Managementul marcii si imaginii de marcaTRUE/FALSE 1. Un logo bun trebuie sa fie recunoscut si daca este reprezentat in alb si negru. ANS: T 2. O marca trebuie sa readuca in memoria consumatorului anumite atribute ale produsului. ANS: T 3. Functia de organizare a pietei este functie a unei marci. ANS: T 4. Razboiul marcilor are loc intre marca producatorului si marca privata. ANS: T 5. Marca-eticheta este o forma particulara de marca, fiind atribuita in special produselor unicat,

reprezentand semnatura creatorului, exprimata intr-o grafica deosebita.ANS: F 6. Satisfactia clientului nu depinde de performanta perceputa a unui produs in livrarea valorii

legate de asteptarile cumparatorului.ANS: F 7. Imaginea unui produs reprezinta modul in care consumatorii percep un produs existent sau po-

tential.ANS: T 8. Comunicarea in interiorul organizatiei este reflectata de conceptul de marketing intern care poate fi asimilat cu arta de comportare cu personalul propriu ca si cum ar fi consumatori interni. ANS: T 9. Indicatiile geografice ale produselor pot fi folosite numai de persoanele care produc sau comer-

cializeaza produsele pentru care aceste indicatii au fost inregistrate.ANS: T 10. Dreptul de folosire a unei indicatii geografice nu poate sa faca obiectul nici unei transmiteri. ANS: T 11. Factorii care au impact asupra marcii tarii sunt doar partial controlabili de catre autoritatile unei

tari.

ANS: T 12. In ceea ce priveste topul mondial al marcilor de tara, Statele Unite ale Americii conduc inca

topul producatorilor, ca producator de produse dezirabile, iar Italia conduce in ceea ce priveste turismul.ANS: T 13. Conform primei legi romanesti referitoare la protectia marcii de fabrica, marca colectiva si cea

individuala aveau un caracter obiligatoriu.ANS: F 14. Produsele generice sunt versiuni nemarcate, ambalate uniform si mai ieftine ale unor produse. ANS: T 15. Sloganul reprezinta ideea care sta la baza comunicarii. ANS: T 16. Strategia marca-linie se refera la atribuirea aceleiasi marci tuturor produselor unei linii. ANS: T 17. Exista o tara in care sa se accepte ca mirosul sa poata fi inregistrat ca marca. ANS: T 18. Atunci cand o intreprindere cumpara si controleaza o alta intreprindere ea realizeaza o fuziune. ANS: F 19. O consecinta a existentei marcilor globale poate fi diminuarea diversitatii culturale. ANS: T 20. In momentul de fata exista o concurenta acerba intre cei trei mari poli de putere economica si

comerciala NAFTA, UE si Asia de SE.ANS: T 21. Comunicare prin eveniment reprezinta forma de publicitate care vizeaza crearea unei cereri se-

lective pentru o anumita marca de produs prin convingerea consumatorilor ca aceasta ofera cel mai bun raport calitate-pret.ANS: F 22. Prin intermediul atributelor sale marca poate influenta in mod hotarator fundamentarea unei co-

municari judicioase in interiorul organizatiei.

ANS: T 23. Imaginea unei marcii este proprie fiecarui individ. ANS: T 24. O marca va fi asociata cu o perceptie a calitatii in ansamblu, perceptie care nu este obligatoriu

sa se bazeze pe o cunoastere detaliata a produsului respectiv.ANS: T 25. Marca face parte din categoria activelor firmei si in multe afaceri se constituie chiar in activul

cel mai important.ANS: T 26. O firma poate avea o marca de rezerva care sa fie utilizata ulterior in cazul lansarii unui nou produs pe piata. ANS: T 27. In cazul marcilor multiple exista riscul ca o marca nau lansata sa ia din cota de piata a unei marci mai vechi, aparand o inlocuire a unei marci proprii si nu a unei marci concurente. ANS: T 28. Marca productorului se mai numeste si marca privata. ANS: F 29. Marca poate sa-si piarda intelesul initial in cazul in care se foloseste strategia de extindere a liniei de produse. ANS: T 30. Strategia marca-proprie se refera la atribuirea de catre producator a unui nume, diferit de cel al

organizatiei sale, unuia sau mai multor produse, cu scopul de a le conferi acestora o identitate comuna.ANS: F 31. Strategia marcii umbrela se caracterizeaza prin aceea ca aceeasi marca sustine produse etero-

gene, oferite pe diferite piete.ANS: T 32. Sunt marci care desi vin primele in mintea oamenilor nu determina un comportament de

cumparare, pentru ca nu servesc o nevoie stringenta sau sunt cunoscute tocmai pentru ca au un prost renume.ANS: T

33. Sloganul a devenit pentru multe marci un element component al lor. ANS: T 34. Avantajul principal al utilizarii marcii de fabrica il constituie economiile de scara obtinute din

investitiile de marketing.ANS: T 35. In cazul utilizarii marcii mixte numele firmei da valoare si recunoastere a valorii numelui marcii

unui nou produs.ANS: T 36. Avantajul strategiei un singur nume de marca pentru toate produsele dintr-o familie de produse

este acela ca, pentru crearea unor astfel de nume costul este redus, nefiind necesare cheltuieli suplimentare pentru elaborarea numelui si promovarea lui in vederea recunosterii sale de catre consumatori.ANS: T 37. Daca pana in anii`70 produsele generice detineau suprematia pe piata, aceste produse au in-

ceput, de la sfarsitul anilor`70 sa poarte marcile producatorilor.ANS: T 38. Forma produsului si a ambalajului, poate fi inregistrata ca marca. ANS: T MULTIPLE CHOICE 1. Forma ambalajului este considerata: a. marca plastica b. marca plana ANS: A 2. Marca Adidas utilizata in loc de pantofi de sport la achizitionare de catre consumatori reprezinta: a. marca de rezerva c. marca generica b. marca defensiva d. marca colectiva ANS: C 3. Razboiul marcilor are loc intre: a. marcile producatorilor si marcile private b. marcile sub licenta si marcile private ANS: A 4. Marca umbrela presupune folosirea aceleiasi marci pentru: a. o gama de produse omogene c. o gama de produse eterogene c. marcile producatorilor si marcile sub licenta d. marcile comune si marcile sub licenta c. emblema d. logotip

