MANAGEMENTUL CALITATII[1]

199

Click here to load reader

Transcript of MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Page 1: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

BINE ATI VENIT!

MANAGEMENTUL CALITATII

Page 2: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

MANAGEMENTUL CALITATII

LECTOR: Luise Zeininger, MBA

Page 3: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

AGENDA CURS

• Sisteme de management

• Sisteme integrate

• Consultanta in domeniul ISO

• Certificarea

• Excelenta in management

• Investors in People

Page 4: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

AGENDA ZIUA 1

• Prezentari.• Cele 8 principii ale managementului calitatii• SMC - cerinte• SMM – cerinte• Pauza de cafea: 30 min• OH&S - cerinte• HACCP - cerinte• Sisteme integrate - documentatii

Page 5: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Principiile managementului calitatii

8 principii

Page 6: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Agenda

• Ce este un principiu de management al calitatii

• Cele 8 principii

Page 7: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ce este un principiu de management al calitatii?

• Un PRINCIPIU DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII este o regulă sau o

convingere cuprinzătoare şi fundamentală pentru conducerea şi funcţionarea

unei organizaţii, în scopul îmbunătăţirii continue pe termen lung a

performanţei, prin orientarea către clienţi, dar luând în considerare şi

necesităţile tuturor celorlalte părţi interesate.

• Standardul SR EN ISO 9000: 2001, defineste opt astfel de principii care au

stat la baza aparitiei familiei de standarde ISO 9000 editia 2000. Acestea sunt:

Page 8: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Care sunt cele 8 principii?

• 1 Orientarea catre client• 2 Leadership• 3 Implicarea personalului• 4 Abordarea bazata pe proces• 5 Abordarea sistemica• 6 Imbunatatirea continua• 7 Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte• 8 Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii

Page 9: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

1. Orientarea catre client (I)

Organizaţiile depind de clienţii lor şi, de aceea, ar trebui să înţeleagă necesităţile actuale şi viitoare ale clientului, să satisfacă cerinţele clientului şi să se străduiască să depăşească aşteptările acestuia.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:– Creşterea încasărilor şi a segmentelor de piaţă, ca rezultat al flexibilităţii şi vitezei

de reacţie faţă de oportunităţile pieţei

– Eficacitate crescută în utilizarea resurselor organizaţiei pentru creşterea satisfacţiei clientului

– O loialitate mai mare a clienţilor care conduce la o reînnoire a relaţiilor de afaceri

Page 10: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

1. Orientarea catre client (II)

Avantajele aplicarii principiului:

• Discernerea şi înţelegerea necesităţilor şi aşteptărilor clientului• Asigurarea că obiectivele organizaţiei sunt corelate cu necesităţile şi

aşteptările clientului• Comunicarea necesităţilor şi aşteptărilor clientului în întreaga organizaţie• Măsurarea satisfacţiei clientului şi întreprinderea de acţiuni pe baza

rezultatelor• Managementul metodic al relaţiilor cu clientul• Asigurarea, în demersul vizând satisfacerea clientelei, a unei abordări

echilibrate a necesităţilor şi aşteptărilor clienţilor cu cele ale altor părţi interesate (în special, proprietarii, angajaţii, furnizorii, organismele financiare, colectivităţile locale şi societatea în ansamblul său}

Page 11: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

2. Leadership-ul (I)

Liderii stabilesc unitatea scopului şi a direcţiei organizaţiei. Ei ar trebui să creeze şi să menţină un mediu intern în care persoanele să se poată implica total în îndeplinirea obiectivelor organizaţiei.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:– Scopurile şi obiectivele organizaţiei sunt înţelese de personal şi îl

motivează.– Activităţile sunt evaluate, aliniate şi implementate într-un mod unificat.– Defectele de comunicare între diferitele niveluri ale unei organizaţii sunt

reduse la minimum.

Page 12: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

2. Leadership-ul (II)Avantajele aplicarii principiului:

– Luarea în considerare a necesităţilor tuturor părţilor interesate, în special, ale clienţilor, angajaţilor, furnizorilor, organismelor financiare, colectivităţilor locale şi ale societăţii în ansamblul său

– Stabilirea unei viziuni clare a viitorului organizaţiei– Definirea unor obiective şi ţinte realizabile– Crearea şi întreţinerea unor valori comune şi a unor modele de comportament

bazate pe echitate şi etică la toate nivelurile organizaţiei– Construirea încrederii şi eliminarea fricii– Asigurarea personalului cu resursele şi formarea necesare şi cu libertatea de a

acţiona într-un mod responsabil– Suscitarea, încurajarea şi recunoaşterea contribuţiilor personalului.

Page 13: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

3. Implicarea personalului (I)Persoanele de pe toate nivelurile reprezintă esenţa unei

organizaţii, iar implicarea lor totală permite utilizarea capacităţilor lor în beneficiul organizaţiei.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:– Personal motivat, implicat şi angajat pentru organizaţie– Inovare şi creativitate pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei– Membrii personalului responsabili de performanţele individuale ale lor– Personal preocupat de a participa şi de a contribui la îmbunătăţirea

continuă

Page 14: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

3. Implicarea personalului (II)

Avantajele aplicarii principiului:– Personalul înţelege importanţa contribuţiei sale şi a rolului său în organizaţie.

– Personalul identifică ceea ce îi frânează performanţele.

– Personalul acceptă să fie responsabilizat şi să îşi asume partea sa de responsabilitate în rezolvarea problemelor.

– Personalul îşi evaluează performanţa în raport cu scopurile şi obiectivele individuale.

– Personalul caută în mod activ ocazii de a-şi spori competenţa, cunoştinţele şi experienţa.

– Personalul îşi împărtăşeşte în mod liber know-how-ul şi experienţa.

– Personalul dezbate în mod deschis probleme şi întrebări.

Page 15: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

4. Abordarea bazata pe proces (I)

Un rezultat dorit este obţinut mai eficient atunci când activităţile şi resursele aferente sunt conduse ca un proces.

O activitate care utilizeaza resurse, condusa astfel incat sa permita O activitate care utilizeaza resurse, condusa astfel incat sa permita transformarea elementelor de intrare in elemente de iesire, poate fi transformarea elementelor de intrare in elemente de iesire, poate fi

considerata un considerata un PROCESPROCES

Ce obtinem prin aplicarea principiului:– Costuri şi durate ale ciclurilor reduse prin utilizarea eficace a resurselor– Rezultate îmbunătăţite, coerente şi previzibile– Concentrarea pe oportunităţile de îmbunătăţire şi clasificarea după ordinea

de prioritate

Page 16: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

4. Abordarea bazata pe proces (II)

Avanatejele aplicarii principiului:– Definirea sistematică a activităţilor necesare pentru a obţine un rezultat dorit

– Stabilirea de responsabilităţi clare pentru managementul activităţilor cheie

– Analiza şi măsurarea potenţialului activităţilor cheie

– Identificarea interfeţelor activităţilor cheie cu şi între diferitele funcţii ale organizaţiei

– Concentrarea pe factorii care vor îmbunătăţi activităţile cheie ale organizaţiei, în special, resursele, metodele si echipamentele

– Evaluarea riscurilor, a consecinţelor şi a impacturilor activităţilor asupra clienţilor, furnizorilor şi a altor părţi interesate.

Page 17: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

5. Abordarea sistemica (I)

Identificarea, întelegerea şi conducerea proceselor corelate ca un sistem

contribuie la eficacitatea şi eficienţa organizaţiei în realizarea

obiectivelor sale.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:

– Integrarea şi alinierea proceselor care vor permite să fie îndeplinite cât mai bine

rezultatele dorite

– Capacitatea de a concentra eforturile pe procesele cheie

– Conferirea către părţile interesate a încrederii în coerenţa, eficacitatea şi eficienţa

organizaţiei

Page 18: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

5. Abordarea sistemica (II)

Avantajele aplicarii principiului 5:– Structurarea sistemului pentru îndeplinirea obiectivelor organizaţiei în modul

cel mai eficace şi eficient– Întelegerea interdependenţei între procesele sistemului– Abordări structurate cu armonizarea şi integrarea proceselor– Asigurarea unei înţelegeri mai bune a rolurilor şi a responsabilităţilor necesare

pentru realizarea obiectivelor comune şi reducerea astfel a blocajelor interfuncţionale

– Înţelegerea posibilităţilor organizaţionale şi stabilirea constrângerilor legate de resurse înainte de a acţiona

– Fixarea şi definirea modului cum ar trebui să se efectueze anumite activităţi în cadrul unui sistem

– Îmbunătăţirea continuă a sistemului prin măsurări şi evaluări.

