CAPITOLUL NR. 1

MANAGEMENTUL PROIECTELOR EUROPENE ŞI INTERNAŢIONALEBAZE CONCEPTUALE

Lector Dr. Cristian Silviu Bănacu

Introducere

Managementul proiectelor internaţionale reprezintă atât o extensie a unei discipline de bază a ştiinţelor economice şi anume managementul proiectelor cât şi o profesie cu o importanţă de necontestat în economie atât la nivel micro şi cât şi macroeconomic.

În ultima perioadă atât în România cât şi pe plan mondial se pune tot mai mult accentul pe finanţări pe bază de proiecte. În consecinţă managementul proiectelor internaţionale dobândeşte un rol deosebit în iniţierea şi derularea activităţiilor economice.

Este cunoscut faptul că la baza unor acţiuni politice majore cum ar fi spre exemplu integrarea în Uniunea Europeană şi NATO, stau programe şi proiecte specifice. De asemenea, este cunoscut faptul că orice investiţie ce are ca drept scop realizarea unor obiective de construcţii, achiziţionarea sau realizarea de tehnologii, dezvoltarea de activităţi din sfera comerţului, educaţiei, sănătăţii, ordinii publice etc. au la bază proiecte cu finanţare publică sau privată.

De aceea se pune în mod firesc întrebarea: ce sunt programele şi ce sunt proiectele, care sunt asemănările şi deosebirile între ele ? Concepte fundamentale Programele

Programele sunt proiecte complexe sau mai precis portofolii de proiecte care au ca scop îndeplinirea unor obiective stabilite prin politici şi strategii la nivel macro sau microeconomic, de importanţă naţională sau internaţională.Aşa cum arată standardele de management de proiect şi dicţionarele de specialitate programele pot fi definite ca:

- o serie de sarcini specifice inter corelate conduse în mod coordonat pentru realizarea unor obiective pe baza unor strategii corespunzătoare;

- un portofoliu de proiecte selectate şi planificate în mod coordonat pentru îndeplinirea unor obiective şi pe baza unor strategii;

- un proiect complex sau set de proiecte necorelate dar legate de un ciclu de afaceri;- o organizaţie cu misiune temporară cu scopul realizării unor procese de complexitate medie

şi ridicată. - O parte a unui plan (exemplu programul de cercetare-dezvoltare şi stimulare a inovării din

planul de cercetare dezvoltare). Programul are prevăzut buget propriu.

Clasificarea programelor:- După nivelul la care se face raportarea

- Programe de nivel internaţional: Programul de aderare a României la Uniunea Europeană, NATO, programele de colaborare bilaterală, trilaterală, multilaterală, tehnico-ştiinţifice, comerciale, culturale, programe spaţiale internaţionale, programele educaţionale Socrates, Leonardo, Minerva etc.

- Programe de nivel naţional: Programul de Dezvoltare Durabilă al României, Programe de educaţie permanentă, Programe de conservare a Deltei Dunării, Programe pentru Administraţia Publică, programe pt transporturi, agricultură, IMM-uri etc.

1

- Programe de nivel regional şi local : Programe de dezvoltare regională, programe de reconversie profesională a şomerilor, programe de dezvoltare a zonelor mono-industriale;

- Programe la nivel de organizaţie sau programe interne ale instituţiilor administrative, societăţi comerciale, organizaţii non-guvernamentale.

- După sursa finanţării- Programe cu finanţare externă (de la organisme financiare internaţionale cum ar fi spre

exemplu FMI, Banca Mondială, O.N.U.D.I, B.I.R.D, B.E.RD etc- Programe cu finanţare internă (de la buget, din bănci etc.)

Abordarea sistemică a programelor

Programele pot fi considerate sisteme complexe prin care resursele financiare, umane şi materiale stabilite prin politici şi consolidate prin strategii se materializează prin intermediul proiectelor în efecte benefice. Aşa cum se observă din fig 1.1, prin politici se stabileşte cadrul general şi obiectivele cum ar fi de exemplu politica de integrare a statelor în Uniunea Europeană.

Fig.1.1 Abordarea sistemică a programelorPe baza politicii se stabileşte o strategie (sau mai multe) prin care obiectivele stabilite sunt raportate la perioade de timp definite şi resurse (financiare, umane, materiale ) alocate pentru îndeplinirea lor. Continuând exemplul anterior, strategia de integrare a noi state în Uniunea Europeană are termene precizate 2005 pentru admisia unui grup de state (Cehia, Ungaria, Polonia, statele Baltice, Cipru, Malta, Slovenia, Slovacia) şi 2007 pentru un al doilea grup de state (România şi Bulgaria), şi pentru care au fost alocate fonduri financiare necesare în procesul de preaderare şi aderare. Pentru a facilita procesul de preaderare şi aderare au fost întocmite programe orientate pe obiective şi teme prioritare. Aceste programe pot fi generale sau specifice. Spre exemplu programul general Phare are componente diferite- pentru educaţie Socrates, Erasmus, Leonardo, Minerva, pentru cercetare programul cadru (FP 5, FP 6), pentru agricultură programul Sapard etc.Pentru realizarea obiectivelor propuse fiecare program are în componenţa 2 sau mai multe proiecte.

PROIECTELE

Proiectul reprezintă modalitatea prin care resursele umane, materiale, financiare sunt organizate într-un mod specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un domeniu de activitate, cu caracteristici date , cu restricţii de cost şi timp, urmând un ciclu de viaţă standard pentru a realiza schimbări benefice definite prin obiective cantitative şi calitative1. Proiectele pot reprezenta de asemenea părţi din programe sau direcţi de analiză şi investigare (cercetare) ale acestora.

1 SR 13465:2002- PM România Glosar pentru managementul proiectelor

2

POLITICI

STRATEGII (1,2,3…)

SURSE DE FINANŢARE (1,2,3…) (EFORTURI)

PROGRAME (1,2,3…)

PROIECTE (1, 2, 3…)

EFECTE (economice, sociale, de mediu, tehnice etc.)

SISTEMUL PROIECT

O abordare sistemică a proiectelor poate duce la o înţelegere facilă a procesului, ciclului de viaţă şi etapelor proiectelor. Spre exemplu, în figura 1.2 este prezentat sistemul proiect.

Fig. 1.3 Sistemul proiect

SUBSISTEMUL PROPUNERII DE PROIECT

Fiecare componentă a sistemului proiect se constituie la rândul său într-un subsistem .

Astfel, propunerea de proiect are la bază problema de rezolvat sau necesitatea, una sau mai multe idei de rezolvare şi una sau mai multe soluţii propuse.

Pentru propunerea de proiect vor exista unul sau mai mulţi ofertanţi iar pentru executarea lui unul sau mai mulţi executanţi.

Tot procesul ofertării-execuţiei are la bază principiul competiţiei pentru ofertanţi între ei şi pentru executanţi între ei.

În practica curentă, în mod uzual există un ofertant şi mai mulţi executanţi (realizatori) de proiecte. Lansarea de oferte de proiecte reprezintă el însuşi un proces de transmitere a solicitărilor privind depunerea de solicitări pentru propuneri de proiecte2 ce implică termene bine definite de lansare a ofertei şi de răspuns la apelul dat.

Astfel, pentru un proiect lansat de un ofertant printr-un program care-i asigură finanţarea, pot exista unul sau mai mulţi solicitanţi.

În cazul în care condiţiile ofertantului sunt îndeplinite de mai mulţi solicitanţi fiecare lansare de ofertă de proiecte se va face prin intermediul programelor pe baza principiului competiţiei, proiectul cel mai fezabil financiar sau care îndeplineşte cel mai bine condiţiile impuse de ofertanţi va fi admis la finanţare.

Pentru anumite tipuri de proiecte cum ar fi cele cu finanţare publică sau din fondurile structurale ale Uniunii Europene se organizează etape de preselecţie unele culminând cu licitaţii pentru participare.

Solicitările pentru propunerile de proiecte nu trebuie a fi confundate cu propunerile de proiecte trimise diferenţa constând în gradul de apropiere faţă de obiectivele proiectului (programului).

2 oferta de propuneri de proiecte- call of proposals (l.engleză)

3

PROPUNERE DE PROIECT

PROIECTUL PROPRIU-ZIS

REZULTATUL(PRODUSUL)

PROIECTULUI

Dacă rezultatul este favorabil- o nouă propunere

Fig. 1. 4 Subsistemul propunerii de proiect

SISTEMUL PROIECTUL PROPRIU ZIS

Proiectul propriu-zis reprezintă un ansamblu de piese scrise ce conţin date, descrieri, calcule, note, metodologii de calcul şi analize, avize, contracte etc.şi piese desenate ce conţin schiţe, planuri, desene la scară.

Unele proiecte conţin şi elemente virtuale cum ar fi baze de date, desene, schiţe, planuri toate înmagazinate pe suport magnetic sau de altă natură (bio-magnetic).

Proiectul este caracterizat de existenţa a 3 elemente distincte: ciclul de viaţă, etape, faze.

NB.De notat faptul că prin proiect în cazul prezentat se înţelege ideea materializată în partea scrisă deci un document şi nu rezultatul proiectului care poate fi o materializare fizică de tipul o construcţie, o tehnologie, un sistem informatic etc.

Această observaţie este necesară pentru a face diferenţa între proiect ca document tehnico-economic şi juridic cu scopul şi rezultatul proiectului care poate fi un activ fizic sau virtual.

4

PROPUNEREA DE PROIECT

Problema de rezolvat sau necesitatea

UNA SAU MAI MULTE IDEI SAU VARIANTE DE REZOLVARE

UNA SAU MAI MULTE

SOLUŢII

REZOLVAREA PROBLEMEI

OFERTANT

(ex. program)

EXECUTANŢI COMPETITORI

AI PROIECTULUI

Fig. 1.5 Ciclul de viaţă, etapele şi fazele proiectului (adaptat de CSB după model PMBOK-Project management for success in teaching and learning)

Aşa cum se observă şi din figura 1. 5, ciclul de viaţă al proiectului poate fi împărţit în 4 etape principale: definire, planificare, execuţie şi verificare, fiecare având mai multe faze.

