Lucrare individuală

la disciplina Mangementul Proiectelor

Masterand: Sofinceanu Carmen-Mihaela

Master Complementar Administrarea Afacerilor

Anul I, Sem II

Această lucrare are ca scop prezentarea și analizarea a patru proiecte, dintre care două

sunt considerate a fi proiecte de succes și două proiecte eșuate.

Primul proiect numit “Centru rezidențial de asistență medico-socială pentru persoane

vărstnice” a fost inaugurat în luna iulie a anului 2012. Contextul formării acestui proiect a fost

numărul ridicat de persoane vârstnice, cu afecțiuni cronice, cu probleme de sănătate mintală sau

cu afecțiuni somatice cronice, aflate în faze evolutive avansate, ce necesită supraveghere

permanentă și îngrijiri paleative. Lipsa unui astfel de centru în regiunea Sud Muntenia a

constituit oportunitatea înființării unei astfel de instituții

Solicitantul proiectului este asociația “Suflet pentru Oameni”, din satul Racovița, județul

Dâmbovița, iar linia de finanțare a fost realizată din fondurile structurale prin Programul

Operațional Regional 2007-2013, axa prioritară 3 "Îmbunătățirea infrastructurii sociale",

Domeniul de intervenție 3.2. "Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea și echiparea

infrastructurii serviciilor sociale".

Scopul proiectului este de înființare a unui centru de îngrijire cu o capacitate de 24 de

locuri, prin acțiuni de extindere, modernizare și dotare a unei clădiri, date în comodat de

proprietari privați, pe o perioadă de 15 ani.

Obiectivul general al proiectului este de îmbunătățirea calității infrastructurii pentru

serviciile sociale din Județul Dâmbovița pentru asigurarea unui acces egal al cetățenilor la astfel

de servicii.

Obiectivul specific al proiectului este constituit de creșsterea accesului la servicii socio-

medicale de calitate prin înființarea unui nou serviciu social rezidențial adaptat nevoilor speciale

de îngrijire ale unei categorii sociale puternic defavorizate, și anume persoanele în vârstă cu

grave probleme de sănătate, ce necesita supraveghere și îngrijire permanentă.

Rezultatele obținute în urma proiectului sunt referitoare atât la recondiționarea clădirii,

cât și la utilarea acesteia cu echipamente necesare. Centrul este dotat cu mobilier medical și

casnic, cu echipamente de preparare hrană, de uz gospodăresc, de protecție a mediului, de

accesibilizare a serviciilor (lift și rampe de acces în clădire), precum și echipamente IT. Pentru

acordarea de servicii de îngrijire adecvate beneficiarilor imobilizați, în lista de dotări de

specialitate au fost incluse paturi cu sisteme mobile de ridicare, pe una sau mai multe secțiuni.

Serviciile de asistență sunt furnizate de către 21 de persoane cu diverse calificări angajați

pentru furnizarea adecvat de servicii medico-sociale către grupul țintă (coordonator centru, 5

asistenți medicali, 8 infirmiere, psiholog, asistent social, medic, lucrător social etc.) angajați

pentru furnizarea adecvată de servicii medico-sociale către beneficiari.

Cel de-al doilea proiect, numit “Punct de trecere a frontierei între Călărași (România) și

Silistra (Bulgaria)” a apărut ca necesitate a scurtării traseului rutier pe magistrala Orientul

Apropiat-Bulgaria-Românie-Moldova-Ucraina și mai departe către țările Baltice și Scandinave.

Autoritatea contractantă este reprezentată de Ministerul Dezvoltarii, Lucrărilor Publice și

Locuințelor, iar beneficiarul lucrării este Consiliul Județean Călărași. Proiectul a fost accesat prin

intermediul Phare 2001-Programul de Cooperare Transfrontalieră între România și Bulgaria și

este localizat în punctul de frontieră Călărași.

Scopul proiectului este de realizare a unui punct de trecere peste Dunăre, ce ar fluidiza

circulația și ar ajuta și chiar îmbunătăți relațiile prin dezvoltarea rețelelor de infrastructură și a

utilităților.

Obiectivele colaborarii transfrontaliere româno-bulgare au în vedere extinderea

legăturilor dintre cele două țări, prin deschiderea a șapte poduri peste Dunăre care să facă

legătura între România și Bulgaria. Acest proiect ar duce la scurtarea cu aproximativ 300 de km

a traseului de tranzit rutier.

Realizările proiectului sunt împărțite reprezentate de Reabilitarea DN3 ( acest drum a fost

reabilitat pentru a permite desfășurarea de trafic greu. Drumul a fost construit în concordanță cu

Directiva privind dimensiunile maxim admise și greutatea maxim admisă ), construcția Punctului

de Trecere a Frontierei ce a presupus realizarea platformelor de încărcare-descărcare,

consolidarea malurilor, reabilitarea drumurilor interne, a rețelelor de infrastructură și a utilităților

(furnizarea de apa, current electric, energie termică, etc), realizarea clădirilor pentru vamă,

poliția de frontieră, a laboratoarelor pentru analiză, a depozitelor și achiziția mijloacelor de

transport fluvial pentru mărfuri și călători, tip ferry-boat (a fost integral sub responsabilitatea CJ

Calarași).