Page 19: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

6. Imbunatatirea continua (I)

Îmbunătăţirea continuă a performanţelor globale ale unei organizaţii ar trebui să fie un obiectiv permanent al organizaţiei.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:– Avantaj concurenţial datorită capacităţilor organizaţionale îmbunătăţite– Alinierea activităţilor de îmbunătăţire la toate nivelurile în raport cu

obiectivele strategice ale organizaţiei– Flexibilitate şi viteză de reacţie fata de oportunităţi

Page 20: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

6. Imbunatatirea continua (II)

Avantajele aplicarii principiului:

– Utilizarea unei abordări coerente cu ansamblul organizaţiei în vederea îmbunătăţirii continue a performanţelor organizaţiei

– Asigurarea formării personalului în metodele şi instrumentele de îmbunătăţire continuă

– Îmbunătăţirea continuă a produselor, proceselor şi sistemelor devine un obiectiv al fiecărei persoane din organizaţie

– Stabilirea de scopuri pentru a orienta îmbunătăţirea continuă şi de măsurări pentru a-i asigura urmărirea

– Recunoaşterea şi luarea la cunoştinţă a îmbunătăţirilor.

Page 21: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

7. Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte (I)

Deciziile eficace sunt bazate pe analiza datelor şi informaţiilor.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:– Decizii bine informate

– Aptitudine mai bună de a demonstra eficacitatea deciziilor anterioare prin referire la date faptice înregistrate

– Creşterea aptitudinii de a examina, de a pune în discuţie şi de a schimba opiniile şi deciziile.

Page 22: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

7. Abordarea luarii deciziilor pe baza de fapte (II)

Avantajele aplicarii principiului:– Garantarea că datele şi informaţiile sunt suficient de

exacte şi de fiabile– Asigurarea accesului la date a celor care au nevoie de ele– Analizarea datelor şi informaţiilor cu ajutorul unor metode

valabile– Luarea de decizii şi întreprinderea de acţiuni bazate pe o

analiză a faptelor, echilibrată prin experienţă şi intuiţie

Page 23: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

8. Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii (I)

O organizaţie şi furnizorii săi sunt interdependenţi iar o relaţie reciproc avantajoasă creşte capacitatea ambilor de a crea valoare.

Ce obtinem prin aplicarea principiului:– Aptitudine mărită de a crea valoare pentru cele două părţi.

– Flexibilitate şi viteză de reacţie faţă de evoluţia pieţei sau a necesităţilor şi aşteptărilor clientului

– Optimizarea costurilor şi a resurselor

Page 24: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

8. Relatii reciproc avantajoase cu furnizorii (II)

Avantajele aplicarii principiului:– Stabilirea de relaţii care echilibrează câştigurile pe termen scurt şi de

consideraţii pe termen lung– Punerea în comun a câştigurilor şi a resurselor cu partenerii– Identificarea şi alegerea furnizorilor cheie– Comunicare clară şi deschisă– Împărtăşirea informaţiilor şi a planurilor de viitor– Stabilirea de activităţi comune de dezvoltare şi de îmbunătăţire– Inspirarea, încurajarea şi recunoaşterea îmbunătăţirilor şi a realizărilor

furnizorilor.

Page 25: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SMCSistem de Management al Calitatii

SR EN ISO 9001:2001SR EN ISO 9001:2001

Page 26: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Agenda

• Ce este un SMC?

• Familia ISO 9000

• Abordarea pe baza de proces

• SMC

• De ce ne certificam

• PRO si CONTRA certificare

• Intrebari

Page 27: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

CE ESTE UN SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITATII?Sistem de management prin care se

orienteaza si se controleaza o organizatie in ceea ce priveste calitatea

• Sistem de management = sistem prin care se stabilesc politica si obiectivele si prin care se realizeaza acele obiective (poate include sistem de management financiar, de mediu etc)

Page 28: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SR EN ISO 9000:2006SR EN ISO 9000:2006

SR EN ISO 9001:2001SR EN ISO 9001:2001

SR EN ISO 9004:2001SR EN ISO 9004:2001

Sisteme de management al calitatiiPrincipii fundamentale si vocabular

Sisteme de management al calitatiiSisteme de management al calitatiiCerinteCerinte

Sisteme de management al calitatiiLinii directoare pentru imbunatatireaperformantei

FAMILIA DE STANDARDEFAMILIA DE STANDARDEISO 9000ISO 9000

Page 29: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

*Intelegerii si satisfacerii cerintelor*Considerarii procesele in functie de valoarea adaugata*Obtinerii de rezultate de tip: performanta si eficacitate*Imbunatatirii proceselor pe baza masurarilor obiective

Abordarea bazata pe procesAbordarea bazata pe proces

Accen

tueaza

Accen

tueaza

imp

ortan

taim

po

rtanta

O activitate care O activitate care utilizeaza resurse, utilizeaza resurse,

condusa astfel incat sa condusa astfel incat sa permita transformarea permita transformarea

elementelor de intrare in elementelor de intrare in elemente de iesire, poate elemente de iesire, poate

fi considerata un fi considerata un PROCESPROCES

Page 30: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SMC cerinte generaleSMC cerinte generale

Identificarea proceselor Identificarea proceselor

Determinarea succesiunii si interactiunii proceselorDeterminarea succesiunii si interactiunii proceselor

Determinarea criteriilor pentru operarea si controlul Determinarea criteriilor pentru operarea si controlul

proceselorproceselor

Asigurarea disponibilitatii resurselor si informatiilor necesare Asigurarea disponibilitatii resurselor si informatiilor necesare

operarii proceseloroperarii proceselor

Monitorizarea, masurarea si analizarea proceselorMonitorizarea, masurarea si analizarea proceselor

Implementarea actiunilor necesare pentru a realiza rezultatele Implementarea actiunilor necesare pentru a realiza rezultatele

planificate si continua imbunatatireplanificate si continua imbunatatire

Page 31: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SMC cerinte referitoare la documentatieSMC cerinte referitoare la documentatie

Documentatia include:Documentatia include:

Manualul calitatiiDeclaratii documentate ale politicii si obiectivelor calitatiiProceduri documentate Documentatia necesara pentru planificarea, operarea si controlul proceselorInregistrari

• Marimea organizatiei si tipul activitatilor• Complexitatea proceselor si interactiunea• Competenta personaluluiCompetenta personalului

Amploarea Amploarea documentatiei depinde de:documentatiei depinde de:

Page 32: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

IERARHIA DOCUMENTELOR SMCIERARHIA DOCUMENTELOR SMC

INSTRUCTIUNI DE LUCRUFORMULARE; INREGISTRARI

PROCEDURI OPERATIONALE

PROCEDURI DE SISTEM

MANUALULCALITATII

Page 33: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SMC responsabilitatea managementului

• Angajament • Orientare catre client• Politica in domeniul calitatii• Planificare SMC: stabilire obiective• Responsabilitate, autoritate si comunicare :

numire RMC, comunicare• Analiza efectuata de management

Page 34: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SMC managementul resurselor

• Asigurarea resurselor necesare

• Competenta, constientizare instruire resurse umane

• Infrastructura

• Mediu de lucru

Page 35: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SMC realizarea produsului

• Planificare activitatilor• Procese referitoare la relatia cu clientul: determinare

cerintelor referitoare la produs, analiza, comunicarea cu clientul

• Proiectare si dezvoltare – dupa caz• Aprovizionare• Productie si furnizare de servicii• Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare

Page 36: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SMC masurare, analiza si imbunatatire

• Satisfactia clientului• Audit intern• Monitorizare si masurare procese si produse• Analiza datelor• Controlul produsului neconform• Actiune corectiva• Actiune preventiva• Imbunatatire continua

Page 37: MANAGEMENTUL CALITATII[1]
Page 38: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

De ce ar dori firmele sa certifice SMC?

• Reduce costurile prin organizarea fluxului de procese si reducerea pierderilor

• Reducerea costurilor prin organizarea fluxului de documente si a comunicarii interne

• “pasaport” pentru export

• Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat

• Imbunatateste imaginea publica

• Motivarea angajatilor• Angajamentul conducerii

• Cerinta autoritatilor nationale

• Cerinta clientilor

Page 39: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

PRO certificare

• Imbunatateste relatia cu partenerii externi

• Asigura oportunitati de marketing si comunicare

• Imbunatateste relatia cu comunitatea

• Recunoastere

Page 40: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Contra - certificare

• Lipsa personalului instruit

• Costuri instruire, implementare, intretinere

• Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor

• Necunoasterea prevederilor legale

• Atitudinea “las-o asa ca merge asa”

Page 41: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Intrebari?Intrebari?

Page 42: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SMMSMMSISTEM DE MANAGEMENT DE

MEDIU

SR EN ISO 14001:2004SR EN ISO 14001:2004

Page 43: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Agenda

• Ce este un SMM?

• Seria 14000

• Componentele unui SMM

• De ce sa ne certificam un SMM?

• Concluzii

• Intrebari

Page 44: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

CE ESTE UN SISTEM DE MANAGEMENT CE ESTE UN SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIUDE MEDIU

“Parte a sistemului de management al unei organizatii utilizat pentru a dezvolta si implementa politica sa de mediu si a gestiona aspectele de mediu”

MEDIU – mediul inconjurator in care functioneaza organizatia, care include aerul, apa, solul, resursele naturale, flora, fauna, oamenii si relatiile dintre acestea;

SR ISO 14004

Page 45: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Seria ISO 14000

• ISO 14001:2004ISO 14001:2004 - Sisteme de management de mediu. Cerinte cu ghid de utilizare

• ISO 14004:2004 – Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la principii, sisteme si tehnici de aplicare.