b. o linie de produse ANS: C

d. toate produsele unicat din firma

5. In ceea ce priveste utilizarea marcilor nu este tip de marca: a. marca producatorului c. licentierea marcii b. marca privata d. marca de prestigiu ANS: D 6. Se mai numeste marca a detailistului (distribuitorului): a. licentierea marcii c. marca producatorului b. marca privata d. marca comuna ANS: B 7. Printre calitatile dorite pentru un nume de marca nu se includ: a. numele de marca trebuie sa sugereze ceva c. numele marcii nu trebuie sa fie extensibil in legatura cu beneficiile si calitatile produsului b. numele marcii trebuie sa fie usor de pro- d. numele marcii trebuie sa fie distinct nuntat, de recunoscut si de memorat ANS: C 8. In functie de evolutia istorica a marcilor, marca Dove poate fi considerata marca: a. patronimica c. simbolica b. care descrie si distinge produsul d. nici un raspuns corect ANS: C 9. Marca reprezinta: a. o componenta a mediului cultural b. o componenta acorporala a produsului ANS: B 10. Prima marca la nivel global, in anul 2005, in functie de valoarea marcii este: a. Coca-Cola c. Microsoft b. McDonald' s d. Nokia ANS: A 11. Nu este activ al capitalului unei marci: a. loialitatea fata de marca b. recunoasterea numelui ANS: D 12. Capitalul marcii reprezinta: a. un set de active privind o marca, ce se adauga sau se scad din valoarea unui produs b. un concept echivalent cu cel de valoare a marcii c. suma de bani investita intr-o marca d. avutia sub forma de bani, bunuri si servicii a unei firme e. nici un raspuns corect c. calitatea perceputa d. intentia de cumparare a marcii c. o componenta a mediului tehnologic d. o componenta corporala a produsului

ANS: A 13. Tara aflata pe locul patru, in anul 2005, in functie de numarul marcilor detinute in topul celor

mai valoroase 100 de marci este: a. Germania b. FrantaANS: C

c. Japonia d. Elvetia

14. Nu reprezinta avantaj dat cumparatorului de marca: a. determinarea deciziei de cumparare mai c. ajutarea cumparatorului in inter-

rapide din partea acestuiab. sporirea satisfactiei cumparatorului

atunci cand utilizeaza un produs care are o anumita marcaANS: D

pretarea, intelegerea si inmagazinarea informatiilor despre produse sau marci d. determinarea cumparatorului sa plateasca preturi premium pentru acea marca

15. Reprezinta argument care sustine ideea ca marcile sunt un aliat foarte bun al progresului social: a. contributia marcii la fondurile publice b. asigurarea protectiei consumatorului c. ajutarea partenerilor sa-si imbunatateasca propriile performante sociale d. aportul la dezvoltarea tarilor sau zonelor mai sarace e. toate variantele corecte ANS: E 16. Este activ al capitalului unei marci: a. atentia selectiva b. disonanta cognitiva ANS: C 17. Este activ al capitalului unei marci: a. recunoasterea nevoii b. recunoasterea numelui ANS: B 18. Logotipul: a. are in vedere reprezentarea vizuala a c. este folosit mai ales cu prescurtarea c. cautarea de informatii d. atentia selectiva c. calitatea perceputa d. intentia de cumparare a marcii

numelui de marca, astfel incat sa-l puna cat mai bine in evidentab. poate fi iconografic ANS: D 19. AROMAR reprezinta: a. un siglotip b. un logo iconografic ANS: A

Logod. toate variantele sunt corecte

c. un nume patronimic d. o semnatura

20. AROMAR reprezinta: a. o reprezentare grafica b. un logo iconografic ANS: D 21. Un logo bun nu este: a. unic b. functional ANS: C 22. Nu este componenta a unei marci: a. numele b. sloganul ANS: D

c. un nume patronimic d. Asociatia Romana de Marketing

c. scurt d. usor de recunoscut

c. logo-ul d. ambalajul

23. Cele mai durabile componente ale unei marci sunt: a. atributele si valorile c. atributele si personalitatea b. valorile si personalitatea d. avantajele si valorile ANS: B 24. Este componenta cea mai durabila a unei marci: a. atributele c. atuurile b. avantajele d. personalitatea ANS: D 25. Nu este functie a unei marci: a. functia de concurenta b. functia de promovare ANS: D 26. Marca Panasonic reprezinta: a. marca privata b. marca licentiata ANS: C 27. Dupa obiectul si destinatia lor marcile pot fi: a. marca de fabrica c. grifa b. marca-umbrela d. marca facultativa ANS: A 28. Dupa titularul dreptului de marca, marca pot fi: a. marca individuala c. marca facultativa b. marca simpla d. marca de serviciu ANS: A c. marca producatorului d. marca de magazin c. functia de protectie a producatorului d. functia de educare a consumatorului

29. Dupa numarul semnelor folosite, marca pot fi: a. marca individuala c. marca facultativa b. marca simpla d. marca de serviciu ANS: B 30. Dupa natura normelor juridice care ii reglementeaza aplicarea, marca pot fi: a. marca individuala c. marca facultativa b. marca simpla d. marca de serviciu ANS: C 31. Dupa obiectul si destinatia lor marcile pot fi: a. individuale c. facultative b. simple d. de serviciu ANS: D 32. Forma particulara de marca, atribuita in special produselor unicat, reprezentand semnatura cre-

atorului, exprimata intr-o grafica deosebita se numeste: a. marca-umbrela c. marca compusa b. grifa d. marca plasticaANS: B 33. A definit capitalul marcii ca reprezintand un set de active si pasive legate de o marca, de numele

si simbolurile acesteia, care adauga ceva la (sau scad ceva din) valoarea furnizata de un produs sau serviciu catre o firma si/sau catre cumparatorii acelei firme: a. Philip Kotler c. David Aakerb. Richard Clifton ANS: C 34. Este metoda de evaluare economica a unei marci: a. benchmarking c. scala Likert b. analiza SWOT d. diferentiala semantica ANS: A 35. ............................... poate fi analizata luand in considerare impactul anumitor marci asupra cod. Jack Trout

munitatilor, valorilor si a modului de viata al consumatorilor. a. valoarea economica a marcilor c. valoarea sociala a marcilorb. valoarea financiara a marcilor ANS: C 36. Prin afirmatia Ne simtim datori sa ajutam comunitatile care ne dau atat de mult., Ray Kroc d. valoarea ecologica a marcilor

fondator McDonald's demonstraza:a. inclinatia spre castigul imediat b. inclinatia spre marketingul traditional ANS: C 37. Nu este o forma a erorii de pozitionare: c. inclinatia spre responsabilitatea sociala d. inclinatia spre marketing direct

a. pozitionare bazata pe o singura carac-

c. pozitionarea excesiva d. pozitionarea confuza

teristicab. pozitionarea ineficienta ANS: A 38. Leul ca simbol al firmei Peugeot reprezinta: a. logotip b. icotip ANS: B 39. Marca-umbrela poate fi o strategie de marca adoptata de: a. distribuitor c. licentiator b. producator d. a si b ANS: D 40. Intrebarea deschisa de tipul Spuneti prima marca care va vine in minte cand auziti cuvantul c. sigla d. toate variantele la un loc

