Managementul de Risc

8/18/2019 Managementul de Risc

1/33

MANAGEMENTUL DE RISCMANAGEMENTUL DE RISC

N DOMENIUL RESURSELORȊ N DOMENIUL RESURSELORȊ

UMANEUMANE

Managementul stresuluiManagementul stresului

profesionalprofesional

Studente: Curelea Claudia Ciocoi Madalina

Dragan Adelina


2/33

Managementul de risc in

cadrul resurselor umane• Ce este riscul?

Shorter Oxford Dictionary of the EnglishLanguage definete riscul ca fiind: !danger"the possi#ility of loss or in$ury% & respecti'pericolul" posi#ilitatea de a pierde sau asuferi pre$udicii(


3/33

Capacitatea de munc)


4/33

*actori care influen+ea,)

capacitatea de munc)

-factori #iologici

-factori psihologici-factori economico-sociali


5/33

*actorii #iologici• determin) capacitatea de munc) din

interior& fiind intrinseci organismului& ișanume: '.rsta& sexul& constitu iațmorfofunc ional)& con inutul i organi,areaț ț șalimenta iei& starea de s/n)tate etc("ț


6/33

*actorii psihologiciDetermin) capacitatea de munc) su# raportullaturii personalit) ii umaneț :

Aptitudini0complex de procese i /nsusiri psihiceș

indi'iduale& care permite efectuarea cu succes aanumitor acti'it) i1ț Temperament0latura dinamico-energetica a

personalitatii1

Caracter0elementele de continut alepersonalitatii-'alori sociale1


7/33

*actori economico-sociali 2 nfluen ea,) capacitatea deț

munc) din exterior& ei repre,ent.ndcondi iț ile /n care se 'alorific)posi#ilit) ile organismului(ț


8/33

*a,ele capacit)+ii de munc)

• capacitatea de muncă crescândă

0fa,a de adaptare3acomodare1-estefa,a caracteri,at) prin 'alori sc),uteale rapidit) ii& preci,iei /n efectuareaț

acti'it) ii& ni'el sc),ut al aten iei"ț ț


9/33

• capacitatea de muncă optimă- caracteri,at) printr-un ni'el relati'

constant al performan elor"țcorespunde perioadei de echili#ru a#alan ei energeticeț


10/33

Capacitatea de munc) i fa,eleșei difer) /n cursul ,ilei i alș

s)pt)m.nii de lucru /n func ie de:țspecificul acti'it) ii& num)rul dețpau,e& '.rsta executan ilor& durataț

timpului de lucru etc(


11/33

4ul#ur)ri ale capacit)+ii de munc):

• Tranzitorii - atunci c.nd capacitatea de munc)este determinat) de tul#ur)ri func ionale cuțcaracter re'ersi#il i de scurt) durat)"ș

• Stabile - c.nd capacitatea de munc) este datorat)afec iunilor cu tul#ur)ri func ionale ire'ersi#ileț ț0ex(amputarea unei p)r i a corpului1ț


12/33

Ȋ mbolnăviri profesionale & afec iuni cau,ate de factori noci'i&ț

fi,ici& chimici sau #iologici& precum ișde suprasolicitarea diferitelor organesau sisteme ale organismului uman /n

procesul muncii(


13/33

5olile profesionale pot fi acute

sau cronice( • 5olile acute sunt acelea care au oe'olu ie rapid)& cu caracter de cri,)&ț

#rusc)& cu manifest)ri clinice intense(Bolile cronice se prelungesc 'reme /ndelungat) i nu pot fi u or deș ș

/nl)turat(


14/33

O#oseala i stresul /n munc)ș

O#oseala repre,int)& /n esen )& oț

reac ie a organismului& care la inter'en iaț țsistemului ner'os central& prin reac ii deținhi#i ie& urm)re te s) permit)ț șorganismului s) se readapte,e& s)- i refac)șplenitudinea0de,'oltare complet)1func iilorțsale(


15/33

Cauzele oboselii legate de factoruluman sunt:• Deficien e de ordin fi,ic& #iologic i fi,iologic"ț ș

• Deficien e la ni'elul proceselor i calit) ilorț ș ț

psihice"• Deficien e /n sfera afecti'it) ii ner'oaseț ț

superioare"

• 2nsuficien a cuno tin elor generale i deț ș ț ș

specialitate"• St)ri afect'-moti'a ionale negati'e(ț


16/33

Cauze legate de factorultehnic(ma ina)ș• Caracteristicile constructi'e i func ionaleș ț

ale utila$ului"

• Caracteristicile c.mpului informa ional"ț• Caracteristicile comen,ilor"• C.mpul semnalelor de control i de reglare"ș

