Manea Florica-Referat Educatia Sociala
2
1 EDUCAŢIA SOCIALĂ COMPONENTA INTELECTUALĂ Prof. înv. preşcolar Manea Florica Şcoala Gimnazială Drănic, Judeţul Dolj Maria Montessori afirma „Primul lucru esenţial pentru dezvoltarea copilului este concentrarea. Ea stă la temelia caracterului şi comportamentului social. Copilul trebuie să descopere cum să se concentreze şi pentru aceasta îi trebuie lucruri asupra cărora să se concentreze... Nici unul dintre noi nu o poate face în locul lui.”. Prin aceasta se dorea sublinierea importanţei educaţiei şi a mediului în dezvoltarea copilului de orice vârstă ar fi el. Nu putem exclude din „întregul” numit educaţie, şi pe cea intelectuală, căci această componentă a educaţiei,şi în speţă a celei sociale, este cea care ajută la formarea şi dezvoltarea viitorului om. Comunicarea didactică decelează informaţia asemeni altor situaţii de comunicare, prin intermediul sunetelor. Construcţiile verbale cât şi cele paraverbale sunt considerate de pedagogi ca fiind semne ce poartă numeroase semnificaţii. Prin acest proces complex, comunicarea didactică solicită omului mileniului III capacităţi adaptative sporite, inteligenţă, calităţi creative, orientarea spre valori morale şi estetice ce sunt agreate de societate; toate acestea având drept finalitate crearea aptitudinilor de muncă intelectuală, spiritualitate înaltă, specifice oricărei societăţi şi adaptate nivelului de dezvoltare biologică şi psihică ale copiilor. Educaţia intelectuală alături de cea moral civică, estetică, fizică, se implică în educaţia timpurie şi continuitatea influenţelor asupra subiecţilor educaţiei. Componentele mai sus menţionate se constituie într-un ansamblu unitar, în activităţile cotidiene, ele nefiind urmărite distinct, ci în interacţiunea lor, deşi în cele mai multe predomină educaţia intelectuală (cunoştinşe despre mediu, educarea limbajului,activităţi matematice); altele vizând laturi cum ar fi cea moral-civică, cea socială şi religioasă. Toate aceste tipuri de activităţi nu pot exista independente una faţă de alta, ele interacţionând în urma unor sarcini pe care le impune transpunerea în actul educativ a diferitelor componente. Comunicarea didactică este cea menită să asigure copilului de orice vârstă posibilitatea de a îşi însuşi, din fiecare domeniu al vieţii sociale, ceea ce societatea consideră a îi fi util şi să transmită prin feed-back societăţii trebuinţele şi necesităţile tinerei generaţii. Educatoarea (institutorul) va alege „ opţionalele” şi „extinderile” nu doar ţinând cont de aptitudinile personale, ci şi de înclinaţiile sau dificultăţile pe care copiii le întâmpină într-o latură sau alta a educaţiei. De exemplu carenţele familiale se pot remedia prin educaţia morală, în timp ce anumite „imperfecţiuni” în atitudinea fiziologică se corectează cu ajutorul educaţiei fizice. Educaţia intelectuală ocupă un loc important în formarea preşcolarilor şi a şcolarilor mici fără a se considera că ea este o sarcină fundamentală ( ea fiind, în primul rând de competenţa educaţiei şcolare). Scopul pe care îl are educaţia intelectuală la vârsta preşcolară şi şcolară mică îl reprezintă lărgirea orizontului cultural al copilului, adecvat capacităţilor de vârstă şi stimularea stimulării intelectuale a fiecărui copil, în funcţie de interesele, înclinaţiile şi posibilităţile proprii. Ca sarcini ale educaţiei intelectuale se remarcă însuşirea unor cunoştinţe elementare, necesare adaptării la mediul natural şi social, formarea unor deprinderi de bază în munca intelectuală şi pregătirea din punct de vedere cognitiv pentru viaţa şcolară. Tipurile de activităţi ce contribuie la educaţia intelectuală se circumscriu tuturor ariilor curriculare şi tuturor formelor de acrivitate: comune, opţionale, la alegere, având o pondere mai ridicată cele: de educarea limbajului, matematice, de cunoaşterea mediului.