pasta de dinti testeaza: a. recunoasterea b. amintirea spontanaANS: C

c. cunoasterea prioritara d. marca dominanta

41. Ultimul nivel al piramidei constientizarii marcii este considerat: a. recunoasterea c. cunoasterea prioritara b. amintirea spontana d. nici un raspuns corect ANS: D 42. Daca consumatorii nu cunoasc diferentele dintre o vodca marca Smirnoff si o vodca marca Ab-

solut Vodka, inseamna ca in ceea ce priveste marca Smirnoff s-a facut o: a. pozitionare ineficienta c. pozitionare excesiva b. pozitionare confuza d. este normal sa se intample la acest tip de produsANS: A 43. Pozitionarea marcii reprezinta: a. locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului b. locul pe care il ocupa marca in functie de veniturile pe care le aduce c. locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului fata de produsele concurente d. locul pe care il ocupa pe piata fata de produsele concurente ANS: C 44. Promovarea care se face unei marci scotand in evidenta caracteristicile functionale ale unui pro-

dus este o promovare care incearca o pozitionare: a. obiectiva c. simbolica b. afectiva d. a + b + cANS: A

45. Lansarea pe piata a unei marci noi pentru aceeasi categorie de produse este o strategie de marca

numita: a. extinderea liniei de produse b. extinderea marciiANS: C

c. marci multiple d. marci noi

46. Seiko isi apara flancurile dand nume diferite ceasurilor mai scumpe (Seiko Lasalle) si celor mai

ieftine (Pulsar). Aceasta strategie de marca se numeste: a. extinderea liniei de produse c. extinderea marcii b. marci multiple d. marci noiANS: B 47. .............................. reprezinta o propozitie scurta care cuprinde una sau mai multe caracteristici

(atribute) ale unui produs sau firma si care potenteaza numele si logo-ul marcii. a. logotipul unei marci c. sloganul unei marcib. promovarea unei marci ANS: C 48. Aducerea aminte a marcii respective in momentul mentionarii grupei de produse careia apartine d. comunicarea unei marci

se numeste: a. cunoasterea prioritara b. amintirea spontanaANS: B

c. rememorarea prioritara d. gandirea laterala

49. Marca dominanta presupune: a. aducerea aminte a marcii respective in momentul mentionarii grupei de produse

careia ii apartineb. prima marca care ii vine in minte consumatorului cand se face referire la un produs c. amintirea unei singure marci d. crearea unui nou nume de marca pentru o singura categorie de produse ANS: C 50. Instrumentul de pozitionare a produsului care utilizeaza scalarea multidimensionala a percepti-

ilor si preferintelor consumatorilor pentru a prezenta diferenta existenta intre produse si segmente de piata, din punct de vedere psihologic se numeste: a. harta de perceptie c. benchmarkingb. diferentiala semantica ANS: A 51. Modul in care marca este definita de consumatori, pe baza celor mai importante atribute (caracd. analiza SWOT

teristici) ale sale, fiind locul pe care il ocupa marca in mintea consumatorului fata de produsele concurente reprezinta: a. imaginea marcii c. pozitionarea marciib. sloganul marcii ANS: C d. promovarea marcii

52. Capacitatea unui potential cumparator de a recunoaste sau de a-si reaminti ca marca respectiva

face parte dintr-o categorie de produse reprezinta:a. pozitionarea marcii b. recunoasterea marcii ANS: B 53. In marketing imaginea marcii reprezinta: a. ansamblul reprezentarilor, din mintea consumatorului, de natura afectiva si rationala c. imaginea marcii d. perceptia marcii

in acelasi timp, referitoare la un produs si la marca sab. ansamblul reprezentarilor concepute de o firma care vor fi prezentate intr-un afis

publicitarc. ansamblul elementelor descoperite de departamentul de marketing care pot

reprezenta avantaje competitive pentru marcad. ansamblul reprezentarilor de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la

un produs si la marca sa, ale clientilor fideliANS: A 54. Nu este componenta a comportamentului real al cumparatorilor: a. revenirea pentru cumparare c. recomandarea altora b. realizarea cumpararii suplimentare d. intentia de a realiza o cumparare suplimentara ANS: D 55. Entuziasmul clietilor apare atunci cand: a. o marca le depaseste asteptarile b. o marca le satisface asteptarile ANS: A 56. Managementul fidelizarii clientilor se refera la activitatile realizate de: a. client c. stat b. ofertant d. concurenta ANS: B 57. Valoarea pentru client reprezinta: a. diferenta dintre valoarea totala perceputa de client si costurile totale suportate de c. o marca este nesatisfacere d. o marca le satisface asteptarile mai bine

decat concurenta

acestab. suma algebrica a tuturor incasarilor si platilor actualizate referitoare la un client si

care apar in faza de atragere ca si ulterior in derularea tuturor relatiilor de afaceri cu clientul c. suma totala incasata de la clienti intr-o anumita perioada de timp d. nici o varianta nu este corectaANS: A 58. Fidelitatea fata de marca a cumparatorilor deja existenti reprezinta un activ strategic care are po-

tentialul de a furniza valoare. Nu este valoare creata de fidelitatea cumparatorilor fata de marca: a. parghii comerciale

b. atragerea de noi cumparatori c. timp de reactie la amenintarile concurentei d. conducerea relatiilor cu clientii ANS: D 59. Este regula privind crearea si mentinerea fidelitatii fata de marca: a. tratarea cumparatorul cum se cuvine c. sa se stea aproape de cumparator b. crearea de costuri de trecere la alta d. a + b + c

marcaANS: D 60. Face parte din categoria instrumentelor de fidelizare a consumatorilor specifice politicii de pro-

movare: a. ofertei de bunuri/servicii dupa dorintele clientilor b. garantia de reparatii pe viata c. direct-mail d. telefoane speciale alocate pentru reclamatii e. acordarea exclusivitatii de distributieANS: C 61. Ansamblul reprezentarilor de natura afectiva si rationala in acelasi timp, referitoare la un produs

si la marca sa reprezinta:a. pozitionarea marcii b. recunoasterea marcii ANS: C 62. ......................................... cuprinde ansamblul masurilor unei intreprinderi prin care se urc. imaginea marcii d. valoarea marcii

mareste orientarea pozitiva a intentiilor comportamentale ale clientilor actuali si ale clientilor viitori fata de un ofertant si oferta acestuia pentru a obtine o stabilizare, respectiv dezvoltare, a relatiilor cu acesti clienti. a. demarketingul c. fidelizarea clientilor b. brandingul d. benchmarkingulANS: A 63. Procesul de fidelizare presupune: a. gestionarea clientilor actuali b. contact moderat cu clientii ANS: A 64. Clientii productivi sunt clientii: a. care dovedesc un potential ridicat de c. care au o valoare ridicata asociata insa c. un orizont de timp scurt d. calitatea este preocuparea productiei

cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri b. cu un potetial ridicat de afaceri si o val- d. care nu dovedesc un potential previzibil oare crescanda pentru afaceri viitoare si raman neprofitabili

profitabilitate si o valoare ridicata

ANS: C 65. Clientii star sunt clientii: a. care dovedesc un potential ridicat de c. care au o valoare ridicata asociata insa

cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri b. cu un potetial ridicat de afaceri si o val- d. care nu dovedesc un potential previzibil oare crescanda pentru afaceri viitoare si raman neprofitabiliANS: A 66. Clientii semn de intrebare sunt clientii: a. care dovedesc un potential ridicat de c. care au o valoare ridicata asociata insa

profitabilitate si o valoare ridicata

cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri b. cu un potetial ridicat de afaceri si o val- d. care nu dovedesc un potential previzibil oare crescanda pentru afaceri viitoare si raman neprofitabiliANS: B 67. Clientii problematici sunt clientii: a. care dovedesc un potential ridicat de c. care au o valoare ridicata asociata insa

profitabilitate si o valoare ridicata

cu o durata previzibil redusa a relatiei de afaceri b. cu un potetial ridicat de afaceri si o val- d. care nu dovedesc un potential previzibil oare crescanda pentru afaceri viitoare si raman neprofitabiliANS: D 68. ..................................................... reprezinta un proces de coordonare orientat spre constructia unui

profitabilitate si o valoare ridicata

sistem unitar care sa cuprinda masurile de fidelizare a clientilor prin comunicare, pret, produs si distributie si sa fie capabil sa ataseze clientul de intreprindere in diferite situatii ale relatiei sale cu intreprinderea.a. Managementul logistic c. Managementul marketingului b. Managementul integrat al fidelizarii cli- d. Managementul marcii

entilorANS: B 69. Valoarea oferita clientului reprezinta: a. diferenta dintre valoarea totala si costul c. diferenta dintre valoarea totala si costul

total al ofertei pentru un producator total al ofertei pentru un vanzator b. diferenta dintre valoarea totala si costul d. diferenta dintre valoarea totala si costul total al ofertei pentru un cumparator total al ofertei pentru un intermediarANS: B

70. Pentru a raspunde obiectivelor unei comunicatii integrate de marketing marcile trebuie inzes-

trate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul comunicarii. Astfel o marca trebuie sa fie: a. pomposa c. imperceptibila b. distincta d. nici un raspuns corectANS: B 71. Intr-o organizatie mai importante sunt: a. comunicatiile manageriale b. comunicatiile de marketing, deoarece includ si comunicatiile manageriale c. comunicatiile manageriale si comunicatiile de marketing, intre ele existand nu-

meroase interferented. nici un raspuns corect ANS: C 72. Comunicarea de marketing vizeaza: a. publicul intern b. clientii actuali si potentiali c. publicul extern d. actionarii e. a si c ANS: E 73. Fluxul intern al comunicarii de marketing vizeaza: a. clientii actuali d. institutiile publice b. actionarii e. a si b c. firmele concurente ANS: B 74. Ce sau cine este in realitate marca reprezinta: a. identitatea de marca c. perceptia marcii b. imaginea marcii d. comunicarea marcii ANS: A 75. Comunicarea prin marca poate: a. influenta comportamentul de consum b. crea diferentierea fata de marcile concurente c. determina mai usor dezvoltarea de parteneriate strategice d. a + b + c ANS: D 76. Pentru a se considera ca are loc comunicarea este suficient: a. sa se transmita un mesaj b. sa se determine un feed-back c. sa se realizeze informarea consumatorului d. consumatorul sa ia decizia de achizitionare a unui bun

ANS: B 77. Comunicarea prin marca se considera ca face parte din: a. tehnicile de comunicare promotionala c. tehnicile de comunicare interumana b. tehnicile de comunicare continua d. tehnicile de comunicare periodica ANS: B 78. Marca reprezinta un instrument care sustine comunicarea companiei cu proprii sai angajati

deoarece ii ajuta pe acestia sa: a. isi fixeze mai bine valorile companiei in care lucreza b. se identifice mai bine cu imaginea de ansamblu a companiei c. se diferentieze de alte culturi organizationale d. a + b + c e. nici un raspuns corectANS: D 79. Pentru a raspunde obiectivelor unei comunicatii integrate de marketing marcile trebuie inzes-

trate cu o serie de calitati mai mult decat necesare pentru succesul comunicarii. Nu este o astfel de calitate: a. perceptibilitatea ridicata c. asociativitatea b. distinctia d. marca trebuie sa fie fastidioasaANS: D 80. La sublinierea unui statut anume al marcii pot contribui: a. ofertele combinate b. contractele de exclusivitate c. vanzarea exclusiva a unor marci numai in anumite locatii d. nu exista un statut anume pentru o marca ANS: C 81. Printre elementele care contribuie la aportul adus de promovarea vanzarilor in fundamentarea

unei strategii de marca se numara: a. ofertele speciale b. contactul direct cu produsulANS: B

c. tehnicile de vanzari legate d. vanzarea la pret de magazin

82. Obiectivele specifice publicitatii se pot sintetiza sub forma: a. a informa, a convinge, a decide c. a informa, a convinge, a reaminti b. a convinge, a experimenta, a decide d. a decide, a informa, a experimenta ANS: C 83. Care forma de publicitate are ca scop crearea cererii primare pentru o marca: a. publicitatea informativa c. publicitatea comparativa b. publicitatea persuasiva d. publicitatea de reamintire ANS: A

84. Printre caracteristicile fortelor de vanzare se numara: a. supletea si flexibiliatea in raport cu alte mijloace promotionale b. gradul de selectivitate redus c. numarul restrans de atributii d. nici una din variantele enumerate mai sus nu este corecta ANS: A 85. Participarea la targuri si expozitii ofera posibilitatea folosirii simultane in mod corelat a mai multor tehnici promotionale pentru imbunatatirea imaginii de marca. Acest lucru conduce la: a. o mai buna gestionare a costurilor de productie b. o scadere a notorietatii spontane c. o pozitionare mai buna pe piata d. stabilirea de noi standarde in comunicare ANS: C 86. Importanta utilizarii relatiilor publice din perspectiva comunicarii despre marca se refera la: a. sublinierea unor valente sociale ale marcii, corelarea valorilor marcii cu valorile cul-

turii de consumb. sublinierea unor valente sociale ale marcii, cresterea notorietatii top of mind c. corelarea valorilor marcii cu valorile culturii de consum, comunicarea avantajelor

concurentialed. cresterea notorietatii top of mind, comunicarea avantajelor concurentiale ANS: A 87. Caracteristicile esentiale ale marketingului direct rezida in: a. crearea de relatii puternice si impersonale b. posibilitatea de raspuns intr-un orizont de timp indelungat c. distributie prin expedierea de oferte si primirea de comenzi d. gradul redus de interactivitate ANS: C 88. Tehnicile specifice marketingului direct reusesc sa suplineasca publicitatea ca modalitate de co-

municare in masa? a. da, insa doar in conditiile unei targetari corespunzatoare a clientilor b. da, insa doar temporar c. nu, nu pot asigura notorietatea de masa a marcii d. nici o varianta de raspuns enuntata nu este corectaANS: C 89. Imaginea unei marci se poate construi prin: a. efortul agregat al tuturor tehnicilor promotionale, mai putin relatiile publice b. comunicarea prin eveniment si comunicarea integrata de marketing c. comunicarea prin eveniment, publicitatea, promovarea vanzarilor, marketingul direct d. nici o varianta de raspuns enuntata nu este corecta ANS: D 90. Care dintre urmatoarele marci nu este o marca patronimica?

