Proiect Practica - Manea Gabriel, Grupa 1043
-
Upload
gabriel-manea -
Category
Documents
-
view
253 -
download
2
Transcript of Proiect Practica - Manea Gabriel, Grupa 1043
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
Facultatea: Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică
Specializarea: Statistică şi previziune economică
PROIECT DE PRACTICĂ
TEMA PROIECTULUI: EVOLUȚIA STRUCTURILOR DEMOGRAFICE,
SOCIAL-ECONOMICE ȘI CULTURALE ALE POPULAȚIEI ROMÂNIEI ȘI
IMPLICAȚIILE SOCIAL-ECONOMICE ALE ACESTEI EVOLUȚII
CADRU DIDACTIC COORDONATOR : STUDENT:
PROF. DR. UNIV. IONIȚĂ CRISTIAN MANEA GABRIEL
BUCUREȘTI
2012
Cuprins
INTRODUCERE..................................................................................................3
Capitolul I - Populația și rolul său economic......................................................4
I.1. Definirea conceptului de populație și rolul acesteia în societatea contemporană.................4
I.2. Principalii indicatori economici calculați pe baza populației................................................5
I.3. Structura populației și importanța sa.....................................................................................6
Capitolul II - Analiza populației din punct de vedere economico-social..........7
II.1. Populația României în context european..............................................................................7
II.2. Analiza structurii populației României..............................................................................10
II.3. Efectele scăderii populației României................................................................................12
Capitolul III – Influența consumului final al populației și al formării brute de capital asupra produsului intern brut................................................................13
III.1. Definirea modelului teoretic și descrierea surselor de date..............................................13
III.2. Analiza modelului de regresie multiplă............................................................................14
III.3 Testarea validității modelului............................................................................................16
Capitolul IV - Perspective demografice.............................................................17
IV.1. Prognoza populației la orizontul anului 2060...................................................................17
IV.2. Posibile soluții de redresare..............................................................................................19
CONCLUZII.......................................................................................................20
Bibliografie.........................................................................................................21
Anexe...................................................................................................................23
Introducere
Studiul populației are ca scop urmărirea evoluției colectivității umane 1, iar unul dintre
cele mai importante aspecte economice ale societății contemporane îl reprezintă forța de muncă
de care se poate dispune. Pentru un stat care își propune o dezvoltare durabilă, piatra de temelie o
reprezintă o populație care să desfășoare activități în toate sectoarele economiei. Populația
reprezintă centrul oricărei strategii care are ca scop final dezvoltarea economică.
Impactul pe care îl are populația activă se observă în numeroase domenii. Pe baza sa, se
realizează planificarea activităților în mai multe ramuri precum: educație, sănătate, consum etc.
Ca și consecințe, o populație activă redusă atrage după sine o rată a șomajului ridicată, prin
urmare și cheltuieli cu șomajul mai mari de la bugetul statului. Un al doilea aspect este acela că o
populație activă mică duce la o rată de dependență mai mare, deci la un nivel de trai scăzut.
Populația ajută la determinarea celor mai importanți indicatori la nivel macroeconomic,
printre care PIB-ul, rata șomajului sau rata inflației. De aceea, ea reprezintă una dintre priorități
atunci când se dorește elaborarea unor strategii de dezvoltare pe termen lung. Se pune accent pe
interdependența ce a existat dintotdeauna între dezvoltarea economică și dinamica populației, iar
marile puteri ale lumii au investit foarte mult în ultima perioadă în politici demografice
sănătoase. Exemplul cel mai relevant este China, care a avut cea mai mare creștere economică la
nivel mondial, în special datorită acestui lucru.
Există totuși mai mulți factori care trebuiesc luați în calcul atunci când discutăm despre
creșterea populației. Un spor al populației nu este întotdeauna sinonim cu o creștere a economiei,
ci se poate ajunge la așa numita „capcană malthusiană”. Aceasta apare atunci când populația
crește într-un ritm mai rapid decât posibilitățile statului de a acoperi nevoia sa de hrană și este o
situație des întâlnită mai ales in Africa.
Aspectul demografic a fost și este încă studiat intens și s-a ajuns la concluzia că un stat ce
își dorește prosperitate trebuie să pornească orice analiză economică de la resursele umane de
care dispune.
1 Constanța Mihăescu – „Demografie. Concepte şi metode de analiză”, editura Oscar Print, Bucureşti, 2004
Capitolul I - Populația și rolul său economic
I.1. Definirea conceptului de populație și rolul acesteia în societatea contemporană
Populația reprezintă totalitatea oamenilor care locuiesc într-un anumit spațiu, la un
anumit moment de referință. Studiul populației este necesar deoarece această se află într-o
strânsă corelație cu dezvoltarea economico-socială a unui stat și pentru că munca reprezintă
factorul primordial al acesteia.
Analizând din punct de vedere economic, cea mai importantă parte a demografiei o
reprezintă populația activă și populația inactivă. Ambele categorii au același grad de importanță,
însă populația activă prezintă interes aparte întrucât este cea care contribuie direct la activitatea
economică.
Populația activă este unul dintre aspectele fundamentele ale dezvoltării economice a unei
țări, fiind cunoscută și ca forța de muncă potențială. Din punct de vedere economic, populația
activă reprezintă acea parte a populației care cuprinde toate persoanele ce furnizează forța de
muncă disponibilă pentru producția de bunuri și servicii, incluzând atât populația ocupată, cât și
șomerii. Orice modificare în sens negativ a populației active se răsfrânge direct asupra pieței
forței de muncă, creându-se astfel un dezechilibru între cerere și ofertă.
