managementul apelor

WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR

1

Memoriului de prezentare

pentru obtinerea Acordului de mediu I. Denumirea proiectului:

“WATMAN – SISTEM INFORMATIONAL PENTRU MANAGEMENTUL INTEGRAT AL APELOR” – etapa I-a

II. Titular:

- Titularul investitiei: MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR

- Beneficiarul investitiei: ADMINISTRATIA NATIONALA APELE ROMÂNE

- adresa poştală: str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, Bucuresti ;

- numărul de telefon: 021 315 12 97;

- numar de fax : 021 312 21 74 ;

- adresa email : [email protected];

- pag web : www.rowater.ro;

- Numele persoanelor de contact : Ing. Gabriela Buretea, UMP ANAR;

Ing. Laurentiu Cazan, UMP ANAR ;

- Director/ Manager/ Administrator : Ing. Vasile Pintilie

- Elaboratorul documentatiei: SC AQUAPROIECT SA Bucuresti

- adresa poştală: Splaiul IndependenŃei nr. 294, sector 6, Bucuresti ;

- numărul de telefon: 021 316 00 35;

- numar de fax: 021 316 00 35 ;

- numele persoanelor de contact: ing. Ioana Iulia Dragan ;

- director/manager/administrator: ing. Liliana Ioana Drăgan ;

- responsabil pentru protecŃia mediului: ing. Ioana Stănescu


2

III. Descrierea proiectului

3.1. Descrierea proiectului

Monitorizarea parametrilor de gospodărirea apelor este una din principalele activităŃi în domeniul gospodăririi apelor asigurând condiŃiile de exploatare optimă a acumulărilor de apă şi a celorlalte amenajări hidrotehnice în vederea alimentării folosinŃelor de apă şi respectiv apărării împotriva inundaŃiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcŃiile hidrotehnice cu asigurarea condiŃiilor de avertizare-alarmare în caz de pericol.

Atingerea acestor obiective trebuie susŃinută prin acŃiunea de implementare a sistemelor informaŃionale capabile să monitorizeze şi să furnizeze, în timp util, toate informaŃiile hidrometeorologice, de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor, de apărare împotriva inundaŃiilor şi de urmărire a comportării în timp a construcŃiilor aferente, către organele decidente, în vederea luării deciziilor în condiŃii normale şi excepŃionale de exploatare a amenajărilor hidrotehnice.

În raport cu importanŃa şi rolul amenajărilor hidrotehnice s-au evidenŃiat un număr de parametri care fac obiectul unor măsurători pentru care sunt necesare echipamente şi senzori specifici de colectare şi transmitere, precum şi realizarea infrastructurii pentru montajul şi funcŃionarea acestora astfel:

- La lacurile de acumulare: nivelul apei pe râurile afluente în acumulare; nivelul apei în lacul de acumulare; precipitaŃii lichide, temperatura mediului ambiant în zona barajului; debitele livrate folosinŃelor; poziŃiile vanelor/stavilelor unde este cazul (închis, deschis şi intermediar) la descărcătorii de ape mari, precum şi datele privind urmărirea comportării în timp a construcŃiilor hidrotehnice;

- La derivaŃiile de apă: debitele de apă furnizate pe derivaŃie; poziŃiile vanelor/stavilelor (închis, deschis şi intermediar);

- La principalele folosinŃe consumatoare de apă privind alimentările cu apă pentru populaŃie şi industrie cu debite > 100 l/s: debitele de apă captate; poziŃiile vanelor/stavilelor unde este cazul (închis, deschis şi intermediare).

Pentru sistemul de comunicare între staŃiile terminale cu dispeceratele implicate în exploatarea amenajărilor şi nivelurile ierarhic superioare este necesară asigurarea suportului pentru asigurarea circulaŃiei datelor şi informaŃiilor vehiculate în sistem, la nivelul staŃiilor terminale, dispeceratelor locale, zonale şi bazinale.

Investitiile prevazute pentru – „Marirea gradului de siguranta la constructiile hidrotehnice” au fost impartite in:

a. StaŃii automate cu senzori pentru creşterea gradului de siguranŃă a barajelor;

b. StaŃii automate cu senzori pentru măsurarea stratului de zăpadă şi posturi hidrometrice pentru debite afluente, prize şi derivaŃii

• StaŃii automatizate cu senzori pentru măsurarea precipitaŃiilor solide şi lichide;

• StaŃii automatizate pentru posturile hidrometrice pe afluenti;


3

• StaŃii automatizate cu senzori pentru măsurarea debitelor folosinŃelor (populaŃie şi industrie);

• StaŃii automatizate cu senzori pentru măsurarea debitelor pe derivaŃii;

c. Software si hardware pentru controlul si coordonarea exploatarii constructiilor hidrotehnice;

d. Echipamente si piese de schimb.

Numarul si amplasamentele exacte a investitiilor prevazute atat la nivel national cat si pentru fiecare bazin hidrografic sunt prezentate detaliat in tabelele anexate. a. StaŃii automate cu senzori pentru creşterea gradului de siguranŃă a barajelor;

Sunt prevazute echipamente si sisteme de monitorizare anti-efractie (impotriva vandalizarii) pentru 68 de baraje care intra in categoria de importanta A&B (din totalul de 89 de baraje la nivel national, 68 de baraje care intra in categoria de importanta A&B si 21 fiind de categoria C).

Aceste statii permit monitorizarea în sistem automat si au ca obiect culegerea şi transmiterea datelor cu caracter hidropluviometric, de gospodărire cantitativă a apelor, precum si urmarirea comportarii in timp a barajului, pentru care s-au avut în vedere următorii parametrii: - nivelul apei în lacul de acumulare;

- precipitaŃii lichide şi temperatura mediului ambiant în bazinul de recepŃie şi zona barajului lacului de acumulare; - debitele de apă livrate pentru folosinŃe la prizele din acumulare; - poziŃiile vanelor/stavilelor acolo unde este cazul (închis, deschis şi intermediar) la

descărcătorii de ape mari; - sistem de urmarire a comportarii in timp a constructiei hidrotehnice;

A. Lucrările de construcŃii în aceste statii sunt diferite de la o acumulare la alta, fiind funcŃie de amplasamentul amenajării, de tipul de baraj, de lucrarile hidrotehnice aferente - cu modul lor de echipare, a tipului de descărcători de ape mari etc., constând în principal din:

- conductă pentru protecŃia senzorului de nivel în acumulare (senzorul poate fi montat şi pe o conductă sub presiune, acolo unde există, fără curgere prin ea); - suport pentru montajul senzorilor de precipitaŃii lichide şi temperatura mediului ambiant;

- instalaŃii senzor deplasare stavilă/vană/stavilă clapet; - instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare. - Incinta pentru protectia echipamentelor si aparaturii de masura;

Sistemul de urmărire a comportării unui baraj depinde esenŃial de tipul de baraj şi de fenomenele propuse a fi urmărite pentru a preîntâmpina riscul de cedare al barajului.

Principalele tipuri de baraje sunt următoarele:

- Tip A. Baraj arcuit;


4

- Tip G. Baraj de greutate sau cu contraforŃi;

- Tip C. Baraj cu contraforŃi;

- Tip AA. Baraj anrocamente cu nucleu de argilă;

- Tip AM. Baraj anrocamente cu mască amonte;

- Tip PO. Baraj pământ omogen;

- Tip PA. Baraj pământ cu nucleu de argilă;

- Tip PM. Baraj pământ cu pereu amonte;

- Tip S/P. Baraj stăvilar (baraj cu corp deversant din beton şi diguri de închidere de pământ);

- Baraj tip A. Baraj din beton arcuit

Barajele din beton în arc sunt urmărite prin măsurarea următoarelor elemente:

- deplasări ale coronamentului şi ale fundaŃiei măsurate cu penduli şi rocmetre;

- debite exfiltrate totale măsurate cu deversor triunghiular dotat cu celulă de presiune;

Deplasările barajului sunt măsurate cu ajutorul pendulilor direcŃi şi inverşi montaŃi în ploturi (tronsoane) caracteristice pentru fiecare baraj în parte. In prezent masuratorile se execută cu ajutorul unui aparat optic manual. In acest caz s-a prevăzut montarea unui telependul optic, care se montează pe suportul existent. Pentru măsurarea deplasărilor în roca de fundaŃie s-au montat rocmetre (aparat de masura si control pentru masurarea deplasarii fundatiei, amplasat in corpul barajului) la fiecare baraj. Toate barajele selectate de acest tip sunt dotate cu aceste tipuri de aparate.

S-a prevăzut automatizarea acestora, ceea ce presupune numai cheltuielile de instalare a părŃii de automatizare.

Debitele exfiltrate se măsoară cu deversor triunghiular cu celulă de presiune. Baraj tip G, C. Baraj din beton, de greutate sau cu contraforŃi

Pentru acest tip de baraj este necesar să se măsoare următoarele elemente:

- deplasări baraj măsurate cu penduli şi rocmetre;

- subpresiune pe talpa barajului măsurate cu celule de presiune interstiŃiale;

- debite drenate şi exfiltrate totale măsurate cu ajutorul unui deversor triunghiular dotat cu o celulă de presiune.

Deplasările barajului sunt măsurate cu ajutorul pendulilor direcŃi şi inverşi montaŃi în ploturi (tronsoane) caracteristice pentru fiecare baraj în parte. In prezent masuratorile se execută cu ajutorul unui aparat optic manual. In acest caz s-a prevăzut montarea unui telependul optic, care se montează pe suportul existent. Pentru măsurarea deplasărilor în roca de fundaŃie s-au montat rocmetre (aparat de masura si control pentru masurarea deplasarii fundatiei, amplasat in corpul barajului) la fiecare baraj. Toate barajele selectate de acest tip sunt dotate cu aceste tipuri de aparate.


5

In situaŃia barajelor care nu au un astfel de aparat, se va monta un pendul direct care să fie prevăzut cu telependul.

Pentru măsurarea deplasărilor în roca de fundaŃie s-au montat rocmetre, care au fost prevăzute pentru automatizare.

Subpresiunile se vor măsura prin intermediul celulelor de presiune deja montate pe talpa barajului. Aceasta se va face cu un aparat de citit celule de presiune cu coarda vibrantă.

VariaŃia în timp a debitelor totale drenate şi exfiltrate se va măsura cu ajutorul unui deversor triunghiular. Acesta se va dota cu o celulă de presiune pentru citirea nivelului din amonte de deversor. Cu nivelul astfel cunoscut se va intra in cheia de debit a deversorului determinând debitul total. Baraj tip AA. Baraj din anrocamente cu nucleu de argilă

Măsurarea presiunii apei interstiŃiale din nucleul de argilă al barajului se măsoară cu ajutorul celulelor de presiune interstiŃiale (celule piezometrice). In cazul în care acestea nu există, s-a prevăzut montarea unor celule de presiune in talpa fundatiei barajului. In corpul barajului, pana la nivelul fundatiei acestuia se va fora un put in care se va monta celula piezometrica.

Baraj tip AM, PO, PM. Baraj din anrocamente sau din pământ cu mască amonte

Pentru acest tip de baraj importanta este măsurarea debitelor totale exfiltrate (iesite) prin corpul barajului, datorate în general, defecŃiunilor de etanşare ale măştii amonte. Pentru măsurarea acestora se va amenaja un deversor triunghiular cu celulă de presiune. Baraj tip AA, PA. Baraj din anrocamente sau din pământ cu nucleu de argilă

FaŃă de tipul anterior, în acest caz se impune şi măsurarea presiunii apei interstiŃiale din nucleul de argilă al barajului. Acestea se măsoară cu ajutorul celulelor de presiune interstiŃială (celule piezometrice). În cazul în care acestea nu există, s-a prevăzut montarea unor celule de presiune în foraje nou executate. Baraj tip S/P. Baraj stăvilar (baraj cu corp deversant din beton şi diguri de închidere de pământ);

Pentru descărcătorul de ape mari (evacuatorul) s-a prevăzut măsurarea deplasărilor şi a subpresiunilor. Deplasările sunt măsurate numai în cazul acumulărilor cu înălŃimea peste 20 m. Se vor monta cel putin 10 bucati/baraj.

Pentru măsurarea deplasărilor s-a prevăzut montarea unui pendul direct, ancorat de coronamentul evacuatorului şi prelungit până în galeria de vizitare şi drenaj, unde se realizează citirea deplasărilor. Acesta se va poziŃiona la cuva centrală. Măsurarea deplasărilor de la restul cuvelor (laterale in corpul barajului) se va realiza prin citirea deplasărilor relative faŃă de cea centrală cu ajutorul unor cleme dilatometrice.


6

Pentru măsurarea subpresiunilor în fundaŃia barajului evacuator s-a prevăzut realizarea unor secŃiuni de măsură prin montarea unor celule piezometrice, în foraje nou executate (adancime variabila, intre 20-50 m, diametru 90 - 219 mm).

In cazul barajelor care au fost echipate cu rocmetru pentru măsurarea deplasărilor în roca de fundaŃie, s-a prevăzut automatizarea acestora cu un telerocmetru.

Pentru urmărirea curbei de infiltraŃie prin corpul barajului de închidere de pământ s-au prevăzut secŃiuni de măsură formate din foraje piezometrice echipate cu celule piezometrice cu coardă vibrantă.

Senzorii care se vor monta la baraje se vor amplasa in interior, corpul barajului si nu vor avea nici-un impact asupra mediului.

b. StaŃii automate cu senzori pentru măsurarea stratului de zăpadă şi posturi

hidrometrice pentru debite afluente, prize şi derivaŃii

b.1. Lucrarile de construcŃii, în staŃiile automatizate cu senzori pentru precipitaŃii solide şi lichide, sunt constituite din:

- suprafata ocupata este de 13,50 mp (3x2,5 + 3x2). - amenajarea platformei pentru echipamente, delimitată şi protejată prin panouri de plasă de dimensiuni L x l = 3,00 m x 2,50 m; - suport pentru senzorul de precipitaŃii lichide, S = 6 mp ; - suportul pentru antena de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol ; - instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare.

Echipamente - Senzori pentru măsurarea stratului de zăpadă

În cadrul proiectului WATMAN se propune instalarea a 125 de senzori pentru măsurarea cantităŃii de zăpadă-perne de zăpadă, 31 staŃii automatizate pentru posturile hidrometrice pe afluenti, b.2. Lucrările de construcŃii în secŃiunea postului hidrometric, pentru măsurarea parametrilor de gospodărirea apelor pe râu, amonte de acumulare sunt constituite din: - construcŃii pentru protejarea malului, pe o lungime de 10 m, în secŃiunea postului hidrometric şi a incintei pentru echipamente, prin realizarea unui pereu din piatră brută si beton sau beton; - amenajarea scării de acces din beton, la senzorul de nivel şi temperatură apă, amplasată pe taluzul amenajat al raului; - conductă (din teava galvanizata si Dn = 25 mm) şi casetă betonata pentru protecŃia şi reglarea cotei minime a senzorului, pentru nivelul apei, în zona secŃiunii de măsură; - suport pentru senzorul de precipitaŃii lichide; - amenajarea platformei pentru echipamente, delimitată şi protejată prin panouri de plasă de sârmă; - suportul pentru antena de teletransmisie a datelor, tip pilon (funcŃie de tipul de alimentare cu energie electrică şi de parametrii colectaŃi, pe suportul respectiv mai pot fi


7

montaŃi panoul pentru celule fotovoltaice şi senzorul pentru temperatură mediu ambiant); in situatia in care in sectiunea respectiva un exista curent electri de la reteaua nationala se prevad surse de energie neconventionala din panouri fotovoltaice Pi 12 Vcc; - instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare;

Protejarea albiei râului în secŃiunea postului hidrometric s-a evaluat pentru o lungime de 10 m albie profilată cu secŃiune constantă şi cu o înălŃime corespunzătoare nivelului maxim istoric.

ProtecŃia taluzului, profilat cu o pantă adaptată la profilul natural al malului, este prevăzută a se realiza din pereu de beton cu g =10 cm şi aşezat pe un strat drenant din balast de grosime de cca. 15 cm. La piciorul taluzului se prevede un prism/grindă de reazem din piatră brută/beton. În taluzul amenajat se va realiza şi scara de acces la senzorul de nivel şi temperatură apă precum şi sonda de calitate acolo unde este cazul.

Pentru protecŃia senzorului de nivel al apei şi a cablului aferent acestuia, pe toată diferenŃa de nivel , s-a prevăzut o Ńeava din oŃel zincat de 51 mm, montată înglobată în taluz, într-o casetă pentru a permite protecŃia şi reglarea cotei minime a senzorului

Echipamentele prevazute sunt: - Sensor nivel apa in sectiune - Senzor precipitatii lichide - Senzor temperatura mediu ambiant

b.3. Lucrările de construcŃii în postul hidrometric în sistemele sub presiune sunt: - construcŃii pentru căminul pentru debitmetru; - instalaŃii electrice şi priză pentru împământare.


8

Caminul pentru adapostirea debitmetrului este o constructie de beton armat cu radier si pereti de beton de grosime 25 cm. Dimensiunile interioare ale caminului sunt in medie 2 x 2 x 3,2 m. Planseul caminului se va executa din beton, cu grosimea de 10 cm.

Instalatiile electrice sunt constituite din cablurile de alimentare cu energie electrica, de semnalizare si de transmisie a semnalului.

Priza de pamant este constituita din tevi metalice de 2, 5 m, incastrate in pamant, unite intre ele prin platband metalic si este necesara pentru protectia impotriva descarcarilor electrice.

Echipamente

In cadrul proiectului WATMAN au fost analizate 362 de prize de apă si au fost selectate un număr de 41 ca fiind mai importante (in funcŃie de coeficientul de captare).

Pentru a putea contoriza canalele deschise şi închise, se recomandă utilizarea unui debitmetru ultrasonic de tip timp de tranzit.

Pentru prizele mai mici, este recomandabilă instalarea unui contor Doppler în exteriorul conductei, dacă raportul grosimea conductei/diametru este mai mic decât 1:10.

b.4. Se vor instala 36 staŃii automatizate cu senzori pentru măsurarea debitelor pe derivaŃii la nivel national (în sistem cu nivel liber sau sub presiune).

Lucrări de construcŃii, în secŃiunea postului hidrometric, în sistemele cu nivel liber, fără modificarea secŃiunii de curgere sunt: - amenajarea secŃiunii postului hidrometric;

- amenajarea platformei pentru echipamente, delimitată şi protejată prin panouri de plasă de sârmă; - conducta pentru protecŃia senzorului de nivel şi calitatea apei pe derivaŃie, în secŃiunea de măsură; - suportul pentru antenă de teletransmisie a datelor; - instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare.

Lucrările de construcŃii în secŃiunea postului hidrometric în sistemele sub presiune sunt: - amenajarea platformei pentru echipamente, delimitată şi protejată prin panouri de plasă de sârmă; - suportul pentru antenă de teletransmisie a datelor; - construcŃii pentru căminul pentru debitmetru; - instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare. Echipamente

Senzorii cu ultrasunete, tip sonde sau Doppler, pentru măsurarea nivelului şi vitezei apei, vor fi amplasaŃi pe canalul derivaŃiei. Măsurarea debitelor trebuie efectuată cu un debitmetru pentru elaborarea curbei de evaluare a secŃiunilor transversale.

Se vor monta - Debitmetre pe canale deschise - Senzori de nivel


9

- Debitmetre pe conducte sub presiune Lucrari de constructii comune mai multor obiecte

Pentru fiecare statie automatizata (mai putin statiile automatizate pentru debite folosinte), s-a prevazut o incinta pentru protecŃia echipamentelor şi aparaturii de măsură care va fi funcŃie de posibilităŃile de realizare din amplasment şi de parametrii măsuraŃi de dimensuni: 4 m x 4 m sau 6 m x 2 m în secŃiunile unde pe lângă parametrii privind nivelul/debitul/ calitatea apei, se măsoară şi precipitaŃiile lichide şi temperatura mediului ambiant; 2 m x 2 m în secŃiunile unde se măsoară numai parametrii privind nivelul/debitul/calitatea apei.

Împrejmuirea platformei se va face cu panouri montate pe stâlpi prefabricaŃi.

Pentru accesul în incintă s-a prevăzut o poartă metalică 1 m x 2 m.

Incinta pentru protecŃia echipamentelor şi aparaturii de măsură 4m x 4m


10

Incinta pentru protecŃia echipamentelor şi aparaturii de măsură 2m x 6m.

Echipamente comune mai multor obiecte

Echipamentul pentru colectarea datelor pluviometrice din teritoriu va fi un data - logger ce va colecta şi prelucra primar datele, va afişa local parametrii colectaŃi şi va alerta prin suportul de transmisie depăşirile de praguri sau gradienŃi limită.

Se mentioneaza ca toti senzorii şi echipamentele pentru acest proiect sunt compatibili cu senzorii şi echipamentele specificate pentru proiectele SIMIN şi DESWAT.

c. Software si hardware pentru controlul si coordonarea exploatarii constructiilor

hidrotehnice;

A.N. "Apele Române" răspunde de implementarea strategiei de gospodărire a apelor din România prin 11 AdministraŃii Bazinale de Apă (ABA), organizate la nivel de bazin hidrografic, cu consultarea permanenta cu Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

ReŃeaua informatică naŃională pentru ape din România constă din 41 de Sisteme de Gospodărire a Apelor (SGA), 5 Sisteme Hidrotehnice Independente-SHI, 11 ABA, Sediul ANAR, INHGA şi Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP).

Structurile de gospodărire a apelor din România se împart în multiple nivele de răspundere operaŃională, respectiv:

- OperaŃiuni la nivel de senzori - Nivel 4

- OperaŃiuni la nivel de sub-bazin (SGA/SHI) - Nivel 3

- OperaŃiuni la nivel de bazin (ABA) – Nivel 2

- OperaŃiuni la nivel naŃional (ANAR)

Fiecare nivel operaŃional este subdivizat în elemente ce Ńin de senzori automatizaŃi, prelucararea operaŃiunilor hidrologice, prelucrarea operaŃiunilor de dispecerat, comunicaŃii şi interfaŃare cu infrastructurile existente în România.

Este de mentionat faptul ca la fiecare nivel se va asigura instruirea specifica a personalului pentru noile elementel de software si hardware achizitionate.

NecesităŃi naŃionale la Nivelul –l (ANAR)

Nivelul decizional 1 răspunde de gestionarea datelor, dar in general nu şi de luarea deciziilor, Centrul sintetizând datele pentru întreaga Ńară şi coordonând deciziile ce afectează mai mult de un spatiu bazinal (ex. inundaŃii regionale).

Deciziile de gospodărire a apelor sunt luate la nivelul -2 al dispeceratelor regionale (reprezentate de Administratiile Bazinale), confirmate şi sprijinite de centrul de la nivelul -1. La nivel naŃional, deciziile de gospodărire a apelor se iau numai în caz de atingere a anumitor praguri: în timp de secetă sau inundaŃii mari când este necesară


11

redirecŃionarea apei dintr-un bazin în altul sau în caz de poluare accidentală, când volumul de apă pentru diluare trebuie uneori asigurat în contradicŃie cu alte priorităŃi de gospodărire a apelor la nivel local sau de bazin. În prezent, la nivelul decizional national 1 nu se folosesc instrumente computerizate de analiză a datelor sau confirmare a deciziilor la nivelul -2 (nivel decizional bazinal).

Datele ajung la Centrul de la nivelul -1 de la toate cele 11 dispecerate regionale de nivel -2 şi sunt stocate într-un sistem de servere SQL ce conŃine date în timp real şi date istorice.

Centrul de la nivelul -I deŃine un sistem de servere ARC-SDE GIS, care are instalat şi utilizează software Arclnfo şi ArcView GIS.

Comunicarea dintre centrele nivel -l si nivel -2 se face printr-o reŃea de mare viteză Virtual Private Network (VPN) cu un decalaj de timp de 2-3 minute la transmisie.

INHGA primeşe datele de la Centrul nivel -l (şi unele date direct de la staŃiile din teren). La Dispeceratul NaŃional sunt necesare perfecŃionări semnificative ale echipamentelor şi noi achiziŃii care să asigure extinderea cu succes a unei infrastructuri IT asa cum prevede proiectul WATMAN.

NecesităŃi la nivel bazinal – 2 (ABA)

Cele unsprezece AdministraŃii Bazinale de Apă (ABA) ale ANAR sunt definite pe limitele principalelor bazine hidrografice. Fiecare ABA are responsabilităŃi de gospodărire curentă a apelor din bazinul şi sub-bazinele pe care le administrează. Fiecare dintre cele 11 ABA operează cu un dispecerat regional nivel -2, care primeşte date hidro-meteorologice de la birourile subordonate, şi cu un Serviciu hidrologic, cu personal al INHGA, care răspunde de calitatea datelor din bazin si de prognozele la nivel local.

Datele de la nivelul -2 sunt stocate într-un sistem de servere SQL Server ce conŃine înregistrările istorice. Datele în timp real trec prin aceste centre dar nu sunt arhivate sau utilizate aici. În prezent se pierde mult timp în comunicarea informaŃiilor de la dispeceratele bazinale nivel -2 înapoi la Centrele SGA nivel -3.

La nivelul dispeceratelor regionale sunt necesare perfecŃionări semnificative ale echipamentelor şi noi achiziŃii care să asigure extinderea cu succes a DSS WATMAN (Sistem Suport Decizional pentru managementul integrat al apelor).

NecesităŃi la nivelul sub-bazinal 3 (SGA/SHI)

La nivelul al treilea se află 41 de Sisteme judeŃene de gospodărire a apei (SGA) si 5 Sisteme hidrotehnice independente (SHI: Cris Alb, Siret, Pascani, Olt, Vacaresti).

Spre deosebire de limitele hidrografice la nivel de bazin, jurisdicŃia SGA este determinată de limitele administrativ - teritoriale. Operatorii staŃiilor hidrologice răspund de colectarea, validarea şi prelucrarea directă a datelor zilnice furnizate de staŃiile de măsurare (staŃii hidrometrice). Fiecare SGA dispune de un dispecerat local de nivel -3 care transmite zilnic (telegrafiază) datele de la staŃiile hidrologice din judeŃ la centrele de nivel -2.


12

Baza de date existentă la nivelul -3 este pe suport de hârtie şi constă din înregistrările istorice ale debitului mediu zilnic, si a 2-3 viituri maxime anuale.

Pentru extinderea cu succes a DSS WATMAN sunt necesare perfecŃionări semnificative ale echipamentelor şi achiziŃii în cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor.

NecesităŃi Ia nivelul – 4 (Dispecerat baraj si senzori)

StaŃii hidrometrice - Există aproximativ 1.000 de staŃii hidrometrice pe tot teritoriul României, respectiv fiecare centru de nivel -3 răspunde de agregarea datelor provenite de la 20-25 de staŃii hidrometrice.

Senzorii de date şi aparatura de procesare, furnizează datele ce stau la baza recunoaşterii problemelor legate de excesul, penuria, sau calitatea necorespunzatoare a apei. Senzorii pot fi aparate precum dispozitive de măsurare a nivelului apei, pluviometre, aparate de măsură a nivelului apei din lacul de acumulare, a oxigenului dizolvat, precum şi alte dispozitive instalate pentru a măsura starea resurselor de apa , a albiilor de curgere, acumulărilor şi condiŃiilor de vreme. Stările sistemului măsurate astfel (la nivelul 4) se transmit prin GSM la dispeceratele de nivel 3.

Transmisiile de la senzori sunt realizate şi gestionate automatizat prin aparatură şi software de prelucrare a datelor la nivelul 3. Această aparatură şi software converteşte transmisiile - de exemplu de la un pluviometru - la o bază de date de intrare digitală. In plus, unii senzori din cadrul sistemului de gospodărire a apei sunt citiŃi de către observatori, care transmit datele prin telefon, radio sau internet/intranet la dispecerate.

● Soft de proces şi monitorizare date la dispecer - Soft de proces şi monitorizare date baraj

- Baza de date utilizata

Microsoft SQL Server – este un produs robust Microsoft, care asigura o capacitate de stocare extensibila, securitatea datelor, instrumente de analiza si management a datelor, multiple posibilitati de accesare / import / export a datelor, în diferite formate, respectiv integrare cu alte surse de date.

Aplicatia contine 2 module: “Dispecerul baraj” si aplicatia de “Achizitie date”.

- Dispecerul baraj preia datele furnizate de echipamentele automate si de portabil pe de o parte si masuratorile manuale introduse de la tastatura, pe de alta parte. Toate aceste date sunt introduse intr-o baza de date SQL. Aceeasi baza de date SQL contine datele de configurare pentru fiecare senzor (adresa, denumire, tip, offset, formula de calcul, limite de alarmare).

Datele sunt introduse in baza de date atat prelucrate dupa formula de calcul, cat si in stare bruta, asa cum au fost citite de echipament si transmise de catre aplicatia DL.exe prin fisierele BIN.

Datele de la echipamentele automate sunt preluate din directorul C:\MonitorDL\kit\data, iar cele de la portabil din C:\Portabil\kit\data. Datele


13

furnizate de catre aplicatia DL.exe in fisierele ".bin" din directoarele respective sunt introduse in baza de date fara nicio transformare, urmand ca modulul "Achizitie date" să le transforme in marimi concrete, dupa niste formule de calcul.

- Achizitie date este aplicatia propriu-zisa de interpretare si afisare a parametrilor masurati in regim automat sau manual, de anticipare (predictie), simulare.

Utilizatorul poate genera un istoric sau un grafic pentru oricare din parametrii existenti in baza de date, dupa selectarea intervalului dorit. Istoricul poate fi exportat in Excel. Generare de rapoarte tipizate.

- Sectiunea “Interpretare/predictie” - unul sau mai multi parametri sunt analizati in una sau mai multe situatii posibile. Aceasta sectiune asigura predictia aparitiei fenomenelor de comportare sau exploatare atipice a CH si permite luarea unor masuri de preintampinare.

Modulele funcŃionale din partea de interpretare / asistare a deciziei implementează funcŃiile de inspecŃii vizuale computerizate, de modelare / simulare /predicŃie, interfeŃele de afişare în format grafic / numeric / textual, care ajută personalul calificat în procesul decizional. O parte din aceste module sunt parte integrantă a aplicaŃiei dispecer baraj, altele sunt modulele instrumentului software de modelare, simulare şi predicŃie a deplasări barajelor, realizate sub interpretari software avansate.

Aceste module folosesc functii de aproximare care au drept scop generarea unor functii de model care sa aproximeze seriile de date de masuratori existente si care sa furnizeze, pentru o perioada viitoare limitata, niste modele de comportament.

Generarea modelelor matematice se bazeaza pe metode statistice si necesita utilizarea masuratorilor manuale existente inainte de implementarea monitorizarii.

Modelele statistice exprima legatura existenta între o multitudine de procese si fenomene care se gasesc in interactiune (cauza-efect) si utilizeaza proceduri (tendinta, extrapolare, remanenta, limite, max/med/min, corelatii serii, etc..)ce genereaza ecuatii de compor.