• ISO 14O20 – Etichete si declaratii de mediu. Principii generale• ISO 14031:1999 – Management de mediu. Evaluarea performantei

de mediu. Ghid• ISO 14040 – Management de mediu. Evaluarea ciclului de viata.

Principii si cadrul de lucru • ISO 14050:1999 - contine definitiile termenilor fundamentali referitori

la managementul de mediu

Page 46: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Analiza managementului

Implementaresi operare

Planificare

Politica de mediu

Componentele SMM conform ISO 14001:2004Componentele SMM conform ISO 14001:2004

Verificare si actiuni

corective

Definirea politicii si atasamentul fata de

valorile SMM

Stabilirea unui plan de realizare a politicii de

mediu

Masurarea si evaluarea performantei de mediu Obiective si tinte

Imbunatatirea continua a SMM si a

performantelor de mediu

Page 47: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Planificare- Raspundere si responsabilitate: numire RMM– Identificarea cerintelor legale aplicabile si a altor cerinte– Identificarea aspectelor semnificative de mediu

• Emisiile in atmosfera• Poluarea apelor• Deseuri solide• Deseuri cu grad mare de risc• Zgomot

– Programul de implementare

ASPECT DE MEDIU – element al activitatilor, produselor sau serviciilor organizatiei care poate interactiona cu mediul

IMPACT ASUPRA MEDIULUI – orice modificare a mediului, daunatoare sau benefica, care rezulta total sau partial din aspectele de mediu ale organizatiei

Page 48: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Implementare

Pentru o implementare corecta, organizatia trebuie sa:- dezvolte o politica proprie de mediu, - stabileasca obiective si tinte de mediu si un prorgam de

management de mediu– puna la dispozitie resurse umane, materiale si financiare– asigure instruirea personalului– asigure comunicarea interna si externa– dupa caz, sa asigure integrarea SMM cu alte sisteme

existente

Page 49: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Masurare si evaluare

• Organizatia trebuie sa masoare, monitorizeze si sa evalueze performantele sale de mediu

• Conformarea cu cerintele legale si cu alte cerinte• Inregistrari ale SMM

• Cerinte legale si alte cerinte, conformarea cu acestea, normative, acorduri si avize, autorizatie de mediu, aspecte privind impactul de mediu, detalii despre neconformitati (accidente de mediu, reclamatii, actiuni corective si preventive); audit de mediu si analiza efectuata de management ….

• Auditurile SMM

Page 50: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Imbunatatire continua

• Organizatia trebuie sa analizeze si sa imbunatateasca continuu sistemul sau de management de mediu, obiectivele imbunatatirii si performanta sa generala de mediu

• Analiza SMM– Obiective si tinte de mediu, rezultatele auditului SMM,

evaluarea indeplinirii obiectivelor, concluzii…• Imbunatatire continua

– Identificarea oportunitatilor de imbunatatire, determinarea cauzelor neconformitatilor, elaborarea unui plan de actiuni corective, compararea cu performantele altor organizatii din bransa

Page 51: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Cerinte de performanta de mediu

• ISO 14001 nu stabileste cerinte pentru performanta de mediu peste cele stabilite de legislatia si normativele in vigoare

Page 52: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

De ce ar dori firmele sa certifice SMM?

• Reducerea incidentelor care duc la raspunderi legale

• Reduce costurile prin reducerea gradului de exploatare a resurselor naturale si a pierderilor din procesele curente.

• Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat

• Imbunatateste imaginea publica

• Motivarea angajatilor

• Angajamentul conducerii

• Cerinta autoritatilor nationale

• Cerinta clientilor

Page 53: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

PRO certificare

• Dovada publica a grijii fata de mediu • Reducerea riscului de mediu• Imbunatateste relatia cu partenerii externi• Asigura oportunitati de marketing si

comunicare• Imbunatateste relatia cu comunitatea• Recunoastere

Page 54: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Contra - certificare

• Lipsa personalului instruit

• Costuri instruire, implementare, intretinere

• Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor

• Necunoasterea prevederilor legale

• Atitudinea “las-o asa ca merge asa”

Page 55: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Intrebari?Intrebari?

Page 56: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS

SISTEM DE MANAGEMENT AL SANATATII SI SECURITATII

OCUPATIONALE18001:2004

Page 57: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

AGENDA

• Ce este un sistem OH&S• Familia 18000• Definitii • Managementul riscurilor• Specificatia OHSAS 18001• Implementarea sistemului• De ce sa ne certificam; PRO si CONTRA• Intrebari

Page 58: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ce este un sistem OH&S?

“Parte a sistemului de management general care faciliteaza managementul riscurilor OH&S asociate afacerilor organizatiei. Include structura organizatorica, activitatile de planificare, responsabilitatile, procedurile, procesele si resursele necesare elaborarii, implementarii si mentinerii politicii OH&S a organizatiei”

- OHSAS 18001:2004

Page 59: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Familia 18000

• OHSAS 18001: 2004 Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Specificatie

• OHSAS 18002: 2004 Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001

Page 60: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Definitii

• Sanatate si securitate ocupationala – conditii si factori care afecteaza starea de sanatate a angajatilor, personalului temporar angajat, personalului subcontractant, vizitatorilor si a oricarei alte persoane aflate la locul de munca

• Pericol = sursa sau situatie cu potential de producere de vatamari, in termeni de ranire sau imbolnavire, daune aduse proprietatii, daune aduse mediului de lucru, sau o combinatie a acestora

• Risc = combinatie a probabilitatii si consecintei producerii unui anumit eveniment periculos

Page 61: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Managementul riscurilor

• Identificarea riscurilor• Intelegerea implicatiilor acestora• Stabilirea tolerabilitatii• Control• Fii pregatit• Daca nu poti face nimic in acest sens – ce se

intampla?

Page 62: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS 18001

Cerinte legale si alte cerinte• Asigurarea ca toate cerintele legale sunt respectate

Obiective• Stabilirea si mentinerea obiectivelor OH&S

Programe OH&S• Stabilirea si revizuirea periodica a programelor

OH&S • Stabilire responsabilitati, autoritati, resurse, termene

Page 63: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS 18001

IMPLEMENTARE SI OPERARE• Structura si responsabilitate• Instruire, constientizare si competenta• Consultare si comunicare• Controlul documentelor si datelor • Control Operational • Pregatire pentru situatii de urgenta si

capacitate de raspuns

Page 64: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS 18001

Structura si Responsabilitate• Stabilire responsabilitati, autoritati, resurse, termene • Numire repezentant al managementului pentru OH&S• Demonstrarea angajamentului pentru implementarea OH&S

Instruire, constientizare si competenta• Asigurarea ca instruirea este releventa pentru sarcini cu

impact asupra sistemului OH&S• Stabilirea si mentinerea unor programe de instruire

Page 65: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS 18001

Consultare si Comunicare• Documentare si mentinere proceduri • Implicarea angajatilor

Controlul Datelor si Documentelor• Mentinerea documentelor si datelor cerute de

specificatia OHSAS • Revizuirea periodica • Asigurarea prezentei documentelor valabile la

locurile de utilizare

Page 66: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS 18001

Control Operational• Stabilirea masurilor de control pentru activitatile si

operatiile asociate riscurilor

Pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns

• Stabilire planuri si proceduri pentru identificarea potentialului pentru incidente si situatii de urgenta

• Testarea periodica – acolo unde este posibil• Revizii periodice a planurilor si procedurilor

Page 67: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS 18001

VERIFICARE SI ACTIUNE CORECTIVA

• Monitorizarea si masurarea performantei organizatiei

• Acidente, incidente, neconformitati si actiuni corective si preventive

• Inregistrari

• Audit

Page 68: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS 18001

Monitorizarea si masurarea performantei• Masurari: calitative si cantitative• Indeplinirea obiectivelor• Masurari proactive ale performantei• Masurari reactive ale acidentelor, incidentelor,

imbolnavirilor etc• Calibrarea DMM-urilor - dupa caz

Page 69: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS 18001Accidente, Incidente, Neconformitati, Actiuni Corective

si Preventive • Definirea responsibilitatilor pentru investigarea

accidentelor• Actiuni de reducere consecinte• Initiere si finalizare actiuni corective si preventive • Implementare si inregistrare schimbari ale

procedurilor documentate

Page 70: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS 18001

Inregistrari • Stabilire proceduri: reguli si metode• Respectarea cerintelor de

– Lizibilitate si identificare– Trasabilitate– Regasire usoara– Protejare

Page 71: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS 18001

Audit

• Stabilire si mentinere proceduri pentru:– Determinarea conformitatii sistemului OH&S cu

specificatia OHSAS 18001– Revizuirea rezultatelor auditurilor anterioare– Furnizarea de informatii catre management