Populația ocupată cuprinde toate persoanele cu vârste mai mari de 15 ani care desfășoară
sau au desfășurat o activitate economică producătoare de bunuri și servicii în scopul unor
venituri sub formă de salariu, plată în natură sau alte beneficii în perioada de referință.
Șomerii reprezintă acea categorie de persoane din populație în vârstă de cel puțin 15 ani
care sunt apte de muncă, nu desfășoară o activitate economică pentru obținerea unui venit, dar
care se află în căutarea unui loc de muncă și sunt dispuși să înceapă lucrul în maxim 15 zile de la
găsirea unuia. O țară ce se caracterizează printr-un număr ridicat al șomerilor nu dispune de
suficiente locuri de muncă, prin urmare nu se poate vorbi despre dezvoltare economică.
Pe lângă efectivul populației, se impune și cunoașterea structurii sale. Populația se poate
clasifica după mai multe criterii, însă în analiza noastră ne vom limita la cele de mai sus, întrucât
sunt cele care prezintă interes din punct de vedere economico-social și cultural. În contextul în
care se urmăresc idealuri precum modernizarea, este necesară cunoașterea tuturor categoriilor
4
populației, întrucât pe baza acestora și a structurii sociale se pun la cale ulterioarele strategii la
nivel macroeconomic.
I.2. Principalii indicatori economici calculați pe baza populației
Indicatorii demografici și economici calculați pe baza populației ne ajută să o analizăm
atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. Fiecare dintre aceștia au o importanță aparte
într-unul sau mai multe domenii ale activității economice.
Prin rolul său economic, pe baza populației se pot calcula o serie de indicatori
macroeconomici ce au ca principal scop măsurarea creșterii și dezvoltării economice. Dintre
aceștia, prezintă interes cei cu impact direct asupra nivelului de trai al societății, printre care rata
șomajului, rata de dependență sau rata de activitate.
g a = P aP
* 100 , unde Pa - populația activă
P – populația totală
ga – rata generală de activitate
Rata generală de activitate arată proporția populației active în totalul efectivului
demografic. O rată de activitate mare va aduce dupa sine și o creștere economică. Cu ajutorul
acestui indicator se pot observa mijloacele de subzistență ale populației. O economie sănătoasă
este caracterizată de o rată de activitate ridicată.
Același principiu este folosit și pentru calculul populației inactive. Determinarea acesteia
are importanță economică prin prisma cheltuielilor generate de către o persoană inactivă.
g in = P∈ ¿P
¿ * 100 , unde P in - populația inactivă
P – populația totală
g in – rata generală de inactivitate
Rata șomajului se calculează raportând numărul șomerilor la populația activă și reprezintă
una dintre cele mai importante probleme sociale. Este unul dintre cei mai importanți indicatori
macroeconomici și este considerat simbolul dezvoltării economice. Rata șomajului este folosită
îndeosebi la realizarea comparațiilor internaționale.
5
rș = Num ăr someri
Pa * 100 , unde Pa – populația activă
rș – rata șomajului
Pe lângă indicatorii calculați mai sus, putem calcula rapoarte de masculinitate și
feminitate, grade de urbanizare, densitatea populației, ponderea unei anumite grupe de vârstă în
totalul populației, ponderea în funcție de starea civilă în totalul populației etc. Majoritatea dintre
aceștia sunt utilizați în scopul de a obține informații privind standardul de viață al populației, dar
și despre nivelul socio-cultural al societății.
I.3. Structura populației și importanța sa
Populația dispune de o varietate de caracteristici, iar acestea reprezintă elemente de
diferențiere, determinându-se astfel structura populației. Cunoașterea structurii populației în
funcție de anumite caracteristici ajută la fundamentarea deciziilor economico-sociale. Structura
populației poate fi de trei feluri:
a) demografică
b) socio-economică și teritorială
c) socio-culturală 2
Structura demografică grupează populația în funcție de sex, vârstă și stare civilă.
Clasificarea după factorul sex duce la determinarea rapoartelor de feminitate și masculinitate, iar
atunci când se realizează gruparea în funcție de vârstă, se folosesc de obicei intervale. Prin
cunoașterea stării civile, vom putea determina rapoarte de divorțialitate sau nupțialitate.
Structura socio-economică și teritorială împarte populația după medii, sursa mijloacelor
de subzistență și categoria socială. Prin structurarea în funcție de medii se calculează grade de
urbanizare, deteminându-se astfel și amploarea tranziției din mediul rural spre cel urban și
invers, iar cea după venituri de subzistență împarte populația în persoane cu venituri proprii și
persoane aflate în întreținere. Acestea reprezintă informații de maxim interes pentru gândirea
modului de alocare al resurselor de la bugetul statului, întrucât implică cheltuieli directe cu o
anumită parte a populației.
2 Constanța Mihăescu – „Demografie. Concepte şi metode de analiză”, editura Oscar Print, Bucureşti, 2004
6
Structura socio-culturală face referire la nivelul de instruire, religie, naționalitate și limba
maternă. Nivelul de instruire este unul dintre factorii ce contribuie la creșterea speranței medii de
viață, dar are de asemenea un rol important și pe piața forței de muncă.
