[PSIHOPATOLOGIE]Tulburare de personalitate histrionică

2011Manea Ioana - Alexandra Anul 2, grupa II Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei, Psihologie Ovidius, Constanta

„In 1980,termenul de „personalitate isterica” a disparut din clasificarea americana DSM-II a tulburarilor psihologice.Felul dramatic si teatral il care isi exteriorizeaza emotiile parea a fi o trasatura constanta a personalitatiilor zise „histionice” de la latinul histrio ,care-l desemna pe actorul care,in sunetul flautelor,juca pantonima”

(François Lelord &Christophe André)

„Tulburarea de Personalitate Histrionică

Elemente de diagnosticElementul esenţial al tulburării de personalitate histrionice il constituie emoţionalitatea

pervasivă şi excesivă si comportamentul de căutare a atenţiei.Acest comportament incepe precoce in perioada adultă si este prezent intr –o varietate

de contexte.Indivizii cu tulburare de personalitate histrionică sunt iritaţi sau nu se simt apreciaţi

cand nu se află in centrul atenţiei (criteriul 1). Adesea, in mod activ şi dramatic, ei tind să atragă atenţia asupra lor şi, iniţial, pot incanta cunoştinţele noi prin entuziasmul, deschiderea evidentă sau tendinţa spre flirt. Aceste calităţi devin neconvingătoare insă, pe măsură ce indivizii continuă să ceară să se afle in centrul atenţiei. Ei acaparează rolul de „suflet al reuniunii". Dacă nu sunt centrul atenţiei, ei fac ceva de efect (de ex., inventează intamplări, crează scene) pentru a atrage centrul atenţiei asupra lor. Această necesitate este evidentă adesea in comportamentul lor faţă de clinician (de ex., flatare, oferirea de cadouri, descrieri dramatice ale simptomelor somatice si psihologice, care sunt inlocuite de simptome noi la fiecare vizită).Aspectul şi comportamentul indivizilor cu această tulburare este adesea inadecvat de provocator sau seducător sexual (criteriul 2). Acest compor tament este indreptat nu numai spre persoanele faţă de care individul are un interes sexual sau romantic, ci survine intr -o gamă largă de relaţii sociale, ocupaţionale şi profesionale, depăşind ceea ce este adecvat contextului social. Expresia emoţională poate fi superficială şi rapid schimbătoare (criteriul3). Indivizii cu această tulburare uzează in mod regulat de aspectul lor fizic pentru a atrage atenţia asupra lor (criteriul 4). Ei sunt extrem de preocupaţi de impresia pe care o face asupraaltora aspectul lor, şi cheltuie foarte mult timp, energie şi bani pe imbrăcăminte şi pentru a se face cat mai atrăgători. Pot „pescui complimente" referitoare la aspectul lor şi pot fi uşor si excesiv de deranjaţi de un comentariu critic in legătură cu aspectul lor ori de o fotografie pe care ei o consideră defavorabilă.Aceşti indivizi au un stil de a vorbi care este extrem de vag şi lipsit de detalii(criteriul 5). Opiniile ferme sunt exprimate cu fler dramatic, insă motivele subiacente sunt de regulă vagi şi difuze, fără fapte şi detalii care să le susţină. De exemplu, un individ cu tulburare de personalitate histrionică poate spune că o anumită persoană este o fiinţă umană minunată, insă nu este capabil să ofere nici un fel de exemple de calităţi bune pentru a su sţine această opinie. Indivizii cu această tulburare se caracterizează prin autodramatizare, teatralism şi exprimareaexagerată a emoţiilor (criteriul 6). Ei işi pot pune in dificultate amicii şi cunoştinţele printr-o manifestare publică excesivă a emoţiil or (de ex., imbrăţişarea cunoştinţelor casuale cu o ardoare excesivă, plangand necontrolat in ocazii sentimentale minore ori avand accese de furie), insă, emoţiile lor par adesea a apare şi dispare prea repede pentru a fi resimţite profund, ceea ce poate face pe ceilalţi să acuze individul de falsificarea acestor emoţii.Indivizii cu tulburare de personalitate histrionică au un mare grad de sugestibilitate (criteriul 7). Opiniile si sentimentele lor sunt uşor influenţate de alţii si de capriciile de moment. Ei pot

fi foarte increzători, in special in persoanele extrem de autoritare pe care ei le văd ca rezolvare magică a problemelor lor. Au tendinţa de a acţiona pe bază de supoziţii si de a adopta convingeri in mod precipitat. Indivizii cu această tulburare consideră adesea relaţiile lor mai intime decat sunt in realitate, prezentand aproape fiecare cunoştinţă ca „scumpul meu,scump amic" ori se adresează medicilor intalniţi doar o dată sau de două ori in circumstanţe profesionale spunandu-le pe numele de botez (criteriul 8). Fugile intr -o fantezie romantică sunt frecvente.

