Mânăstirea Dălhăuți,jud.Vrancea.pdf

7/24/2019 Mnstirea Dlhui,jud.Vrancea.pdf

1/36

q.

.

\

" .j


2/36


3/36

Tipiriti cu binecuvintarea

PREASFINTITULUI ARINTE

fEPIFANIE

EPISCOPUL UZAULUI

$I

VRANCEI

Buzdu

2OO9


4/36

ISBN:

78-973-1

32-38:8


5/36

Preasfinlitul

Pirinte

fEPIFANIE

Episcopul

uziului

gi

Vrancei


6/36

:g*gstr****s*ffg.; : ;g*:sg3::

4

*?*g*Sf

i t**: :3*3t3fxt**;


7/36

a o distan 6 de aproximativ

20 km Vest

Focgani

qi

la numai

4 km depirtare

de

intr-o

zoni premontani, in mijlocul

pldurilor de

se afl5. unul dintre cele mai vechi

aqeziminte

Ortodoxiei romineqti - Minlstirea D[hnu i.

Satul

Dllhlu[i

este

situat

in zona d6 contact a Cimpiei

RomAne

u

Subcarpalii

Vrancei.

Vechidocumente

lstrate a ArhiveleNalionaledin

Bucuregti

dau

mlrturie

despre

existenlaacestui

sat

n

anul

1615.

Se

poate,

a$adar, a acest at

s[ fi existat

ncl inainte de

aceastldat[.

Despre ntemeierea

Mlndstirii Dnhnuli

qi

despre titorii

ei cei

dintAi nu s-au

pistrat

documente,

ingurele

nformalii

bazAndu-se,

de cele

mai multe ori,

pe

tradi{ie.

Aceasti ministire

nu faceparte din

categoriaaqezimintelor

monahale

ntemeiate

de domnitori

saude

mari dregltori,

precum

Putna

Sfdntului

Voievod

$tefan

cel

Mare

(1457-1504),

Cozia lui

Mircea

cel

BitrAn

(1386-1418),

ismana

gi

Vodila Cuviosului

Nicodim

(f

t+00;

qi

altele,

nsi, chiar

dacl

numele

ctitorului a

rlmas necunoscut,

bcAnd

anumite

conexiuni,

se

poate

deducec[

vechimeaacestei merite

aqezlri cilugiregti

poate egalape

cea a

mln[stirilor ctitorite de voievozii

mai

sus

pomenili.

Minlstirea Dllhluli este cunoscut l in ar[ mai ales prin

Icoana bcltoare

de

minuni a Maicii

Domnului

gi prin

faptul cl, aici,

de municipiul

satul Dllhauli,

fag gi

de stejar,

monahale

ale


8/36

. :

"i.

r':iy:

111.e.rr,.t.

.i.n"

nci.ftta.

rn

d.n.6.s

i ini

f$,**,y,i;*':f:fi;1r*:fli,*.if$**1[*i*l$i]]:f..*:S:,:

6 ;*r*:*i:*:***

Sj:f{t**i**;**,*#*#.*,

&t


9/36

Vedere

in

incinta

asezdmhntuluimonahal:

tn stknga hiserica,,Izvorul dmdduirii";

tn dreapta biserica,,Sfinfii

rhangheliMihail

Si

Gavriil".

Casaarhiereascd,

7

4iF

/Jt@w


10/36

a viefuit

vreme

de

20

de

ani

cuviosul

stare

vasile

de a

M[n[stirea

Poiana

M5.rului,

pomenit

in

Biserica

noastri

ra

25

apririe

mare

duhovnic

ai

inegalabil

ndrumitor

spre

rostirea

rugiciunii

inimii:

,,Doamne isuseHristoase,Fiul tui

Dumnezeu,'

iiluieste-md

pe

mine,pdcdtosul "

fcoana

fbcitoare

de

minuni

a

Maicii

Domnului

este

rpodoaba

cea

mai

de pre

a Ministirii

Dilhiuli,

in

sens

duhovnicesc

nchipuind

prezenla

gi

lucrarea

eali

ale

preacuratei

Fecioare

Maria

in

obgtea

ministirii,

in

imprejurimile

ei gi

in

viala

dreptmiritorilor

cregtini.

Istoria

acestei

finte

Icoane

(dup6

tradiqie, iind una dintre

cele qapte

coane

zugrdvite

de

Sfbntur

Evanghelist

Luca)

este

greu

de

stabilit.