Gruparea populației în funcție de structură scade gradul de eterogenitate și oferă
informații necesare în toate sectoarele de activitate economică. Aceste informații se obțin, in
general, pe baza Recensământului populației și al locuințelor, care are loc la noi în țară la fiecare
10 ani de zile. Țările evoluate din punct de vedere economic realizează recensământul populației
la intervale mai scurte de timp întrucât pe baza datelor obținute în urma acestuia își plănuiesc
viitoarele activități economice.
Capitolul II - Analiza populației din punct de vedere economico-social
II.1. Populația României în context european
Anul acesta România a intrat în al 18-lea an consecutiv cu spor natural negativ 3. În anul
2011, efectivul demografic al României era al zecelea ca mărime din Europa, cu o populație de
19.042.936 4 locuitori și reprezenta aproximativ 4,5% din populația Uniunii Europene. Cauzele
care au contribuit la această continuă scădere au fost numărul mare de emigranți și sporul natural
constant negativ, numărul deceselor în anul 2011 fiind cu circa 450.000 mai mare decât cel al
născuților.
Această scădere, care a fost cea mai mare din Europa în anul 2011 pare a fi o certitudine
și în următorii ani datorită faptului că numărul migrațiilor externe va crește. Explicația acestui
fenomen se regăsește în rapiditatea românilor în asimilarea culturală străină 5, dar la baza sa a
stat recesiunea. Din momentul în care s-a decis reducerea numărului locurilor de muncă, românii
s-au orientat către piețe cu o cerere de forță de muncă superioară celei autohtone. Migrația a
devenit una dintre problemele fundamentele ale societății românești, deoarece la momentul
actual numărul de plecări din România este superior numărului de sosiri.
În anul 1989, populația României număra peste 23 de milioane de locuitori, însă de atunci
a scăzut în fiecare an. Diferența dintre efectivul demografic de atunci și cel prezent este de
3 Conform http://www.ziare.com/social/români/populația-româniei-va-continua-sa-scada-pana-in-2015-10921384 Conform datelor publicate de INS referitoare la Recensământul populației şi locuințelor din 20115 Varujan Vosganian, „Scăderea populației României la 19 milioane este şocantă”, conform http://www.evz.ro/detalii/stiri/vosganian-scăderea-populației-român iei-la-19-milioane-este-socanta-964851.html
7
aproximativ 4 milioane, ceea ce reprezintă o valoare mare într-un interval de timp atât de scurt.
Această descreștere a condus la deteriorarea structurii demografice, iar ca și impact cultural s-a
redus puterea creativă, având în vedere vârstele fragede la care majoritatea românilor emigrează.
În figura II.1.1, se poate observa declinul constant al efectivului demografic al României
începând cu sfârșitul epocii comuniste.
19891991
19931995
19971999
20012003
20052007
20092011
0
5,000,000
10,000,000
15,000,000
20,000,000
25,000,000
România
România
Figura II.1.1 Evoluția populației României din 1989-2011
Sursa datelor: Eurostat
Conform rezultatelor Recensământului din anul 2011 publicate de către Institutul Național
de Statistică (INS), populația activă a României era anul trecut de 9,868 milioane persoane,
dintre care 9,138 milioane persoane ocupate și 730.000 șomeri, iar raportul de dependență
economică de 1340 de persoane inactive și aflate în șomaj la 1000 de persoane ocupate. Pentru
sexul feminin, rata de dependență se ridica la 1669 la mia de persoane, superioară sexului
masculin, unde se situa la 1071 la mie. Diferențe semnificative privind valorile acestui raport
s-au inregistrat la compararea în funcție de mediu, respectiv urban și rural.
Raportându-ne la indicatorii europeni, putem observa că țara noastră se află la o distanță
apreciabilă față de nivelul de trai al țărilor evoluate de pe continent. Comparând gradul de
urbanizare, mortalitatea infantilă sau speranța medie de viață, observăm că în context european
România se situează sub medie.
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă a fost de 58,5%. Rata șomajului a fost de
7,8% 6, situându-ne mereu sub media europeană așa cum se poate observa și în figura II.1.2, dar
această este influențată negativ și de faptul că o mare parte din forța de muncă disponibilă a
României se află în străinătate.
6 Conform datelor publicate de Biroul Internațional al Muncii (BIM)
8
Din totalul populației ocupate, proporția celor care lucrau pe cont propriu era de 31,5 %.
Numărul salariaților a crescut de asemenea față de anul 2010 cu 92000 de persoane, durata
medie a săptămânii de lucru a fost de 39,2 ore 7.
20002001
20022003
20042005
20062007
20082009
20102011
0.0
2.0
4.0
6.0
8.0
10.0
12.0
Uniunea Europeană (27 țări)
România
Figura II.1.2 Evoluția ratei șomajului în România comparativ cu media UE
Sursa datelor: Eurostat
De asemenea, în anexe puteți observa piramida vârstelor pentru populația României in
anul 2011. Observăm că ponderea de vârstă pentru sexul masculin a fost maximă pentru vârsta
de 34 de ani, iar în cazul femeilor de 33 de ani. Predomină populația tânără, iar acest lucru se
vede din graficul piramidei, care este lat la bază și care scade concomitent cu înaintarea spre
vârf. Atunci când piramida este foarte lată în vârf, colectivitatea respectivă este îmbătrânită din
punct de vedere demografic.