Cel de-al treilea proiect se numește “Centrul de Arte și Meșteșuguri Tradiționale”, proiect

demarat prin Programul Phare Tacis CBC 2004-2006. Proiectul a fost propus ca urmare a

scăderii interesului general în meșteșugurile și artele tradiționale. Sectorul economic bazat pe

manufactura obiectelor tradiționale a scăzut drastic în ultimii 20 de ani din cauza lipsei unui

centru de concentrare a unor astfel de activități și din cauza lipsei publicității în domeniu.

Beneficiarul proiectului este reprezentat de Consiliul Județean Iași, care a fost si

autoritatea ce a cerut suspendarea contractului, motivând lipsa timpului pentru finalizarea

lucrărilor.

Investiția s-a realizat în Iași, zona Bucium, pe un teren aflat în patrimoniul Consiliului

Județean Iași.

Scopul acestuia este reprezentat de dezvoltarea structurilor logistice și a resurselor umane

în domeniu, pentru a se conserva și promova meșteșugurile și artele tradiționale.

Obiectivele proiectului au fost de contribuire la consolidarea economiilor locale rurale

prin dezvoltarea și diversificarea activităților economice generatoare de venituri alternative.

Conceptul dezvoltării durabile a spațiului rural se bazează pe crearea unor condiții propice

progresului și stimulării dezvoltării diverselor sectoare și a mediului de afaceri din aceste zone,

respectând valorile culturale și de mediu. În acest fel se asigură îmbunătățirea condițiilor de viață

a populației rurale, iar dezvoltarea serviciilor și a investițiilor va conduce la dezvoltarea și

menținerea funcțiilor economice și sociale ale acestor zone. Proiectul făcea parte din obiectivul

general al „Programului de Vecinătate România – Moldova 2004-2006” deoarece ar fi contribuit

la dezvoltarea economico-durabilă în zona de graniță dintre România și Republica Moldova, prin

dezvoltarea infrastructurii, logisticii și a resurselor umane pentru inițierea micilor afaceri în

domeniul meșteșugurilor și artelor tradiționale. De asemenea ar fi susținut și promovat micile

afaceri în domeniul meșteșugurilor și artelor tradiționale în zonele eligibile din România și

Republica Moldova.

Proiectul a încetat după trei licitații eșuate și încercarea tardivă a Consiliului Județean de

a cere suplimentarea fondului, întrucât valoarea financiară estimată în momentul cererii de

finanțare nu mai coincidea cu necesarul și prețurile existente în momentul de implementare

efectivă a proiectului. Consiliul Județean Iași a avut trei încercări nereușite pentru atribuirea

lucrărilor de reabilitare a clădirii cu destinația de centru de meșteșuguri. Prima procedură de

achiziție publică a avut loc pe data de 20 decembrie 2007, abia după un an de la semnarea

contractului de proiect și după o lună și jumătate de la primirea avizului proiectului tehnic care

permitea organizarea licitației Cele trei licitații fără succes au consumat șapte luni din timpul

estimat pentru implementarea proiectului. Practic beneficiarul mai avea la dispoziție doar șase

luni pentru activitățile cele mai importante din proiect, în condițiile în care nici lucrarea nu a fost

atribuită. În iunie 2008 Consiliul Județean este nevoit să solicite prelungirea duratei proiectului

cu încă șase luni, solicitare care a fost aprobată în noiembrie 2008, cu câteva zile înainte de

expirarea termenului inițial. Imediat după cererea de prelungire a duratei proiectului, echipa de

proiect a cerut și reactualizarea costurilor pentru refacerea centrului.

Doar două dintre cele 12 activități pentru îndeplinirea obiectivului de proiect au fost

realizate în totalitate. Implementarea timidă a proiectului a fost estimată în urma unui raport de

vizită cu caracter special realizat de Biroul Regional de Cooperare Transfrontalieră. Unele au

fost realizate parțial iar alte cinci deloc.

Cel de-al patrulea proiect se numește “Piața Unirii- zonă pietonală”. Piața urma să fie

eliberată de mașini și de trafic pe laturile est și vest, precum și între Muzeul de Artă și clubul

Diesel și pavată cu piatră cubică. Modernizarea şi amenajarea zonei pietonale de pe Bulevardul

Eroilor şi a Pieţei Unirii sunt rezultatul unui concurs de idei organizat de primărie şi câştigat de

Planwerk. Aceștia urmăreau ca Festivalul Internaţional de Film “Transilvania” (TIFF) din 2007

să aibă loc în spaţiul public din Piaţa Unirii, unde spectatorii să poată sta pe perne sau pe blocuri

de piatră în faţa unui ecran imens.

Solicitantul de fonduri este reprezentat de Municipalitatea Cluj Napoca, iar proiectul

trebuia să se desfășoare în centrul orașului Cluj.

