Manastiri.din.Romania

7/29/2019 Manastiri.din.Romania

1/136

Manastirea Caraclau

Asezata intr-un cadru natural, atractiv si reconfortant, strajuita de culmi domoale acoperite cu

paduri de foioase si fanete, Manastirea Caraclau este una din manastirile tinere, ce incearca incet dar

sigur sa se alinieze in randul manastirilor care au ajuns la maturitate atat din vedere spiritual cat si

material.

Situat la aproximativ 11 km de orasul Onesti (spre Bacau), pe frumoasa vale a Trotusului, in

comuna Barsanesti, satul Caraclau, locasul monastic incanta ochiul si sufletul pelerinului prin

simplitate si fiorul duhovnicesc ce il transmite.

Existenta unei manastiri in aceste tinuturi a fost dorita de foarte mult timp de localnici, mai ales ca

traditia consemneaza faptul ca viata monahala a lasat amprente vii in sufletele oamenilor prin schitul

care timp de 200 ani (1680-1871) a animat viata spirituala a satenilor.

Acestia au vrut sa dovedeasca faptul ca sunt vrednici urmasi ai celor ce, sub conducerea celui

nascut la ,, Bethleemul" neamului nostru de la Borzesti, a Sfantului Stefan Cel Mare, au facut din

Moldova o poarta a crestinatatii, in spatele careia se ridicau biserici in cinstea lui Dumnezeu si a

sfintilor sai.

Manastiri ca cele de la Magura Ocnei, Bogdana, Sf. Sava si altele, au beneficiat de iubirea

jertfelnica a acestor oameni, cu un respect deosebit pentru monahi si monahii, pe care i-au ajutat din

punct de vedere material, actul lor ramanand unul anonim, stiut de Bunul Dumnezeu si purtat inrugaciunile care se fac pentru ctitori.

Cel ce a cunoscut inimile si dorinta lor de a continua traditia monahala pe aceste meleaguri, a

randuit ca la inceputul celui de-al treilea mileniu visul sa le devina realitate. PS. Eftimie al Romanului

a dat binecuvantarea pentru punerea pietrei de temelie a noului locas monastic, iar slujba a fost

oficiata in ziua pomenirii Sfintei Mucenite Ecaterina (25 noiembrie), in anul 2000, de catre PS.

Arhiereu Vicar Ioachim Bacauanul, fiind prima de acest gen pe care Prea Sfintia Sa a savarsit-o de la

hirotonirea intru Arhiereu (2 mai 2000).

Angajarea lor deliberata si plina de entuziasm la construirea manastirii a dat roadele asteptate sipentru faptul ca intreaga comunitate a Caraclaului la care s-au alaturat locuitori ai satelor de pe Valea

Trotusului, s-au adunat in jurul parintelui ieromonah Teodor Ambarus, care a coordonat lucrarile de

constructie. S-a creat o adevarata sinergie in care monahi si mireni si-au dat mana pentru ca in spatiul

mistic al Manastirii, impreuna sa primeasca binecuvantare lui Dumnezeu.

In data de 25 iulie 2004, in anul implinirii a 500 de ani de la trecerea in vesnicie a

Binecredinciosului Voievod Stefan Cel Mare si Sfant, s-a sfintit biserica din lemn cu hramul "Sfantul

Ierarh Spiridon" de catre Prea Sfintitul Ioachim Bacauanul, arhiereu vicar al Episcopiei Romanului. A


2/136

2

fost oficiata apoi Sfanta Liturghie arhiereasca la care au participat un sobor de 25 slujitori , inconjurati

fiind de numerosi credinciosi.

In prezent in acest locas monastic se nevoiesc duhovniceste mirese ale lui Hristos (maici) care sunt

pastorite de monahia Siluana Matei, stareta manastirii, si de parintele duhovnic Protosinghelul Teodor

Ambarus.

Dumnezeu sa implineasca gandul vrednicilor ctitori fondatori, sa le sporeasca darul si sa-i ocroteasca

pe lucratori, pe donatori, miluitori, binefacatori, slujitori si pe toti cei ce se vor inchina in acest sfant

locas.

Iubiti credinciosi,Monahismul in general si monahii in special, au fost si sunt piatra de poticneala pentru multi, asta

pentru ca nu l-au inteles si nu l-au apreciat la justa lui valoare. Nenumarate "de ce-uri" si "pentru ce-

uri" au razbit peste veacuri, actualizandu-se mereu in mintea unora, care necunoscand sensul vietii

monahale isi dau rautacios cu parerea la adresa celor care au pasit pe acest anevoios drum spre

indumnezeire prin har.

Manastirea pentru unii inseamna doar liniste, muscate rosii la ferestre, vederi si suveniruri, si

personaje stranii imbracate in haine negre care misuna

grabite intr-o directie sau alta in incinta manastirii. Pentru

altii insa, manastirea inseamna loc de reculegere, de

impacare cu Dumnezeu prin pocainta, nevointa, lacrimi si

spovedanie.

Pentru toti insa, Dumnezeu se jertfeste zilnic in Sfantul

Altar, cautandu-I pe toti, iubindu-I pe toti, iertandu-I pe toti

si asteptand intoarcerea din tara straina a pacatului catre

parinteasca Lui casa. Intr-un fel sau altul, toti suntem nistefii risipitori si nerecunoscatori fata de El.

Sa ne intoarcem fata spre Hristos si spre Biserica Sa, sa

respectam traditiile si valorile perene ale ortodoxiei, sa

iubim si sa respectam preotii si monahii si mai ales sa nu ne pierdem nadejdea mantuirii.

Mesajul Maicii Starete a Manastirii "Nasterea Maicii Domnului"-Caraclau,

Monahia Siluana Matei


3/136

3

REFLECTII TEOLOGICE

Adevarul

Om desavrsit este acela care iubeste adevarul si dreptatea, care l iubeste pe Dumnezeu, Sfntul

Vasile cel Mare.

Fructul esential al sufletului este adevarul, Sfntul Vasile cel Mare.

Consimtamntul general fara adevar, o eroare veche, Sfntul Ciprian.

Atta adevar poate cuprinde cunostinta fiecaruia, cta siguranta i dau blndetea, smerenia si

dragostea, Sfntul Marcu Ascetul.Cine nu iubeste adevarul, nu l-a cunoscut nca , Sfntul Grigorie de Nazianz.

Cnd noi nsine nu suntem convinsi de adevar, cum sa-i convingem si pe altii? , Sfntul Ioan Gura de

Aur.

Cautarea fara patima duce la adevar, Sfntul Maxim Marturisitorul.

Credinta este nceputul vietii, iar dragostea sfrsitul ei. ntre ele - adevarul, Sfntul Ignatie al

Antiohiei.

Adevarul l mpinge pe om sa caute adevarul, Sfntul Macarie.

nvata gura sa vorbeasca ce-i n inima ta , Pimen.Adevarul este triumful Spiritului. Adevarul integral este Dumnezeu. Iar razele acestui adevar

integral, adevar divin, adevar al Logosului, se rasfrng si asupra cunoasterii fragmentare de ordin

stiintific, ntoarsa spre realitatea universala data, obiectiva , N. A. Berdiaev.

Fara smerenie, adevarul e orb, Ilie Edictul.

Adevarul se identifica cu trairea sau experienta nemijlocita, iar teologia cu vederea lui Dumnezeu ,

Christos Yannaras.

Adevarul nu raspunde la ntrebarea CE? Ci la ntrebarea CINE? .

Acedia

Acedia vecina cu tristetea si ncercata mai ales de cei nsingurati, este un vrajmas mai nversunat,

obisnuit celor ce traiesc n pustiu , Sfntul Ioan Casian.

nsanatosirea si leacul ei (acediei n.n.) izvorasc din liniste. Aceasta este mngierea celui ispitit de

ea. Dar din ntlniri nu primeste niciodata lumina mngierii si convorbirile cu oamenii nu-l

tamaduiesc, ci-l odihnesc pentru o vreme, dupa aceea se ridica mpotriva lui cu mai multa tarie. El are

neaparat nevoie de un om luminat, cercat n astea, ca sa fie luminat de el si ntarit n toata vremea de

credinta , Sfntul Isaac Sirul.


4/136

4

Toate patimile tin sau numai de iutimea sufletului, sau numai de partea poftitoare a lui, sau de cea

rationala, cum e uitarea sau nestiinta. Dar acedia, facndu-se stapna peste toate puterile sufletului

strneste deodata aproape toate patimile. De aceea este si cea mai grea dintre toate celelalte patimi.

Bine zice asa Domnul, cnd da doctoria mpotriva ei : ntru rabdarea voastra veti dobndi sufletele

voastre , Luca 21,19, Sfntul Maxim Marturisitorul.

Asceza

Este cu neputinta sa se faca cineva dintr-o data barbat bun si ntelept. Trebuie gnd staruitor, vietuire,

ncercare, vreme, nevointa si dor dupa lucru bun , Sfntul Antonie cel Mare.

Tinta ultima - mparatia cerurilor; scopul - curatia inimii. Postul, privegherea, nu suntdesavrsirea, ci uneltele desavrsirii. Domnul da harul Sau tlcuitorilor dupa vrednicia si darul

ascultarii , Sfntul Ioan Casian.

A vorbi despre Dumnezeu este un lucru mare, dar este un lucru si mai mare a te curati pentru

Dumnezeu , Sfntul Grigorie de Nazianz.

Pe ct nfloreste trupul, pe att sufletul se ofileste, si pe ct trupul se ofileste, pe att nfloreste

sufletul , Pateric.

Fara asceza si fara nfrnare e cu neputinta celui ce se nevoieste n evlavie sa subjuge patimile carnii ,

Sfntul Maxim Marturisitorul.Dobndirea mparatiei consta, cel putin pentru nceput, din cucerirea unui loc care este n mine si pe

care nu-l cunosc, pentru ca eu nu ma aflu acolo .

Ascetul da iar misticul primeste .

Eu mi omor trupul pentru ca altfel ma ucide el .

Nu cu instrumentele culturii, ci cu minile lor goale au mentinut ascetii idealul crestin la naltimea lui

transcendentala .

Vinde tot ce ai, ba mai mult, vinde tot ce esti .

Un sportiv si exerseaza trupul, un ascet si exerseaza carnea .

Asceza - lupta interioara cu scopul de a cstiga o stapnire a spiritualului asupra materialului .

Cel ce lucreaza este Dumnezeu si cel ce transpira este omul .

Nu sfaturile sau medicamentele sunt cele care vindeca sufletul bolnav, care dau viata unei minti

moarte, care curatesc o inima pngarita, ci metodele ascetice ale Bisericii Ortodoxe: nfrnarea,

dragostea, rugaciunea si paza mintii de provocarile satanei, serpuite prin cugetari rele , Hieroteos

Vlachos.


5/136

5

Ascultarea

Nu povatuitul povatuieste pe povatuitor ci povatuitorul pe povatuit, nu eu am sa scot la iveala

greseala povatuitorului, ci el are sa faca aceasta cu greseala mea, nu eu sunt judecatorul lui, ci el este,

judecatorul meu , Sfntul Ioan Scararul.

Precum cel ce nu are povatuitor se rataceste usor pe drum, asa si cel ce umbla pe o cale singuratica

dupa voia sa, se pierde usor, chiar daca are toata ntelepciunea lumii , Sfntul Ioan Scararul.

Caci ascultarea nseamna a nu te ncrede n tine, n savrsirea celor bune, pna la sfrsitul vietii ,

Sfntul Ioan Scararul.

Precum faptuirea este calea spre vedere, asa ascultarea e calea spre liniste , Sfntul Ioan Scararul.

Daca naintnd pe drumul ascultarii, vei schiopata, sa stii ca nu vei strabate usor distanta cealalta ce

ti sta n fata, adica vietuirea cea dupa Hristos, nici nu vei fi ncununat cu cununa daruita biruitorilor iar daca va veni asupra ta vreo furtuna si vreo clatinare, acestea vor fi pe masura neascultarii tale.

Caci cel ce asculta cu adevarat nici diavolul nsusi nu-l poate vatama , Sfntul Ioan Scararul.

Cel ce doreste sa vietuiasca fara greseala trebuie sa petreaca n supunerea fata de un parinte

ncercat si nesupus nselarii si sa socoteasca porunca si sfatul lui ca pe cuvintele si sfatul lui

Dumnezeu , Sfntul Ioan Scararul.

