primesc vantul din acelasi bord, nava din vant trebuie sa

se abata din drumul navei de sub vant;

'iii.. du.u o nava care primeste vantul din babord vede o alta nava in vant si nu

._. poate stabili cu certitudine daca aceasta nava primeste vantul din babord sau

din tribord, prima nava trebuie sa se abatadin drumul celeilalte'

b. In intelesul aplicarii Prezenteifiind bordul opus celui in care

patrate, bordul oPus celui intriunghiulara).

reguli, bordul din care vine vantul trebuie socotit ca

este bratata vela mare sau in cazttl navelor cu vele

care este bratata cea mai mare vela aurica (sau

6t