SISTEMUL REZULTATUL PROIECTULUI

Rezultatul proiectului reprezintă materializarea cu succes a ideii proiectului după ce documentaţia proiectului a constituit baza realizării fizice a acestuia.

Spre exemplu, orice construcţie necesită un proiect complex de realizare care implică (sub)proiecte ale părţilor componente ale construcţiei (structura, învelitori, instalaţii, aspecte arhitectonice şi de urbanism, etc) care în faza iniţială sunt documente scrise (calcule, descriere tehnica, studii de fezabilitate, contracte, avize etc.), desenate (planuri, schiţe, desene) sau înmagazinate virtual iar în faza finală proiectul devine un produs complex (construcţia finalizată cu structura, instalaţiile şi aspectul arhitectonic dorit).

Ca şi proiectul descriptiv şi proiectul-produs are un ciclu de viaţă propriu numit şi ciclul de viaţă al produsului cu etapele: lansarea în execuţie a proiectului , execuţia (construcţia) propriu-zisă, utilizarea (exploatarea), amortizarea, reabilitarea sau abandonul.

5

ETAPA 1- DEFINIRE

ETAPA 2 – PLANIFICARE

ETAPA 3-EXECUŢIE

ETAPA 4

VERIFICARE

100%

FAZE-necesitatea (scop)- ideea proiectului-conceptualizare-formulare proiect-studii fezabilitate-strategii proiect-aprobări, avize

FAZE- planif. resurse-stabilire costuri-proiect de bază-contracte şi termene-planificare detaliată

FAZE-echipa de lucru proiect : sarcinilicitaţii,achiziţii pt. proiect; -finalizare-control intermediar

FAZE-testare- evaluare internă-evaluare externăanaliza rezultat. proiectului- diseminare rezultate

FAZE- control financiar intern- control financiar extern;-extensia proiectului

idee

-contractare

fezabilitate

planificare

-realizare

finalizare testare control extensie

TIPOLOGIA ŞI STRUCTURA PROIECTELOR

După cum a fost menţionat anterior, unele proiecte fac parte din proiecte complexe denumite şi programe. Alte proiecte sunt de sine stătătoare având o independenţă a finanţării.

Pentru a uşura înţelegerea tipurilor de proiecte, o clasificare a lor este binevenită.Proiectele pot fi clasificate astfel:

- după gradul de complexitate: proiecte complexe integrate sau independente proiecte simple

- după sursa de finanţare proiecte cu finanţare publică proiecte cu finanţare privată proiecte cu finanţare mixtă

- după obiectul proiectului proiecte pentru construcţii (construcţii noi, reabilitări, modernizări etc:) cu

destinaţie publică sau privată; proiecte de produs (larg consum, industrial etc.) proiecte informatice (realizarea programe de calculator, sisteme expert etc.) proiecte de infrastructură informatică şi telecomunicaţii proiecte de dezvoltare industrială proiecte de dezvoltare a resursei umane etc.

- după domeniul economic sau utilizatorul final: proiecte pentru învăţământ proiecte pentru sănătate proiecte pentru industrie; proiecte pentru agricultură proiecte pentru turism; proiecte pentru energie proiecte pentru protecţia mediului; proiecte pentru administraţia publică etc.

- după durata finanţării: proiecte pe termen lung ( peste 2 ani) proiecte pe termen mediu (1-2 ani) proiecte pe termen scurt (sub 1 an).

STRUCTURA PROIECTELOR

Orice proiect conţine 3 părţi principale- din care 2 pe suport grafic (un modul cu date scrise, un modul cu desene, schiţe, planuri etc,) şi un modul cu date sau desene pe suport magnetic (baze de date sau elemente scrise sau desenate pe cd-uri sau alte forme de stocare a datelor virtuale.

De asemenea un proiect poate cuprinde date şi analize de ordin juridic, economic, tehnic sau de impact cu mediu. O formă schematică a structurii unui proiect este prezentată în figura 1.6

6

Fig. 1.6 Structura unui proiect

MANAGEMENTUL (GESTIUNEA) PROIECTELORConceptul de management al proiectelor defineşte totalitatea activităţiilor de planificare, organizare, monitorizare şi control a elementelor unui proiect în scopul îndeplinirii obiectivelor proiectului în funcţie de criteriile: domeniu, cost, timp, calitate.(vezi fig. 1.6)

Fig. 1.6. Managementul de proiect- obiective şi criteriiScopul proiectului3

Reprezintă ţelul, finalitatea proiectului fie că aceasta este un produs sau serviciu.

3 Asociaţia Project management Romania- Managementul Proiectelor-glosar ed. Economica 2002

7

STRUCTURA UNUI PROIECT

PARTE SCRISĂ (descriere, calcule, tabele, analize, studii de fezabilitate, contracte, etc.)

PARTE DESENATĂ (schiţe, desene, planuri etc.)

PARTE VIRTUALĂ (baze de date, desene, părţi scrise pe suport magenetic)

ELEMENTE TEHNICE-- caracteristici, noutate, realizabilitate tehnică, calitate, fiabilitate

ELEMENTE JURIDICE –drepturi de proprietate, totale sau parţiale, relaţii de muncă etc.

ELEMENTE ECONOMICEvaloare,costuri, venituri, profit,amortizări,management organizare etc.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI-nivel de poluare, reciclabilitate,eco-eficienţa

MANAGEMENT (GESTIUNE) DE PROIECT

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROIECTULUI

CALITATETIMPCOSTDOMENIU

Scopul proiectului se stabileşte la iniţierea proiectului.

Obiectivele proiectului. Un proiect poate avea unul sau mai multe obiective . Obiectivele proiectului pot fi de natură economică, tehnică, financiară, calitativă, de timp, de utilizare eficientă şi eficace a resursei umane, de impact cu mediu, de organizare etc.

Formularea obiectivelor se face în faza de iniţere, urmând ca pe parcursul proiectului şi la finalizarea acestuia să se verifice modul de îndeplinire al lor. Îndeplinirea lor este evidenţiată de existenţa indicatorilor de analiză care pot fi analizaţi atât în cursul proiectului cât şi la finalizarea proiectului.

Modul de îndeplinire sau neândeplinire al obiectivelor proiectului depind de claritatea şi coerenţa formulării lor, de gradul de implicare şi modul de organizare al echipei de management de proiect, realizabilitatea practică, de condiţiile de lucru favorabile sau nefavorabile, de justa apreciere a termenelor, de continuitatea finanţării şi respectarea condiţiilor la finanţare.

Criteriul domeniu

Istoric, conceptul de management de proiect a apărut în anii 1960 odată cu dezvoltarea programelor spaţiale în S.U.A. Apariţia unor instrumente grafice de planificare cum sunt graficul GANTT4 sau graficul PERT5 şi aplicarea practică a managementului prin obiective la conducerea proiectelor au avut o importanţă deosebită în lărgirea sferei de aplicare a acestui concept în practică şi transformarea sa într-o disciplină ştiinţifică managerială de sine stătătoare.

Pe lângă aplicaţiile din cercetarea spaţială alte domenii cum ar fi construcţiile, industria, agricultura, transporturile, serviciile, comerţul sau turismul au beneficiat şi beneficiază de evoluţia şi dezvoltarea în continuare a acestei ştiinţe manageriale.

Putem spune că în zilele noastre fiecare domeniu de activitate economică cunoscut poate utiliza cunoştiinţele din managementul de proiect, cu elementele de specificitate proprii.

Primul pas în elaborarea unui proiect este identificarea domeniului de aplicare(cercetare, educaţie, industrie, construcţii etc.).

În consecinţă, la iniţierea unui proiect este indicat să se ţină cont de relaţia dintre domeniul de aplicare, particularităţiile acestuia şi modul practic de abordare al managementului de proiect caracteristic, întrucât formarea echipei proiectului, planificarea obiectivelor şi activităţilor specifice,evaluarea şi controlul rezultatelor sunt puternic influenţate de modul cum se stabilesc aceste corelaţii chiar de la începutul proiectului.

Criteriul cost

La iniţierea oricărui proiect se realizează o previziune a costurilor directe şi indirecte implicate în proiect în raport cu beneficiile (profit, beneficii ecologice, sociale etc.) sperate a se realiza prin aplicarea proiectului. Evident, unul dintre obiectivele unui proiect este ca acesta să aibă costuri minime de realizare dar care să se afle într-un raport de optim cu elementele calitative şi cantitative ale proiectului.

4 Graficul GANTT – inventat de Henry L. Gantt. Acest grafic mai este denumit şi graficul cu bare5 Graficul PERT- (acronim din l. Engleză- Program Evaluation Review Technique_Tehnica de Evaluare a Verificării Programelor)- Planificarea proiectelor se face cu ajutorul activităţilor reprezentate prin reţele de noduri şi săgeţi.

8

De aceea, la iniţierea oricărui proiect se constituie un buget previzionat de venituri şi cheltuieli şi se face o analiză a fluxului de numerar previzionat (denumită şi analiza cash-flow6-lui). În baza acestei analize se ia decizia de a investi sau a nu investi in proiect.

Costurile luate în considerare la iniţierea proiectului sunt costuri previzionate sau costuri estimate iar costurile analizate la finalizarea proiectului sunt costuri realizate sau efectuate.

Criteriul cost este şi un criteriu foarte important la selectarea unui proiect sau variante de proiect din mai multe posibile. Totuşi este recomnadabil ca acest criteriu să fie analizat în corelaţie cu celelalte criterii: domeniu, timp, calitate.

Criteriul timp

Timpul este de asemenea un criteriu important pentru managamentul de proiect. De aceea, la fel ca şi în cazul costurilor, la iniţierea şi elaborarea unui proiect se face o estimare a duratei totale de realizare a proiectului atât ca documentaţie de planificare cât şi ca obiect ce urmează a fi realizat prin aplicarea proiectului. Această durată este împărţită în perioade de realizare a activităţilor ce concură la realizarea proiectului. Etapizarea proiectului pe activităţi şi subactivităţi, evaluarea şi controlul acestora sunt posibile a se face într-o manieră organizată cu ajutorul instrumentelor grafice de programare de tipul graficului cu bare GANTT, a graficului Pert şi a histogramelor resurselor. Aceste instrumente grafice sunt disponibile şi în varianta informatizată cu ajutorul unor programe de calculator de tipul Microsoft Project Management sau Primavera.