● Soft de proces şi monitorizare date la dispecer - Soft de proces şi monitorizare date câmp

Programul este destinat preluarii, prelucrarii si arhivarii datelor hidrologice şi meteorologice. El a fost imbunatatit de-a lungul unei lungi perioade de timp pe baza observatiilor diferitelor categorii de utilizatori, cu precadere a celor ce gestioneaza resursele de apa.

Structura organizatorică a programului este destinata tuturor retelelor de achizitie date. Permite un acces rapid la datele oricărui teminal, si la oricare senzor din cadrul teminalului respectiv. Se pot crea până la 99 spaŃii de lucru pentru inregistrarea datelor necesare diverselor autorităŃi sau departamente. SpaŃiile de lucru sunt independente unele de celelalte.

Datele pot fi accesate de la orice calculator din cadrul reŃelei fără incompatibilitate sau redondanŃa. Fiecare spaŃiu de lucru poate avea un numar nelimitat de terminale si


14

fiecare terminal un numar nelimitat de senzori. Un numar de terminale poate fi organizat ca grup functional pentru cresterea rapiditatii accesului.

Pe baza semnalelor culese din zona barajului (de la senzorii amplasaŃi în structura barajului (AMC - aparate de măsură şi control), nivel, debit, temperatură - atât pentru lacul de acumulare cât şi de la staŃiile hidro aferente sistemului hidrotehnic), pot fi detectate condiŃii de urgenŃă (evenimente).

Dispecerul bazinal răspunde la cererea de efectuare a unei operaŃiuni, care este executată de operatorul barajului. Operarea poate fi deschiderea stăvilarelor / vanelor, declanşarea alarmei etc.

Dupa executarea operaŃiei, pot sau nu urma alte operaŃii, ciclul repetându-se în acest caz.

Datorită rolului său tehnic, personalul sistemului hidrotehnic va supraveghea numai dialogul dintre operatorul de baraj şi dispecerul bazinal şi va interveni, dacă este cazul, cu asistenŃă tehnică la baraj, pentru încheierea evenimentului.

d. Echipamente si piese de schimb

d.1. Pendul direct

Pentru montarea unui pendul direct este necesar să se execute un foraj în beton de la coronamentul barajului şi până în galeria de vizitare şi drenaj. Diametrul forajului va fi de minim 200 mm.

Firul de pendul se va ancora la nivelul coronamentului, iar vasul pentru amortizarea oscilaŃiilor se va poziŃiona în galeria de vizitare. Tot aici se va amplasa şi aparatul de citire automată a poziŃiei firului de pendul.

Pendulul direct este compus din: - piesă de fixare superioară; - cablu din oŃel inoxidabil; - vas cu capac pentru amortizarea oscilaŃiilor; - greutate cu amortizor.

Toate piesele sunt confecŃionate din oŃel inoxidabil sau sunt tratate anticoroziv prin galvanizare. d. 2. Celule de presiune

Pentru montarea celulelor piezometrice pentru măsurarea subpresiunilor pe talpa de fundaŃie a unui stăvilar este necesar să se execute foraje pe fiecare cuvă, până la contactul beton-rocă. Diametrul forajului va fi de cca. 40 mm. Pe fundul acestui foraj se va amplasa celula piezometrică.

Traductorul de presiune interstiŃială, denumit în continuare celulă piezometrică, este un traductor cu coardă vibrantă în care avem următoarele transformări:

- presiunea exercitată de apă pe o membrană metalică este transformată într-o deformaŃie;


15

- deformaŃia este transmisă unei corzi de oŃel (coardă de pian) care îşi modifică frecvenŃa de oscilaŃie; printr-un montaj electronic adecvat se realizează o oscilaŃie întreŃinută;

- oscilaŃia corzii este transformată într-o oscilaŃie a unui curent care este transmis în exterior unde frecvenŃa este măsurată cu un numărător de impulsuri pe o durată stabilită de timp.

RezistenŃa electrică a bobinelor de excitaŃie şi de întreŃinere a oscilaŃiilor permite determinarea temperaturii în punctul de amplasare al celulei.

Informatia de la senzorii din corpul barajului este transmisa la un tablou centralizator existent unde poate fi colectata local sau prin intermediul unei statii automate si apoi retransmisa la calculatorul de la cantonul barajului. Tablourile centralizatoare sunt amplasate in galeriile de vizitare, din corpul barajelor.

Nu sunt necesare schimbari de echipamente si lucrari de intretinere speciale. d. 3. Foraje piezometrice

Pentru determinarea suprafeŃei apei infiltrate prin barajul de pământ s-a dispus executarea unor foraje piezometrice într-un profil echipate cu celule piezometrice.

La partea inferioară, pe o zonă de cca. 1 m, forajul se va umple cu un filtru de nisip, filtru care va îngloba celula piezometrică. Deasupra filtrului se va executa un dop de bentonită de cca. 80 cm. Restul forajului se va umple cu pământ. d.4. Deversor triunghiular

Debitele totale sunt un indicator global al comportării unui baraj. În vederea măsurării acestora s-a avut în vedere amenajarea unei cuve dotate cu un deversor triunghiular şi traductor cu ultrasunete/magnetostrictiv.

Utilizarea deversorului triunghiular permite automatizarea măsurătorii prin măsurarea nivelului apei în amonte de placa deversoare prin intermediul unui traductor de presiune.

Echipamentele propuse pentru automatizarea monitorizării barajelor în funcŃie de categorie şi tipul de baraj sunt descrise pe scurt, în continuare:

Măsurarea nivelului apei din lac

Metoda recomandată pentru măsurarea nivelului apei din lac este folosirea unui traductor de presiune plasat, funcŃie de posibilităŃile de montaj, într-un tub din PVC sau Ńeavă din oŃel galvanizată ø 2”/pe o conductă sub presiune şi pe care apa nu este în curgere:

a. Senzor de nivel imersibil pe bază de măsurare presiune relativă

Traductorul de presiune este submersat şi deci mai puŃin sensibil la expunerea la condiŃii de mediu precum îngheŃ, vânt şi valuri.


16

Echipamentul cu traductor de presiune trebuie să satisfacă următoarele cerinŃe minimale:

- senzorul va fi montat in Ńeava de protectie/sau put de masură/conductă de presiune fără curgere ce preia nivelul apei din acumulare, pentru citirea continua a nivelului apei in lacul de acumulare;

- instalare comodă şi cu necesar de confecŃii metalice minime;

- senzor cu adaptor încorporat-transmisie semnal de ieşire 4-20 mA pe două fire;

- protecŃie la variaŃiile de tensiune şi descărcări electrice;

- consum maxim: 20 mA;

- domenii de măsură: 22 m; 50 m coloană apă;

- caracteristici mecano-climatice: grad de protectie IP68 traductorul propriu-zis si cablul ce contine tub de compensare a presiunii atmosferice (destinat funcŃionării imersate);

- functionare in domeniul de temperatura: -10 grade; +50 grade Celsius;

- caracteristici electrice: principiul de functionare pe baza de presiune relativa; tensiune de alimentare 10-36V DC pe două fire; precizie 0.25% din intreg domeniul; material corp traductor otel inoxidabil; material cablu cu tub de compensare: poliuretan (PUR); suprapresiune admisa > 2 ori domeniul de masura;certificat ISO 9001.

b. Senzor de nivel pe bază de presiune relativă montat pe conductă

Pentru masurarea nivelului in acumulare in situatia in care exista posibilitatea montarii pe una din conductele aferente golirii de fund (preferabil bypass golire de fund).

- Piezometru

In toate piezometrele ce urmează să fie monitorizate la distanŃă se va instala un traductor de presiune cu fir vibrator (VW) ventilat. Majoritatea barajelor sunt echipate cu piezometre ce pot fi retehnologizate pentru monitorizare la distanŃă.

- Penduli

Pendulii se utilizează pentru detectarea mişcărilor orizontale dintr-un taluz. La barajele care au deja instalaŃi penduli se recomandă configurarea acestora pentru a putea raporta citirile la distanŃă. La instalarea de noi penduli se recomandă să fie deja instalat unul vertical.

- Rocmetre cu tije

Rocmetrele cu tije se utilizează la măsurarea mişcărilor verticale din roci, beton şi soluri. La barajele care au instalate rocmetre, se recomandă configurarea acestora pentru a putea raporta citirile la distanŃă. Aceasta se poate realiza prin utilizarea unui reper de referinŃă conectat la tije, tije instalate în tuburi de protecŃie şi un reper de referinŃă. Măsurătorile se efectuează la reperul de referinŃă cu ajutorul unui micrometru sau senzor electric.


17

- Celulă de presiune (CPI)

Acolo unde se utilizează deja celule de presiune la baraje, se propune reechiparea acestora pentru monitorizare la distanŃă. Acest lucru presupune utilizarea unor adaptori şi cabluri de transmitere a datelor de la senzorul din celula de presiune la înregistratorul de date.

- Deversor triunghiular

Pntru automatizarea procesului de colectare a datelor se recomandă utilizarea unui debitmeru cu senzor ultrasonic. Acesta va furniza citiri de debit fără contact la deversorul triunghiular. El se montează deasupra debitului de curgere în zona deversorului şi transmite un puls sonor reflectat de suprafaŃa cursului de apă. Timpul scurs de la trimiterea pulsului până la receptionarea ecoului determină nivelul apei din canal. Compensarea automată a temperaturii aerului asigură acurateŃea măsurătorii.

Deoarece senzorul său nu intră în contact cu lichidul, acest tip de dispozitiv asigură o durabilitate îndelungată ce nu necesită programarea de lucrări de întreŃinere. Citirile acestui tip de debitmetru nu sunt afectate de suspensiile solide, turbiditatea ridicată, substanŃele chimice, concentraŃiile mari de grăsimi sau de aluviunile din apă.

- Senzori descărcători poziŃie vane/stavile:

- cu senzor înclinometric - va prelua pozitia stavilelor cu piston prevazut cu punct de rotatie (punct fix in jurul caruia ansamblul puston-teaca efectueaza o miscare de rotatie in timpul inchiderii/deschiderii stavilei.

- cu senzor magnetostrictiv - pentru masurarea pozitiei stavilei in conditiile existentei punct de prindere parte mobilă; punct de prindere parte fixă.

- cu senzor cu magnet - se va utiliza la stavilele la care este posibil accesul la piston fara existenta unui punct de prindere de acesta.

- cu senzor cu coardă - va prelua pozitia stavilelor cu punct fix-punct mobil (solidar cu pistonul) accesibile montajului.

- Pluviometre - sunt importante pentru determinarea bilanŃului de apă şi cantităŃilor de apă din torenŃi.


18

Pluviometru precipitaŃii

lichide

- Temperatură mediu ambiant - masurarea continua a temperaturii mediului ambiant prin intermediul unei termorezistente PT100, a carei valoare este convertita in semnal curent unificat 4-20 mA pe doua fire;

- Domeniul de masura: -30 +70 grade Celsius;

- Clasa de precizie: 0.5%;

- Tensiune de alimentare: 10 – 30 Vcc;

- Semnal de iesire: curent unificat 4 - 20 mA;

- Senzor : teaca inox lungime 120 mm diametru 5 mm;

- Carcasa simulator cusca meteiorologica: 11 platouri diametru 125 mm ansamblul; lungime 160 mm; material izolator termic culoare alba protejat la UV si rezistent in intreg domeniul de temperatura funcŃional;

- Bloc conversie termorezistenta 4-20 mA; cutie policarbonat IP65;

- Grad de protectie mecano-climatic: IP67.

- Data logger tip baraj

Echipamentul data logger va realiza colectarea datelor hidrometrice de la baraj: nivelul apei din lacul de acumulare, poziŃie vană/stavilă (închis, deschis şi intermediară), precipitaŃii lichide şi temperatură mediu ambiant, parametrii furnizaŃi de aparatura UCC: piezometre, celule de presiune, penduli, rocmetre cu tije, senzor la deversor triunghiulare pentru debite exfiltraŃii, etc.

- Calculatoare tip PC de achiziŃie date baraj

Calculatoarele instalate pe amplasamentul barajelor trebuie să fie de tip Server şi să corespundă sau să fie superioare următoarei configuraŃii:


19

Deoarece se poate solicita birourilor de la baraje să afişeze grafice de la nivel bazinal sau central, în cazul computerelor accentul se va pune pe memorie, memoria plăcii grafice, bus intern şi viteza procesorului.

Supravegherea antiefractie la acumulările de apă

Pentru supravegherea antiefractie la acumulările de apă ANAR, categoria de importanŃă A şi B, se propun sisteme de supraveghere video, in circuit inchis (STCI). Sistemul lucreaza în timp real, cu transmiterea informaŃiilor pe monitor la Dispeceratul local si inregistrare digitala pe structura DVR (supraveghere video-recorder) montat in punctul de comanda.

In completarea acestora s-a propus şi sistemul antiefractie ce permite detectarea si alarmarea dispeceratului, prin senzori specifici, in cazul tentativei de patrundere/efractie, in obiectivul monitorizat, prin alarmare locala, sonora si vizuala/luminoasa intermitenta, cat si la dispecerat.

STCI-ul permite efectuarea urmatoarelor operatii:

1. Preluare, transmiterea ,inregistrarea si arhivarea imaginilor provenite de la camerele video “SPEED DOME ” si “DAY-NIGHT” de exterior, prevazute cu senzor CCD;

2. Vizualizrea imaginilor primite de la camerele video din perimetrul monitorizat in timp real pe monitorul LCD atasat DVR-lui care gestioneaza STCI-ul in totalitatea functiilor sale;

3. Imaginile receptionate de la camerele video pot fi afisate pe monitorul LCD al STCI-ului, partial sau integral prin splitarea imaginilor sau la cerere a oricarei imagini disponibile pe video server;

4. Detectia de miscare pe oricare din zonele monitorizate ale STCI-ului;

5.Vizualizare la cerere a imaginilor stocate in arhiva DVR-ului;

6. Arhivarea bazelor de date aflate pe DVR;

7. Monitorizarea si inregistrare pe serverul video al STCI-ului este facuta in timp real de pe canale de transmisie video, care reprezinta suportul CCTV.

In principal sistemul va avea urmatoarea componenta:

- CAMERA VIDEO DE EXTERIOR 1/3" cu senzor CCD , 520 linii TV, in carcasa de exterior cu suport inclus (mascare cabluri interior suport) cu IR la 50m, 0,4 Lux/F1.2 (AGC on ) cu 0 Lux (IR on) lentila 16/8 mm inclusa, control IR inteligent, IP66, Auto Electronic Shutter, Automatic Gain Control, Auto White Balance, alimentare 12 VDC;

- DVR stand-alone 4 canale video, 4 in audio/ 1 out audio, VGA si TV monitor output: main-main/main-spot/spot/main, ajustare individuala pe canal a ratei de inregistrare, smart motion, compresie MPEG 4, 100 fps display, 100 fps recording in CIF ( 352x244 ) sau 50 fps in D1 (720 x 576), RS232, RS485, USB mouse, accepta HDD SATA, VGA si TV out, USBX2, LAN network inclusiv Java telefon mobil 3G,


20

PDA, software limba Romana, suporta CMS (central monitoring station), telecomanda inclusa , HDD 500GB;

- Adaptor - transmitator activ (inclus adaptor alimentare) , integrat cu alarm sensor sau date (pan/tilt, zoom);

- Monitor LCD 17” High resolution color TFT LCD monitors.

Detectia evenimentelor respectiv intrarea prin efractie in cadrul obiectivului monitorizat este asigurata folosind senzori cu infrarosu PIR si contacte magnetice CM instalate in interiorul obiectivului.

Elementele de detectie respectiv CM instalate pe usile de acces, ferestre, usile dulapurilor cu echipamente electrice si senzorii PIR sunt conectati la o centrala de efractie care gestioneaza toate zonele monitorizate si evenimentele produse in obiectiv acestea fiind inregistrate si stocate de centala.

Centrala de efractie este dotata cu un comunicator digital utilizat pentru transmiterea evenimentelor la dispeceratul local si zonal folosind suportul radio GSM/GPRS, de asemeni in cazul unui eveniment centrala actioneaz o sirena prevazuta cu sistem de avertizare sonora si luminoasa.

Prin folosirea acestor sisteme de monitorizare se asigura paza obiectivului 24 din 24 ore fara alocarea de resurse umane suplimentare.

CRESTEREA CAPACITATII DE INTERVENTIE IN CAZ DE CALAMITATI NATURALE

A A.N. APELOR ROMANE

Referitor la cresterea capacitatii de interventie in caz de calamitati naturale a ANAR, s-au prevazut urmatoarele subobiecte de investitii:

1. Centre de Coordonare si Centre de Interventie Rapida - 1.a. Centre de coordonare - 1.b. Centre rapide de Interventie

2. Statii automatizate cu senzori pentru calitatea apei

3. Piese de schimb

1.a. Centre de Coordonare

Prezentul obiect de investitie include prevede 15 centre si dotarea specializata a 13 Centre de Coordonare, aflate in subordinea ANAR, ce vor reprezenta centre operaŃionale de decizie in ceea ce priveste managementul inundatiilor. Acestea vor fi înfiinŃate la fiecare AdministraŃie Bazinală (11 în total) si cate unul sediile ANAR, Ministrul Mediului şi Pădurilor (MMP), INHGA si IGSU. Nu sunt necesare construcŃii pentru înfiinŃarea acestor centre. In cadrul sediilor ABA se vor amenaja cate un departament/un birou dotat cu mobilier adecvat, cu calculatoare care sa aiba programele de software specifice si personal specializat. Acesta (personalul) va fi instruit să monitorizeze colectarea de date şi să reacŃioneze în caz de viituri la Nivel


21

Bazinal, având autoritate de decizie asupra zonelor locale din cadrul Bazinului, subordonate nivelelor centrale ANAR şi MMP, si avand posibilitatea de a coordona informatiile esentiale cu INHGA si IGSU.

Vor fi dotate cu echipamente software si hardware CC-uri in localitatile: Pitesti, Timisoara, Buzau, Oradea, Constanta, Craiova, Targu Mures, Ramnicu Valcea, Iasi, Bacau, Cluj, ANAR Bucuresti, INHGA Bucuresti.

Dispeceratele situate la nivel de filiale bazinale ale ANAR vor răspunde direct de sistemul de alarmare şi coordonare a reacŃiei în caz de poluări sau inundaŃii. Ele vor asigura suportul Centrelor Locale de IntervenŃie Rapida (CLIR).

Alarmarea este asigurată de Centrul de Coordonare (CC), unde trebuie transmise toate informaŃiile cu privire la poluările accidentale.

a. Rolul principal al CC este de a recepŃiona şi răspunde rapid la mesaje (24 h/zi) în situaŃii de inundatii si de poluare accidentală. Se vor face comunicaŃii pentru culegerea unui set de date suficient privind zonele posibil a fi inundate si tipul şi cantitatea de poluant şi transmiterea informaŃiilor şi avertizărilor privind zonele posibil a fi inundate si poluările accidentale.

b. Evaluarea impactului posibil al poluării asupra sănătăŃii umane şi mediului. Efectele posibile asupra folosinŃelor de apă trebuie de asemenea apreciate, în funcŃie de concentraŃie şi tipul de poluare.

De asemenea, trebuie estimate principalele caracteristici ale propagării undei de poluare posibile (concentraŃii, timp) prin utilizarea unor modele specifice.

c. Decide asupra instituŃiilor ce trebuie informate sau avertizate şi a măsurătorilor ce trebuie adoptate.

Centrele de Coordonare vor avea acces la bazele de date cu privire la materialele periculoase şi vor putea comunica şi furniza consultanŃă de specialitate CIR cu privire la diferite tipuri de poluări.

In plus, personalul CC va conlucra şi cu administraŃia locală şi regională în domeniul relaŃiilor cu publicul şi comunicaŃii. In cazul producerii unei poluări accidentale, vor putea fi transmise publicului informaŃii corespunzătoare.

Dacă se determină că diluŃia este cea mai bună soluŃie în cazul unei anumite poluări, CC va colabora cu personalul din cadrul altor departamente ale ANAR pentru a da drumul debitelor necesare din acumulări. Această soluŃie se va aplica, cel mai probabil, în perioadele de debit redus.

A. Necesar de echipamente şi programe de calcul - Software şi Hardware

Programele de calcul vor fi necesare în primul rând ca instrumente de planificare pentru scăderea impactului poluărilor accidentale asupra populaŃiei şi a mediului.

Se propune ca la Centrele de Coordonare să poată opera Sisteme Informatice Geografice (GIS) pentru elaborarea bazelor de date care să ofere răspunsuri factorilor de decizie în următoarele privinŃe:


22

1. Care este starea sistemului hidrografic din punct de vedere al calităŃii şi care sunt obiectivele de mediu pe termen lung ale autorităŃii de bazin; 2. Ce porŃiuni ale sistemului hidrografic sunt posibil a fi afectate, din punct de vedere al expunerii la risc (exemplu: colmatarea prizelor de apă dulce, inundarea gospodariilor particulare si a sediilor sociale, inundarea statiilor de epurare, etc.); 3. Unde pot apărea cel mai probabil accidente; 4. Cum se stabilesc priorităŃile din punct de vedere al poluanŃilor; 5. Altele.

Dupa instalarea GIS se poate elabora un model matematic care să estimeze propagarea în timp real a penei de poluare.

Se recomandă ca sistemul GIS să fie un subsistem al sistemului general de gospodărire a apelor cu cerinŃe de hardware şi software similare (sistem GIS şi ulterior integrat DSS).

Call Center

Factorul timp reprezintă un parametru deosebit de imporant pentru acest segment al fluxului informational.

In acest scop este prevăzută modernizarea şi in mare măsura automatizarea gestionarii transmiterilor cu operativitate a comunicărilor intre componentele şi factorii sistemului de Apărare împotriva Dezastrelor.

B. Instruirea

Instruirea pe teme de GIS şi modelarea poluării se va efectua la Centrele de Coordonare unde se folosesc instructori pentru instruire în domeniul sistemelor computerizate şi pentru modelarea directă a poluării.

1.b. Centre rapide de Interventie

Se vor realiza 23 Centre de IntervenŃie Rapidă in zonele vulnerabile pe intreg teritoriul Romaniei, asigurând echipamente şi materiale necesare de intervenŃie în caz de inundaŃii pentru a reduce efectele viiturilor.

Centrele de IntervenŃie Rapidă (CIR) vor fi construcŃii de 500 m2 în locaŃii selectate din Ńară amplasate pe terenuri proprietatea ANAR, dotate cu echipamente de comunicaŃii şi computerizate, de colectare a datelor transmise de către staŃiile automatizate, echipamente intervenŃie specifică pentru a atenua efectele inundaŃiilor şi poluării asociate viiturilor precum şi personal instruit în monitorizarea datelor şi gata să intervină în caz de inundaŃii.

Vor fi construite CIR-uri in localitatile: Resita (jud Caras Severin), Timisoara (jud Timis), Marghita (jud Bihor), Oradea (jud Bihor), Sighetu Marmatiei (jud Maramures), Satu Mare (jud Satu Mare), Craiova (jud Dolj), Tg Jiu (jud Gorj), Chichis (jud Covasna), Rm Valcea (jud Valcea), Alba Iulia (jud Alba), Arad (jud Arad), Tg Mures (jud Mures), Iasi (jud Iasi), Sendreni (jud Galati), Slobozia (jud Ialomita), Ploiesti (jud Prahova), Stefanesti (jud Arges), Mihailesti (jud Giurgiu), Suceava (jud Suceava), Focsani (jud Vrancea), Constanta (jud Constanta) si Tulcea (jud Tulcea).


23

CIR-urile vor fi amplasate si construite la sediile ABA sau alte terenuri aflate in proprietatea ANAR (SGA). Acestea pot fi amplasate in localitati (comune sau orase) sau la limita acestora.

Centrele de IntervenŃie Rapidă vor fi echipate pentru intervenŃie în caz de viituri şi pentru a reacŃiona la poluare cauzată de inundaŃii. Personalul va fi instruit pentru măsuri de reacŃie în caz de accident.

In funcŃie de factorii de risc existenŃi in fiecare zona fizico-geografica a fost identificată o lista de locaŃii a centrelor de intervenŃie rapida si a echipamentelor necesare.

Criteriul major a fost distribuŃia geografică şi apropierea de zone expuse pericolului de poluare accidentală şi/sau inundaŃii. O listă a locaŃiilor şi a fiecărui tip de CIR se poate găsi în tabelul anexat la prezenta documentatie.

Potrivit Directivei Cadru privind apele, pentru a remedia şi controla situaŃiile de poluare accidentală trebuie avute în vedere necesitatea elaborarii unui sistem de avertizare în caz de urgenŃă (AEWS) si a posibilitati de intervenŃii rapide pentru oprirea si extinderea poluăriilor accidentale.

Pentru realizarea obiectivelor menŃionate este util ca echipele si Centrele de IntervenŃie Rapida (CIR) sa fie dotate cu echipamente adecvate (utilaje de construcŃii, dragline, camioane şi altele) pentru diminuarea efectelor inundatiilor precum si pentru oprirea poluării si indepartarea agentului poluant sau neutralizarea lui.

Prin crearea de CIR în întreaga Ńară se va îmbunătăŃi capacitatea ANAR de a reacŃiona în caz de inundaŃii. Punând la dispoziŃie echipamente suplimentare, CIR vor contribui nu numai la protejarea structurilor hidrotehnice afectate de inundaŃii, ci vor putea fi folosite şi pentru protecŃia civilă dupa necesităŃi.

De asemenea colaborarea cu Comisiile Locale de Apărare împotriva Dezastrelor (CLAID) va fi facilitată prin implementarea acestui sistem de interventie rapida.

A. Lucrari de constructii

Constructia, de forma dreptunghiulara (16,30 m x 30,70 m, h = 5,4 m) se realizeaza cu o structura metalica alcatuita din stalpi si grinzi, montata pe o fundatie continua din beton armat. Inchiderile exterioare se vor realiza cu panouri metalice sandvis, termoizolate, de 6 cm grosime. Culoarea acestor panouri va fi albastra.

Depozitul va avea un acoperis in doua ape, alcatuit din grinzi cu coama pe axul central de simetrie, astfel incat pantele sa fie dirijate catre jgheaburile marginale ale constructiei. Peste grinzi se vor monta pane, tot din profile metalice. Elementele de invelitoare ale acoperisului se vor monta pe structura metalica proiectata si vor fi de tip panouri metalice sandvis, termoizolate, asimilate in Romania cu agremente tehnice. Apele pluviale vor fi preluate prin intermediul unor jgheaburi metalice marginale si a unor burlane de preluare metalice. Panourile termoizolante de inchidere se vor monta conform prevederilor si detaliilor producatorului, care va furniza toate elementele auxiliare necesare (benzi de etansare, sorturi, etc.).

In interiorul depozitului nu va exista statiu de depozitare, un birou si un grup sanitar cu acces dintr-un sas.


24

Pardoseala in spaŃiul de depozitare va fi din beton pentru trafic utilaje. In spatiile anexa se va executa o pardoseala din gresie, iar la peretii grupului sanitar se va executa un placaj de faianta de 1,80 m inaltime.

Pentru asigurarea unui iluminat şi a unei ventilatii naturale se vor monta ferestre din tamplarie de PVC, tricamerale, cu geam simplu.

Pentru asigurarea accesului în interiorul cladirii a utilajelor de manevrare a materialelor, s-au prevazut uşi sectionale.

In jurul constructiei se va executa un trotuar din beton de 100 cm latime.

Depozitul va fi prevazut cu toate instalatiile necesare cuprinzand:

• instalatii electrice (iluminat, prize, paratrasnet, tablouri electrice); • instalatii sanitare la grupul sanitar;

Racordarea instalatiilor interioare se va face la retelele de utilitati existente in zona amplasamentului. Incalzirea spatiilor anexa se va realiza cu radiatoare electrice.


25

PLAN DEPOZIT Sc. 1:100, Su = 500 mp

Poarta industriala sectionala 3,50 x 4,00 m, cu usa pietonala

inglobata

DEPOZIT MATERIALE PT. INTERVENTIE DE URGENTA

- PARDOSEALA BETON ARMAT -

Stalpi metalici sustinere grinzi de acoperis30 x 44 cm

Trotuar beton turnat -100 cm latime1 3 4

A

B

F

35 1000 1000

- 0.15 = cota trotuar

40

1610

Pereti de inchidere realizati din panouri metalice termoizolante

de 50 cm grosime

± 0,00

1550

40

1630

35

3070

3050

F

420

420

BIROU

GRUP SANITARSAS

Pereti de compartimentare din gips carton de 10 cm grosime

2

1000

FF

P

FP

Poarta industriala sectionala 2,50 x 3,00 m, cu usa pietonala

inglobata

135

135

135

135

135

135

218

260

218

Rafturi metalice depozitaremateriale (tip europaleti)

300

100

450 54

0

± 0.00 = cota pardoseala finita -0,20 = cota platforma amenajata

Trotuar

Panouri termoizolante de acoperis Grinzi metalice transversale

-0.15 = cota trotuar

Panouri termoizolante de pereti

Ferestre din profile PVC

SECTIUNE TRANSVERSALA 2 - 2SC.1:100

+ 5,70

+ 6.40

Stalpi metalici

1550

BA

B. Echipamente si dotari - Dotări de IntervenŃie Rapida

Echipamentele de reacŃie se împart în două categorii:

1) Reactie la inundatii;

2) ReacŃie la poluare;


26

Pentru reacŃia la poluare este nevoie de truse de specialitate în funcŃie de natura poluărilor cel mai probabil să apară. Pentru România, s-a determinat că poluările cu petrol prezintă cel mai important aspect. În cele ce urmează sunt prezentate specificaŃiile privind diferite tipuri de echipamente ce vor face parte din Trusa pentru poluări accidentale.

• Trailer pentru poluări cu petrol

Trailerul va avea o lăŃime de 2,5 m x 5 m lungime x 2 m înălŃime. Va fi fabricat cu un şasiu din oŃel vopsit, cu un capac plat din aluminiu dintr-o singură bucată, osie dublă cu anvelope de 35 cm pentru trailere, capacitate medie de transport 2200 kg, furnizat împreună cu o frână suplimentară (acŃionată electric). Are de asemenea podea şi pereŃi din placaj, uşă dublă pe spate şi uşă laterală simplă. Fişă electrică cu 6 căi standard EU pentru alimentare electrică. Include cârlig de remorcare şi lanŃuri de siguranŃă, lumini de frână, lumini de funcŃionare, lumină interioară de 12V, semnalizatoare de viraj.