Exceptii de desavrsire fara sfatuire, ascultare sunt rare , Sfntul Ioan Scararul.

Ascultarea este mormnt al vointei si nviere a smereniei , Sfntul Ioan Scararul.

Nu staretii lipsesc ci ascultatorii , Arhim. Sofronie.Nu datorez supunere celui care nu se supune lui Dumnezeu .

Daca aceasta iubire pentru Hristos dispare de la un parinte, fiul nu mai poate ramne n ascultare .

Poate sa para tot att de stupid sa stropesti lemnul uscat n desert, ca si repetarea nencetata,

mpotriva tuturor gndurilor, a unei formule de rugaciune. Aceasta rugaciune este apa care uda inima

de piatra, ce va deveni ntr-o zi inima din carne prin rabdarea si prin stradania omului si prin mila lui

Dumnezeu .

Averea

Nu vreau ca tu sa fii robul banilor, dar nici ca te uiti ca la niste dusmani la cele ce ti-au fost date de

Dumnezeu spre folosul tau. Sa nu cumva sa spui vreodata ca banii apartin diavolului , Sfntul Chiril al

Ierusalimului.

Cum sa-ti pun sub ochi suferintele saracului, ca sa ntelegi din ce suspine ti aduni tu comorile? ,

Sfntul Vasile cel Mare.

Nu este bogat cel ce are multe averi ci cel ce nu are nevoie de multe , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Bogatia si saracia nu sunt prin ele nsasi nici bune nici rele, ele devin asa dupa dispozitiile celor care

le folosesc , Sfntul Ioan Gura de Aur.


6/136

6

Dumnezeul unora este banul; Dumnezeul altora este pntecele. Nu sunt si acestia nchinatori la idoli?

, Sfntul Ioan Gura de Aur.

Circula o zicala ca banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu l concep ca pe o

scara dubla. Daca-l posezi, indiferent n ce cantitati, si te misti n sus binefacator pe scara, nu mai e

ochiul dracului. Iar daca cobori, te duce cu el n infern , Petre Tutea.

Binele

Fa bine celui ce te nedreptateste si-ti vei face prieten pe Dumnezeu , Sfntul Antonie cel Mare.

Pe calea binelui mai degraba obosesti odihnindu-te, dect ostenindu-te , Sfntul Vasile cel Mare.

Ceea ce are omul dumnezeiesc n el este putinta de a face bine , Sfntul Grigorie de Nazianz.

Binele nu are margini , Sfntul Grigorie de Nyssa.

A nu face binele nseamna a face raul , Sfntul Ioan Gura de Aur.Dumnezeu nu cauta binele facut, ci scopul pentru care a fost facut , Sfntul Ioan Damaschin.

Pentru orice lucru bun, Dumnezeu Se bucura , Sfntul Efrem Sirul.

Priviti Binele nsusi daca puteti. Astfel veti vedea pe Dumnezeu, care nu este bun prin vreun alt bine

dect prin El nsusi. (...) N-ar exista bunuri variabile, daca n-ar exista un bun imuabil , Fericitul

Augustin.

Motivul principal, din care trebuie sa facem binele sau scopul de care credinciosul trebuie sa tina

seama n actiunile sale, este valoarea absoluta a binelui si nu foloasele ce decurg de pe urma lui ,

Hristu Andrutsos.

Biserica

Unde este Biserica, acolo este Duhul lui Dumnezeu; unde este Duhul lui Dumnezeu, acolo este

Biserica , Sfntul Irineu.

Hristos zideste Biserica din pietre inteligibile , Sfntul Chiril al Alexandriei.

Nimic nu poate sfsia trupul Bisericii att de mult ca mndria , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Era frumoasa vremea cnd casele erau biserici, fata de acum, cnd bisericile sunt case , Sfntul Ioan

Gura de Aur.

Biserica este noua zidire a lumii. Privind n ea, l descoperi pe Cel ce este totul n toate , Sfntul

Grigorie de Nyssa.

Biserica este n acelasi timp o serie de imagini sau icoane reprezentnd simultan pe Dumnezeu,

cosmosul, omul si sufletul , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Biserica se ntelege n doua feluri: adunarea credinciosilor si unitatea sufletului , Sfntul Macarie.

Nu poate exista Biserica n afara iubirii , Sfntul Ioan de Kronstadt.

Pentru cel care se roaga nencetat, lumea ntreaga devine biserica , Cuviosul Siluan.

Biserica : Cosmosul cosmosului , Origen.


7/136

7

Biserica poate fi ispitita, dar nu poate fi nvinsa , Fericitul Ieronim.

Biserica este Trupul extins al lui Hristos n ntreaga umanitate si creatie. Iisus Hristos i aduna pe cei

ce se mntuiesc si i ridica la asemanarea cu Sine, prin energia harului din Biserica , Pr. prof. Dumitru

Staniloae.

Biserica Ortodoxa este o bucurie a tuturor de toti , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Biserica este icoana Sfintei Treimi, o unitate a comuniunii, o unitate a dragostei , Pr. prof.

Constantin Galeriu.

Biserica nu vorbeste despre Dumnezeu, ci Dumnezeu Se adreseaza Bisericii prin Cuvntul si Duhul

Sau , Pr. prof. Ion Bria.

Rolul principal al Bisericii nu este acela de a fi instrument de putere si dominatie, ci de iubire si

comuniune , Pr. prof. Dumitru Popescu.Biserica este hristosul social, comunitar, care parcurge necontenit drumul lui Hristos cel personal ,

Pr. prof. Dumitru Popescu.

Biserica este n lume marele rug aprins al carui foc nesfrsit nu este altcineva dect Duhul Sfnt , O.

Clement.

A se aduna n Biserica, n notiunea crestinismului primar, nseamna a alcatui o adunare al carei scop

este a descoperi, a realiza Biserica , Alex., Schmemann.

Ma duc la Biserica, nseamna ca eu merg la adunarea credinciosilor ca mpreuna sa alcatuim

Biserica, ca sa fiu madular al Trupului lui Hristos , Alex., Schmemann.Adunarea Bisericii nu este nsumarea oamenilor pacatosi si nevrednici care o compun, ci Trupul

lui Hristos. Adeseori spunem ca mergem la Biserica pentru ca sa primim ajutor, putere harica,

mngiere , uitam ca noi suntem Biserica ca Hristos se afla n madularele Sale noi suntem ntru

Hristos si Hristos n noi , Alex., Schmemann.

n biserica afli ca existi , Petre Tutea.

Ce pustiu ar fi spatiul daca n-ar fi punctat de biserici! , Petre Tutea.

Hristos este Biserica concentrata n realitate personala, iar Biserica este Hristos dezvaluit n realitatea

istorica , A. Mateina.

Blndetea

Raspunde cu blndete si rabdare si, naintea patimilor, rabda cu placere si smerenie Domnului ,

Sfntul Ioan Gura de Aur.

Frneaza iutimea sufletului cu iubirea, vestejeste pofta lui cu nfrnarea si naripeaza cugetarea lui cu

rugaciunea , Sfntul Maxim Marturisitorul.


8/136

8

Frnarea iutimii se face prin tacerea le vremea cuvenita; frnarea poftei nerationale prin hrana cu

masura; frnarea gndurilor fara rnduiala prin rugaciune ntr-un singur gnd , Sfntul Maxim

Marturisitorul.

Trei sunt virtutile care aduc mintii lumina totdeauna: a nu vedea rautatea vreunui om; a rabda

netulburat cele ce vin asupra noastra; si a face bine celor ce ne fac rau , Sfntul Maxim

Marturisitorul.

Blndetea este sprijinul rabdarii, usa iubirii. ... Prin blndete, sufletul se apropie de simplitate, care

este idealul fiintei spirituale , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Bogatia

Bogatii considera averile, care sunt comune tuturor oamenilor, ca ale lor, pentru ca ei au pus mnamai nti pe ele. Daca fiecare om si-ar opri pentru sine numai att ct i trebuie pentru satisfacerea

nevoilor sale si daca ar da ce-i prisoseste celui nevoias, atunci nimeni n-ar mai fi bogat, nimeni sarac .

. . Oare nu esti lacom, nu esti hot cnd nsusesti cele ce ti-au fost date n administrarea ta ? Cel ce

dezbraca pe cel mbracat se numeste borfas. Merita oare alt nume cel care nu mbraca pe cel gol, odata

ce poate face aceasta ? Pinea, pe care o tii tu, este a celui flamnd ; haina, pe care o pastrezi n lazile

tale, este a celui dezbracat ; ncaltamintea, care se strica n casele tale, este a celui descult ; argintul pe

care-l tii ngropat, este al celui nevoias. Deci, pe attia oameni nedreptatesti ctor ai putea sa le dai din

avutiile tale , Sfntul Vasile cel Mare.Cnd vei socoti cstigarea banilor si multul lor folos, ca pe o amagire vremelnica, vei cunoaste ca

petrecerea cea virtuoasa si placuta lui Dumnezeu e altceva dect bogatia , Sfntul Antonie cel Mare.

Cnd aurul vorbeste, celelalte cuvinte nu mai ajuta , Sfntul Grigorie de Nazianz.

Cauti bogatie? Fati-L prieten pe Dumnezeu si esti cel mai bogat , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Esti bogat? Foarte bine! Esti zgrcit? Foarte rau! , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Nu bogatii vor fi osnditi, ci cei ce slujesc bogatiei , Sfntul Ioan Gura de Aur.

n cele trecatoare, nu poti deveni bogat dect saracind pe altul. n cele duhovnicesti, nu poti deveni

bogat dect mbogatind pe altul , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Aurul nu-i lasa pe oameni sa fie oameni , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Daca nu stapnesti aurul, te stapneste el pe tine , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Cel ce crede ca are totul, nu are nimic , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Saracilor, ce va lipseste daca l aveti pe Dumnezeu? Bogatilor, ce aveti daca va lipseste Dumnezeu? ,


Bogatia faptei este bogatia sufletului , Sfntul Teodor Studitul.

Sunteti orbiti de aurul celor bogati. Vedeti nsa doar ceea ce au nu si ceea ce le lipseste , Sfntul

Ambrozie.


9/136

9

Bogatii vor ajunge n cer, cnd i vor introduce acolo saracii , Fericitul Augustin.

Daca vrem sa cunoastem adevarata valoare a bunurilor pamntesti, sa le privim ca de pe patul de

moarte! , Alfons de Liguori.

Bogatia nu este n sine ceva rau sau bun, ci o unealta de care te poti folosi rau sau bine , Clement

Alexandrinul.

Bucuria

Daca are virtute, daca face fapte bune, daca s-a unit cu Dumnezeu, se va veseli cu bucuria cea

adevarata sufletul omului , Sfntul Vasile cel Mare.

Pe cel ce se bucura n Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui, Sfntul Ioan Gura de

Aur.Dumnezeu nu ne porunceste si nu doreste sa fim tristi n inima noastra; mai degraba, doreste ca, din

iubire pentru El, sa avem mereu bucurie n suflet , Sfntul Ioan Scararul.

Cel ce iubeste, mereu se bucura , Teofilact.

nlauntrul nostru trebuie sa fie pururea nviere , PS Inochentie.

Exista cruzime n toate starile sufletesti, n afara de bucurie Sa faci rau e o placere, nu o bucurie.

Bucuria, singura victorie adevarata asupra lumii, e pura n esenta ei, este deci ireductibila la placere,

ntotdeauna respectabila att n sine, ct si n manifestarile ei , Emil Cioran.

Bunatatea

Prin multimea bunatatilor Sale, Dumnezeu a binevoit sa faca ceva care sa-I primeasca binefacerile si

sa se mpartaseasca din bunatatea Lui: aduce de la nefiinta la fiinta, creeaza Universul, att pe cele

vazute, ct si pe cele nevazute si pe om , Sfntul Ioan Damaschin.

Sa-I dam lui Dumnezeu de bunavoie, ceea ce oricum trebuie sa-I dam , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Cnd un strain bate, caritatea i deschide usa ospitalitatii; odata intrat, l ntmpina bucuria; odata

primit, l gazduieste omenia; pe cel flamnd, l hraneste bunatatea; pe cel deznadajduit, l calauzeste

credinta, iar pe cel tulburat, dragostea , Sfntul Ambrozie.