• Auditorii trebuie sa fie independenti fata de zona auditata

Page 72: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

OHSAS 18001

ANALIZA MANAGEMENTULUI

• Revizuirea sistemului OH&Spentru a asigura adecvarea si eficacitatea

• Mentinerea inregistrarilor analizei efectuate

• Documentarea schimbarilor identificate ca necesare

Page 73: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Implementarea OH&S

4 FACTORI DE SUCCES

• Angajamentul managementului si implicarea personalului

• Analiza pericolelor

• Prevenire si Control

• Instruire

Page 74: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Implementarea OH&S

Angajamentul managementului si Implicarea personalului

• Politica de siguranta trebuie sa fie o prioritate pentru toate departamentele organizatiei

• Incorporarea activitatilor legate de siguranta in evaluarile performantei personalului

• Instruirea tuturor angajatilor privind OH&S• Alocare resurse adecvate sistemului OH&S• Audituri ale sistemului OH&S

Page 75: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Implementarea OH&S

Analiza pericole

• Identificarea tuturor pericolelor

• Luarea in consideratie a tuturor pericolelor la stabilirea politicii OH&S

• Utilizati matricea riscurilor in analiza

Page 76: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Implementarea OH&S

Prevenire si Control

• Stabilirea proceduri sigure de lucru pentru angajati

• Controlul si eliminarea pericolelor• Echipament de protectie• Instruirea angajatilor• Analiza accidentelor

Page 77: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Implementarea OH&SInstruire

• Managementul de varf – bazele activitatilor si cerintelor • Managementul de linie (sefi departamente) – stabilire

responsabilitati • Responsabilii (sefii de echipe) instruire similara

angajatilor cu privire la obiective • Angajati – cum sa evite accidentarea lor si a colegilor • Evaluarea programului de instruire

Page 78: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

De ce ar dori firmele sa certifice OH&S?

• Creste increderea angajatilor • Reducerea costurilor prin

eliminarea potentialului de accidente

• Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat

• Imbunatateste imaginea publica

• Motivarea angajatilor• Angajamentul conducerii

• Cerinta autoritatilor nationale

• Cerinta clientilor

Page 79: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

PRO certificare

• Imbunatateste relatia cu angajatii

• Imbunatateste relatiile cu partenerii

• Imbunatateste relatia cu comunitatea

• Recunoastere

Page 80: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Contra - certificare

• Lipsa personalului instruit

• Costuri implementare, intretinere

• Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor

• Necunoasterea prevederilor legale

• Atitudinea “las-o asa ca merge asa”

Page 81: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Intrebari?Intrebari?

Page 82: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

HAZARD ANALYSIS CRITICAL HAZARD ANALYSIS CRITICAL CONTROL POINTSCONTROL POINTS

Page 83: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Agenda

• Legislatie in domeniu

• HACCP in Romania

• Sistemul HACCP, principii

• Pasii implementarii

• De ce sa ne certificam

• Intrebari

Page 84: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Directiva Consiliului Europei 93/43/EEC din 14.06.93 Directiva Consiliului Europei 93/43/EEC din 14.06.93 cu privire la igienacu privire la igiena

Alimentelor:Alimentelor:

elaborată de Consiliul Comunităţii Europene;

bazată pe recomandările din Codex Alimentarius referitoare la principiile

generale de igienă (stabilite de FAO si OMS , Roma, 1988);

conţine 17 articole şi o anexă cuprinzând 10 capitole cu cerinţele aplicabile

sectoarelor de preparare, procesare, fabricare, ambalare, transport, distribuţie,

manipulare şi servire a produselor alimentare.

LEGISLAŢIA EUROPEANĂ PRIVITOARE LA IGIENA ŞI LEGISLAŢIA EUROPEANĂ PRIVITOARE LA IGIENA ŞI ``SIGURANŢA`` ALIMENTELOR``SIGURANŢA`` ALIMENTELOR

Page 85: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Conceptul original HACCP, utilizat iniţial de NASA, a fost prezentat prima dată publicului în 1971 la Conferinţa Naţională pentru Protecţia Alimentelor si conţine 5 etape preliminare şi 7 principii;

Aplicarea sistemului HACCP, aşa cum a fost gândit el iniţial, trebuie însă să fie susţinută pe fundamentul unor proceduri care ţin de Managementul Calităţii (vezi ISO 9001:2000);

In anul 2000, a aparut Initiaţiva Globală pentru Siguranţa Alimentelor, cu recunoaşterea reciprocă a patru standarde internaţionale: BRC, EFSIS nr.5, Codul HACCP şi IFS;

DEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTULDEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTULSECURITĂŢII ALIMENTARE HACCP si ISOSECURITĂŢII ALIMENTARE HACCP si ISO

Pentru reducerea numărului de standarde, ISO a pregătit două documente:Pentru reducerea numărului de standarde, ISO a pregătit două documente:• ISO 15161- Ghid de aplicare a ISO 9001:2000 în industria alimentară şi a

băuturilor;• ISO 22000- Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinte pentru

orice organizatie din lantul alimentar

Page 86: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

DEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTULDEZVOLTAREA STANDARDELOR referitoare la MANAGEMENTULSECURITĂŢII ALIMENTARE HACCP si ISOSECURITĂŢII ALIMENTARE HACCP si ISO

Comisia Codex AlimentariusComisia Codex Alimentarius incorporează HACCP în Codul de Practici Internationale –Principii Generale de Igienă Alimentară (CAC/RCP 1-1969, Rev.3-1997, Amd.1999)

Secţiunea 1. Obiective Secţiunea 2. Scop, utilitate şi definiţii Secţiunea 3. Procesarea primară Secţiunea 4. Întreprinderea: proiectarea spaţiilor şi facilităţi necesare Secţiunea 5. Controlul operaţiilor Secţiunea 6. Întreprinderea: întreţinere şi igienizare Secţiunea 7. Întreprinderea: igiena personalului Secţiunea 8. Transportul alimentelor Secţiunea 9. Informaţii despre produs şi conştientizarea consumatorului Secţiunea 10. Educaţia, instruirea.CAC/RCP 1-1969/REV. 4 – 2003, Cod international de practica recomandat – include sistemul HACCP si ghid pentru aplicarea acestuiavv

Page 87: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SITUAŢIA IMPLEMENTĂRII HACCP SITUAŢIA IMPLEMENTĂRII HACCP ÎN ROMÂNIAÎN ROMÂNIA

1. Se aprobă introducerea şi aplicarea sistemului H.A.C.C.P. în activitatea de supraveghere a condiţiilor de igienă din sectorul alimentar.

…………………………………………..7. Sistemul H.A.C.C.P. va fi implementat

progresiv, în toate unităţile din sectorul alimentar, de către Inspectoratele de poliţie sanitară şi medicină preventivă teritoriale, în termen de 1-5 ani, conform Regulamentului H.A.C.C.P.

Ord. M.S. nr. 1956/ 18 oct.1995 privind introducerea şi aplicarea sistemului H.A.C.C.P. în activitatea de supraveghere a condiţiilor de igienă din sectorul alimentar;

Ord. Urg. nr. 97 din 21 iun. 2001 privind reglementarea producţiei,circulaţiei şi comercializării alimentelor, aprobată prin Legea 57 din 16 ianuarie 2002;

Cap. III. Condiţii privind producţia, igiena şi ambalarea alimentelor.Art. 22. Producătorii de alimente, persoane fizice sau juridice, vor comercializa numai alimentele care prezintă siguranţă, sunt salubre şi apte pentru consum.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………..Art. 24-25. M.A.A.P. si M.S.F. adoptă prin ordin comun reglementări prin care se stabilesc condiţiile privind igiena alimentelor şi alte cerinţe obligatorii privind fabricarea şi manipularea alimentelor, precum şi procedurile de verificare a conformităţii cu aceste cerinţe. Reglementările vor stabili prevederi pentru fabricarea şi manipularea alimentelor în mod igienic iar operatorii din industria alimentară trebuie să identifice şi să corecteze orice fază critică pentru asigurarea securităţii alimentare…… prin dezvoltarea sistemului propriu de analiză a riscurilor în punctele critice de control.

Page 88: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

H.G. 1198 din 24 oct. 2002 privind aprobarea Normelor de igienă aproduselor alimentare , publicată în M.O. 866/ 2 dec. 2002; - în vigoare de la 2 martie 2003; abrogata de HG 924/2005 incepand cu 01.10.2006

Cap. II. Condiţii generale de igienă a produselor alimentare.Art. 4 Unităţile din sectorul alimentar trebuie să identifice activităţile care sunt determinante pentru securitatea alimentară şi trebuie să garanteze că procedurile de securitate corespunzătoare sunt stabilite, implementate, menţinute şi revizuite pe baza principiilor utilizate de sistemul de analiză a riscurilor şi punctelor critice de control, abreviat HACCP.

SITUAŢIA IMPLEMENTĂRII HACCP SITUAŢIA IMPLEMENTĂRII HACCP ÎN ROMÂNIAÎN ROMÂNIA

REFERENŢIALUL DE CERTIFICARE a sistemului HACCPREFERENŢIALUL DE CERTIFICARE a sistemului HACCP

standardul danez DS 30247 E:2002

Codex Alimentarius

SR EN ISO 22000: 2005

Page 89: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SISTEMUL HACCPSISTEMUL HACCP HACCP = Hazard Analysis. Critical Control Points

Un sistem care permite identificarea pericolelor specifice suspecte de a Un sistem care permite identificarea pericolelor specifice suspecte de a afecta securitatea unui produs alimentar definit şi determinarea măsurilor afecta securitatea unui produs alimentar definit şi determinarea măsurilor necesare pentru a asigura prevenirea sau controlul acestor pericole.necesare pentru a asigura prevenirea sau controlul acestor pericole.