Criteriul timp poate fi şi el un criteriu important de luat în considerare la selectarea pentru finanţare a proiectelor. Ca şi elementul costuri, acest criteriu trebuie corelat cu celelalte criterii.

Criteriul calitate

Conceptul de calitate a proiectelor este un concept complex întrucât înglobează 3 elemente distincte care au fost prezentate şi în abordarea sistemică a proiectului şi anume:

1. Calitatea propunerii de proiect , a studiului de fezabilitate şi a echipei care îl întocmeşte;2. Calitatea proiectului ca plan şi a echipei de proiectanţi;3. Calitatea proiectului ca rezultat (produs, serviciu etc) şi a realizatorilor ei.

În unele situaţii calitatea este evaluată şi raportată la standarde de evaluare internaţionale (ISO 9000, ISO 19000 etc.) naţionale (STAS) sau de firmă, standarde tehnice , de organizare etc. Aceste standarde pot oferi nivelele de referinţă ce trebuie a fi atinse de componentele proiectului (organizatorice, executorii, produsului,procesului sau serviciului rezultat) pe întreg ciclul de viaţă al proiectului.

Factorul calitate este un element definitoriu la selectarea variantei optime de proiect dar evident el trebuie să fie corelat şi cu ceilalti factori: domeniu, cost, timp.

În managementul de proiect aprecierea calităţii se face fie pe parcurs la nivelul activităţiilor intermediare fie la final. Factori de apreciere pot fi: încadrarea în termenele contractuale, încadrarea în costuri şi chiar minimizarea acestora; modul de prezentare a proiectului şi succesul acestuia la finanţare; fezabilitatea proiectului, viabilitatea proiectului; durabilitatea produsului rezultat, costuri minime de exploatare sau întreţinere, satisfacţia beneficiarului sau clientului.

6 cash-flow- l. Engleză- flux de numerar sau flux de lichidităţi

9

MARKETINGUL PROIECTELOR

Conceptul de marketing, aşa cum arăta şi unul din fondatorii disciplinei, Phillip Kotler cuprinde cei 4 P- Produs, Piaţă, Preţ, Promovare. Şi în domeniul proiectelor putem identifica aplicarea acestui concept. O caracteristică importantă este aceea că din punctul de vedere al abordării proiectelor fie ca documentaţie tehnico-economică fie ca produs rezultant distingem un marketing pentru proiect şi un marketing pentru obiectul (obiectivul) proiectului. Cel de-al doilea este conţinut în primul întrucât orice proiect ce priveşte un produs sau serviciu conţine o analiză de marketing. În unele situaţii ne putem referi şi la proiectele de marketing ca proiecte în sine întrucât îndeplinesc toate criteriile caracteristice unui proiect: existenţa scopului şi a obiectivelor, costului, duratei, calităţii.

Pentru fiecare din cele 4 elemente produs, piaţă, preţ, promovare există politici, strategii, tactici aferente care vor face obiectul menţiunii sau analizei în proiecte.

Produsul Proiectul poate să constituie el însuşi un produs ca oricare altul fiind supus concurenţei de pe piaţa proiectelor, o piaţă ce cuprinde ofertanţi sau contractori de proiecte, clienţi sau beneficiari, realizatori (proiectanţi, constructori, producători etc.), finanţatori.

Piaţa proiectelor

În funcţie de caracteristicile generale sau specializate ale proiectului, piaţa poate fi mai largă sau mai restrânsă. Spre exemplu, pentru un proiect educaţional european de tip Socrates sau Erasmus pot exista numeroşi solicitanţi de la şcoli şi licee la universităţi care să concureze la aplicaţia pentru proiect. Evident toţi aceşti solicitanţi sunt din domeniul educaţiei şi învăţământului. Pentru construirea unei lucrări de artă inginereşti cum ar fi un pod sau tunel, solicitanţii vor fi din domenii specializate din construcţii cum ar fi constucţia de poduri sau tunele.

Adjudecarea proiectelor de construcţii se face fie direct (în cazul finanţărilor private) fie prin competiţie deschisă (licitaţii) în cazul proiectelor cu finanţare publică.

Ofertanţii de proiecte denumiţi şi contractori pot fi organisme internaţionale (exemplu comisia Europeană, USAID, ONU, ONUDI, NATO etc.), naţionale (Guvernul României, ministere etc.), organizaţii publice sau private, persoane fizice sau juridice etc.

Realizatorii solicitanţi de proiecte sau contractanţii pot fi colective sau persoane din universităţi, institute de cercetare, proiectare, organizaţii non-guvernamentale, persoane fizice sau juridice calificate pe acest domeniu.

Finanţatori sunt instituţiile bancare, fondurile de investiţii sau în unele cazuri fundaţii, atrase în programe de finanţare pe diverse domenii.

Preţul

Preţul proiectului poate fi de două tipuri: preţ estimat şi preţul efectiv realizat.Preţul estimat se bazează pe costurile estimate actualizate la care se poate lua în considerare costuri ce pot reprezenta o marjă de risc a executantului de proiecte.

Preţul efectiv realizat implică costurile directe şi indirecte de realizare a proiectului la final la care se adaugă profitul executantului.

10

Promovarea- publicitatea proiectelor

Promovarea-publicitatea proiectelor cuprinde lansarea ofertei de proiecte prin mijloace de informare de largă audienţă: ziare, reviste, radio, tv, INTERNET cu precizarea termenelor limită de depunere a solicitărilor de proiecte şi de finalizare a obiectivelor propuse prin proiect.

Solicitările de Proiect care sunt câştigătoare a competiţiilor organizate pentru accesul la finanţare vor face obiectul unor contracte de susţinere finaciară încheiate între ofertanţii de proiecte şi executanţi.

În aceste contracte sunt cuprinse drepturile şi obligaţiile părţilor contractante cu specificarea duratei proiectelor şi a termenelor de evaluare.

În cazul în care proiectul are o finanţare publică, iar prin proiect se solicită achiziţionarea unor echipamante, aparate, etc sau executarea unor lucrări de construcţii, executantul proiectului va parcurge etapele: ofertare- licitaţie deschisă- achiziţie.

11

CAPITOLUL 2

ROLUL PROGRAMELOR ŞI PROIECTELOR INTERNAŢIONALE ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ROMÂNIEI

Lector dr. Cristian Silviu Bănacu

În actuala perioadă de constituire a unei economii sustenabile în România cu obiective clare cum ar fi atât integrarea politică, economică şi militară în Uniunea Europeană şi NATO dar şi cu creşterea competitivităţii produselor şi serviciilor româneşti pentru a face faţă concurenţei într-o economie globală, importanţa şi rolul programelor şi proiectelor internaţionale este foarte important.

La momentul actual, România participă la schimbul mondial de valori prin următoarele tipuri de programe:

- Programe de pre-adererare a României la Uniunea Europeană,- Programe comunitare ale Uniunii Europene destinate creşterii gradului de compatibilitate şi

de integrare economică a statelor membre,- Programe de compatibilizare a structurilor de apărare româneşti cu cele ale statelor ce fac

parte din NATO,- Programe bilaterale semnate între guvernul Român atât cu state membre din Uniunea

Europeană (România- Franţa, România- Germania, România- Marea Britanie etc). cât şi cu cele din afara spaţiului Uniunii Europene (România – SUA, România- Canada, România- Rusia, România- China, România- Japonia, România- Brazilia, etc.).

Pe baza acestor programe, organizaţii publice cum ar fi spre exemplu instituţii din administraţia publică, universităţi, ONG-uri cu caracter public şi organizaţii private cum ar fi IMM-uri şi firme mari, fundaţii etc. din România participă la proiecte cu finanţare europeană de la (B.E.I.)7, (B.E.R.D)8 sau finanţare internaţională mondială (Banca Mondială) pentru realizarea unor obiective diverse de la dezvoltarea infrastructurii, până la ajutorarea copiilor instituţionalizaţi.

Programe de preaderare la Uniunea Europeană

Sunt destinate creării condiţiilor pregătire a accesului României în Uniunea Europeană. Din categoria programelor de preaderare ale României la Uniunea Europeană deosebim:•Programul PHARE pentru educaţie, IMM-uri, administraţia publică•Programul ISPA pentru infrastructura în transporturi, mediu•Programul SAPARD pentru agricultură şi mediu

Programe Comunitare

Acest tip de programe sunt deschise atât statelor membre ale Uniunii Europene cât şi a celor candidate.Programe Comunitare la care participă România au rolul de compatibilizare a structurilor economice cu cele ale statelor membre din Uniunea Europeană într-un proces sinergic.

Domeniile la care participă România sunt:

cercetare – programul cadru 6 şi în viitor programul cadru 7 (FP 69, FP 7), educaţie şi pregătire profesională (Socrates, Leonardo, Youth), combaterea discriminării, schimbul de informaţii (TAIEX) ,

7 B.E.I. Banca Europeană de Investiţii8 B.E.R.D. Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare9 FP 6 acronim din limba engleză, Framework programme 6- în traducere Programul cadru 6, la fel şi FP7

12

IMM-uri, Guvernare şi management public (SIGMA), securitate nucleară, mediu (LIFE), restructurare economică (RICOP). protecţia consumatorului: Acţiunea Comunitară pentru Sprijinirea Politicii de Protecţie a

Consumatorului sănatate publică : Acţiunea Comunitară în domeniul Sănătăţii Publice schimbul de informaţii între statele UE: Program TAIEX, combaterea discriminării: Între sexe: Egalitate de gen, între minorităţi: Combaterea

excluderii sociale: Între persoane valide şi invalide VĂMI – VĂMI 2007, FISCALITATE- FISCALIS 2007, protecţie în caz de dezastre: Mecanismul de Protecţie Civilă , ocuparea forţei de muncă: Măsuri de stimulare în domeniul forţei de muncă NOUA ECONOMIE: Societatea informaţională cu componentele:

1. –Servicii de telecomunicaţii: TEN TELECOM2. –Informarea publicului pentru Societatea informaţională: Program PROMISE3. –Educaţie electronică: eLearning (sprijinirea proceselor de învăţare cu ajutorul

mijloacelor electronice, eContent sprijinirea producţiei de materiale pe suport digital şi utilizarea INTERNET

diversitate lingvistică şi culturală cu programele:1. –CULTURA 2000,2. –B 3- 1000 pentru protejarea şi salvarea degradării limbilor şi culturilor regionale şi

minoritare3. –B3- 1003 pentru promovarea diversităţii lingvistice ale UE în Societatea

Informaţională democraţie şi drepturile omului: - programul IEDDO cu 5 componente şi 3 măsuri:

1. Promovarea şi protecţia drepturilor omului, B7-7012. Sprijin pentru procesele de democratizare, B7- 7023. Prevenirea şi tratarea focarelor de conflict B7- 703,4. Tribunale penale internaţionale, B7- 704 N5. Alegeri libere şi corecte, B7- 709 N

Cele 3 măsuri vizează: proiecte f. mari (peste 300000 euro), proiecte mari între 50000 şi 300000 euro şi micro- proiecte (sub 50000 euro).

