8/18/2019 Manipularea opiniei publice

1/9

Manipularea opiniei publice prin informatie este unealta "normala" (adica uzuala).Raspândirea globala a informatiilor totodata permite manipulare la scara larga(CNN, 1991 ziarele lui Murdoc! ##$), dar ofera si instrumentele pentru a anulaefectele respecti%e. Cel mai in&uent instrument manipulati% este tele%iziunea, carenu permite decât 'n masura foarte limitata selectia informatiei adica %ezi ce se

emite (posturi * cu pondere mare), ce aleg altii pentru tine. +e de alta parte, 'nmediile mai desc!ise, oamenii tind sasi aleaga informatia care "le con%ine", decicauta conrmari.

Cine comunica mai repede si mai bine e mai puternic- cesta pare sa e dictonulputernicilor lumii, 'n mileniul trei. stiati ca politicienii si /urnalistii conduc societatilemoderne informatizate0 Ca massmedia a de%enit cel mai mare aliat al puteriipolitice, impunând norme si %alori pentru miliarde de oameni0 Ca, 'n stiintelecomunicarii, comunicarea politica prin massmedia reprezinta cel mai in&uentsistem de penetrare a mintii si a su&etului oamenilor simpli, atasati de buna%oie ladiabolica telecomanda0

iteratura despre fenomenul massmedia, atâta cât a aparut 'n România, 'nca nu ainclus materiale, contributii si documentatie referitoare la critica actiunii mediatice,la analiza acesteia 'n contactul si sub in&uenta politicii. "2reata de tele%izor" (la%ideomalaise, 'n fr.) resimtita de tot mai multi indi%izi are o cauza directa 'n relatiiledintre massmedia si politicieni. Cine pe cine manipuleaza0 Cine pe cine domina0 Cuce se alege consumatorul de stiri, dupa ce 'si in/ecteaza la ore de ma3imaaudienta informatie politica prin media0

4nformatia este %aluta forte a societatii moderne. Cei care conduc din umbra 'icunosc %aloarea. 5e aceea o manipuleaza cu abilitate pentru asi face /ocurile. *aprezentam câte%a dintre regulile de /oc si strategiile mane%relor informationale.

"+rima directi%a" pre%ede sa nu se actioneze niciodata direct. 6e actioneaza 'nsaprin recomandari, sugestii, insinuari, 'ntrun cu%ânt te fac sa crezi ce %or ei sa crezi.4ar 'n nal, daca pici 'n aceasta plasa si iei decizia catre care teau 'ndrumat, %orspune7 e decizia ta libera, noi nu tiam impus nimic. 5aca obser%ati cu atentiee%enimentele care se petrec %eti gasi peste tot e3emple 'n acest sens. 5e pilda se%orbeste frec%ent de Recomandarea 8niunii uropene nr. 3 din anul :, de directi%aConsiliului uropei, etc.

;n ecare moment ecare este liber sa aleaga- i doar au gri/a sa creeze toateconditiile pentru ca oamenii sa nu aleaga 'n cunostinta de cauza. 5e ce nu seactioneaza direct0

8/18/2019 Manipularea opiniei publice

2/9

+entru a iesi din /ocul prin care se manipuleaza oamenii, am %azut cât este deimportant ca oamenii sa e constienti ca pot alege 'n orice situatie. =ri pentru aalege 'n cunostinta de cauza este necesar sa i informat. 5e aceea controlulinformatiilor a fost una din preocuparile de baza ale gu%ernantilor din umbra. 6apus la punct o retea foarte %asta de mi/loace de comunicare 'n masa.

Massmedia este un cu%ânt atât de des utilizat 'ncât sia pierdut ade%aratul sens. ;norice act de comunicare e3ista emitator, receptor si relatie de feedbac>. ;n cazulnostru receptorul este clar denit masa, nici macar nu se %orbeste de un ansamblude inte umane, a%ând o constiinta si liber arbitru. Ramâne sa ne punem

 'ntrebarea7 cine este emitatorul? si cu ce intentie emite un anumit mesaj?