Fenomenul de îmbătrânire demografică reprezintă unul dintre cele mai importante
aspecte în studiul populației, deoarece este una dintre principalele probleme cu care se confruntă
societatea în prezent. Principala întrebare care se pune este cui să se acorde mai multe resurse:
persoanelor care acum sunt pensionare, dar care au contribuit ani la rândul prin activitatea
desfășurată pe piața muncii la bugetul statului sau celor care reprezintă în prezent forța de
muncă? În cazul unei populații îmbătrânite, consumatorii principali se regăsesc în categoria
persoanelor vârstnice, care dispun însă în cea mai mare parte de venituri mici.
7 Conform datelor publicate de INS referitoare la Recensământul populației şi locuințelor din 2011
9
În prezent, România se află în plin proces de îmbătrânire demografică, dar în aceeași
situație se află și Europa. Acest proces se caracterizează prin creșterea proporției populației
vârstnice corelată cu o scădere a populației tinere. De regulă, acest fenomen se manifestă cu
precădere în mediul rural decât cel urban, situație întâlnită și în cazul României.
Îmbătrânirea populației nu vizează doar aspectul demografic, ci și pe cel cultural, social
sau politic. Despre previziunile privind manifestarea sa în timp și efectele negative pe care le are
asupra societății și economiei am relatat in capitolul IV.1.
II.2. Analiza structurii populației României
Vom porni analiza structurii populației României de la datele cele mai recente, în speță
cele ale Recensământului care a avut loc în anul 2011. În datele publicate de către Institutul
Național de Statistică al României regăsim clasificarea populației după principalele criterii
demografice: vârstă, sex, etnie, mediu sau religie.
Din totalul populației, peste 910.000 de persoane erau absente temporar sau definitiv.
Structura pe sexe a fost de 48,74 % femei, respectiv 51,26 % bărbați, la valori apropiate față de
cele din anii precedenți.
Din punct de vedere al etniei, rezultatele parțiale arată faptul că 88,6 % din populația țării
o reprezentau românii, maghiarii 6,5 %, iar rromii 3,2 %. În București, este înregistrată cea mai
mare pondere de români, respectiv 96,6 %, iar în alte județe de peste 90 %. În doar 13 județe,
proporția românilor este situată sub această valoare.
Structura pe medii arată faptul că 52,8 % din populație locuiește în mediul urban, în timp
ce 47,2 % în cel rural. Gradele de urbanizare cele mai mari s-au înregistrat în județele Hunedoara
(74,1 %), Constanța (67,9 %) și Cluj (65,9 %).
Analizând totalul efectivului demografic pe unități teritoriale, doar două județe au un
număr mai mare de 700.000 de locuitori (Iași și Prahova), 17 au inregistrat între 400.000 și
700.000, iar restul de 22 sub 400.000 de locuitori. Cele mai puțin populate județe au fost Tulcea,
Covasna și Sălaj. Dintre municipii, București a fost cel mai aglomerat, cu o pondere de 8,8 % din
totalul populației. Numărul locuințelor înregistrate a fost de 8,5 milioane, iar cel al clădirilor 5,1
milioane. Cele mai multe locuințe se regăsesc în București (6 %), Timișoara (5,8 %) și Iași (3
%). Numărul gospodăriilor a fost de 7,087 milioane, iar în medie o gospodărie adăpostește 2,66
10
persoane. În mediul urban, o gospodărie are în medie 2,53 persoane, pe când în cel rural de 2,83
persoane. Din totalul gospodăriilor, 55,3 % se aflau în municipii și orașe, iar 44,7 % în comune.
42.6
28.6
28.8
Proporția (%)
Servicii Agricol
Industrie şi construcții
Figura II.2.1 Ponderea populației pe sectoare de activitate in România in anul 2011
Sursa de date: Institutul Național de Statistică (INS)
În figura II.2.1, putem observa că în anul 2011 sectorul în care cei mai mulți oameni și-au
desfășurat activitatea economică a fost cel al serviciilor, cu o pondere de 42 %, urmat de cel al
industriei și construcțiilor cu 28,8 % și de cel agricol, cu 28,6 % 8. Comparând cu perioada de
dinainte de căderea comunismului în 1989, s-a realizat trecerea de la statutul de țară
prepronderent agrară pe care România l-a avut încă din perioada de după al Doilea Război
Mondial la acela de stat agrar-industrial.
8 Conform datelor publicate de INS referitoare la Recensământul populației şi locuințelor din 2011
11
86.8
4.7 3.21.5 0.9 0.6000000000000010.40.3 0.3
Structura populației în funcție de religie (%)
Ortodoxă
Romano-catolică
Reformată
Penticostală
Greco-catolică
Baptistă
Adventistă
Musulmană
Unitariană
Figura II.2.2 Structura populației României în funcție de religie în anul 2011
Sursa de date: Institutul Național de Statistică (INS)
Din punct de vedere al factorului religie, observăm că proporția cea mai mare o
reprezintă creștinii ortodocși, 86,8 %, urmați de catre cei cu religie româno-catolică, cu un
procent de 4,7 %.
II.3. Efectele scăderii populației României
Cu o natalitate de doar 9,9 născuți la mia de locuitori si cea mai mare mortalitate infantilă
din Uniunea Europeană, România are parte de cea mai dramatică scădere din punct de vedere
demografic de pe continent. Ca orice fenomen negativ, scăderea populației României va aduce
după sine o serie de consecințe, care vor afecta mai multe domenii din activitatea economică.
În primul rând, va crește rata șomajului, fără să crească neapărat și numărul șomerilor.