Se

spune

ci

starelul

acestei

ihistrii,

Anufie

monJhul,

mergand

n

pelerinaj

a

Locurile'sfinte,

a primit

de

la

episcopul

Ierusalimului

o Icoani

a

Maicii

Domnului

pentru

a o

aduce

n

$ra

Romdneascd.

a

intoarcere,

Anufie

monahul,

apropiindu-se

de

constantinopol,

a fost

prins

de

turci,

care

-au

pradat,

batjocorind

Icoana

prin

lovirea

cu

iataganul

in

chipul

pruncului

Iisus

qi

al

Maicii Domnului, dup6 careau aruncat-o n podul unui grajd de

cai.

Noaptea

nsi,

grajdul

a

inceput

a

vui,

caii

s-au

omorat

intre

ei,

iar

ingrijitorii

care

s-au

ncumetat

si. intre

la

animale

au

fost

omorali.

Degi

condamnat

a

moarte,

Anufie

a

reugit

si

scape

cu

via [,

fiind

salvat

de

un ienicer

valah.

se intoarce

in

lard

trist

ci

a

pierdut

Sfanta

coani,

iar

mihnirea

sa

sporeEte

rimind

vestea

i

turcii

ii'omorAser[

gi

p[rinfii.

La

scurt

timp

dupi

aceasta,

flandu-se

e

malul

Mirii

Negre

in ci.utareaunui loc unde si-gi aline suferinfa,vede

in

larg

o

lumini

puternici.

ce plrea

ci

se apropie

de

erm.

intorcindu-se

a

doua

zi,

fu

uimit

si.

vadi

plutind

pe

api

Icoana

bcitoare

de

minuni

a

Maicii

Domnului.

vaslind

cu

barca

pani

la

locul

acela,

a luat

Icoana

gi

a

adus-o

a

{irm.

A

observat

c[ pe

fafa

Maicii

Domnului

qi

a

Pruncului

Iisus

turcii

loviseri

cu iataganele,

ar

marginile

zgdrieturilor

se astupaserl

ca

o

rani

in

carne

vie.

Se

observd

si

astdzi

aceste

5.ni

cicatrizate

pe

chipul

pruncului

Iisus

gi

al Maicii

Domnului

(a

se

vedea

coperta

a II-a).

s


11/36

Maica

Domnului cu

Pruncul

-

icoand n biserics

,5f.

Arhangheli

Mihail

Si

Gavriil".

Anufie aduce

coana bcitoarede

minuni

la casapirinteasci,

apoi,

mpreune

cu

fratele

slu, decide

si vAnd[

tot ce mai aveau

gi

s[

meargl cu

nepreluitul odor

la

schit,

a

Dalhluli. Aici,

cei doi

au pus emeliabisericii

cu hramul

,,Izvorul

Timlduirii", construiti

intre anii

146I-1468.

$i

astizi, agezatd.

n bisericl,

Icoana fbcitoare de

minuni

a

Maicii Domnului estedeosebit e rumoasi, remarcAndu-serintre

celelalte

coane

din

ar[

prin

unicitatea

ei:

Maica Domnului

fine


12/36

Pruncul n parteadreaptl gi capulei esteaplecatoartemult

asupra

Fiului,

cu

duiogie,

ar

chipul

Fecioarei

Maria

revarsi

o lumini

dumnezeiasci.

Puline

sfinte

coane

ale

Maicii

Domnului

din

tara

noastri

inspiri

at1ta

evlavie

gi

inil{are

sufleteasci.

intre

anii

lg79-rgg0,

Icoana

fbcitoare

de

minuni

a

Maicii

Domnului

a

fost

transferat[

orlat

ra

Muzeul

de

la

posada,

apoi

a

Muzeul

de

Arti

din Bucuregti,

ierzAndu_i_se

rma.

cu

binecuvantarea

reasfinlitului

pirinte

Episcop

EPIFANIE

al Buziului

gi

vrancei

Ei

prin

strdduinla

maicii

starele

de

atunci,

Emilia

Focga,

coana

a

fost

readusr

ra

Mlnistirea

Dilhlufi,

fiind

agezatd,

n

sfanta

biserici

spre

bucuria,

mdngaierea

gi

ajutorul

celor

care'

aevlavie

gi

cu

dreapti

credinti,

se nchini

inaintea

ei.

fn

aceasti.

ministire

se gisesc

rei

biserici

-

monumente

Iistorice gi de arhitecturi.

Biserica

,Izvorul

Timiduirii",

construclie

din

zid

in

formr

de

navi,

cu

contraforfi,

fbr[

turl[,

este

vlruiti

atdt

n

interior

peste

zugrdveala

e la

inceput,

cdt

Ei

a

exterior.

Nu

are

nicio

inscriplie

din

care

si

se

cunoasci

anul gi

ctitorul.