Programe de cooperare ale Uniunii Europene cu alte state

•Programul de cooperare UE-SUA în domeniul învăţământului superior şi al formării profesionale,•Programul de cooperare UE- Canada în domeniul învăţământului superior şi al formării profesionale,•Programul UE- America Latină în domeniul învăţământului superior şi al formării profesionale,•Programul de cooperare UE- China•Programul de cooperare UE- Rusia•Programul UE- Africa de Sud pt. lucrări din construcţii, educaţie, sănătate•Programul MEDA- Cooperare între statele Mediteraneene.Programe bilaterale- România- SUAProiectele finanţate în perioada 1990- 2005 în cadrul acestui program prin intermediul USAID,10 vizează domenii cum ar fi: agricultura, mediu, dezvoltarea antreprenorială şi IMM-uri, educaţia, sănătatea, dezvoltarea infrastructurii, privatizarea sau USIA11 pentru programe ce vizează educaţia, schimburi de experienţă şi antreprenoriatul în perioada de tranziţie a României.

10 USAID United States Agency for International Development acronim pentru agenţia internaţională americană pentru dezvoltare internaţională.11 USIA United States Information Agency acronim pentru agenţia internaţională americană pentru informaţii

13

De asemenea, organizaţii private din SUA au sprijinit cu fonduri prin programe colaborarea instituţională inter universitară între universităţi din România şi cele din SUA, precum şi mobilitatea studenţilor, cadrelor didactice universitare şi cercetătorilor români şi americani prin programe de burse Fullbright, Soros, Mc Namara.

PROGRAME COMUNITARE DIN DOMENIUL CERCETĂRII-DEZVOLTĂRIIPROGRAMUL CADRU 6 (FP 6) AL UNIUNII EUROPENE

14

Introducere

Întâlnirea la vârf a Consiliului Europei la Lisabona din martie 2000 şi-a propus ca obiectiv ca anul 2010 să fie anul în care Uniunea Europeană să devină cea mai competitivă economie din lume. Pentru realizarea acestui deziderat, s-a subliniat rolul important al Cercetării ca vehicul al progresului iar la întâlnirea de la Barcelona din Martie 2002 s-a propus alocarea a 3 % din PIB-ul fiecărui stat mebru. Materializarea unei dorinţe mai vechi- crearea unui spaţiu unic al cercetării devenea o cerinţă imperioasă.

CE ESTE ERA (SPAŢIUL DE CERCETARE EUROPEAN) ?

Constituirea spaţiului de cercetare European (ERA) este o realizare relativ recentă (Ianuarie 2000), cu toate că ideea a fost promovată chiar de la începutul constituirii Uniunii Europene. Necesitatea existenţei ERA a apărut odată cu identificarea aspectelor de ineficienţă în utilizarea fondurilor destinate cercetării în statele membre ale UE. Existenţa a 15 programe naţionale şi cu programul cadru ca fiind considerat al 16-lea, ducea la dese suprapuneri, dublarea eforturilor şi disiparea resurselor financiare, umane, materiale. Din acest motiv cercetarea în spaţiul European nu era la fel de competitivă ca şi cea americană sau japoneză.

În mod asemănător creări în domeniul comercial a Pieţei Unice, s-a luat măsura la cel mai înalt nivel politic definirii conceptuale şi aplicării a ERA (Spaţiul European de Cercetare). Ca instrument principal de aplicare al proiectului de constituire al ERA s-a convenit să fie Programul Cadru 6 (FP 6), proiectat a fi calea de finanţare pentru parteneriatul ERA- cei mai buni cercetători.

În viziunea lui Philippe Busquin, Comisar al Consiliului Uniunii Europene şi totodată arhitect al ERA îl prezintă ca fiind "un spaţiu la nivel European pentru activităţi şi politici coerente şi coordonate din domeniul cercetării, un spaţiu în care cercetătorii şi cunoştiinţele se deplasează liber ce va încuraja exprimarea excelenţei europene prin câteva căidupă cum urmează: În primul rând prin realizarea unei mase critice a potenţialului de excelenţă din statele membre UE, cu utilizarea intensivă a informaţiei şi tehnologiilor comunicaţiilor; în al doilea rând prin depăşirea barierelor naţionale de cercetători şi echipele lor stimulând competiţia cu creşterea nivelului general de excelenţă; în al treilea rând prin atragerea în Europa a celor mai buni cercetători din restul lumii în acelaşi mod în care campusurile americane şi japoneze atrag în mod curent cercetători";

Obiectivele FP 6 relative la ERA sunt:

1. integrare şi 2. consolidare a cercetării

3. structurare.

15

ERA- Spaţiul European al Cercetării

FP 6- Programul Cadru 6 al UE pt C+D obiective

Integrare şi consolidare

structurare

Fig 2 Relaţia ERA-FP 6

Prezentare FP 6 şi ERA

Ce reprezintă Programul Cadru 6 sau FP 6 ?

Programul cadru 6 (FP 6 ) reprezintă un proiect complex ce continuă şi îmbunătăţeşte alte programe similare (FP 1, FP 2, FP 3, FP 4, FP 5) ale Uniunii Europene în domeniul cercetării- dezvoltării şi care au la bază documentele programatice de constituire ale Uniunii Europene.

Proiectele cuprinse în program reprezintă planuri detaliate de implementare ale cerinţelor europene de cercetare pe arii tematice prioritare concrete în domeniile tehnico-ştiinţific, economic, societate şi de mediu.

Este de subliniat faptul că FP 6 nu acoperă toate domeniile ştiinţei şi tehnologiei, doar cu unele excepţii. În schimb prin FP6 se încurajează cercetarea multidisciplinară.

Obiectivele strategice şi structura FP 6

Acest program se constituie în fapt într-un portofoliu de proiecte pe arii tematice prioritare cu următoarele două obiective strategice majore:

- Consolidarea bazei ştiinţifice şi tehnologice ale industriei din statele membre UE.- Promovarea activităţilor de cercetare pentru creşterea competitivităţii produselor şi

serviciilor europene pe piaţa internaţională în sprijinul promovării politicilor europene

O caracteristică importantă a programului este aceea că FP 6 nu este structurat pe disciplinele tradiţionale de cercetare ci pe obiective curente de cercetare sau corpuri principale de activităţi..

Sunt evidenţiate 3 obiective curente de cercetare sau corpurile principale de activităţi grupate pe două programe specifice. Primul program are 2 obiective (integrare şi consolidare) iar cel de-al doilea are un obiectiv- structurare.

- concentrarea şi integrarea cercetării din statele membre UE (7 arii tematice prioritare şi 4 activităţi specifice de cercetare multidisciplinară);

- structurarea ERA12 pe domenii;- întărirea şi consolidarea spaţiului european al cercetării (ERA);

12 ERA (abreviere l. Engleză)- European Research Area- Spaţiul European al Cercetării (SEC- l. Română)

16

Ştiinţele vieţii, genomica şi bio-tehnologie pt. sănătate

Tehnologii pt. societatea informaţională

Nanotehnologii şi nano-ştiinţe, materiale avansate adaptive(KBM), noi echipamente pentru producţie şi procese

Ştiinţele Aeronauticii şi spaţiului

Alimente, calitate şi siguranţă

Dezvoltarea durabilă, schimbarea globală, ecosisteme

Cetăţenii şi actul guvernării în societatea bazată pe cunoaştere

7 arii tematice prioritare

Cercetare pentru suportul politicŞtiinţe şi tehnologii noi şi emergente Activităţi de cercetare ştiinţifice pentru IMM-uriActivităţi de cooperare internaţională specifică

CORPURI PRINCIPALE DE ACTIVITĂŢI ALE FP 6

DOMENII DE CONCENTRARE ŞI

INTEGRARE A CERCETĂRII DIN

STATELE MEMBRE UE

STRUCTURAREA ERA (SPAŢIULUI DE CERCETARE EUROPEAN ) PE

DOMENII

ÎNTĂRIREA ŞI CONSOLIDAREA

SPAŢIULUI EUROPEAN AL

CERCETĂRII (ERA);

Cercetare inovare

Mobilitatea resursei umane (granturi Marie Curie)

Infrastructura cercetării

Ştiinţa şi societatea

Activităţi de coordonare a cercetării

Dezvoltarea politicilor de cercetare -inovare

ACTIVITĂŢI SPECIFICE MULTIDISCIPLINARE

Fig 1. Structura programului cadru european FP 6 (adaptare CSB după schema FP 6 ) .

Participarea la programul FP 6

Aşa cum este prezentat în pagina de Internet13 a Programului Cadru FP 6 al Uniunii Europene au dreptul să participe la activităţile desfăşurate următoarele organizaţii şi persoane:

13 http://fp6.cordis.lu/fp6/calls.cfm .

