3. Mandatul si actele Presedintelui

Potrivit Constituţiei, mandatul Presedintelui României este de 5 ani si se exercită de la data depunerii jurământului până la depunerea jurământului de Președintele nou ales. Mandatul Președintelui României poate fi prelungit prin lege organică în caz de război sau de catastrofă. Constituţia reglementează incompatibilităţile funcţiei de Presedinte al României statuând că acesta nu poate fi membru al unui partid politic si nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. Raţiunea acestor incompatibilităţi (una de ordin politic sicealaltă de natură profesională) are în vedere cerinţa de a asigura instituţiei prezidenţiale un caracter neutru si obiectiv în îndeplinirearolului si atribuţiilor ce îi revin.

Pe perioada mandatului prezidenţial pot interveni unele evenimente care să determine o imposibilitate definitivă sau temporară a exercitării atribuţiilor. În aceste împrejurări vorbim de„vacanţa funcţiei” si de „interimatul funcţiei”.

Conform Constituţiei, vacanţa funcţiei de Presedinte al României intervine, în caz de:

a) demisie;b) demitere din funcţie;c) imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor;d) deces.

Aceste patru situaţii determină deci, încetarea definitivă, înainte de termen, a mandatului prezidenţial. Întrucât vacanţa funcţiei prezidenţiale nu trebuie să se prelungească în modnejustificat, Constituţia prevede ca în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Presedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.Interimatul funcţiei de Presedinte al României intervine, conform Constituţiei, în situaţia în care:

a) funcţia devine vacantă;b) Presedintele este suspendat din funcţie;c) Presedintele se află în imposibilitate temporară de a-si exercita atribuţiile.

Până la depunerea jurământului de către Presedintele ales sau până la reluarea exercitării atribuţiilor de către Presedintele în funcţie, interimatul funcţiei prezidenţiale se asigură, în ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputaţilor. Constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Presedinte al României este de competenţa Curţii Constituţionale, care comunică cele constatate Parlamentului și Guvernului.Pe perioada exercitării interimatului, presedintele Senatului sau al Camerei Deputaţilor este suspendat din funcţia pe care o deţine, întrucât funcţia de Presedinte al României nu poate fi cumulată cu alte funcţii publice. Prin Constituţie atribuţiile Președintelui interimar sunt limitate, acesta neputând să adreseze mesaje Parlamentului,să dizolve Parlamentul și să consulte cetăţenii prin referendum

1

Actele Presedintelui

În calitate de instituţie politică si autoritate publică a puterii executive, Presedintele României emite două categorii de acte: acte politice si acte juridice.

Mesajul constituie principalul act politic al Presedintelui României prin intermediul căruia Presedintele adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, fie în caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Presedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neîntârziat la cunostinţă Parlamentului, printr-un mesaj.

În conformitate cu dispoziţiile Constituţia în exercitarea atribuţiilor sale, Presedintele României emite decrete. Acestea pot avea un caracter normativ sau pot fi individuale.

Pentru ca decretele emise de Presedintele României să poată produce efecte juridice, Constituţia reglementează două condiţii:

a) obligativitatea publicării lor în Monitorul Oficial al României;b) contrasemnarea unora dintre ele de către primul-ministru.

Nepublicarea decretului atrage, asa cum am arătat mai sus, inexistenţa acestuia si deci, a efectelor sale juridice.

Contrasemnarea este cerută de Constituţie pentru decretele prin care Presedintele României:

- înaintează Parlamentului, spre ratificare, tratatele internaţionale pe care le-a încheiat;- acreditează sau recheamă reprezentanţii diplomatici ai României sau prin care aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;- declară mobilizarea forţelor armate sau ia măsuri pentru respingerea agresiunii armate declansate împotriva ţării;- instituie starea de asediu sau starea de urgenţă;- conferă decoraţii si titluri de onoare, acordă gradele de maresal, general si amiral si acordă graţierea individuală.

2