Pe

ugi

este

scris,

otuqi,

1829,

acesta

iind,

probabil,

anul

in

care

sfbnta

biserici

a fost

refbcuti.

in

timpul

Primului

Rizboi

Mondial

(r9r4-rgr8),

biserica

,,Izvorul

Tdmiduirii"

a fost

transformati

de

ocupanlii

germani

in

pugcirie

pentru

prizonierii

rugi.

Atunci

a ost

distrusi

catapeteasma,

care

a fost

apoi

refbcuti

in

anul

L929

destarelul

ministirii

din

acea

vreme.

A fost

restaurati,

n

intregime,

ntre

anii

L992-rgg5.

Pe

acelagi

latou,

a

numai

caliva

metri

de

biserica

,Izvorul

Timiduirii", se aflr biserica avind hramul ,,sfinfii Arhangheli

Mihail

gi

Gavriil".

care

dateazd

din

anul

L625,

potrivit

pisaniei.

Acest

sfdnt

dcaE

ste

singurul

monument

din

Muntenia

,IA

care

se

tnthlneSte

arianta

cu

pronuos".

,o


13/36

Biserica

avhnd hramul

,,Izvorul

Tdmdduirii"

-

in care

a sluiit Cuviosul

Vasile e a Mdndstirea

oianaMdrului.

Biserica,,Sfin{ii rhangheliMihail

Si

Gavriil".


14/36

construitd din lemn cu o singurd urla pe naos,bisericaeste

pictati

in

interior

de

megteri

ntgravi

anonimi,

iar

catapeteasma

sculptati

in

lemn

gi

poleitl

cu

foi{I

de

aur.

Pisania

acesteia

are

urmltorul

confi

nrrt:

,Ace^sta fdntd

si

Dumnezeiascd

isericd

s-au

fdcut

din

temelie

n

zilele

sfinliei

sale

pdrintelui

reoclit,Ia

anul

|gl0,

iar

acum

n

zilele

finliei

sale

stareful

Dionisie

s-au

mai

tnnoit

si

s-au

mai

tmpodobit

cu

catapeteasma

sdpatdsipoleita,cumsi altarul si tindasi slonuls-auzugrdvitdupd

cum

se

vede,

n

zilele

Mdriei

sale

Grigore

Dimitrie

Ghica

voievod

si

a

Preasfinliei

ale

Kirio

Kir

Kesarie

Episcopul

Buzaului

de

Ia

1g27,

iulie

20".

Dincolo

de lacul

ce

se

afla,

odinioari,

in

spatere

elor

doui

licaquri

mai

sus

amintite,

spre

miazinoapte,

ntr-o

poiani,

se

grsegte

a treia

biserici

a

acestei

ministiri,

cu

hramul

,,Sfinfii

impirali

constantin gi Elena" - astdzi,

ruinati

din

cauza

cutremurelor.

Biserica

a fost

ridicatd

ntre

anii

1g40-1g50

de

citre

smaranda

Perieteanu

gi

constantin

Angelescu)

n

timpul

arhimandritului

Mu

zeul

Mdn

d

stir i

D

dlh

duti.

12


15/36

Pis nia bisericii,,Izv

ul

Tdmdduirii".

Benedict,staret

a

M[nastirea

Poiana

M[rului

(judelul

Buzlu)

9i

care

espundea

i de Schitul

Dnh[u i.

Dup[ alqii,

aceasti sfAntl

biserici

ar

fi fost construiti de

starelul

Benedict, rin anul

1855.

Bisericaa

fost construitl

din

ciri.midi,

cu

planul in form[

de

cruce,cu

trei turle

amplasate

e

pronaos,

naos

9i

SfAntul

Altar,

agezate e aceea$iinie gi avAndaceeagimlrime. Zidurile erau

lipsite

de picturl

gi acoperite

u var.

Catapeteasma

ictati,

pe emn

de brad

se

plstreazi

in muzeul

ministirii.

f)espre

SfAntul

tare

Vasile

gi

vieluirea

acestuia

n Schitul

Uoetnluli

aflim

din

biografia

sa

urmdtoarele:

Anul

nagterii

este

1692.

$i-a

petrecut

primii ani

ai

vielii sale

monahale

in

zonaMunlilor

Mogenski

coline

aflate

a Sud

de Kiev) care se

aflI

pe teritoriul Ucrainei.