Dispozitia inimii da valoarea darului. Ea singura da pretul celor oferite , Sfntul Ambrozie.

A da cu placere valoreaza mai mult dect ceea ce dai , Fericitul Augustin.

Casatoria

Casatoria este conforma cu legea si cu Sfintele Scripturi cnd nu patima este cea care trece naintea

legii, ci cnd ceea ce este necesar satisfacerii reciproce si zamislirii copiilor fixeaza casatoria n

scopurile ei. Consimtamntul la casatorie va fi cu adevarat cinstit cnd, nevoile casatoriei fiind

cunoscute dinainte si temelia fiind asezata conform cu legile stabilite de Domnul, placerea mpreunarii


10/136

10

sexuale, care face din cei doi un singur trup, va fi consecinta nevoilor casatoriei ... Caci atunci cnd

ratiunea, aflata n suflet, daca stapneste sufletele, le uneste cu virtutea a ceea ce este necesar, pe buna

dreptate, contopirea sufletelor este urmata, n mod legitim, de cea a trupurilor n care salasluiesc ,

Sfntul Vasile cel Mare.

Nunta pastreaza sfintenia , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Caminul este o mica Biserica , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Nimic nu uneste viata noastra att de strns si de puternic ca dragostea dintre barbat si femeie ,


Constiinta

Cerceteaza inima ta, ispiteste-ti constiinta si, daca vei afla ceva de care sa-ti para rau - si negresit veiafla - suspina atunci ntru marturisirea pacatelor, plnge ntru rugaciune si ngrijeste-te de moartea cea

adevarata, adica de osnda sufletului; caieste-te de pacatele tale ... pentru vindecare , Sfntul Ioan

Gura de Aur.

n constiinta ncarcata, mai mult te sperie pierderea cerului dect chinul iadului , Sfntul Ioan Gura

de Aur.

Sa-ti fie constiinta oglinda supunerii tale si-ti va fi de ajuns , Sfntul Ioan Scararul.

Constiinta nu-i mai judeca pe cei care au ajuns n culmea virtutii sau n culmea viciului , Talasie

Libianul.Gndul curat nalta sufletul, cel murdar l coboara , Talasie Libianul.

Numai constiinta lui Dumnezeu poate ntemeia iubirea fata de om si numai constiinta omului poate

ntemeia vointa de vesnicie a omului si de naintare n lumina infinita si eterna a lui Dumnezeu.

Numai un Dumnezeu constient poate pretui pe om si numai un om constient poate pretui pe

Dumnezeu , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Constiinta are si un sertar secret. Stapneste-ti curiozitatea care te mpinge sa scotocesti n el. Te vei

ngrozi gasind acolo toate cuvintele pe care nu le-ai rostit, toate sursurile pe care le-ai ascuns, toate

lacrimile pe care nu le-ai plns. Sunt toate acolo nghetate. E lesul tau ntr-un frigider , Sergiu Dan.

Creatia

Cartea mea, filosofule, este firea celor facute si, ori de cte ori doresc, pot sa citesc n cele facute de

Dumnezeu , Sfntul Antonie cel Mare.

Universul a fost creat pentru om, nu omul pentru univers , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Nu te ntreba daca este conform cu natura ceea ce face Creatorul naturii , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Toate lucrurile ne-au fost ncredintate noua si noi acestora , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Toate sunt folositoare, chiar daca noi nu le cunoastem rostul , Sfntul Ioan Gura de Aur.


11/136

11

Creatia ntreaga nu ajunge la unire cu Dumnezeu, dect prin om , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Folosirea gresita a gndurilor duce la ntrebuintarea gresita a lucrurilor , Sfntul Maxim

Marturisitorul.

Lumea este mormntul Domnului , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Nimic nu se poate apropia de Dumnezeu daca nu se va ndeparta de lume , Sfntul Isaac Sirul.

Omul nu este mntuit de trupul sau, ci n trupul sau. Nu este mntuit de lumea materiala, ci mpreuna

cu ea. Pentru ca omul este microcosmos si mijlocitor al creatiei, mntuirea sa presupune mpacarea si

transfigurarea ntregii creatii , Kallistos Ware.

Lumea nu este doar un dar, ci si o sarcina pentru om , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Lumea ni s-a dat pentru comunicare ntre noi, pentru a ne ajuta, prin ea, pe noi nsine , Pr. prof.

Dumitru Staniloae.Umanitatea si creatia sunt inseparabile n iconomia lui Dumnezeu , Pr. prof. Ion Bria.

Omul nu va putea ajunge niciodata la suprematia spiritului pentru a depasi decalajul dintre progresul

stiintific si cel spiritual, daca va continua sa ramna aplecat asupra lui nsusi, nchis n imanenta unei

lumi care se vrea autonoma, ci numai n unire cu izvorul prim si inepuizabil de viata, lumina si iubire,

Care este Dumnezeu , Pr. prof. Dumitru Popescu.

Credinta

O credinta al carei obiect apare cu evidenta, nu poate fi numita credinta , Sfntul Atanasie cel Mare.

Credinta este libera consimtire a sufletului , Sfntul Antonie cel Mare.Sarac esti (necredinciosule - n.n.) si lipsit de orice bun, sarac de iubirea de oameni, sarac de credinta

n Dumnezeu, sarac de speranta , Sfntul Vasile cel Mare.

Un lucru mic este un lucru mic. Dar credinta din lucrurile mici este un lucru mare , Sfntul Grigorie

de Nazianz.

Cine nu crede ca va nvia si ca va da socoteala, ci gndeste ca toata fiinta sa se margineste la viata

aceasta, aceluia nu-i va pasa mult de faptele bune. ... Credinta n nviere este adevarata mngiere n

suferinte, n lupta cu ostenelile si cu greutatile vietii , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Aceasta comoara (credinta - n.n.) nu o gasim sapnd prin pamnt, ci o aflam daca cercetam sufletul

omului bolnav. ... Ea consta din rabdare, din ntelepciune, statornicie si o neclintita nadejde n

Dumnezeu , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Credinta face ceea ce omul si legea nu pot face , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Credinta ntareste ceea ce ratiunea clatina , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se mblnzeste; cel blnd,

pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se mpartaseste de tainele

Cuvntului dumnezeiesc , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Lucrurile mai presus de fire, pot fi ntelese prin credinta , Sfntul Ioan Damaschin.


12/136

12

n fapte se arata credinta. ... Credinta, fara fapte, nu exista , Sfntul Simeon Noul Teolog.

Precum Dumnezeu este pricina si izvorul a tot binele, asa nceputul binelui n noi este credinta, mai

bine zis Hristos , Sfntul Grigorie Sinaitul.

Pentru cine vrea sa creada am o mie de motive. Pentru cine nu vrea sa creada, n-am nici unul ,

Fericitul Augustin.

Crede ca sa ntelegi! , Fericitul Augustin.

Credinta este pentru suflet, ceea ce este ochiul pentru trup , Teodoret al Cirului.

Credinta este contemplarea unui lucru tainic , Teodoret al Cirului.

Mi-ar fi mai bine sa traiesc cu fiarele, dect cu oamenii necredinciosi , Cuviosul Azarie.

Dumnezeu cere de la tot omul care are Botezul credinta dreapta de la suflet, cumpatare de la trup si

adevar de la limba , Calist si Ignatie.Credinta liturghiseste ntre Dumnezeu si sfinti taine negraite Calist si Ignatie.

A crede n Dumnezeu e un lucru, a-L cunoaste e altceva , Cuviosul Siluan Athonitul.

Cel mai minunat lucru este forta cu care se comunica certitudinea de credinta de la omul care o are la

cel care l vede , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Credinta altuia este mediul, este cararea, prin care transmite Dumnezeu credinta n noi , Pr. prof.

Dumitru Staniloae.

Credinta nu e un bun explicabil n cadrul individualist. Ea e produsul raportului ntre om si om si al

lucrarii lui Dumnezeu care e activ n acest raport. De la om si de la Dumnezeu deodata sau de laDumnezeu prin om se naste ea , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

A crede n Hristos nseamna, si totdeauna a nsemnat, nu numai a-L marturisi, nu numai a primi de la

El, ci mai nainte de toate a te darui Lui. Si nu exista alta cale, de a crede n El dect acceptnd

credinta Lui ca fiind a noastra, iubirea Lui ca a noastra, dorinta Lui ca fiind a noastra A crede n El

si a nu crede n ceea ce El a crezut, a nu iubi ceea ce El a iubit si a nu dori ceea ce El a dorit, nseamna

a nu crede n El. A-L separa de continutul vietii Sale, a astepta de la El minuni sau ajutor fara sa faci

ce a facut El, si n sfrsit a-L numi Domn si a-L adora fara sa faci voia Tatalui Sau, nseamna a nu

crede n El. Suntem mntuiti nu pentru ca credem n puterea Lui supranaturala ci pentru ca

acceptam din toata inima si facem a noastra dorinta care a umplut viata Lui , A. Schmemann.

Credinta e un frumos curcubeu care uneste cerul cu pamntul , Geibel.

Credinta este organul prin care respiram parfumul vesniciei , Schubert.

Daca as avea dovada ca Dumnezeu nu exista, n-as regreta ca am crezut n El; m-as gndi ca mi-am

facut o onoare creznd n El, ca, daca universul este ceva stupid, cu att mai rau pentru el; ca greseala

nu este n gndirea mea ca nu exista Dumnezeu, ci n Dumnezeu ca nu exista , Pr. Valensin.

Nu credinta este aceea care se naste din minune, ci minunea ia nastere din credinta , Dostoievski.


13/136

13

Credinta ca aderare la adevarurile revelate si ca asumare a adevarurilor primite prin Biserica, de la

Sfintii Parinti, asigura si calitatea evlaviei si a tuturor ostenelilor monahale. O credinta dreapta n

Hristos este si cale dreapta si sigura spre acelasi Hristos. Ortodoxia credintei garanteaza si ortopraxia:

nu poti nfaptui fapte mntuitoare, daca nu te gasesti pe drumul autentic spre Hristos, pe care au mers

cei dinainte. Si te gasesti pe acest drum atta vreme ct confirmi fidelitatea fata de Hristos. Si

fidelitatea aceasta, concretizata n prezenta gndirii lui Hristos n mintea ta, n simtirea lui Hristos n

sentimentele tale si n modul de comportare, dupa modelul lui Hristos, este credinta dreapta. Este

credinta-virtute, deosebita de credinta-parere sau de credinta-emotie , Pr. Prof. Dr. Vasile Raduca.

Fara Dumnezeu, fara credinta omul devine un animal rational care vine de nicaieri si merge spre

nicaieri , Petre Tutea.

Crestinismul

Crestinii traiesc n trup, dar nu dupa trup; traiesc pe pamnt, dar vietuiesc ca n ceruri. Ei nu sunt o

societate noua, dupa trup, ci dupa spirit, caci, desi viata lor materiala este la fel ca a tuturor oamenilor,

tinuta lor morala si duhovniceasca este exceptionala. Ei sunt pentru lume ceea ce este sufletul pentru

trup , Epistola catre Diognet.

Crestinismul se folosea, la nceput, de obiecte de lemn, dar el era de aur. Astazi, se foloseste de

obiecte de aur, iar el este de lemn , Sfntul Atanasie cel Mare.

Crestinismul este o imitare a naturii divine , Sfntul Grigorie de Nyssa.Fiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieti: sufletul este pnza, virtutile sunt culorile, iar

Hristos este modelul pe care trebuie sa-L pictam , Sfntul Grigorie de Nyssa.

Crestinii sunt lacasurile dumnezeirii , Sfntul Grigorie de Nazianz.

Crestin este cel ce l imita pe Hristos: n cuvinte, n fapte, n gndire , Sfntul Ioan Scararul.

Purtarea crestinilor sa fie cea mai buna apologie a credintei lor! , Origen.

Adevaratul crestin l poarta mereu pe Iisus n inima sa , Avva Leontie.

Pentru a fi un bun crestin, am pe Hristos ntreg pentru mntuirea mea, Scriptura ntreaga pentru

studiul meu si ntreaga lume drept parohia mea , Fericitul Augustin.

Crestinii nu se nasc, ci se fac , Tertulian.