• Raclor de petrol cu burete

Sistemul de perii de petrol constă dintr-o unitate de răsucire mecanică, proiectată să fie asamblată deasupra unui rezervor de colectare şi o buclă continuă de burete din polipropilenă, antrenată în jurul unui scripete plutitor. Pe măsură ce răsucitorul face să circule buretele pe suprafaŃa apei, petrolul se prinde de fibre. Acesta este apoi stors din burete la trecerea prin maşină în rezervorul de colectare. Piesele în mişcare constau în principal dintr-un motor, o cutie de viteze, lanŃ, roŃi dinŃate şi rulmenŃi. Rata de recuperare a petrolului poate ajunge la 1 m3. Ca piese mai cuprinde 30 m de fâşie de burete de densitate medie cu diametrul de 100 mm, ghidaj pentru scripete şi rezervor de colectare a petrolului.

Deseurile care pot rezulta sunt formate din fasii de burete imbibate cu petrol; acestea vor fi colectate in pubele de capacitate 3 mc si vor fi duse spre incinerare.

• Raclor de stăvilar

Un raclor de stăvilar cu auto-ajustare poate recupera mare varietate de uleiuri şi produse ce plutesc pe apă. Este ideal pentru micile separatoare industriale, rezervoare şi ape. Raclorul poate fi cuplat direct la o cisternă aspiratoare sau alte pompe de absorbŃie cum ar fi pompele cu diafragmă.

Raclorul este ideal pentru îndepărtarea uleiurilor uşoare sau de viscozitate medie şi a altor produse plutitoare. Este util mai ales în apele de mică adâncime.

• Rezervor de stocare temporară

Recipient de 10 mc, din poliuretan de înaltă calitate din poliester Ńesut placat cu nitril (material izolant) se va folosi ca rezervor de stocare temporară a petrolului.

Acesta va include şi un set de cuplaje pentru furtunuri, prelată şi piese de schimb / trusă de reparaŃii şi unelte.


27

AbsorbanŃii sunt confecŃionaŃi din carcase exterioare solide şi material de umplutură din polipropilenă special prelucrată care absoarbe hidrocarburile şi respinge apa. Acest proces face ca plasele, pernele, estacadele, covoarele şi rolele fabricate să fie foarte absorbante, necostisitoare şi eficace.

• Capcane de petrol

Capcanele de petrol constau din mănunchiuri separate de bandă din polipropilenă pentru recuperarea manuală a uleiurilor grele.

• Echipament de protecŃie individuală Ca reacŃie la poluările accidentale, este important ca cei implicaŃi să dispună de echipamente individuale de protecŃie care să reducă expunerea la riscuri. Pentru poluările cu petrol sunt esenŃiale mănuşile din cauciuc, hainele căptuşite cu cauciuc, salopete şi cizme. Uneori poate fi nevoie de un echipament mai sofisticat, inclusiv măşti de gaze sau haine din materiale speciale, şi în caz că este nevoie de acestea, se recomandă închirierea acestor echipamente de la alte instituŃii specializate, ca de exemplu unităŃile de pompieri.

• Echipamente de remediere

Echipamentele de remediere pot fi utilizate pentru reparaŃii în timpul sau dupa producerea inundaŃiilor sau poluărilor. Ca echipamente sunt incluse şi instalaŃiile de depozitare, portul de transport, excavatoarele montate pe schiuri, iluminatul de urgenŃă, sacii gonflabili pentru nisip, barajele din baloane şi alte echipamente ce pot fi utilizate de către factorii de reacŃie în caz de inundaŃii sau pentru curăŃarea deversărilor poluante.

C. Instruire

Vor fi prezentate patru niveluri diferite de instruire:

• Comandant pentru incidente de poluare - are responsabilitatea operaŃiunilor si face instruirea personalului cunform Legilor şi reglementărilor in vigoare

• Primii implicaŃi - la nivel de conştientizare sunt persoanele care pot descoperi sau fi martorii unei situaŃii de urgenŃă cu implicarea de substanŃe periculoase. Instruirea lor va include:

- Tehnici de bază pentru evaluarea pericolelor şi riscurilor; - Selectarea şi utilizarea EPP corespunzător; - Cunoasterea si inŃelegerea terminologiei de bază referitoare la

materialele periculoase; - Efectuarea controlului elementar, operaŃiunilor de reŃinere şi/sau

limitare; - Implementarea procedurilor elementare de decontaminare; - ÎnŃelegerea procedurilor de operare standard aplicabile şi a procedurilor de încetare.


28

• Tehnicienii pentru materiale periculoase - personalul care răspunde unor situaŃii

de urgenŃă pentru oprirea sau prevenirea unei evacuări de substanŃe periculoase. Aceste persoane îşi asumă rolul de reacŃie ofensivă atunci când abordează punctul de evacuare cu intenŃia de a opri evacuarea la sursă. Instruirea lor va include:

- Cunoaşterea utilizării instrumentelor şi echipamentelor de investigaŃie pe teren pentru identificarea materialelor;

- Abilitatea de a funcŃiona pe baza unui rol asumat; - CunoştiinŃele necesare pentru selectarea şi utilizarea EPP corespunzător; - înŃelegerea tehnicilor de evaluare a pericolelor şi riscurilor; - Abilitatea de a realiza controlul conŃinutului şi/al siguranŃei operaŃiilor; - Abilitatea de a înŃelege şi implementa procedurile de decontaminare; - ÎnŃelegerea terminologiei şi comportamentului chimic şi toxicologic de bază.

• Muncitor general pe amplasament - denotă persoanele aflate în general pe

amplasamentul unde au loc operaŃiuni de ecologizare şi ale căror răspunderi la locul de muncă îi pun în situaŃia unui posibil contact cu deşeurile periculoase peste limitele acceptabile de expunere stabilite. Instruirea acestora va consta din:

- Echipament personal de protecŃie; - Surse de informaŃii pentru identificarea materialelor periculoase; - Sistem de management al incidentelor; - Toxicologie; - Tipuri de recipiente şi echipamente de manevrare; - Tehnici de control al deversărilor poluante; - Închiderea şi completarea golurilor.

2. Statii automatizate cu senzori pentru calitatea apei

În vederea elaborării sistemului de avertizare în caz de poluări accidentale ca urmare a inundatiilor, se vor instala 51 de statii automatizate cu senzori pentru masurarea calitatii apei la un numar limitat de staŃii hidrometrice din fiecare bazin, care vor asigura colectarea de date semnificative privind calitatea apei de către aceste instrumente, eliminarea citirilor pozitive false şi stabilirea nivelurilor de avertizare.

Aceşti senzori vor consta din prelevatoare rezistente, proiectate pentru efectuarea măsurătorilor in-situ a debitelor, temperaturii, pH, ORP, conductivităŃii, oxigenului dizolvat, adâncimii, turbidităŃii etc.

Datele provenite de la aceste instrumente vor fi transmise unui microprocesor de la care pot fi transmise unei staŃii de bază. O sondă cu senzor de petrol va fi adăugată celor de mai sus. Astfel, implementarea statiilor va asigura datele necesare elaborarii sistemului de avertizare in caz de poluari cauzate de viituri.

Astazi este functional sistemul de avertizare în caz poluare accidentală SAPA-ROM specific pentru România, şi el formează o componentă importantă a programului


29

Reducerea Distrugerilor provocate de Apă şi Controlul CalamităŃilor legate de Ape (DESWAT) elaborat de Institutul NaŃional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor.

Pentru subsistemul internaŃional, Centul de Coordonare este reprezentat de CIPA - ROM = Centru InternaŃional Principal de Avertizare conectat la reŃeaua de avertizare transfrontalieră în caz de poluare transfrontalieră în Bazinul Dunării.

Structura CIPA - ROM este formată din organe de:

Decizie - Ministerul Mediului si Padurilor, Supraveghere - Ministerul Mediului şi Pădurilor, Comunicare - AdministraŃia NaŃională "Apele Române", Expert - baza de date de substanŃe chimice toxice, analize speciale şi modelare matematică a undei de poluare - INCDMP Bucureşti. A. Lucrările de construcŃii în secŃiunea postului hidrometric, pentru măsurarea parametrilor de calitate a apelor pe râu, sunt constituite: - construcŃii pentru protejarea malului, pe o lungime de 10 m, în secŃiunea

postului hidrometric şi a incintei pentru echipamente, prin realizarea unui pereu din piatră brută/beton; adancimea apei este mai mare de 0,3 m;

- amenajarea scării de acces la sonda de calitate a apei, amplasată pe taluzul amenajat;

- conductă şi casetă pentru protecŃia şi reglarea cotei optime a sondei de calitate a apei, în zona secŃiunii de măsură;

- amenajarea platformei pentru echipamente, delimitată şi protejată prin panouri de plasă de sârmă;

- suportul pentru antenă de teletransmisie a datelor, tip pilon (funcŃie de tipul de alimentare cu energie electrică, pe suportul respectiv mai poate fi montat panoul pentru celule fotovoltaice);

- instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare; - alimentarea cu energie electrica se va realiza de la reteua locala, tensiune Ui = 220 Vca, pozat suprateran, de la o distanta variabila cuprinsa intre 3 - 50 m.

B. Senzorii vor face parte din sisteme multi-sondă vor măsura pH-ul, conductivitatea, temperatura, oxigenul dizolvat, turbiditatea şi interfaŃa cu petrolul.

In total vor fi amenajate următoarele sisteme la nivelul intregii tari:

- Numărul total de baraje monitorizate in sistem automat: 89;

- Statii automatizate cu senzori pentru precipitatii solide si lichide: 125;

- StaŃii hidrometrice pe afluenŃi: 31;

- Statii automate cu senzori pentru debite folosinte: 41;

- Statii automatizate cu senzori pentru debite pe derivatii: 36;


30

- Software si hardware pentru controlul si coordonarea exploatarii

constructiilor hidrotehnice, la nivelul ANAR, ABA, SHI si baraje

monitorizate pentru parametrii de siguranta a constructiei;

- Dotarea a 13 Centre de Coordonare -11 ABA, ANAR, INHGA

- Centre de interventie Rapida: 23 la nivel national;

- Statii automatizate pentru calitatea apei: 51.

3.2. Necesitatea proiectului

łara noastră are o reŃea hidrografică bine dezvoltată, ce însumează cca. 70.000 km cursuri de apă. O caracteristică importantă a acestor cursuri de apă este apariŃia periodică si frecventa a unor viituri produse ca urmare a topirii zăpezilor, căderii unor ploi cu intensitate mare sau suprapunerii acestor fenomene.

Durata, amploarea, şi caracteristicile viiturilor sunt determinate atât de condiŃiile fizico-geografice aferente bazinelor hidrografice cât şi de condiŃiile climatice specifice regiunilor Ńării, care generează distribuŃii diferite, cantitative şi spaŃiale, ale precipitaŃiilor de la o zonă la alta. AlŃi factori importanŃi care influenŃează viiturile sunt: caracteristicile morfometrice ale bazinelor hidrografice, reprezentate de relief şi mărimea suprafaŃei de recepŃie, structura solului, gradul de saturaŃie cu apă a terenului, structura şi tipul de vegetaŃie, gradul de eroziune a solului, etc.

Din analiza de frecvenŃe a rezultat că în România viiturile se produc mai frecvent primăvara (30-50%) şi în mai mică măsură toamna (10-20%) sau iarna (5 -10).

La viiturile produse pe râurile interioare din Ńara noastră se remarcă caracterul torenŃial al acestora.

Producerea fenomenului de inundaŃie în zonele vulnerabile ale bazinelor hidrografice are mai multe cauze, cele mai importante sunt:

- imposibilitatea prognozei fenomenelor hidro-meteorologice locale din cauza lipsei unui sistem automat de urmărire şi prognoză a fenomenelor hidro-meteorologice periculoase; - caracterul torenŃial al precipitaŃiilor şi al scurgerilor de pe versanŃi la care se adaugă intensificarea proceselor morfologice din albiile cursurilor de apă; - capacitatea redusă de tranzitare a debitelor maxime prin albia minoră şi depăşirea acestora cu o frecvenŃă anuală de cca. 30-50 %, caracteristic râurilor din România; - despăduriri masive pentru exploatarea masei lemnoase; promovarea limitată a lucrărilor noi de corectare a formaŃiunilor torenŃiale şi a lucrărilor de împădurire; - dezatenuarea (cresterea debitelor in aval de lucrarile de indiguire datorita atenuarii viiturilor intr-o anumita zona) produsă prin lucrări de îndiguire pe lungimi mari fără măsuri suplimentare privind preluarea acestor efecte; - intreŃinerea necorespunzătoare a albiilor cursurilor de apă în special în zona podurilor şi a localităŃilor;


31

- intreŃinerea necorespunzătoare şi nereabilitarea lucrărilor de apărare deteriorate în timpul viiturilor din ultimii ani; - amplasarea necorespunzătoare, din lipsa unor studii de inundabilitate, a unor construcŃii în zone inundabile; - amplasarea unor construcŃii neautorizate în zona torenŃilor şi în albiile majore ale cursurilor de apă; - reŃele de canalizare, ce preiau scurgerea pluvială, colmatate, subdimensionate, neîntreŃinute, care nu fac faŃă regimurilor torenŃiale de curgere.

Datorita acestor vulnerabilitati s-a impus necesitatea creeri unui sistem informational de supraveghere a apelor pentru un management integrat.

Proiectul “WATMAN – Etapa I” face parte dintr-un proiect integrat, „WATMAN – Sistem informaŃional pentru managementul integrat al apelor”, concept iniŃial proiectat ca Studiu De Fezabilitate finalizat în anul 2006 şi parŃial aplicat în Bazinul Pilot Argeş, proiectul aplicand la acea dată bazele Strategiei naŃionale de management al apelor.

3.2.1 Proiectul Watman - Etapa I

Obiectivele specifice prezentului proiect – „Watman - Etapa I” sunt urmatoarele:

1. Furnizarea infrastructurii updatate la zi, necesare pentru a monitoriza la distanŃă timp de 24 de ore / zi comportarea a 95 de baraje mari de pe tot cuprinsul Ńării administrate de ANAR, pentru a preveni avariile produse la aceste construcŃii hidrotehnice;

2. Monitorizarea calităŃii apei la 51 de statii hidrometrice situate aval de principalii poluatori, parte integrata a managementului inundatiilor

3. Monitorizarea nivelului de precipitaŃii lichide şi solide şi parametrilor de apă amonte şi aval de baraje, pe râuri şi derivaŃii, în vederea prevenirii şi atenuării efectelor poluării, asociate inundaŃiilor;

4. Transmiterea şi prelucrarea în timp real a tuturor datelor colectate de la senzori şi staŃii automate la factorii de decizie, Centrele de Coordonare - (AdministraŃiile Bazinale de Apă), sediile ANAR, Ministerul Mediului si Padurilor, Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) si Inspertoratul General pentru Situatii de Urgenta (IGSU).

5. Realizarea de prognoze mai precise a viiturilor şi poluărilor generate de inundaŃii intr-o perioadă scurtă de timp, prin folosirea datelor colectate, pentru a preveni această situaŃie sau pentru a reduce daunele potenŃiale;

6. Intervenirea pentru atenuarea efectelor inundaŃiilor şi poluării asociate inundaŃiilor cu ajutorul echipamentelor şi dotărilor specifice în zonele cele mai vulnerabile.

Etapa I a proiectului WATMAN, ETAPA I cuprinde doua obiecte principale de investitii:

- 1 – Marirea gradului de siguranŃa la construcŃiile hidrotehnice;

- 2 – Cresterea capacitatii de interventie in caz de calamitaŃi naturale a A.N. „Apelor Romane”.


32

3.2.1a Obiectul de investiŃie I, “Mărirea gradului de siguranŃa la constructiile hidrotehnice”, prevede infrastructura necesară instalării staŃiilor automate cu senzori după cum urmează:

1.1. StaŃii automatizate cu senzori pentru creşterea gradului de siguranŃă a barajelor - prevede infrastructura şi instalarea unor staŃii automate cu senzori care să monitorizeze siguranŃa barajelor şi să asigure colectarea de date pentru a ajuta la luarea de măsuri în caz de inundaŃii.

InvestiŃiile propuse includ senzori automaŃi si echipamente complementare pentru creşterea gradului de siguranŃă a 68 de baraje mari (categoria A&B) şi 21 de baraje de categoria C din toată Ńara.

1.2. StaŃii automate cu senzori pentru măsurarea debitelor ( a stratului de zăpadă, posturi hidrometrice pentru debite afluente, prize şi derivaŃii), care sunt menite a furniza date în timp real cu privire la parametrii de apă din zonele cheie ajutând ANAR să ia decizii mai bune în asigurarea prevenirii/atenuării viiturilor printr-un management controlat al apelor în timpul inundaŃiilor.

StaŃiile cu senzori sunt de tipul:

• 1.2.1: - 125 StaŃii pentru măsurarea precipitaŃiilor solide şi lichide;

• 1.2.2: - 31 StaŃii hidrometrice pentru masurarea debitelor afluentilor;

• 1.2.3: - 41 StaŃii automatizate pentru măsurarea debitelor folosinŃelor (populaŃie şi industrie);

• 1.2.4.: - 36 StaŃii automatizate pentru măsurarea debitelor pe derivaŃii;

1.3. Software si hardware pentru controlul si coordonarea exploatarii constructiilor hidrotehnice, obiect ce prevede achizitia si utilizarea de softuri si hardware specializate pentru urmarirea comportarii constructiilor barajelor, software de coordonare si control la nivelul Administratiilor Bazinale si Apa (ABA), a Sistemelor de Gospodarire a Apelor/ Sistemelor Hidrotehnice Independente (SHI) si la barajele monitorizate.

1.4. Echipamente si piese de schimb

3.2.1.b Obiectul de investiŃie II – “Cresterea capacitatii de interventie in caz de calamitati naturale a A.N. Apelor Romane” include două investiŃii principale:

2.1. Realizarea infrastructurii a 13 Centre de Coordonare aflate in subordinea ANAR şi 23 Centre de IntervenŃie Rapidă situate in centrele de greutate ale bazinelor hidrografice, asigurând dotari software si hardware pentru un sistem de decizie structurat optim la nivel national, cat si echipamente şi materiale necesare de intervenŃie în caz de inundaŃii pentru a reduce efectele negative ale acestora.

2.2. 51 StaŃii automate cu senzori pentru monitorizarea calităŃii apei, menite a asigura informaŃia esenŃială pentru o intervenŃie mai bună şi mai rapidă în vederea reducerii efectelor viiturilor.

2.3. Echipamente si piese de schimb.


33

Obiectivul general al proiectului “WATMAN – Sistem informaŃional pentru managementul integrat al apelor” este de a contribui la un management susŃinut al inundaŃiilor în majoritatea zonelor vulnerabile prin implementarea măsurilor structurale şi nestructurale conform legislaŃiei europene şi urmează să ajute la atingerea obiectivelor POS Mediu şi Strategiei naŃionale de management al apelor, pentru a reduce incidenŃa dezastrelor naturale ce afectează populaŃia, prin implementarea unor măsuri de prevenire în majoritatea zonelor vulnerabile, a unui sistem de alarmare şi prin implementarea unui sistem actualizat specializat de suport decizional integrat pentru Autoritatea NaŃională de Apă. Obiectivul general al proiectului WATMAN va fi atins în totalitate prin implementarea a celor doua etape – Etapa I, subiectul prezentei documentatii, si a Etapei a II-a, preconizata a fi implementata ulterior finalizarii Etapei I.

3.2.2 Scurta descriere a proiectului WATMAN – Etapa a II-a

3.2.2.a Obiectele de InvestiŃie aferente Etapei a II-a (3 – 6) sunt prezentate pe scurt mai jos, împreună cu principalele lor măsuri şi investiŃii propuse:

- 1 – Sistem de avertizare-alarmare a populaŃiei, care prevede Sistemul de avertizare-alarmare: 1.632 sirene din care 96 la baraje1 şi 1.537 în localităŃile aval de acestea.

- 2 – Modernizarea sistemului informaŃional A.N.A.R., care prevede o reŃea radio în bandă de 400Mhz, GSM, PSTN, wirelwss (fără fir), VPN şi call center;

- 3 – Sistem de Suport Decizional – DSS pentru managementul integrat al apelor, ce completeaza elementele de software si hardware la nivelul celor 11 ABA, ANAR si INHGA prevazute in Etapa I, pentru obtinerea unui sistem de suport decizional integrat complex la nivel national.

- 4 – Sistem meteorologic interoperabil, suport de date pentru gospodărirea apelor

Scopul final al programului este acela de ordonare si eficientizare a activitatii de UCC la nivelul AdministraŃiilor Bazinale de Ape (ABA) ale ANAR.

Programul este destinat utilizarii lui de catre unitatile care au in patrimoniu baraje sau alte amenajari hidrotehnice, atat in punctele de efectuare a masuratorilor UCC (local: baraje, etc.) cat si in punctele de centralizare, analiza si interpretare a masuratorilor (central: SGA, ABA, ANAR).

Obiectivul principal al proiectului WATMAN – Etapa a II-a, il constituie imbunatatirea monitoringului integral al apelor, privind atat evaluarea si evolutia resurselor de apa cat si urmarirea si caracterizarea comportarii in exploatare a lucrarilor de gospodarirea apelor si a efectelor acestora in utilizarea si valorificarea resurselor de apa.

Obiectivele specifice ale proiectului WATMAN – Etapa a II-a sunt:

1. asigurarea / alocarea optimă a resurselor de apa la nivel bazinal si naŃional din punct de vedere cantitativ şi calitativ;

1 In cea de-a doua faza se vor amplasa sirene la un numar additional de 7 baraje, care nu sunt cuprinse in etapa I

deoarece au deja instalate echipamentele cuprinse in etapa I


34

2. gestionarea optimă a infrastructurii de gospodarirea apelor în regim normal de exploatare si in caz de fenomene hidrometeorologice extreme sau accidente la baraje;

3. optimizarea exploatării lucrărilor hidrotehnice; 4. evaluarea rapidă a pagubelor ce se pot produce de fenomene

hidrometeorologice extreme, poluare sau accidente la lucrarile de gospodarirea apelor;

5. imbunataŃirea relaŃiilor bilaterale ale Romaniei prin monitorizarea corespunzatoare a starii si evolutia resurselor de apa cu caracter transfrontalier.

6. realizarea unui sistem de alarmare rapidă a populaŃiei in caz de dezastre; Dupa cum se va putea observa in continurea descrierii proiectului WATMAN –

Etapa a II – a, pentru atingerea obiectivelor specifice 1 – 5 se prevede dotarea Administratiei Nationale „Apele Romane” cu echipamente si solutii IT (hardaware si software), fara sa existe o componenta de lucrari sau montaj.

Pentru indeplinirea obiectivului specific nr. 6, proiectul va prevedea realizarea de lucrari de montaj a sirenelor in interiorul localitatilor, pe cladirile inalte aflate in proprietatea administratiei publice. Aceste sirene nu vor functiona cu caracter permanente, ci vor fi utilizate de ANAR pentru a alarma populatia in caz de dezastre, cum ar fi eventuala rupere a unui baraj.

3.2.2.b Amplasamentul echipamentelor proiectului WATMAN – Etapa a II-a

Lucrarile de infrastructura, echipamentele si dotarile propuse pentru realizarea obiectivelor proiectului WATMAN (sirene de avertizare) vor fi instalate in puncte distincte pe întreg teritoriul Romaniei. La baraje şi aval de acestea, vor fi instalate 1.632 sirene electronice, pentru prevenirea si alarmarea populatiei in caz de inundatii sau accidente la lucrari de gospodarirea apelor.

3.2.2.c Masurile ce se vor realiza in vederea indeplinirii obiectivelor specifice

In contextul actual, de societate informationala, societatile private, si de-o potriva publice, au nevoie de conectarea la sisteme informationale cat mai performante, menite sa ofere decidentilor o unealta capabila sa ofere informatii necesare, intr-un timp redus si de calitate.

In acest sens, in cadrul proiectului WATMAN – Etapa a II – a se propun urmatoarele masuri pentru indeplinirea obiectivelor specifice.

A. Crearea unui instrument operaŃional IT (sistem expert) pentru exploatarea resurselor de apă la nivel bazinal si naŃional, care va gestiona:

• stocurile de apa aferente resurselor de apa din bazinul hidrografic; • volumele de apa utilizate în bazin; • regulamentele de exploatare şi autorizaŃiile de alocare a debitelor pentru

asigurarea optima a cerintelor de apa si caracteristicilor acestora solicitate de utilizatori inclusiv cele specifice pentru perioadele de restricŃie.


35

B. Dezvoltarea unui sistem expert pentru managementul apelor in perioadele de viituri si poluări accidentale, care sa stabilească:

• modul si locul optim de intervenŃie; • stocurile necesare de materiale pentru intervenŃie şi posibilităŃile de redistribuire din inventarul altor depozite în cazul unor cereri peste cele prevăzute pentru asigurarea necesarului in zonele calamitate. C. Dezvoltarea unui pachet de programe pentru integrarea datelor furnizate de

dotarile aferente obiectivelor SIMIN si DESWAT în sistemul expert creat pentru gospodărirea apelor;

D. Asigurarea reŃelei legaturi de comunicaŃii a A.N. „Apele Romane" cu cele aparŃinând autorităŃilor locale si celorlalte instituŃii cu sarcini si atributii pentru situatiile de urgenta.

E. AchiziŃia unui supercalculator care să efectueze un volum important de calcule cu o viteza mare şi să stocheze baza de date, operativă meteorologică, necesară aplicarii modelelor hidrologice semidistribuite – harŃi sinoptice si imaginile de la radare.

Masurile prezentate mai sus au fost grupate, in cadrul proiectului WATMAN - ETAPA a II- a, in urmatoarele obiecte de investitie:

Obiect nr. 3: Sistem de avertizare – alarmarea populatiei;

Obiect nr. 4: Modernizarea sistemului informational A.N. „Apele Române”;

Obiect nr. 5: Sistem suport decizional – DSS pentru managementul integrat al apelor;

Obiect nr. 6: Sistem meteorologic interoperabil, suport de date pentru gospodarirea apelor.

Deoarece dotarea ANAR cu echipamente IT (hardware) si dezvoltarea de programe software nu au nicio implicatie negativa asupra mediului, obiectele 4, 5, 6 nu au fost detaliate in continuare.

3.2.3 Descrierea constructiva, functionala si tehnologica a obiectului de investitie 3 - SISTEM DE AVERTIZARE – ALARMARE A POPULATIEI

3.2.3.a Informatii generale

Sistemul de avertizare-alarmare propus prin proiectul WATMAN, se refera la acoperirea ariei de risc la posibilele incidente sau dezastre create de ape, in special, in cazul inundaŃiilor dar si in cazul unor poluări accidentale de proporŃii si al secetelor.

SuprafaŃa totala potential inundabila din Romania este de cca 3.000.000 ha si include 1.890.000 ha terenuri agricole, 2613 localităŃi, 77.000 km şosele, 14.000 km cai ferate, 1400 poduri. Printre marile oraşe potential inundabile se număra: Bucureşti, lasi, Timişoara, Arad, Satu Mare, GalaŃi, Târgu Mures, Sighişoara, iar judeŃele cele mai


36

afectate sunt: Arad, Cluj, Dolj, Satu Mare, Suceava, Mures, Harghita, Vâlcea, MehedinŃi, Teleorman, IalomiŃa.

Avarierea sau distrugerea lucrărilor sau amenajărilor hidrotehnice, poate provoca dezastre de tipul inundaŃiilor. Principalele cauze care duc Ia acest tip de dezastru sunt:

• ruperea sau avarierea construcŃiei hidrotehnice; • manevre greşite sau neconforme situaŃiei inregistrate; • alunecarea bruscă a versanŃilor in cuveta lacului de acumulare; • avarii sau distrugeri induse de seisme; • viituri de amploare deosebita, intr-o situaŃie defavorabila de exploatare a

acumulărilor.

Din aceasta cauza, la nivel national vor funcŃiona 11 Centre de mesaje (Call Center), cate unul la nivelul fiecărui bazin hidrografic si va fi asigurat back-up-ul la nivel national prin serverul bazei de date.

AdiŃional, compania care va furniza serviciul de telefonie fixa va asigura un serviciul de back-up prin serverul său de comunicaŃii. In paralel vor fi difuzate mesaje prestabilite in caz de alertă şi produse de avertizare prin reŃeaua radio/radio modemuri, reŃeaua VPN-Internet, prin mesageria GSM si fax.

Sistemul de avertizare-alarmare proiectat va fi capabil sa indeplineasca cerinŃele conform normelor internationale, necesitatea acestuia rezultând din reglementările legale in vigoare.

In faza a Iia a proiectului Watman, sistemul propus va permite implementarea în sistemul integrat national al Comitetelor de ProtecŃie Civila si al Comitetelor pentru situaŃii de urgenŃă, organizate la nivelul administraŃiei publice centrale şi locale, şi va trebui să fie interfaŃat cu alte asemenea sisteme produse în SUA, Germania, Ungaria, Slovacia, echipamente care au fost deja instalate in Romania.

De asemenea sistemul va permite extinderea ulterioara cu un număr nedefinit de terminale in perspectiva dezvoltării urbanistice.

Sistemul de alarmare se compune din :

A. Echipament sirene amplasate in teritoriu;

B. Echipament asigurare legaturi radio terestre (repetor);

C. Centru de supraveghere si comanda sistem, cu următoarele componente :

a) Hardware necesar execuŃiei, controlului si comenzii; b) Software supraveghere si comanda sistem. D. Echipament de întreŃinere sistem.

3.2.3.b Descrierea sistemului de alarmare – avertizare

Este un sistem integrat de avertizare şi alarmare şi are ca destinaŃie asigurarea suportului fizic şi logistic pentru aplicarea, conform Legii nr.481/2004, a măsurilor de prevenire şi protecŃie a populaŃiei, precum şi a bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu şi mediu, în cazul iminenŃei producerii dezastrelor sau atacurilor aeriene, prin


37

transmiterea mesajelor şi semnalelor către autorităŃile administraŃiei publice locale, precum şi a populaŃiei, conform metodologiei transmiterii mesajelor de înştiinŃare, avertizare şi alarmare despre situaŃii de urgenŃă.

Prin sistemul de avertizare – alarmare, dedicat sistemului apelor, se asigură posibilitatea emiterii de semnale acustice, în zona de interes, în cazul unor viituri catastrofale provocate de distrugerea parŃială sau totală a barajului unei acumulări sau evacuarea unor debite importante, care pot provoca pagube importante localităŃilor riverane din aval sau dispariŃia de vieŃi umane.

Referitor la sistemul de avertizare - alarmare, în conformitate cu legislaŃia în vigoare privind gestionarea situaŃiilor de pericol, o acumulare este denumită "operator economic sursă de risc", fapt pentru care beneficiarul acestei investiŃii, în speŃă AdministraŃia Bazinală de Apă A.N.Apele Române, are în atribuŃii şi realizarea şi întreŃinerea sistemului de avertizare - alarmare, necesar a fi pus în funcŃiune în caz de accidente la baraj, pe întreaga zonă potenŃial inundabilă.