Odată cu scăderea populației, va crește însă PIB / capita. Dacă anul trecut acesta era de
aproximativ 5900 de euro, anul acesta este prognozată o valoare de 6500 de euro. Se anticipează
că fiecare român va fi mai bogat cu până 18%, însă creșterea anumitor indicatori economici în
același timp cu scăderea populației nu va implica neapărat și îmbunătățirea standardului de viață.
12
În ciuda faptului că populația se va diminua, este estimată o dublare, în unele cazuri chiar
o triplare a indicilor de consum de bunuri și servicii. Daca unii indicatori vor scădea, alții sunt
asteptați să crească și să se înrăutățească. Dintre aceștia, enumerăm consumul de tutun și alcool
pe cap de locuitor 9.
O altă consecință a scăderii populației va fi reducerea ratei de fertilitate, care fiind
corelată cu creșterea speranței de viață, va duce la fenomenul de îmbătrânire demografică în
majoritatea țărilor din Europa. România a ajuns să fie deja afectată de acest fenomen care se
manifestă în special în mediul rural și care odată cu trecerea anilor se va accentua. Creșterea
ponderii persoanelor vârstnice va duce la scăderea proporției persoanelor tinere, iar acest lucru
va determina regândirea modului de alocare a resurselor în societate. Această creștere va atrage
după sine și modificări privind vârsta medie a populației, care se va mări de asemenea, iar rata de
dependență va fi și ea din ce in ce mai mare. Având în vedere că populația aptă de muncă se va
micșora, nu se vor putea găsi soluții pentru a putea acoperi cheltuielile cu segmentul vârstnicilor
din populație.
Scăderea populației va conduce la scăderea masei de consumatori, însă acest lucru nu va
implica și scăderea consumului sau al cererii interne. Efecte nefaste se vor resimți și asupra
sistemului de pensii și medical.
Pe plan politic, se va reduce numărul de parlamentari, odată cu aderarea Croației la
Uniunea Europeană. Această scădere a numărului de parlamentari va afecta și alocările bugetare
ce vor veni de la UE, însă efectele se vor resimți abia după anul 2014.
Capitolul III – Influența consumului final al populației și al formării brute de capital asupra produsului intern brut
III.1. Definirea modelului teoretic și descrierea surselor de date
Având în vedere structura populației și nevoile sale continue, am decis să analizăm
influența consumului final al acesteia și a formării brute de capital asupra Produsului Intern Brut,
pentru a putea observa dacă efectivul demografic influențează acest indicator.
9 Andreea Paul – „Românii vor fi mai bogati cu 18%”, cotidianul Gandul, conformhttp://www.gandul.info/financiar/surprizele-recensamantului-2011-român ii-vor-fi-mai-bogati-cu-18-rata-somajului-se-va-dubla-iar-salariatii-vor-duce-in-spate-mai-multi-pensionari-8889236
13
Produsul Intern Brut (PIB) este un indicator macroeconomic care însumează valoarea de
piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile
economiei unei țări pe durata unui an de zile. Este principalul indicator folosit în special în
comparațiile activităților dintre mai multe țări. PIB-ul reprezintă suma cheltuielilor pentru
consum a gospodăriilor și a organizațiilor private non-profit, a cheltuielilor brute pentru
investiții, a cheltuielilor statului, a investițiilor în scopul depozitării ca și câstigurile din export
din care se scad cheltuielile pentru importuri.
Cu ajutorul modelului propus spre analiză, am dorit sa analizăm influența consumului
final și a formării brute de capital fix asupra Produsul Intern Brut (PIB). Vom verifica ipotezele
modelului de regresie multifactorială, validitatea acestuia și testarea semnificației parametrilor
obtinuți prin acest model.
Baza de date a fost formată din date trimestriale din România, din perioada 2004-2011.
Datele au fost preluate de pe site-ul INSSE (Institutul Național de Statistică).
III.2. Analiza modelului de regresie multiplă
Pe baza datelor, am construit următorul model econometric:
y=f(x1,x2,,)+ ε, unde
y = PIB
x1 = prima variabilă explicativă (CF)
x2 = a doua variabilă explicativă (FBCF)
ε = variabila reziduală.
Am presupus că modelul econometric este unul liniar și am estimat valoarea parametrilor
folosind soft-ul Eviews. Rezultatele în urma estimării se găsesc in anexe.
C este termenul liber și este -7601. Termenul liber este punctul în care toate variabilele
explicative sunt 0. Pentru modelul de față nu prezintă importanță.
Valoarea coeficientului x1 este 1,07 și arată că, menținând celelalte variabile constante,
creșterea cu o unitate a CF duce la o creștere a PIB-ului cu aproximativ 1,07. De asemenea,
valoarea pozitivă indică că există o legatură directă între CF și PIB.
Valoarea coeficientului x2 este de 0,75 ceea ce arată că, menținând celelalte variabile
constante, creșterea cu o unitate a FBCF duce la o creștere a PIB-ului cu 0,75 unități.
14
Coeficientul de determinație R2 indică faptul că cele două variabile explică în proporție
de 96,48% formarea PIB-ului.