a. Clujana b. Ford ANS: A

c. Honda d. Guban

91. Nu poate lipsi niciodata dintr-un act de comunicare: a. codificarea c. feedback-ul b. media de transmitere a mesajului d. receptorul ANS: D 92. Sistemul de comunicatie prin care intreprinderea pune in circulatie o idee sau o informatie nu cuprinde unul din urmatoarele elemente: a. o sursa de informatii c. un canal de difuzare a mesajului b. un mesaj d. o cercetare a audientei mesajului ANS: D 93. Este marca patronimica: a. Cheia b. BCR ANS: D 94. Un exemplu de marca incadrata in tipul celor care disting si descriu produsul este: a. Ford c. Palmolive b. Sankt Petersburg d. Teora ANS: C 95. Nu este marca patronimica: a. Borsec b. Ford ANS: A 96. Activitatea promotionala care reprezinta ansamblu de concepte, tehnici si instrumente de marketc. Toyota d. Guban c. Lebada d. Guban

ing, concretizate intr-un demers orientat direct, personalizat si interactiv catre consumator, urmarind generarea unei reactii cuantificabile a acestuia si crearea unei platforme relationale de marketing pe termen lung este:a. publicitatea b. marketingul direct ANS: B 97. Pot fi inregistrate si nu sunt excluse de la protectie: a. marcile lipsite de caracter distinctiv b. marcile care sunt de natura sa induca publicul in eroare cu privire la originea gec. promovarea vanzarilor d. publicitatea persuasiva

ografica, calitatea sau natura produsului sau serviciuluic. marcile compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul curent

sau in practicile comerciale loiale si constanted. marcile care nu sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri ANS: D

98. Conventia de la Paris pentru Protectia Proprietatii Industriale a fost prima conventie de acest fel

si a fost incheiata in anul: a. 1883 b. 1920ANS: A

c. 1994 d. 2002

99. Organul administratiei publice centrale avand autoritatea unica pe teritoriul Romaniei in asigu-

rarea protectiei proprietatii industriale este: a. OMPI b. Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti c. OSIM d. Guvernul RomanieiANS: C 100. Dupa inregiatrarea marcii in Registrul National al Marcilor marca trebuie publicata in termen de

doua luni de la data deciziei de inregistrare in: a. Monitorul Oficial al Romaniei b. Buletinul Oficial de Proprietate Industriala c. intr-un ziar cu circulatie nationala d. a + b e. a + b + cANS: B 101. Uniunea Internationala pentru Protectia Proprietatii Industriale are sediul la: a. Bruxelles c. Geneva b. Paris d. Berlin ANS: C 102. Conform reglementarilor din tara noastra dreptul asupra marcii este dobandit si protejat prin in-

registrarea acestuia la OSIM, de la data depozitului national reglementar pe o perioada de: a. 5 ani c. 20 ani b. 10 ani d. pe viataANS: B 103. Este un tratat international privind drepturile marcilor, adoptat la Geneva in 1994: a. TQM c. TLT b. TRRIPS d. TELEX ANS: C 104. OMPI reprezinta: a. Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale b. Organizatia Internationala a Marcilor Particulare c. Organizatia Internationala pentru Munca si Protectie Sociala d. Organizatia Mondiala pentru Protectia Industriala si a Mediului ANS: A

105. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii de comert are un caracter: a. obligatoriu c. bilateral b. facultativ d. nici o varianta corecta ANS: A 106. Conform legislatiei din tara noastra adoptarea marcii de fabrica are un caracter: a. obligatoriu c. bilateral b. facultativ d. nici o varianta corecta ANS: B 107. Sunt excluse de la protectie si nu pot fi inregistrate: a. marcile patronimice c. marcile plastice b. grifa d. marcile lipsite de caracter distinctiv ANS: D 108. Conform Legii 84 privind marcile si indicatiile geografice, marca individuala este folosita de: a. o singura organizatie c. o organizatie nonprofit b. membrii unei asociatii d. o persoana publica ANS: A 109. Marca de lux, ca si caracteristici, se aseamana cu: a. marca patronimica c. logo-ul b. grifa d. marca plastica ANS: B 110. Marca privata se mai numeste si: a. marca plastica b. marca privata ANS: C 111. Numele bauturii Diet Coke are o marca: a. globala b. locala ANS: B 112. Modelul neoamerican ale economiei de piata contemporane se intalneste in: a. Germania c. Austria b. Elvetia d. Australia ANS: D 113. Cand doua sau mai multe intreprinderi isi unesc activitatile dand nastere unei noi intreprinderi c. generica d. colectiva c. marca intermediarului d. marca generica

actiunea se numeste: a. achizitie b. fuziuneANS: B

c. preluare d. abuz

114. Este avantaj oferit de marcile globala detinatorului ei: a. economii de scara in dezvoltarea de publicitate b. numele si asocierile pot fi dezvoltate local c. asocierea marcii cu sentimentul ca se cumpara produse specifice unei anumite zone d. a + b + c e. nici o varianta nu este avantaj dat de marca globala ANS: A 115. Care dintre modelele economiei de piata contemporane presupun un grad ridicat de protectie so-

ciala: a. neoamerican b. neogermanANS: C

c. renan d. a + c

116. A afirmat ca Firmele care vor reusi in afaceri in anii 1990 vor fi cele care vor izbuti sa puna la

punct cele mai eficiente retele globale: a. Ph. Kotler b. A. MoritaANS: A

c. M. Porter d. P. Druker

117. Intreaga planeta este considerata de intreprinderea globala drept un tot unitar. Cine a spus ca

aceasta gandeste mondial si actioneaza local: a. Ph. Kotler c. Jack Trout b. A. Morita, fostul presedinte de la Sony d. Victor DanciuANS: B 118. Marca renumita care are o anumita valoare si o serie de clienti fideli se poate numi cel mai