Conteaza cine spune primul- 2usta%e e ?on scria 'n cartea +si!ologia multimilor7"m spus ca una din caracteristicile generale ale multimilor este e3cesi%a lorsugestibilitate si am aratat cât de contagioasa este o sugestie 'n rândul oricareiaglomerari umane, care e3plica orientarea rapida a sentimentelor 'ntro directiedeterminata. =ricât de neutra am presupuneo, multimea se a&a 'ntro stare dee3pectati%a atenta, fa%orabila sugestiei. +rima sugestie formulata se impuneimediat prin contagiune tuturor creierelor si stabileste de 'ndata orientarea care setransforma 'n act. otul %a depinde de natura stimulului si nu ca 'n cazul indi%iduluiizolat de relatiile ce e3ista 'ntre actul sugerat si cumpanirea rationala care se poateopune realizarii sale".

5e aceea gu%ernantii din umbra au construit un sistem foarte bine pus la punct princare sa 'si asigure monopolul si 'ntâietatea asupra informarii oamenilor. ;n prezentstirile lumii sunt monopolizate de câte%a mari agentii de presa care au 'n spate marinantatori masoni. @iarele, tele%iziunea si radiourile din 'ntreaga lume preiau stiriletransmise de ele si fac acest lucru cu toata 'ncrederea considerând ca acesteinstitutii cu recunoastere internationala sunt cele mai credibile surse.

8neori c!iar mai credibile decât faptele 'n sine. 5aca cine%a %rea sa transmita oinformatie credibila, ofciala, recunoscuta, trebuie sa treaca prin aceste agentii depresa. 5aca nu reusesc sa dea tonul, inter%in pe parcurs, creând un fagas 'n sensuldorit de ei. Când informatiile apar din surse asa zis neociale, adica nerecunoscutede ei pentru ca nu se a&a sub controlul lor, se aplica planul ?7 informatiile suntlasate sa se propage aparent liber, dar sunt distorsionate si atent monitorizate.

6unt amplicate anumite aspecte 'ntro directie dorita si minimalizate sau trecute%oit cu %ederea celelalte. +e parcurs sunt puse 'n functiune si mecanismele de feedbac> prin sonda/e de opinie sau crearea de spatii 'n care oamenii 'si pot e3primaopiniile referitor la un anumit subiect. Nu %a faceti iluzia ca ele au rolul de a da

oamenilor dreptul de a se e3prima. 6ingurul scop cu care sunt construite este de a%edea 'n ce stadiu se a&a procesul si daca lucrurile sau orientat pe fagasul dorit.

ca si cum, neputând 'mpiedica apa unui râu sa inunde o zona, tot ce poti faceatunci este sa urmaresti care este tendinta naturala de scurgere a apei si sa sapifagasuri prin care ea sa se scurga astfel 'ncât sa nu i pus 'n pericol.

6unt numeroase e3emple 'n acest sens, poate cel mai e%ident este cel alcrestinismului care se manifesta acum 'n lume 'n cea mai mare parte sub forma

8/18/2019 Manipularea opiniei publice

3/9

institutionalizata a ?isericii. 5e cele mai multe ori institutia bisericeasca este pusa 'naintea preceptelor spirituale si istoria demonstreaza ca rolul acestei institutii a fostsa monopolizeze, apoi sa ltreze si sa distorsioneze 'n%ataturile pe care 4sus leadaruit omenirii, si nu 'n ultimul rând sa %eg!eze ca orice aparitie de informatii ce nucorespund cadrelor stabilite sa e blocata sau discreditata.

celasi rol 'l /oaca 'n prezent si lmele, tot mai numeroase 'n ultima %reme care suntpresarate cu idei masonice7 Matri3, l cincelea element, 6tapânul inelelor, Aarr:+otter, ruman 6!oB, ;nscenarea, eoria Conspiratiei, 6im=ne, pentru a nu da decâte3emple mai recente.