• 6radul de automati,are a func ion)rii"ț• Starea utila$ului(


17/33

Cauze legate de caracteristicile mediului

• 7articularit) ile fi,ice i chimice aleț ș

mediului0temperatur)& iluminat& ,gomot&trepida ii& umiditate& etc1"ț

• Mediul social"

• 6radul de satisfacere a ne'oilor materialei culturale(ș


18/33

Cauze legate de sarcina de muncă• Cadrul organi,atoric0regimul de munc)1"• Diminuarea temporar) a acti'it) ii"ț

• 8esponsa#ilitatea"• Supra sau su#solicitarea din partea sarcinii

de munc)"• Monotonia muncii(


19/33

*ormele o#oselii

• !boseala senzorială are /n 'edere stareaorganelor sen,oriale& mai ales a celor'i,uale i auditi'e(ș

• !boseala vizuală apare /n urma solicit)riiaparatului 'i,ual 0iluminat neadec'at&str)luciri& efectul de um#r) i lumin)1sauș

din cau,a unor deficien e ale organuluiț'i,ual(


20/33

• !boseala auditivă se define te /n func ieș țde ni'elul cre terii pragului i al timpuluiș șde re'enire al pragului sonor la normal&dup) /ncetarea stimului(

• !boseala generală 9pro'ocat) de

solicitarea /ntregului organism(


21/33

• !boseala nervoasă- pro'ocat) de

solicitarea unilateral) a func iilorțpsihomotorii(

• !boseala provocată de monotonia muncii sau a mediului(

• !boseala mintală- pro'ocat) de muncaintelectual)(


22/33

• !boseala cronică- pro'ocat) de /nsumarea unor influen e nefa'ora#ileț

de lung) durat)(• !boseala afectivă- cau,at) de

emo ii puternice i greu de suportat(ț ș


23/33

"ăsurarea# prevenirea ișatenuarea oboselii $n timpul

muncii Metodele de in'estigare iș

e'aluare a o#oselii se /mpart /n dou)

categorii:metode directemetode indirecte(


24/33

• "etodele directe se folosesc pentrudeterminarea o#oselii musculare cu

a$utorul unor aparate& ca ergografuli dinamometrul( 4ot metode directeșsunt considerate i unele teste(ș


25/33

• "etode indirecte de m)surare a o#oselii:m)rimea produc iei( M)surarea produc ieiț țeste considerat) o metode indirect)deoarece m)rimea produc iei depinde de unțnum)r important de al i factori& ca dețexemplu& interesul pentru c. tig& condi iileș ț

sociale i elementul psihologic de munc)(ș


26/33

%revenirea i atenuareaș

o#oselii poate fi f)cut) prin

organi,area corect) a regimului demunc)& a pau,elor de odihn) i prinș

organi,area muncii(


27/33

Stresul

Stresul poate fi pro'ocat su#influen a unor emo ii prelungiteț ț

datorit) frustra iei& conflictelor&țanxiet) ii i suprasolicit)rilor 0psihiceț și fi,ice1(ș


28/33

• Dr(ans Selye define te stresul cașfiind o stare cronic) de anxietate

cau,at) de presiunea permanent) apro#lemelor de ser'iuciu& personalesau sociale(


29/33

&puizarea Oamenii nu sunt ca #ecul0/n

l#(engle,)& pentru epui,are seutili,ea,) cu'.ntul #urnout & care /nsemn) ars p.n) la cap)t& n(t(1


30/33

Cau,ele epui,)rii

• stresul

• re,ultatul unei frustr)ri

• o#liga ia de alua deci,iiț• munca mult prelungit) peste program

sau nerecompensat)


31/33

Ac iuni eficiente $mpotrivaț

presiunii Atunci c.nd presiunea la locul de munc)de'ine at.t de mare& /nc.t anga$a ii dețapropie de limita de epui,are& /ncura$a i-iț

s) urme,e aceste sugestii:

• Lua i o pau,)(ț

• *ace i exerci ii fi,ice(ț ț


32/33

Combaterea stresului• Men ine i-') /n form) #un)(ț ț • ;n') a i s) ') relaxa i(ț ț ț

• ;n') a i s) ') iu#i i propria persoan)(ț ț ț • Explora i-') uni'ersul spiritual(ț • ;n') a i /n permanen )(ț ț ț • De,'olta i-') o echip) de spri$in(ț


33/33

• Accepta i doar sarcini care suntț importante pentru dumnea'oastr)(

• C)uta i-') noi c)i de utili,are aț creati'it) ii(ț

• Spune i &un 'enit&& schim#)rilor(ț • ;nlocui i-') imaginile negati'e dinț

minte cu imagini po,iti'e(

Managementul de Risc

Documents

Transcript of Managementul de Risc