17

- Grupurile de cercetare din universităţi sau institute de cercetare; acestea sunt considerate grupuri ţintă principale chemate să desfăşoare activităţi variate de la proiecte de cercetare la activităţi de mobilitate, trening, găzduire a persoanelor cuprinse in programele de schimburi;

- Societăţile comerciale cu activităţi inovative cu predilecţie IMM-urile pentru care este rezervat un procent de 15 % din bugetul programului ; ele pot participa atât la activităţi de cercetare cât şi în calitate de gazde pentru acţiuni de mobilitate sau trening;

- Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) sunt chemate să participe la program fără a li se impune existenţa în patrimoniul lor a unor laboratoare sau aparate şi echipamante specializate pentru activităţi de cercetare, modalitatea propusă fiind aceea a cercetării în parteneriat cu universităţi sau instituţii de cercetare specializate din statele membre şi candidate ale Uniunii Europene. Condiţia de acceptare la program este legată de existenţa unor consorţii de parteneriat la care să participe minim 3 IMM-uri din 2 state diferite. IMM-urile nu vor fi doar beneficiarii dar şi proprietarii rezultatelor cercetării;

- Asociaţiile profesionale sau grupurile de IMM-uri; Este recomandată formarea de asociaţii de afaceri care să reprezinte consorţiul de cel puţin două asociaţii naţionale din două state diferite în scopul încurajării inovaţiei a grupurilor de IMM-uri sau a sectoarelor în care IMM-urile sunt majoritare.

- Administraţia Publică; Instituţiile de administraţie publică cât şi organizaţiile şi instituţiile ce efectuează cercetări în domeniul administraţiei publice pot depune propuneri pentru programe de finanţare în domeniul cercetării pe schema ERA-NET. Aceasta asigură suportul prin coordonarea transnaţională şi cooperarea pe activităţi de cercetare la nivel regional, naţional şi internaşional. De rezultatele cercetării pot beficia domenii ca sănătatea, mediul, transporturile, construcţii urbanism etc. şi legislaţia aferentă lor;

- Studenţii nelicenţiaţi: Cu toate că acest program nu se adresează direct studenţilor, unele fonduri sunt asigurate pentru încurajarea activităţilor de cercetare la care să participe studenţi;

- Studenţii post-universitari de la cursurile de studii aprofundate, master, doctorat sunt chemaţi să aplice la acest program pentru programe speciale de mobilitate. Prin intermediul acestor programe li se oferă ocazia să-şi contginue cariera lucrând într-o instituţie dintr-o ţară diferită de ţara de origine. Mai mult, tinerii cercetători pot obţine suport pentru participarea la conferinţe internaţionale şi cursuri de trening.

- Cercetători experimentaţi. Acţiuni speciale de mobilitate sunt prevăzute în Programul Cadru 6 (FP 6) pentru cercetători experimentaţi ce posedă titlul de Doctor în ştiinţe sau experienţă în cercetare de 4 ani. Scopul este de a asigura pe de o parte specializare avansată şi transferul de cunoştiinţe şi noi domenii de activitate la instituţiile din statele de origine;

- Cercetarea de avangardă mondială: Sunt prevăzute granturi de excelenţă pentru domenii de vârf sau multidisciplinare şi catedre pentru facilitarea întâlnirilor între cercetători de nivel mondial şi încurajarea lor în aşi continua cariera în Europa.

- Instituţii ce administrează sisteme pentru cercetare (laboratoare, echipamante etc.) de interes transnaţional: Acţiunile ce privesc infrastructura sunt de interes pentru instituţiile ce găzduiesc un sistem important de cercetare (laborator, echipament etc.). Ele oferă suport pentru accesul transnaţional pentru cercetătorii de vârf din Europa şi alte state. O atenţie deosebită este acordată pentru studii de proiectare şi dezvoltare a noii infrastructuri şi de reţele de comunicaţii.

- Organizaţii şi persoane din state terţiare (state care nu sunt membre UE şi nici nu sunt în curs de adererare). Sunt prevăzute fonduri FP 6 pentru participarea şi finanţarea :

- Iniţierea de activităţi de cercetare în organizaţiile din state terţiare;- Măsuri specifice de suport a co-operării internaţionale;- Mobilitatea internaţională a cercetătorilor (burse din şi către state terţiare);- Alţii: cu titlu exemplificativ, pot participa organizaţi ca Grupul European de Interese

Economice (EEIGs), organizaţii de interes European, organizaţii internaţionale, organizaţii non-guvernamentale, furnizori de servicii, utilizatori etc.

Metodologia aplicării pentru finanţări prin programul FP 6

18

Aplicaţia pentru Programul FP 6 constă în parcurgerea următoarelor etape:

Fig. 3 Etapele pentru aplicaţia la programul cadru FP 6

Etapa 1 . Consultarea Ofertei de propuneri se poate face fie prin lecturarea Jurnalului Oficial al Ofertelor Comunităţii Europene fie cu ajutorul INTERNETULUI prin accesarea site-urilor :http://fp6.cordis.lu/fp6/calls.cfm sau http://www.cordis.lu/fp6/ncp.htm .

Etapa 2. Completarea formularelor se face având în vedere obiectivele prioritare de cercetare conţinute de Oferta de propuneri şi nu discipline de cercetare. Este important de înţeles faptul că o bună pregătire a programului asigură succesul la etapa de selecţie, De aceea este importantă înţelegerea Programului de Lucru (Working Programme) al Programului Cadru FP 6. Pentru fiecare obiectiv prioritar există pe internet un birou electronic de informaţii (infodesk) care asigură cele mai relevante date. Informaţii privind obiectivele prioritare de cercetare se pot obţine de la http://www.cordis.lu/fp6/infodesks.htm. şi http://fp6.cordis.lu/fp6/list_areas.cfm

Etapa 3. Transmiterea formularelor de aplicaţie completate prin poşta clasică sau electronică (EPSS) până la data prevăzută ca dată limită. Fiecare stat membru UE sau stat asociat are o reţea proprie de puncte de contact (NCP14). Date privind existenţa acestor NCP-uri se găsesc la http://www.cordis.lu/fp6/ncp.htm

14 NCP-abreviere din l.engleză- National Contact Point- Centru Naţional de Conctact

19

1. Consultarea Ofertei de propuneri publicată în Jurnalul Oficial al Ofertelor Comunităţii Europene;

2. Completarea formularelor de aplicare pentru finanţare

Transmiterea formularelor de aplicaţie prin poşta clasică sau electronică (EPSS) până la data limită

4. Evaluarea şi selectarea pe criterii financiare şi tehnico-ştiinţifice

5. Contractarea în cazul proiectelor selectate aprobate la finanţare

6. Raportarea rezultatelor

7. Audit şi control

Etapa 4. Evaluarea şi selectarea pe criterii financiare şi tehnico-ştiinţifice. Evaluarea proiectelor se face de comisiile specializate ale Uniunii Europene, departajarea lor făcându-se în funcţie de modul de respectare a priorităţiilor de cercetare, viabilităţii, fezabilităţii, aplicabilităţii, modului de întocmire, utilităţii sale economice, sociale, de mediu, noutăţii, a contribuţiei sale la integrarea cercetării europene şi colaborarea transfrontalieră. Pentru fiecare proiect se acordă un punctaj şi în funcţie de îndeplinirea criteriilor de selecţie ele sunt acceptate sau respinse.

Etapa 5. Contractarea în cazul proiectelor selectate aprobate la finanţare. Dacă toate condiţiile din etapele precedente sunt îndeplinite, se trece la faza de negociere şi contractare în care părţile contractante trec la întocmirea documentaţiei pentru contractul de finanţare de către FP6.

Etapa 6. Raportarea rezultatelor în urma aplicării proiectului se face periodic (6 luni- 1an), atât în timpul realizării proiectului cât şi la finalizarea acestuia. De obicei, proiectele sunt însoţite şi de manifestări ştiinţifice (mese rotunde, simpozioane, work-shop-uri, conferinţe etc.) de diseminare a rezultatelor obţinute.

Etapa 7. Auditul şi controlul proiectelor se face atât intern (de instituţia care gestionează proiectul) cât şi extern (de comisii ale instituţiilor ierarhic superioare sau delegaţi ai Comisiilor Uniunii Europene)

Dimensiunea europeană şi internaţională a FP 6

O condiţie a acceptării la finanţare a proiectelor finanţate prin programul FP 6 este aceea a respectării principiului subsidiarităţii adică a caracterului transnaţional integrativ. Astfel doar solicitanţi din statele membre UE sau în curs de aderare pot aplica pentru finanţare.

O altă condiţie este aceea că pentru acţiunile de mobilitate şi training, bursierii trebuie să se deplaseze într-o ţară diferită de cea de origine şi reşedinţă. Nu sunt admise proiectele care au ca scop mobilităţi sau activităţi interne.

Dimensiunea Internaţională a Spaţiului European de Cercetare este subliniată şi de finanţarea unor instituţii de cercetare şi universităţi din terţe state (state care nu sunt nici membre UE nici state asociate). Este încurajată de asemenea cooperarea cu state din rândul statelor în curs de dezvoltare, state partener Mediteraniene, Rusia şi alte state CSI, statele Balcanice etc.

Instrumente pentru realizarea obiectivelor programului FP 6

Conceptual, instrumentele pentru realizarea programului sunt mijloace politic şi legal autorizate pentru intervenţia financiară a comunităţii Europene. Din punct de vedere practic aceasta înseamnă că pot fi susţinute financiar. O caracteristică importantă a acestora este că sunt specifice fiecărui tip de proiect în parte fapt subliniat de identificarea lor încă din faza de apel la depunerea de propuneri pentru proiecte.

20

INSTRUMENTE PENTRU

ATINGEREA OBIECTIVELOR FP 6

Proiecte integrate

Reţele de excelenţă

Articolul 169

Instrumente tradiţionale

Instrumente pt. IMM-uri

Mobilitate şi training –

acţiuni Marie Curie

Proiecte de cercetare cu

ţintă specifică

Acţiuni coordonate

Acţiuni suport specifice

Proiecte de cercetare în cooperare- CRAFT

Proiecte de cercetare colectivă prin participarea asociaţiilor profesionale

Dezvoltarea infrastructurii

de C+D

Figura 3 Instrumentele pentru realizarea obiectivelor programului FP 6 (CSB după informaţii FP 6)

Proiectele integrate se referă la activităţi de cercetare, demonstraţii, training, inovaţii, management şi resurse (personal de conducere, aptitudini, competenţe, finanţe, infrastructură, echipamente.

Reţelele de excelenţă se referă la fragmentarea unor teme de cercetare pe o arie tematică dată între centre de cercetare, universităţi, parteneri publici şi privaţi din Europa.