Elemente si tulburări asociateIndivizii cu tulburare de personalitate histrionică pot avea dificultăţi in obţinerea

intimităţii emoţionale in relaţiile romantice sau sexuale. Fără a fi conştienţi de aceasta, ei joacă adesea un rol (de ex., pe cel al unei „victime" sau „prinţese") in relaţiile lor cu alţii. Pot incerca să -si controleze partenerii prin manipulare emoţională sau seducţie la un nivel, in timp ce manifestă o dependenţă marcată de aceştia la alt nivel. Indivizii cu această tulburare au adesea relaţiideteriorate cu amicii de acelaşi sex din cauza stilului lor interpersonal provocator sexual care poate pare o ameninţare pentru relaţiile amicilor lor. De asemenea,aceşti indivizi işi pot instrăina amicii prin pretenţii la atenţie constantă. Ei devin adesea depresivi si iritaţi cand nu sunt centrul atenţiei. Pot fi dornici de noutate,stimulare şi senzaţii tari, si au adesea tendinţa de a deveni penibili prin rutinele loruzuale. Aceşti indivizi sunt adesea intoleranţi ori frustraţi in situaţiile care implică intarzierea gratificării, acţiunile lor fiind indreptate adesea spre obţinerea imediată a satisfacţiei. Deşi adesea, incep o activitate sau un proiect cu mare entuziasm,interesul lor poate diminua rapid. Relaţiile pe termen lung pot fi neglijate pentru aface loc febrei unor noi relaţii.Riscul real de suicid nu este cunoscut, dar experienţa clinică sugerează că indivizii cu această tulburare pr ezintă un risc crescut de gesturi si ameninţări de suicid pentru a atrage atenţia si a impune o asistenţă medicală mai bună.Tulburarea de personalitate histrionică a fost asociată cu rate mai mari de tulburare de somatizare, de tulburare de conversie şi d e tulburare depresivă majoră.Tulburările de personalitate borderline, narcisistică, antisocială si dependentă apar adesea concomitent cu tulburarea de personalitate histrionică.Elemente specifice culturii, etăţii si sexului

Normele de comportament interp ersonal, aspect personal si expresivitate emoţională variază larg a transverso prin culturi, sexe si grupe de etate, inainte de a lua in consideraţie diversele trăsături (de ex., emoţionalitatea, seductivitatea, stilul interpersonal dramatic, căutarea nout ăţii, sociabilitatea, farmecul, impresionabilitatea şi tendinţa la somatizare) spre a evidenţia tulburarea de personalitate histrionică, este important să se aprecieze dacă ele cauzează deteriorare sau semnificativă clinic, in condiţii clinice, ac eastă tulburare a fost diagnosticată mai frecvent la femei. Unele studii utilizand evaluări structurate, din contra, raporteazărate de prevalentă similare la bărbaţi si femei. Expresia comportamentală a tulburării de personalitate histrionică poate fi inf luenţată de stereotipiile rolului sexului. De exemplu, un bărbat cu această tulburare se poate imbrăca si comporta de o manieră identificată adesea ca „macho" (mascul) si poate căuta să fie centrul atenţiei prin a face paradă de aptitudini atletice, in timp ce o femeie, de exemplu,poate alege o imbrăcăminte foarte feminină si vorbi despre cat de mult si –a impresionat ea instructorul de dans.Date cicumscrise la studiile pe populaţia generală sugerează o prevalentă a tulburării de personalitate histrionică de aproximativ 2% -3%. Rate de aproximativ 10%-15% au fost