În utilizarea sistemului de avertizare - alarmare propus şi existent este necesar să Ńină seama de legialaŃia în vigoare:

• Ordinul nr.1259 din 10.04.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităŃii de înştiinŃare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaŃii de protecŃie civilă;

• Ordinul nr.886 din 30.09.2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul NaŃional integrat de înştiinŃare, avertizare şi alarmare a populaŃiei;

• Ordinul 638/420 din 12.05.2005 privind Regulamentul pentru gestionarea situaŃiilor de urgenŃă, generate de inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃii hidrotehnice şi poluări accidentale.

La baza determinării zonei de influenŃă a undelor de viitură generate de ruperea barajului este necesar să stea calculele hidraulice realizate în conformitate cu Ordinul 638/420 din 12.05.2005 privind regulamentul pentru gestionarea situŃiilor de urgenŃă generate de inundaŃii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcŃiile hidrotehnice şi poluări accidentale.

La stabilirea amplasamentelor este necesar a se analiza cerinŃele din Norma tehnică din 30.09.2005 privind "Sistemul naŃional integrat de înştiinŃare, avertizare şi alarmare a populaŃiei" şi cele din Ordinul nr.1259 din 10.04.2006 al ministrului administraŃiei şi internelor privind organizarea şi asigurarea activităŃii de înştiinŃare, avertizare, prealarmare şi alarmare în caz de protecŃie civilă.

Astfel sirenele vor fi poziŃionate şi dimensionate ca putere acustică printr-un proiect tehnic de audibilitate, prin această acŃiune determinându-se numărul de sirene, amplasarea acestora în zonele expuse riscului de inundabilitate, puterea sirenelor şi aria de acoperire acustică.

Sistemul propus pentru prima faza de implementare în sistemul A.N.A.R. cuprinde un număr de 1.632 sirene electronice dispuse la barajele reprezentand surse de risc ridicat, aflate in proprietatea A.N.A.R. şi în puncte aflate aval de acestea, asigurand cu prioritate alarmarea zonelor urbane şi a unor zone cu potenŃial turistic aflate în zona inundabilă aval de baraje.


38

Într-o prima faza sirene A.N.A.R. vor fi instalate:

• la toate barajele mari, din proprietatea ANAR, de tip A si B (73), şi la cele de tip C şi D cu grad ridicat de risc (23), adică 96 în total;

• în aval de acestea, în limita a 1 - 1,5 h timp de reacŃie, în zona undei de inundabilitate, dând prioritate ariilor populate, unde fie nu există deloc sirene sau unde cele existente trebuie înlocuite (cele mecanice, restul putând fi integrate reŃelei electronice), adică 1.536 in total. La stabilirea locurilor de amplasare ale sirenelor se va Ńine suplimentar seama

de următoarele cerinŃe:

• Posibilitatea amplasării catargului cu surse acustice astfel încat presiunea acustică să nu depăşească 123 dB sau limita stabilita de legislatie in momentul implementarii proiectului, în cel mai apropiat punct cu prezenŃa umana permanenta (primărie, şcoală, grădiniŃă, locuinte etc.);

• Existenta unei încaperi inchise/sau posibilitatea realizarii unei împrejmuiri cu o asigurare acceptabilă antiefracŃie.

• Prezenta reŃelei electrice de 220V in cadrul încaperii echipamentului electronic, reŃea executată conform normativelor in vigoare, iar parametrii electrici ai acesteia sa respecte standardele interne şi internationale; pentru situaŃii extreme alimentarea poate fi realizată şi prin celule fotovoltaice.

• Posibilitatea de a monta catargul sirenei, ce va susŃine hupele, respectiv antena radio la o distanta maxima de cca. 30 metri de locul de amplasare al echipamentului electronic.

• Locul de montare al catargului sirenei va fi astfel ales (la sol sau pe construcŃie tip terasă/şarpantă) incât sa nu existe obstacole, depăşind ca inalŃime catargul, la distanŃe mai mici de 100 metri, luând in acelaşi timp in considerare efectul de con de umbra, produs de obstacole si de undele reflectate (ecou).

• Locul de amplasare va fi astfel ales încât semnalul minim de comandă recepŃionat să nu scadă, în orice condiŃii, sub 3uV;

• In mod obligatoriu paratrăsnetul catargului trebuie conectat la priza de pămant, cu rezistenŃa conform normativelor in vigoare; în lipsă, aceasta va fi executată, eventual de furnizorul de echipamente si servicii; Sistemul de alarmare trebuie sa asigure o intensitate a semnalului sonor mai

mare cu 9 dB decât zgomotul de fond (nu mai mică de 60 dB) pe conturul zonei de acŃiune.

Sistemul permite extinderea ulterioară cu un număr nedefinit de terminale în perspectiva dezvoltării urbanistice.

Numărul maxim de echipamente din cadrul sistemului, conectate la aceleaşi reŃele de comunicaŃie printr-o centrala, este absolut suficient pentru sistemele actuale, acestea putând să integreze următoarele categorii de echipamente:

• sirene electronice;


39

• sirene clasice integrate in sistemul de alarmare publica pe aceleaşi suporturi de comunicaŃie ca si sirenele electronice;

• echipament de retranslaŃie. Se consideră că acesta soluŃie tehnica este complet acoperitoare pentru orice

dezvoltare ulterioară, dorită pentru sistemul de alarmare din domeniul apelor, permiŃând integrarea sistemelor instalate de către Hidroelectrica (energie), irigaŃii, utilităŃile agricole etc.

Sirenele electronice

Sirenele electronice vor avea urmatoarele caracteristici: • Posibilitatea emiterii mesajelor vocale de instiinŃare avertizare: mesaje text

preinregistrate sau mesaje text in direct, cu durata de până la opt minute; • Autonomie funcŃională faŃa de reŃeaua de alimentare cu energie electrica (220V

ca.); • Posibilitatea direcŃionării sunetului prin aranjament spaŃial al goarnelor; • Posibilitatea testării complete atât local, cât şi la distanŃă; • ConfiguraŃie flexibilă din punct de vedere al intensităŃii sonore - creşterea acesteia

prin adăugarea de blocuri amplificator-hupa (eventual redimensionarea sistemului de alimentare);Reducerea gradului de periculozitate de electrocutare, datorita elementelor exterioare încăperii echipamentului;

• Posibilitatea de definire a unui număr practic nelimitat de secvenŃe de alarmare şi schimbarea tonului alarmei.

• Posibilitatea ajustării nivelului sonor la nivelul de audibilitate maxim permis fiinŃelor umane şi animalelor;

Figura 3.2.3.b.1. Sirena electronica

Sirenele electrice clasice

Sirenele electrice clasice vor avea urmatoarele caracteristici: • EficienŃa comparabilă din punct de vedere al intensităŃii semnalului sonor cu

sirenele electronice; • Pot fi integrate in sistemul de alarmare publica pe aceleaşi suporturi de transmisie

cu sirenele electronice, utilizând acelaşi protocol de transmisie date, (evident cu


40

număr de funcŃii limitat la capacitatea acestora), prin adăugarea echipamentelor electronice tip RTU necesare;

• Necesită reŃea de forŃa (380 Vac) pentru funcŃionare; • Lipsa autonomiei funcŃionale la cădere tensiune din reŃea; • Număr limitat de secvenŃe de alarmare; • Necesita o pregătire susŃinuta a populaŃiei în vederea recunoaşterii tipului de

alarmă.

Sistemul de sirene propus in etapa a II a proiectului WATMAN vor fi comandate si controlate cu ajutorul echipamentelor software si harware ce se doresc a fi achizitionate, echipamente ce nu au nici un efect negativ asupra mediului.

3.2.4 Implementarea proiectului WATMAN – Etapa a II - a

Etapa a II – a a proiectului WATMAN se doreste a se implementa dupa finalizarea etapei I, in programarea financiara 2014 – 2020, dar inceperea etapei a II –a este in prezent imposibil de estimat cu exactitate deoarece nu exista finantarea obtinuta, legislatia de specialitate se poate modifica, iar etapa a II depinde in mare masura de rezultatele primei etape a proiectului.

Totodata, pentru implementarea etapei a II, mai este necesar si realizarea unui studiu de audibilitate, in urma caruia sa se stabileasca cu exactitate locatiile sirenelor.

3.2.5 Consideratii asupra impactului asupra mediului a echipamentelor cuprinse in etapa a II-a a proiectului

Etapa a II-a consta in realizarea unui soft DSS-Sistem de Suport Decizional - care sa intergreze datele hidrologice, informatiile de la baraje si repartitia in teritoriu a echipamentelor, date ce vor ajuta la imbunatatirea procesul decizional atât pentru managementul acumularilor cât si pentru managementul operatiunilor de interventie. Prin umare, aceste component nu vor conduce la efecte negative asupra mediului, ba dimpotriva, pot contribui la protectia mediului datorita cantitatii de date colectate.

Pe de alta parte, sistemele de alarmare avute in vedere in etapa II vor fi dispuse in localitatile din aval de baraje, montarea lor realizandu-se pe scoali, primării, cladirile politiei sau alte clădiri administrative inalte, amplasarea aceastora făcând obiectul studiului de audibilitate necesar acestui proiect.

In orice caz, instalarea acestor sisteme de avertizare (sirene) nu vor produce nicio schimbare asupra conditiilor de mediu din localitătile respective, iar folosirea lor in caz de situatii de urgentă sau in cazul simularilor unor asemenea situatii - deci pentru perioade foarte scurte de timp - nu reprezintă o presiune asupra factorilor de mediu.


41

3.3. Elemente caracteristice proiectului propus

3.3.1. Materiile prime, energia şi combustibilii utilizaŃi, cu modul de asigurare a acestora

Lucrarile care se propun sunt lucrari de constructii si montaj, de tipul:

a. Pentru posturile hidrometrice pe râu şi derivaŃii: - ProtecŃie mal in zona postului hidrometric din beton sau piatra rostuita; - Imprejmuire, staŃie automata, din plasa de sârmă cu suport antena pentru

transmisii de date şi suporŃi traductori de masura hidrometrici, pluvio şi temperatură aer;

- lucrări de amenajare a albiei în dreptul postului hidrometric (vezi cap. 3.1. pct. b.2.)

b. Pentru posturile hidrometrice pentru folosinŃe: - Camin debitmetru, pe conductă sub presiune, din beton; - Imprejmuire, staŃie automata, din plasa de sârmă pe stâlpi prefabricaŃi cu

suport antena pentru transmisii de date;

c. Pentru posturile privind precipitatiile lichide şi solide: - Imprejmuire, staŃie automata, din plasa de sârmă cu suport antena pentru

transmisii de date şi suporŃi traductori de masura precipitaŃii lichide şi solide, şi temperatură aer;

d. Pentru Centrele de IntervenŃie Rapidă.

Constructia depozitului se desfasoara pe un singur nivel, parter si are in plan o forma dreptunghiulara cu dimensiunile de 16,30 m x 30,70 m avand suprafata construita de 500 mp.

Inaltimea minima libera a constructiei este de 4,50 m de la cota pardoselii pana la intradosul grinzilor de acoperis.

Constructia se realizeaza cu o structura metalica alcatuita din stalpi si grinzi, montata pe o fundatie continua din beton armat. Inchiderile exterioare se vor realiza cu panouri metalice sandvis, termoizolate, de 6 cm grosime, asimilate in Romania cu agremente tehnice. Culoarea acestor panouri va fi albastra.


In interiorul depozitului nu se va realiza compartimentare decât pentru amenajarea unor spatii anexe: un birou si un grup sanitar cu acces dintr-un sas.


42

Pardoseala in spaŃiul de depozitare va fi din beton pentru trafic utilaje. In spatiile anexa se va executa o pardoseala din gresie, iar la peretii grupului sanitar se va executa un placaj de faianta de 1,80 m inaltime.

Pentru asigurarea unui iluminat şi a unei ventilatii naturale se vor monta ferestre din tamplarie de PVC, tricamerale, cu geam simplu.

Pentru asigurarea accesului in interiorul cladirii a utilajelor de manevrare a materialelor, s-au prevazut usi sectionale.


Depozitul va fi prevazut cu toate instalatiile necesare cuprinzand: • instalatii electrice (iluminat, prize, paratrasnet, tablouri electrice); • instalatii sanitare la grupul sanitar;


e. Pentru posturile hidrometrice pe râu şi derivaŃii: - protecŃia mal pentru stabilizarea cursului apei in zona postului hidrometric se

va realiza din beton sau piatra rostuita; - Imprejmuirea staŃie automate se va face cu plasa de sârmă pe stâlpi

prefabricaŃi; se vor monta si suport pentru antena in scopul transmiterii de date şi suporŃi traductori de masura a calitatii apei;

Lucrarile de protectie de mal in zona posturilor hidrometrice sunt lucrari de tipul: - dig de apărare din materiale locale; - lucrări de stabilizare a malului prin realizarea unui zid de sprijin din beton; - lucrări de recalibrare a albiei colmatate.

Materialele locale pentru realizarea digurilor de aparare sunt reprezentate de pietrişuri şi nisipuri cu bolovăniş in amestec cu pământuri fin granulare - argile şi prafuri. Acestea vor fi procurate de la carierele aflate cel mai aproape de locatia santierului/lucrarii.

Zidurile de sprijin se vor realiza din beton simplu C25/30 turnat pe loc. 3.3.2. Racordarea la reŃelele utilitare existente în zonă

Pentru Centrele de interventie rapida este necesara pe toata perioada existentei constructiei alimentarea cu apa, energie electrica si termoficare: suplimentar fata de situatia existenta o constituie alimentarea cu apa si energie electrica in cadrul organizarii de santier.

Pe perioada constructiei, la birourile organizarilor de santier este necesara racordarea la utilitatile existente in zona.

In perioada de exploatare, cu exceptia CIR, nu este necesara mentinerea racordurilor la alimentarea cu apa si canalizare, telefonie, etc. Este necesara alimentarea cu energie electrica pentru buna functionare a aparatelor si pentru alimentarea sistemului de supraveghere antiefractie.


43

Pentru Centrele de informare rapida este necesara mentinerea racordurilor la reteaua de energie electrică, alimentare cu apa si canalizare, telefonie, internet deoarece in aceste centre vor lucra oameni care vor trebui sa-si execite munca in conditii optime. 3.3.3. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execuŃia investiŃiei

Lucrarile de constructie a obiectivelor vor fi efectuate pe amplasamente ale ANAR.

Dupa terminarea lucrarilor, organizarea de santier va fi desfiintata, se vor strange deseurile provenite de la constructie, iar terenul va fi adus la starea initiala prin lucrari de sistematizare; se vor efectua fie lucrari de regenerare naturala in zonele protejate, fie lucrari de inierbare si de amenajare cu plante specifice zonei a spatiilor verzi.

Pentru refacerea amplasamentelor a fost prevazuta suma de 39 728 mii euro in Devizul general 3.3.4. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente

Pentru executia/montarea statiilor automate se vor folosi drumurile de acces existente.

Pentru construirea CIR-urilor, de asemenea se vor folosi drumurile orasenesti existente.

Dupa terminarea lucrarilor, daca este cazul se va face curatenie (se vor strange deseurile si se va matura praful). 3.3.5. Resursele naturale folosite în construcŃie şi funcŃionare

In perioada de constructie se vor folosi materiale locale pentru umplutura şi amenajare teren pentru zona de mal protejată şi platforma staŃiei automate respectiv construcŃia Centrului de intervenŃie rapidă: pietrişuri şi nisipuri cu bolovăniş in amestec cu pământuri fin granulare. Acestea vor fi furnizate de balastierele aflate in apropiere.

Pentru construcŃiile şi instaŃaŃiile ce vor fi realizate se va folosi beton de la staŃile de betoane (amenajare protecŃie mal si platforme) şi materiale prefabricate (sarma, suporti prefabricaŃi, structura metalica alcatuita din stalpi si grinzi, structura metalica proiectata si vor fi de tip panouri metalice sandvis, termoizolate).

In perioada de functionare nu mai sunt necesare alte materiale. In timp, daca se va produce o erodare a lucrarilor acestea vor fi refacute cu aceleasi tipuri de materiale. 3.3.6. Metode folosite în construcŃie

a. Metode folosite în construcŃii pentru staŃiile automate cu senzori pentru creşterea gradului de siguranŃă a barajelor

Sunt prevazute echipamente de colectare date de gospodarirea apelor, urmarirea comportarii in timp a barajului si sisteme de monitorizare antivamdalism pentru un total de 68 de baraje, la nivel national, acestae facând parte din categoria de importanta


44

A&B. Totodata sunt prevazute echipamente de colectare date de gospodarirea apelor pentru un total de 21 de baraje, la nivel national, care intra in categoria de importanta C.

a.1. Pentru cele 68 de baraje din categoria A&B s-au avut în vedere următorii parametrii: - nivelul apei în lacul de acumulare;

- precipitaŃii lichide şi temperatura mediului ambiant din zona barajului lacului de acumulare;

- debitele de apă livrate pentru folosinŃe la prizele din acumulare; - poziŃiile vanelor/stavilelor acolo unde este cazul (închis, deschis şi intermediar)

la descărcătorii de ape mari; - sistem de urmarire a comportarii in timp a constructiei hidrotehnice; - sisteme de monitorizare antivandalism.

- instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare.

Pentru montajul senzorilor necesari colectarii acestor parametri sunt necesare construcŃii simple numai pentru: senzorii de precipitaŃii lichide şi temperatura mediului ambiant din zona barajului lacului de acumulare precum si debitele de apă livrate pentru folosinŃe la prizele din acumulare. a.1.1. Pentru senzorii de precipitaŃii lichide şi temperatura mediului ambiant sunt necesare constructii pentru:

- împrejmuirea staŃiei care este alcatuita în principiu din panori din plasa de sarma zincată montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2 m interax. Inaltimea imprejmuirii este de 2 m fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată. Dispunerea imprejmuirii este de dimensiuni: 4 m x 4 m sau 6 m x 2 m.

Fundatiile stalpilor sunt din beton 0,40 x 0,40 x 0,80 m cu armătură fasonata de care se sudează stâlpii metalici. Betonul este preparat local (intr-o minibetoniera manuala) şi transportat şi turnat în fundaŃii cu roaba şi lopata.

Panourile, stalpii si profilele laminate sunt executate în fabrică din otel zincat şi transportate în amplasament cu mijloace auto.

Imprejmuirea este prevazuta cu o poarta pentru acces pietonal, cu latimea de 1 m si inaltimea de 2 m, confectionata din profile laminate si plasa de sarma zincate.

Împrejmuirea se va racorda la centura de impamantare a staŃiei prin sudura electrică.

La partea superioară a împrejmuirii sunt prevăzute trei rânduri de sârmă ghimpată montată pe suporŃi metalici orientaŃi spre exterior la o înclinaŃie de 45° şi distanŃate la 10 cm.

- fundatia pentru pluviometru se realizeaza din beton slab armat, cu armătură fasonata, cu dimensiunile in plan 0,60 x 0,60 m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza, prin sudură, teava de otel zincat de Dn = 50 mm si H=2,50 m, pe care se fixeaza senzorul de precipitatii, precum si tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt). Betonul este preparat local (intr-o minibetoniera manuala) şi transportat şi turnat în fundaŃie cu roaba şi lopata;


45

- fundatia pentru senzorul temperatură aer se realizeaza din beton slab armat, cu armătură fasonată, cu dimensiunile in plan 0,60 x 0,60 m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 50 cm si H=2 m, pe care se fixeaza senzorul de precipitatii, precum si tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt). Betonul este preparat local (intr-o minibetoniera manuala) şi transportat şi turnat în fundaŃii cu roaba şi lopata;

- instalaŃii electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de plastic Dn=50cm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.

a.1.2. Caminul pentru adapostirea debitmetrului necesar măsurării debitelor de apă livrate pentru folosinŃe la prizele din acumulare - este o constructie din beton armat cu radier si pereti, grosimea 25 cm fiecare , iar dimensiunile interioare ale caminului sunt în medie de 2.0 x 2.0 x 3.2 m. Incinta pentru realizarea căminului se execută cu excavatorul pe pneuri, iar dimensiunile menŃionate se fac din cofraj de lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice.

Planseul caminului, cu grosimea de 10 cm, se va executa din beton armat, cu armatură fasonata fixată cu sârmă de prindere. La partea superioara a plaseului se prevede un gol pentru acces cu diametrul 62 cm peste care se montează un capac si rama cu piesa suport carosabil. Acest gol se va borda cu armatura.

Peretii cuvei, cu grosime de 25 cm, se vor realiza din beton armat, cu armatură fasonata rigidizată cu sârmă de prindere.

Pe exteriorul cuvei este prevazuta o hidroizolatie cu membrana termosudabila, care se va proteja cu membrana de tip Tefond.

Pe peretele cuvei adiacent golului de acces se vor incastra trepte din otel beton de diametru 20 cm pentru a permite accesul in cuva.

Radierul, cu grosimea de 25 cm, cuvei se va executa din beton armat şi fi armat la partea de sus si la partea de jos cu armatură fasonata rigidizată cu sârmă de prindere. Sub radier se va turna un strat de 10 cm de beton de egalizare. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în fundaŃii şi pereŃii verticali cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.

InstalaŃiile electrice pentru transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.

Pentru restul senzorilor, prevazuti pentru creşterea gradului de siguranŃă a barajelor din categoria A&B, nu sunt necesare construcŃii ci numai instalatii adaptate automatizării acestora (Ńevi de plastic sau oŃel zincat prinse cu holşuruburi, dibluri şi conexpanduri.


46

a.2. Pentru cele 21 de baraje din categoria C s-au avut în vedere următorii parametrii: - nivelul apei în lacul de acumulare;

- precipitaŃii lichide din zona barajului lacului de acumulare; - suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente statie automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi senzorul pentru temperatură mediu ambiant.

- instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare.

Pentru senzorii de nivel, precipitaŃii lichide şi temperatura mediului ambiant sunt necesare constructii pentru:

- împrejmuirea staŃiei care este alcatuita în principiu din panori din plasa de sarma zincată montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2 m interax. Inaltimea imprejmuirii este de 2 m fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată. Dispunerea imprejmuirii este de dimensiuni: 4 m x 4 m sau 6 m x 2 m.

Fundatiile stalpilor sunt din beton 0,40x0,40x0,80m cu armătură fasonata de cfare se sudează stâlpii metalici. Betonul este preparat local (intr-o minibetoniera manuala sau electrica) şi transportat şi turnat în fundaŃii cu roaba şi lopata.





- pentru senzorul de nivel a barajelor din categoria C, nu sunt necesare construcŃii ci numai instalatii adaptate automatizării acestora (Ńevi de plastic sau oŃel zincat prinse cu holşuruburi, dibluri şi conexpanduri.

- fundatia pentru pluviometru se realizeaza din beton slab armat, cu armătură fasonata, cu dimensiunile in plan 0,60 x 0,60 m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza, prin sudură, teava de otel zincat de Dn = 50 cm si H=1,20 m, pe care se fixeaza senzorul de precipitatii, precum si tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt). Betonul este preparat local (intr-o minibetoniera manuala sau electrica) şi transportat şi turnat în fundaŃie cu roaba şi lopata;

- suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente


47

statie automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi senzorul pentru temperatură mediu ambiant. Fundatia pentru suportul de antenă este din beton armat, cu armătură fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20 m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 110 mm si H=6 m, care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel zincat se mai monteaza, prins cu bride tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt. Betonul este preparat local şi transportat şi turnat în fundaŃie cu roaba şi lopata. Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.

- instalaŃii electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava

de plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.

b. Metode folosite în lucrările de construcŃii, în secŃiunea postului hidrometric, pe râu, amonte acumulare

Pentru măsurarea parametrilor de gospodărirea apelor pe râu, amonte de acumulare, construcŃiile sunt constituite din:

- construcŃii pentru protejarea malului, pe o lungime de 10 m, în secŃiunea postului hidrometric şi a incintei pentru echipamente, prin realizarea unui pereu din beton; - amenajarea scării de acces la senzorul de nivel şi temperatură apă, amplasată pe taluzul amenajat; - conductă şi casetă pentru protecŃia şi reglarea cotei minime a senzorului, pentru nivelul apei, în zona secŃiunii de măsură; - suport pentru senzorul de precipitaŃii lichide; - amenajarea platformei pentru echipamente, delimitată şi protejată prin panouri de plasă de sârmă; - suportul pentru antena de teletransmisie a datelor, tip pilon (funcŃie de tipul de alimentare cu energie electrică şi de parametrii colectaŃi, pe suportul respectiv mai pot fi montaŃi panoul pentru celule fotovoltaice şi senzorul pentru temperatură mediu ambiant);

- instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare;

b.1. Protejarea albiei râului în secŃiunea postului hidrometric s-a evaluat pentru o lungime de 10 m albie profilată cu secŃiune constantă şi cu o înălŃime corespunzătoare nivelului maxim istoric.

ProtecŃia taluzului, profilat cu o pantă adaptată la profilul natural al malului, este prevăzută a se realiza din pereu din beton cu g = 10 cm şi aşezat pe un strat drenant din balast în grosime de cca. 15 cm. La piciorul taluzului se prevede o grindă de reazem din beton. În taluzul amenajat se va realiza şi scara de acces la senzorul de nivel şi temperatură apă .


48

Pentru protecŃia senzorului de nivel al apei şi a cablului aferent acestuia, pe toată diferenŃa de nivel , s-a prevăzut o Ńeava din oŃel zincat de 50 cm, montată înglobată în taluz, într-o casetă pentru a permite protecŃia şi reglarea cotei minime a senzorului.

SuprafaŃa pe care se va realiza protecŃia taluzului se va finisa şi pregati pentru turnarea plăcii de beton manual cu lopată, târnacop, mai de mână, motocompresor şi casma. Când sunt cantităŃi mai mari de material de deplasat se va folosi şi excavatorul pe pneuri.

Pentru turnarea pereului din beton, grinzii de sprijin, a amenajarii scării de acces la senzorului de nivel şi a casetei pentru protecŃia senzorului, în zona secŃiunii de măsură, se va realiza un cofraj din lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice pe dimensiunile din proiect.

Pe toată suprafaŃa taluzului şi elementelor specifice (scara acces, grinda sprijin, caseta senzor) pregătite pentru turnarea betonului va fi montată armătura fasonată care este ridigizată cu sârmă de prindere

Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.

b.2. Fundatia pentru pluviometru se realizeaza din beton slab armat, cu armătură fasonata, cu dimensiunile in plan 0,60 x 0,60 m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza, prin sudură, teava de otel zincat de Dn = 50 cm si H=1,20 m, pe care se fixeaza senzorul de precipitatii, precum si tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt). Betonul este preparat local (intr-o minibetoniera manuala sau electrica) şi transportat şi turnat în fundaŃie cu roaba şi lopata; b.3. Suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente statie automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi senzorul pentru temperatură mediu ambiant. Fundatia pentru suportul de antenă este din beton armat, cu armătură fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20 m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 110 mm si H=6 m, care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel zincat se mai monteaza, prins cu bride tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.

b.4. Imprejmuirea staŃiei care este alcatuita din panori din plasa de sarma zincată montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2,00 [m] interax.


49

Inaltimea imprejmuirii este de 2,00 [m] fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată. Dispunerea imprejmuirii este de dimensiuni: 4 m x 4 m sau 6 m x 2 m.

Fundatiile stalpilor sunt din beton 0,40x0,40x0,80m cu armătură fasonata de care se sudează stâlpii metalici. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.




La partea superioară a împrejmuirii sunt prevăzute trei rânduri de sârmă ghimpată montată pe suporŃi metalici orientaŃi spre exterior la o înclinaŃie de 45° şi distanŃate la 10 cm. b.5. InstalaŃii electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.

c. Metode folosite în lucrările de construcŃii, în staŃiile automatizate cu senzori pentru precipitaŃii solide şi lichide

Lucrarile de construcŃii, în staŃiile automatizate cu senzori pentru precipitaŃii solide şi lichide, sunt pentru un numar de 125 amplasamente, fiind constituite din:

- suport pentru senzorul de precipitatii solide; - suport pentru senzorul de precipitaŃii lichide; - suportul pentru antena de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol ; - instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare. - amenajarea platformei pentru echipamente, delimitată şi protejată prin panouri de plasă;

c.1. Platforma pentru montajul senzorului de precipitatii solide se realizeaza pe structurea metalica de aluminiu, cu dimensiunile in plan 2,80 x 2,40 m, încastrate în beton.

SuprafaŃa pe care se va realiza platforma se va finisa, compacta şi pregati pentru turnarea cadrului din beton pentru rigidizarea structurii metalice. Lucrarea se va realiza manual cu lopată, târnacop, mai de mână, motocompresor şi casma. Pe cadrul realizat din grinzile de aluminiu se vor monta placile traductoare ale senzorului destinat măsurării automate a echivalentului în apa a stratului de zapada.

Pentru turnarea grinzilor de incastrare a platformei senzorului, din zona secŃiunii de măsură, se va realiza un cofraj din lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice pe dimensiunile din proiect.


50

Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata;

c.2. Fundatia pentru pluviometru precipitaŃii lichide se realizeaza din beton slab armat, cu armătură fasonata, cu dimensiunile in plan 0,60 x 0,60 m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza, prin sudură, teava de otel zincat de Dn = 50 cm si H=1,20 m, pe care se fixeaza senzorul de precipitatii, precum si tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt). Betonul este preparat local (intr-o minibetoniera manuala sau electrica) şi transportat şi turnat în fundaŃie cu roaba şi lopata; c.3. Suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente statie automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi senzorul pentru temperatură mediu ambiant. Fundatia pentru suportul de antenă este din beton armat, cu armătură fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20 m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 110 mm si H=6 m, care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel zincat se mai monteaza, prins cu bride tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.

c.4. Imprejmuirea staŃiei care este alcatuita din panori din plasa de sarma zincată montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2,00 [m] interax. Inaltimea imprejmuirii este de 2,00 [m] fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată. Dispunerea imprejmuirii este de dimensiuni: 4 m x 4 m sau 6 m x 2 m.

Fundatiile stalpilor sunt din beton 0,40x0,40x0,80 m cu armătură fasonata de care se sudează stâlpii metalici. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.






51

c.5. InstalaŃiile electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.

d. Metode folosite în construcŃii, în staŃiile automatizate cu senzori pentru debite folosinŃe

Lucrarile de construcŃii, în staŃiile automatizate cu senzori pentru debite folosinŃe, sunt pentru un numar de 41 secŃiuni de măsură, fiind constituite din:

- cămin debitmetru pe conductă sub presiune; - instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare.

d.1. Caminul pentru adapostirea debitmetrului necesar măsurării debitelor de apă livrate pentru folosinŃe

Este o constructie din beton armat cu radier si pereti, grosimea 25 cm fiecare , iar dimensiunile interioare ale caminului sunt în medie de 2.2 x 2.0 x 3.2 m. Incinta pentru realizarea căminului se execută cu excavatorul pe pneuri, iar dimnsiunile menŃionate se fac din cofraj de lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice.