Cele 4 funcţii fundamentale ale metodei HACCPCele 4 funcţii fundamentale ale metodei HACCP

analiza pericolelor;analiza pericolelor;

identificarea punctelor critice;identificarea punctelor critice;

supravegherea execuţiei;supravegherea execuţiei;

verificarea eficacităţii sistemului (evaluarea performanţelor);verificarea eficacităţii sistemului (evaluarea performanţelor);

Page 90: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Cele 7 principii ale HACCP 1. Identifică potenţiale pericole, evaluează riscul şi

identifică măsuri preventive

2. Determină Punctele Critice de Control (PCC) care vor elimina sau minimiza riscul

3. Stabileşte limitele critice care trebuie atinse pentru a asigura controlul PCC

4. Stabileşte un sistem de monitorizare

5. Stabileşte acţiuni de corectare pentru cazul în care un PCC este scăpat de sub control

6. Stabileşte documentaţia şi înregistrările pentru sistem

7. Stabileşte procedurile de verificare care confirmă eficacitatea HACCP

DefinDefineşteeşte

ConduceConduce

VerificăVerifică

Page 91: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Pasul 1. Definirea scopului

asigurarea calităţii şi securităţii produselor alimentare

este necesar să existe dorinţa şi angajamentul deplin al

tuturor compartimentelor întreprinderii

se stabilesc termenii de referinţă:• linia tehnologică;• categoriile de pericole (microbiologice, fizice, chimice);

PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIPASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIHACCPHACCP

Page 92: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Pasul 2. Construirea echipei HACCP – numire responsabil

PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIPASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIHACCPHACCP

Pasul 3. Colectarea tuturor informatiilor despre produs Descrierea caracteristicilor/proprietatilor specifice ale produsului final (grupei de produse) si a metodei dedistributie (descrierea tehnica) Informatii privind utilizarea produsuluiSPECIFICATIA PRODUSULUI

caracteristici generale caracteristici de siguranta conditii de ambalare, etichetare, depozitare, termen de valabilitate utilizarea conform destinatiei (modul de folosire)

Page 93: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Pasul 4. Construirea diagramei de flux tehnologic şidescrierea procesului

descrierea procesului de productie pe etape

diagrame de flux

planul spatiilor de productie

verificarea pe teren a diagramei de flux tehnologic

PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIPASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIHACCPHACCP

Page 94: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIPASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIHACCPHACCP

Pasul 5. Identificarea pericolelor potentiale

stabilirea listei pericolelor potenţiale legate de materiile

prime, materialele şi ingredienţii folositi;

identificarea pericolelor potenţiale pentru fiecare etapă

a procesului tehnologic.

Se pleaca de la intelegerea pericolelor legate de alimenteSe pleaca de la intelegerea pericolelor legate de alimente

Page 95: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Pasul 6. Pasul 6. Evaluarea riscurilor si stabilirea masurilorEvaluarea riscurilor si stabilirea masurilor de controlde control Efectuarea unei evaluări a probabilităţii de apariţie a pericolelor frecventei) şi a severităţii pericolelor (gravitatii);

Specificarea măsurilor preventive existente sau necesare pentru eliminarea sau reducerea pericolelor la un nivel acceptabil

PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIPASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIHACCPHACCP

Procedura de evaluare a riscului (metoda 1)

GravitateaGravitateaFrecventa aparitieiFrecventa aparitiei

(in produsul final; la consum)(in produsul final; la consum)

Ridicata 3 4 4

Medie 2 3 4

Scazuta 1 2 3

Scazuta Medie Ridicata

Page 96: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Pasul 7. Determinarea punctelor critice ptr. controlul acestor pericole identificate

Pasul 8. Stabilirea limitelor standard (valori tinta care trebuie indeplinite pentru a ţine subcontrol fiecare PCC identificat) precum si stabilirea tolerantelor

Valoarea tinta + toleranta= Valoarea criticaValoarea tinta + toleranta= Valoarea critica

Pasul 9. Stabilirea unui sistem de monitorizare pentru controlul efectiv al CCP-urilor

PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIPASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIHACCPHACCP

Page 97: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Exemple de limite critice

Hazard PCC Limita critica

Fragment metalic

Detector de metale

Fragment mai mare de 0,5 m

Cresterea patogenului

Temperatura de control

Nu peste 4°C

Patogen C. Botulinum

Acidificare pH sub 4.6

Page 98: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Pasul 10. Stabilirea de acţiuni corective, când apar deviaţii faţă de limitele critice stabilite

Pasul 11. Stabilirea unui sistem eficient de realizare si pastrare a documentaţiei descriptive şi a celei operaţionale

specificatiispecificatiiinstructiuniinstructiuniproceduriproceduriformulare de inregistrareformulare de inregistrare

PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIPASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIHACCPHACCP

Page 99: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Pasul 12. Stabilirea de metode, proceduri şi teste ptr. verificarea sistemului HACCP, destinate să-i ateste conformitatea şi eficacitatea

Pasul 13. Revizuirea sistemului HACCP.

PASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIPASII IMPLEMENTĂRII SISTEMULUIHACCPHACCP

Page 100: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

De ce ar dori firmele sa certifice un sistem HACCP?

• Reduce costurile prin organizarea fluxului de procese si reducerea pierderilor

• Verificarea corectitudinii masurilor si modului de lucru

• “Pasaport” pentru export

• Imbunatateste relatia cu organismele guvernamentale si de stat

• Imbunatateste imaginea publica

• Motivarea angajatilor• Angajamentul conducerii

• Cerinta autoritatilor nationale

• Cerinta clientilor

Page 101: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

PRO certificare

• Imbunatateste relatia cu partenerii externi

• Asigura oportunitati de marketing si comunicare

• Recunoastere

Page 102: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Contra - certificare

• Lipsa personalului instruit

• Costuri instruire, implementare, intretinere

• Nesiguranta privind confidentialitatea informatiilor

• Necunoasterea prevederilor legale

• Atitudinea “las-o asa ca merge asa”

Page 103: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Intrebari?Intrebari?

Page 104: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SISTEME DE MANAGEMENTSISTEME DE MANAGEMENT

Documentatii Documentatii

Page 105: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Agenda

• Sistem de Management de Calitate

• Sistem de Management de Mediu

• Sistem de Management sanatate si securitate ocupationala

• HACCP

• Sisteme integrate

Page 106: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SMCSMC

• Manual• 6 proceduri de sistem• Declaratie de politica • Declaratie de obiective• Inregistrari privind furnizorii, analiza cerinte client,

satisfactia clientului, analiza efectuata de management, control DMM-uri

Proceduri operationale sau de proces, instructiuni de lucru

Page 107: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SMMSMMDeclaratie de politicaProceduri de sistem

– aspecte de mediu– cerinte legale si alte cerinte– obiective, tinte , programe– Instruire, comunicare– controlul documentelor– control operational – activitati asociate – aspecte de mediu semnificative– pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns– monitorizare si masurare  - activitati cu impact semnificativ– evaluarea conformarii– neconformitati– actiune corectiva– actiune preventiva– controlul inregistrarilor– audit intern

Inregistrari

Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exemplu,instructiuni de lucru

Page 108: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

HACCPHACCP

• Planul HACCP

• Inregistrari privind monitorizarea CCP-urilor

Page 109: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SISTEM INTEGRAT CALITATE-MEDIUSISTEM INTEGRAT CALITATE-MEDIUSMCMSMCM

• Manual integrat sau cu capitole separate• Proceduri de sistem

– aspecte de mediu– cerinte legale si alte cerinte– obiective, tinte , programe– instruire– comunicare– controlul documentelor– control operational – activitati asociate aspecte de mediu semnificative– pregatire pentur situatii de urgenta si capacitate de raspuns– monitorizare si masurare  - activitati cu impact semnificativ– evaluarea conformarii– neconformitati– actiune corectiva– actiune preventiva– controlul inregistrarilor– audit intern

• Declaratie de politica• Declaratii de obiective: calitate si mediu

Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exempluinstructiuni de lucru

Page 110: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SISTEM INTEGRAT CALITATE-OH&SSISTEM INTEGRAT CALITATE-OH&S• Manual integrat sau capitole distincte • Declaratie de politica• Proceduri de sistem

– planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului si controlul riscului– cerinte legale si alte cerinte– obiective si program (programe) de management OH&S– instruire– comunicare– controlul documentelor si al datelor– control operational – activitati asociate riscurilor identificate– pregatire pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns– monitorizare si masurare  - a performantei OH&S– accidente, incidente– neconformitati– actiune corectiva– actiune preventiva– controlul inregistrarilor– audit intern

• Inregistrari privind analiza efectuata de management

Page 111: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SISTEM CALITATE – HACCPSISTEM CALITATE – HACCPSMCHSMCH

• Manual• Planul HACCP• 6 proceduri de sistem• Declaratie de politica • Declaratie de obiective• Inregistrari privind monitorizarea CCP-urilor• Proceduri de igiena

Proceduri operationale sau de proces: control DMM-uri de exempluinstructiuni de lucru

Page 112: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

SISTEMESISTEMEINTEGRATE COMPLEXEINTEGRATE COMPLEXE

• INTEGRAT CALITATE-  MEDIU – OHSAS

• INTEGRAT CALITATE - MEDIU - HACCP

Page 113: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Intrebari?Intrebari?