Pirlsindu-gi

patria,Vasile

monahulvine

in

Jara

Rom6neasc[

gi se stabilegte,entru o scurti perioadi de'timp, la schitulnumit

Valea

$chiopului,

ar apoi ajunge

a Schitul

Dllhluli.

t3


16/36

Sfdntul

Vasile

cel

Mare

_

icoand n muzeul

mdndstirii

La

Dilhiufl,

in

anul

r7r5,

devine

preot

gi

mai

apoi

conduce

obEtea

monahald

ca

egumen

pani

in

anii

r730-r733,cand

e

mutd,

impreuni

cu

12

ucenici

ai

sdi

(dupa

numrrul

Sfin{ilor

Apostoli),

pentru

a intemeia

Schitul

poiana

Mirurui

din

Munlii

Buziului.

Despre

perioada

petrecuti

la

Ddlhnu{i

nu

se

cunoagte

rtceva,

decat

aptul

cd,

n

jurur

cuviosului,

se

strdnseseri

proape

incizeci

de monahi rugi gi romani gi ci stare{ulvasile le era

indrumdtor

duhovnicesc,

lujbele

iind

savdrgite

n

totalitate

n

limba

slavoni.

In

aceasti

situa{ie

n

care

obgtea

devenea

ot

mai

numeroasa,

schitul

fiind

prea

mic,

iar

condiliire

de

viald

isihasti.

greu

de

dobdndit,

starelul

se

hotdrlgte

si

caute

un

loc

de

sihistrie

adecvat

vie{ii

pustnicegti.

Agadaa

gi

trimite

ucenicii

la

arte

schituri

din

zona (Triisteni,

cdrnu),

iar

er

nsugi,

dupi

ce

a

numit

un

egumen

pentru

fralii

care

trebuiau si rimani ra Darhiuti, se indreaptd,

dupi

cum

am

spus,

cu

doisprezece

monahi

spre

poiana

Mdrului

unde

va

rdmane

cam

treizeci

gi

cinci

de

ani,

pa.ra

a

mutarea

sa

la

Domnul

(aprilie

1763).

e14

Cuviosul

Vasile

de la Mdndstirea poiana Mdrului.


17/36

Cuviosul

Vasiledevineun stare cu

renume,ajungAnd

i aib[

subconducereasa uhovniceasci nsprezece

gezimintemonahale

cu care a fost in contact permanent

ie prin vizite periodice,

ie

prin scrisorilesale.

incepAnd

din timpul vielii Cuviosului

Stare Vasile

gi

mult

timp dupi

moartea

sa,Schiturile

Dllhiuli

gi

PoianaMirului

erau

considerate a unul singur, ca o singurl

obgte,

gi

nu au fost rare

situaliile n care,

pentru

anumite

perioadede timp, se aflau

sub

conducerea celuiagi

istor gi

egumen,

agacum

intAlnim gi

pe la

anii

1850-1855

And stare

a ambeleageziminte

monahale

era

arhimandritul

Benedict.

f)

egimul comunist ateu,

prin decretul

410 din

1959,

Vesfiin\eaz5,

Schitul

Dilh[u i. incepind cu anul 1990,

prin

stridania Preasfinlitului

Plrinte Episcop

EPIFANIE,

Schitul

Dnhnuli a fost reinfiinlat ca

ministire de clluglrife, astizi fiind

una dintre cele

mai

bine

organrzateagez[minte

monahale

din

Catapeteasma isericii

,Sfin{ii

mpdrali Constantin

Si

Elena",

aJTatdstdzi n muzeulmdndstirii.


18/36

. ,1 ' r

d-r

4,:

l . i '

j=


19/36

x

1

,t


20/36

Eparhia Buziului gi Vrancei.

in

ultima perioadi

de

timp,

aici,

s-au

construit

o clopotnili

mireati,

un

corp nou

de chilii

gi

s-a amenajat

n muzeu

ntr-o

clldire relativ

nou[.

in

anul 2003,

ca urmare

a

repetatelor i nsistentelornter-

venlii

ale

Preasfinlitului

Pirinte

Episcop

EPIFANIE,

pe

temeiul

vielii

curate,

al rugiciunii

ne-

incetate qi

al ostenelilor

mbo-

gllirii

duhovnicegti

a fralilor

gi

cllugirilor

prin

copierea gi

rispindirea

scrierilor

Sfinlilor

Plrin{i,

Cuviosul Vasile

a fost

canonizat

de Sfdntul

Sinod al

Bisericii

Ortodoxe

RomAne.

CredincioSirezen{i

la slujba

Sfintei

Liturghii

oficiate u

prilejulhramului

-

Izvorul

Tdmdduirii.

rAnduindu-i-se

pomenirea

la

data

de 25

aprilie.

proclamarea

canonizdrii

sale a

avut loc

deodati

cu

cea

a Sfantului

Ierarh

Mucenic

Teodosie,

n

zilele

de 5

gi

6 octombrie

2003,Ia

Ministirile

Brazi-Panciu

9i

Poiana

Mirului,

cu participarea

anumerogi

erarhi,

cdlugiri gipreofi,precum gia multor credinciogi.