corect: a. marca sentimentala b. marca de luxANS: D

c. trademark d. brand

119. Nu este criteriu al hexagonului marcii de tara: a. imaginea interna a turismului c. capitalul uman b. politica interna d. interesul strainilor pentru investitii ANS: A 120. Hexagonul marcii de tara cuprinde: a. 4 domenii ale competentei la nivel national b. 6 domenii ale competentei la nivel national c. 8 domenii ale competentei la nivel national d. 10 domenii ale competentei la nivel national ANS: B 121. In topul general al marcilor de tara, in luna august 2005, realizat de Anholt-GMI, pe primul loc

se afla:

a. Canada b. SUA ANS: C

c. Australia d. Suedia

122. Primul clasament al marcilor de tara s-a realizat pe baza unor cercetari si se refera la: a. 9 tari c. 11 tari b. 10 tari d. 25 tari ANS: C 123. Auditul de marca in cadrul procesului de creare a marcii de tara este o etapa imediat premerga-

toare: a. alcatuirii grupului de lucru b. crearii strategiei de marca c. implementarii strategiei de marca d. fazei preliminare a crearii marcii de taraANS: B 124. Tara care s-a situat pe ultimul loc atat in prima cercetare, cat si in topul din august 2005 a fost: a. Rusia c. Romania b. Turcia d. China ANS: B 125. Este element al hexagonului marcii de tara: a. interesul strainilor pentru dezinvestitii c. imaginea interna a turismului b. capitalul uman d. imaginea produselor importate ANS: B 126. Pe ce loc s-a aflat Romania in clasamentul din august 2005: a. 10 c. 25 b. 11 d. nu a fost inclusa in clasament ANS: D 127. Este considerat specialistul mondial in domeniul marcii de tara: a. Ph. Kotler c. S. Anholt b. D. Aaker d. R. Clifton ANS: C 128. Cel mai vizibil aspect promovat al unei marci nationale este considerat a fi: a. cultura c. oamenii b. turismul d. produsele ANS: B 129. Nu este o forma a erorii de pozitionare: a. pozitionarea bazata pe o singura carac- c. pozitionarea excesiva

teristicab. pozitionarea ineficienta d. pozitionarea confuza

ANS: A 130. Un logo bun: a. este unic si nu determina confuzie cu alte logo-uri printre cumparatori b. este functional si poate fi folosit in mai multe contexte diferite timp in care isi men-

tine integritateac. poate fi recunoscut in toate culorile dar si in doua culori (negru si alb), sau pata de

culoare sau in semitond. a+b+c ANS: D 131. Numele unei marci trebuie sa indeplineasca o serie de calitati: a. trebuie sa sugereze ceva despre avantajele si calitatile produsului b. trebuie sa fie usor de pronuntat, recunoscut si memorat c. trebuie sa se distinga de celelalte marci inregistrate d. a+b+c ANS: D 132. Pentru ca o marca sa-si poata indeplini functiile pentru care a fost creata este necesar ca aceasta

sa fie inzestrata cu multiple calitati care ii confera forta promotionala si anume: a. perceptibilitate c. distinctie b. omogenitate d. a+b+cANS: D 133. Marca privata mai este numita si: a. marca detailistului b. marca distribuitorului ANS: D 134. Marca de fabrica are rolul: a. de a individualiza oferta unui produca- c. de a identifica un produs c. marca de magazin d. a+b+c

tor de cele ale concurentei b. de a identifica un produs de cele ale concurenteiANS: A

d. nici un raspuns nu este corect

135. Dupa numarul semnelor folosite marcile pot fi: a. marca simpla, marci combinate c. marca verbala, marca figurativa b. marca individuala, marca colectiva d. marca facultativa, marca obligatorie ANS: A 136. Dupa natura semnelor folosite marca poate fi: a. marca verbala c. marca sonora b. marca figurativa d. a+b+c ANS: D

137. Marcile tridimensionale sunt numite: a. marci plastice b. marci figurative ANS: A 138. Este o marca generica: a. Xerox b. Ness ANS: D 139. Nu este o marca generica: a. Xerox b. Ness ANS: D 140. Grifa reprezinta: a. o marca plastica b. un logotip ANS: C 141. Activele marcii se refera la: a. fidelitatea fata de marca b. notorietatea marcii ANS: D

c. marci combinate d. marci complexe

c. Adidas d. a+b+c

c. Adidas d. Panasonic

c. semnatura creatorului exprimata printr-

o grafica deosebita d. o emblema

c. calitatea perceputa d. a+b+c

142. Popularitatea produselor generice a scazut incepand cu: a. sfarsitul anilor60 c. sfarsitul anilor80 b. sfarsitul anilor70 d. sfarsitul anilor90 ANS: B 143. Marca Mercedes sugereaza: a. bine proiectata b. bine construita ANS: D 144. Recunoasterea activelor necorporale apare: a. la sfarsitul anilor70 c. la sfarsitul anilor90 b. la sfarsitul anilor80 d. nici un raspuns corect ANS: B 145. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se urmareste: a. dezvoltarea si monitorizarea unei marci b. compararea cu competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de acestia c. evaluarea an de an a evolutiei valorii marcii si contributiei sale la crearea valorii orc. prestigiu d. a+b+c

ganizatiei

d. a+b+c ANS: D 146. Procesul de baza al pozitionarii marcii implica: a. nevoia de a-i intelege pe toti cei care sunt interesati atat de nediul intern, cat si ex-

ternb. o definitie a pozitionarii firmei sau a platformei marcii si exprimarea acelei pozitii

atat vizual, cat si verbal prin produse, servicii si comportamentec. aplicarea cat mai precisa a unui sistem arhitectural al marcii pentru a optimiza val-

oarea pozitionariid. a+b+c ANS: D 147. Termenii cei mai des utilizati pentru a defini elementele de baza care alcatuiesc platforma

marcii sunt: a. viziune, misiune si valori b. misiune si valoriANS: A

c. viziune si valori d. nici un raspuns corect

148. In general, platforma unei marci are urmatoarele roluri: a. impartasirea unei conceptii comune despre marca in interiorul unei organizatii b. influentarea comportamentelor care modeleaza perceptiile publicului organizatiei

de-a lungul timpuluic. instructaj creativ pentru dezvoltarea identitatii verbale si vizuale, precum si comuni-

caread. a+b+c ANS: D 149. Scopul unei marci este acela de: a. a-si crea o gama cat mai larga de semc. a+b d. nici un raspuns corect

nificatiib. a se vinde ANS: A 150. Firma care dispune de o marca cu un potential ridicat beneficiaza de avantaje competitive intru-

cat:a. cheltuielile de comercializare sunt mai scazute datorita nivelului de cunoastere a