Page 114: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

NE REVEDEM MÂINE!

AGENDA ZIUA 2:

- Consultanti si consultanta- Certificarea - Excelenta in management- Investors in people

Page 115: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

AGENDA ZIUA 2

• Consultanti si consultanta• Certificarea • Pauza de cafea• Excelenta • Investors in People

Page 116: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

CONSULTANTI SI CONSULTANTACONSULTANTI SI CONSULTANTA

Page 117: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Agenda

• Ce este?

• La ce foloseste?

• Ce face consultantul?

• Cui trebuie?

• Cum alegem consultantul?

Page 118: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ce este

• Persoana de incredere care:– are pregatire si experienta relevanta– respecta codul deontologic privind consultanta– nu intra in conflict de interese cu clientul – pastreaza confidentialitatea informatiilor la care

are acces– Foloseste in beneficiul clientului experienta

accumulata

Page 119: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

La ce foloseste

• Economiseste timp pentru client• Economiseste bani pentru client• Instruieste personalul clientului

Page 120: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ce face consultantul (1)

Asculta, Observa , Analizeaza , Evalueaza Recomanda, Asista , Indruma , Instruieste.

Page 121: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ce face consultantul (2)• Ofera:

– Indrumari privind necesarul de documente functie de

• Tipul sistemului

• Marimea organizatiei

• Complexitatea proceselor

• Competenta personalului

– Indrumari privind documentarea proceselor– Indrumari privind mentinerea inregistrarilor

Page 122: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ce face consultantul (3)

• Analizeaza modul de control al sistemului si propune imbunatatiri

• Asista sau efectueaza auditul intern• Elaboreaza rapoarte de audit si

recomandari pentru obtinerea conformitatii

• Ajuta la alegerea organismului de certificare

Page 123: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Cui trebuie?

Tuturor organizatiilor care:Tuturor organizatiilor care:

• Vor sa reduca costurile proiectarii, documentarii, implementarii si certificarii unui sistem

• Vor sa reduca timpul necesar unui astfel de proiect• Vor sa se asigure de calitatea si sustenabilitatea

rezultatului• Cunosc si recunosc utilitatea si oportunitatea utilizarii

unui specialist• Doresc sa-si dovedeasca profesionalismul

Page 124: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Cum alegem consultantul? (1)

• Dupa experienta – cu cat a avut mai multi clienti in domeniul dumneavoastra, cu atat mai bine.

• Sa va inspire incredere• Sa asigure confidentialitatea• Sa respecte termenele stabilite

Page 125: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

• Dupa competenta – cereti cv-uri!

• Asigurati-va ca personalul cu care veti lucra are pregatire cat mai solida pentru referentialul ales.

• Dupa recomandari

Cum alegem consultantul? (2)

Page 126: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

IMPORTANT!

Folositi experienta acestora in folosul dvs!

Lucrati in echipa cu consultantul dvs!

Page 127: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

PENTRU MAI MULTE PRECIZARI SI DETALII

SUNA UN SUNA UN CONSULTANT!CONSULTANT!

Page 128: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Intrebari?Intrebari?

Page 129: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Organism de certificare

Page 130: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Agenda

• De unde aflam ce organisme functioneaza in Romania• De unde aflam ce organism se potriveste activitatilor noastre• Obtinerea certificarii• Am nevoie de certificare?• Ce sa aleg• Ce obligatii am• Ce drepturi am• Ce obligatii are organismul de certificare

Page 131: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

De unde aflam ce organisme functioneaza in Romania

• De la consultant

• De pe site-ul RENAR

www.renar.ro

Page 132: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Tipuri de organisme

• Organisme care certifica sisteme

• Organisme care certifica produse

• Organisme care certifica laboratoare

Page 133: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

De unde aflam ce organism se potriveste activitatilor noastre

• se verifica domeniul pentru care este acreditat intern sau international

• se analizeaza optiunile cu consultantul

• se respecta cerintele unei autoritati

• se respecta cerintele unui/unor clienti

Page 134: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Am nevoie de certificare?

discutiidiscutii

Page 135: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ce sa aleg?

• pre-audit

• certificare: de sistem; de produs

• supraveghere

Page 136: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ce obligatii am?

• sa respect termenele• sa instruiesc echipa de auditori cu normele de

PM • sa le asigur echipament de PM• sa le pun la dispozitie documentele relevante

pentru constatarea functionarii sistemului auditat

Page 137: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ce drepturi am?

• sa imi fie respectat secretul documentelor

• sa mi se faca observatii pertinente

• sa refuz echipa de audit

• sa contest neconformitatile

Page 138: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ce obligatii are organismul de certificare

• sa stabileasca o echipa de audit pe domeniu

• sa pastreze confidentialitatea

• sa stabileasca neconformitati

• sa transmita raportul de audit

Page 139: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Intrebari?Intrebari?

Page 140: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

EXCELENTA IN CALITATE

Cateva concepte

Page 141: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Agenda

• Ce este calitatea?

• Conceptul de excelenta

• Principiile excelentei

• 5 parteneri

• Factori de succes

• Premii

Page 142: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

CE ESTE CALITATEA

• Masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci (permanente) indeplineste cerintele

Page 143: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Conceptul de “Excelenta”

• Excelenta inseamna sa fii un model pentru ceilalti, adica sa fii cel mai bun, pentru ca: – esti orientat catre clienti– aplici tehnici manageriale de virf– obtii rezultate consistente

Page 144: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Principiile Excelenţei (1din 2):

• Viziune clara: – misiune– politica– strategie– obiective

• Orientare catre clienti: – cunoasterea necesitatilor explicite si latente– stisfacerea necesitatilor

• Imbunatatire continua: – masurarea si analiza rezultatelor– feed-back– inovare

Page 145: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Principiile Excelenţei: (2 din 2)

• Aplicarea bunelor practici manageriale:– orientare catre procese– abordare convingatoare, integratoare– implementare sistematica– imbunatatire continua

• Aplicarea bunelor practici in managementul resurselor umane:– orientare catre satisfactia angajatilor– motivare– recompensare– formare continua

• Parteneriat: – cu furnizorii– implicare– incredere– cu celelalte parti interesate (autoritati, organisme de supraveghere)

• Responsabilitate etica fata de societate

Page 146: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

5 parteneri pentru excelenta

• Clienti

• Angajati

• Actionari / Proprietari

• Furnizori

• Societatea

Page 147: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

FACTORI DE SUCCES

• Orientare pe termen lung• Proces permanent de imbunatatire• Implicarea directa a conducerii• Asigurarea satisfactiei angajatilor• Asigurarea satisfactiei clientilor• Management prin exemplu personal• Comunicare• Rabdare – Rezistenta

Page 148: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Premii de calitate şi modele

• Japonia - Premiul Deming (1951)

• SUA - Trofeul naţional pentru calitate Malcolm Baldrige - MBNQA (1988)

• Europa - Trofeul european pentru calitate – EQA (1992)

• Romania - Premiului Roman pentru Calitate "J.M.JURAN“ (2000)

Page 149: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Premiul JURAN

CELE 9 CRITERII:1. LEADERSHIP2. RESURSE UMANE3. POLITICA SI STRATEGIE4. PARTENERIATE SI RESURSE5. PROCESE6. REZULTATE REFERITOARE LA PERSONAL7. REZULTATE REFERITOARE LA CLIENTI8. REZULTATE REFERITOARE LA SOCIETATE9. REZULTATE CHEIE PRIVIND PERFORMANTELE

Page 150: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Intrebari?Intrebari?

Page 151: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Investitori în oameni

Un instrument pentru

îmbunătăţirea activităţii organizaţiei

Page 152: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Agenda

• Standardul

• Exemple de succese tipice

• Multiple căi pentru atingerea standardelor

• Procesul de derulare şi sprijinul ROCA

Page 153: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Standardul

• Ce înseamnă?

• De unde provin?

• Care sunt beneficiile?

• Cum se pot realiza?

• Ce sprijin poate oferi ROCA?