Articolul 169 se referă la proiectele de iniţiere a programelor naţionale de cercetare din statele membre

Instrumentele tradiţionale care cuprind acţiuni suport specifice(STREPs ), acţiuni de coordonare şi acţiuni specifice suport reprezintă abordări actuale îmbunătăţite a unor teme uzitate în programele cadru anterioare cum ar fi proiecte de cercetare pe costuri împărţite, acţiuni concertate, măsuri acompaniatorii.

Instrumente speciale pentru IMM-uri cu cele două tipuri de proiecte: CRAFT şi proiecte colective.

21

Proiecte speciale de mobilitate şi training (acţiuni Marie Curie) dedicate mobilităţii cercetătorilor în şi din spaţiul European

Proiecte speciale de infrastructură pentru finanţarea laboratoarelor cu aparatură şi sisteme informatice şi de comunicaţii.

Tipuri de proiecte agreate de programul cadru FP 6

Ştiinţe şi tehnologii noi şi emergente (NEST)15

Programul NEST are ca scop promovarea cercetării avansate în noi domenii. Acest program este structurat pe 3 tipuri de proiecte: proiecte de avangardă16 de risc înalt capabile să ducă la noi descoperiri ştiinţifice dar care sunt de mare risc, proiecte de aprofundare17 pentru rezolvarea unor probleme curente (exemplu proiecte de căutare a remediilor unor boli de tipul cancer, sida, etc., proiecte de extindere18pentru transformarea unor teme actuale de cercetare în teme fundamentale pentru programele cadru ale UE.

Proiecte de cercetare pentru suport politic

Au ca scop implementarea politicilor comunitare în domenii ca: politica comunitară agricolă, politici comunitare pentru pescuit, politici pentru mediu, politici pentru energie, politici pentru transporturi, politici pentru sănătate, politici pentru ajutorul de dezvoltare, politici pentru protecţia consumatorului. Trebuie avut în vedere că cercetarea pentru suportul acestor politici va fi realizată respectînd obiectivele specifice pentru proiectele de cercetare şi acţiunile de coordonare.

15 NEST- abreviere l. Engleză- New and Emerging Science and Technology- Ştiinţe şi tehnologii noi şi emergente16 în documentele FP6- adventure projects care în traducere în limba română ar însemna proiecte aventuroase (n.a. proiecte de avangardă)

17 în documentele FP6- insight projects care în traducere în limba română ar însemna proiecte de interior (n.a. proiecte de profunzime)18 în documentele FP6- Pathfinder initiatives care în traducere în limba română ar însemna proiecte pt iniţiative de căutare (n.a.

22

Programul NEST

Proiecte AVANGARDĂ

Proiecte deAPROFUNDARE

Proiecte de EXTINDERE

Politica comunitară agricolă

Politica comunitară a pescuitului

Politica de mediu

Fig. Proiecte de cercetare pentru suportul politic.

Programul PHARE19

Program de asistenţă financiară şi tehnică pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană aplicat iniţial pentru Polonia şi Ungaria (1989) iar din 1990 pentru celelalte state est europene între care şi România

Scopul şi obiectivele

Scopul programului este de a facilita accesul în Uniunea Europeană prin crearea şi dezvoltarea unei infrastructuri economice a statelor europene aflate în stadiul de pre-aderare. Acest program are următoarele obiective

19 PHARE- acronim din limba engleză pentru Poland Hungary Aid for Reconstruction of Economy- Program pentru Ajutor pt. Reconstrucţia Economiei în Polonia şi Ungaria, .

23

PROIECTE DE CERCETARE PENTRU SUPORTUL POLITIC

Politica energetică

Politica de sănătatePolitica de ajutoare pentru dezvoltare

Politica de protecţie a consumatorului

•Formarea, dezvoltarea şi consolidarea instituţiilor democratice,•Sprijinirea formării de IMM-uri,•Dezvoltarea regională,•Stimularea proceselor investiţionale,•Susţinerea microproiectelor de preaderare,•Cooperare transfrontalieră

Tipuri de proiecte eligibile PHARE

Pentru următoarele tipuri de proiecte se pot obţine finanţări Phare:•Proiecte cu caracter social: Protecţia copilului, Sprijin minorităţi etnice (romi), Sprijin persoane cu disabilităţi,•Societatea civilă: Birouri de Consiliere Cetăţeni (BCC-uri), Sprijin ONG-uri, Implementarea Aquis-ului comunitar în domeniile: muncă. dialog social, protecţia consumatorului, protecţia mediului, dezvoltarea socio-economică.•IMM-uri : procurarea de echipamente, construcţii, instruire tehnică, transport echipamente, achiziţionarea de licenţe, achiziţionarea de software şi echipamente IT etc.•Dezvoltare regională: Dezvoltarea resurselor umane, Descentralizarea administraţiei publice, cooperare transfrontalieră•Micro- proiecte prin Fondul Europa informarea publicului în vederea aderării.

PROIECTE PHARE CU DESTINAŢIE SOCIALĂ

•Protecţia copilului: programul Copiii mai întâi, buget 10 mil euro contribuţia UE şi 3,3 mil. euro contribuţia buget naţional. Cu finanţare pentru: case de tip familial, centre de primire, centre de recuperare, centre maternale, servicii de reintegrare. Valoarea finanţării nerambursabile între 5000- 600000 euro.•Protecţia şi integrarea minorităţii rome: contribuţia UE 4,45 mil euro pentru: pregătire profesională, activităţi generatoare de profit, infrastructură, sănătate. Valoarea finanţărilor pentru proiecte mici: 5000- 50000 euro şi proiecte mari 50000-200000 euro.•Reforma sistemului de protecţie a persoanelor cu disabilităţi: contribuţia UE (6 mil euro) pentru: centre de îngrijire şi sprijin, centre de recuperare şi de refacere, centre de sprijin tip familial, servicii de terapie etc. Valoarea finanţării între 20000 şi 200000 euro.

PROIECTE PHARE PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ

•Buget 5,565 mil. euro contribuţia UE–Birouri de consiliere pentru cetăţeni (BCC-uri existente sau în curs de înfiinţare),–Sprijin pt. ONG-uri (parteneriat ONG cu: autorităţi, comunitatea de afaceri ), îmbunătăţirea cadrului legal, fiscal, centre de resurse pt. ONG-uri,–Rolul ONG-urilor în adoptarea şi implementarea aquis-ului comunitar ( munca, dialog social, protecţia mediului, dezvoltarea socio-economică),–Participarea ONG-urilor la activităţile de de sprijinire a principiilor democraţiei, drepturilor omului, statului de drept, independenţei justiţiei.–ONG-uri şi capacitatea lor de a furniza servicii sociale

Program PHARE pentru IMM-URI

Face parte din programul Coeziune economică şi socială 2000 cu un buget total de 11, 39 mil. euro din care 75 % contribuţia UE şi 25 % Guvernul României. Prin acest program se finanţează: procurarea de echipamente, construcţii pt. investiţii, instruire şi asistenţă tehnică pentru implementarea proiectului, transport de echipamente, achiziţionarea de licenţe, drepturi de franciză.

Condiţii de finanţare: max. 300000 euro/ proiect din fonduri UE astfel încât să fie satisfăcută condiţia:

24

•Împrumutul= Contribuţia UE + contribuţia băncii maxim 80 % din valoarea proiectului.•Contribuţia UE max 75 % din valoarea împrumutului care reprezintă 60 % din valoarea proiectului dintre care 15 % este nerambursabil şi 45 % este rambursabil.•Contribuţia băncii 25 % din valoarea împrumutului (20 % din valoarea proiectului),•Contribuţia solicitantului 20 % din valoarea proiectului din care 50 % în numerar.

PROGRAM PHARE PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Program denumit: COEZIUNEA ECONOMICĂ ŞI SOCIALĂ din 1998, 2000, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005Are componentele: 1. Dezvoltarea resursei umane pentru: –Facilitarea la locuri de muncă disponibile,–Dezvoltarea de abilităţi profesionale,–Promovarea egalităţii de şanse2. Dezvoltarea infrastructurii regionale3. Descentralizarea administraţiei publice4. Cooperarea transfrontalieră

PROGRAMUL ISPA20

Înfiinţat prin Hotărârea Consiliului 1266/ 21.06.1999 cu referire la asistenţa acordată statelor candidate în perioada de preaderare.

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PROGRAMULUI ISPA

•Pregătirea infrastructurii pt transporturi conforme cu cerinţele Uniunii Europene•Sprijinirea politicilor şi strategiilor economice, ecologice, tehnologice în statele candidate din punctul de vederea al alinierii acestora la standardele de mediu din Uniunea Europeană,•Crearea sistemului de sprijin pentru pregătirea proiectelor de finanţare prin Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene

TIPURI DE PROIECTE ISPA

•Mediu: Investiţii pentru reabilitarea infrastructurii urbane în domeniile:–Tratarea apelor reziduale, –Lucrări reabilitare a reţelelor de canalizare–Alimentarea cu apă potabilă,–Salubritate, gestionarea deşeurilor,–Minimizarea poluării aerului•INFRASTRUCTURA PT. TRANSPORTURI–Mobilitate durabilă (sustenabilă economic-ecologic tehnologic) prin proiectele care sprijină forme durabile ale circulaţiei persoanelor şi bunurilor) conform cerinţelor UE stabilite la summiturile de la Helsinki şi Creta.–Realizarea coridoarelor de transport trans-europene (conectarea infrastructurii rutiere şi de cale ferată la cea din statele UE astfel încât să se realizeze legături optime,–Interconectarea reţelelor naţionale între ele şi cu cele internaţionale•ASISTENŢĂ TEHNICĂ ŞI CONSULTANŢĂ•Sprijin pentru pregătirea proiectelor în vederea finanţării•Ridicarea calităţii proiectelor în ceea ce priveşte: - Pregătirea, •Managementul de proiect,•Aplicarea, •Verificare, control•Evaluare

20 ISPA- Instrument for Structural Policies for pre- Accession- Instrumente de Politici Structurale de Preaderare.

25

TIPURI DE CONTRACTE ISPA

•Contracte de servicii pentru funcţiile de management de proiect, evaluare şi supervizare,•Contracte de furnizare de bunuri•Contracte de lucrări. Lucrările trebuie supuse sistemului de licitaţii iar lucrările trebuie să fie executate în conformitate cu cerinţele FIDIC (Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi).•Documente de referinţă: Cartea Roşie pentru proiectele din transporturi, Cartea Galbenă pentru proiectele de mediu, Cartea Argintie pentru parteneriatul public privat.•Proiectele Carte Roşie şi Carte Galbenă necesită prezenţa unui inginer.