SE(c)= 4977
SE(x1)=0,09
SE(x2)= 0,16
Testarea semnificației parametrului c (termenul liber):
H0: parametrul c nu este semnificativ statistic (c=0)
H1: parametrul c este semnificativ statistic (c¿ 0)
Folosind Testul Student: t=b1
SE (b1)Sn−2
t(c)=c/SE(c)= -7601/4977= -1,52
tcalc= -1,52
Valoarea critică pentru testul t se calculează în Microsoft Excel folosind funcția TINV:
Figura III.2.1. Calcularea valorii critice a testului t
ttabel= tα/2;n-k=t0,025;28= 2,36
|tcalc| < ttabel => acceptăm ipoteza nulă – adică parametrul c este nesemnificativ diferit de 0;
Testarea semnificației parametrului x1 (CF):
H0: parametrul x1 nu este semnificativ statistic (x1=0)
H1: parametrul x1 este semnificativ statistic (x1¿ 0)
Folosind Testul Student: t=b1
SE (b1)Sn−2
t(x1)= x1/SE(x1)= 1,07/0,09 = 11,8
tcalc = 11,8;
ttabel = tα/2;n-k = t0,025;28 = 2,36
|tcalc|> ttabel => respingem ipoteza nulă – adică parametrul x1 este semnificativ diferit de 0;
Interval de încredere pentru parametrul x1:
x1- tα/2;n-k* SE(x1)< x1< x1+ tα/2;n-k* SE(x1)
15
0,858 < x1 < 1,282
Testarea semnificaţiei parametrului x2 (FBCF):
H0: parametrul x2 nu este semnificativ statistic(x2 =0)
H1 :parametrul x2 este semnificativ statistic(x2 ¿ 0)
Folosim Testul Student: t=b1
SE (b1)Sn−2
t(x2) = x2 / SE(x2)= 0,758 /0,16 = 4,73
tcalc=4,73
ttabel =tα/2;n-k=t0,025;76=2,36 (calculat in Excel folosind funcția TINV)
|tcalc|> ttabel => respingem ipoteza nulă – adică parametrul x2 este semnificativ diferit de 0;
Interval de încredere pentru parametrul x2:
x2- tα/2;n-k* SE(x2)< x1< x1+ tα/2;n-k* SE(x2)
0,381 < x2 < 1,135
III.3 Testarea validității modelului
Testul F masoară cât de bine variabilele independente explică evoluția variabilei
dependente. El determină în același timp dacă toți coeficienții regresiei au valoarea zero din
punct de vedere statistic. Acesta are ca ipoteză nulă că toti coeficienții din regresie au valoarea
zero.
Testul F se calculează ca:
Figura III.3.1 Calcularea valorii testului F
Testul F are o distribuție F cu (k,n-(k+1)) grade de libertate. Ca și în cazul testului t,
programele software econometrice raportează valoarea testului și probabilitatea, p, asociată
acestuia.
Ipotezele testului F:
H0: modelul nu este valid statistic
H1: modelul este valid statistic
16
Se verifică dacă modelul este valid comparând valoarea testului F statistic calculat cu
valoarea critică. Valoarea critică se calculeaza folosind in Excel funcția FINV(⍺,n,n-k-1), unde
⍺=0.05 (probabilitatea), n=31 (numărul de observații) și k=3 (numărul parametrilor).
Daca Fcalculat > Fcritic respingem ipoteza nulă.
Conform imaginii de mai sus, Fcalculat = 384,84 .
Fcritic = FINV(0,05;31;28) = 1,878
Figura III.3.2 Calcularea valorii critice a testului F
Fcalculat > Fcritic respingem H0 modelul este valid.
Valididatea modelului putea fi observată și datorită valorii 0.000 (probabilitatea testului F
conform figurii III.3.4 din anexe) care este mai mică decât 0.05, probabilitatea considerată.
Capitolul IV - Perspective demografice
IV.1. Prognoza populației la orizontul anului 2060
Dată fiind importanța pe plan economic, cultural, social și politic a aspectului
demografic, pe baza populației se realizează o serie de predicții care ajută la fundamentarea
deciziilor economice ulterioare. Acestea sunt realizate pe diverse perioade, însă este bine de știut
că odată cu lărgirea orizontul de timp rezultatele predicției devin nesigure. Majoritatea
estimărilor ce s-au realizat la nivelul populației Europei, dar și al României sunt pentru anul
2060.
Într-un raport prezentat anul acesta de către Comisia Europeană, se prognozează că în
anul 2060 populația Europei va ajunge la 517 milioane de persoane. De menționat ar fi faptul că
nu au fost luate în calculul acestor estimări extinderea Uniunii Europene cu alte state cu o
17
populație mare precum Turcia. Ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și peste va crește în
totalul populației de la 17 % la 30 % 10, pe când cea a persoanelor active se va diminua de la
67 % la 56 % 11.
În 2060, se estimează că Marea Britanie va fi țara cu cea mai mare populație din Uniunea
Europeană și că cele mai mari creșteri demografice le vor Irlanda, 46 %, Luxemburg, 45% și
Cipru, 41%. Această prognoză are acoperire în creșterile economice continue și sustinute ale
acestor state din ultimii ani, dar și în standardul de viață al locuitorilor acestora.
Se estimează că speranța medie de viață va fi de 84,6 ani pentru bărbați și 89,1 ani pentru
femei, iar rata fertilității va crește de asemenea, de la 1,59 la 1,71 nașteri pentru o femeie. În
Europa, cea mai mică medie de vârstă va depăși 40 de ani conform estimărilor, iar cele mai
înainte țări ca și vârstă vor fi Italia, Slovenia și Spania. La polul opus, vor fi Marea Britanie,
Luxemburg și Cipru.