Scopul acestui proiect este de transformare a Pieței Unirii în zonă pietonală și de eliberare

a acesteia de mașini și trafic prin construirea pe latura de nord a unei parcări cu 110 locuri și

barieră.

Obiectivele urmărite au fost de pavare a pieței și amenajare a unei zone de fântâni,

montarea băncilor și plantarea copacilor pentru transformarea locului într-unul recreațional,

destinat festivalurilor și concertelor. Oficialii susțin că lucrările de pietonalizare a laturilor de est

și vest vor debuta după ce orașul va fi eliberat de traficul de tranzit, prin darea în folosință a

segmentului de autostradă Turda- Gilău și a venturii Vâlcele-Aăahida.

Rezultatele proiectului au fost în linii mari prezentate de edilul Sorin Apostu care declara

că proiectul nu mai este unul de actualitate din cauza faptului că în zona Bulevardului 21

Decembrie 1989 s-a reamenajat parcarea pentru a crea mai multe locuri, iar soluțiile prevăzute de

proiectanți nu mai sunt aplicabile. Tot acesta menționa că închiderea circulației complet,

conform planului inițial ar fi sugrumat întreaga circulație. Această măsurp avea ca punct de

sprijin parcarea de pe strada Avram Iancu, ce nu a mai fost implementată. Lipsa de comunicare

între edili și proiectanți a dus la o stare generală de confuzie, cei din urmă nefiind informați cu

privire la încetarea proiectului.

Pentru a intui ipotezele viitorului fiecărui proiect în parte și pentru a descrie elementele

ce influențează soarta finală a proiectului, am decis să urmărim 10 factori de influența, aplicabili

pe fiecare proiect în parte, cu o pondere de calcul de 10%. Am ales acest procentaj datorită

importanței atât a condițiilor de implementare, cât și a factorilor de risc. Astfel, am ales să

analizăm punctual cum au afectat proiectele: apariția unor tehnologii mai perfomante,

modificarea sistemului de impozitare, modificarea ratei de schimb valutar, managementul

neperformant, ideile sau conceptele noi întâlnite în alte firme, reglementările guvernamentale și

impactul lor asupra subcontractorilor, eșecurile în proiectare, întârzieri în onorarea contractelor

de către furnizori, dificultățile în atragerea grupului țintă și rezultatele imprevizibile.

Vom atribui note de la 1 la 10 pentru fiecare criteriu de analiză, pentru ca la final nota

fiecărui proiect să determine succesul sau insuccesul acestuia.

Nr. Crt. Criteriu Pondere Proiect 1 Proiect 2 Proiect 3 Proiect 4

NotăValoare Notă Valoarea Notă

Valoare Notă Valoare

1Apariția unor tehnologii mai performante 10% 9 0.9 9 0.9 9 0.9 9 0.9

2 Modificarea sistemului de impozitare 10% 10 1 10 1 10 1 10 13 Modificarea ratei de schimb valutar 10% 10 1 10 1 10 1 10 14 Management neperformant 10% 9 0.9 9 0.9 3 0.3 4 0.4

5Idei sau concepte noi se pot întâlni în alte firme 10% 10 1 10 1 8 0.8 3 0.3

6Reglementările guvernamentale cu impact 10% 10 1 9 0.9 9 0.9 8 0.8

7 Eșecuri în proiectare 10% 10 1 9 0.9 7 0.7 2 0.2

8Întârzieri în onorarea contractelor de către furnizori 10% 10 1 9 0.9 2 0.2 3 0.3

9 Dificultăți în atragerea grupului țintă 10% 10 1 10 1 6 0.6 9 0.910 Rezultate imprevizibile 10% 10 1 10 1 4 0.4 3 0.3

Total 100% 98% 9.8 95% 9.5 68% 6.8 61% 6.1

Conform criteriilor listate în tabelul de mai sus, putem afirma că primele două proiecte,

respectiv “Centru rezidențial de asistență medico-socială pentru persoane vărstnice” și “Punct de

trecere a frontierei între Călărași (România) și Silistra (Bulgaria)” au fost proiecte de succes, iar

ultimele două proiecte, respectiv: “Centrul de Arte și Meșteșuguri Tradiționale” și “Piața Unirii-

zonă pietonală” sunt proiecte eșuate. Notările de la 1 la 10 s-au făcut în funcție de rezultatele

finale ale fiecărui proiect în parte și în funcție de modalitatea de punere în aplicare a acestora.

Bibliografie:

1. Meșniță Gabriela, Suport lucrări practice MANAGEMENTUL PROIECTELOR, Iași,

2013

2. Oprea, Dumitru, Meșniță Gabriela- Suport Curs Managementul Proiectelor, Iași, 2012

3. Oprea, Dumitru, Managementul proiectelor – teorie și cazuri practice, ed. Sedcom Libris,

Iași, 2001

4. aso.org.ro

5. www.afaceripublice.ro

6. www.fonduri-structurale.ro

7. www.medipedia.ro

8. www.ziuadecj.realitatea.net