Page 154: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ce înseamnă?• Standard naţional

• Indicator comparativ pentru cele mai bune practici

• Cadru general pentru îmbunătăţirea activităţii

• Flexibil, poate fi adaptat oricărui tip de organizaţie

• Statistici (UK) - peste 37,000 de organizaţii recunoscute - 27% din forţa de muncă din UK- 90% rata stabilităţii

Page 155: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Istoric

• Standardul a fost elaborat de industrie pentru industrie– Are la bază cele mai bune practici ale organizaţiilor

naţionale şi europene

• Reţeaua de furnizare şi evaluare- IIP UK - “paznicul” standardului- Consilieri locali pregătiţi – pentru sprijin- Centre de calitate – pentru evaluare- Practicieni autorizaţi – calitate asigurată

Page 156: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Ţări implicate• 21 de ţări europene lucrează cu standardul• Unele dintre ele derulează proiecte-pilot

– De exemplu: Bulgaria, Grecia, Ungaria, Polonia, Slovenia, Spania

• Alte 9 ţări din afara Europei utilizează standardul:– Australia şi Noua Zeelandă– Canada, Insulele Bermude şi Cayman – Arabia Saudită şi Oman– Filipine şi Africa de Sud

Page 157: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

3 Principii – 10 Teme

Imbunatatirea performantei organizatiei

Planifica

Actioneaza

Revizuieste (analizeaza)

Strategia afacerii Strategia invatare

& dezvoltare

Strate

gie

lead

ersh

ip &

man

agem

ent

Strategia de

administrare a

personalului

Eficienta managementuluiImplicare &

imputernicire

Invatare & dezvoltare

Recunoastere & rasplata

Mas

urar

ea

perf

orm

ante

i

Imbunatatire continua

Page 158: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Standardul “investitori în oameni”

Page 159: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Standardul “investitori în oameni”CE OFERA?

• Un cadru general de utilizat în dezvoltarea afacerilor

• Integrarea forţei de muncă în strategia de afaceri

PLANElaborare Strategii

DOAcţionaţi

REVIEWEvaluarea impactului

Page 160: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Cadrul general

• Trei principii

- Planificare, acţiune şi analiză

• Zece indicatori

- 39 de cerinţe probatorii

• Trei nivele

- Organizaţional, de echipă şi individual

Page 161: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Exemplu de subiectStrategia de conducere şi administrare

• Indicator 4 – Aptitudinile necesare directorilor pentru a conduce, administra şi dezvolta personalul angajat în mod eficient, sunt clar definite şi bine înţelese.1. Top managerii pot descrie cunoştinţele, aptitudinile şi

comportamentul necesare directorilor pentru a conduce, administra şi dezvolta în mod eficient personalul angajat, precum şi planurile concepute în vederea asigurării acestor capabilităţi la nivelul directorilor;

2. Managerii pot descrie cunoştinţele, aptitudinile şi comportamentul de care au nevoie pentru a conduce, administra şi dezvolta în mod eficient personalul angajat;

3. Angajaţii pot descrie ce ar trebui să facă directorul lor pentru a le putea asigura o conducere, administrare şi dezvoltare eficientă.

Page 162: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Beneficii

• Îmbunătăţirea comunicării

• Îmbunătăţirea moralului şi a stabilităţii personalului angajat

• Concentrarea asupra dezvoltării personalului angajat

• Sporirea gradului de satisfacţie a clienţilor

• Creşterea productivităţii

• Sporirea gradului de implicare a personalului angajat

Page 163: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Comentarii tipice din partea angajaţilor

• “Aceasta este într-adevăr o organizaţie bună, în care merită să lucrezi”.

• “Mă simt implicat în planuri şi îmbunătăţiri”.

• “Pot să lucrez mai bine după cursurile de pregătire urmate”.

• “Mă simt apreciat pentru contribuţia mea în cadrul firmei”.

• “Nu lucrez pentru directorul meu, ci lucrez împreună cu el”.

Page 164: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Tarmac (Regiunea de Sud)

Tarmac National Contracting este o firmă de construcţii civile şi drumuri şi are 125 de angajaţi.

Provocări– Construcţiile civile vor trebui să facă faţă lipsei forţei de

muncă în următorii 5 până la 10 ani, deoarece tot mai puţine persoane se îndreaptă către acest domeniu, iar forţa de muncă existentă se va retrage la pensie.

– Firma acoperă o arie geografică largă, majoritatea angajaţilor au rar ocazia de a se întâlni, există pericolul izolării şi înstrăinării faţă de firmă.

– Firmele-client folosesc criterii de selecţie mult mai severe, printre acestea incluzându-se şi modul în care contractorii îşi tratează angajaţii.

Page 165: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Tarmac • Acţiuni (folosind cadrul general IIP)

– Comunicarea şi implicarea s-au îmbunătăţit în cadrul firmei prin intermediul buletinelor informative regulate privind planurile elaborate şi evoluţia lor, precum şi prin intermediul întrunirilor regulate bilunare menite să asigure diseminarea celor mai bune idei şi practici;

– Schema de evaluare a fost îmbunătăţită pentru a furniza legături mai bune cu obiectivele, un sprijin mai bun şi oportunităţi sporite de dezvoltare;

– Angajaţii au fost încurajaţi să testeze eficienţa procedurilor şi sistemelor.

Page 166: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Tarmac Rezultatul:

– O mai mare stabilitate a personalului angajat– Angajaţii se simt sprijiniţi, implicaţi şi apreciaţi– Există multe alte idei care vizează viitoare

îmbunătăţiri şi atragerea de noi angajaţi – Acceptat de clienţii cu statut de IIP

Page 167: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Tarmac

“Implementarea standardului “investitori in oameni” a demarat un proces de îmbunătăţire permanentă care ne va ajuta să facem faţă provocărilor din acest domeniu pe parcursul următorilor zece ani.”

Page 168: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Un centru de distribuţie

O firmă naţională de distribuţie cu 1100 de angajaţi şi multiple locaţii

Provocarea– O locaţie avea moralul foarte scăzut şi, drept

urmare, nivelul productivităţii se situa cu mult sub cel preconizat.

– După o analiză-diagnostic, s-au făcut multe comentarii despre directorii care nu-şi sprijineau angajaţii şi nu-i informau.

Page 169: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Un centru de distribuţie Acţiuni

– S-a elaborat un set simplu de competenţe manageriale împreună cu directorii implicaţi şi s-au susţinut cursuri de instruire privind importanţa lor.

– Acest lucru a implicat studierea bunelor practici de la alte locaţii, astfel încât competenţele respective să poată fi incluse în set.

– S-au convenit obiective individuale specifice privind dezvoltarea managementului împreună cu directorii, laolaltă cu metodele de instruire necesare pentru a veni în sprijinul realizării acestora.

– Directorii au o imagine clară referitoare la ceea ce aşteaptă firma din partea lor ca directori.

– Angajaţii au de asemenea o imagine clară asupra acestor aşteptări şi au alternative de sprijin clare în cazul ivirii unor probleme.

Page 170: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Un centru de distribuţie Rezultatul:

– După un an, rezultatele monitorizării angajaţilor arată că moralul a crescut şi a ajuns la nivelul celorlalte locaţii.

– Toate obiectivele-ţintă ale firmei au fost atinse.– Comunicarea s-a îmbunătăţit prin intermediul clarificării

aşteptărilor, planurile şi evoluţia lor au fost împărtăşite fără teamă şi au existat oportunităţi egale de dezvoltare.

– Drept urmare, au existat mult mai multe idei bune privind îmbunătăţirea activităţii care ies la iveală în mod regulat.

Page 171: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Un centru de distribuţie

“Prin clarificarea bunelor practici manageriale fiecărui angajat şi sprijinirea dezvoltării managementului, s-a efectuat o enormă cotitură în ceea ce priveşte performanţele acestei unităţi – acum este una dintre unităţile noastre cu cele mai bune rezultate.”

Page 172: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Multiple căi pentru atingerea standardului

De la cel mai simplu– Plan de afaceri pe o singură pagină– Analize ale rezultatelor, nescrise, însă eficiente, prin

utilizarea unor criterii bine înţelese – Efectuarea de comunicări regulate informale privind

planurile şi evoluţia lor tuturor celor implicaţi – Instruire şi dezvoltare zilnică informală cu înţelegerea clară

a beneficiilor şi legăturilor cu obiectivele activităţii comerciale

– Folosirea informaţiilor obţinute în urma evaluării şi analizei la efectuarea unor viitoare îmbunătăţiri

Page 173: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Multiple căi pentru atingerea standardului La cel mai complex

– Planuri de afaceri corelate la nivelul organizaţiei, direcţiilor, departamentelor şi echipelor, cu scopuri generale şi valori bine clarificate şi înţelese de fiecare;

– Sistem managerial bazat pe cunoştinţe care să asigure diseminarea cunoştinţelor acumulate în întreaga organizaţie;

– Competenţe manageriale pentru diferite nivele de responsabilităţi;

– Fluxuri clare de comunicări în cadrul şedinţelor de echipă şi comunicare regulată în sistem unu-la-unu pentru a asigura consecvenţa implicării şi sprijinului pentru dezvoltare.