A

ceasta

ste,pe

scurt, storia

de mai

bine

de

300

de ani

4lu

Mlnistirii

Dilhiuli,

a Icoanei

fbcitoare

de

minuni

a Maicii

Domnului,

aflat[ in

acest

agezimdnt

monahal,

gi

a vielii

sfdntului

cuvios

vasile

de

la

Mlnistirea

Poiana

Mirului,

care

a

sfin{it

aceste

ocuri impreuni

cu

ucenicii

sii, de-a

ungul

timpului.

De

la reinfiinlare

Ei

p6ni

in prezent,

aceastl

mlnistire

a fost

condusi

de starelele

Emanuela

Focga,

Andreea

David

gi

actuala

stavrofori

-

Emanuela

Enea,

toate inscriindu-se

cu importante

r

ealizilri

duhovnicegti gi

gospodire

gti.

La Manistirea

Dilhluli

se

ajuhge

pe

urmitorul

traseu:

Focaani

Gugegti

Cirligele -

Ddhnufi.


21/36

Vedere

ar{iald

a

grddinii

asezdmhntului

monahal.


22/36

We-Wme**XXwW&ieees*e6

ry*

NOMOX

VRANCEA

(BPANTEEA)

Fffo

Movaotrlqr

Dilhdu{i

(AaAyaourot),

tva

an6

I

rot

naAt6reqa

provaotrlqLa

rnq

pou;.ravLrcr1s

Oq0obof,Laq,

pqiorcerat

20

xLV.

arc6

rov

64po

Focaani

(oorcodv

),

ot.

pla

ftsE)Lo

q

o|rou

sftLKE)aro

v

ra

6aon

ctno

oE

Lal

It,a

to

etog

ibquorlg

rcaL

yLoL

rovq

[qoupe noA,A.ot,L pr6vegnAqqoeogieg

Krlroqsq

qq

bev

r.ou tyou;-re

elvar

o(no

rnv

naqaboorl.

tf,r

oLa

aurc",

o

Movaotqgr

Ddlhd

utj

(LaLyaoutor)

4Vre

iv

o('L

v

@orq

ouro

t1v

Oau

pratouqyLrcrl

rc6va

trlsflavoryic.grcat6rt

e6cb

(qoe

o

6orog

Baorzl,eLog.

H

zraqaboorl

Aier

6tL

q

eLrc6va

qg

llavaytsq

b6Or1rce

otn6

rov

Eniorcono

IeqroooAriprc;v

rov rlyorj;.revo autof

rou

louxaotlqrlou

O 6oLog

Ba.o(Aetoq,

caray6p.voq

LTTa

qv

pc,so(a,4qO,

orqv

OuyyqopA,aybt,

ortq

aqr16g

ou

tr1,

rlsva,

enerOrl

br^_r

e va

r

o r

rc raA]qLeq

ouv

0r1

Kee

Lap

La

au

0

evr

LK4

rovalrrcrl

Can,

rcaL

dpreLve

ffl

Lrcn

n

Ddlhdufi

(LaLyaovrot)

yta

neqrlnou

20

1q6vLa

Ka,L

v,ero(

".qy

o'to

Movaotrlqr

poiana

Mdrului (lloiava MaqouAoui). fLa rnv o(yLornroL,,1q

canls

TolJ,

Lo(

Lg

t

v eu

F

ar trct

q

obrly

e

E

nou

6b

v

e

o.roug

gov

ayou

q

KAL

orouq

ruorouq,

o

nyofprevog

Bao?1,erog,

a,L

Fre

ov

2o


23/36

H

exrctr1oiu

Ayrct

Apyuyyetrot tXu4trcu uppry)"".

aydr\oL rou

l,spaopr6rarou EnLorc6ftou EIII@ANIOT,

to

2003, oLyLonoLn0rlrce,

| $vnFrl

rou

lvar or.Lq25Anqr,l,[ou.