Radierul, cu grosimea de 25 cm, cuvei se va executa din beton armat şi fi armat la partea de sus si la partea de jos cu armatură fasonata rigidizată cu sârmă de prindere. Sub radier se va turna un strat de 10 cm de beton de egalizare.

Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în fundaŃii şi pereŃii verticali cu cifa roaba şi lopata;Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton. d.2. InstalaŃiile electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.


52

e. Metode folosite în construcŃii, în staŃiile automatizate cu senzori pentru debite pe derivaŃii pe canale cu nivel liber

Lucrarile de construcŃii, în staŃiile automatizate cu senzori pentru debite pe derivaŃii, sunt pentru un numar de 36 secŃiuni de măsură (cu nivel liber şi sub presiune), fiind constituite din:

Lucrarile de construcŃii, în staŃiile automatizate cu senzori pentru debite pe derivaŃii cu nivel liber (20 secŃiuni de măsură):

- construcŃii pentru amenajarea secŃiunii de măsură, pe o lungime de 10 m, în secŃiunea postului hidrometric, prin realizarea unui pereu din beton;

- amenajarea scării de acces la senzorul de nivel şi viteză apă, amplasată pe taluzul amenajat;

- conductă şi casetă pentru protecŃia şi reglarea cotei minime a senzorului, pentru nivelul apei, în zona secŃiunii de măsură;


- suportul pentru antena de teletransmisie a datelor, tip pilon (funcŃie de tipul de alimentare cu energie electrică şi de parametrii colectaŃi, pe suportul respectiv mai pot fi montaŃi panoul pentru celule fotovoltaice şi senzorul pentru temperatură mediu ambiant);


e.1. Pentru realizarea unei secŃiuni geometrice, pentru masurarea debitelor de apă, în secŃiunea postului hidrometric s-a evaluat o amenajare de L= 10,00 m, pe ambele maluri şi talveg cu o înălŃime corespunzătoare debitului maxim furnizat.

SuprafaŃa pe care se va realiza protecŃia taluzului se va finisa şi pregati pentru turnarea plăcii de beton manual cu lopată, târnacop, mai de mână şi casma. Când sunt cantităŃi mai mari de material de deplasat se va folosi şi excavatorul pe pneuri.

În taluzul amenajat se va realiza şi scara de acces la senzorul de nivel şi temperatură apă .

Pentru turnarea pereului din beton, a amenajarii scării de acces la senzorului de nivel şi a casetei pentru protecŃia senzorului, în zona secŃiunii de măsură, se va realiza un cofraj din lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice pe dimensiunile din proiect.

Pentru turnarea pereului din beton, a amenajarii scării de acces la senzorului de nivel şi a casetei pentru protecŃia senzorului, în zona secŃiunii de măsură, se va realiza un cofraj din lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice pe dimensiunile din proiect.

ProtecŃia taluzului, profilat cu o pantă adaptată la profilul natural al malului, este prevăzută a se realiza din pereu din beton cu g = 10 cm şi aşezat pe un strat drenant din balast în grosime de cca. 15 cm.

Apărarea de mal este realizată din dale de beton armat turnate pe loc cu dimensiunile de 1,30 x 1,50 x 0,15 m, aşezate pe un strat drenat din balast cu grosimea de 15 cm. Dalele se executa din beton armat şi se vor arma cu plase sudate cu dimensiunile ochiurilor 100 x 100 mm şi diametrul barelor 7,1 mm.


53

Plasa se monteaza la 2/3 de fata superioarea a betonului si 1/3 fata de partea inferioara.

Pereul din dale de beton armat sprijină pe o grindă cu dimensiunile de 0,50m x 0,70 m. Grinda este realizată din beton armat cu armături corespunzătoare.

Etansarea rosturilor dintre dale se va face cu polistiren expandat la partea inferioara si cu un mastic bituminos la partea superioara pe o latime de 3 cm.

Pereul din dale de beton se termina la capete cu o grinda întoarsă cu dimensiunile de 0,50 m x 0,70 m pentru incastrarea apărării. Grinda întoarsă este realizată din beton armat cu armături corespunzătoare.

Pentru protecŃia senzorului de nivel al apei şi a cablului aferent acestuia, pe toată diferenŃa de nivel , s-a prevăzut o Ńeava din oŃel zincat de 50 cm, montată înglobată în taluz, într-o casetă pentru a permite protecŃia şi reglarea cotei minime a senzorului.

Radierul este realizat din dale de beton armat turnate pe loc cu dimensiunile de 1.30 m x 1.50 x 0.15 m iar central o placa cu dimensiumile de 1.96 x 1.50 x 0.15 m. Dalele se realizează din beton şi se vor arma cu plase sudate cu dimensiunile ochiurilor 100 x 100 mm şi diametrul barelor 7,1 mm.

Plasa se monteaza la 2/3 de fata superioarea a betonului si 1/3 fata de partea inferioara.

Radierul din dale de beton se termina la capete cu o grinda întoarsă cu dimensiunile de 0,50 m x 0,70 m pentru incastrarea radierului . Grinda întoarsă este realizată din beton armat cu armături corespunzătoare.

Pe toată suprafaŃa taluzului şi elementelor specifice (scara acces, caseta senzor) pregătite pentru turnarea betonului va fi montată armătura fasonată care este ridigizată cu sârmă de prindere.

Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.

e.2. Imprejmuirea staŃiei care este alcatuita din panori din plasa de sarma zincată montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2 m interax. Inaltimea imprejmuirii este de 2 m fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată. Dispunerea imprejmuirii este de dimensiuni: 2 m x 2 m.





54


La partea superioară a împrejmuirii sunt prevăzute trei rânduri de sârmă ghimpată montată pe suporŃi metalici orientaŃi spre exterior la o înclinaŃie de 45° şi distanŃate la 10 cm. e.3. Suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente statie automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi senzorul pentru temperatură mediu ambiant. Fundatia pentru suportul de antenă este din beton armat, cu armătură fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20 m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 110 mm si H=6 m, care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel zincat se mai monteaza, prins cu bride tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton. e.4. InstalaŃiile electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.

f. Metode folosite în construcŃii, în staŃiile automatizate cu senzori pentru debite pe derivaŃii sub presiune

Lucrarile de construcŃii, în staŃiile automatizate cu senzori pentru debite pe derivaŃii sub presiune consta din:

- construcŃii pentru amenajarea căminului pentru debitmetru; - amenajarea platformei pentru echipamente, delimitată şi protejată prin panouri

de plasă de sârmă; - suportul pentru antena de teletransmisie a datelor, tip pilon (funcŃie de tipul de

alimentare cu energie electrică şi de parametrii colectaŃi, pe suportul respectiv mai pot fi montaŃi panoul pentru celule fotovoltaice şi senzorul pentru temperatură mediu ambiant);


f.1. Caminul pentru adapostirea debitmetrului necesar măsurării debitelor de apă livrate pentru folosinŃe la prizele din acumulare.

Este o constructie din beton armat cu radier si pereti, grosimea 25 cm fiecare , iar dimensiunile interioare ale caminului sunt în medie de 2.2 x 2.0 x 3.2 m. Incinta pentru realizarea căminului se execută cu excavatorul pe pneuri, iar dimnsiunile menŃionate se fac din cofraj de lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice.


55





Radierul, cu grosimea de 25 cm, cuvei se va executa din beton armat şi fi armat la partea de sus si la partea de jos cu armatură fasonata rigidizată cu sârmă de prindere. Sub radier se va turna un strat de 10 cm de beton de egalizare. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în fundaŃii şi pereŃii verticali cu cifa roaba şi lopata;Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.

f.2. Imprejmuirea staŃiei care este alcatuita din panori din plasa de sarma zincată montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2,00 [m] interax. Inaltimea imprejmuirii este de 2,00 [m] fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată. Dispunerea imprejmuirii este de dimensiuni: 2 m x 2 m.





La partea superioară a împrejmuirii sunt prevăzute trei rânduri de sârmă ghimpată montată pe suporŃi metalici orientaŃi spre exterior la o înclinaŃie de 45° şi distanŃate la 10 cm. f.3. Suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente statie automata, panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie electrica se realizeaza din surse neconventionale) şi senzorul pentru temperatură mediu ambiant. Fundatia pentru suportul de antenă este din beton armat, cu armătură fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20 m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 110 mm si H=6 m, care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel zincat se mai monteaza, prins cu bride


56

tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton. f.4. InstalaŃii electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.

g. Metode folosite în construcŃii, pentru statii automatizate cu senzori pentru calitatea apei

În vederea elaborării sistemului de avertizare în caz de poluări accidentale ca urmare a inundatiilor, se vor instala 51 de statii automatizate cu senzori pentru masurarea calitatii apei la un numar limitat de staŃii hidrometrice din fiecare bazin hidrografic.

Lucrările de construcŃii în secŃiunea postului hidrometric, pentru măsurarea parametrilor de calitate ai apelor pe râu, sunt constituite din:

- construcŃii pentru protejarea malului, pe o lungime de 10 m, în secŃiunea postului hidrometric şi a incintei pentru echipamente, prin realizarea unui pereu din beton;

- amenajarea scării de acces la sonda de calitate a apei, amplasată pe taluzul amenajat;

- conductă şi casetă pentru protecŃia şi reglarea cotei optime a sondei multiparametrice de calitate a apei (temperatura apa, pH, conductivitate, oxigenului dizolvat, turbiditate), în zona secŃiunii de măsură;


- suportul pentru antenă de teletransmisie a datelor, tip pilon (funcŃie de tipul de alimentare cu energie electrică, pe suportul respectiv mai poate fi montat panoul pentru celule fotovoltaice);

- instalaŃii electrice, transmisie date şi priză pentru împământare. Pentru măsurarea parametrilor de gospodărirea calitativă a apelor pe râu, construcŃiile sunt constituite din: - construcŃii pentru protejarea malului, pe o lungime de 10 m, în secŃiunea postului

hidrometric de calitate şi a incintei pentru echipamente, prin realizarea unui pereu din beton;

- amenajarea scării de acces la sonda senzorilor de calitate, amplasată pe taluzul amenajat;

- conductă şi casetă pentru protecŃia şi reglarea cotei minime a sondei de calitate, în zona secŃiunii de măsură;



57

- suportul pentru antena de teletransmisie a datelor, tip pilon (funcŃie de tipul de alimentare cu energie electrică şi de parametrii colectaŃi, pe suportul respectiv mai pot fi montaŃi panoul pentru celule fotovoltaice);


g.1. Protejarea albiei râului în secŃiunea postului hidrometric de calitate s-a evaluat pentru o lungime de 10 m albie profilată cu secŃiune constantă şi cu o înălŃime corespunzătoare nivelului maxim istoric.

ProtecŃia taluzului, profilat cu o pantă adaptată la profilul natural al malului, este prevăzută a se realiza din pereu din beton cu g = 10 cm şi aşezat pe un strat drenant din balast în grosime de cca. 15 cm. La piciorul taluzului se prevede o grindă de reazem din beton. În taluzul amenajat se va realiza şi scara de acces la sonda de senzori calitate.

Pentru protecŃia sondei de calitate şi a cablului aferent acesteia, pe toată diferenŃa de nivel , s-a prevăzut o Ńeava din oŃel zincat de 50 cm, montată înglobată în taluz, într-o casetă pentru a permite protecŃia şi reglarea cotei minime a sondei.

SuprafaŃa pe care se va realiza protecŃia taluzului se va finisa şi pregati pentru turnarea plăcii de beton manual cu lopată, târnacop, mai de mână, motocompresor şi casma. Când sunt cantităŃi mai mari de material de deplasat se va folosi şi excavatorul pe pneuri.

Pentru turnarea pereului din beton, grinzii de sprijin, a amenajarii scării de acces la sonda de calitate şi a casetei pentru protecŃia acesteia, în zona secŃiunii de măsură, se va realiza un cofraj din lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice pe dimensiunile din proiect.

Pe toată suprafaŃa taluzului şi elementelor specifice (scara acces, grinda sprijin, caseta sondă) pregătite pentru turnarea betonului va fi montată armătura fasonată care este ridigizată cu sârmă de prindere.

Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa, roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in suprafaŃa betonată se va folosi un vibrator de beton.

g.2. Suportul pentru antena H=6 m de teletransmisie a datelor, tip pilon la sol cu fundatia aferenta. Pe suportul respectiv mai sunt montaŃi panoul pentru echipamente statie automata şi panoul pentru celule fotovoltaice (atunci cand alimentarea cu energie electrica se realizeaza din surse neconventionale). Fundatia pentru suportul de antenă este din beton armat, cu armătură fasonată îndoita, cu dimensiunile in plan 1,20 x 1,20 m si executata pana la adancimea de inghet din zona. Sub fundatie se toarnă un strat de beton de egalizare, de 10 cm grosime. In fundatie se incastreaza teava de otel zincat de Dn = 110 mm si H=6 m, care este sudata de armatura. Pe Ńeava de oŃel zincat se mai monteaza, prins cu bride tubul de protectie al cablului de legatura cu acesta (din PVC flexibil D = 50 mm cu mufă rapidă la un capăt. Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în suprafaŃa betonată cu cifa roaba şi lopata; Pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.


58

g.3. Imprejmuirea staŃiei care este alcatuita din panori din plasa de sarma zincată montata, prin sudură electrică, pe rame de otel si stalpi metalici la 2,00 [m] interax. Inaltimea imprejmuirii este de 2,00 [m] fără să includă şi protecŃia de sârmă ghimpată. Dispunerea imprejmuirii este de dimensiuni: 2 m x 2 m.





La partea superioară a împrejmuirii sunt prevăzute trei rânduri de sârmă ghimpată montată pe suporŃi metalici orientaŃi spre exterior la o înclinaŃie de 45° şi distanŃate la 10 cm. g.4. InstalaŃii electrice, transmisie date sunt constituite din cabluri introduse în Ńeava de plastic Dn=50 mm şi îngropate în şanŃ realizat cu lopata, târnacopul şi casmaua. Priză pentru împământare este constituita din 10 electrozi de lungime 2,50 m şi Dn=50 mm, la distanta de 5 m intre ei si uniti prin platband sudat ingropat.

Pentru Centrele de Coordonare (15) ce vor funcŃiona in cladiri existente ale A.N.Apele Române, INHGA, IGSU şi MMP nu sunt necesare construcŃii, activitaŃile specifice desfăşurându-se in cladiri erxistente Centrele de IntervenŃie Rapidă (CIR) vor fi constructii de forma dreptunghiulara, de 500 m2 (16,30 m x 30,70 m, h = 5,4 m), realizeazate cu o structura metalica alcatuita din stalpi si grinzi, montata pe o fundatie continua din beton armat. Inchiderile exterioare se vor realiza cu panouri metalice sandvis, termoizolate, de 6 cm grosime. Culoarea acestor panouri va fi albastra.

Platforma necesara amplasarii CIR va fi decopertata de stratul vegetal cu buldozerul (cand este cazul) pe intreaga suprafaŃă aferentă construcŃiei şi apoi compactata cu compresorul.

Pentru turnarea fundaŃiilor, a plăcii din beton de sub construcŃie şi rampelor şi scărilor de acces, se va realiza cofraj din lemn confecŃionat local şi fixat prin cuie metalice pe dimensiunile din proiect.

Betonul este preparat la staŃia de betoane şi transportat şi turnat în platforma construcŃiei CIR cu cifa roaba şi lopata; pentru compactarea betonului in pereŃi se va folosi un vibrator de beton.

Pentru elementele ce constituie pereŃii vertical şi acoperişul se va folosi macaraoa pe pneuri.


59

In realizarea construcŃiei se va respecta cu stricteŃe caietul de sarcini al proiectantului şi producătorului de furnitura.


In interiorul depozitului va exista statiu de depozitare, un birou si un grup sanitar cu acces dintr-un sas.

Pardoseala din spaŃiul de depozitare va fi din beton pentru trafic utilaje. In spatiile anexa se va executa o pardoseala din gresie, iar la peretii grupului sanitar se va executa un placaj de faianta de 1,80 m inaltime.

Pentru asigurarea unui iluminat si a unei ventilatii naturale se vor monta ferestre din tamplarie de PVC, tricamerale, cu geam simplu.

Pentru asigurarea accesului in interiorul cladirii a utilajelor de manevrare a materialelor, s-au prevazut usi sectionale.


Depozitul va fi prevazut cu toate instalatiile necesare cuprinzand:

• instalatii electrice (iluminat, prize, paratrasnet, tablouri electrice); • instalatii sanitare la grupul sanitar;


3.3.7. Planul de execuŃie, cuprinzând faza de construcŃie, punerea în funcŃiune, exploatare, refacere şi folosire ulterioară

Durata de realizare propusa a obiectivului de investitiei, proceduri publice si constructii efective pentru proiectul – WATMAN, Sistem Informational pentru Managementul Integrat ale Apelor, Etapa I este de 24 luni (2 ani), conform graficului de implementare al investitiei.

Planul de esalonare a lucrarilor de santier este prezentat in tabelul anexat.

Desi, pe ansamblu implementarea intregului program se intinde pe o perioada de 2 - 3 ani, lucrarile de constructie/amenajare a obiectivelor se desfasoara pe perioade relativ mici (1 – 3 luni), pe suprafete mici, sunt repartizate pe tot teritoriul tarii, deci nu este cazul sa se elaboreze un plan de monitorizare a emisiilor de noxe in mediu.

Graficul de esalonare a lucrarilor de santier este prezentat in anexa.


60

Punerea in functiune a obiectivelor se va face esalonat, pe bazine, in functie de terminarea lucrarilor de santier.

Dupa terminarea lucrarilor de santier se vor reface suprafetele afectate si vor fi aduse in starea initiala. 3.3.8. RelaŃia cu alte proiecte existente sau planificate

Proiectul de fata – „WATMAN Sistem Informational pentru managementul integrat al apelor, Etapa I” este un proiect ce urmareste stabilirea unei baze adecvată de infrastructură la nivel naŃional pentru prevenirea inundatiilor şi atenuarea consecinŃelor distructive ale acestora.

Implementarea prezentului proiect urmăreşte îndeaproape Strategia naŃională de management al riscurilor de inundaŃii, proiectul incluzand măsuri nestructurale pentru prevenirea viitoarelor inundaŃii şi riscurile asociate acestora, dezvoltarea unui management operaŃional efectiv pe parcursul viiturilor, cât şi atenuarea efectelor inundaŃiilor cum ar fi poluările etc.

Entitatea responsabila cu implementarea proiectului este Administratia Nationala Apele Romane (ANAR), institutia abilitata cu managementul resurselor de apa din Romania, aceasta fiind răspunzătoare de gradul de siguranŃă şi urmărirea comportamentului barajelor, cat si pentru activitatile de alarmarea în caz de inundaŃii, prevenirea acestora si atenuarea impactului viiturilor asupra unităŃilor deteriorate. FuncŃionarea şi responsabilităŃile ANAR sunt derulate în întreaga Ńară la nivelul fiecărui Bazin Hidrografic (prin 11 AdministraŃii Bazinale de Apă (ABA), şi structura subordonată a 41 de Sisteme de Gospodarire a Apelor (SGA) si 5 Sisteme Hidrotehnice Independente (SHI) la nivel national.

Etapa a II a proiectului WATMAN va integra datele şi informaŃiile furnizate de recenta realizare a două proiecte importante de sisteme informaŃionale realizate în România, SIMIN si DESWAT, în funcŃionarea Sistemului de Suport Decizional informaŃional integrat, pentru gestionarea eficientă şi sigură a resurselor de apă la nivel naŃional.

AN Apele Romane si INHGA sunt beneficiarii produselor Administratiei Nationale de Meteorologie furnizate si diseminate in cadrul acestui proiect si detin terminale atat la nivelul Administratiilor Bazinale de Apa (11 buc) cat si la nivel central (Sediul ANAR si INHGA), practic in aceleasi locatii unde sunt organizate si 13 din Centrele de Coordonare (Dispecerate extinse) propuse in cadrul Proiectului WATMAN.

Totodata, intr-o relatie biunivoca, informatiile hidro-meteorologice colectate in cadrul Sistemului National de Gospodarire a Apelor sunt disponibile integral Administratiei Nationale de Meteorologie (nivele, temperaturi apa, aer, fenomene de iarna inregistrate, etc)

Odata cu imbunatatirea prognozelor meteorologice si a diseminarii rapide a acestora (nowcast, prognoze meteo, vizualizare date radar in timp real, estimari prognostice, etc), a devenit evidenta necesitatea imbunatatirii colectarii datelor hidrologice in vederea asigurarii informatiei de baza pentru elaborarea unor prognoze hidrologice de calitate superioara.


61

Tinand cont de rezultatele proiectului SIMIN si de posibilitatile de imbunatatire a rezultatelor acestuia printr-o calibrare cu date suplimentare de la sol, a fost promovat proiectul DESWAT pentru imbunatatirea prognozelor hidrologice.

Proiectul este orientat catre modernizarea si automatizarea statiilor hidrometrice, colectarea via internet (VPN) si organizarea datelor sub forma de baze de date de tip SQL si implicit catre imbunatatirea prognozelor hidrologice la nivel national cu intarirea si dezvoltarea capacitatilor de prognoza la nivel de bazin hirografic; tinand cont de caracteristicile regimului hidrologic din Romania si de tipul inundatiilor majoritare - din revarsarea cursurilor de apa, de tip viituri rapide - preluarea produselor SIMIN si completarea acestora cu informatiile hidrologice relevante, s-a realizat astfel in primul rand o crestere a timpilor de anticipare precum si, extrem de important, o „acoperire” mai mare a prognozelor hidrologice realizate de catre Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor si de Centrele Regionale de Prognoze Hidrologica de la nivelul Administratiilor Bazinale de Apa. 3.3.9. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare

Pentru atingerea obiectivelor proiectului au fost analizate 3 scenarii (variante) de realizare a lucrarilor, şi anume:

3.3.9.1. Varianta ‚,zero” – fara investitii

InundaŃiile reprezintă cel mai răspândit dezastru de pe pământ cât şi cea mai mare cauză a daunelor şi chiar deceselor, şi reprezintă mai mult de 90% din dezastrele naturale care afectează România.

Cronicile din trecut au înregistrat cu regularitate inundaŃii catastrofale: 10 în secolul XVI, 19 în secolul XVII, 26 în secolul XVIII, 28 în secolul XIX şi 42 în secolul XX. Este lesne de observat că numărul inundaŃiilor catastrofale sporesc în special datorită schimbărilor climatice.

În prezent, există multe construcŃii hidrotehnice, cum ar fi importante lacuri de acumulare, derivaŃii de apă, lucrări de îndiguire şi regularizări de albii de râu, unităŃi sociale şi economice, drumuri şi cai ferate, lucrări de drenaj şi lucrări de protecŃie împotriva eroziunii solurilor care au fost proiectate pentru o cât mai bună protecŃie a zonelor vulnerabile. Rolul acestor măsuri structurale este de necontestat, insa efectele in continuare devastatoare a recentelor evenimente de viituri dovedesc necesitatea suplimentarii masurilor structurale cu măsuri de prevenire cum ar fi măsuri informaŃionale şi nestructurale, deoarece menŃinerea situaŃiei actuale va duce la situaŃii similare celor din trecut. În zilele noastre există aproximativ 750 de localităŃi lipsite de protecŃie, mai mult de 2.000 de localităŃi care sunt inundate în condiŃii naturale şi doar 1.300 de localităŃi sunt protejate, iar situaŃia este prezentată mai sus. Conform documentelor “SituaŃia pagubelor produse de inundaŃii şi fenomene meteorologice periculoase în perioada 2001 – 2009”, publicate de către Ministerul


62

Mediului şi Pădurilor, Pagubele Medii Anuale înregistrate în aceasta perioada este de 1.171.061.540 RON (aproximativ 278.824.176 EUR).

Pagube produse de inundaŃii în România în perioada 2001 – 2009

Pagube totale între anii

2001 - 2009 Pagube Medii Anuale între anii 2001 - 2009

Valori în mii RON UM Cantitat

e Valoare Cantitat

e Valoare

Nr. localităŃilor afectate de inundaŃii

nr. / valoare 5915

10.539.553,860 657

1.171.061,540

Nr. judeŃelor afectate de inundaŃii nr. 240

10.317.416,750 27

1.146.379,639

Pagube suferite de populaŃie

Nr. de peroane decedate nr. 163 18

Gospodării nr. / valoare 157.113 885.566,810 17.457 98.396,312

Obiective socio-economice

nr. / valoare 2.110 193.522,700 234 21.502,522

Terenuri agricole Hectar / valoare

1.239.955 1.240.365,970 137.773 137.818,441

Păduri Hectar / valoare 22.615 229,400 2.513 25,489

Fântâni nr. / valoare 103.622 15.115,630 11.514 1.679,514

Animale nr. / valoare 2.397 3.006,240 266 334.027

Alte pagube Valoare 222.137,111

Pagube infrastructură

Străzi km / valoare 3.190 246.357,550 354 27.373,061

Drumuri NaŃionale (DN)

km / valoare 735 1.041.576,200 82 115.730,689

Drumuri JudeŃene & km / 22.535 2.480.873,160 2.504 275.652,573


63

Comunale valoare

Exploatarea drumurilor

km / valoare 5.373 138.456,370 597 15.384,041

Lucrări hidrotehnice nr. / valoare 2.154 2.691.353,290 239 299.039,254

Poduri nr. / valoare 19.932 1.006.094,380 2.215 111.788,264

Sistemul de apă km / valoare 46 57.989,270 5 6.443,252

ReŃeaua de telecomunicaŃii

km / valoare N/A 2.330,370 N/A 258,930

ReŃele electrice km / valoare N/A 109.560,730 N/A 12.173,414

Căi ferate km / valoare 33 183.325,000 4 20.369,444

ReŃea de alimentare cu gaz

km / valoare N/A 35.362,500 N/A 3.929,167

Alte pagube Valoare N/A 208.468,290 N/A 23.163,143

Sursă: http://www.mmediu.ro/vechi/departament_ape/gospodarirea_apelor/inundatii/TAIEX_2009/NATIONAL-STRATEGY-FOR-FLOOD-DEFENCE-Romania.pdf

Din cauza motivelor prezentate mai sus, varianta zero a fost eliminata. Alterrnativele analizate

WATMAN este un proiect la nivel national, gandit si proiectat pentru a integra eforturile depuse de Administratia Nationala Apele Romane pana in prezent, cat si pe cele viitoare si care va permite imbunatatirea activitatii de gospodarirea apelor pe doua directii, respectiv (1) imbunatatirea deciziilor luate de ANAR si (2) imbunatatirea interventiilor pentru prevenirea si limitarea efectelor inundatiilor si poluarilor provocate de acestea.

Pentru prima directie de actiune, proiectul prevede instalarea de statiilor automate in amonte de acumulari, in baraje si lacurile de acumulare si in aval de acestea, fapt ce va permite colectarea, transmiterea si receptionarea datelor in timp real. Aceste investitii vor conduce la imbunatatirea deciziilor luate de ANAR datorita amplasarii statiilor in puncte cheie, maririi numarului de statii automate – si in consecinta a volumului de date, maririi acuratetii datelor transmise si transmiterea acestora in timp real.

Toate aceste date, impreuna cu cele preluate de la alte proiecte, precum DESWAT si SIMIN, vor fi integrate in sistemul informatic WATMAN si vor putea fi accesate de catre persoanele de decizie din cadrul ANAR in mod simultan.


64

Deoarece in Romania exista numeroase baraje mari, tara noastra fiind clasata din acest punct de vedere pe locul 19 in lume, Administratia Nationala „Apele Romane” utilizeaza, in eforturile de prevenire si limitare a efectelor inundatiilor, managementul inundatiilor prin lacurile de acumulare. Deoarece in aceste actiuni, lacurile de acumulare si barajele reprezinta cele mai importante elemente ale infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor, localizarea punctelor unde vor fi instalate statiile automatizate a tinut cont de amplasamentul celor mai importante baraje din Romania.

Astfel, vor fi amplasate statii automate in amonte de lacurile de acumulare, in lacurile de acumulare si la baraje, cat si in aval de lacurile de acumulare, care vor permite obtinerea unei imagini cat mai complete asupra situatiei prezente si imediat viitoare.

Pentru a raspunde la cea doua nevoie, imbunatatirea interventiilor pentru prevenirea si limitarea efectelor inundatiilor si poluarilor provocate de acestea, in cadrul proiectului a fost prevazuta construirea de centre rapide de interventie, ce vor dispune de personal specializat, precum si echipamente si dotari specifice interventiilor pentru prevenirea inundatiilor si limitarea efectelor poluarilor accidentale.

Amplasamentele centrelor rapide de interventie precum si numarul de centre au fost stabilite in urma realizarii de simulari, ce au avut drept date de intrare datele istorice referitoare la inundatii, daunele potentiale estimate, cat si rezultatele altor analize, cum ar fi zonele vulnerabile la inundatii identificate in Romania, infrastructura Sistemului National de Gospodarire a Apelor (diguri si lacuri) si infrastructura rutiera existenta in Romania. In urma acestor simulari, a rezultat un numar optim de 23 de centre, amplasate in bazinele hidrografice din Romania.

In acest caz, analiza optiunilor a incercat determinarea numarului optim de centre de interventie si localizarea optima a lor, astfel incat beneficiile socio – economice sa fie maxime.

In aceste conditii au fost analizate, in urma simularilor, 3 variante pentru constructia CIR-urilor, care prevedeau construirea a 41 de centre, 23 sau 5 centre regionale si o varianta de realizare a unor centre mobile.

Locatiile centrelor sunt redate in continuare, impreuna cu zonele de actiuni in intervalul 30 – 90 de minute. Optiunea 1, realizarea a 41 de Centre de Interventie Rapida

Optiunea 2, realizarea a 23 de Centre de Interventie Rapida


65

Optiunea 3, realizarea a 5 Centre Regionale de Interventie

Rezultatele analizelor economice au fost urmatoarele:

Indicator 41 RRCs 23 RRCs 5 RRCs Mobile RRCs

Valoare de Investitie 61,529,892 52,827,212 53,053,802 57,399,416

Costuri Operare si Mentenanta

2,636,61 1.930.690 2,146,827 3,292.48

Valoarea anuala a beneficiilor

50,748,452 45,673,607 10,307,672 50,748,452

Indicatori Economici

Valoarea actualizata Neta Economice

539,416,607 493,727,489 42,077,081 520,475,745

Rata Interna de 69.6% 73.3% 13.3% 73.2


66

Indicator 41 RRCs 23 RRCs 5 RRCs Mobile RRCs

Rentabilitate

Raport Beneficii - Costuri 8.13 9.05 1.95 6.28

3.3.9.2. Varianta cu investiŃie medie (propusa)

In conditiile prezentate mai sus, varianta cu investitie medie – realizare a 23 de CIR-uri - a fost propusa de beneficiar, aceasta fiind cea care a atins cei mai buni 2 indicatori economici din cei trei analizati

3.3.9.3. Varianta cu investiŃie maxima

In cazul variantei cu investitie maxima, pe baza indicatorilor analizati s-a constatat faptul ca aceasta nu atinge rezultate optime, motiv pentru care a fost eliminata.