-
Upload
anatolie-popovici -
Category
Documents
-
view
10 -
download
5
description
Competenţele sociale au legătura cu bunăstarea socială si personală care presupune înţelegerea cu privire la cum pot indivizii sa-şi asigure sănătatea mintală si fizică optimă, incluzînd resurse pentru sine, pentru propria familie si pentru mediul social, precum şi cunostinţe despre cum poate să contribuie la toate acestea un stil de viaţă sănătos
Transcript of Manea Florica-Referat Educatia Sociala
-
1
EDUCAIA SOCIAL COMPONENTA INTELECTUAL
Prof. nv. precolar Manea Florica
coala Gimnazial Drnic, Judeul Dolj
Maria Montessori afirma Primul lucru esenial pentru dezvoltarea copilului este concentrarea. Ea st la temelia caracterului i comportamentului social. Copilul trebuie s descopere cum s se concentreze i pentru aceasta i trebuie lucruri asupra crora s se concentreze... Nici unul dintre noi nu o poate face n locul lui.. Prin aceasta se dorea sublinierea importanei educaiei i a mediului n dezvoltarea copilului de orice vrst ar fi el. Nu putem exclude din ntregul numit educaie, i pe cea intelectual, cci aceast component a educaiei,i n spe a celei sociale, este cea care ajut la formarea i dezvoltarea viitorului om. Comunicarea didactic deceleaz informaia asemeni altor situaii de comunicare, prin intermediul sunetelor. Construciile verbale ct i cele paraverbale sunt considerate de pedagogi ca fiind semne ce poart numeroase semnificaii. Prin acest proces complex, comunicarea didactic solicit omului mileniului III capaciti adaptative sporite, inteligen, caliti creative, orientarea spre valori morale i estetice ce sunt agreate de societate; toate acestea avnd drept finalitate crearea aptitudinilor de munc intelectual, spiritualitate nalt, specifice oricrei societi i adaptate nivelului de dezvoltare biologic i psihic ale copiilor. Educaia intelectual alturi de cea moral civic, estetic, fizic, se implic n educaia timpurie i continuitatea influenelor asupra subiecilor educaiei. Componentele mai sus menionate se constituie ntr-un ansamblu unitar, n activitile cotidiene, ele nefiind urmrite distinct, ci n interaciunea lor, dei n cele mai multe predomin educaia intelectual (cunotine despre mediu, educarea limbajului,activiti matematice); altele viznd laturi cum ar fi cea moral-civic, cea social i religioas. Toate aceste tipuri de activiti nu pot exista independente una fa de alta, ele interacionnd n urma unor sarcini pe care le impune transpunerea n actul educativ a diferitelor componente. Comunicarea didactic este cea menit s asigure copilului de orice vrst posibilitatea de a i nsui, din fiecare domeniu al vieii sociale, ceea ce societatea consider a i fi util i s transmit prin feed-back societii trebuinele i necesitile tinerei generaii. Educatoarea (institutorul) va alege opionalele i extinderile nu doar innd cont de aptitudinile personale, ci i de nclinaiile sau dificultile pe care copiii le ntmpin ntr-o latur sau alta a educaiei. De exemplu carenele familiale se pot remedia prin educaia moral, n timp ce anumite imperfeciuni n atitudinea fiziologic se corecteaz cu ajutorul educaiei fizice. Educaia intelectual ocup un loc important n formarea precolarilor i a colarilor mici fr a se considera c ea este o sarcin fundamental ( ea fiind, n primul rnd de competena educaiei colare). Scopul pe care l are educaia intelectual la vrsta precolar i colar mic l reprezint lrgirea orizontului cultural al copilului, adecvat capacitilor de vrst i stimularea stimulrii intelectuale a fiecrui copil, n funcie de interesele, nclinaiile i posibilitile proprii. Ca sarcini ale educaiei intelectuale se remarc nsuirea unor cunotine elementare, necesare adaptrii la mediul natural i social, formarea unor deprinderi de baz n munca intelectual i pregtirea din punct de vedere cognitiv pentru viaa colar. Tipurile de activiti ce contribuie la educaia intelectual se circumscriu tuturor ariilor curriculare i tuturor formelor de acrivitate: comune, opionale, la alegere, avnd o pondere mai ridicat cele: de educarea limbajului, matematice, de cunoaterea mediului.
-
2
Strategiile didactice ce au eficien n educaia intelectual mbin metodele activ-participative de comunicare oral i scris, de descoperire a realitii i de exersare a deprinderilor cognitive. Coninutul educaiei intelectuale este ales n funcie de contribuia acesteia la: -stimularea senzorial,
- antrenarea proceselor i operaiilor gndirii i dezvoltarea limbajului; - educarea ateniei (n special a celei voluntare), Formarea deprinderilor elementare de munc. BIBLIOGRAFIE
Montessori, Maria, Mintea absorbant, traducere de Marcel Cpraru, Editura APA, Drobeta Turnu- Severin. 2006
Cuco, Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iai, 2000 Voiculescu, Elisabeta, Pedagogie precolar, Editura Aramis, Bucureti, 2001