 ot mai multi oameni 'ncep sa se trezeasca si sa 'si puna 'ntrebari. =amenii cerraspunsuri si din punctul de %edere al gu%ernului din umbra este mult mai bine sa lesatisfaci aceasta curiozitate cât mai rapid, dar 'ntrun mod care sa nu le permita sadescopere ade%arul. stfel ei se asigura ca cei curiosi nu %or cauta mai departe,multumiti 'n orgoliul lor ca au a%ut acces la informatii prezentate ca ind secrete,multuminduse cu /umatati de ade%aruri sau c!iar cu minciuni. +ri%ite 'nsa din afarasi la ni%el de ansamblu lucrurile se leaga 'ntre ele si scot la i%eala ade%arul, unade%ar care este atât de prezent peste tot 'n /urul nostru 'ncât nici nu 'l mai %edem.

m subliniat pâna acum 'n acest te3t cu%intele recunoastere, ofcial, credibil 'ntrucât 'n zilele noastre oamenii a/ung sa creada automat ca un lucru este real sauade%arat doar pentru ca pro%ine dintro sursa ociala. Crearea de asazisi e3perti,gata plini de orgoliu sa faca /ocurile acestui gu%ern din umbra care 'i in&uenteaza,uneori fara ca ei sa 'si dea seama, a fost necesara pentru a completa ceea ce sa%rut sa e un mecanism perfect de control al informatiilor. Caci atunci când siaceasta creare de fagase esueaza, se apeleaza la discreditarea sursei sau ainformatiilor respecti%e.

 raim 'ntro lume articiala 'n care credibilitatea este foarte importanta. = persoanaagreata si tolerata de ei trebuie sa e o persoana ireprosabila din punct de %edereal regulilor acestei lumi. Cei care de%in constienti ca aceste reguli sunt de fapt reguliin%entate de oameni sunt e3clusi rapid. 6e fac mari eforturi de ai izola, e zicacolo unde se gasesc moti%e, e social sau economic.

INTRODUCERE

 

+rin manipulare 'ntelegem actiunea de a in&uenta prin mi/loace speciceopinia publica, astfel 'ncât persoanele manipulate sa aiba impresia ca actioneazaconform ideilor si intereselor proprii. ;n realitate 'nsa ele preiau o parere

(argumentare, idee, e%aluare) care nu le apartine, ci lea fost indusa prin diferitemi/loace. +rincipalele te!nici de prin care se realizeaza manipularea sunt z%onul,into3icarea, dezinformarea si propaganda.

@%onul este denit ca o armatie prezentata drept ade%arata fara a e3istaposibilitatea sa i se %erice corectitudinea. @%onuile sunt puse 'n circulatie pentruca au o dubla functie7 de a e3plica si de a atenua anumite tensiuni emotionale. 5ee3emplu, calomnierea unei persoane are ca efect atenuarea urii care i se poarta.

8/18/2019 Manipularea opiniei publice

4/9

Circulatia z%onurilor este dependenta ce conte3tele sociale (credibilitateainstitutiilor sociale, sistemul de organizare si circulatie a informatiei formale, tipurileraporturilor de putere), de trasaturile de personalitate ale indi%izilor si de ne%oilepsi!osociologice ale indi%izilor si grupurilor.

@%onurile tind sa se a/usteze intereselor indi%iduale, apartenentei sociale sau

rasiale, pre/udecatilor personale ale celui care le transmite.

4ndi%izii care propaga z%onurile se confrunta cu dicultatea de a sesiza si de a retine 'n obiecti%itatea lor elementele lumii e3terioare. +entru a putea sa le utilizeze, eitrebuie sa le restructureze si sa le a/usteze modelului lor de 'ntelegere si intereselorlor proprii. Circulatia lor apare ca un sistem de canalizare a fricii si incertitudinii 'nfata unor situatii ambigue.

5e asemenea, circulatia lor este corelata cu forma, cantitatea, calitatea sicredibilitatea informatiei ociale sau formale. Cu cât aceasta din urma este maisaraca, incompleta sau mai putin credibila, cu atât se intensica propagareaz%onurilor. 5in acest moti%, 'n societatile totalitare care monopolizeaza informatia

formala, z%onurile au o mare raspândire. 8neori ele sunt lansate de mi/loace depropaganda ale statului totalitar pentru a promo%a anumite atitudini sicomportamente mai greu de obtinut prin utilizarea mi/loacelor formale.