Antinomia crestinismului consta n faptul ca el este ndreptat concomitent asupra ntregului - asupra

ntregii creatii, asupra ntregii lumi, asupra ntregii omeniri, dar totodata este ndreptat integral si

asupra fiecarei persoane umane unice si de nerepetat , Al. Schmemann.

Antropologia rasariteana este ontologia deificarii, iluminarea progresiva a omului si a ntregii creatii ,

Paul Evdokimov.

Ortodoxia este o viata noua cu Hristos si n Hristos, calauzita de Duhul Sfnt Crestinii traiesc n

Hristos si Hristos traieste n ei , Serghei Bulgakov.


14/136

14

Crestinismul, sa luam bine aminte, nu e o simpla scoala a cinstei, curatiei si dreptatii, ori o nobila si

rationala explicatie a vietii (teologia mai bine dect zoologia ne explica tainele - Emil Cioran); ori

un nalt cod de purtari (confucianismul, sintoismul); ori o terapeutica evazionista (stoicismul, yoga,

zenul); ori un jet de ntrebari (taoismul); ori un act de supunere n fata Unicului (iudaismul,

islamismul). E mai mult si mai deosebit : e nvatatura lui Hristos, adica a dragostei si a salvatoarei

putinti de a ierta , Monahul Nicolae Steinhardt.

Crucea Sfnta

Mntuitorul a ales Crucea, fiindca astfel se moare cu minile ntinse. El S-a sfrsit mbratisndu-ne ,

Sfntul Atanasie cel Mare.Calea lui Hristos este Crucea de fiecare zi. Nimeni nu s-a urcat vreodata la cer prin comoditate ,

Sfntul Isaac Sirul.

Crucea este poarta tainelor , Sfntul Isaac Sirul.

Crucea are multe ntelesuri ... trebuie sa numim latime divina emanatia infinit de larga a lui

Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, lungime puterea care se ntinde peste toate, iar adncime, taina

nepatrunsa de nimic din cele existente , Dionisie Areopagitul.

Prin linia verticala, Crucea l arata pe Dumnezeu, iar prin linia orizontala se arata toata zidirea n

atrnare desavrsita de Dumnezeu, neavnd alt suport al existentei sau alta baza afara de Dumnezeu ,Sfntul Maxim Marturisitorul.

Crucea este puterea lui Hristos care, asumata de noi, poate transforma lumea n paradis , Pr. Prof.

Dumitru Staniloae.

Crucea, geometric si simbolic vorbind, e semnul ntretaierii celor doua planuri, e unirea dintre

spiritual si material, e metafora dublei noastre naturi: duhovniceasca si pamnteana. Ea ne rezuma, ne

recapituleaza, ne reprezinta grafic si cardinal, ne expune n dubla - paradoxala, perpendiculara,

fundamentala - noastra solemna si derizorie situatie de faptura care tine deopotriva de lume si de cer ,

Monahul Nicolae Steinhardt.

Pe Cruce, s-au unit Dumnezeirea cu omenirea , Monahul Nicolae Steinhardt.

Singurul raspuns, mereu acelasi si, totusi, radical nou pentru fiecare fiinta umana, ne este oferit de

taina care constituie fondul nsusi, inima revelatiei crestine - Taina Crucii , Al. Schmemann.

Cultura

Trebuie sa facem un efort ascetic n numele lui Hristos ca raspuns la actul de cultura realizat n

numele fiintei europene dezintegrate si decazute, n numele ateismului, civilizatiei sau al lui antihrist ,

Iustin Popovici.


15/136

15

A sti pentru a fi, iata idealul de cultura pe care trebuie sa si-l daruiasca lumea de astazi , Anton

Dumitriu.

Cumpatarea

Vinul este de la Dumnezeu, dar betia este de la diavol , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Nu strica lipsa ct strica surplusul , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Cel ce nu se supune cuvntului nu se supune nici lucrului. Caci cel ce e necredincios n ceea ce e

putin, e necredincios si n ceea ce este mult. Acela se osteneste n zadar , Sfntul Ioan Scararul.

Precum o mama se ngrijeste de copil, asa se ngrijeste Hristos de un trup care sufera si e totdeauna

aproape de un astfel de trup , Sfntul Isaac Sirul.n stomacul plin nu se afla cunostinta tainelor lui Dumnezeu , Sfntul Isaac Sirul.

Fericit cel ce se opreste de la toata dulcea patimire, care-l desparte de Cel ce l-a zidit , Sfntul Isaac

Sirul.

Temelia tuturor bunatatilor si slobozirea sufletului din robia vrajmasului si calea care duce la

lumina si la viata consta n aceste doua moduri: n a te aduna pe tine ntr-un singur loc si a posti

totdeauna, adica a te canonisi pe tine prin nfrnarea stomacului n chip ntelept si cuminte, prin sedere

nemiscata si prin nencetata gndire la Dumnezeu din aceasta vine libertatea omului adevarat si

bucuria sufletului si odihna cu Hristos n mparatia cerurilor , Sfntul Isaac Sirul.Pinea putina de la o masa curata curata sufletul celui ce o mannca liber de toata patima , Sfntul

Isaac Sirul.

Tot ce ntrece dreapta masura e vatamator : att ntinderea peste masura a postului, ct si saturarea;

att privegherea peste masura, ct si somnul prea mult , Avva Moise.

Cunoasterea

Fara Dumnezeu nu este posibil a-L cunoaste pe Dumnezeu , Sfntul Irineu.

Cnd gndirea nu se mai mprastie printre cele din afara si nu se mai mprastie n lume, prin simturi,

ea se ntoarce spre sine. Prin sine, mintea se ridica pna la contemplarea lui Dumnezeu , Sfntul

Vasile cel Mare.

Cel ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul , Sfntul Isaac Sirul.

A-L ntelege pe Dumnezeu este greu, iar a-L exprima este cu neputinta , Sfntul Grigorie de Nazianz.

n contemplatia mistica, omul nu vede nici cu mintea, nici cu trupul, ci cu duhul ..., iar aceasta

experienta fericita si plina de bucurie ... face ca mintea sa treaca dincolo de toate lucrurile , Sfntul

Grigorie Palama.


16/136

16

Cunoasterea existentei lui Dumnezeu este sadita n chip natural n noi , Sfntul Ioan Damaschin.

Adevarata cunoastere poarta n ea pecetea dragostei , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Cunoastere nsemna a te uita pe tine, gndindu-te la Dumnezeu , Diadoh al Foticeii.

Din dragoste izvoraste cunoasterea , Talasie Libianul.

Cea mai mare dintre nvataturi este sa te cunosti pe tine nsuti; daca cineva se cunoaste pe sine, l va

cunoaste si pe Dumnezeu , Clement Alexandrinul.

Cunoasterea adevarata implica recunoasterea necunoasterii , Dionisie Areopagitul.

Uita de tine si cunoaste-ti sinele! , Cuviosul Varsanufie.

Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea noastra; daca ar fi cuprins, nu ar mai fi Dumnezeu , Evagrie.

La Dumnezeu ajungem printr-un anume mod de viata, nu printr-un anume fel de a gndi , Christos

Yannaras.Omul este capabil a-L cunoaste pe Dumnezeu numai ntru atta ct i S-a revelat Dumnezeu , A.

Comorosan.

Cunoasterea sinelui

Daca nu ne cunoastem cum ne-a facut Dumnezeu, nu ne vom cunoaste cum ne-a facut pacatul ,

Sfntul Grigorie Sinaitul.

Cel ce se cunoaste pe sine, cunoaste totul , Sfntul Isaac Sirul.naltarea spre Dumnezeu ncepe cu o coborre n sine - cunoaste-te pe tine nsuti , Andr Scrima.

Cuvntul

Cuvntul este sluga mintii , Sfntul Antonie cel Mare.

Cuvntul este aratatorul principal al subiectului semenului nostru , Pr. Prof. D. Staniloae.

Cuvntul lui Dumnezeu nu este informatie , Ierom. Rafael Noica.

Daruri

Dumnezeu, pentru ca este mare, ndrageste sa daruiasca lucruri mari; noi, din pacate, avem inimile

mici pentru a le primi , Angelus Silesius.

Dumnezeu se daruieste oamenilor dupa setea lor: ctorva, care nu pot bea mai mult, El nu le da dect

o picatura; dar ar vrea sa dea valuri ntregi pentru ca, la rndul lor, crestinii sa poata adapa ntreaga

lume .


17/136

17

Defaimarea

Aceluia caruia i place ca prin vorbe sa roada viata celor care nu sunt de fata, sa stie ca la masa

aceasta nu are ce cauta , Fericitul Augustin.

Demoni

Diavolii prin cadere au dobndit o oarecare grosime materiala , Sfntul Grigorie Sinaitul.

Cine poarta razboi cu diavolul, tine pacea cu Dumnezeu , Sfntul Ioan Gura de Aur.

De noi depinde daca diavolul va fi puternic sau neputincios , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Treaba diavolului este sa ndruge multe, treaba noastra este sa nu le ascultam , Fericitul Augustin.nainte de pacat, diavolul ne face sa-L vedem pe Dumnezeu milos, iar dupa pacat ni-L prezinta ca

Judecator nendurat , Sfntul Tihon.

Despre diavol trebuie sa vorbesti cu pudoare si ct mai rar cu putinta , Karl Barth.

Desavrsirea

Omul urca sfintind lumea si sfintindu-se pe sine, prin fapte, prin simturi si prin iubire din puterea

iubirii Sfintei Treimi , Sfntul Maxim.Iubeste lucrarea linistii mai mult dect saturarea celor flamnzi n lume si dect ntoarcerea multor

neamuri la Dumnezeu. Caci mai bine ti este sa te dezlegi de legatura pacatului dect sa eliberezi robi

din robie. Mi bine ti este sa te mpaci cu sufletul tau prin unirea ntr-un gnd a treimii din tine, adica a

trupului, a sufletului si a duhului, dect sa mpaci prin nvatatura ta pe cei tulburati Mai bine ti este

sa fi zabavnic la limba dect sa cunoscator si iscusit n a revarsa cu ascutimea mintii nvatatura ca pe

un rau. Mai de folos ti este sa te ngrijesti sa nvii din patimi sufletul tau cazut, prin miscarea

gndurilor tale n cele dumnezeiesti, dect sa nvii pe cei morti , Sfntul Isaac Sirul.

Cel ce-si simte pacatele lui e mai bun dect cel ce scoala mortii prin rugaciunea lui, cnd locuieste n

mijlocul multora. Cel ce suspina un ceas pentru sufletul sau e mai bun dect cel ce foloseste lumii

ntregi prin gndirea lui Cel ce urmeaza lui Hristos n tnguirea de unul singur e mai bun dect cel

ce se lauda pe sine n adunari , Sfntul Isaac Sirul.

Srguieste-te sa intri n camara ta dinauntru si vei vedea camara cereasca, caci una si aceeasi usa

deschide contemplarea amndurora. Scara mparatiei e ascunsa nauntrul tau, n sufletul tau. Spala-te,

asadar, de pacat si vei descoperi treptele pe care sa urci , Sfntul Isaac Sirul.

Cei ce spun ca nimeni, n vremea noastra si n mijlocul nostru, nu poate tine poruncile evanghelice ...,

aceia nchid cerul pe care ni L-a deschis Hristos , Sfntul Simeon Noul Teolog


18/136

18

Caci nu va fi vreunul din Hristos, sau madular al lui Hristos daca nu se face de aici partas al harului,

alcatuindu-se dupa chipul adevarului si al cunoasterii , Sfntul Grigorie Sinaitul, Filocalia 7, p. 103,

42.

Exista o singura cale - trairea nvataturii crestine, n toata adncimea ei si n toata sinceritatea noastra

, Arsenie Boca.

Cel care nu este duhovnicesc pna n trupul lui devine trupesc pna n duhul lui .

Dati-i omului aceasta lume si nevoia pentru cealalta lume va dispare .

Desfrnarea

Spunem ca fecioria este de la nceput si ca dintru nceput a fost sadita n firea oamenilor , SfntulIoan Damaschin.