marcii de catre consumatori si fidelitatii acestorab. firma are o putere mai mare de negociere cu distribuitorii deoarece clientii acestora

asteapta sa li se ofere acea marcac. firma poate practica un pret mai ridicat decat concurenta d. a+b+c ANS: D 151. Marca distribuitorului se mai numeste: a. marca detailistului, a magazinului sau c. emblema

marca privata

b. marca plastica ANS: A

d. marca obligatorie

152. O evaluare a marcii ar fi indicata in cazul in care se urmareste: a. dezvoltarea si monitorizarea unei marci b. compararea cu competitorii directi si stabilirea unei scale de referinta fata de acestia c. evaluarea an de an a evolutiei valorii marcii si a contributiei sale la crearea valorii

organizatieid. a+b+c ANS: D 153. Printre argumentele care pot sustine ca marcile sunt de fapt un aliat foarte bun al progresului so-

cial se numara: a. marcile contribuie la cresterea loialitatii consumatorilio ceea ce duce la castiguri mai sigure ale companiei b. marcile reprezinta un mecanism de incredere si de protectie a consumatorului c. marcile creaza o presiune asupra responsabilitatii sociale a organizatiilor d. a+b+cANS: D 154. Capitalul marcii reprezinta: a. un set de active si pasive, privind o marca, ce se adauga si se scad din valoarea unui

produsb. un set de active si pasive c. un set de active d. nici un raspuns corect ANS: A 155. Valoarea capitalizata in marca se determina: a. prin scaderea din active a costurilor privind gestionarea marcii si a capitalului in-

vestit in marcab. prin scaderea din active si pasive a valorii unui produs c. a+b d. nici un raspuns corect ANS: A 156. Valoarea sociala a marcilor presupune: a. analiza impactului anumitor marci asupra protectiei consumatorului b. analiza impactului anumitor marci asupra comunitatilor, valorilor si a modului de vi-

ata al consumatorilorc. a+b d. nici un raspuns corect ANS: C 157. Marcile cele mai bune garanteaza: a. protectia consumatorilor b. protectia mediului c. calitatea bunurilor si serviciilor d. a+b

ANS: C 158. Arhitectura marcii genereaza valoare prin: a. nevoile si prioritatile publicului tinta b. exprimarea varietatii si profunzimii c. generarea de eficienta economica d. a+b+c

oferteiANS: D 159. Comunicarea prin marca isi propune: a. oferirea de informatii despre marca b. dezvoltarea notorietatii marcii ANS: D 160. Comunicarea prin marca isi va atinge obiectivele fundamentale pe urmatoarele directii de acc. crearea unor modele distincte de

asocierid. a+b+c

tiune: a. prin comunicarea de informatii

c. prin promovarea angajamentului din

partea consumatorului b. prin crearea de notorietate, faima si fa- d. a+b+c miliaritateANS: D 161. Numele marcii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. sa fie usor de retinut c. sa nu fie apropiat de numele altor marci b. sa fie sugestiv in toate limbile d. a+b+c ANS: D 162. Logo-ul este o parte importanta a identitatii vizuale a marcii: a. este semnul dupa care firma este rec. a+b

cunoscuta de catre clientii saib. este simbolul cu care ramane in memo- d. nici un raspuns corect

ria partenerilor de afaceriANS: C 163. Atunci cand se creaza logo-ul trebuie sa se tina cont de: a. povestea firmei, de cultura organizationala si de alti factori ce tin de organizatie b. reprezentarea logo-ului care trebuie sa fie o reprezentare credibila, clara a misiunii

firmei, a obiectului ei de activitatec. asteptarile destinatarilor d. a+b+c ANS: D 164. Proprietatile pe care trebuie sa le aiba un logo bun sunt: a. coerenta c. durabilitatea b. bogatia semantica si emotionala d. a+b+c ANS: D

165. Pentru adoptarea sloganului se pot folosi una din urmatoarele strategii creative: a. sloganul se concentreaza pe pozitionarea marcii b. sloganul atrage atentia asupra uneia sau alteia din motivatiile consumatorului indi-

vidualc. a+b d. nici un raspuns corect ANS: C 166. Un slogan trebuie sa indeplineasca urmatoarele caracteristici: a. sa aiba un inteles, scotand in evidenta avantajele care fac marca mai interesanta pen-

tru consumatori b. sa fie distinct, comunicand consumatorilor prin ce se impune marca in fata marcilor concurente c. sa fie credibil d. a+b+cANS: D 167. Cunoasterea marcii este masurata in conformitate cu diferitele moduri in care consumatorii isi

amintesc de marca: a. recunoasterea marcii b. rememorarea spontanaANS: D

c. cunoasterea prioritara d. a+b+c

168. Marca unei nise de piata: a. nu este cunoscuta de un numar substan- c. a+b

tial de consumatorib. are un grad de recunoastere crescut ANS: A 169. Principalele obiective urmarite de strategiile de marca sunt urmatoarele: a. identificarea produselor c. dezvoltarea imagini de marca b. autentificarea originii produselor d. a+b+c ANS: D 170. Printre avantajele strategiei marca-produs se pot evidentia: a. flexibilitatea in abordarea unor noi categorii de clienti sau a unor noi piete b. diminuarea riscului ca o imagine nefavorabila a unei marci sa se extinda si asupra d. nici un raspuns corect

celorlalte c. facilitarea perceptiei diferentiate a unor produse foarte asemanatoare d. a+b+cANS: D 171. In marketing conceptul de pozitionare a inceput sa fie utilizat in: a. anii60 c. anii80 b. anii70 d. anii90

ANS: B 172. Dupa Ph. Kotler, o firma are la dispozitie urmatoarele variante in strategia de marca: a. extinderea liniei de produse, extinderea c. strategia marca-proprie

marcii, marci multiple, marci noib. strategia marca-drapel ANS: A 173. Extinderea liniei de produse poate fi: a. novatoare b. de tip si eu ANS: D 174. Extinderea liniei de produse implica urmatoarele riscuri: a. posibilitatea ca marca sa-si piarda intelesul original b. exista riscul ca unele linii sa nu se vanda suficient de bine c. a+b d. nici un raspuns corect ANS: C 175. Avantajele extinderii marcii sunt: a. recunoasterea imediata si acceptarea rapida din partea consumatorilor b. reducerea considerabila a cheltuielilor de publicitate c. lansarea mai usoara de noi categorii de produse d. a+b+c ANS: D 176. Extinderea marcii implica urmatoarele riscuri: a. daca un produs dezamageste consumatorii imaginea negativa se poate rasfrange si c. de completare d. a+b+c d. strategia marca-firma

asupra celorlalte produseb. numele marcii ar putea sa nu corespunda cu noul produs c. extinderea exagerata poate duce la diminuarea interesului cumparatorului fata de

marcad. a+b+c ANS: D 177. Marcile multiple implica urmatoarele riscuri: a. cota de piata pentru fiecare marca nou lansata sa fie prea mica astfel, nici una dintre

ele sa nu fie rentabilab. o marca nou lansata sa ia din cota de piata a unei marci mai vechi c. a+b d. nici un raspuns corect ANS: C 178. Este avantaj in cazul strategiei de extindere a marcii: a. reducerea considerabila a cheltuielilor de c. cota de piata pentru fiecare marca nou publicitate lansata sa fie prea mare

b. reprezinta cea mai rapida modalitate de a creste portofoliul unei firme ANS: A 179.