În prezent, România este printre primele țări din Europa atunci când vorbim despre
participarea persoanelor vârstnice la activitatea economică, cu un procent de 31,3 %. Conform
estimărilor Eurostat, populația României va continua să scadă la 19,6 milioane de locuitori în
preajma anului 2040 și va ajunge la sub 17 milioane in 2060. Ritmul de scădere va fi al patrulea
din Uniunea Europeană, înaintea noastră din acest punct de vedere situându-se doar Bulgaria,
Letonia și Lithuania. România va avea una dintre cele mai îmbătrânite populații, cu o rată de
dependență ce va depăși 60%. La întreținerea unui pensionar vor contribui doar 1,5 persoane față
de 4,7 câți sunt in prezent. Pe baza acestor predicții se realizează diverse scenarii, iar fiecare
avansează date diferite, însă în nici unul dintre cazuri nu se estimează că populația va creste. În
anul 2060, vom fi a doua țară din Europa privind numărul pensionarilor.
Aceste schimbări demografice vor aduce după sine consecințe substanțiale privind
finanțele publice ale Uniunii Europene. Pentru a diminua aceste derapaje demografice care se
înregistrează în mai multe țări membre, UE a demarat o serie de reforme sociale, care au un cost
economic ridicat. Principalul aspect vizat de către aceste reforme îl reprezintă fondul de pensii,
iar pe termen lung se va regândi modul de alocare al fondurilor europene.
10 Conform http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=30374:fenomenul-de-imbatranire-a-populației-român ia-prîntre-cele-mai-afectate-state-din-uniunea-europeana-&catid=6:social&Itemid=1011 George Stefan – „Fenomenul de imbatranire a populației. Român ia prîntre cele mai afectate state din Uniunea Europeana”, revista Hotnews, 15 mai 2012
18
IV.2. Posibile soluții de redresare
Datele arată că, momentan, nu există soluții împotriva îmbătrânirii și scăderii populației
active, cel putin până în anul 2025. Cea mai bună soluție care ar trebui luată de către autoritati ar
fi pregătirea unei strategii demografice pe termen lung, care să se bazeze nu doar pe resursele
disponibile în prezent, ci și pe cele din viitor. Această strategie ar trebui precedată de o analiză
detaliată a tuturor mijloacelor economice de care se dispune, atât la momentul actual, cât și pe
viitor.
O primă soluție ar fi creșterea numărului de născuți vii până la obținerea unui echilibru
cu numărul deceselor. Este greu de crezut că vom putea în doar câțiva ani să dispunem de
resursele economice care să ne ducă la o creștere rapidă, dar mai ales însemnată a natalității 12.
Chiar daca am reuși acest lucru, va fi afectată fertilitatea feminină din deceniile viitoare.
Analizând din trecut motivele oamenilor care nu și-au mai dorit copii, am regăsit in
majoritatea cazurilor factorul economic ca și cauză principală, prin urmare creșterea concediului
de maternitate și a indemnizației de creștere a copilului ar reprezenta un imbold pentru familii.
Desigur că acest lucru ar genera costuri superioare, însă pentru un stat ce își propune o
dezvoltare economică durabilă, populația reprezintă punctul de plecare, prin urmare și prima
investiție care ar trebui realizată.
O altă soluție ar putea fi scăderea artificială a populației lumii, însă această masură ar
implica costuri pe care doar un sistem totalitar (vezi exemplul Chinei) și le-ar putea permite și ar
favoriza statele dezvoltate în dauna celor nedezvoltate. Concomitent, creșterea nivelului cultural
al populației ar contribui la redresarea demografică, întrucât acesta a fost considerat dintotdeauna
unul dintre factorii majori ce influențează nivelul mortalității.
Din datele statistice, s-a constatat că alimentația populației a jucat un rol important în
perioadele de avânt demografic, prin urmare se poate vorbi și despre o restructurare a
consumului la principalele produse alimentare pe cap de locuitor.
De asemenea, o altă nișă care ar trebui luată în calcul ar fi cea a condițiilor de locuit,
capitol la care România este ultima din Uniunea Europeană. Statisticile din acest punct de
vedere sunt cutremurătoare: 2,5% din români nu au în case toaletă conectată la o reţea de apă şi
12 Vasile Ghetău – „Declinul demografic si viitorul populației Român iei”, editura Alpha MDN, Buzau, 2007
19
canal, iar 41,2% nu au baie sau duş 13. Spaţiul mediu de locuit este de doar 14 metri pătraţi pe
locuitor, cel mai mic din UE, iar rata locuinţelor supraaglomerate este de 55%, a doua cea mai
mare după Letonia (57%) 14. Prin urmare, este necesară includerea în strategiile naţionale a unui
fond pentru imbunătăţirea condiţiilor de locuit ale românilor.
Pe lângă toate aceste aspecte, trebuie să luăm în considerare şi migraţia externă, care
reprezintă un factor pe care nu îl putem controla şi asupra căruia nu putem realiza nici un fel de
predicţie. Cu toate acestea, efectele benefice ale soluțiilor adoptate împotriva scăderii efectivului
demografic se vor face simţite de abia în a doua jumătate a acestui secol.
Concluzii
Am putut observa că populația reprezintă factorul primordial pentru activitatea
economică şi că este una dintre probleme de interes major ale societății contemporane. Din
datele prezentate şi din analizele specialiştilor din domeniul demografic, am constat că populația
României cât şi a Europei va scădea în anii şi zecile de ani ce vor urma. Soluții împotriva acestei
scăderi există, însă implementarea acestora necesită sacrificii uriaşe pentru istoria economică a
unei țări.