Page 174: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Câteva exemple (1,2)

• Strategia afacerii– Analize SWOT pentru toţi– Obiective SMART la nivel de organizaţie, de

echipă şi individual

• Strategia de instruire şi dezvoltare– Atât de sus în jos, cât şi de jos în sus, trebuie

corelate– Metode bune de prioritizare şi scheme de

evaluare clare…

Page 175: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Câteva exemple (3,4)• Strategii privind administrarea personalului

angajat– Adaptarea sprijinului la diferitele necesităţi– Încurajarea exprimării tuturor ideilor– Acces corect la instruire şi dezvoltare

• Strategii de leadership şi administrare– Un set convenit de aptitudini pentru rezultate bune– Dezvoltare clară a managementului pentru a

sprijini aptitudinile

Page 176: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Câteva exemple (5,6)

• Eficienţa managementului– Analize clare folosind aptitudinile– Obiective clare pentru dezvoltarea managementului şi

sprijin prin îndrumare– 360 de grade feedback

• Recunoaştere şi răsplată– Explicarea clară a strategiei la instalare– Şedinţe regulate unu-la-unu – Simple mulţumiri pentru lucrul bine făcut– Încredere în autonomia la locul de muncă– Idei duse mai departe

Page 177: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Câteva exemple (7,8)• Implicare şi împuternicire

– Fiecare este inclus în procesul de planificare a afacerilor– Delegarea responsabilităţilor– Grupuri pentru îmbunătăţire permanentă– Scheme de sugestii cu metode de urmărire şi continuare

• Acţiuni de instruire şi dezvoltare– Adaptarea modalităţilor de instalare (inclusiv schimbarea funcţiei)– Şedinţe regulate unu-la-unu pentru continuarea instruirii– Gamă largă de metode menite să satisfacă diferite necesităţi– Sprijin pentru oportunităţi de aplicaţii practice

Page 178: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Câteva exemple (9,10)

• Masurarea performantei– Măsuri clare pentru performantele obţinute, utilizate în mod

regulat pentru monitorizarea schimbărilor legate de activităţi

– Evaluarea utilizată pentru informare asupra viitoarei strategii

• Îmbunătăţire permanentă– Exemple de evaluări care au avut drept rezultat

îmbunătăţiri– Angajaţii înţeleg îmbunătăţirile şi sursele lor – analize şi

evaluări – Directorii pot da propriile lor exemple de îmbunătăţiri aduse

propriilor lor activităţi

Page 179: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Derularea procesului

• Efectuarea unei analize-diagnostic

• Elaborarea unui plan de acţiune

• Actiuni de implementare

• Monitorizarea şi analizarea evoluţiei împreună cu consilierul dvs.

• Convenirea unui termen de realizare şi rezervarea unei evaluări

• Sărbătorirea recunoaşterii !!!

Page 180: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Întrebări?

Page 181: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

COMPARATIE

ISO 9001 & IIP

Page 182: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

CELE TREI PRINCIPII

Dezvoltarea strategiilor de imbunatatire a

performnatei organizatiei

Stabilirea masurilor de imbunatatire a

performantei organizatiei

Evaluarea impactului asupra performantei

organziatiei

PLANIFICA

ACTIONEAZAREVIZUIESTE

Page 183: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

ISO 9001

Planifică Execută

Acţionează Verifică

SMC/QMS

Rezultate

Performanţa de bază

Obiectivul îmbunătăţirii

Imbunătăţirea procesului prin ciclul PEAV/PDCA – Plan, Executare

(Do), Acţiune (Act), Verificare (Check)

Măsurarea/Monitorizarea rezultatelor în comparaţie cu obiectivele stabilite –

Imbunătăţirea procesului şi a modificărilor SMC după necesităţi, pentru a atinge şi

susţine rezultatele dorite

Sistemul de Management al calităţii (SMC) trebuie să fie folosit pentru îmbunătăţire

continuă

Page 184: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

3 Principii – 10 Teme

Imbunatatirea performantei organizatiei

Planifica

Actioneaza

Revizuieste (analizeaza)

Strategia afacerii Strategia invatare

& dezvoltare

Strate

gie

lead

ersh

ip &

man

agem

ent

Strategia

managementului

personalului

Eficienta managementuluiImplicare &

imputernicire

Invatare & dezvoltare

Recunoastere & rasplata

Mas

urar

ea

perf

orm

ante

i

Imbunatatire continua

Page 185: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

ISO 9001

PLANIFICA

ACTIONEAZA

VERIFICA

EFEC

TUEA

ZA

PASUL 1

C-ALEGERE MASURI

PA

SU

L 1

B-I

NV

ES

TIG

AR

EA

CA

UZ

EI

PASUL 1

A -IDENTIFICAREA

PROBLEMEIPASUL 2

IMPLEM

ENTAREA

MASURILOR

PA

SU

L 3

AN

AL

IZE

AZ

A

RE

ZU

LT

AT

EL

E

PASUL 4

STANDARDIZEAZA &

PLANIFICA

IMBUNATATIREA

CONTINUA

PLANIFICA – (A)ü Determina zonele cu problemeü Defineste standardulü Defineste situatia curentaü Determina diferenteleü Alege teluri masurabileü Declara problema pentru a cauta

cauzele potentiale

PLANIFICA – (B)ü Cauta cauzele problemelorü Colecteaza si analizeaza datele

referitoare la problemele respectiveü Analizeaza datele contra faptelorü Selecteaza cauzele cele mai

probabileü Stabileste relatia cauza-efectü Determina cauza de la radacina

PLANIFICA – (C)ü Cauta solutii (masuri) care sa se

adrese cauzelor primare ü Selecteaza masurile potrivite ü Coordoneaza/castiga aprobarea

managementului pentru a implementa masurile

EFECTUEAZAü Dezvolta un plan de implementare a

masurilor selectateü Desemneaza sarciniü Comunica planulü Executa planul in termen si

stabileste metode de urmarire

VERIFICAü Monitorizeaza progresele

implementarii planuluiü Strange date aditionale daca e

necesarü Modifica planul de implementare

dupa necesitatiü Monitorizeaza rezultatele

ACTIONEAZA ü Evalueaza rezultateleü Standardizeaza pentru a evita redundantaü Imparte succesul cu alte zoneü Planific amonitorizari pe parcurs a solutiilorü Aplica PDCA din nou daca rezultele nu sunt

echilibrateü Continua cu alte oportunitati de imbunatatire

Page 186: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Diverse metode de recunoastere

Recunoastere

Evaluare continua

Building blocks

Intreaga organizatie

Page 187: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Abordări diferite legate de respectarea regulilor

Recunoaştere

Evaluare continuăAudit intern

Organisme de certificare

Audit furnizor

ISO 9001

Page 188: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Evaluarea externa & Procesul de recunoastere

Implementare /

Imbunatatire continua

Raport si Feedback

Recognition Panel (first

recognition only)Consiliul de Recunoastere

(doar prima data)

Actiuni de imbunatatireStrangerea dovezilor

Analiza & Feedback

Planificarea evaluarii

Page 189: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Implementare şi certificare/autorizare SMC

Imbunătăţire continuă

Audit intern

Acţiuni corective/preventive Elaborarea dcumentelor

Implementare

Planificare SMC

ISO 9001

Page 190: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Post recunoastereVerificari post-recunoastere

Imbunatatire

continua

Revizii interne

Integrare cu alte Standarde/ Modele

Profil

Page 191: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Post certificare

Audituri de supraveghere

Îmbunătăţire continuă

SMC

Audit intern

Integrare cu alte standarde / Modele

ISO 14001; OHSAS; HACCP

Clienţi

ISO 9001

Page 192: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Mentinerea recunoasterii

Mentinerea recunoasteriiMentinerea

recunoasterii

Verificare pentru mentinerea

recunoasterii

Verificare pentru mentinerea

recunoasterii

verificare post – recunoastere

verificare post – recunoastere

Nu mai indeplineste cerintele

standardului

Nu mai indeplineste cerintele

standardului

RecunoastereRecunoastere

Indeplineste cerintele

standardului

Indeplineste cerintele

standardului

Imbunatatirecontinua

Imbunatatirecontinua

Page 193: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Menţinerea recunoaşterii

Acţiuni corective planificate

şi implementate

Acţiuni corective planificate

şi implementate

Audit de urmărire a rezultatelor

Audit de urmărire a rezultatelor

Monitorizare audituri Monitorizare audituri

Nu respectaStandardul

Nu respectaStandardul

Certificare Certificare

Continuă să respectestandardul

Continuă să respectestandardul

Îmbunătăţire continuă

Îmbunătăţire continuă

Page 194: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Factori cheie: in afara organizatieiInvestors in People UK

Centrele Calitatii

Client

Traineri licentiati

PractitionerDevelopers

Consultant Asesori

Page 195: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Actori cheie: din exterior

RENAR

ORGANISM DE CERTIFICARE

Organizaţie

Legislaţie Consultant

Clienţi Furnizori

ISO 9001

Page 196: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Factori cheie: in interiorul organizatiei

Investors in People Coordonator

Echipa IIP

Manager de varf

Page 197: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Actori cheie: în interior

RMC

ECHIPA SMC

MANAGEMENT LA VARF

ISO 9001

Page 198: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

Întrebări?

Page 199: MANAGEMENTUL CALITATII[1]

VA MULTUMESC !

LA REVEDERE SI MULT, MULT SUCCES!