Daca tu ti aperi trupul doar pe din afara de stricaciune si desfru, nsa nlauntrul tau desfrnezi n

gndurile tale, esti un desfrnat naintea lui Dumnezeu, si nu-ti foloseste la nimic faptul ca ai trupul

feciorelnic , Sfntul Macarie.

n cadrul casatoriei desfrul nu consta n folosirea sexului, ci ntr-o practicare a lui abuziva sau

perversa Notiunea de abuz n-are nteles cantitativ ci calitativ : ntr-o practicare nefireasca si fara

finalitate , IPS Andrei.

Despatimirea

Prin mplinirea poruncilor mintea se dezbraca de patimi; prin contemplarea duhovniceasca a celor

vazute se dezbraca si de ntelesurile patimase ale lucrurilor, n sfrsit, prin cunoasterea celor nevazute

leapada si contemplarea celor vazute; iar de aceasta se dezbraca prin cunostinta Sfintei Treimi ,

Sfntul Maxim Marturisitorul.

Dragostea

Dumnezeu nu se uita la fapte, ci la dragostea cu care au fost facute. Nu e nimic mult, cnd oamenii

iubesc putin, asa cum nu este putin, cnd oamenii iubesc mult , Sfntul Vasile cel Mare.

Nimic nu este att de propriu firii noastre ca a fi n comuniune cu altii, a avea nevoie unii de altii si a

ne iubi unii pe altii , Sfntul Vasile cel Mare.

Ce sa fac? nu stiu sa iubesc altfel, dect sa-mi dau sufletul cnd trebuie sa scap pe un prieten de

primejdie Sfntul Ioan Gura de Aur.


19/136

19

Nu n unirea trupurilor sta necuratia, ci n cugetele si n intentia oamenilor , Sfntul Ioan Gura de

Aur.

A-i iubi pe vrajmasi nseamna a-L imita pe Dumnezeu , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Dragostea schimba nsasi natura lucrurilor. n mna dragostei, toate devin bune , Sfntul Ioan Gura

de Aur.

A iubi cineva pe cel drag este un lucru al firii; a iubi cineva si pe vrajmasi este un lucru al harului ,


Dragostea este bucuria de a face altora bucurie , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Saracia sau bogatia nu pot nvinge dragostea, dar dragostea poate nvinge si saracia si bogatia ,


Dragostea, radacina si izvorul binelui , Sfntul Ioan Gura de Aur.Raiul este dragostea lui Dumnezeu Iadul este lipsa dragostei, iar cei aflati n chinuri sunt loviti de

biciul dragostei , Sfntul Isaac Sirul.

Cnd am ajuns la iubire, am ajuns la Dumnezeu , Sfntul Isaac Sirul.

Dragostea este adevarata slujba pentru Dumnezeu , Sfntul Ciprian.

Iubirea duce la cunoastere. Dupa cum amintirea focului nu-ti ncalzeste trupul, tot astfel credinta

fara dragoste nu-ti va ncalzi sufletul , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Iubirea lui Dumnezeu si iubirea oamenilor sunt doua aspecte ale unei singure iubiri totale , Sfntul

Maxim Marturisitorul.ntruct este iubire, Dumnezeirea se misca; iar ntruct este iubita, misca spre sine toate lucrurile care

sunt capabile de dragoste , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Iubirea dupa calitate, este asemanarea cu Dumnezeu, pe ct e cu putinta muritorilor; dupa lucrare,

este o betie a sufletului; iar dupa nsusire este izvorul credintei, adncul fara fund al ndelungei

rabdari, marea smereniei , Sfntul Ioan Scararul, Filocalia 8, p. 197.

Dumnezeu sta la poarta inimii cersind iubirea noastra , Sfntul Ioan Scararul.

Iubirea de Dumnezeu este extatica, facndu-ne sa iesim din noi nsine , Dionisie Areopagitul.

Iubirea lui Dumnezeu este forta motrice, modalitate de manifestare si de recunoastere a Lui, cerc

etern, care si are originea n bine si se ntoarce n bine , Dionisie Areopagitul.

Fiecare din noi e ajutat de celalalt n mod providential , Sfntul Marcu Ascetul.

Dragostea frateasca este hrana duhovniceasca , Clement Alexandrinul.

Cnd l-ai vazut pe aproapele tau, pe Dumnezeu L-ai vazut , Clement Alexandrinul.

Doua iubiri au zidit doua cetati : iubirea de sine, mergnd pna la dispretul fata de Dumnezeu - cetate

terestra, si iubirea de Dumnezeu, mergnd pna la dispretul de sine - cetate celesta. Una este

glorificata n sine nsusi, cealalta n Domnul Dumnezeu , Fericitul Augustin.


20/136

20

Dragostea l preface pe cel ce iubeste n chipul celui iubit : daca-L iubesti pe Dumnezeu, dumnezeu

vei fi; daca-l iubesti pe diavol, diavol vei fi; daca-ti iubesti trupul, trup vei fi. Aceasta este cea dinti

lucrare a iubirii : de a uni pe cel ce iubeste cu cel iubit , Fericitul Augustin.

Pe calea iubirii, urcam spre Dumnezeu , Fericitul Augustin.

Unde este iubire, acolo este Dumnezeu , Fericitul Augustin.

Dragostea duce la fericire , Fericitul Augustin.

Pentru orice fapta de iubire pornita dintr-un suflet, acesta merita viata de veci , Toma dAquino.

Deci ni se cere nu nfrnarea ca atare, ci iubirea adevarata fata de lucruri si persoane, capacitatea de a

le vedea n semnificatia si n realitatea lor ontologica nradacinate n gndul si n actul creator al lui

Dumnezeu , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Iubirea e tare pentru ca poate merge pna la moarte , Pr. prof. Dumitru Staniloae.Sa oferim ca pe o jertfa lui Hristos reprezentarea fiecarui lucru n chiar momentul cnd ea apare n

gndul nostru , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Am pierdut umanitatea fiindca am devenit solitari , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Iubirea este principiul vietii si Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, ne reveleaza iubirea si viata n

iubire, de la obrsia ei divina , Pr. prof. Constantin Galeriu.

Revelatia ne nvata ca Dumnezeu este dragoste. Existenta si are nceputul, de asemenea, n dragoste

ca dar al lui Dumnezeu. Rascumpararea si nasterea noastra din nou s-a facut tot prin dragoste, o

dragoste att de mare, nct a dus la jertfa Fiului lui Dumnezeu. Semnele Rascumpararii trebuie sareveleze n cele din urma si n noi chipul lui Dumnezeu, aceasta realitate fundamentala, pentru a

putea spune : omul este dragoste , Pr. prof. Constantin Galeriu.

Comuniunea n dragoste, pe pamnt, este reflexul vietii paradisiace , Pr. prof. Ioan Coman.

Unicul adevar este iubirea. Iubirea este aceea care da viata si caldura, care inspira si calauzeste.

Iubirea este sigiliul pus creatiei, semnatura Creatorului. Iubirea explica lucrul minilor Sale , arhim.

Theoklitos.

Nu exista cunoastere mistica fara iubire , Sfntul Ioan al Crucii.

Exista o singura masura a iubirii : aceea de a iubi fara masura , Bernard de Clairvaux.

Acolo unde ia sfrsit creatura, ncepe fiinta lui Dumnezeu. Tot ceea ce Dumnezeu pretinde, n mod

expres, este sa iesi din tine nsusi, n masura n care esti creatura, si sa-L lasi pe Dumnezeu sa fie

Dumnezeu n tine , Eckhart.

Tinta iubirii este unirea cu ceea ce iubesti , Francisc de Sales.

Trebuie sa facem totul prin iubire si nimic prin forta. Trebuie sa iubim mai mult supunerea dect sa

ne temem de nesupunere , Francisc de Sales.

Lumea este o tesatura de sentimente, puse n miscare de diferite vointe. Cum ar fi lumea daca toti

ar iubi? , Pr. Al. Constantinescu.


21/136

21

Misticismul fara iubire degenereaza n magie, ascetismul - n asprime a inimii, crestinismul nsusi -

ntr-o religie pagna a misterelor , G. P. Fedotov, Antihristul, p. 99).

Iubirea se adevereste prin suferinta , Feuerbach.

A cugeta se poate singur, a iubi numai n doi , Feuerbach.

Trebuie sa-l asculti (pe altul) ca sa vezi ce asteapta si el de la tine a fi unul pentru altul izvor de

comuniune, de noutate, de iubire .

Iubeste-ti aproapele ca pe tine nsuti. Deci mai nti cunoaste-te si iubeste-te, daca vrei sa te deschizi

catre altul , Gabriel Liiceanu.

Orice lucrare care nu are dragostea ca nceput si radacina, nu este nimic

Oricine aduce roade de credinta si de dragoste este un adevarat ucenic al lui Hristos .

Dreapta socoteala

Nebogatia si strmtorarea nsotite de dreapta chibzuire a ratiunii, sunt o cale mparateasca. De aceea

asprimea lipsita de dreapta chibzuinta sau fara judecata e nefolositoare, ca si ngaduirea tuturor

greselilor nesocotite, fie ntr-o parte fie n alta, contrara , Talasie.

Odihnei trupului i urmeaza iesirea din linistire si tulburarea gndurilor; si lucrarii nemasurate i

urmeaza trndavia, iar trndaviei, iesirea din linistire lucrarea cu osteneala, ce tine masura, nu cauta

slava. Micsorarea ei nmulteste placerea, iar lipsa de masura, iesirea gndurilor , Sfntul Isaac Sirul.Sa nu-ti ndrepti toata luarea aminte spre trup, ci hotaraste-i o nevointa dupa putere si ntoarce toata

mintea spre cele dinauntru , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Duhovnicul

De nu are sfatuitor, trebuie sa-L aiba pe Hristos, ca pentru tot lucrul si gndul sa-L ntrebe pe El, prin

rugaciune curata din inima, cu smerenie si daca toata tinta lui este sa placa lui Dumnezeu, l va

nvata Dumnezeu nsusi voia Lui, ncunostintndu-l fie prin ntelegere, fie prin vreun om sau prin

Scriptura , Petru Damaschin.

Cauta doctor nainte de boala si roaga-te nainte de ispita , Sfntul Isaac.

Mergnd, sa alegi, de e cu putinta pe cel care l socotesti ca nu e altul ntre oameni care sa loveasca

mai tare si mai aspru , Sfntul Ioan Scararul.

Tot mestesugul are nevoie de timp si nvatatura multa, pentru a fi dobndit. Numai mestesugul

mestesugurilor se practica fara nvatatura , Sfntul Nil Ascetul.

Fii duhovnicesc tu nsuti si vei recunoaste fara gres pe oamenii duhovnicesti din simpla lor vedere ,

Sfntul Simeon Noul Teolog.


22/136

22

Daca tu vrei sa renunti la lume si sa nveti a trai dupa Evanghelie, nu te da pe mna unui dascal fara

experienta sau robit de patimi, ca nu cumva sa deprinzi de la el n locul vietii evanghelice o viata

draceasca. Caci nvatatura dascalilor buni este buna, iar a dascalilor rai este rea. Semintele rele vor

produce cu siguranta roade rele , Sfntul Simeon Noul Teolog.

Este teribil sa ai asupra ta din ngmfare si din proprie initiativa, obligatii pe care nu le poti ndeplini

dect cu mandat de la Duhul Sfnt si cu ajutorul Sau; este teribil sa te prezinti ca un purtator de Duh

Sfnt pna cnd legaturile cu satan nu sunt nca rupte si pna cnd esti ntinat de el , Ignatie

Briancianinov.

Cine vrea sa fie povatuit de Duhul Sfnt, acela nu trebuie si nu poate sa se lege cu pravile , Arhim.

Sofronie.

Nu-l lua n seama pe cel n care inima ta nu se ncrede , Pimen.Nu-ti lasa constiinta pe mna cuiva n care nu ai ncredere deplina , Pimen.

Daca povatuitorii n-au cuvntul acoperit cu o sporita viata duhovniceasca si nu au patimile stinse, n-

au cu ce te ndemna la ascultarea desavrsita, dect cu puterea marimii, sau cu marimea puterii .

Lucrarea duhovniceasca suprema e extrem de simpla. Pentru a o putea adopta trebuie sa avem o

simplitate si o credinta de copil; or, noi suntem att de complicati ca tocmai aceasta simplitate e

motivul pentru care avem nevoie de un povatuitor care sa ne faca sa iesim din complexitatea noastra .