Ff'lo

Movaotrlqr Ddlhduli

(Lc./tyaoutor)

eyet

I

"qeiq

ercrcAr1oleq,L oftolg o4Fr.qo

pr6vo

buo

Aertougyoriv:

"Zc'tob6you

flqyn"

(rctroprvr1

7461,-7468),

ot " AytoL AqldyyeAoL Mrlarl2t rcat fapqqA" (ouprQc^rva

Fs

to

lquo6pouAo lqovoAoyeLrat

ro 1625),

rco't

"l\tot

Kc,-rvotavtlvoq

rcaLEA6vq"

(rctLo;rvq

to 1840-1850),

on-

Frsqa

eqe nco

rvr;e a Lt 0(e olv oe Lopc,.rv.

llTaraqyeirat

ano

ro

Ko[rpouvLotLrc6 rca?torcitq

I\"o

ioisv, ,l

liovaxLKrl

KoLvofflr a ctr.o

Ddlhduli

(A,aLyaourot),

latatotyrrAl

ro 1990, c^lq

Fovaotqqr

yn

govay{q,

Fe

rov ayclxa tou lepaoprL6ta.cou

EnLorc6riou

EilI@ANIOT. Mdoa oto lbqupra pgiorcetar dva prouoeio,

onou unaglouv

rceLprrlALoLotL rcrcArloraortrca

tpALa.

E6cb

t t + .r* f f io ry iF* {

z t@* rw*Fr+


24/36

"H

Koipqo4

rou

Ayiou

Nrco)qou,,

_

ayrcypagia

oro

vao

"Zao\oyou

ilnvn,,

ora

rAsDro('LoL

xq6vla

KTLOT}K'LV

6Va

Kcd6.,voo

raorc

rcott

Karvoferot

rceAta.

I4g.qo,

ka0qyoupsvl

e(vat

n

Vovctw)

Emanuela

Enea

(E;-ravou Aa.'Eva.\.

I"o

Movaotrlqr

Ddlhdu

li

(LaAyaorjtor)

prnoqelg

a

HQraoeLq

oLlro

1v

6Labqop4

:

Focgani

(@orcodvL)

-

Cugegti

(fout(dotL)

-

CArligele

(KaqAit(eAe)

_

Ddlhduti

(La/tyaorjtor).

Traducere

de

Dl

Ciprian

Muqat

_

se*oru,

:,ffi1T"*:fi

ilf

lji,",,r,o

,",

Patriarhia

RomAnd

p$dsg*&ffi**&f.F.tre,$?:srs

s*,

*slps*'

22

t.?l.ssffi@


25/36

M6SilAC?&{Pb'enx3yrt&{ -

yE3[

BPAHTIfl

onxgyrlKrrrZ

Monacrbrpb

-

oAyrHr43

ApeBHeinurx

MoHarrrecKr4x

o6wreneft pyMbrHcKoro

llpaeoc-

rraBvrs.,paclono)KeH

B

20 ru

3arra4Hee

opoAa

Ooruranu,

e

sOHe

yooBbrx

/recoB.

O

gare

co3AaHr4.rrMoHacrbrpfl

y

Hac Her

AoKyMeHToB.

E4uHcrneHHbre

,rHSopvrarJuu

HeM 4cxoilflr

r,rs pnailv\wv.

fienxeyqrvfr

Mosacrbrpb

yr3BecreH

6naro4ap.fl

rryAor-

nopuola r4KoHe

EoNcrert

Mareprrr v

6narogap-snaM,srrr

rro1Bvr-

sarrvrflB HeM

craprla Bacvnws.


26/36

^

Boyun

Mamepa

c

Mnadeu4eu,

Ca.

Xapanan1uil,

Cee.

KoucmaHmun

EneHa,

Ce, 4oauu iunor*uuorn.

Tpagu4vrfl

rlracvrr

o

roM,

rrro

1aKoH

Marepia

BoxrelZ

6una

.'pr'..,flTa

craprleM

rry'ecHbrM

o6pasou

oT

errvrcKo,,a

Vlepy

canuMcKoro,

.{enxeyqlt.

rapeq

Bacunufi,

poAoM

r/rs

poccuw,

npu6un

B

Myureunro

n

Harrale

XVIII

BeKa,

roroMy,

rrro

sAe b coxpaH,rurcb ycnoB,rl vrcrvrHHrzvroHarucr


27/36

20

ner,

noc/re

Koroporo nepece/rr4rrcs.

Mouacrupe

floxna

MepynylZ.rsEyseycKrrxop. I/Is-sa ro

AyxoBHocrrr,

o/rrrrBbr

vr HacraB/renuflM

crapeq Bacvnwfi. 6ntn,

co

trapanvnvm

flpeocnanleHHoro III4OAHVIfl, By

ssycKoro

.r BpanucKoro,

rpocnaB/reH 2003 ., r4Me.fl

ary

rrpa3AHoBaHvrfl.25

npenx.

o/rxoyrlKrutMoHacrbrpb r4Meer

prr xpaMa,

To/rbKo

ABa

43

Koropbrx

cero4H.rr rKpbrrbl:

nocrpoeunurt

s 146I-1468);

(4aulpoBaHHulZ,

cornacHo

rra1rrvrcu,

B L625 r.);


28/36

ee&

eeeryg&r&@&

K*x

COUNTY

OF

VRANCEA

ilhiu{i

Monastery,

one

of

the

oldest

monastic

settlements f the Romanian

Orthodoxy,

s

placed

at

about

20

km

far

from

Focaani

ity,

n

an

area

where

beech

and

oak

forests

prevail.