Pentru ca o țară care se află în situația României să reusească să își redreseze efectivul
populației este necesară o strategie de minim 10 ani pentru ca populația de pe piața muncii să se
echilibreze, deoarece pentru un spor natural pozitiv și o împărțire uniformă în structura
populației este necesar un orizont de timp chiar mai mare. Țările care au investit încă din timp si
au avut o politică demografică sănătoasă și solidă au început să se dezvolte într-un ritm foarte
rapid.
Durata medie de viață va crește în România atunci când creșterea economică va fi
substanțială și se va răsfrânge direct asupra standardului de viață al populației, al sistemului
medical și în măsura în care se va reuși implementarea unei strategii ce va avea ca scop final
reducerea mortalității 15. Putem concluziona că ceea ce lipsește României în momentul de fată
este tocmai lipsa unei strategii familiale sănătoase pe termen lung.
13 Conform datelor publicate de cotidianul Adevarul in numarul din 26 mai 201214 Lucian Davidescu – „De ce se prabuseste populația Român iei”, 15 ianuarie 2011, conformhttp://www.riscograma.ro/3587/de-ce-se-prabu%C8%99e%C8%99te-popula%C8%9Bia-român iei/15 Vasile Ghetau – „Declinul demografic si viitorul populației Român iei”, editura Alpha MDN, Buzau, 2007
20
Bibliografie
Mihăescu, C. (2004) – „Demografie. Concepte şi metode de analiză”, editura Oscar Print,
Bucureşti
Gheţău, V. (2007) – „Declinul demografic si viitorul populației României”, editura Alpha MDN,
Buzău
Surse internet:
Lucian Davidescu – „De ce se prabuseste populația României”, 15 ianuarie 2011, conform
http://www.riscograma.ro/3587/de-ce-se-prabu%C8%99e%C8%99te-popula%C8%9Bia-român
iei/
Ștefan George – „Fenomenul de îmbătrânire a populației. România printre cele mai afectate state
din Uniunea Europeană”, revista Hotnews, 15 mai 2012, conform
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-12261318-fenomenul-imbătrânire-populației-
român ia-prîntre-cele-mai-afectate-state-din-uniunea-europeana.htm
Andreea Paul – „Românii vor fi mai bogați cu 18%”, cotidianul Gândul, conform
http://www.gandul.info/financiar/surprizele-recensământului-2011-românii-vor-fi-mai-bogati-
cu-18-rata-șomajului-se-va-dubla-iar-salariatii-vor-duce-in-spate-mai-multi-pensionari-8889236
http://www.ne-cenzurat.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=30374:fenomenul-
de-imbătrânire-a-populației-românia-printre-cele-mai-afectate-state-din-uniunea-europeana-
&catid=6:social&Itemid=10
Varujan Vosganian, „Scăderea populaţiei României la 19 milioane este şocantă”, conform
http://www.evz.ro/detalii/stiri/vosganian-scăderea-populației-româniei-la-19-milioane-este-
socanta-964851.html
21
Surse de date:
Baza de date Tempo, INS, www.insse.ro;
Baza de date Eurostat
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database;
Biroul International al Muncii
22
Anexe
0369
121518212427303336394245485154576063666972757881848790939699
300000 200000 100000 0 100000 200000 300000
Piramida vârstelor populației României în anul 2011
Masculin Feminin
23
Anul România Uniunea Europeană (27 țări)
198923.111.52
1 468.904.038
199023.211.39
5 470.388.225
199123.192.27
4 471.967.435
199222.810.03
5 473.243.010
199322.778.53
3 474.876.205
199422.748.02
7 476.066.786
199522.712.39
4 477.009.518
199622.656.14
5 477.855.639
199722.581.86
2 478.630.165
199822.526.09
3 480.920.069
199922.488.59
5 481.617.757
200022.455.48
5 482.767.512
200122.430.45
7 483.797.028
200221.833.48
3 484.635.119
200321.772.77
4 486.646.114
200421.711.25
2 488.797.929
200521.658.52
8 491.134.938
200621.610.21
3 493.210.397
200721.565.11
9 495.291.925
200821.528.62
7 497.686.132
200921.498.61
6 499.686.575
201021.462.18
6 501.104.164
201119.042.93
6 502.476.606
Evoluția populației României comparativ cu media europeană din 1989-2011
Sursa de date Eurostat
24
GEO/TIME Uniunea Europeană (27 țări) România2000 9,4 7,72001 8,7 7,32002 9,0 8,82003 9,1 7,42004 9,3 8,12005 9,0 7,52006 8,3 7,62007 7,2 6,82008 7,1 6,12009 9,0 7,22010 9,7 7,62011 9,7 7,7
Evoluția ratei șomajului Românei comparativ cu media europeană 2000-2011;
Sursa de date: Eurostat
19961997
19981999
20002001
20022003
20042005
20062007
20082009
20102011
0.0
20,000.0
40,000.0
60,000.0
80,000.0
100,000.0
120,000.0
140,000.0
160,000.0
Evoluția produsului intern brut în România
România
Evoluția produsul intern brut al Românei din 1996-2011;
Sursa de date: Eurostat
25
Estimarea modelului de regresie multiplă – capitolul III.3.4
Testarea validitatii modelului de regresie – capitolul III.3
26