Niciodata nvatatura cuiva nu va avea autoritatea de a se impune, daca el n-o va sprijini prin pilda

faptelor sale .Adevarata nvatatura consta n a mpartasi ceea ce ai, ceea ce esti, nu ceea ce sti a oferi ceea ce ai

devenit prin asimilarea darurilor dumnezeiesti .

Duhul Sfnt

Sfntul Duh mplineste vointa comuna a Celor Trei, fiind trimis de Tatal si transmis de Fiul , Sfntul

Simeon Noul Teolog.

Duhul Sfnt nu e absent din nici o faptura si, mai ales, din cele ce s-au nvrednicit de ratiune , Sfntul

Maxim Marturisitorul.

Iisus ne-a descoperit adevarul, iar Duhul ne calauzeste la el , Patriarhul Fotie.

El le calauzeste pasii celor slabi, i face mai buni pe cei ce se straduiesc si i lumineaza pe cei care se

purifica , Sfntul Vasile cel Mare.

n Pogorrea Duhului Sfnt este ntreaga Treime Care vine spre noi, si face lacasul n noi , Paul

Evdokimov.

Duhul Sfnt se identifica n chip tainic cu persoanele umane ... . n El, vointa lui Dumnezeu nu mai

este ceva exterior; ea ne daruieste harul pe dinauntru, aratndu-Se chiar n persoana noastra, atta


23/136

23

vreme ct vointa noastra omeneasca ramne n acord cu vointa dumnezeiasca si conlucreaza cu ea,

dobndind harul ... . Aceasta este calea ndumnezeirii ajungnd la mparatia lui Dumnezeu adusa n

inimi de catre Sfntul Duh nca din aceasta viata de acum, caci Sfntul Duh este ungerea

mparateasca asezata peste Hristos si peste toti crestinii chemati sa domneasca mpreuna cu El n

veacul ce va sa fie. Atunci, Aceasta Persoana dumnezeiasca necunoscuta, Care nu-Si are chipul ntr-un

alt ipostas, Se va arata n persoanele ndumnezeite : caci multimea sfintilor va fi chipul Sau , Vladimir

Lossky.

Duhul lui Dumnezeu este sustinatorul tuturor lucrurilor, ele neexistnd prin sine, ci unele n altele ,

Pr. prof. Dumitru Popescu.

Sfntul Duh desavrseste plenitudinea unitatii n diversitate si a diversitatii n unitate , Olivier

Clement.

Dumnezeu

Dumnezeu si ntoarce fata de la cei rai - soarele se ascunde de cei orbi , Sfntul Antonie cel Mare.

Noi cunoastem pe Dumnezeu numai ntr-att ntruct ni S-a revelat nsusi, iar de acolo mai departe l

acopera aripile Heruvimilor , Sfntul Atanasie.

Nu te teme de Dumnezeu ca de un tiran, ci te teme din dragoste fata de El , Sfntul Atanasie.

Dumnezeu sta la poarta inimii cersind iubirea noastra , Sfntul Ioan ScararulDaca n-ar fi un singur Dumnezeu, n-ar fi Dumnezeu , Sfntul Efrem Sirul.

Dumnezeu poate cte vrea, dar nu vrea cte poate , Sfntul Ioan Damaschin.

Dumnezeu este nceputul, mijlocul si sfrsitul oricarui bine , Sfntul Marcu Ascetul.

n Sine, Dumnezeu este Gndire necunoscuta, Cuvnt negrait si Viata necuprinsa , Sfntul Maxim

Marturisitorul.

A numi pe Dumnezeu nu este nimic altceva dect a arata prin cuvinte unele din nsusirile Sale ,

Origen.

Dumnezeu este Ratiune si pricina ntregii miscari nencetate si toate ratiunile si au n El stabilitatea

neclintita si dinamismul fara de sfrsit , Nichita Stithatul.

Pomenirea lui Dumnezeu este viata; uitarea Lui, moarte , Teotim.

Tocmai neputinta de a-L ntelege n toata ntregimea Lui este aceea care ne face sa-L ntelegem pe

Dumnezeu n toata maretia Sa , Tertulian.

Dumnezeu este n afara tuturor, neramnnd n afara; este n toate, dar necuprins de ele; este mai

presus de toate, fara naltare; este mai jos de toate, fara coborre; este n toate si, totodata, deasupra

tuturor , Fericitul Augustin.


24/136

24

Dumnezeu este asemenea unui cerc ale carui margini nu sunt nicaieri, iar al carui centru este

pretutindeni , Fericitul Augustin.

Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea umana; daca ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu , Evagrie.

Pruncului n pntece i se dezvolta mai nti simtul auzului, el l poate auzi pe tatal sau prin tesutul

pntecelui mamei, la fel omul poate auzi glasul lui Dumnezeu prin tesutul lumii acesteia , Ierom.

Rafael Noica.

Tatal este Dragostea care crucifica, Fiul este Dragostea crucificata, iar Duhul Sfnt este forta de

nenvins a crucii , Filaret al Moscovei.

Din tot ceea ce ne mpiedica sa-L cautam efectiv pe Dumnezeu, cele mai grele de biruit sunt

prejudecata intelectuala si revolta morala , J. R. Stott.

Fiinta divina nu este nimic altceva dect fiinta umana sau mai bine zis fiinta omului despartita dengradirile omului individual, adica real, corporal obiectivata, adica venerata ca o alta fiinta proprie

deosebita de el, toate determinarile fiintei divine sunt de aceea determinari ale fiintei umane ,

Feuerbach.

Tot ce scriu, tot ce gndesc, tot ce nadajduiesc si au temeiul n credinta despre dumnezeirea

Domnului nostru Iisus Hristos, singura nadejde a omenirii pacatoase , Glastone.

Toti oamenii au nevoie de Dumnezeu , Homer.

Cetateanul care nu cunoaste pe Dumnezeu este ciuma cetatii , Aristotel.

Cele dinti datorii le avem fata de Dumnezeu , Cicero.Mai vechi dect oricine este Dumnezeu fiindca nu e nascut, mai frumoasa lumea fiindca este opera

lui Dumnezeu, mai mare spatiul deoarece cuprinde totul , Thales.

Acest nencetat aranjament al soarelui, al planetelor, cometelor, nu poate fi dect opera unei fiinte

atotputernice si inteligente ; Aceasta fiinta infinita guverneaza totul, (nu ca suflet al lumii), ca

stapn al tuturor lucrurilor. Din cauza acestei mparatii Dumnezeu se numeste Pantocrator, adica

Domnul totului; Notiunea si respectul fata de Dumnezeu parvin spiritului meu pe cai tot asa de

sigure ca si calea care ne conduce la adevarurile de ordin fizic , Faraday.

Odata cu lumina Dumnezeu revarsa asupra pamntului si principiul vietii, simtirii si cugetarii ,

Lavoisier.

Dumnezeu? Toata lumina de soare si toata lumina de suflet care a fost, care este si care poate sa fie ,

Nicolae Iorga.

Cu ct studiez mai mult natura, cu att mai adnc ma cuprinde o uimire evlavioasa fata de lucrurile

Creatorului , Pasteur.

Pretutindeni unde aruncam privirea, fie n interiorul muntilor care sunt plini de imagini ale lumilor de

mai nainte sau n minunata lume a plantelor, care acopera ca un covor pestrit vaile si muntii nostri, fie


25/136

25

pe cer cu stelele lui sclipitoare, fie n propriul nostru suflet, pretutindeni ntlnim mna conducatoare a

unui Atotputernic, Care este Dumnezeu , Osw Heer.

Dumnezeu poate fi iubit, dar nu gndit. Poate fi prins si apropiat prin iubire, dar niciodata prin

gndire .

Durerea

Tristetea este rana sufletului , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Placerea nu poate fi niciodata fara de durere , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Pentru placere iubim patimile si pentru durere fugim de virtuti , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Durerea, n ultima instanta moartea, e plata vietii noastre pacatoase care vine din acest nceputpatimas. (pofta care sta la nceputul nostru). Omul cautnd scapare de durere si de teama mortii, se

refugiaza n placere, inclusiv placerea din care-si ia nceputul o noua viata. Dar n loc sa scape de

durere si de moarte, voluptatea la care a alergat, fiind un pacat aduce o noua durere si ofera mortii o

noua victima , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Ce poate nsemna patimirea mea pe lnga ceea ce ai patimit Tu, Doamne, pentru noi toti? , Cuviosul

Paisie cel Mare.

Dusmani

Sa ai dusmani reprezinta o mare raspundere. Propria povara mi e de ajuns , Cioran.

Ecumenism

Ca madular si preot al Bisericii Ortodoxe, cred ca Biserica n snul careia m-am botezat si am crescut

este Biserica, adevarata Biserica, singura Biserica adevarata. Si cred aceasta din mai multe motive: din

ncredintare personala, din siguranta launtrica a Duhului Care sufla n Tainele Bisericii; sunt obligat,

deci, sa consider toate celelalte Biserici ca nedepline si, n multe cazuri, pot sa stabilesc lipsurile lor cu

precizie maxima. De aceea, unirea crestinilor, dupa mine, nseamna ntoarcerea la Ortodoxie. Nu am

nici o convingere izvorta din obligatie, ci ea apartine desavrsit de Una Sancta , George Florovsky.

Educatia

Dumnezeu va avea ntotdeauna ceva ce sa-l nvete pe om, iar omul va avea ntotdeauna ceva de

nvatat de la Dumnezeu , Sfntul Irineu.


26/136

26

nvataturile date cu forta nu pot dainui n suflete, pe cnd nvataturile primite n suflet cu placere si

cu bucurie ramn de-a pururi , Sfntul Vasile cel Mare.

nvatatura faptelor este mult mai vrednica dect cea a cuvintelor , Sfntul Vasile cel Mare.

Lucrarea dascalilor este mult mai grea si mai mare dect lucrarea minilor , Sfntul Ioan Gura de

Aur.

nvatatura din constrngere nu e facuta sa ramna, dar cea care patrunde n suflet prin dragoste si

bunavointa, aceea ramne acolo pentru totdeauna , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Oricine doreste poate fi dascal, daca nu al altora, cel putin al sau. Cel ce cunoaste este ca si

lumnarea aprinsa, de la care pot lua lumina mii de alte lumnari , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Nu exista arta mai frumoasa dect arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac doar figuri fara viata, dar

educatorul creeaza un chip viu; uitndu-se la el, se bucura si oamenii, se bucura si Dumnezeu , SfntulIoan Gura de Aur.

Copiii vor face n viata cele vazute la parinti. Iar daca va fi cineva respectuos si supus fata de

parinti, va fi blnd si ngaduitor si fata de oameni , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Cresterea copiilor este treaba femeii. Ea poarta numele de mama nu pentru ca a nascut copiii, ci

pentru ca i-a crescut. Nu natura, ci virtutea o face mama , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Daca slujba de nvatator e tot ce e mai nobil pe pamnt fiind legata de lumina si avnd ca scop

cresterea omului spiritual n dragoste si comuniune, ea e de la Dumnezeu. nvatatorul continua pe

Dumnezeu n opera de modelare a omului creat de El , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Egoism

Cine poseda egoismul poseda toate patimile , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Nu fi iubitor de sine si vei fi iubitor de Dumnezeu; nu cauta placerea n tine si o vei gasi n ceilalti ,


O viata pur individuala este oarba si atee. Am pierdut umanitatea pentru ca am devenit solitari , Pr.

prof. Dumitru Staniloae.

Familia

Adevarata mama nu este cea care-i da viata copilului, ci buna crestere , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Barbatul si femeia nu sunt doi oameni, ci unul singur. Jumatatea ntregului nu poate face copii ,



27/136

27

Noi l numim pe Dumnezeu Tata, dar El ne-ar putea raspunde: Daca tu ai fi fiul meu, ar trebui ca

viata ta sa fie dupa nsusirile Mele. Altfel, Eu nu recunosc n tine icoana Fiintei Mele , Sfntul

Grigorie de Nyssa.

Dupa Dumnezeu, nu iubesc pe nimeni att de mult ca pe mama , Fericitul Ieronim.

Fapte

Fa bine celui ce te nedreptateste si-ti vei face prieten pe Dumnezeu , Sfntul Antonie cel Mare.