Analiza optiunilor a demonstrat faptul ca realizarea celor 23 de centre de interventie rapida reprezinta varianta optima, atat din punct de vedere al costurilor cat si al indicatorilor economici. 3.3.10. Alte activităŃi care pot apărea ca urmare a proiectului

Implementarea Proiectului WATMAN va asigura o mai buna transmitere in teritoriu a datelor, calcului albiei raurilor pentru prevenirea riscului la inundatii astfel incat populatia, bunurile materiale si mediul sa fie protejate, indepartarea riscului potential al barajelor la cutremure sau alte calamitati naturale.

Implementarea prezentului proiect conduce la prevenirea viitoarelor inundaŃii şi reducerea riscurilor naturale datorate acestora pentru dezvoltarea unui management operaŃional efectiv pe parcursul viiturilor cu efect direct asupra populatiei (în majoritatea zonelor vulnerabile) şi atenuarea efectelor inundaŃiilor (cum ar fi poluările accidentale asociate), etc.

Monitorizarea parametrilor de gospodărirea apelor asigură condiŃiile de exploatare optimă a acumulărilor de apă şi a celorlalte amenajări hidrotehnice în vederea alimentării folosinŃelor de apă şi respectiv apărării împotriva inundaŃiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi accidentelor la construcŃiile hidrotehnice cu asigurarea condiŃiilor de avertizare-alarmare în caz de pericol.

Scopul proiectului este de a asigura:


67

- reacŃia rapidă la mesaje (24 h/zi) în situaŃii de inundatii si de poluare accidentală.

- asigurarea posibilităŃii comunicaŃiilor pentru culegerea unui set de date suficient privind zonele posibil a fi inundate, tipul şi cantitatea de poluant

- transmiterea informaŃiilor şi avertizărilor privind zonele posibil a fi inundate si poluările accidentale.

Nu este preconizat ca sa apara si alte activitati decat cele legate strict de implementarea proiectului. 3.4. Localizarea proiectului

Lucrările de infrastructura, echipamentele si dotările propuse pentru realizarea obiectivelor Proiectului WATMAN vor fi instalate in puncte distincte pe intreg teritoriul României, in toate cele 11 bazine hidrografice.

Tabelul anexat prezinta amplasarea exacta a tuturor investitiilor propuse pe obiecte si tip de investitii, iar Plansele prezinta amplasarea pe harta a acestora la nivelul fiecarui bazin hidrografic.

In alegerea amplasamentelor s-a tinut seama ca acestea, chiar daca sunt amplasate in ariile naturale protejate sa nu se suprapuna cu habitatele / speciile protejate.

Echipamentele pentru marirea gradului de siguranta al barajelor vor fi instalate la 89 baraje din categoriile A, B si C aflate in administrarea A.N.A.R., dintre care 68 baraje din categoriile A si B.

Amonte de baraje vor fi instalate posturi hidrometrice pe afluenŃii cu afluxuri importante de apa în lacurile de acumulare, iar in zonele montane, de formare a scurgerii cu aport de apa substantial in acumulari, vor fi instalate 125 posturi pluviometrice şi de zapadă.

Echipamentele de măsurare a nivelurilor si a debitelor vor fi instalate, de asemenea pe 36 derivaŃii mari precum şi la 41 de folosinte.

Se vor monta 31 statii automate cu senzori pentru debite pe afluenti in toate cele 11 bazine hidrografice.

Cele 15 Centre de Coordonare cuprinse in Obiectul 2 – „Cresterea capacitatii de interventie, in caz de calamitati naturale a A.N.A.R.”, vor fi înfiinŃate la fiecare AdministraŃie Bazinală (11 în total) si cate unul sediile ANAR, Ministrul Mediului şi Pădurilor (MMP), INHGA si IGSU , dintre care 13 vor fi dotate prin prezentul proiect (cele aflate in coordonarea ANAR), 11 dintre ele fiind situate la Sistemele de Gospodarirea Apelor ale A.N. Apele Române (A.N.A.R.), aflate in zonele de risc ridicat la inundaŃii şi/sau poluare.

Totodata, statii automatizate cu senzori pentru calitatea apei vor fi amplasate in 51 de puncte distincte in toate cele 11 bazine hidrografice. 3.4.1. FolosinŃele actuale


68

Terenurile ocupate de lucrările cuprinse in Proiectul WATMAN – ETAPA I sunt in marea majoritate in proprietatea A.N.A.R. si nu fac obiectul proprietăŃii private. Astfel, nu va fi nevoie de achiziŃionarea de terenuri noi decât in cazuri limitate având în vedere suprafeŃele restrânse solicitate de instalarea staŃiilor pluviomatrice şi a celor de zapadă, situatii pentru care s-a prevazut un buget pentru „achizitia de terenuri”.

Nu va fi nevoie de achiziŃionarea de terenuri noi decât în cazuri foarte limitate şi având în vedere suprafeŃele restrânse solicitate de instalarea staŃiilor pluviomatrice şi a celor de zapadă. 3.4.2. Politici de zonare şi de folosire a terenului – in general, pana in present nu a

fost elaborata o strategie de folosire a terenurilor afectate de lucrarile prevazute in proiectul WATMAN. In cea mai mare parte, lucrarile constau in construirea unor cladiri si de ingradirea unor suprafete necesare pentru amplasarea unor aparaturi.

Aceste lucrari se vor executa pe terenuri care apartin ANAR.

In momentul de fata, cea mai mare parte din arealele destinate lucrarilor sunt libere de sarcini. 3.4.3. Areale sensibile – o parte din lucrari se vor desfasura in arii naturale protejate prin lege. Lista cu localitatile in care este prevazut a se monta statii/puncte pentru aparatura de masura si control este prezentata in tabelul anexat.

De asemeni, s-a ilustrat pe harta amplasarea in teritoriu a tuturor obiectivelor programului, pe bazine hidrografice.

Centrele de informare rapida se vor amplasa in localitati si nu intra nici una in areale protejate.

Nici Centrele de coordonare nu sunt amplasate in areale protejate.

Unele posturi hidrometrice sunt amplasate in arii naturale protejate, situri Natura 2000.

Situatia acestora este prezentata in tabelul si plansele anexate.

Fiecare arie naturala protejata are limite bine determinate, conform Ord. nr. 1964/2007 modificat prin OM 2387/2011 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania si HG nr. 1284/2007 modificata de HG nr. 971/2011 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, emise de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. 3.4.5. Detalii privind orice variantă de amplasament care a fost luată în considerare


69

Lucrarile prevazute in proiectul Watman vor fi amplasate pe terenuri care apartin ANAR, deci nu va trebui sa se faca alte investitii (pentru cumpararea altor suprafete).

Amplasamentele au fost stabilite la nivel local de catre reprezentantii Apelor Romane si s-au obtinut Certificatele de Urbanism.

S-au stabilit locatiile de amplasament a obiectivelor tinand cont si de rezultatele obtinute de urmatoarele studii:

1.Sistemul SIMIN- Sistemul naŃional integrat de meteorologie 2.Sistemul DESWAT- Sistemul automat de avertizare rapidă în caz de inundaŃii şi poluări accidentale 3. Punerea în siguranŃă a barajului Berdu, jud. Maramureş - Ob. Reabilitarea sistemului de monitorizare 4. Punerea în siguranŃă a acumulării VârşolŃ, judeŃul Sălaj - Ob.Reabilitarea sistemului de monitorizare(inclusiv sistemul de alarmare – avertizare) 5. Mărirea gradului de siguranŃă în exploatare a ac. Pecineagu, jud. Argeş -Ob.Sistem informaŃional 6. Punerea în condiŃii de siguranŃă a barajului Măneciu, JudeŃul Prahova - Ob. Reabilitarea sistemului de monitorizare(inclusiv avertizare – alarmare 7. Creşterea siguranŃei în exploatare a barajului şi lacului de acumulare Dridu, judeŃul IalomiŃa - Ob. Reabilitarea sistemului de monitorizare şi alarmare 8. Punerea în siguranŃă a acumulării Râpa Albasră – JudeŃul Vaslui” - Ob. Sistem informational.

3.5. Caracteristicile impactului potenŃial

Masurile de atenuare privind impactul potential asupra mediului sunt legate de perioada de executie si de perioada de exploatare. Aceste masuri sunt:

- Statii automatizate cu senzori pentru marirea gradului de siguranta la baraje senzorilor din baraje – senzorii se vor monta in interiorul barajelor. Impactul asupra mediului este neglijabil;

- in cazul Statiilor automatizate cu senzori pentru precipitatii solide si lichide, impactul lucrarilor este minim, pe suprafete restranse si bine delimitate (16 mp), pe termen foarte scurt (2-3 zile),

- in cazul StaŃiilor automatizate pentru posturi hidrometrice pe afluenŃi si a Statiilor automatizate pentru calitatea apei, impactul este nesemnificativ deoarece se va lucra pe suprafete restranse si bine delimitate (16 mp), pe termen scurt (pana la 20 zile). Pentru aceste statii se va realiza si protectie de mal, de circa 10 m, deci pe suprafata restransa.

- in cazul Statiilor automate cu senzori pentru debite la folosinte impactul este minim datorita faptului ca lucrarile se vor face in incintele statiilor de tratare a apei pentru populatie, iar impactul va fi minim daca se vor respecta termenele de executie, se va lucra curat, fara raspandirea deseurilor, strict pe suprafata


70

prestabilita. In perioada de exploatare nu este nevoie sa fie luate masuri suplimentare; impactul este nul;

- in cazul StaŃiilor automatizate cu senzori pentru debite pe derivaŃii sub presiune sau cu nivel liber, impactul lucrarilor este minim, pe suprafete restanse (incinta statiei are o suprafata de 4 mp), se va avea grija sa se respecte termenele, se va lucra curat, fara raspandirea deseurilor, strict pe suprafata prestabilita; in perioada de exploatare nu este nevoie sa fie luate masuri suplimentare;

- Pentru Centre de Coordonare impactul asupra naturii este deja existent deoarece acestea vor fi amplasate in centre urbane

- Centre de interventie Rapida – se vor amenaja in orase si se vor lua masurile obisnuite de: curatenie pe perioada de executie, respectarea termenelor, gestiunea corecta a deseurilor, amenajarea spatiilor verzi dupa terminarea lucrarilor; monitorizarea lucrarilor si a calitatii mediului.

3.5.1. Scurtă descriere a Impactului potenŃial asupra mediului

Lucrarile care ar putea genera un impact asupra mediului sunt :

- Lucrarile pentru montarea si exploatarea senzorilor din baraje – impact nul deoarece lucrarile se vor efectua in interiorul barajului;

- Lucrarile de amplasare a Statiei automatizate cu senzori pentru precipitatii solide si lichide – impact nesemnificativ asupra faunei si vegetatiei, limitat in spatiu (16 mp) si timp (4-7 zile) pe perioada de executie; in perioada de exploatare impactul este minim spre nul;

- Lucrarile de amplasare a StaŃii hidro pe afluenŃi – nu au impact semnificativ asupra faunei si vegetatiei, deoarece lucrarile se desfasoara pe o suprafata restansa, (16 mp) si intr-un timp scurt; in perioada de exploatare impactul este nesemnificativ spre nul;

- Lucrarile de amplasare a Statii automate cu senzori pentru debite la folosinte se vor efectua in incinte deja existente – impact nul pe perioada de executie, in perioada de exploatare impactul este nul ;

- Lucrarile de amplasare a Statii automatizate cu senzori pentru debite pe derivatii – impact minim pe perioada de executie deoarece se monteaza niste senzori pe conducte

- in cazul curgerii cu nivel liber care necesita amenajarea malului pe o distanta de 10 m, in perioada de constructie – chiar daca se executa lucari de excavatii pentru indreptarea malului si turnarea betonului, acestea nu vor avea influenta asupra ecosistemului acvatic, deoarece aceste lucrari sunt de mica anvergura (suprafete mici, perioada scurta de executie); in perioada de exploatare impactul este nul;


71

- in cazul amenajarii statiilor pe conducte sub presiune – pe perioada de constrictie - impactul este nesemnificatv pentru ca se va derula pe o suprafata restansa (maxim 10 mp) intr-o perioada de timp mica (maxim 5 zile); in perioada de explotare impactul este nul ;

- Lucrarile de amplasare a Statii automatizate pentru calitatea apei – in perioada de constructie, impact nesemnificativ - chiar daca se executa lucari de excavatii pentru indreptarea malului si turnarea betonului, acestea nu vor avea influenta asupra ecosistemului acvatic, deoarece aceste lucrari sunt de mica anvergura (suprafete mici, perioada scurta de executie); in perioada de exploatare impactul este minim spre nul;

- Centre de Coordonare – impact nul atat pe perioada executiei cat si in cea de exploatare deoarece aceste centre se amenajeaza in interiorul unor cladiri existente

- Centre de interventie Rapida – se vor amenaja in orase/localitati, in cea mai mare parte in incintele cantoanelor SGA – impact este nul deoarece aceste centre se vor realiza din materiale prefabricate, nu vor fi surse importante de poluare a mediului.

a. impactul asupra populaŃiei, sănătăŃii umane – este direct si pozitiv deoarece sistemul are rolul de a semnaliza din timp posibilitatea aparitiei unor inundatii in majoritatea zonelor vulnerabile ale tarii prin implementarea măsurilor structurale şi nestructurale conform legislaŃiei europene şi urmează să ajute la atingerea obiectivelor POS Mediu şi Strategiei naŃionale de management al apelor, pentru a reduce incidenŃa dezastrelor naturale ce afectează populaŃia.

Programul va implementa anumite măsuri de prevenire în majoritatea zonelor vulnerabile si consta in implementarea unui sistem actualizat specializat de suport decizional integrat pentru Autoritatea NaŃională de Apă.

Prin aceste lucrari se vor evita pierderi de bunuri materiale, animale sau chiar vieti omenesti. Nu vor mai fi afectate bunurile materiale, drumurile, casele, puturile, terenurile agricole de deversarile de ape.

Prin implementarea proiectului vor fi create atat pe parcursul santierelor cat si in perioada de explotare circa 200 locuri de munca pentru personal cu calificare superioara (in conformitate cu fisa postului):

- 185 Tehnicieni – personal la centrele de interventie la nivelul intregii tari, asigurand capacitate de interventie 24 hr/zi, 7 zile/saptamana;

- 1 Specialist in cadrul fiecarui Centru de Coordnare la nivelul Administratiilor Bazinale de Apa ( total 11);

- 2 Specialisti la centrele de coordonare ale ANAR si MMP (total 4);

b. impactul asupra faunei şi florei

Impactul asupra faunei/vegetatiei nu va fi semnificativ deoarece, in perioada de constructie, lucrarile se vor desfasura pe areale mici, in perioade determinate scurte de timp, iar in perioada de exploatare impactul va fi nul.


72

In cazul inundatiilor, flora prin acoperirea excesiva cu apa dispare. Prin eliminarea cauzei exista premisele pentru continuarea ciclului natural – impact pozitiv, direct.

Se vor crea zone (zona ingradita in care se monteaza statiile automate) care vor fi inierbate si plantate cu vegetatie zonala – impact direct pozitiv.

Chiar daca unele posturi hidrometrice amplasate in arii naturale protejate vor ocupa o suprafata de teren (relativ mica de 4 x 4 m sau 2 x 6 m sau 2 x 2 m), prin activitatea lor au un impact pozitiv deoarece avertizeaza populatia din zona in caz de inundatii sau ape mari. c. impactul asupra solului

In perioada de constructie a acestor investitii se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive.

Mare parte din obiectivele proiectului vor fi realizate in incinte deja existente, deci nu va trebui sa se organizeze santiere (doar pe areale mici, eventual pentru depozitarea materialelor) – impact negativ de scurta durata si pozitiv pe termen lung.

In cea mai mare parte din cazuri, organizarile de santier vor fi de foarte mica amploare (mai ales in cazul amenajarilor punctelor hidrometrice) – impact minor, de scurta durata.

Cele mai importante organizari de santier se vor amenaja pentru Centrele de informare rapida. Acestea vor ocupa o suprafata de 1600 mp vor fi ingradite cu gard metalic si vor fi racordate la retelele de energie electrica, apa, canal, telefonie, internet – impact negativ de scurta durata (maxim 3 luni).

Mai important este impactul produs de amenajarea malurilor in dreptul posturilor hidrometrice (a limnimetrelor) deoarece implica si lucrari de excavatii – impact negativ, de scurta durata.

Prin organizarea santierelor, impactul asupra solului este direct, pe termen determinat, negativ si de mica amploare.

Pentru procurarea materialelor locale (nisip si pietris) se va apela la balastierele autorizate din zona, se vor folosi cele mai scurte distante.

La terminarea lucrarilor zonele afectate vor fi readuse la starea initiala – impact pozitiv, definitiv.

d. impactul asupra calităŃii şi regimului cantitativ al apei

Lucrarile care se vor efectua in cadrul programului WATMAN nu vor afecta calitatea si cantitatea apelor curgatoare sau a lacurilor.

Proiectul WATMAN are drept scop supravegherea calitatii apei raurilor, precum si avertizarea populatiei in caz de ape mari (inundatii) – impact pozitiv, definitiv.

Pentru amplasarea limnimetrelor vor fi amenajate malurile raului pe o distanta de circa 10 m, fapt de va determina, pe termen scurt marirea turbiditatii apei in perioada de excavatii – impact negativ, pe termen scurt.


73

Debitul raurilor nu se va schimba – impact secundar.

e . impactul asupra calităŃii aerului

In perioada realizarii lucrarilor de santier pentru realizarea CIR-urilor, calitatea aerului nu va fi afectata semnificativ de activitatea utilajelor in miscare: autotransportoare, graifare, tractoare, etc.

In cazul lucrarilor la posturile hidrometrice si la statiile automate cu senzori pentru calitatea apei, pentru amenajarea malurilor sursele de poluanti for fi pulberi in suspensie provenite de la sistematizarea terenului si poluantii specifici motoarelor utilajelor in functiune (CO, NOx, particule in suspensie).

Tinand cont de ritmul si volumul lucrarilor efectuate pe amplasamentul obiectivelor impactul asupra habitatelor si spaciilor de fauna si flora protejate este practic insignifiant.

In cazul montarii celorlalte tipuri de statii se va folosi mana de lucru umana, lucrarile se vor face in 2-3 zile (cel mult o saptamana), iar impactul asupra aerului va fi minim.

In perioada de exploatare a Sistemelor de supraveghere nu vor apare surse de poluare a aerului – impact nesemnificativ.

f. impactul asupra climei – atat in perioada de constructie, cat si in cea de exploatare, implementarea Sistemelor de supraveghere nu va determina schimbari climatice – impact nesemnificativ. g. impactul asupra zgomotelor şi vibraŃiilor

In perioada de constructie, activitatea utilajelor in miscare poate produce un discomfort acustic in perioada de activitate – impact negativ, temporar nesemnificativ.

Dupa aceea, in perioada de explotare nu se preconizeaza ca vor fi surse de zgomot. Doar susurul apei poate fi considerat ca sursa de zgomot – impact pozitiv definitiv.

i. impactul asupra peisajului şi mediului vizual

Lucrarile pentru implementarea Sistemelor de supraveghere sunt formate din constructii care nu afecteaza in mod semnificativ mediul visual:

- cladirile dispecer se vor amplasa in localitati, in cladiri noi sau in cadrul celor existente;

- aparatura de supraveghere montata in exterior va fi protejata si ingradita cu materiale rezistente, in culori naturale.

- aparatura de supraveghere a barajelor va fi amplasata in interior, in cadrul anexelor administratiei barajelor.

In perioada de constructie impactul asupra peisajului este negativ si temporar, iar in perioada de exploatare impactul este pozitiv si definitiv.


74

j. impactul asupra patrimoniului istoric şi cultural

Prin implementarea proiectului WATMAN nu va fi afectat patrimonial istoric si cultural deoarece obiectele proiectului vor fi amplasate pe terenuri ale ANAR, de multe ori langa baraje sau in cadrul lor (in extravilanul localitatilor), in cladiri deja existente sau nou construite, dar care au o arhitectura adaptata zonei.

Bisericile si obiectivele istorice care sunt semnalate in zonele de interes, in general nu sunt situate pe malul raurilor, iar lucrarile de amplasare a aparaturi de masura si control vor avea rolul de avertizare imotriva inundatiilor, deci de protejare a acestor obiective – impact pozitiv, pe teremen lung.

3.5.2. Extinderea impactului

Lucrarile de implementare a Proiectului WATMAN se vor executa pe suprafete bine stabilite, iar dupa terminarea santierului vor ramane numai activitatile antropice deja existente in zona.

Nici in perioada de constructie si nici in cea de exploatare nu se pune problema extinderii impactului lucrarilor asupra altor zone geografice sau a arealelor sensibile aflate in apropiere. 3.5.3. Magnitudinea şi complexitatea impactului;

In perioada de constructie a lucrarilor de montare a aparaturii, organizarea de santier va fi de mica amploare – impactul va fi de mica amploare si pe o perioada determinata.

Darea in functiune a Sistemelor de supraveghere a raurilor si barajelor va avea un impact nesemnificativ, permanent asupra mediului, populatiei si bunurilor din zonele unde va fi implementat, dar va avea un impact pozitiv de lunga durata prin faptul ca le va proteja impotriva inundatiilor. 3.5.4. Durata, frecvenŃa şi reversibilitatea impactului

Prin implementarea Sistemelor de supraveghere a apelor lucrarile se vor desfasura pe o perioada relativ scurta (2 ani), lucrarile nu se vor efectua in acelasi timp pentru toate locatiile si nici pe aceiasi suprafata (dispersie mare, in spatiu si timp), vor avea un efect de lunga durata si vor permite evitarea producerii de calamitati generate de inundatii sau de avarierea unor baraje – impactul asupra mediului va fi pozitiv, definitiv si ireversibil.

Este necesar ca pe perioada functionarii sale, Sistemul de supraveghere a apelor sa se dezvolte si sa fie intretinut corespunzator.

3.5.5. Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului


75

In perioada de constructie localnicii nu vor fi afectati semnificativ de activitatea santierului, de transport a materialelor deoarece aceste activitati sunt de mica amploare.

Masurile de atenuare privind impactul potential asupra mediului sunt legate de perioada de executie si de perioada de exploatare. Aceste masuri sunt:

- Statii automatizate cu senzori pentru marirea gradului de siguranta la baraje senzorilor din baraje – senzorii se vor monta in interior. Se vor lua masuri pentru transportul materialelor in siguranta de la utlajul de transport pana in corpul barajului. Nu se vor depozita ambalaje in spatii neamenajate.

- Masurile care trebuie luate pentru protejarea naturii in cazul Statiilor automatizate cu senzori pentru precipitatii solide si lichide – se va lucra in termenele planificate, curat, cu evitarea raspandirii deurilor, strict pe suprafata prestabilita; Resturile de pamant provenit de la montarea stalpilor vor fi raspandite pe amplasament;

- Masurile care trebuie luate pentru protejarea naturii in cazul StaŃiilor automatizate pentru posturi hidrometrice pe afluenŃi – se va lucra in termenele planificate, curat, cu evitarea raspandirii deurilor, strict pe suprafata prestabilita, betoanele vor fi turnate direct pe lucrare, interzicerea descarcarii sau eliminarii oricarui material de constructie in apa; resturile de pamant provenit de la montarea stalpilor vor fi raspandite pe amplasament;

- Statii automate cu senzori pentru debite la folosinte – acestea se vor monta inainte de statiile de tratare a apei pentru populatie, in incintele acestor statii. Masurile care trebuie luate in perioada de constructie tin de respectarea termenelor, se va lucra curat, fara raspandirea deseurilor, strict pe suprafata prestabilita; in perioada de exploatare nu este nevoie sa fie luate masuri suplimentare;

- Masurile care trebuie luate pentru protejarea naturii in cazul Statii automatizate cu senzori pentru debite pe derivatii – se va lucra in termenele planificate, curat, cu evitarea raspandirii deurilor, strict pe suprafata prestabilita, betonul va fi transportat cu betoniera si va fi descarcat strict pe lucrare;

- StaŃiile automatizate cu senzori pentru debite pe derivaŃii sub presiune – se va lucra in termenele planificate, curat, cu evitarea raspandirii deurilor, strict pe suprafata prestabilita, betoanele vor fi turnate direct pe lucrare, interzicerea descarcarii sau eliminarii oricarui material de constructie in apa; resturile de pamant provenit de la montarea stalpilor vor fi raspandite pe amplasament; in perioada de exploatare nu este nevoie sa fie luate masuri suplimentare;

- Statii automatizate pentru calitatea apei – se va lucra in termenele planificate, curat, cu evitarea raspandirii deurilor, strict pe suprafata prestabilita, betoanele vor fi turnate direct pe lucrare, interzicerea descarcarii sau eliminarii oricarui material de constructie in apa; resturile de pamant provenit de la montarea stalpilor va fi raspandit pe amplasament;

- Pentru Centre de Coordonare nu sunt necesare a se lua masuri suplimentare de protejare a naturii


76

- Centre de interventie Rapida – se vor amenaja in orase si se vor lua masurile obisnuite de: curatenie pe perioada de executie, respectarea termenelor, gestiunea corecta a deseurilor, amenajarea spatiilor verzi dupa terminarea lucrarilor; Monitorizarea lucrarilor si a calitatii mediului;

a. Măsurile de protecŃie a florei şi faunei în perioada de execuŃie

Pentru a nu fi produse perturbări grave ale echilibrelor ecologice este necesară adoptarea de măsuri de protecŃie a florei şi faunei, cum ar fi:

- respectarea graficului de lucrări în sensul limitării traseelor şi programului de lucru pentru a limita impactul asupra florei şi faunei specifice amplasamentului;

- se va instrui personanul lucrator in spiritul respectarii si ocrotirii naturii;

- pentru atenuarea nivelului de zgomot perceput în interiorul ariilor naturale protejate in care vor fi amplasate Posturi hidrometrice pe rauri si a Statiilor automatizate cu senzori pentru calitatea apei amplasate in areale protejate, în zona fronturilor de lucru vor fi prevăzute panouri acustice sau obstacole cu dimensiuni şi structuri adecvate care să asigure atenuarea/reducerea nivelului de zgomot;

- utilizarea de utilaje şi mijloace de transport silenŃioase, pentru a diminua zgomotul datorat activităŃii de construcŃie care alungă speciile de animale şi păsări, precum şi echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reŃinere a poluanŃilor în atmosferă;

- funcŃionarea utilajelor se limitează la traseele si orarul stabilite în funcŃie de zona;

- se interzice depozitarea necontrolată a excesului de pământ sau balast in limitele spaŃiilor de depozitare stabilite împreună cu autorităŃile pentru protecŃia mediului;

- evitarea depozitării necontrolate a materialelor rezultate (pământ, nămol rezultat din operaŃiile de excavatii si umpluturi);

- utilizarea celor mai bune tehnici de realizare a lucrărilor;

- evitarea folosirii oricărui tip de resursă naturală din interiorul ariei natural protejate;

- interzicerea depozitării materialelor de orice tip în imediata apropiere a cursului de apă;

- gestionarea corespunzătoare a deşeurilor: colectarea, valorificarea şi transportul deşeurilor la unităŃile specializate sau a depozitul zonal de deseuri,

- colectarea şi evacuarea ritmică a deşeurilor menajere şi tehnologice pentru a nu a atrage/tenta animalele şi a evita riscul de îmbolnăvire şi accidentare a acestora;

- etapizarea operaŃiilor generatoare de praf şi umectarea suprafeŃelor decopertate din frontul de lucru/ în perioadele secetoase astfel încât nivelul concentraŃiilor de pulberi în atmosferă să fie situate sub valoarea limită pentru protecŃia ecosistemelor;

- prevenirea şi înlăturarea urmărilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic zona prin scurgeri de produs petrolier;


77

- în ariile naturale protejate lucrările se vor realiza cu informarea administratorului / custodelui ariei protejate;

- se va alege un calendar de lucru adecvat pe durata realizării proiectului astfel încât să nu fie afectată biodiversitatea din zonă, ce va fi comunicat custodelui/administratorului ariei naturale protejate înainte de începerea lucrărilor (nu se va lucra in perioada de cuibarit, de depunere a icrelor la pesti si a pontei la batricieni, etc);

- este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătamare a specilor de interes conservativ din zonă

- se vor planifica adecvat lucrările de construcŃii pentru a se evita execuŃiile în lunile aprilie - mai, perioada anului când amfibienii depun ponta,

- evitarea execuŃiei lucrărilor de excavatii si umpluturi în perioada de depunere a icrelor la peşti (lunile aprilie - mai);

- evitarea execuŃiei lucrărilor de excavatii si umpluturi în perioada de cuibarit la pasari;

- alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la punctele de alimentare cu combustibili de la unitatile specializate;

- în cazul unor poluări accidentale (eventuale scurgeri de carburanŃi şi lubrifianŃi) în vederea limitării şi înlăturării pagubelor, se vor lua măsuri imediate prin utilizarea de materiale absorbante, strângerea în saci, transportul şi depozitarea se va face în unităŃi specializate pentru eliminare;

- execuŃia tuturor reparaŃiilor utilajelor şi mijloacelor de transport în ateliere specializate amplasate in afara ariilor naturale protejate

- în cazul producerii accidentale a unui prejudiciu ce afectează obiectivele de conservare pentru care a fost desemnată aria protejată, se va anunŃa în cel mai scurt timp custodele/administratorul ariei naturale protejate în vederea stabilirii măsurilor de remediere ce vor fi puse în aplicare de cel care a produs prejudiciul.

b. Măsuri de reducere a impactului asupra ecosistemului acvatic

în vederea reducerii impactului asupra ecosistemelor acvatice se recomandă următoarele:

- lucrările de amenajare a malurilor raurilor (in cazul Posturilor hidrometrice si a Statiilor automatizate pentru calitatea apei) se vor efectua in termene cat mai scurte, iar in urma implementarii masurilor de reducere a impactului asupra mediului nu va afectata integritatea retelei europene Natura 2000;

- nu se vor efectua lucrari primavara, in perioada de depunere a icrelor sau de depunere a pontei la batracieni;

- exploatarea apelor de suprafaŃă în ariile naturale protejate este interzisă;

- evitarea pierderilor de hidrocarburi petroliere de la utilajele şi mijloacele de transport care ar putea conduce la modificarea calităŃii apei;

- interzicerea descărcării deşeurilor în cursul de apă sau in imediata apropiere;


78

- lucrările proiectului Watman se vor realiza fara a modifica morfologia albiei, dinamica şi evoluŃia albiei, regimul de curgere;

- implementarea unor măsuri specifice adaptate zonei pentru a preveni eventualele contaminări prin infiltraŃii sau scurgeri necontrolate din zonele de lucru din imediata vecinătate a apelor de suprafaŃă;

- întocmirea unui plan de prevenire a poluării accidentale şi desemnarea unei persoane responsabile cu protecŃia factorilor de mediu;

- materialele utilizate nu vor fi depozitate în apropierea cursului de apă.

c. Măsuri de reducere a impactului în perioada de exploatare a lucrarilor

In perioada de exploatare Sistemului informational de prevenire impotriva inundatiilor, echilibrul faunistic si vegetativ din cadrul siturilor se va restabili in mod natural. Din partea custozilor va fi desemnat un biolog care sa monitorizeze zonele in care se vor amplasa statiile.