raportate la pacienţii internaţi si ambulatori din unităţile de sănătate mentală, cand este utilizată o evaluare structurată.Diagnostic diferenţialAlte tulburări de personalitate pot fi confundate cu tulburarea de personalitate histrionică, deoarece ele au anumite elemente in comun. De aceea, este necesar să se facă distincţie intre aceste tulburări pe baza diferenţelor dintre element ele lor caracteristice. Dacă insă, un individ are elemente de personalitate care satisfac criteriile pentru una sau mai multe tulburări de personalitate, pe langă tulburarea de personalitate histrionică, pot fi diagnosticate si acestea. Deşi tulburarea de personalitate borderline poate fi caracterizată, de asemenea, prin căutarea atenţiei,comportament manipulativ şi emoţii rapid schimbătoare, ea se distinge prin autodistructivitate, intreruperi coleroase ale unor relaţii stranse si sentimente cronice de insatisfacţie profundă si de perturbare a identităţii. Indivizii cu tulburare de personalitate antisocială si tulburare de personalitate histrionică au in comuntendinţa de a fi impulsivi, superficiali, căutători de aventură, imprudenţi, seducători si manipulativi, insă persoanele cu tulburare de personalitate histrionică tind a fi mai exagerate in emoţiile lor si de regulă nu se angajează in comportamente antisociale. Indivizii cu tulburare de personalitate histrionică sunt manipulativi pentru a obţine protecţie, pe cand cei cu tulburare de personalitate antisocială sunt manipulativi spre a obţine profit, putere ori vreo altă gratificaţie materială. Deşi indivizii cu tulburare de personalitate narcisistică doresc, de asemenea, atenţie dinpartea altora, ei vor de regulă să fie lăudaţi pentru „superioritatea" lor, pe cand indivizii cu tulburare de personalitate histrionică doresc să fie văzuţi ca fragili si dependenţi, dacă aceasta le este util in a atrage atenţia. Indivizii cu tulburarea de personalitate narcisistică pot exagera intimitatea relaţiilor lor cu alţi oameni, insă ei sunt mai inclinaţi să accentueze statutul de „VIP" ori averea amicilor lor. In tulburarea de personalitate dependentă, persoana este excesiv de dependentă de alţii pentru laudă si indrumare, dar este fără elementele emoţionale exagerate,stridente, ale tulburării de personalitate histrionice.Tulburarea de personalitate histrionică trebuie să fie distinsă de modificarea de personalitate datorată unei condiţii medicale generale, in care t răsăturile apar din cauza efectelor directe ale unei condiţii medicale generale asupra sistemului nervos central. Ea trebuie, de asemenea, să fie distinsă de simptomele care apar in asociere cu uzul cronic de o substanţă (de ex., tulburarea in legătură cu cocaina fără altă specificaţie).Mulţi indivizi pot prezenta trăsături histrionice, insă, numai cand aceste trăsături sunt inflexibile, dezadaptative si persistente şi cauzează o deteriorare funcţională sau detresă subiectivă semnificativă, constituie tulb urare de personalitate histrionică.Criteriile de diagnostic pentru

Un pattern pervasiv de emotionalitate excesivă si de căutare a atenţiei,incepand precoce in perioada adu ltă si prezent intr-o varietate de contexte, după cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre următoarele:(1) este incomodat in situaţiile in care nu se află in centrul atenţiei,(2) interacţiunea cu altn este caracterizată adesea prmtr -un comportamentseducător sau provocator sexual inadecvat,(3) prezintă o schimbare rapidă si o expresie superficială a emoţiilor,(4) uzează in mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atenţia asupra sa,(5) are un stil de a vorbi extrem de impresionistic si lipsit de detalii,(6) manifestă autodramatizare, teatralism, si o expresie exagerată a emoţiilor,(7) este sugestionabil, adică uşor de influenţat de altn sau de circumstanţe,(8) consideră relaţiile a fi mai intime decat sunt in realitate.

”

(Material preluat din DSM- IV )

Persoana care are tulburarea de personalitate Histrionică:

-  este incomodată în situaţiile în care nu se află în centrul atenţiei. Indivizii cu tulburare de personalitate histrionică, adesea, în mod activ şi dramatic, tind să tragă atenţia asupra lor şi, iniţial, pot încânta cunoştinţele noi prin entuziasmul, deschiderea evidentă sau tendinţa spre flirt. Aceste calităţi devin neconvingătoare însă, pe măsură ce indivizii continuă să ceară să se afle în centrul atenţiei. Ei acaparează rolul de „suflet al reuniunii”. Dacă nu sunt centrul atenţiei, ei fac ceva de efect (de ex. inventează întâmplări, creează scene) pentru a atrage centrul atenţiei asupra lor.  Această necesitate este evidentă şi faţă de persoanele pe care le consideră importante, de ex. un doctor, psiholog, etc. (de ex. flatare, oferire de cadouri, descrieri dramatice ale simptomatologiei, care sunt înlocuite cu simptome noi la fiecare vizită).