Cu buna minte si cu darul firii esti mpodobit, nct cu srguinta te nevoiesti ca sa graiesti frumos.

nsa calea vietii duhovnicesti prin faptele cele bune sa o urmezi, mai mult dect frumoasa graire.

Drept aceea, daca doresti sa cstigi rasplatirile cele fara de moarte, de frumoasa graire ngrijeste-teputin, iar a face fapte bune sileste-te, cu mai multa rvna ca, prin viata ta si prin bunele obiceiuri sa

luminezi pe cei ce sunt ntru ntuneric , Isidor Pelusiotul.

Ziua si noaptea sa va luptati pentru binele fratilor Sa nu va caiti pentru nici o binefacere , Sfntul

Clement Romanul.

Aveti mprejurul vostru oameni carora puteti sa le faceti bine. Nu ncetati a-l face , Sfntul Barnaba.

Nu gnditi prea mult ce va fi dincolo, ci cautati sa vedeti si sa mergeti acolo pe aripile faptelor

voastre bune , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Viata fara cuvnt foloseste mai mult dect cuvntul fara viata , Isidor Pelusiotul.Daca vrem sa ne bucuram de adevarata fericire, sa fugim mai nti de rautate si sa cautam a face

fapte bune, caci ntr-altfel nu este cu putinta sa ne apropiem de ea chiar daca ne-am ridica pe tronul

mparatesc , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Orice fapta buna este o cruce , Sfntul Marcu Ascetul.

Vrei sa te mbogatesti, mbogateste-te n fapte bune. Doresti sa aduni comoara? Nu te mpiedic.

Numai aduna comoara n cer .

Fericirea

Cei ce savrsesc binele gasesc fericirea n nsusi binele savrsit , Sfntul Vasile cel Mare.

Fericit este acela care nu gndeste rau , Sfntul Vasile cel Mare.

Daca stai cu tarie n credinta, esti fericit , Sfntul Chiril al Ierusalimului.

Pe noi, nimeni nu ne poate nenoroci, dect noi nsine, tot asa cum nu ne poate face fericiti altcineva

dect noi nsine, dupa harul lui Dumnezeu , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Daca vrei sa te bucuri de desfatare, nu cauta desfatarea , Sfntul Ioan Gura de Aur.


28/136

28

E o mare virtute sa stii sa lupti mpotriva fericirii si o mare fericire sa nu fii biruit de fericire ,

Fericitul Augustin.

Pinea care te satura cel mai bine este aceea pe care ai daruit-o , Nicolae Iorga.

La sfrsitul fiecarei zile socoteste nu ce altii au facut pentru tine ci ceea ce ai facut tu pentru altii ,

Nicolae Iorga.

Fericirea adevarata n-o are, nu poate s-o aiba, dect acela care o da si ca s-o dai e nevoie s-o ai; iar

ca s-o ai trebuie sa ncepi prin a o da , Alexandru Vlahuta.

Inima omului este facuta pentru un bine nemarginit , Alfons de Liguori.

Daca vrem sa fim fericiti, trebuie sa fim gata de orice suferinta , Alfons de Liguori.

Omul cel mai fericit este acela care face fericiti pe cti mai multi oameni .

Frica

Este o teama fireasca atunci cnd sufleul nu vrea sa se desparta de trup, din pricina dragostei naturale

si familiaritatii puse n el de la nceput de creator, n virtutea careia, n chip firesc, se teme, agonizeaza

si evita moartea , Sfntul Ioan Damaschin.

Cel ce nu-si cunoaste slabiciunea sa e lipsit de smerenie. Iar cel lipsit de smerenie e lipsit si de

desavrsire. Si cel lipsit de aceasta e pururi nfricat , Sfntul Isaac Sirul.

Frica de Dumnezeu e nceputul virtutii, dar se spune ca este si rodul credintei si ea se seamana ninima cnd cugetarea se desparte de mprastierea lumii, adunnd gndurile sale cele ce umbla n

mprastiere n gndirea la viitoarea adunare a tuturor ; nceputul vietii adevarate a omului este frica

de Dumnezeu. Dar ea nu vrea sa ramna n suflet odata cu mprastierea ; ntelepteste-te ca sa pui

temelie n calatoria ta frica de Dumnezeu si n putine zile te vei vedea din nou n poarta mparatiei, pe

un drum neocolit Sfntul Isaac Sirul.

Sufletul mndru este robit fricii lase, pentru ca se bizuie pe sine si se teme de zgomotele lucrurilor si

de umbre , Sfntul Ioan Scararul.

Cel ce s-a facut rob Domnului nu se va teme dect numai de Stapnul sau. Dar cel ce nu se teme nca

de Acesta se teme si de umbra lui , Sfntul Ioan Scararul.

Toti cei fricosi sunt iubitori de slava desarta , Sfntul Ioan Scararul.

Sa ne temem de Domnul ca de fiare. Caci am vazut oameni care, ducndu-se sa fure, nu se temeau de

Dumnezeu, dar, auzind latrat de cini n acel loc, s-au napoiat ndata; si ceea ce n-a facut frica de

Dumnezeu, a facut frica de fiare , Sfntul Ioan Scararul.

Sensul fricii dinti este ca uraste pacatul si se mnie pe el, ca cel ranit de fiara. Iar al celui desavrsit

e ca iubeste virtutea si se teme de schimbare. Caci nimeni nu e neschimbator si n orice lucru, n viata

aceasta, trebuie sa ne temem pururea de cadere , Sfntul Petru Dmaschin.


29/136

29

Cel care crede n Domnul, se teme de chinuri, cel ce se teme de chinuri, se nfrneaza de la patimi,

cel ce se nfrneaza de la patimi, rabda necazurile, cel ce rabda necazurile va avea nadejde n

Dumnezeu, iar nadejdea n Dumnezeu desface mintea de toata mpatimirea dupa cele pamntesti; n

sfrsit mintea desfacuta de acestea va avea iubirea catre Dumnezeu , Sfntul Maxim Marturisitorul.

nceputul virtutilor e frica de Dumnezeu, iar sfrsitul dragostea Lui , Ilie Ecdicul.

Frumusetea

Numai frumosul este bun , Clement Alexandrinul.

Este frumos numai omul drept, cumpatat si bun , Clement Alexandrinul.

Barbatul care tine sa fie frumos trebuie sa se mpodobeasca cu cugetul sau , Clement Alexandrinul.Doar prin suflet se arata att frumusetea, ct si urtenia , Clement Alexandrinul.

Daca cele create sunt att de frumoase, cu att mai frumos va fi Creatorul lor , Fericitul Augustin.

Frumusetea tuturor frumusetilor este Dumnezeu , Fericitul Augustin.

Un lucru nu este frumos pentru ca-l iubim, ci l iubim tocmai pentru ca este frumos si bun , Toma

dAquino.

Sufletul n-ar putea vedea frumusetea daca n-ar deveni el nsusi frumos , Plotin.

Valoarea persoanei nu este frumusetea, ci sfintenia. Persoana umana nu se masoara si nu poate fi

masurata de frumusete. . . . n minile diavolului, frumusetea serveste ascunderii absentei sfinteniei ,A. Mateina.

Frumusetea va salva lumea , Dostoievski.

Gndurile

Folosirea gresita a gndurilor duce la ntrebuintarea gresita a lucrurilor , Sfntul Maxim

Marturisitorul.

Si la tot lucrul pe care-l faci sa ai pe Dumnezeu nainte si sa cugeti ca vede orice gnd al tau si nu vei

pacatui niciodata , Isaia Pustnicul.

Este cu neputinta a face vreun bine sau vreun rau, daca nu este momit nti gndul tau , Sfntul

Grigorie Sinaitul.

Precum e cu neputinta ca printr-un sant sa treaca foc si apa deodata, tot asa este cu neputinta sa intre

n inima pacatul, de nu va bate mai nti n usa inimii prin nalucirea momelii viclene , Sfntul Isihie

Sinaitul.

Este mai ferit de primejdie cel care nu ngaduie dusmanului sa intre n casa, dect cel care, dupa ce l-

a lasat sa intre, se lupta cu el sa-l scoata , Sfntul Tihon.


30/136

30

Douazeci de ani am luptat mpotriva unui singur gnd, ca sa-i vad pe toti oamenii ca pe unul singur ,

Pateric.

Deci daca gndul despre fratele nostru se nvrte n noi cu ura, sa stim ca o fiara salbatica l-a rapit ,

Evagrie.

Sa fim o fabrica de gnduri bune .

Grijile

De nu te-ai eliberat de griji sa nu cauti lumina n sufletul tau , Sfntul Isaac Sirul.

Un fir de par tulbura ochiul si o mica grija alunga linistea Cel ce a dobndit linistea nu se va mai

ngriji nici de trupul sau , Sfntul Isaac Sirul.Mintea care s-a curatit prin trezvie, usor se ntuneca, daca nu se desface cu totul de ocuparea cu cele

din afara, pin pomenirea continua a lui Iisus , Calist.

Harul

Lucrul lui Dumnezeu este de a darui harul, iar al tau de a-l primi si a-l pastra , Sfntul Chiril al

Ierusalimului.

Harul este esenta adevarului , Sfntul Macarie.Ceea ce era Fiul lui Dumnezeu de la natura, aceea am devenit noi prin har , Sfntul Ioan Gura de

Aur.

Iadul

Toti cei care si amintesc de iad nu vor ajunge acolo, iar cei ce uita de iad, nu vor scapa de el ,


Cei ce se vor afla n gheena vor fi biciuiti de biciul Iubirii Caci Iubirea lucreaza n doua chipuri

felurite: ea se face chin n cei lepadati si bucurie n cei fericiti , Sfntul Isaac Sirul.

Infernul sunt ceilalti , Sartre.

Pedeapsa care face ca iadul sa fie iad este durerea ca sufletul L-a pierdut pe Dumnezeu , Alfons de

Liguori.

Destinul celorlalti este iadul meu .

Ideile


31/136

31

Nu ntrebuinta rau ideile ca sa nu fi silit sa ntrebuintezi rau si lucrurile , Sfntul Maxim

Marturisitorul.

Iertarea

Noi nu trebuie doar sa iertam, ci sa si uitam. Nu ierta doar din ascultare fata de Dumnezeu, ci din

placere pentru ceilalti. ... Dar, acela care se mpaca cu ceilalti spre a fi laudat, acela si face rau singur ,


Cnd nu-l ierti pe altul, tu nu-l amarasti atta pe el, pe ct te jignesti pe tine nsuti , Sfntul Ioan Gura

de Aur.

A tine minte raul nseamna a fi biruit de rau , Sfntul Ioan Gura de Aur.mpaca-te cu Dumnezeu si multi oameni vor veni sa se mpace cu tine , Sfntul Serafim din Sarov.

Pacatosilor care se pocaiesc Dumnezeu le iarta cele mai groaznice pacate, cum a facut cu trfa si cu

vamesul. Celor drepti le cere, nsa, dobnda , Epifanie.

A ierta este, n esenta, un atribut dumnezeiesc, iertarea omeneasca aparnd n consecinta ca nca o

proba a prezentei suflului divin n faptura , Monahul Nicolae Steinhardt.

Iisus HristosDumnezeu S-a facut om, ca omul sa poata deveni dumnezeu , Sfntul Irineu.

Fiul lui Dumnezeu S-a ntrupat si, prin aceasta, a nceput recapitularea noastra n Sine , Sfntul

Irineu.

Hristos S-a ntrupat pentru o opera universala, reintegrnd si aducnd toate lucrurile n Sine , Sfntul

Irineu.

Dumnezeu S-a facut purtator de trup, pentru ca omul sa poata deveni purtator de duh , Sfntul

Atanasie cel Mare.

De Tatal ne apropiem prin Fiul , Sfntul Atanasie cel Mare.

Asa cum, cnd mpreunezi doua lumnari, una se vede n cealalta, tot astfel cred ca se ntmpla cu cel

care primeste nlauntrul sau pe Domnul Iisus , Sfntul Chiril al Alexandriei.

Natura omeneasca, prin Hristos, s-a naltat la cer , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Iisus este Dumnezeu pe pamnt si om n cer , Sfntul Ioan Gura de Aur.

Misterul ntruparii Cuvntului poarta n sine semnificatia ntregii creatii sensibile si inteligibile! ,


Cine a imprimat n sine vietuirea evanghelica l are n sine pe Hristos. Cine face din Evanghelia

scrisa o Evanghelie traita, L-a descoperit pe Hristos , Sfntul Maxim Marturisitorul.