Administratiile Bazinale si primariile locale se vor ingriji de pastrarea curateniei in zona. Periodic se vor face testări de către laboratoare acreditate pentru a determina nivelul concentraŃiilor poluanŃilor din zonă.

In perioada de exploatare nu vor fi aspecte care sa afecteze mediul. Din contra prin implementarea Proiectului WATMAN se vor lua masuri pentru amenajarea (taluzarea) raurilor pentru montarea aparaturii pentru supravegherea cantitatilor de apa in perioadele de ape mari, precum si supravegherea comportarii in timp a barajelor, etc.

Programul asigura evitarea, reducerea si/sau ameliorarea impactului asupra mediului in bazinele hidrografice ale principalelor rauri din Romania in perioadele de ape mari. 3.5.6. Natura transfrontieră a impactului

Programul are un impact transfrontalier pozitiv.

In cazul bazinelor hidrografice ale raurilor Prut si Tisa, lucrarile care se vor efectua pentru monitorizarea acestora nu vor afecta mediul si nici relatiile transfrontariere. Din contra, prin acest program exista posibilitatea de avertizare a vecinilor in cazul apelor mari.

In implementarea proiectului Watman se va tine seama de acordurile incheiate de Romania cu statele vecine:

- Acord intre RPRomania (azi Romania) si RPF Iugoslavia (azi Uniunea Statala Serbia si Muntenegru) privind problemele hidrotehnice si cursurile de apa de pe frontiera sau intretaiate de frontiera de stat, semnat la Bucuresti in data de 7 aprilie 1955, Decret nr.242/17.06.1955

- Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor de frontiera, Galati, 30.09.1997, Legea nr. 16/11.01.1999


79

- Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Ungare privind colaborarea pentru protectia si utilizarea durabila a apelor de frontiera, Budapesta, 15.09.2003, HG nr. 577/15.04.2004

- Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea (Conventia pentru protectia fluviului Dunarea), semnat la Sofia in data de 29.06.1994, Legea nr.14/24.02.1995

- Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiera si a lacurilor internationale, semnata la Helsiki in 1992, Legea nr.30/26.04.1995

- Protocolul Apa si sanatatea la Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa tranfrontiera si a lacurilor internationale, Londra, 17.06.1999, Legea nr.228/30.11.2000

- Conventia intre Guvernul Gomaniei, Guvernul R Cehia, Guvernul RRS Iugoslavia, Guvernul URSS si Guvernul R Ungare privind protectia apelor raului Tisa si a afluentilor ei impotriva poluarii, semnata la Szeged in data de 28.05.1986, HCM nr. 136/12.07.1986

- Acordul intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor din Romania si Ministerul Mediului si Apelor din Republica Bulgaria privind cooperarea in domeniul gospodaririi apelor, semnat la Bucuresti in data de 12.11.2004, HG nr. 2419/21.12.2004

- Declaratia ministrilor din Romania, Ungaria, Iugoslavia si Slavacia privind infiintarea Forumului Tisei pentru apararea impotriva inundatiilor, semnata la Budapesta in data de 25 mai 2001

- Initiativa de la Budapesta (adoptata la nivel prim-ministru) privind intarirea cooperarii internationale pentru managementul durabil al inundatiilor, semnata la Budapesta in data de 1 decembrie 2002.


80

IV. Surse de poluanŃi şi instalaŃii pentru reŃinerea, evacuarea şi dispersia poluanŃilor în mediu

4.1. ProtecŃia calităŃii apelor

a) Caracterizarea şi specificul fenomenului de inundaŃii din România

łara noastră are o reŃea hidrografică bine dezvoltată, ce însumează cca. 70.000 km cursuri de apă. O caracteristică importantă a acestor cursuri de apă este apariŃia periodică si frecventa a unor viituri produse ca urmare a topirii zăpezilor, căderii unor ploi cu intensitate mare sau suprapunerii acestor fenomene.

Durata, amploarea, şi caracteristicile viiturilor sunt determinate atât de condiŃiile fizico-geografice aferente bazinelor hidrografice cât şi de condiŃiile climatice specifice regiunilor Ńării, care generează distribuŃii diferite, cantitative şi spaŃiale, ale precipitaŃiilor de la o zonă la alta. AlŃi factori importanŃi care influenŃează viiturile sunt: caracteristicile morfometrice ale bazinelor hidrografice, reprezentate de relief şi mărimea suprafaŃei de recepŃie, structura solului, gradul de saturaŃie cu apă a terenului, structura şi tipul de vegetaŃie, gradul de eroziune a solului, etc.

Din analiza de frecvenŃe a rezultat că în România viiturile se produc mai frecvent primăvara (30-50%) şi în mai mică măsură toamna (10-20%) sau iarna (5-10).

La viiturile produse pe râurile interioare din Ńara noastră se remarcă caracterul torenŃial al acestora.

Producerea fenomenului de inundaŃie în zonele vulnerabile ale bazinelor hidrografice are mai multe cauze, cele mai importante sunt:

- imposibilitatea prognozei fenomenelor hidro-meteorologice locale din cauza lipsei unui sistem automat de urmărire şi prognoză a fenomenelor hidro-meteorologice periculoase;

- caracterul torenŃial al precipitaŃiilor şi al scurgerilor de pe versanŃi la care se adaugă intensificarea proceselor morfologice din albiile cursurilor de apă;

- capacitatea redusă de tranzitare a debitelor maxime prin albia minoră şi depăşirea acestora cu o frecvenŃă anuală de cca. 30-50 %, caracteristic râurilor din România;

- despăduriri masive pentru exploatarea masei lemnoase; promovarea limitată a lucrărilor noi de corectare a formaŃiunilor torenŃiale şi a lucrărilor de împădurire;

- dezatenuarea produsă prin lucrări de îndiguire pe lungimi mari fără măsuri suplimentare privind preluarea acestor efecte;

- intreŃinerea necorespunzătoare a albiilor cursurilor de apă în special în zona podurilor şi a localităŃilor (neefectuarea lucrărilor de decolmatare şi defrişare a vegetaŃiei din albia minoră precum şi depozitarea gunoaielor în albiile minoră şi majoră);

- intreŃinerea necorespunzătoare şi nereabilitarea lucrărilor de apărare deteriorate în timpul viiturilor din ultimii ani;


81

- amplasarea necorespunzătoare, din lipsa unor studii de inundabilitate, a unor construcŃii în zone inundabile;

- amplasarea unor construcŃii neautorizate în zona torenŃilor şi în albiile majore ale cursurilor de apă;

- reŃele de canalizare, ce preiau scurgerea pluvială, colmatate, subdimensionate, neîntreŃinute, care nu fac faŃă regimurilor torenŃiale de curgere.

b) Riscuri de accidente la baraje

Conform legislaŃiei actuale din România barajele se încadreaza in categorii de importanŃa in funcŃie de indicele de risc asociat.

La barajele încadrate în categoriile de importanŃă A (baraje de importanŃă excepŃională) şi B (baraje de importanŃă deosebită) este necesar ca urmărirea comportării să fie de tip specială.

Urmărirea de tip specială implică faptul ca barajul să fie echipat cu aparatură de urmărire a comportării în timp, pe lângă urmărirea prin observaŃii vizuale şi reŃeaua topo- geodezică.

Pentru barajele de categorie de importanŃă C (importanŃă normală), este necesar ca urmărirea comportării să fie de tip curentă.

Aceasta presupune supravegherea prin observaŃii vizuale şi eventual reŃea topo- geodezică.

În analiza efectuată pe baza statisticilor privind accidentele survenite la baraje, cauzele care pot produce cedări sau accidente au fost grupate în patru categorii:

A. Pierderea stabilităŃii prin: - alunecare; - răsturnare; - depăşirea capacităŃii de rezistenŃă a materialelor; - depăşirea limitei de deformaŃii, totale sau diferenŃiale.

B. Cauze privind durabilitatea construcŃiei: - eroziune internă; - eroziune externă; - dezagregări sau deteriorări datorită factorilor climatici sau chimici; - deteriorarea drenajelor sau etanşărilor; - îmbătrânirea materialelor de construcŃie.

C. Cauze privind funcŃionalitatea: - capacitatea redusă a evacuatorilor de ape mari; - insuficienŃa gărzii; - mărimea gradientului de variaŃie a nivelului apei în lac; - infiltraŃii totale; - aspecte de ordin economic; - neterminarea lucrărilor.


82

D. Solicitări excepŃionale: - seisme; - ruperi de baraje în amonte; - explozii; - acŃiuni deliberate (sabotaje, bombardamente).

In Romania nu s-a produs pâna acum decât un accident la Barajul Belci, situaŃiile cele mai des întâlnite in exploatarea barajelor fiind incidente la unele structuri componente.

Pentru a preîntâmpina riscul la cedare este deosebit de important a dispune de un sistem automat de colectare a datelor privind parametrii de siguranŃă semnificativi pentru diferitele tipuri de baraje. c) Caracterizarea poluărilor accidentale ale râurilor din România

Poluările accidentale din România sunt datorate deversărilor cu diverse substanŃe, in multe cazuri direct asociate cu efectele distructive ale viiturilor. Date statistice privind poluantii principali sunt dupa cum urmeaza:

- Petrolul este poluantul cel mai frecvent înregistrat, reprezentând 48,8% din deversările survenite între 1992 şi 2000. Evacuările de petrol, ca procent din total au avut un nivel maxim în 1999 (66,7%) şi minim în 1994 (27,5%). IncidenŃa ridicată a deversărilor de petrol se datorează cel mai probabil uşurinŃei relative de detectare a acestora comparativ cu alte substanŃe chimice.

- Pe al doilea loc, ca frecvenŃă, se situează substanŃele chimice (detergenŃi, fenoli etc.) care reprezintă 18,3% dintre poluarile înregistrate în perioada 1992-2000, atingând valori maxime în 1994 (25%) şi 2000 (25%).

- Poluarea accidentală asociată deşeurilor din zootehnie, cu o pondere medie de 13,6%), prezintă o scădere de la 27% (1992) la 1,2% (2000). Aceasta este datorată declinului activităŃilor agricole din România, în această perioadă. Evacuările de deşeuri zootehnice sunt probabil un factor al practicilor de gospodărire a deşeurilor. Fermele zootehnice deŃin, în general, sisteme de retenŃie cu capacitate, sisteme constructive si intretinere necorespunzatoare care generează pierderi de substanŃe si ca urmare poluari ale resurselor de apa .

- Alte cauze, poluanŃi neidentificaŃi, reprezintă o pondere însemnată (19,3%) inregistrând un maxim în 2000 (23%).

0

20

40

60

80

100

120

Număr cazuri

Anul

Poluări accidentale înregistrate în România în perioada 1992 - 2000

Total 37 62 80 115 56 80 32 60 80

Petrol 17 27 22 58 30 45 18 40 36

Zootehnie 10 15 20 17 7 6 5 1 1

Produse chimce 7 9 20 22 8 10 2 12 20

Alte cauze 3 11 18 18 10 19 7 7 23

1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Poluări accidentale in România in perioada 1992-2000


83

În figura se mai sus se prezintă, pentru fiecare an din această perioadă, numarul de cazuri de poluări repartizate pe substanŃe poluante şi numarul de cazuri totale înregistrate.

Cea mai importantă poluare accidentală produsa in aceasta perioada cu un impact major asupra populaŃiei, florei şi faunei acvatice o reprezinta accidentul de la iazul de steril al exploatării aurului cu cianuri de la mina Săsar din Baia-Mare.

Pe 30 ianuarie 2000, s-a produs o spărtură în iazul de steril de la S.C. Aurul Baia -Mare, cauzată de ploi puternice si topirea bruscă a zăpezii; cca. 100.000 m3 de apă cu conŃinut ridicat de cianuri şi metale grele au fost evacuate din iaz, afectând râurile Săsar, Lăpuş, Someş si Tisa.

Poluările înregistrate în România în perioada 2001 – 2009, în număr de 708, au depăşit cu cca. 16% pe cele înventariate în perioada 1992 – 2000. Cele mai multe poluări accidentale din această perioadă au fost înregistrate în anii 2001, 2002, 2003, 2007, 2008.

În figura de mai jos se prezintă, pentru fiecare an din această perioadă, numarul de cazuri de poluări repartizate pe substanŃe poluante şi cazurile totale înregistrate. Din reprezentarea grafică a poluărilor accidentale înregistrate în perioada 2001 – 2009, se observă următoarele:

- Petrolul este poluantul cel mai frecvent înregistrat în accidente, la fel ca în perioada anterior analizată, reprezentând cca. 57,0 % din totalul deversărilor. Maximul evacuărilor de petrol, este atins în anul 2002 (cca. 18,3 % din totalul poluărilor cu petrol şi cca. 63,2% din totalul anului), iar minimul se înregistrează în anul 2004 (3,2% din totalul poluărilor cu petrol şi 48,1% din totalul anului). Poluările accidentale cu produse petroliere sunt datorate, în general, pierderilor de substanŃe petroliere prin fisurarea sau avarierea unor conducte;

SituaŃia poluărilor accidentale din România în perioada 2001- 2009

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

110

120

Nu

mar

po

luar

i

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Anul

Situatia poluarilor accidentale din România în perioada 2001 - 2009

Substante organiceSubstante anorganiceSubstante de alta naturaProduse petroliereTotal


84

- SubstanŃele de natură organică (ape uzate neepurate evacuate de fermele agricole, de canalizările orăşeneşti etc.) ocupă locul doi în ierarhia substaŃelor poluante cu cca. 15,40% pondere din totalul poluărilor;

- SubstanŃele de natură anorganică reprezintă cca. 15,10% din totalul poluărilor din perioada analizată.

Figura de mai jos prezintă substanŃele poluante de natură anorganică în fiecare an din perioada 2001-2009 şi evidenŃiază produsele chimice (săruri, acizi etc.), cu un aport major de cca. 43% din totalul poluărilor cu substanŃe anorganice, urmate de steril de mină şi suspensii, cu cca. 35%. Produsele de azot (NH4, NO3, NO2) au un aport de cca. 22% din totalul poluărilor cu substanŃe anorganice, cu un maxim în anul 2001 de cca. 85% din totalul anului.

- PoluanŃi de altă natură (neidentificaŃi, cauze naturale, braconaj), reprezintă o pondere de cca. 12,57 din totalul poluărilor înregistrate în perioada 2001 – 2009, cu un maxim în anul 2001.

In continuare se prezintă poluările accidentale produse în bazinele hidrografice din România, care au avut impact asupra populaŃiei, florei şi faunei acvatice înregistrate în anii cu pagubele totale cele mai mari: 2001 şi 2002.

Anul 2001 înregistrează numărul cel mai mare de poluări cu produşi ai azotului :

• Poluarea cu cianură şi amoniu a râurilor Şomuzul Mare şi Siret în data de 19 ianuarie cauzată de scurgerile de substanŃe toxice de pe platforma fostei societăŃi S.C. METADET S.A. Fălticeni, care producea detergenŃi şi polimetacrilat de metil.

0

2

4

6

8

10

12

Nu

mar

po

luar

i

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Anul

Poluanti de natura anorganica întâlniti la poluarile accidentale din perioada 2001 - 2009

Produse chimice (saruri, acizi)

Steril de mina si suspensii

Produsi azot (NH4, NO3, NO2)

PoluanŃi de natură anorganică întâlniŃi in perioada 2001 - 2009


85

• Poluarea cu ion de amoniu (NH4) a râurilor Amaradia şi Jiu în 14 – 15 februarie cauzată de scurgerile de ape amoniacale din instalaŃiile tehnologice ale unităŃii DOLJCHIM – Craiova, sucursala a SNP PETROM SA;

• Poluarea cu fier şi ape acide a râului Arieş cauzată de precipitaŃiile abundente căzute în perioada 2-5 februarie şi 23 februarie în bh. Aries, ceea ce a dus la creşterea debitelor de apa evacuate din iazul de decantare Valea Şesei.

• Poluarea cu cloruri a Pârâului Sărat şi a acumulării Govora de pe râul Olt în perioada 13 septembrie –15 noiembrie, ca urmare a fenomenului de scufundare în zona sondei 377, aparŃinând SC MINIERA SA din localitatea Teica – Ocnele Mari.

Anul 2002 se remarcă cu cele mai multe poluări cu produse petroliere din anii 2001 - 2009 :

- Poluarea râului Tarnava Mare pe sectorul Odorheiul Secuiesc – Murgeni în perioada 24 – 25 iunie, cauzată de debitul de ape uzate evacuat total neepurat de staŃia de tratare urbană Târgu – Secuiesc, oprită datorită întreruperii alimentării cu energie electrică;

- Poluarea râului Prahova cu ŃiŃei în perioada 31.07 – 05.08 in aval de podul CFR in dreptul satului Zalhana, comuna Manesti, jud. Pahova şi a râului IalomiŃa. Poluarea a fost cauzată de ruperea conductei magistrale O3/4’’10 F1 TICLENI-PLOIESTI in dreptul haltei C.F.R. Brãtãşanca ;

- Poluarea râului Someş aval Dej în luna septembrie, cu ape uzate tehnologice neepurate, provenite de pe paltforma SC Somes SA Dej;

- Poluarea cu ŃiŃei a pârâului Albota şi a râului Teleorman, în perioada 26.09 - 10.10. datorită spargerii, în scop de furt, a conductei magistrale de transport ŃiŃei, Siliştea – Poiana Lacului.

Asa cum se observa, un numar semnificativ de poluari accidentale inregistrate sunt datorate efectelor inundatiilor si a depasirii debitelor in zone vulnerabile. Astfel, o parte din dotarile propuse pentru Centrele de Interventie Rapida a proiectului WATMAN Ńin seama de prevenirea si intervenŃia în cazul poluării accidentale a apelor datorate efectelor viiturilor (CIR pentru inundatii si poluari). Obiectivul general al României ca membra a ICPDR (Comisia InternaŃională pentru ProtecŃia Fluviului Dunărea) este acela de a îmbunătăŃi siguranŃa publică şi de a proteja mediul în caz de poluare accidentală prin informarea din timp a Ńărilor riverane afectate. De la începerea oficială a activităŃii sale (mai 1999) până în septembrie 2003, au fost întregistrate 35 de accidente. În prezent este în curs de implementare o îmbunătăŃire substanŃială a sistemului prin înlocuirea comunicaŃiilor satelitare prin internet şi mesaje SMS şi introducerea abordării emisiilor - prag de alertă pentru incidentele de poluare a apei.

Din 1997, România este afiliată la AEWS-Dunărea (Sistem de avertizare rapidă în caz de accidente - Dunărea) pentru înregistrarea deversărilor de importanta internaŃională. Acest sistem este creat în baza Articolului 16 al ConvenŃiei privind Cooperarea pentru ProtecŃia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, prin care se recunoaşte necesitatea unui sistem de avertizare de urgenŃă în caz de accidente.


86

Obiectivul sistemului este acela de a creşte siguranŃa publică şi protecŃia mediului în caz de poluare accidentală prin informarea din timp a Ńărilor riverane afectate. Pentru acest sistem au fost stabilite în fiecare Ńară participantă Centre NaŃionale Principale de Alertare (PIAC). FuncŃia principală a acestor centre este de a trimite mesaje de avertizare la nivel internaŃional. CIR va îndeplini fucŃiunea de intervenŃie rapida in cazul acestor poluări accidentale, iar mobilizarea se va face prin sistemul de avertizare-alarmare ANAR. Fiecare PIAC este compus din trei unităŃi de bază: Unitatea de Comunicare trimite şi primeşte mesajele de avertizare; Unitatea Expert evaluează impactul transfrontalier potenŃial al accidentelor; şi Unitatea de Decizie stabileşte necesitatea de avertizare internaŃională.

Din acesta convenŃie (ConvenŃiea privind Cooperarea pentru ProtecŃia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea), reiese imediat înca o funcŃiune importanta avuta in vedere in procesul de implementare a Proiectului WATMAN care prevede infiintarea de “Centre de coordonare si Centrele de Interventie Rapida”, - echipamente de comunicaŃii si intervenŃie in cazul poluării râurilor nationale si transfrontaliere ca efect al inundatiilor, constituirea de depozite si secŃiuni fixe de intervenŃie in zonele de risc ridicat, aproape de graniŃele Ńarii care să dispună de echipamente si personal specializat, de înalta performanŃă. Pentru realizarea proiectului, atat pe perioada de executie cat si pe cea de exploatare nu este cazul sa se prevada instalaŃii de epurare a apelor uzate.

Ca surse de poluare a apelor sunt deversarile necontrolate de poluanti de la diversi agenti economici sau de la populatie. Aceste deversari trebuiesc monitorizate de catre Agentia de Protectia Mediului si Agentia Nationala “Apele Romane”. 4.2. ProtecŃia aerului

Clima Romaniei este temperat-continentală moderată (cu influenŃe oceanice, baltice sau pontice) în regiunile mai joase.

Temperatura medie anuală este peste 12°C în S, şi sub 0°C pe înălŃimi.

PrecipitaŃiile sunt cuprinse între 250-500 mm/an în Dobrogea şi cca. 1.500 mm/an în munŃi.

In zonele amplasamentelor obiectivelor WATMAN nu exista surse strict locale care sa influenteze direct calitatea aerului. Sursele cele mai importante existente in zonele invecinate acestora sunt surse provenite de la industrii, surse agrare si surse aferente cailor de transport si anume:

• efectuarea de lucrari agricole cu mijloace mecanice • activitati industriale poluante • in marile orase – centralele termice

• activitatile casnice, rurale desfasurate in localitati, • traficul rutier in unele cazul intens, din zone cu o circulatie mare, sau redus, de pe

drumurile comunale. Sursele de impurificare a atmosferei în perioada de construcŃie vor fi reprezentate de:


87

- excavarea pământului; - manevrarea materialelor de construcŃie (nisip, pietriş, ciment, var); - traficul auto.

Toate aceste categorii de surse sunt nedirijate, fiind considerate surse de suprafaŃă, iar in urma aplicarii masurilor de reducere a impactului, acestea nu au un impact semnificatv asupra mediului .

După punerea în funcŃiune a obiectivelor proiectate, din activitatea desfăşurată nu vor rezulta noxe evacuate în atmosferă. ● InstalaŃii pentru epurarea gazelor

Nu este necesar sa fie prevazute instalatii speciale pentru epurarea aerului.

● ConcentraŃiile şi debitele poluanŃilor atmosferei

Asa cum s-a mai precizat, debitele masice pentru noxele produse in timpul constructiei, din care pot rezulta (H2S, CH4, CO2, NO2, etc.) sunt practic insignifiante, putând produce doar un uşor disconfort olfactiv în imediata vecinătate a sursei, unde nu sunt însă aplicabile prevederile STAS 12574/87.

Chiar daca ar avea valori care pot fi estimate/calculate, avand in vedere ca aceste surse nu sunt dirijate, valorile estimate ale emisiilor de poluanŃi nu pot fi evaluate în raport cu limitele maxime admise în Ordinul 462/1993.

4.3. ProtecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor

Sursele de zgomot şi de vibraŃii pot apare in perioada de constructie si provin de la utilajele in miscare. Este vorba de autotransportoare, excavatoare, etc. care functioneaza 8 ore/zi lumina.

Se apreciaza ca la limita arealului santierului nivelul sonor nu va depasi limita maxima admisibila de 50 NdB.

In perioada de exploatere nu exista surse de zgomot si nici de vibratii. 4.4. ProtecŃia împotriva radiaŃiilor

Surse de radiaŃii – nu este cazul.

Amenajări şi dotările pentru protecŃia împotriva radiaŃiilor – nu este cazul. 4.5. ProtecŃia solului şi a subsolului

Din punct de vedere hidrogeologic, dat fiind faptul că amplasamentul staŃiilor hidrometrice se află situat la contactul dintre albia majoră şi cea minoră, în zonă se dezvoltă o structură hidrogeologică aluvionară de luncă.


88

Litologic, rocile de inmagazinare în care sunt cantonate acviferele, sunt reprezentate prin blocuri cu bolovăniş şi rar nisip în zonele montane, trecând la pietrişuri şi nisipuri în cele de câmpie.

In perioadele secetoase freaticul din luncă alimentează râul, iar în cele ploioase fenomenul este invers. Permeabilitatea depozitelor aluviale prezintă valori funcŃie de granulozitatea acestora, variind între 1-300 m/zi. Valori mai mari se înregistrează în zonele montane, scăzând treptat spre cele de şes. Adâncimea apei freatice este funcŃie de cota terenului, grosimea stratului permeabil şi de nivelul infiltraŃiilor.

Nivelul apei freatice se situează în general la cote apropiate de cele ale apei râului.

Macrozonarea seismică a teritoriului se raportează la suprafaŃa terenului liber, pentru condiŃii de teren mediu (pachet geologic superficial cu viteza de propagare a undelor S de 300+500 m/sec).

Coeficientul „ks" (raportul dintre acceleraŃia maximă a mişcării seismice a terenului corespunzătoare zonei seismice de calcul şi acceleraŃia gravitaŃională) prezintă valori cuprinse între 0,08 şi 0,32.

Perioada de colŃ „Te" (a spectrului de proiectare) prezintă valori de 1,5 sec în partea de sud - est a României, scăzând la 0,7 sec în cea de nord - vest şi Dobrogea.

Toate sistemele de monitorizare a raurilor nu se vor amplasa pe terenuri predispuse la alunecari de teren, iar malurile vor fi amenajate astfel incat aparatura sa functioneze optim (fara erori de masurare).

In general, calitatea solului poate fi afectata de surse preexistente obiectivului si de surse care se datoreaza construirii si exploatarii obiectivului.

● Sursele preexistente

Sursele preexistente de influentare a calitatii solului sunt reprezentate, pe de o parte, de activitatea agricola din trecut care a necesitat aplicarea de ingrasaminte pe sol si, pe de alta parte, de pulberile si alti poluanti chimici proveniti de la industriile din zona si de la traficul rutier.

● Sursele de poluanŃi pentru sol, subsol si ape freatice

In perioada de constructie sursele principale vor fi formate din utilaje in miscare/activitate.

Pentru micsorarea cantitatii de sedimente care se ridica in aer, drumurile nepietruite vor fi stropite periodic.

In perioada de explotare nu sunt surse de poluare a solului. Eventualele piese de schimb sau aparate defecte vor fi depozitate in locuri special amenajate la sediul central, pe fiecare bazin hidrografic in parte si apoi recuperate (prin societati economice de profil).

Lucrarile care se vor executa vor avea un termen de garantie de cel putin 20 ani.

● Lucrările şi dotările pentru protecŃia solului şi a subsolului


89

Prin metodele folosite pentru executia si explotarea lucrarilor nu se preconizeaza necesitatea luarii altor masuri pentru protectia solului si subsolului. 4.6. ProtecŃia ecosistemelor terestre şi acvatice

4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect

Conform Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007, privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanŃă comunitară, ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificarile ulterioare si a H.G. nr. 971 din 2011 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecŃie specială avifaunistică ca parte integrantă a reŃelei ecologice europene Natura 2000 în România, la nivelul tarii sunt 408 ROSCI-uri si 148 ROSPA-uri.

O parte din obiectele Programului WATMAN se suprapun cu arii naturale protejate de interes comunitar.

Amplasamentele Statiilor automate pentru masurarea debitelor pe rauri care au fost alese in ariile naturale protejate au fost stabilite astfel incat sa nu afecteze, sau sa aiba un impact nesemnificativ asupra florei si faunei declarate protejate prin OuG nr. 57 din 2007, modificat si completat ulterior.

In cazul ariilor naturale protejate cu paduri de foioase, sau conifere, sau in amestec amplasamentele au fost alese in asa fel incat sa se evite taierea pomilor.

In tabelul anexat sunt prezentate locatiile Sistemului de supraveghere a raurilor care sunt amplasate in arii naturale protejate prin lege, pe judete.

Lista cu arealele natural protejate in care sunt instalate statii automatizate, cu principalele caracteristici si impactul asupra mediului sunt prezentate in tabelele anexate.

In general, la nivel de tara situatia este urmatoarea:

a. VegetaŃia naturală este formata din păduri de foioase si areale cultivate de om.

Vegeratia României este compusă din următoarele elemente fitogeografice: nordic si alpin (circa 14%: artic, boreal, artic-alpin etc) european (circa 40%: eurosiberian, european, central-european etc), sudic (circa 8%: tropical, mediteranean etc), sud-estic (circa 10%: iliric, daco-iliric, balcanic, moezic), oriental sau continentala (circa 20%: pontic, sarmatic, ponto-central-asiatic, ponto-mediteranean), apusean (circa 1%: atlantic, atlantic-mediteranean), endemic (circa 4%, dacic propriu-zis), cosmopolit si adventiv (circa 4%).

Variatia conditiilor topoclimatice determină o diferentiere a învelisului vegetal prin etajarea formatiilor vegetale:

• Vegetatia alpină si subalpină, care ocupă culmile muntoase mai înalte de 1500-1700 m, este reprezentată prin pajisti alpine, formate din graminee, ciuperacee si plante cu flori viu colorate, rogozul alpin, părusca etc. În cadrul lor se întâlnesc si


90

tufisuri pitice de smirdar, sălcii pitice si alti arbusti, tufărisuri subalpine si jneapăn, ienupăr pitic, afini. Pajistile alpine alternează pajisi subalpine, formate din pe terenuri despădurite, în care predomină iarba stâncilor, părusca si tăposica.

• Vegetatia montană, care acoperă regiunile muntoase sub altitudinea de 1700-1500 m, este reprezentată prin:

o păduri de molid, în care predomină molidisurile pure, iar în locurile mai joase, doar local, întâlnindu-se brad si pin.

o păduri amestecate de fag cu răsinoase, în care specii caracteristice sunt fagul, bradul si molidul.

o păduri de fag, caracterizate prin predominarea fagului (în amestec slab cu bradul),a molidului (în pareta superioară), teiului, paltinului, frasinului, ulmului etc.

• Vegetatia de dealuri si de podisuri este reprezentată prin: o păduri de fag, care se continuă din zona montană o păduri amestecate de fag cu gorun o păduri de gorun si pajisti secundare stepizate dezvoltate pe locul pădurii

de gorun o păduri de stejar pedunculat, în care predomină stejarul pedunculat în

amestec cu diverse alte esente lemnoase o păduri de cer si gârnită, cu pajisti stepizate si pajisti stepice secundare o pajisti dezvoltate pe locul pădurilor alcătuite din diverse specii de stejar si

pajisti xeromezofile de silvostepă. • Vegetatia de câmpie este reprezentată prin:

o păduri de stejar pedunculat o păduri de cer si gârnită si pajisti formate pe locul fostelor păduri de stejari o vegetatie de silvostepă, care cuprinde păduri izolate de stejar brumăriu si

de stejar pufos o pajisti xerofile de stepă, unde predomină păiusul, colilia etc.