Circulatia lor se restrânge atunci când e3ista posibilitatea %ericarii rapide aade%arului unei informatii. emele z%onurilor sunt7 otra%a ascunsa, complotul

 'mpotri%a puterii, crizele articiale, teama de straini, rapirea copiilor, bolileconducatorilor, problemele sentimentale ale acestora, compromiterea nanciara sauescroc!eriile lor.

ansarea z%onurilor nu se face la 'ntâmplare, ci tinânduse seama de asteptarilegrupurilor umane fata de situatia problematica pe care o tra%erseaza. +lecând de la

aceste date ale situatiei, se lanseaza un mesa/ cât mai apropiat de ceea ce ar dorisa a&e populatia la acel moment, indiferent cât de departe de ade%ar estecontinutul enuntului respecti%. ;n acest conte3t, posibilitatea de diseminare az%onului este cea mai mare.

Ca principale tipuri de falsicari sau distorsiuni de mesa/e care stau la bazaz%onurilor amintim7 dramatizarea, amplicarea proportiilor, a semnicatiilor, adetaliilor, 'ntretinerea celor transmise, redenirea pre/udecatilor si a mentalitatilorproprii segmentelor respecti%e de opinie pentru a crea un puternic fond emotional 'nscopul ecranarii pâna la disparitie a spiritului critic.

@%onul reuseste sa cucereasca o arie considerabila de 'ntindere 'n spatiul social

 'ndeosebi 'n situatii de criza, pe care le si amplica. = sursa de profesionisti poatec!iar pro%oca o criza sociala plecând de la z%onuri bine directionate si lansate lamomente de ma3im impact asupra opiniei publice. ;n acest sens, Merton rele%afaptul ca z%onurile pot genera predictia creatoare de e%enimente, atunci cândsunt folosite ca instrumente ale propagandei.

  4nto3icarea este denita de dictionarul Robert mai ales cu sensul deotra%ire, dar tine si de domeniul neologismelor7 actiune insidioasa asupra

8/18/2019 Manipularea opiniei publice

5/9

spiritelor, tinzând sa acrediteze anumite opinii, sa demoralizeze, sa deruteze. Caneologism semantic, into3icare este de origine militara. l este un sinonim al%iclesugului de razboi, al subterfugiului diplomatic, al misticarii, di%ersiunii,tradarii, minciunii si al altor trucuri. l se aplica tuturor acestora, numai ca esterezer%at doar unor planuri militare superioare7

al tacticii generale, adica al folosirii combinate a armelor de catre militarii de peteren, 'n lupta

al strategiei, al desfasurarii generale a razboiului

al politicii interne si 'n special e3terne.

+utem spune ca into3icarea %izeaza ad%ersa 1D1Ds1E1Fr rul. a consta 'n aifurniza acestuia informatii eronate, care 'l %or face sa ia decizii a%anta/oase pentruel si fa%orabile pentru tine.

  4nto3icarea nu este rezer%ata 'nsa doar domeniului militar7 un partid politic, obanca, un fabricant poate prota de pe urma into3icarii concurentilor. 6pre

deosebire de dezinformare 'nsa, scopul ei este acela de a determina sa greseascauna sau mai multe persoane, si nu o colecti%itate.

5ezinformarea reprezinta orice inter%entie asupra elementelor de baza ale unuiproces comunicational care modica deliberat mesa/ele %e!iculate, cu scopul de adetermina la receptori (numiti tinte 'n teoria dezinformarii) anumite atitudini, reactii,actiuni dorite de un anumit agent social. cesta din urma nu trebuie sa e neaparatdezinformatorul, el poate o institutie, o organizatie etc.

Ca realitate nemi/locita, dezinformarea are doua dimensiuni7 unaneintentionala, si alta intentionala, %izând un anumit segment de opinie.