- interacţiunea cu alţii este caracterizată adesea printr-un comportament seducător sau provocator sexual inadecvat. Comportamentul provocator sau seducător sexual al persoanei cu această tulburare, este îndreptat nu numai spre persoanele faţă de care individul are un interes sexual sau romantic, ci survine într-o gamă largă de relaţii sociale, ocupaţionale şi profesionale, depăşind ceea ce este adecvat contextului social.  

- prezintă o schimbare rapidă şi o expresie superficială a emoţiilor. Persoana în cauză prezintă o mare disponibilitate de a trece de la o stare afectivă negativă la alta, polar opusă, pozitivă. Asemenea unui copil, această persoană râde „cu lacrimile pe obraz”.

- uzează în mod constant de aspectul fizic pentru a atrage atenţia asupra sa. Aceste persoane, sunt extrem de preocupate de impresia pe care o face supra altora, aspectul lor şi cheltuie foarte mult timp, energie şi bani pe îmbrăcăminte şi pentru a se face cât mai atrăgători. Pot pescui „complimente2referitoare la aspectul lor şi pot fi uşor şi excesiv de deranjaţi de un comentariu critic în legătură cu aspectul lor ori de o fotografie pe care o consideră defavorabilă.  

- are un stil de a vorbi extrem de impresionistic şi lipsit de detalii.  Opiniile ferme sunt exprimate cu fler dramatic , însă motivele subiacente sunt de regulă vagi şi difuze, fără fapte şi detalii care să le susţină.  De exemplu, persoana în cauză poate să spună că o anumită persoană este o fiinţă umană minunată, însă nu este capabil să ofere nici un  fel de exemple de calităţi bune pentru a susţine această opinie.

- manifestă autodramatizare, teatralism, şi o expresie exagerată a emoţiilor. Aceste persoane, îşi pot pune în dificultate amicii şi cunoştinţele printr-o manifestare publică excesivă a emoţiilor (de ex., îmbrăţişarea cunoştinţelor casuale cu o ardoare excesivă, plângând necontrolat în ocazii sentimentale minore sau având accese de furie.) Emoţiile lor însă, par adesea a apărea şi dispărea pre repede pentru a fi resimţite profund, ceea ce poate face pe ceilalţi să acuze individul de falsificarea acestor emoţii. 

- este o persoană sugestionabilă, adică, uşor de influenţat de alţii sau de circumstanţe.Opiniile şi sentimentele ei sunt uşor de influenţat de alţii şi de capriciile de moment. Aceste persoane pot fi foarte încrezătoare, în special în persoanele extrem de autoritare pe care ei îi văd ca rezolvarea magică a problemelor lor. Sunt extrem de refractari în a se angaja în activităţi noi ori în a-şi asuma riscuri personale, deoarece acestea se pot demonstra a fi incomode. Au tendinţa de a acţiona pe bază de supoziţii şi de adopta

convingeri în mod precipitat.

- consideră relaţiile a fi mai intime decât sunt în realitate. Considerând relaţiile mai importante decât sunt ele în realitate, persoanele cu tulburarea de personalitate histrionică , prezintă aproape fiecare cunoştinţă ca fiind „scumpul meu, scump amic” ori se adresează medicilor întâlniţi doar o dată sau de două ori în circumstanţe profesionale spunându-le pe numele de botez.

(http://www.psihosolutii.ro,Psihoterapeut Adina Demian)

Asemenea altor tulburări de personalitate, tulburarea histrionică se estompează cu vârsta; totodată, manifestările histrionice se reduc numeric, evantaiul lor, amplu odinioară, îngustându-se treptat, reducându-se la căutarea de senzaţii şi conduite insolite. Deseori aceste persoane, ajungând vârstnice, comit acte de implicaţii medico-judiciare.

Alte caracteristici ale persoanelor cu personalitate histrionica:- se simt incomod in situatiile in care nu se afla in centrul atentiei;- se imbraca provocator si au un comportament sexual deviat, seducator;- trec rapid de la o stare emotionala la alta, de la o traire la alta; - se manifesta dramatic, teatral, ca un actor in fata unei audiente: cu emotii si expresii exagerate, dar lipsite de sinceritate;- cauta in mod constant aprobarea si confirmarea celorlalti;- sunt excesiv de sensibile la critica sau dezaprobare;- au toleranta scazuta la frustrare si se plictisesc usor de rutina. Deseori incep diverse proiecte fara insa a le finaliza. Nu au fluenta si rabdare in a urmari etapele de rezolvare;- nu gandesc inainte de a actiona;- deseori, deciziile sunt luate in pripa;- sunt centrate pe sine si rareori sunt preocupate de ceilalti;- prezinta dificultati in mentinerea relatiilor, adesea manifestand falsitate si superficialitate; - ameninta si chiar au tentative de sinucidere sau automutilare in incercarea de a atrage atentia.