FINANŢATORI ISPA

•Condiţia finanţării co-participare 75 % BEI, BERD, 25 % partea Română•Banca Europeană pt. Investiţii (BEI) pentru proiecte de transport şi co-finanţarea proiectelor de mediu (Facilitatea de Împrumut Orizontală),•Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru proiectele de dezvoltare urbană (Constanţa, Arad, Iaşi şi în pregătire Braşov, Oradea, Tg. Mureş

STADIUL REALIZĂRII PROGRAMULUI ISPA ÎN ROMÂNIA

•Bugetul programului: 7 mld. Euro•Programul se derulează 2000- 2006•România va primi 20-26 % din bugetul total dr 1040 mil/ an•Va atinge o valoare medie a finanţării de 239 milioane euro/ an împărţită în mod egal între infrastructură şi transporturi.•Val. totală a proiectelor până la 31.12.2002 1,575283 mld euro din care finanţare ISPA 1,171264 mld euro•Sunt 28 de contracte semnate din 33•Proiecte de mediu finanţate BEI: Cluj napoca, Brăila, Craiova, Paşcani, Focşani, Satu Mare, Buzău, Piatra Neamţ

METODOLOGIA FINANŢĂRII PROIECTELOR DIN PROGRAMUL ISPA

1. Depunere cerere de finanţare la Min. Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, sau Min. Mediului,2. Proiectele eligibile sunt analizate de Min. Integrării.3. Examinare de Comisia Europeană, Directoratul Genaral Regional, Unitatea ISPA,

4. Proiectele acceptate sunt depuse la Comisia de Management,5. Dacă se acceptă, se încheie Memorandumul de finanţare cu România prin reprezentanţii ei.

PROGRAMUL SAPARD21

A apărut prin reglementările Consiliului Europei nr. 1266 şi 1268 din 1999 cu referire la reglementările Consiliului privind asistenţa acordată de Comunitatea Europeană statelor candidate în ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii şi a dezvoltării rurale în statele candidate.

Caracteristica principală a Programului de asistenţă este aceea că este descentralizat în ceea ce priveşte gestiunea resurselor financiare implicând responsabilitatea autorităţilor locale.

SCOP ŞI OBIECTIVE

•Aplicarea Aquis-ului comunitar în domeniul agricol.

21 SAPARD (Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development- Program Special de pre- Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

26

•Rezolvarea unor probleme specifice din domeniul agricol şi al dezvoltării rurale în funcţie de priorităţi bine fundamentate,•Aproprierea de standardele europene în ceea ce priveşte calitatea produselor agricole.•Pregătirea suportului fizic, logistic şi informaţional pentru accesul la Fondul European de Orientare şi Garantare Agricolă

Tipurile de proiecte sunt grupate pe 4 axe:1.Axa 1 Îmbunătăţirea competitivităţii produselor agricole şi piscicole prelucrate:2.Axa 2 Îmbunătăţirea infrastructurii pentru dezvoltare rurală şi agricultură,3.Axa 3 Dezvoltarea economiei rurale 4.Axa 4 Dezvoltarea resurselor umane

La rândul lor, proiectele grupate pe axe se selectează în funcţie de măsura de aplicare după cum urmează:1.1 Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole,1.2 Îmbunătăţirea standardelor privind calitatea şi controlul produselor de origine animală şi vegetală şi a standardelor privind securitatea alimentelor şi protecţia consumatorului,2.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale,2.2 Managementul resurselor de apă,3.1 Investiţii în exploatări agricole,3.2 Înfiinţarea de grupuri de producători agricoli,3.3 Metode de producţie agricolă care au în vedere protejarea mediului şi conservarea mediului natural,3.4 Diversificarea activităţilor economice,3.5 Măsuri forestiere,4.1 Îmbunătăţirea pregătirii profesionale,4.2 Asistenţă tehnică inclusiv studii care să contribuie la pregătirea şi monitorizarea programului precum şi la campania de informare şi publicitate.În anul 2004 au fost lansate măsurile 1.1, 3.1, 3.4

Beneficiarii programelor SAPARD

•Pentru măsura 1.1: Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole, beneficiarii sunt: societăţi comerciale cu capital 100 % privat, cooperative de consum, asociaţii, grupuri de producători şi societăţi comerciale private din sectorul de producţie al vinului,•Pentru măsura 3.1: Investiţii în exploataţii agricole beneficiarii sunt: producători agricoli individuali, persoane fizice autorizate, asociaţii familiale cu profil agricol, societăţi comerciale private/ asociaţii cu activitate în agricultură,•Pentru măsura 3.4 Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice beneficiarii sunt: persoane fizice, ONG-uri, societăţi cu capital 100 % privat.•Alţi beneficiari: autorităţile locale.

Metodologia finanţării proiectelor SAPARDProiectele sunt co- finanţate (75 % UE şi 25 % România,Beneficiarii privaţi beneficiază de co-finanţare 50 %Beneficiarii publici (dacă proiectul nu produce profit, finanţarea este de 100 % (ex.drum rural), dacă are profit, finanţarea este de 50 % (exemplu plantaţie, fermă zootehnică etc.).

Criterii de eligibilitate la finanţare SAPARD

•Proiectele trebuie să facă obiectul activităţilor din spaţiul rural,•Proiectele trebuie să contribuie la îmbunătăţirea situaţiei din zonele în care se aplică,•Pentru proiecte de peste 50000 de euro se cere studiu de fezabilitate iar pentru proiecte de sub 50000 de euro se cere plan de afaceri,

27

•Responsabili cu proiectul trebuie să aibă experienţă profesională,•Proiectele trebuie să corespundă standardelor UE,•Solicitantul trebuie să nu fi avut pierderi financiare, datorii la buget sau la asigurările sociale

Activităţi eligibile prin programul SAPARD•Achiziţionarea de animale cu înalt potenţial genetic,•Investiţii în tractoare, maşini, utilaje, instalaţii pentru ferme zootehnice,•Modernizarea şi construcţia de ferme,•Dezvoltarea serviciilor agricole,•Turism în spaţiul rural, •Acvacultură, sericultură, apicultură•Creşterea şi prelucrarea broaştelor şi melcilor sau colectarea acestora,•Meşteşuguri tradiţionale (prelucrarea lemnului, stufului, pielii, broderie, cojocărie, olărit, instrumente muzicale etc.)•Colectarea şi prelucrarea fructelor de pădure şi a plantelor medicinale,•Investiţii în infrastructura agricolă (drumuri, reabilitări de ferme, alimentare cu apă, irigaţii gaze, canalizări, îndiguiri etc.)

Instituţii unde se depun cereri de finanţare prin programul SAPARD•Sediul central şi sediile Birourilor Generale de implementare a programului SAPARD (BRIPS)•Consilii Judeţene,•Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă şi Oficiile judeţene de consultanţă agricolă,•Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului prin Direcţiile Generale Judeţene pt. Agricultură şi Industrie Alimentară,•Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului,•Ministerul Administraţiei Publice şi Internelor,•Agenţiile de Dezvoltare regională

Stadiul realizării programului SAPARD în RomâniaProgramul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală propus de Guvernul României a fost aprobat de Comitetul STAR al UE în 12 septembrie 2000âÎn 14 septembrie se înfiinţează Agenţia SAPARD ca unitate în subordinea Min. agriculturii cu Birouri în 8 regiuni (Nord Est, Sud Est, Sud Muntenia, Oltenia, Vest, Nord Vest, Centru, IlfovÎn prezent sunt deschise co finanţării 3 măsuri.

Programul LEONARDO DA VINCI

A fost pus în aplicare în anul 1994 de către Uniunea Europeană ca program acţiune de educaţie şi pregătire vocaţională.A cuprins 2 faze: 1994-2000 şi 2000- 2006 şi etape bianuale. În prezent ne aflăm în faza a 2-a din program şi etapa a 3-a.Decizia Consiliului din 26 Aprilie 1999 (OJ L146 din11 Iunie 1999) afirmă necesitatea realizării sistemelor de calitate şi inovaţie la nivel european, fapt reliefat de faza a 2-a a Programului LDV.

Scop şi obiective

Prin implementarea programului se urmăreşte realizarea unei “Europe a cunoaşterii” în scopul consolidării ariei de cooperare europeană în domeniul educaţiei şi pregătirii continue profesionale.

Programul Leonardo Da Vinci sprijină politicile de învăţământ şi calificare vocaţională continuă prin cooperarea europeană transnaţională.Obiectivele principale ale programului sunt:

28

•1. Să îmbunătăţească aptitudinile şi competenţele populaţiei în special a tinerilor, prin pregătirea vocaţională la toate nivelele în scopul creşterii nivelului de angajare în noi profesii pentru facilitarea integrării- reintegrării profesionale. •2. Să îmbunătăţească calitatea şi accesul la educaţia/ calificarea vocaţională continuă şi obţinerea pe tot parcursul vieţii de aptitudini şi competenţe. Aceasta pentru creşterea şi dezvoltarea adaptabilităţii la schimbarea tehnologică şi organizaţională.•3. Să promoveze şi să întărească contribuţia educaţiei şi pregătirii vocaţionale la procesul de inovare, pentru creşterea competitivităţii şi formarea de aptitudini antreprenoriale. Şi în cazul acestui obiectiv se au în vedere noi posibilităţi de angajare, o atenţie specială fiind dată întăririi legăturilor dintre universităţi şi firme în special IMM-uri.

În aplicarea obiectivelor se au în vedere:–Dezvoltarea de practici care să asigure accesul la educaţie vocaţională sau calificare vocaţională a persoanelor dezavantajate în special a celor cu dizabilităţi;–Oportunităţi egale pentru femei şi bărbaţi cu scopul de a combate discriminarea în accesul la educaţie/ calificare vocaţională.