  6ub aspect intentional, dezinformarea poate analizata 'n functie de formelesimbolice prin care sunt codicate informatiile din mesa/. 5upa cum se stie, codurilepot e3primate prin limba/ul natural, limba/ul non%erbal (gesturi, mimica),simboluri concrete (culori, panouri, lumini) si simboluri abstracte specice limba/uluiarticial (elaborat stiintic), precum7 formule matematice, e3presii logice etc.

  = alta modalitate intentionala prin care se actioneaza 'n sensul dezinformariio constituie codifcarea polisemantica a mesajului. Multitudinea de semnicatiiimanente enuntului generând o di%ersitate corespunzatoare de opinii se rasfrânge

 'ntro di%ersitate de atitudini care merg de la adeziune totala la refractarism. cestaeste primul pas pentru tensionarea relatiilor interpersonale.

  5ezinformare este ecienta atunci când prezinta drept %alori socialefundamentale e %alori care 'i sunt fa%orabile sursei, e %alori marginale 'n raportcu interesele publicului caruia i se adreseaza. ;n acest mod, comunitatea estedeturnata de la preocuparile ei ma/ore, %alorile sociale fundamentale sunt negli/ate,iar gradul de competiti%itate al respecti%ei comunitati scade. eoria dezinformariiinclude 'n aceasta categorie orice modicare deliberata a mesa/elor 'n scopulculti%arii unui anume tip de reactii, atitudini si actiuni ale receptorilor, denumiti 'n

8/18/2019 Manipularea opiniei publice

6/9

mod generic, tinte. cest tip de actiuni sunt produse, 'n mod obisnuit, de organizatiispecializate, militare sau paramilitare.

lemente ale actiunii de dezinformare sunt7

a. comanditarii cei care concep si proiecteaza continutul actiunii, tintele reale si

cele potentiale ale acti%itatii. i pot 7 factori de decizie (gu%erne, state ma/oremilitare sau socioprofesionale) si grupuri de presiune. ;n timp ce prima categorie sefoloseste de ser%icii specializate, grupurile de presiune se ser%esc si de ec!ipe ad!oc de amatori care au mare ecienta 'n crearea si mentinerea confuziilor.

b. specialistii sunt cei care planica sec%entele tactice ale actiunii si carecoordoneaza toate modalitatile de tinere sub control a efectelor concrete alemesa/elor emise. i simuleaza toate categoriile de efecte pentru a reusi sa aiba subcontrol atât efectele proprii, cât si e3igentele reproiectarii unor elemente de detaliusub impactul actiunilor de contracarare 'ntreprinse de tinta.

c. controlul  este piesa de legatura 'ntre comanditari, care comanda G conduc

actiunea si agentii de in&uenta. +entru a stapâni acea zona a spatiului social care leintra 'n raza de responsabilitate, controlorii recruteaza si 'ntretin o %asta retea decorespondenti, de obicei nu direct, ci prin intermediul unor terte persoane care

 /oaca rolul de cercetasi. cestia, alesi din rândul unor indi%izi cu totul insignianti,au rolul de a testa gradul de desc!idere spre colaborare a unei personalitati cuacces la date de importanta considerabila pentru comanditari si planicatori.

d. agentii de inuenta  se recruteaza din rândul acelora care se bucura deprestigiu 'n grupul lor profesional si care urmeaza a dezinformat prin mesa/eprimite de la planicatori %ia controlori. +ractica de prol a demonstrat ca agentiide in&uenta pot 7

liderii de opinie din mediile intelectuale, care, din dorinta lor de a se lansa 'nactiune practica, accepta sa lanseze 'n spatiul social mesa/e care par socantepentru publicul auto!ton

un persona/ apropiat factorilor de decizie 'n general acesta este compromisprintrun fapt %ericabil, pentru a a%ea certitudinea unei colaborari mai longe%i%e

  sei de asociatii conte3tul %ietii asociati%e, specice sistemelor pluralisteconstituie un mediu fa%orabil pentru recrutarea si culti%area agentilor de in&uenta.+lasând pe primul plan interese de ordin umanitar, prote/ate de un cadru normati%cu %aliditate internationala, dezinformatorul poate atrage multi nai%i 'n structurileasociatiei, care, profesional, sunt personalitati de referinta 'n domeniul lor de

acti%itate.e. intermediarii se recruteaza dintre personalitatile in&uente 'n comunitatearespecti%a pentru a /uca rol de lideri de opinie si agenti de in&uenta ai intereselorcare stau 'n spatele mesa/elor ce se emit cu un aer neutru si declarati% de pe pozitiiindependente

f. releele  indi%izi sau institutii care se do%edesc utili 'n amplicarea si programareamesa/elor care constituie continutul dezinformarii.