d. lansarea cu greutate a unor noi categorii de produse

Fenomenul, cunoscut in marketing ca si canibalizarea produselor apare atunci cand: a. un nou produs sau o noua marca in loc c. cererea este in declin si presupune revisa atraga noi cumparatori, fie din randul talizarea cererii prin gasirea de noi nonconsumatorilor relativi, fie din ranpiete, prin modificarea produsului sau dul consumatorilor concurentei se prin mijloace mai eficiente de comuniajunge la atragerea propriilor clienti care cu piata care vad in noua marca o varianta sau un inlocuitor al altei marci a firmei b. are loc o concentrare exagerata a aten- d. produse diferite ca si nivel al calitatii poarta acelasi nume tiei intreprinzatorului asupra produsului, in detrimentul nevoilor consumatoruluiANS: A 180. Fac parte din categoria marcilor multiple: a. OMO si Ariel c. Tide si Ariel b. Dove lotiune autobronzanta si Dove sam- d. Pantene PRO-V si Ariel pon ANS: C 181. Fac parte din categoria marcilor multiple: a. OMO si Ariel b. Head & Shoulders si Dove ANS: D 182. Reprezinta extinderea marcii: a. Dove b. Ursus ANS: A 183. Reprezinta extinderea marcii: a. Lipton b. Rexona ANS: D 184. In cazul in care acelasi nume de marca este utilizat in toate tarile pe pietele carora organizatia c. Ursus d. Knorr c. Poiana marca a Kraft Suchard d. Dacia c. Avon si Nivea d. Pantene si Head & Shoulders

este prezenta se foloseste strategia: a. adaptarii b. de diferentiereANS: C

c. standardizarii d. de tranzitie

185. In cazul in care organizatia utilizeaza in fiecare zona geografica, o marca diferita, cu un concept

de comunicare si o pozitionare diferit utilizeaza strategia: a. standardizarii c. adaptarii b. de tranzitie d. de diferentiereANS: D 186. Este forma de strategie de marca a producatorului: a. strategia marca-proprie c. strategia marca-gama b. strategia marca-drapel d. nici un raspuns corect ANS: C 187. Este forma de strategie de marca a distribuitorului: a. strategia marca-drapel c. strategia marca-gama b. strategia marca-proprie d. toate variantele sunt corecte ANS: D 188. Principalele obiective urmrite de strategiile de marca sunt urmatoarele: a. autentificarea originii acestora c. dezvoltarea imaginii de marca b. identificarea produselor d. toate variantele sunt corecte ANS: D 189. Proprietile pe care trebuie s le aib un logo bun sunt: a. variabilitatea c. inseparabilitatea b. coerenta d. toate variantele sunt corecte ANS: B 190. Proprietile pe care trebuie s le aib un logo bun sunt: a. adaptabilitatea c. declinabilitatea b. coerenta d. toate variantele sunt corecte ANS: D 191. Puneti in ordine etapele procesului de pozitionare a marcii:

1) 2) 3) 4) 5) 6)

Arhitectura mrcii Identitatea mrcii nelegerea nevoilor i dorinelor publicului organizaiei Platforma unei mrci Evaluarea continu i dezvoltarea mrcii Valorificarea oportunitilor de poziionarec. 3-6-4-2-1-5 d. 4-3-6-1-2-5

a. 6-3-1-2-4-5 b. 5-1-3-4-2-6 ANS: C

192. Etapa din procesul de pozitionare a marcii care presupune identificarea elementelor care duc la

diferentierea de alte marci si care consta in stabilirea numelui, al logoului, a sloganului este:a. platforma unei marci b. identitatea marcii c. arhitectura marcii d. evaluarea continua si dezvoltarea marcii

ANS: B 193. Termenii cei mai des utilizati pentru a defini elementele de baza care alcatuiesc platforma

marcii sunt:a. viziune, strategii, obiective b. avantaje competitive, misiune ANS: C 194. Cine a scris ca poziionarea este ceea ce faci cu mintea consumatorului c. viziune, misiune, valori d. strategii, obiective, tactici

potenial.:

a. Ph. Kotler b. Michael Porter ANS: C 195. Repozitionarea este necesara cand: a. concurenta lanseaza marci asemana-

c. Al Ries i Jack Trout d. C. Florescu

c. o firma isi poate extinde activitatea si in

toare reducand din cota de piata a alte domenii, marca devenind inadecfirmei vata b. preferintele consumatorilor se schimba d. in toate variantele prezentate diminuandu-se cerere pentru marca respectivaANS: D 196. Nu face parte din deciziile luate in procesul de adoptare a marcii: a. strategia marcii c. selectia si trierea marcilor b. proprietarul marcii d. repozitionarea marcii ANS: C 197. Face parte din deciziile luate in procesul de adoptare a marcii de catre o firma: a. aprobarea platformei de marketing de c. selectia si trierea marcilor catre un consiliu b. analiza cheltuielilor de promovare d. repozitionarea marcii ANS: D 198. AMA reprezinta: a. Asociatia Americana in domeniul Marcilor b. Asociatia de Marketing Direct ANS: C 199. Legea privind marcile si indicatiile geografice este: a. Legea nr. 31/1990 c. Legea nr. 148/2000 b. Legea nr. 84/1998 d. Legea nr. 84/1995 ANS: B 200. In ceea ce priveste marketingul direct este corect urmatorul raspuns: a. rolul tehnicilor de marketing direct este c. marketingul direct se mai numeste si vanc. Asociatia Americana de Marketing d. Asiciatia de Marketing Anteprenorial

cel de comunicare prin transmiterea unor mesaje catre consumatorii vizati b. tehnicile de marketing direct urmaresc crearea unor relatii directe si personalizate intre organizatie si publicul vizatANS: B

zare directa d. marketingul direct este folosit ca o al-

ternativa in locul comunicarii in marketing in sens traditional

201. Care dintre urmatoarele este marca patronimica: a. Peugeot c. Coca-Cola b. Milka d. Procter&Gamble ANS: A 202. Care dintre urmatoarele este marca simbolica: a. Peugeot c. Guban b. Ford d. nici un raspuns corect ANS: D