Caracteristicile programului•Solicitantul pentru finanţare prin programul Leonardo da Vinci- este neapărat o persoană juridică - se numeşte şi instituţie promotoare sau Promotor Leonardo.•De aceea, persoanele fizice pot participa numai prin intermediul instituţiilor promotoare.•Contractor (promotor), coordonator, parteneri.

Tipuri de proiecte (măsuri) Leonardo da VinciExistă 5 măsuri (tipuri de proiecte) în cadrul programului Leonardo da Vinci. Acestea sunt proiecte de:•Mobilitate: –Proiecte de plasament transnaţionale (3 săptămâni – 12 luni–Proiecte de schimburi transnaţionale ( 1săptămână- 6 săptămâni),–Proiecte suport pentru vizite de studiu•Proiecte pilot•Competenţe lingvistice,•Reţele transnaţionale,•Materiale de referinţă

•Proiectele pilot: au ca drept obiectiv stimularea procesului de inovare. Prin acest proiect trebuie să fie realizat unul sau mai multe produse tangibile cu utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicaţii. Suportul Comunităţii UE este pentru proiectarea, realizarea, testarea, evaluarea şi diseminarea practicilor inovative în domeniul calificării vocaţionale.

Pentru aplicaţia pentru finanţări în perioada 2005-2006 două teme sunt prioritare: 1. Transferul creditelor în VET- Vocational Education and Training – educaţie şi calificare

vocaţională precum şi 2. Validarea educaţiei non-formale şi informale.

•Proiecte Competenţe lingvistice, au ca drept obiectiv promovarea competenţelor lingvistice în contextul educaţiei vocaţionale.

Propunerile de proiect se pot referi la proiectarea, testarea, validarea evaluarea şi diseminarea materialului educaţional ca şi metode de predare inovative conforme cu nevoile specifice ale pieţei pe diferite sectoare ocupaţionale. Pot acoperi de asemenea dezvoltarea auditului lingvistic şi abordarea unor abordări pedagogice inovatoare care să stimuleze auto-învăţarea şi diseminarea rezultatelor.

29

Proiecte Reţele de excelenţă transnaţionale încurajează formarea de parteneriate multinaţionale în Educaţia şi calificarea vocaţională (VET). Proiectul Reţele de excelenţă transnaţionale are următoarele funcţii:

Asamblarea şi construcţia expertizei europene şi a abordării inovative;  Îmbunătăţirea analizei şi anticipării cerinţelor ocupaţionale; Diseminarea rezultatelor prin intermediul reţelelor pe tot cuprinsul Uniunii Europene.

Proiectul Materiale de referinţă are ca drept obiectiv finanţarea de studii şi analize inclusiv statistice care să servească ca bază de referinţă pentru decizii ale Uniunii Europene.

La tipurile de proiecte amintite se adaugă şi Acţiunile Tematice (Thematic Actions)pentru alte proiecte europene (Socrates, Youth etc.)

Priorităţi Programul Leonardo da Vinci

1. Promovarea transparenţei certificărilor2. Dezvoltarea sistemelor de calitate în practica VET 3. Dezvoltarea conţinutului inovativ de E-learning (educaţia informatizată sau info-educaţia),4. Educaţia continuă a profesorilor şi trainerilor (formatorilor).

Finanţări pentru proiectele Leonardo da Vinci

Proiecte de mobilitate finanţare totală 5 000 euro per beneficiar şi pe loc de deplasare sau schimb•Proiecte pilot finanţare 75 % din care 200 000- 300 000 euro pe an şi proiect pentru Proiect competenţe lingvistice finanţare 75 %200 000 euro pe an şi proiect pentru Proiect reţele transnaţionale finanţare 50 %150 000 euro pe an şi proiect pentru Proiecte Materiale de referinţă finanţare 50-100 %200 000 (euro până la 300 000 euro dacă este posibil)

Solicitanţi la finanţări Solicitanţii la finanţări au denumirea de promotori proiecte. Aceştia pot fi:•Universităţi sau aşezăminte de educaţie şi pregătire,•Centre de cercetare precum şi organizaţii de analiză sau calificare vocaţională,•Organizaţii profesionale inclusiv Camere de Comerţ,•Parteneri sociali,•Organizaţii şi corpuri locale şi regionale,•Asociaţii non-profit şi ONG-uri,

Criterii de selecţie a propunerilor de proiect Leonardo da Vinci

•Valoarea adăugată comunităţii,•Oportunităţi egale pentru persoane indiferent de sex, disabilităţi sau apartenenţă la minorităţi,•Plan de valorizare= diseminare + exploatarea rezultatelor,•Program de calitate al activităţilor,•Plan de Management al calităţii,Sunt 3 proceduri de selecţie: A, B, C

1. Procedura A- pentru proiecte de Mobilitate2. Procedura B- pentru proiecte Pilot, Reţele Lingvistice şi reţele transnaţionale

a. Etapa 1: Prezentarea şi selecţia pre-propunerilorb. Etapa 2: Prezentarea şi selecţia propunerilor,

3. Procedura C- Pentru proiecte: materiale de referinţă şi Acţiuni Tematice tot cu două etape ca procedura B adică

a. Etapa 1: Prezentarea şi selecţia pre-propunerilor

30

b. Etapa 2: Prezentarea şi selecţia propunerilor,

Elemente de referinţă în analiza pentru selectarea proiectelor Leonardo da Vinci

Pre- propunere: Analiza precisă a nevoilor, Obiective clare, grupul (grupurile) ţintă, Căştigul (beneficiile) sperate, Experienţa şi rolul partenerilor, Costul global estimat al proiectului.

Propunerea propriu zisă: Ce este cuprins în pre- propunere la care se adaugă:Planul de lucru defalcat pe activităţi, inclusiv durate, obiective şi venitul

(beneficiile) sperate pe fiecare activitate, rolul specific al partenerilor, planul de management al calităţii, evoluţia şi asigurarea calităţii, planul de valorizare detaliat cu diseminare şi exploatarea rezultatelor.

Planul financiar detaliat pe categorii de cheltuieli.Programul ştiinţific al N.A.T.O de cooperare non-militară

Programul ştiinţific al NATO a fost fondat în 1958 ca urmare a deciziei de înfiinţare Comitetului ştiinţific (CS) al NATO cu scopul coordonării activităţiilor de cooperare non- militară a NATO şi al Comitetului pentru Provocările Ştiinţei Moderne (CCMS) creat în 1969 la propunerea preşedintelui Nixon al SUA la aceea vreme cu scopul de a analiza posibilitatea dezvoltării prin toate mijloacele posibile a schimbului de vederi şi experienţa între statele aliate, pentru crearea unui mediu propice în ţările NATO atât din punct de vedere social cât şi al protecţiei mediului.

Organismul responsabil cu implementarea programelor ştiinţifice NATO este conducerea Diviziei Afacerilor Ştiinţifice cu sediul la Cartierul General al NATO de la Bruxelles, Belgia.

Prin programul ştiinţific al NATO se oferă sprijin colaborării internaţionale între cercetătorii din statele euro-atlantice partenere în cooperare (EAPC- Consiluil Parteneriatului Euro Atlantic).

Programul ştiinţific al NATO de cooperare non-militară are 4 componente:1. Burse de cercetare pe 3 nivele şi anume: burse de bază, burse de excelenţă, burse avansate,2. Cooperare ştiinţifică şi tehnologică prin Institute de studii avansate (ASI), seminarii de

cercetare avansată (ARW), Granturi de legături în colaborare (CLG), Vizite de experţi (EV),3. Dezvoltarea infrastructurii cercetării pe 2 direcţii: Reţele de calculatoare (Consultanţă

pentru reţele de calculatoare (CNCs), consultanţă de fezabilitate şi consultanţă de infrastructură, Granturi pentru infrastructura reţelelor, (NIGs), Seminarii pentru reţele avansate (ANW), şi Politica şi Organizarea Ştiinţei şi Tehnologiei prin Inter schimburi, Burse de Absolvire, Cursuri Avansate de Instruire, Consultanţi, Forumuri,

4. Ştiinţa pentru Pace- Proiecte de cercetare orientate. Acest program încurajează colaborarea între statele membre şi cele partenere ale NATO pe următoarele domenii: Ştiinţe exacte (Matematică, Fizică, Ştiinţa Materialelor, Inginerie, Ştiinţa Computerelor, Ştiinţa Sistemelor, Ştiinţa Informaţiei), Ştiinţele vieţii & Tehnologia (Biologie, Agricultură şi alimentaţie, Ştiinţe medicale, Ştiinţe comportamentale, ), Ştiinţa Mediului şi Pământului &Tehnologie, Ştiinţa pământului, Ştiinţa atmosferei, Oceanografie, Ştiinţele de Mediu, Ştiinţa şi Tehnologia Securităţii Civile, Politica şi Organizarea Ştiinţei şi Tehnologiei.

Ţările membre NATO Ţările partenere NATO1. Belgia 1. Albania2. Bulgaria 2. Armenia3. Canada 3.Azerbaijan4. Danemarca 4. Belarus5. Estonia 5. Federaţia Rusă

31

6.Franţa 6.Georgia7. Germania 7. Kzakhastan8. Grecia 8. Kyrkystan9. Letonia 9. Macedonia10.Lituania 10. Moldova11. Luxemburg 11.Tajikistan12. Islanda 12. Turkmenistan13. Italia 13. Uzbekistan14. Olanda 14. Ukraina15. Marea Britanie16. Norvegia17. România18. Republica Slovacă19. Slovenia20. Spania21. S.U.A.22. Turcia23. Polonia24. Republica Cehă25. Ungaria

Fig. Tabel cu Ţările membre şi partenere (EAPC22) ale NATO BibliografieAndroniceanu A. coordonator, managementul Proiectelor cu finanţare externă, Ed. Universitaria, Bucureşti 2004,MEC- Programul ştiinţific al NATO broşură de popularizareSite-uri Internet http://fp6.cordis.lu/fp6/calls.cfm .

http:// www. europa.eu.inthttp:// www.infoeuropa.ro

22 EAPC- acronim din limba engleză Euro Atlantic Partener Countries- Ţări partenere euro-atlantice

32