8/18/2019 Manipularea opiniei publice

7/9

  Ceea ce deosebeste dezinformarea de alte tipuri de comunicare estecaracterul deliberat al actiunii si lansarea 'n circuitul informational a unor informatiipartial ade%arate 'n con/ugarea lor cu armatii false, fara indicarea %reunei sursecare ar putea %ericabila pentru autenticitatea celor emise. Cercetarile de terenau demonstrat ca rezultatele cele mai eciente se 'nregistreaza 'n domeniul massmediei, unde dezinformarea poate atinge frontal toate segmentele de opinie alespatiului social.

5i%ersitatea enunturilor, prin corelarea cu un spatiu (audio, %ideo, grac) limitat deinserarea 'ntro situatie informationala, determina, 'n mod ine%itabil, o selectie amesa/elor. +ractica massmedia a rele%at ca o sursa de distorsionare a mesa/elor, cuefecte importante asupra calitatii informarii si care poate degenera 'n dezinformare,o constituie utilizarea unor criterii neadec%ate de selectare a informatiilor.

5ezinformarea poate o componenta a propagandei, dar aceasta nu se poarte bazaniciodata doar pe dezinformare. 5in perspecti%a consecintelor sale sociale,dezinformarea se aseamana cu un alt fenomen manipulati%, z%onul. cesta dinurma, spre deosebire de dezinformare, nu are un caracter deliberat si nu presupune

 'n mod obligatoriu circulatia unor informatii false, ci doar dicil de %ericat.

@%onul poate produs 'nsa de o actiune de dezinformare. Hintele pot atât grupurisau segmente ale societatii, cât si indi%izi, 'ntotdeauna lideri, de orice fel, care potin&uenta decizional si actional grupurile 'n care se a&a. fectele dezinformariidepind, pe de o parte, de caracteristicile tintelor (atitudine critica, personalitate,ni%el intelectual, aspiratii, etc.), iar pe de alta parte, de posibilitatea de a %ericainformatiile %e!iculate.

+ropaganda este considerata o acti%itate sistematica de transmitere, promo%are sauraspândire a unor doctrine, teze sau idei de pe pozitiile unei anumite grupari socialesi ideologii, 'n scopul in&uentarii, sc!imbarii, formarii unor conceptii, atitudini, opinii,con%ingeri sau comportamente. ;n sensul clasic, se constituie ca un subsistem alsistemului politic al unui partid, al unui grup social sau al unui regim de gu%ernare

 'n prezent 'nsa, se dez%olta numeroase forme de propaganda (economica, te!nica,medicala, sporti%a, culturala), diferentiate dupa continut si prin raportare la prolulgrupului social care o initiaza, urmarind realizarea unor scopuri persuasi%e.

  Ca sistem, propaganda dispune de7

  1. o structura institutionala specializata (aparat de conducere ierar!ica,centre de organizare, centre de studiu, proiectare si difuzare de mesa/e)

  . ideologie si %alori a&ate 'n corespondenta cu interesele si obiecti%ele

gruparii sociale pe care o reprezinta acestea sunt luate ca referinta pentruprogramarea si realizarea propagandei

  $. mi/loace si metode de transmitere a mesa/ului studiul sociologic alacestora distinge urmatoarele grupuri mari de metode7

afecti%a consta 'n organizarea mesa/elor astfel 'ncât acestea sa pro%oacetrairi si adeziuni colecti%e, mai ales de tip emotional. Mai 'ntâi se indica consecintelenegati%e ale unei optiuni personale pro%ocate de o agentie anume (afectarea

8/18/2019 Manipularea opiniei publice

8/9

8/18/2019 Manipularea opiniei publice

9/9