There

are

no

documents

on

the

founders

of

this

monastery,

o

that

the

only

information

we

have

s

based

on

tradition.

Nevertheless,

ilhduli

Monasteryis

known

due

o

the

miracle

worker

icon

of

the

Mother

of

God

present

here,

and

because

t

was

here

that

pious

Abbot

Basil

rived

and

had

many

spiritual

achievements.

Tradition

says

hat

the

abbot

of

this

monastery,

monk

Anufie,

received

he

con

ofthe

Mother

of

God

from

the

Bishop

oflerusarem

and

brought

it from Dilhnuti.

ious

Abbot

Basil,

a

native

of

Russia,

ame

o

wanachia

at

the

beginning

of

the

rgth

century

as

he

place

was

suited

for

a genuine

monastic

ife

and

settred

at

Dilhduli

skete,

where

he

remained

for

almost

20

years,

when

he

moved

to

poiana

M'rului

Monastery,

n

the

BuzhuMountains.

Due

to

his

pure

rife

and

to

the

practiceof the heart'sprayer, o the very useful

spiritual

advice

hat

he

used

o

give

o

the

monks

and

aiihful,

Abbot

Basir

was

canonised

ze


29/36

Partial

view n

the

precincts

of the monasticsettlement.

in 2003,

ollowing

the

initiative

of

His

Grace

Bishop

EPIFANIE

of

Buzlu

and

Vrancea, aving

beencelebrated

n25 April.

lleheufi

Monastery has

three churches,

but

only

two

U

functional:

Healing

Spring"

(built

from 1461 1468),

"Saints

Michael

and

Gabriel the Archangels"

dating,

according

to inscriptions,

from 1625)

and

"Saints

Constantine

and Helen

the Emperors"

built

from

1840-1850,uined

today

because

f

earthquakes

but still keeping

the

altar screen displayed

n

the

monastery

museum).

f)issolvedbythe

communist egime n 1959,

hemonastic

,L.t

settlement rom

D[lhlufi

was

e-established

n 1990

as

a convent or nuns, as a result of the effortsmadeby His Grace

Bishop EPIFANIE.

The

monasteryhas

a museum

too,

were

the

:sgstr

i s***trt Ib*ffi

*ss

fi #***-*

27

ffiffiffiffi9#s#6s.l*sffi*

g

f ?

:


30/36

#ffi:ffi=*.s

painting

inside

he

church

of

the

,,Healing

Spring,,"

precious

objects

and

the

religious

books

with

patrimonial

value

are

displayed'

During

the

last

few

years

a

belfry

and

new

cells

werebuilt here.

Today,

he

abbess

f

the

convent

s

Emanuela

Enea.

r}e'neufi

Monastery

can

be

reached

aking

the

following

I A

u

route:

Focgani

Gugegti

_

Cdrligele

_

Dalhiuti.

,l

aihlcel"e

de

$lc"a

Anca

{,-}itd

_

seto^rr:ff T:.*:ff

:?lfi*eri

gio

se,

Patriarhia

RomAnd

gS*93**{f$S****S*:*:}*:***t*K$ffi

23

#**.*:#S*.**pggrg*Xg*g*g*Xre*:gS


31/36

rB MONA-T',&R&m&&ffi*&U?I*

DEPARTEMENT

DE VRANCEA

f

e Monastdre

e Dilhiuli,

un des

plus

anciens

entres

I4tonustiques

de l'Orthodoxie roumaine,

se

trouve

situ6 quelques

0 km

ouestdu municipe Focaani,

ans

une

zone

domin6epar

des orts

de chdneet de hdtre.

En l'absence

e

documentsportant

sur ses

origines

et

ses fondateurs,

es

seuls renseignements

roviennent

de la

tradition.


32/36

r

e

Monastdre

de

Ddrh'ufi

est

renomm.

pour l,ic6ne

umiraculeuse

de

ra

Mdre

de

Dieu

qui

sy

trouve,

ainsi

que

pour

le

fait

que

c'est

ci

qu'a

v6cu

et

mend

ses

rabeurs

spirituels

Saint

Basile

e

Vdn6rable.

La

tradition

nous

apprend

que

cette

ic6ne

de

la

Mdre

de

Dieu

fut

regue

par'higoum,|ne

de

cet

ermitage,

Anufie

re

moine,

de

a

part

de

rvdque

e

f6rusalemet arriv6edD'rhiuti

de

manidre

miraculeuse.

