Albu Roxana

Damaschin Roxana

Bivol Geanina

Aonigioaiei Carmen

*Managementul Managementul comunicăriicomunicării şi şi al conflictului în clasa de al conflictului în clasa de elevi elevi

Pentru o bună comunicare cu elevii trebuie :

* să se vorbească la persoana întâi;

* să fim spontani;

* să ascultăm;

* să punem partenerii pe picior de egalitate;

* să asigurăm confortul necesar în timpul comunicării;

* să evităm moralizarea şi moralizările;

* să utilizăm mesaje care să ajute interlocutorul în găsirea de alternative etc.

SURSELE BLOCAJULUI POT FI:* Control aversiv,* Subiectivism în apreciere,* Necunoaşterea personalităţii elevului sau a mediului sau social,* Cultivarea la elevi a unor motivaţii negative,* Indiferenţă la succes,* Disciplină asigurată numai prin interdicţii şi solicitări,* Tranzacţii compromiţătoare,* Încurajarea vedetismului.

”Ascultarea nu inseamna doar auzirea semnalelor sonore ci decodarea si

implimentarea lor in propriul sistem de gandire.”

Toate persoanele sunt valoroase pentru ca sunt unice .

Fiecare persoana este responsabila Fiecare persoana este responsabila pentru deciziile pe care le ia. pentru deciziile pe care le ia.

Presupune utilizarea mai multor abilitati, cum ar fi: Parafrazarea - capacitatea de reformulare a mesajului pentru a demonstra ca a fost inteles;

Sumarizarea - rezumarea celor mai importante aspecte din lectia predata ;Reflectarea - este expresia ascultarii

empatice si reprezinta intelegerea atat a continutului informational cat si a starii

emotionale a elevului,oferindu-i acestuia sentimentul ca este ascultat.

Scopul cel mai important al reflectarii este cel de validare a trairilor emotionale

ale elevului.

*Contact vizual ;

*Tonul vocii ;

*Postura ;

*Mimica;

*Momentul administrarii mesajului;

Asertivitatea si rolul ei in comunicarea cu elevul :

Comportamentul asertiv se caracterizează prin faptul că în comunicare nu se încalcă nici drepturile personale, nici ale

celorlalţi, subiectul exprimându şi nevoile, dorinţele, sentimentele şi preferinţele într-un mod deschis şi onest, într-o manieră socialmente

adecvată.

„Conflictul este un fenomen psihosocial tridimensional, care implică o

componentă cognitivă (gândirea, percepția situației conflictuale) o

componentă afectivă (emoțiile și sentimentele) și o componentă

comportamentală (acțiunea, inclusiv comunicarea)”

B. Mayer

*Diferențele și incompatibilitățile dintre persoane*Nevoile/interesele umane*Comunicarea*Stima de sine*Valorile individului*Comportamentele neadecvate*Agresivitatea*Competențele sociale

Criteriul localizării :

*Conflictele pot avea o localizare internă, intrapsihică sau externă, socială

*Din categoria conflictelor interne fac parte conflictul „psihic”, cognitiv și cel perceptiv

*Conflictele sociale pot fi interpersonale, intra- și intergrupale, comunitare/internaționale

Criteriul aparenței

*În acest caz, persoana care ne derutează nu este conștientă de conflictul generat;

*A trata conflictul aparent este inutil;

Criteriul nivelului

*Disconfortul – este cea mai ușoară formă a conflictului, individul are sentimentul neclar că ceva nu este in ordine

*Neînțelegerea – este o discrepanță între sensul transmis și cel receptat

*Tensiunea – are loc schimbarea atitudinii în mod constant și fără echivoc

*Criza – comportamentul scapă de sub controlul rațional, are loc violența verbală sau fizică

Criteriul „ câștigătorul conflictului ”

*Conflictul de sumă zero (unul câștigă, celălalt pierde)

*Conflictul de cooperare totală (unul câștigă, celălalt pierde)

*Conflictul cu motive mixte (unul câștigă, celălalt pierde, unul câștigă, celălalt pierde)

Criteriul naturii intrinseci a conflictului

*Conflictele psihologice – apare în interiorul individului. Lagache îl definește ca fiind „ starea organismului supus la acțiunea unor motivații incompatibile”

*Conflicte biologice – conflicte generate de boli, foame, lipsa de adăpost, starea emoțională

*Conflicte socioculturale și de evoluție – conflictele adolescenței, menopauzei, pensionării

Criteriul sistemelor/părților implicate

*Endogene – exogene – în conflictele endogene părțile implicate constituie subsisteme ale unui sistem mai larg iar în cazul celor exogene, nu există un suprasistem apt de a rezolva conflictul

*Simetrice – asimetrice -

Criteriul scopului : conflicte orientate spre problemă – conflicte orientate spre structură

Conflictele orientate spre problemă se sting în momentul în care este rezolvată problema;

Celelalte țintesc schimbarea structurii sistemului;

Criteriul percepției adversarului :

*Lupta – oponentul este clar perceput ca dușman

*Jocul – este caracterizat prin analiza situației, perceperea celuilalt ca oponent iar atenția se focalizează asupra situației

*Dezbaterea – constă în schimburi de stimuli verbali

Procese psihice/psihosociale*Proiectia, ca mecanism de aparare a Eului. Proiectia ne impiedica sa il percepem corect pe celalalt prin atribuirea unor idei , sentimente , tendinte , actul comunicarii fiind serios afectat.*Rationalizarea – mecanismul prin care se incearca explicarea printr-o maniera logica ,coerenta si rationala anumite atitudini ,comportamente si idei proprii.