32/136

32

Nu trebuie sa-L cauti pe Hristos n afara ci n tine nsuti , Sfntul Maxim Marturisitorul.

n Hristos, locuieste dupa fiinta toata plinatatea Dumnezeirii , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Dumnezeu era n Hristos, mpacnd lumea cu Sine , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Iisus ne-a mpacat, prin Sine, cu Tatal si ntre noi , Sfntul Maxim Marturisitorul.

Facdu-Se om, Cuvntul lui Dumnezeu a umplut de cunoastere firea umana golita , Sfntul Maxim

Marturisitorul.

Fiti nsetati de Hristos si El va va mplini cu dragostea Sa , Sfntul Isaac Sirul.

Iisus Se face ascultator Tatalui, vindecnd propria noastra neascultare ... si devine pentru noi modelul

unei ascultari fara de care nu exista mntuire , Sfntul Ioan Damaschin.

Iisus Hristos este Noul Adam, Ce nnoieste continuu lumea ntreaga , Sfntul Grigorie Palama.

N-ar fi fost mntuiti toti oamenii de Hristos, daca nu i-ar fi luat pe toti asupra sa , Origen.Un singur Cuvnt a spus Tatal si anume pe Fiul Sau si pe Acesta-L spune mereu n tacerea vesnica.

Si Cuvntul acesta trebuie ascultat n tacerea sufletului , Sfntul Ioan al Crucii.

Pentru aceea a venit Hristos n lume, ca sa cunoasca si sa nteleaga omul ct de mult l iubeste

Dumnezeu , Fericitul Augustin.

Cuvntul lui Dumnezeu S-a facut om, pentru ca tu sa nveti de la un om cum poate omul deveni

dumnezeu , Clement Alexandrinul.

nvierea nu e doar lucrarea firii divine a lui Hristos, ci si a firii Sale umane ndumnezeite , Hristu

Andrutsos.Sfnta Treime nu este prezenta doar n nvatatura lui Hristos, ci e lucratoare n tot ce face E , Pr. prof.

Dumitru Staniloae.

Hristos a ridicat n om chipul dumnezeiesc la deplina lui actualitate, adica la deplina lui comuniune

cu Dumnezeu si cu semenii , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

Iisus Hristos, ipostasul supremei afectiuni si ratiuni, intra cu noi ntr-o comuniune ca de la om la om,

ntr-o legatura interumana, umanizndu-ne deplin prin ndumnezeire , Pr. prof. Dumitru Staniloae.

n Hristos, Dumnezeu devine partas la conditia omului, pentru ca acesta sa aiba posibilitatea trecerii

spre El , Pr. prof. Ion Bria.

Credinta n Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, este si credinta n Sfnta Treime , Serghei Bulgakov.

Iisus Hristos ne sugereaza ca El este centrul infinit al relatiilor interpersonale, care elibereaza omul

de sub domnia determinismului si individualismului lumii acesteia, de orice panteism, pentru a-l nalta

si introduce n sfera de viata a comuniunii lui Dumnezeu n Treime , Pr. prof. Dumitru Popescu.

La Iisus poti privi, fara sa ncetezi sa-i privesti si pe ceilalti , Cresbron.

Nu este si nu poate fi nimic mai frumos si mai desavrsit dect Hristos , Dostoievski.


33/136

33

Iluzia

Cnd este vorba de lucruri trecatoare si pamntesti, suntem srguitori si rvnitori, dar cnd putem

agonisi att de usor pe cele netrecatoare si vesnice, noi ntrziem si trndavim , Sfntul Ioan Gura de

Aur.

Vezi sa nu te induca n eroare sensul echivoc al cuvintelor , Sfntul Vasile cel Mare.

Frumusetea este o nselaciune muta , Theofrast.

Inima

Precum e cu neputinta ca printr-un sant sa treaca foc si apa deodata, tot asa este cu neputinta sa intre

n inima pacatul, de nu va bate mai nti n usa inimii prin nalucirea momelii viclene , Sfntul IsihieSinaitul.

Vrei un templu n care sa te rogi? Intra n inima ta si roaga-te acolo! , Fericitul Augustin.

nainte de dezradacinarea relelor sa nu asculti de inima ta , Hieroteos Vlachos.

Invidia

Invidia calomniaza virtutea : pe cel viteaz l numesc nechibzuit, pe cel cumpatat nesimtitor, pe cel

drept aspru, pe cel ntelept nelegiuit, pe cel marinimos l numesc marunt, pe cel darnic risipitor, iar pecel avar, din contra, l numesc econom , Sfntul Vasile cel Mare.

Asa cum rugina mannca fierul, tot astfel invidia macina sufletul , Sfntul Vasile cel Mare.

Invidia este cel mai greu de mnuit dintre toate felurile de dusmanie, caci pe toti ceilalti dusmani i

mblnzesc binefacerile, dar pe cel pizmas si rautacios, darul si binele l atta mai rau , Sfntul Vasile

cel Mare.

Nu este patima mai grea si care sa prinda mai repede sufletele oamenilor ca invidia, iar aceasta, prea

putin ntristndu-i pe ceilalti, i face rau, n primul rnd, celui ce-o poarta , Sfntul Vasile cel Mare.

Invidia ntuneca fericirea aproapelui , Sfntul Vasile cel Mare.

Invidia este cea mai nedreapta dintre toate patimile, dar si cea mai dreapta : pe de o parte izgoneste

tot binele, iar pe de alta parte l chinuie pe cel care o poarta , Sfntul Grigorie de Nazianz.

Invidia este mhnirea provocata de bunurile altora. Mila este mhnirea provocata de relele altora ,

Sfntul Ioan Damaschin.

Invidia separa, sfintenia uneste. ... Daca ai dragoste, ai totul , Fericitul Augustin.

Ispita


34/136

34

Aceasta este marea lucrare a omului, sa tina greseala sa deasupra sa naintea lui Dumnezeu si sa

astepte ispita pna la rasuflarea din urma , Sfntul Antonie.

Ispita fie din ngaduinta sau din retragerea lui Dumnezeu pentru ndreptarea noastra, fie din parasirea

din partea lui Dumnezeu care se ntoarce de la cineva , Sfntul Isaac Sirul.

Nu e cu putinta omului sa se ntelepteasca fara ispitele din ngaduinta , Sfntul Isaac Sirul.

Dumnezeu ne cerceteaza cu cele placute sau cu cele neplacute. Noi sa le primim pe amndoua cu

aceeasi supunere. Pe amndoua caile ne readuce Dumnezeu la sanatatea sufletului si la reunirea cu

Dnsul , Sfntul Ioan Gura de Aur.

De doua feluri este ispita : sau strmtorile vietii ncearca inimile, vadind rabdarea lor, sau belsugul

vietii devine iarasi chip de ispita. E deopotriva de greu, att sa-ti pastrezi sufletul nenjosit de greutati,

ct si sa nu ti-l jignesti n situatii nalte , Sfntul Vasile cel Mare.Toata ispita este ngaduita de Dumnezeu pentru vindecarea sufletului bolnav , Sfntul Ioan

Damaschin.

Smulge gndurile rele cu alte gnduri , Sfntul Nil Sinaitul.

Este mai ferit de primejdie cel care nu ngaduie dusmanului sa intre n casa, dect cel care, dupa ce l-

a lasat sa intre, se lupta cu el sa-l scoata , Sfntul Tihon.

Dispretuieste farmecele acestei lumi si iubeste-l pe Dumnezeu si vei trai nevatamat ca si Lot n

Sodoma , Sfntul Tihon.

Corupnd sufletul rapesti ceea ce apartine vesniciei lui Dumnezeu , Fericitul Augustin.Cnd un om bun nu primeste obiceiurile celor rai, chiar daca ar trai mpreuna cu ei, nu este nici un

pericol , Fericitul Augustin.

Cei dinti draci ce se ridica la lupta sunt: pofta pntecelui, iubirea de argint, slava, ceilalti vin dupa ce

suntem raniti de acestia , Evagrie.

n orice ispita sa nu acuzi pe om, ci numai pe tine nsuti; spunnd ca pentru pacatele tale se ntmpla

acestea Avva Or.

O cadere nu este att de rea ca o recadere , Bernard de Clairvaux.

Poti descoperi care demon te ataca de la lucrul care se deapana n minte , Gabriel Bunge.

Iubirea de arginti

Iubitorul de placeri iubeste argintul, ca sa-si procure dezmierdari printr-nsul ; iubitorul de slava

desarta, ca sa se slaveasca printr-nsul ; iar necredinciosul, ca sa-l ascunda si sa-l pastreze, temndu-se

de foamete, de batrnete, de boala sau de ajungerea ntre straini. Acesta nadajduieste mai mult n

argint dect n Dumnezeu, Facatorul lucrurilor si proniatorul tuturor, pna si a celor mai de pe urma si

mai mici vietati , Sfntul Maxim Marturisitorul.


35/136

35

Mintea prinsa n plasa unor asemenea gnduri, si face socoteala, cum sa poata cstiga macar un

dinar. Apoi si framnta mintea aprig sa afle o munca speciala, pe care s-o faca . . . Vnzndu-si

munca si ajungnd n sfrsit n stapnirea banului rvnit, se chinuie mai amarnic si mai nversunat

cum sa-l sporeasca, nelinistit unde sa-l ascunda si cui sa-l ncredinteze. Este apasat apoi de o mai

strivitoare grija, ce sa cumpere cu el, sau prin ce negot ar putea sa-si dubleze cstigul. Cnd si acest

lucru i-a reusit dupa dorinta, o mai lacoma foame de aur i se trezeste n inima, si-l atta cu att mai

nversunat cu ct acum pune deoparte un mai mare cstig. Caci, odata cu sporirea banilor, se

dezlantuie o salbatica lacomie n el. Atunci, n sfrsit, si fagaduieste o viata lunga, batrneti

grbovite, betesuguri multe si felurite, care n-ar putea fi suportate la batrnete fara o suma mai mare

de bani, strnsa la tinerete. Asa este prins n ncolacirea de sarpe bietul suflet. n timp ce arde de

dorinta de a-si spori cu o si mai ticaloasa graba aceasta avutie, rau strnsa, el se aprinde nlauntrul luide o boala ce-l sfsie mai cumplit. Stapnit numai de dorinta de cstig, vazul inimii lui nu-i ndreptat

spre nimic altceva, dect de unde ar putea cstiga bani. Nici o credinta nu i se mai vede n clipa cnd i-

a zmbit vreo speranta de cstig. De acum nu se mai nfiora de nici o minciuna, de nici un juramnt,

de nici un furt ; nu mai sovaie sa-si calce cuvntul dat, sa rabufneasca n vijelia unei mnii pierzatoare,

daca din vina cuiva a pierdut vreun un cstig sperat si nu sta n cumpana sa treaca peste masura la

cere-l obliga cinstea si umilinta. Aurul si speranta de cstig ajung sa tina loc de Dumnezeu pentru el n

toate momentele , Sfntul Ioan Casian.

Bogatii considera averile, care sunt comune tuturor oamenilor, ca ale lor, pentru ca ei au pus mnamai nti pe ele. Daca fiecare om si-ar opri pentru sine numai att ct i trebuie pentru satisfacerea

nevoilor sale si daca ar da ce-i prisoseste celui nevoias, atunci nimeni n-ar mai fi bogat, nimeni sarac .

. . Oare nu esti lacom, nu esti hot cnd nsusesti cele ce ti-au fost date n administrarea ta ? Cel ce

dezbraca pe cel mbracat se numeste borfas. Merita oare alt nume cel care nu mbraca pe cel gol, odata

ce poate face aceasta ? Pinea, pe care o tii tu, este a celui flamnd ; haina, pe care o pastrezi n lazile

tale, este a celui dezbracat ; ncaltamintea, care se strica n casele tale, este a celui descult ; argintul pe

care-l tii ngropat, este al celui nevoias. Deci, pe attia oameni nedreptatesti ctor ai putea sa le dai din

avutiile tale , Sfntul Vasile cel Mare.

ncercari

Necazurile ncercarilor sunt aduse peste unii pentru stergerea pacatelor savrsite, peste altii pentru

Manastiri.din.Romania

Documents

Transcript of Manastiri.din.Romania