Le

vdn6rabre

taretz

Basile,

originaire

de

Russie,

int

en

valachie

au

d6but

du

XvIIIe

sidcle,

parce

qu,ici

existaient

es

conditions

n6cessaires

our

une

vie

monacare

uthentique,

t

il

s'installa

au

Skyte

Dilhiufi,

oir

ir

v6cut

presque

20

ann6es

durant,

avant

dhller

au

Monastdre

e

poiana

Mirului, dans es

montagnes

e

Buzdu.

ourrapuret6

de

savie

etpourrapratique

de

la

pridre

du

ceur,

pour

les

conseils

pirituels

qu,ir

donnait

aux

moines

et

aux

fiddres,

e

staretz

Basile

a

etecanonisd

ar

notre

Eglise

en

2003,

suite

aux

d6marches

nstantes

de

Son

Excellence

'Ev6que

EPIFANIE

de

Buziu

et

de

vrancea

et

l

est

comm6mor6le

25

avril.

e

Monastdre

de

Ddlhdufi

a

trois

dglises

dont

rJaujourd'hui

ne

sont

en

fonction

que

deux:

,,La

source

Miraculeuse"

6difi6e

entre

146l_146g);

,,Les

Saints

Archanges

Michel

et

Gabriel"

(datant

d,e

r625,seron

inscription

votive);

,,Les

aints

Empereurs

onstantin

et

H6rdne,,

bdtie

entre

g40_

1850;

aujourd'hui,

uin6ed cause es remblementsde terre, l

n'en

este

que

riconostase

xpos6

u

mus6e

du

monastdre).


33/36

,,IlExaltation

de

la Sainte Croix"

-

peinture

dans Uglise

e

,La

SourceMiraculeuse".

flupprimd

par

le r6gime

communiste

en

L959,

\fl'6tablissement

monacal

de Dilhiuli

fut

r6tabli

en

1990,

comme

couvent

de moniales,

par les

efforts

de

Son

Excellence

'Evdque

EPIFANIE.

Dans

'enceinte

u monastdre

il

y a un mus6e

avec

des

objetset des ivres

de culte

d valeur

patrimoniale.Ces dernidresann6es, furent construitsun

clocher

et des

cellules ouvelles.

Mdre

sup6rieure

st a monialeEmanuela

nea.

pour

atteindree

Monastdre

e

Dilhiuli,

on

doit

suivre

I

la route

suivante

Focgani

Gugegti

CArligele

Dihnuti.

Traducere

de Dna Lect.

Univ. Maria Alexandrescu,

Facultatea

de Teologie

Ortodoxd

,,Patriarhul

Justinian"

a Universit5l ii

din

Bucuregti

*SS

31

W.tr**E*.*;


34/36

,1,-t::::r.r11;:::r:,:.r:::..,;.t.rr.

:tr:*.r:a:::::

rr.:

t

t

ri.

i

*

t

{

I

ri

ii

Tnxl

oronrosrr

on

PC.

Pr.

Prof.

Costici

PANAITE

Consilier

cultural

gi

pentru

nvitimdnt

si

PC.Arhim. PaisieFANTAZIU

Curecsne

-sx.t:

PC.

Pr.

Frof.

Roman-Romeo

ENE

Foro:

Dl

Iulian

STOICA

TrpAnrr

ra:

S.C.

Ewika

Eurodips

S.R.L.

Galati

tel"/fax:0Zi6"4A2Zgg

AoRrs;l:

Ministirea

Delhaufl,

comuna

Cidigele,

judequl

Vrancea.

Cod

pogtal:

627069.

Cod

ftscal:

7A2Z2Z9Z.

ett:4o75

Rr{gE

o2r7

Q564

;2820001_

CR

Coperta

I:

Coperta

II :

Coperta

II:

Coperta

IV:

Vedere

din

incinti;

in

prim-plan

*

biserica,,slinfliArhangheli

Mihail gi Gartiil,,.

lcoana

ftcd.toare

e

minuni

a Maicii

Domnului.

Troiti

- in

incinta

agezimintului

monahal.

Noua

clopotnili

a

ministirii.

w**sexffi*.***$:*

*ffiss

32

#,&ffig#ffitrw*&ss*ss*wgxgx


35/36

f

*


36/36

TI

e:****

.-****

?** F*;

: , : * 'g" i * i

Mânăstirea Dălhăuți,jud.Vrancea.pdf

Documents

Transcript of Mânăstirea Dălhăuți,jud.Vrancea.pdf