*Transferul – o reproducere in relatia cu celalalt a unor idei ,atitudini , sentimente,dorinte.

*Profetia care se autoindeplineste. Dam comunicarii un caracter autojustificator prin abordarea interlocutorului cu o anumita prejudecata privind intentiile sale negative fata de noi astfel intrand in rezonanata si confirmand premisa , de altfel falsa .

Comportamente care inhiba , perturba sau blocheaza comunicarea.

*Exprimarea ermetica- orice text pe care noi nu il intelegem

*Ambiguitatea- strecurata in continutul mesajului sau rezultata din neconcordanta dintre gandurile si sentimentele declarate si comportamentul vizibil.

*Intreruperea actului de ascultare , din cauza anticiparii replicii sau pozitiei vorbitorului

*Stereotipurile – le realizam fie pentru a ne masca adevaratele ganduri si sentimente , fie din comoditate .

*Sfaturi necerute – cand persoana nu vrea decat sa fie ascultata

*Neatentia – participarea formala la discutie ,ascultatorul fiin distras de un stimul din mediu sau de propriile sale ganduri.

*Ignoranta absoluta- persoana initiaza sau raspunde unei discutii , desi nu cunoaste subiectul.

*Dialogul surzilor – fiecare isi sustine cu obstinatie propria pozitie ,total opac la argumentele celuilalt.

*Monologul egocentric – nu ascultam , ffind atenti la emitator ,ci pur si simplu urmarim propriul „scenariu intern” si ne asteptam randul sa vorbim.

*A face celuilalt ceea ce noua nu ne place – gesturi , glume ,activitati care au un cu totul alt impact asupra celuilalt.

*Amenintarea ,invecinata cu santajul ,este o informare a ascultatorului asupra intentiei de a-i face rau.

*Limbajul prescriptiv – ordinul care cere supunerea neconditionata .

*Lauda in scopul obtinerii unor beneficii de la interlocutor ,in special daca este sesizata de tinta.

*Schimbarea subiectului dureros – din indiferenta fata de suferinta celuilalt sau cu bune intentii , facandu-ne iluzia ca astfel il facem sa uite .

*Prim-plan pentru propria persoana , in loc de a asculta problemele celuilalt .

*Refuzul de a accepta problema , in toata seriozitatea ei sau cel putin asa cum este perceputa de sursa.

* Lipsa de respect , de simpatie sau indiferenta fata de

vorbitor ,tradare prin elemente de paralimbaj sau prin limbajul corporal.

*Refuzul explicit de a continua comunicarea .

*Critica ,insulta , ironia , interogarea ,diagnosticarea .

*Diferentele de sex – barbatii si femeile comunica in mod diferit

*Emotiile-soc ,puternice – pot interfera cu procesul de comunicare , facand mesajul neclar sau eronat.

*Timiditatea – timidul nu poate verbaliza ceea ce simte si gandeste sau exprima un mesaj care nu-l reflecta „aici si acum”.

„Rezolvarea conflictului înseamnă lichidarea lui prin metode analitice, care presupun accederea la rădăcina problemei și obținerea unui rezultat ce este văzut de ambele părți ca fiind o soluție permanentă a problemei”

J. Burton

Rezolvarea conflictelor se bazează pe câteva idei fundamentale :

*Lărgirea sensului conceptului de conflict – include atât diferențele dintre oameni, capitale dar și minore, cât și micile probleme cotidiene

*Acceptarea conflictului – ignorarea conflictului duce la agravarea acestuia

*Transformarea conflictelor – se produce schimbarea perspectivei și a atitudinii față de conflicte, în sensul de pozitivare a acestora

*Acceptiunea comunicarii - in comunicare participa doi interlocutori, este biunivoca, nu centrata pe vorbitor*Prezentarea preocuparilor este diferita de

rezolvarea unei probleme - nu se formuleaza intr-o singura fraza doua lucruri distincte: problema si solutia dorita*Vointa de a comunica, de a comunica bine

*Alegerea momentului potrivit

*Toleranta bilaterala:

asteptari realiste fata de comunicaredreptul fiecaruia la probleme si la exprimarea lorcurajul de a comunicadreptul la reactia emotionala spontana dreptul la inconsecventa

*Exprimarea clara

*Evitarea atacului la o persoana

*Interactivitatea dialogului - vorbitorul trebuie sa si asculte si ascultatorul sa si comunice.

 Băban, Adriana. Consiliere educaţională. Ghid metodologic  pentru orele de dirigenţie şi consiliere, Imprimeria „Ardealul”,    Cluj-Napoca, 2000;

Dorina Salavastru Psihologia educatiei.

Cosmovici Iacob Psihologia scolara .