Cauzele apartiei acestei tulburari nu sunt cunoscute, dar pot fi implicate atat componente ereditare cat si evenimente din copilarie. Astfel, un individ are tendinta de a manifesta aceasta personalitatea daca exista inclinatii genetice in acest sens, sau daca unul dintre parinti manifesta aceasta personalitatea iar copilul pur si simplu i-a copiat comportamentul. 

(http://www.analizemedicale.com, Generalitati)

CAZ:

Ileana , in varsta de 23 de ani,studenta eminenta in anul III la stomatologie,reusea sa isi oboseasca colegii la fiecare ora de practica. In timp ce colegii ei lucrau,ii intrerupea de fiecare data pentru a le explica , ca modul in care procedeaza ei nu este corect,si ca ar trebui sa adopte o pozitie mult mai relaxanta. Colegii iritati de intreruperile Ileanei tot mai dese,au cazut de comun acord ca atunci cand Ileana ii va intrerupe din nou,sa se comporte ca si cand ea nu ar fi acolo,gandindu-se ca asta ii va fi invatatura de minte pe viitor.

Atunci cand Ileana a incercat sa intrerupa calogul,care nu scapa niciodata fara cea mai mica observatie,a observat ca este ignorata si a inceput sa planga,iar colegul si-a dat seama ca a gresit luand aceasta masura drastica, si si-a cerut scuze, iar Ileana a recunoscut ca face terapie de putin timp,si ca are nevoie de sprijinul tuturor colegiilor,nu doar de sprijinul lui.

Atunci cand Ileana vorbeste prea mult,colegii ii raspund monosilabic,si adopta o stare de ganditori,iar comportamentul Ileanei s-a schimbat in bine.

REFLECTIE PERSONALA PRIVIND PREGATIREA PROFESIONALA IN DOMENIUL PSIHOPATOLOGIEI

ANALIZA S.W.O.T.

Analiza SWOT reprezinta practic o adevarata fisa de identitate in ceea ce priveste nivelul la care te afli in cariera. Important este sa te cunosti foarte bine si sa fii sincera cu tine insati, pentru a bifa cat mai exact cele patru aspecte care te definesc: strengths - puncte tari, weaknesses - puncte slabe, opportunities - oportunitati, threats - amenintari.

Strenghts - puncte tari

ᴥ studii superioare(cunostiinte in domeniu)

ᴥ calitati de lider

ᴥ lucru in echipa

ᴥ capacitati de comunicare interpersonala si de socializare

ᴥ capacitatea de a-mi organiza timpul cat mai eficient

ᴥ creativitate

ᴥ obiectivitate

ᴥ maturitate emotionala

Weaknesses - puncte slabe

ᴥ lipsa anumitor cunostiinte din domeniu

ᴥ rezenta, intr-un grad mai mare sau mai mic a unor caracteristici personale negative: timiditate,lipsa increderii

ᴥ lipsa motivatiei si a pasiunii pentru aceasta activitate

ᴥ lipsa experientei

Opportunities – oportunitati

ᴥ domeniul de care apartin implica anumite calitati pe care le am,spre exemplu pot pastra relatia client-psiholog

ᴥ existenta perioadei favorabile pe piata muncii,momentan doar in strainatate

ᴥ posibila creare a unor noi locuri de munca

ᴥ aparitia unor companii noi

ᴥ eliberarea unui post si posibilitatea promovarii

ᴥ deschiderea unui cabinet individua

ᴥ posibilitatea de a selecta clientii

ᴥ castigarea experientei

ᴥ realizarea/elaborarea unor teste

Threats - amenintari

ᴥ diminuarea locurilor de munca, in general pe piata muncii sau in cadrul acestiu domeniu

ᴥ concurenta venita din partea altor persoane mai bine pregatite, cu o experienta mai indelungata

ᴥ posibilitati reduse de avansare, fie din cauza unei concurente acerbe, fie din cauza lipsei posturilor

ᴥ cunostintele si abilitatile tale sunt "depasite", nu mai pot fi folosite in domeniul respectivᴥ restructurarea domeniului de lucru 

BIBLIOGRAFIE

1) François Lelord &Christophe André „Cum sa ne purtam cu personalitatiile dificile”2) DSM-IV3) http://www.psihosolutii.ro,Psihoterapeut Adina Demian4) http://www.analizemedicale.com, Generalitati