• Vegetatia luncilor este reprezentată prin păduri de salcie, plop, prin sleauri de luncă si pajisti de luncă

• Vegetatia acvatică. Băltile si lacurile prezintă în general o repartizare zonală a vegetatiei în raport cu adâncimea. La mal apare o zonă de rogozuri si stânjenei de baltă, urmată apoi de o zonă de stuf (foarte extinsă în Delta Dunării), în care predomină stuful în amestec cu papura si pipirigul. În zona centrală predomină nuferi si broscărita iar la adâncimi mai mari brădisul.

b. Fauna

Datorită pozitiei geografice si diversitătii conditiilor naturale, în România există o faună bogată si variată, care cuprinde atât elemente locale vechi cât si elemente relativ tinere.

În România sunt următoarele complexe faunistice: • Complexul alpin, care constituie domeniul caprei negre, al vulturului bărbos, al

cintezei alpine si scatiului. Dintre reptile ajung până aici vipera comună si sopârla de munte.

• Complexul pădurilor, cu o faună bogată si variată, în care apar: cerbi, ursi, râsi, jderi, veverite, soareci de pădure, pajura, vulturul plesuv, ciuful de pădure,


91

huhurezul, uliul, ciocănitoarea pestrită, pitigoiul, cinteza, gaita, cucul, dumbrăveanca, porumbelul si sitarul.

Mai apar si specii apte să trăiască în diferite conditii geografice ca: mistreti, căprioare, iepuri, lupi, viezuri, dihori, nevăstuici si arici. Dintre reptile, cea mai largă răspândire o au: sarpele de alun si năpârca. În pădurile de câmpie trăiesc cotofene, stăncute, ciori, granguri, botgrosi, privighetori, dumbrăvence, pupeze, sitari, becatine, soimul dunărean si viesparul.

• Complexul de stepă are o faună alcătuită mai ales din rozătoare, dintre care cel mai reprezentativ este popândăul. Mai apar: hârciogul, soarecii de câmp si căteii-pământului. Animalele mai mari sunt: lupul, vulpea, viezurele, dihorul de stepă, dihorul pătat. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, ciocârlia mare, prepelita, graurul, dumbrăveanca etc. Dintre reptile apar: serpi, sopârle, broaste testoase. Este de remarcat prezenta unor insecte caracteristice, cum este călugărita.

Fauna acvatică se repartizează în următoarele complexe:

• Complexul lacurilor alpine, în general cu o faună săracă, datorită conditilor si caracterizată prin prezenta salmonidelor.

• Complexul lacurilor montane (situate sub limita superioară a pădurilor), caracterizat prin prezenta păstrăvului, a ochianei si a boisteanului.

• Complexul lacurilor litorale caracterizat printr-o faună amestecată si foarte variată, formată din animale de apă dulce, marine si relicte sarmatice. La limita dintre apele dulci si cele usor salmastre trăiesc scoici, raci, melcisori.

• Complexul luncilor si al deltei are o faună bogată si variată, alcătuită în primul rând din specii al căror mod de viată este amfibiu. Pe malurile râurilor trăiesc vidre si nurci. Dintre animalele mai mari sunt prezente: vulpea, lupul, mistretul si iepurele. Nu lipsesc reptilele, dintre care mai caracteristice sunt: broasca testoasă de baltă, sarpele de apă, broasca de lac, tritonii, buhaiul de baltă.

• Râuri. În functie de particularitătile regimului hidrologic al diferitelor sectoare, se disting următoarele etaje:

a) în portiunile de munte fauna păstrăvului, a lipanului si a moioagei b) în cursul mijlociu al râurilor fauna scobarului si a cleanului c) în cursul inferior fauna mrenei, care cuprinde: somnul, cleanul, scobarul, si fauna bibanului, care cuprinde: babusca, obletele, crapul, stiuca d) în senalul Dunării si în portiunea inferioară a râurilor de ses fauna crapului, care cuprinde un foarte mare număr de specii, printre care pesti marini migratori (nisetrul, păstruga, morunul, scrumbia de Dunăre), cega, pesti care se retrag periodic în bălti (văduvita, somnul, crapul, salăul, plătica, stiuca) si pesti care trăiesc de obicei în băltile Dunării (zvârluga, bibanul-soare, carasul, rosioara).

• Marea Neagră are o faună formată din numeroase specii de nevertebrate, pesti si mamifere marine (delfinul). Dintre nevertebrate se întâlnesc unele


92

gasteropode, celenterate, unele moluste, protozoare, s.a. Dintre pesti se întâlnesc hamsii, heringi, scrumbii albastre, câini-de-mare, sturioni si pălămide.

Păsările de baltă sunt numeroase si variate în special în Lunca si Delta Dunării: pelicanul comun, pelicanul cret, călifarul alb, călifarul rosu, lebăda mută, lebăda cântătoare, lisita, rata sălbatică mare, gârlita, stârcul, lopătarul, stârcul alb, tigănusul, găinusa, pitigoiul de stuf, privighetoarea de stuf, etc.

Dintre păsările răpitoare sunt prezente: vulturul pescar, vulturul codalb, uliul de baltă. 4.6.2. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecŃia biodiversităŃii, monumentelor naturii şi ariilor protejate

In zona amplasamentelor destinate investitiei, terenurile sunt cu vegetatie specifica zonei geografice.

Avand in vedere faptul ca in ariile naturale protejate reprezentativitatea speciilor si habitatelor de interes comunitar este satisfacatoare, se estimeaza ca lucrarile pentru proiectul Watman nu vor avea un impact seminificativ asupra integritatii retelei ecologice Natura 2000 deoarece aceste se vor realiza pe suprafete restranse, in perioade scurte de timp si doar in perioada de constructie.

Solurile din România sunt clasificate în 10 clase, 39 de tipuri, 470 de subtipuri, cu separarea a numeroase categorii detaliate de sol, care se deosebesc distinct prin proprietăŃile lor, capacitatea productivă şi măsurile de menŃinere şi sporire a fertilităŃii.

In România se disting trei ecozone pedoclimatice: ecozona I, reprezintă 53% din terenurile arabile, cuprinzând câmpiile din sudul şi vestul Ńării, inclusiv Dobrogea; ecozona II, 29,5% din terenurile arabile, în care intră podişurile din Oltenia, Muntenia, centrul Moldovei şi Transilvania; ecozona III, 17,5% din terenurile arabile, cuprinzând dealurile subcarpatice şi depresiunile intramontane.

Ecozonele prezintă deosebiri însemnate, cu implicaŃii semnificative pentru structura culturilor, sistemului de lucru şi fertilizare a solului, lucrărilor hidroameliorative şi agropedoameliorative. Aceste diferenŃieri se reflectă foarte clar în potenŃialul de producŃie al solurilor.

Diversitatea condiŃiilor naturale şi antropice determină o variabilitate ridicată a pretabilităŃii solurilor pentru agricultură. Calitatea terenurilor agricole cuprinde atât fertilitatea solului, cât şi modul de manifestare al celorlalŃi factori de mediu faŃă de plante. Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupează în 5 clase de calitate diferenŃiate după nota medie de bonitare (clasa I – 81-100 puncte clasa a V-a – 1-20 puncte).

Se remarcă faptul că, în cazul terenurilor arabile care ocupă 63,40% din total, cele mai multe terenuri se grupează în domeniul claselor de calitate a II-a şi a III-a fără aplicarea măsurilor pedo-ameliorative. Practic, în clasa I de calitate, la arabil intră 9,24% din totalul terenurilor, restul claselor prezentând diferite restricŃii. In cazul pãsunilor si fânetelor majoritare sunt clasele IIIIV, în cel al viilor clasele III-IV, iar al livezilor clasele III-IV.


93

Organizarile de santier vor fi amplasate in orase, traficul utilajelor se va realiza astfel incat sa nu perturbe activitatea existenta si fara a imprastia praf si noroi pe caile de circulatie. Utilajele vor avea reviziile tehnice la zi, vor respecta reglementarile privind normele de emisii si zgomot.

Pentru lucrarile de mai mica anvergura nu sunt necesare organizari de santier, lucrarile se vor executa in cateva zile.

Posturie hidrometrice care se vor amplasa in arii protejate nu au un impact semnificativ asupra ecosistemelor terestre şi acvatice deoarece ocupa un areal relativ restrans, iar functionarea lor nu le afecteaza. Amenajarea raurilor in punctele de amplasare a posturilor hidro se va face pe o lungime de doar 10 m, astfel incat impactul asupra faunei si a vegetatiei este nesemnificativ.

Centrele de interventie rapida vor fi amplasate in orase si se vor incadra din punct de vedere arhitectonic in specificul local. 4.6.3. Descrierea aspectelor de mediu

In cadrul programului s-a tinut seama de principiile si strategiile care stau la baza Protectiei Mediului:

- Principiul integrării cerinŃelor de mediu în celelalte politici sectoriale - Principul precauŃiei în luarea deciziei - Principiul acŃiunii preventive - Principiul reŃinerii poluanŃilor la sursă - Principiul “poluatorul plăteşte” - Principiul biodiversităŃii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural - Utilizarea durabilă a resurselor naturale - Informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiŃie în probleme de mediu

Aspectele de mediu care pot sa apara sunt legate de perioada de executie si de perioada de exploatare. Acestea sunt:

- Statii automatizate cu senzori pentru marirea gradului de siguranta la baraje senzorilor din baraje – senzorii se vor monta in interior, deci nu va exista legatura cu natura decat in cazul transportului materialelor de la utlajul de transport pana in corpul barajului. Nu se vor depozita ambalaje in spatii neamenajate.

- in cazul Statiilor automatizate cu senzori pentru precipitatii solide si lichide se vor monta 125 statii, pe suprafete relativ restanse (12 sau 16 mp), protejate de un gard din sarma si vor include senzori pentru precipitatii solide, pentru lichide, o antena teletransmisie a datelor, toate fiind alimentate de la o sursa de energie electrica. Daca aceste incinte sunt amplasate in cadrul unor areale protejate impactul asupra mediului este minim datorita faptului ca arealul ocupat este mic fata de suprafata ariei protejate, iar activitatea umana este restransa (transmiterea datelor se face electronic);

- montarea StaŃiilor automatizate pentru posturi hidrometrice pe afluenŃi presupune amenajarea malului pe o distanta de 10 m si montarea aparaturii. In


94

perioada de constructie apare un impact negativ limitat pe perioada de constructie (circa o luna) in care pot fi afectati pestii, batricienii, insectele si pasarile, precum si vegetatia locala;

- montarea Statiilor automate cu senzori pentru debite la folosinte se va face inainte de statiile de tratare a apei pentru populatie, in incintele acestor statii. In cazul amplasarii lor in areale protejate impactul este minim datorita amplasarii in areale deja folosite de om;

- Statiile automatizate cu senzori pentru debite pe derivatii sub presiune – impun realizarea unui camin, a unei platforme pentru echipamente, imprejmuire din sarma. In perioada de constructie apare un impact negativ limitat pe perioada de constructie (circa o luna) in care pot fi afectati batricienii, insectele si pasarile, precum si vegetatia locala;

- Statiile automatizate cu senzori pentru debite pe derivatii cu nivel liber – impun amenajarea malului apei pe o distanta de 10 m, montarea unei conducte in caseta de protectie, amenajarea platformei pentru echipamente, imprejmuire din gard de sarma. In perioada de constructie apare un impact negativ limitat pe perioada de constructie (circa o luna) in care pot fi afectati batricienii, insectele si pasarile, precum si vegetatia locala;

- montarea Statiilor automatizate pentru calitatea apei – impune amenajarea malului pe o distanta de 10 m si montarea aparaturii. In perioada de constructie apare un impact negativ limitat pe perioada de constructie (circa o luna) in care pot fi afectati pestii, batricienii, insectele si pasarile, precum si vegetatia locala;

- Pentru Centre de Coordonare nu sunt necesare a se lua masuri suplimentare de protejare a naturii

- Centre de interventie Rapida – se vor amenaja in orase si se vor lua masurile obisnuite de: curatenie pe perioada de executie, respectarea termenelor, gestiunea corecta a deseurilor, amenajarea spatiilor verzi dupa terminarea lucrarilor; monitorizarea lucrarilor si a calitatii mediului;

a. Măsurile de protecŃie a florei şi faunei în perioada de execuŃie

Pentru a nu fi produse perturbări grave ale echilibrelor ecologice este necesară adoptarea de măsuri de protecŃie a florei şi faunei, cum ar fi:

- respectarea graficului de lucrări în sensul limitării traseelor şi programului de lucru pentru a limita impactul asupra florei şi faunei specifice amplasamentului;

- se va instrui personanul lucrator in spiritul respectarii si ocrotirii naturii;

- pentru atenuarea nivelului de zgomot perceput în interiorul arealului protejat in care vor fi amplasate Posturi hidrometrice pe rauri si a Statiilor automatizate cu senzori pentru calitatea apei amplasate in areale protejate, în zona fronturilor de lucru vor fi prevăzute panouri acustice sau obstacole cu dimensiuni şi structuri adecvate care să asigure atenuarea/reducerea nivelului de zgomot;


95

- utilizarea de utilaje şi mijloace de transport silenŃioase, pentru a diminua zgomotul datorat activităŃii de construcŃie care alungă speciile de animale şi păsări, precum şi echiparea cu sisteme performante de minimizare şi reŃinere a poluanŃilor în atmosferă;

- funcŃionarea utilajelor se limitează la traseele si orarul stabilite în funcŃie de zona;

- se interzice depozitarea necontrolată a excesului de pământ sau balast in limitele spaŃiilor de depozitare stabilite împreună cu autorităŃile pentru protecŃia mediului;

- evitarea depozitării necontrolate a materialelor rezultate (pământ, nămol rezultat din operaŃiile de excavatii si umpluturi);

- utilizarea celor mai bune tehnici de realizare a lucrărilor;

- evitarea folosirii oricărui tip de resursă naturală din interiorul ariei natural protejate;

- interzicerea depozitării materialelor de orice tip în imediata apropiere a cursului de apă;

- gestionarea corespunzătoare a deşeurilor: colectarea, valorificarea şi transportul deşeurilor la unităŃile specializate sau a depozitul zonal de deseuri,

- colectarea şi evacuarea ritmică a deşeurilor menajere şi tehnologice pentru a nu a atrage/tenta animalele şi a evita riscul de îmbolnăvire şi accidentare a acestora;

- etapizarea operaŃiilor generatoare de praf şi umectarea suprafeŃelor decopertate din frontul de lucru/ în perioadele secetoase astfel încât nivelul concentraŃiilor de pulberi în atmosferă să fie situate sub valoarea limită pentru protecŃia ecosistemelor;

- prevenirea şi înlăturarea urmărilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic zona prin scurgeri de produs petrolier;

- în ariile naturale protejate lucrările se vor realiza cu informarea administratorului / custodelui ariei protejate;

- se va alege un calendar de lucru adecvat pe durata realizării proiectului astfel încât să nu fie afectată biodiversitatea din zonă, ce va fi comunicat custodelui/administratorului ariei naturale protejate înainte de începerea lucrărilor;

- este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătamare a specilor de interes conservativ din zonă

- se va menŃine habitatul favorabil speciilor protejate în zona lucrărilor prin respectarea tuturor cerinŃelor legale aplicabile,

- se vor planifica adecvat lucrările de construcŃii pentru a se evita execuŃiile în lunile aprilie - mai, perioada anului când amfibienii depun ponta,

- evitarea execuŃiei lucrărilor de excavatii si umpluturi în perioada de depunere a icrelor la peşti (lunile aprilie - mai);

- evitarea execuŃiei lucrărilor de excavatii si umpluturi în perioada de cuibarit la pasari;


96

- alimentarea cu combustibili a utilajelor tehnologice se va realiza la punctele de alimentare cu combustibili de la unitatile specializate;

- în cazul unor poluări accidentale (eventuale scurgeri de carburanŃi şi lubrifianŃi) în vederea limitării şi înlăturării pagubelor, se vor lua măsuri imediate prin utilizarea de materiale absorbante, strângerea în saci, transportul şi depozitarea se va face în unităŃi specializate pentru eliminare;

- execuŃia tuturor reparaŃiilor utilajelor şi mijloacelor de transport în ateliere specializate amplasate in afara ariilor naturale protejate

- în cazul producerii accidentale a unui prejudiciu ce afectează obiectivele de conservare pentru care a fost desemnată aria protejată, se va anunŃa în cel mai scurt timp custodele/administratorul ariei naturale protejate în vederea stabilirii măsurilor de remediere ce vor fi puse în aplicare de cel care a produs prejudiciul.

b. Măsuri de reducere a impactului în perioada de exploatare a lucrarilor

In perioada de exploatare Sistemului informational de prevenire impotriva inundatiilor, echilibrul faunistic si vegetativ din cadrul siturilor se va restabili in mod natural. Din partea custozilor va fi desemnat un biolog care sa monitorizeze zonele in care se vor amplasa statiile.

Administratiile Bazinale si primariile locale se vor ingriji de pastrarea curateniei in zona.

Periodic se vor face testări de către laboratoare acreditate pentru a determina nivelul concentraŃiilor poluanŃilor din zonă.

In perioada de exploatare nu vor fi aspecte care sa afecteze mediul. Din contra prin implementarea Proiectului WATMAN se vor lua masuri pentru amenajarea (taluzarea) raurilor pentru montarea aparaturii pentru supravegherea cantitatilor de apa in perioadele de ape mari, precum si supravegherea comportarii in timp a barajelor, etc.

Programul asigura evitarea, reducerea si/sau ameliorarea impactului asupra mediului in bazinele hidrografice ale principalelor rauri din Romania in perioadele de ape mari.

Conform tehnologiei prevazute pentru lucrarile din proiectul WATMAN, terenurile alocate vor suferi o decopertare minora de sol si de acoperire cu constructii si aparatura. Ca urmare aceste lucrari vor afecta fauna si flora pe o suprafata relativ scazuta (intre 4 – 16 mp, maxim 500 mp in cazul CIR-urilor, dar care se amplaseaza in localitati), care va crea o perturbare de mica amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.

4.6.4. PoluanŃii şi activităŃile ce pot afecta ecosistemele acvatice şi terestre

Activitatile desfasurate in perioada de executie a obiectivelor, se constituie in surse de poluare la nivelul amplasamentelor si in vecinatatea acestora prin inlaturarea componentelor biotice (decopertare, betonare, construirea obiectivelor propuse).


97

Ocuparea unor suprafete de teren cu santierul propriu-zis, cu organizarile de santier, nu genereaza distrugerea habitatelor natural deoarece se amplaseaza in curtile cantoanelor, areale deja antropizate.

Principalii poluanti prezenti in mediu in vecinatatea zonelor de lucru (santier, etc.) sunt particulele de praf (pulberile).

Alaturi de acestea, dar in cantitati mai mici vor fi prezenti pe parcursul perioadei de constructie urmatorii poluanti susceptibiii de a produce dezagremente asupra formelor de viata: SO2, NOx, CO (acesta din urma in mai mica masura).

In perioadele de executie, in cazul amenajarii malurilor pentru amplasarea posturilor hidrometrice si a statiilor pentru senzorii de determinare a calitatii apei se estimeaza ca particulele de praf in aer se pot raspandi pe o distanta de maxim de circa 15 m in jurul amplasamentelor.

In perioada de functionare nu sunt surse de poluare specifice. 4.6.5. Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecŃia faunei şi florei terestre şi acvatice

Măsurile de protecŃie a florei şi faunei pentru perioada de construcŃie se iau din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:

- SuprafaŃa de teren ocupată temporar în perioada de construcŃie trebuie limitată judicios la strictul necesar.

- Pentru evitarea accidentelor în care, pe langă oameni pot fi implicate şi animale, constructorul va prevede bariere fizice care să oprească accesul în locuri periculoase sau expuse.

- Traficul de şantier şi funcŃionarea utilajelor se limitează la traseele şi programul de lucru specificat.

In perioada de exploatare se vor mentine si ingriji suprafetele verzi.

In concluzie, luand în considerare sursele de poluare şi emisiile de poluanŃi în perioada de operare, fauna şi vegetaŃia din zonă sunt mai afectate de existenŃa in sine a activitatilor economice, a locuitorilor din localitati decat de contaminarea cu poluanŃii specifici ai investitiilor pentru amenajarea lucrarilor prevazute in proiectul WATMAN. 4.7. ProtecŃia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

● Identificarea obiectivelor de interes public, distanŃa faŃă de aşezările umane, respectiv faŃă de monumente istorice şi de arhitectură, alte zone asupra cărora există instituit un regim de restricŃie, zone de interes tradiŃional, etc.

Centrele de informare rapida vor fi amplaste in orase si s evor incadra din punct de vedere architectural in specificul local.

Restul obiectivelor se vor amplasa fie in cadrul cladirilor existente (ca de ex. In cadrul barajelor), fie pe marginea cursurilor apelor (caz in care se vor amenaja malurile raurilor


98

pe o distanta de circa 10 m in scopul creerii unei curgeri uniforme care sa permita masurarea in conditii optime a debitului de apa)

In tabelul anexat sunt prezentate cordonatele stereo 70 ale amplasamentelor viitoarelor obiective. ● Lucrările, dotările şi măsurile pentru protecŃia aşezărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public

Obiectivele investitiei (digurile de aparare, ziduri din beton pentru stabilizarea malurilor albiei) sunt lucrari de protectie a posturilor hidrometrice, dar care au rol de protectie si pentru asezarilor umane si alte obiective de interes public.

Pentru diminuarea efectelor noilor constructii se recomanda ca la terminarea lucrarilor sa se refaca zonele afectate de sapaturi, sa se inierbeze zonele ingradite si chiar sa se amenajeze spatii verzi cu plante, arborii si arbustii din specii autohtone (unde este posibil si adecvat).

Pe parcursul derularii obiectivelor din Programul WATMAN este necesar sa se pastreze curatenia in albia minora a raurilor pentru a se diminua impactul asupra peisajului si pentru pastrarea sanatatii locuitorilor. 4.8. Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament

● Tipurile şi cantităŃile de deşeuri de orice natură rezultate

In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care sunt nepericuloase si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase: deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase:

- la senzorii pentru baraje – resturi de beton (cod 17 01), ambalaje de carton;

- la posturile hidrometrice si la statiile automatizate cu senzori pentru calitate – resturi de beton (cod 17 01), resturi de lemn (cod 17 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);

- la statiile automatizate cu senzori pentru precipitatii solide si lichide - resturi de beton (cod 17 01), resturi de lemn (cod 17 02), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05),

- la statiile automatizate cu senzori pentru debite la folosinte - resturi de beton (cod 17 01), resturi de lemn (cod 17 02), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05),

- la statiile automatizate cu senzori pentru debite pe derivatii cu nivel liber si sub presiune - resturi de beton (cod 17 01), resturi de lemn (cod 17 02), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09); - la amenajarea Centrelor de Coordonare pot sa apara deseuri de ambalaje din carton;


99

- in cazul construirii Centrelor de Interventie Rapida pot sa apara resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09).

Cantitatile de deseuri sunt prezentate in tabelul urmator, pe tip de statie/constructie:

Tip de

statie/constructie

deseuri beton

deseuri

lemn

amestecuri

metalice

pamant si pietre

din excavatii

alte amestecuri de deseuri

nespecificate

Ambalaje

hartie, carton

Senzori pe baraje 2 - - - - 1 Posturi hidrometrice

15 7 - 20 - 5

Statii automatizate cu senzori pentru precipitatii solide si lichide

20

10

7

25

10

4

statiile automatizate cu senzori pentru debite la folosinte

10

10

-

20

5

5

statii automatizate cu senzori pentru debite pe derivatii cu nivel liber

20

15

-

25

10

5

statii automatizate cu senzori pentru debite pe derivatii sub presiune

10

7

-

5

-

5

Statii automatizate cu senzori pentru calitate

15

10

-

20

-

5

CIR 70 20 10 30 20 30

De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile produse de activitatea umana (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), etc.

Deseurile vor fi colectate în containere metalice de 4 mc, si apoi transportate de constructor la depozitul zonal de deseuri.

Deseurile metalice vor fi colectate separat si vor fi valorificate prin unitatile economice de profil.


100

Pamantul fertil se sistematizeaza pe suprafata aferenta platformei statiei si se inierbeaza.

Dupa darea in exploatare a Sistemelor de monitorizare a cursurilor de apa, in mod normal pot sa apara deseuri de tip menajer datorate fie activitatii umane, fie deseuri aduse din amonte de rau (deseuri menajere tarate, vegetatie, arocamente, etc). Acestea trebuiesc colectate si transportate la depozitele zonale de deseuri. ● Modul de gospodărire a deşeurilor şi asigurarea condiŃiilor de protecŃie a mediului

In perioada de constructie a obiectivelor se vor produce deseuri inerte din materiale folosite pentru realizarea lucrarilor (lemn, betoane, pietris, nisip, etc).

Deseurile de la constructii vor fi folosite fie la amenajarea acostamentului drumurilor locale, fie vor fi transportate la depozitele de deseuri zonale.

Deseurile menajere care vor fi produse de catre lucratori vor fi colectate pe plan local si vor fi transportate la depozitele ecologice zonale.

4.9. Gospodărirea substanŃelor şi preparatelor chimice periculoase

In tehnologia de construire a obiectivelor nu se preconizeaza ca se va lucra cu substante toxice si periculoase.

Utilajele vor fi alimentate cu carburanti de la statiile specializate.


101

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

Scopul Programului WATMAN este de a monitoriza cursul raurilor din Romania, deci in sine este un sistem de monitorizare a mediului pentru avertizarea populatiei in cazul apelor mari.

Datorita faptului ca lucrarile de amlasare a punctelor hidrometrice se vor desfasura pe perioade relative scurte (circa o luna) nu este cazul sa se impuna masurarea factorilor de mediu pentru evaluarea activitatii santierului. In perioda de exploatare nu vor fi emisii de poluanti in mediu.

Lucrarile pentru Centrele de informare rapida se vor desfasura si ele pe perioade scurte, cuprinse intre 1 - 3 luni, deci nu este cazul sa fie masurate emisiile de poluanti in mediu. In perioda de exploatare nu vor fi emisii de poluanti in mediu.

Atat in perioada de constructie, cat si in cea de explotare nu este cazul sa se prevada dotări şi măsuri pentru controlul emisiilor de poluanŃi în mediu. VI. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative naŃionale care transpun legislaŃia comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apă, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deşeurilor etc.)

Obiectivul general al proiectului “WATMAN este de a contribui la un management susŃinut al inundaŃiilor în majoritatea zonelor vulnerabile prin implementarea măsurilor structurale şi nestructurale conform legislaŃiei europene şi urmează să ajute la atingerea obiectivelor POS Mediu şi Strategiei naŃionale de management al apelor, pentru a reduce incidenŃa dezastrelor naturale ce afectează populaŃia, prin implementarea unor măsuri de prevenire în majoritatea zonelor vulnerabile, a unui sistem de alarmare şi prin implementarea unui sistem actualizat specializat de suport decizional integrat pentru Autoritatea NaŃională de Apă. Obiectivul general al proiectului WATMAN va fi atins în totalitate prin implementarea a celor doua etape – Etapa I, subiectul prezentei documentatii, si a Etapei a II-a, preconizata a fi implementata ulterior finalizarii Etapei I.

Etapa I - urmareste stabilirea unei baze adecvată de infrastructură la nivel naŃional pentru prevenirea inundatiilor şi atenuarea consecinŃelor distructive ale acestora.

Etapa a II - va integra datele şi informaŃiile furnizate de recenta realizare a două proiecte importante de sisteme informaŃionale realizate în România, SIMIN si DESWAT, în funcŃionarea Sistemului de Suport Decizional informaŃional integrat, pentru gestionarea eficientă şi sigură a resurselor de apă la nivel naŃional.

Odata cu imbunatatirea prognozelor meteorologice si a diseminarii rapide a acestora (nowcast, prognoze meteo, vizualizare date radar in timp real, estimari prognostice, etc), a devenit evidenta necesitatea imbunatatirii colectarii datelor hidrologice in vederea asigurarii informatiei de baza pentru elaborarea unor prognoze hidrologice de calitate superioara.

Tinand cont de rezultatele proiectului SIMIN si de posibilitatile de imbunatatire a rezultatelor acestuia printr-o calibrare cu date suplimentare de la sol, a fost promovat proiectul DESWAT pentru imbunatatirea prognozelor hidrologice.


102

Proiectul este orientat catre modernizarea si automatizarea statiilor hidrometrice, colectarea via internet (VPN) si organizarea datelor sub forma de baze de date de tip SQL si implicit catre imbunatatirea prognozelor hidrologice la nivel national cu intarirea si dezvoltarea capacitatilor de prognoza la nivel de bazin hirografic; tinand cont de caracteristicile regimului hidrologic din Romania si de tipul inundatiilor majoritare - din revarsarea cursurilor de apa, de tip viituri rapide - preluarea produselor SIMIN si completarea acestora cu informatiile hidrologice relevante, s-a realizat astfel in primul rand o crestere a timpilor de anticipare precum si, extrem de important, o „acoperire” mai mare a prognozelor hidrologice realizate de catre Institutul National de Hidrologie si Gospodarirea Apelor si de Centrele Regionale de Prognoze Hidrologica de la nivelul Administratiilor Bazinale de Apa. VII. Lucrări necesare organizării de şantier

In vederea realizarii lucrarilor pentru Sistemul de supraveghere a apelor, constructorul isi va amenaja organizarea de santier cat mai aproape de centrul de greutate al lucrarilor, in functie de terenul pe care primariile il pot pune la dispozitie. Nu este cazul sa se amplaseze Organizari de santier pentru amplasarea Statiilor pentru masurarea debitelor la folosinte, a Statiilor amplasate la acumulari, a Statiilor de masurare a precipitatiilor solide si lichide, a Statiilor de masurare a calitatii apelor, a Statiilor automatizate pentru posturile hidrometrice pe afluenti.

Organizare de santier se va realiza numai pentru construirea Centrelor de IntervenŃie Rapidă. In cadrul incintelor cantoanelor se vor construi niste cladiri care vor adaposti activitatea CIR-lor.

Amplasamentele Organizarilor de santier vor fi racordate la retelele de energie electrică, telefonie, apa-canal, etc.

In perimetrul spatiului ales, constructorul isi va amenaja un depozit de materiale precum si o zona de parcare pentru autovehicule si utilaje.

Birourile vor fi organizate pe sistem vagon pe pneuri la fel ca si dormitoarele.

In aceste zone vor fi instalate, daca este cazul si un numar suficient de toalete ecologice si pubele pentru deseurile de tip menajer sau de birou.

În incintă, cu paza permanentă asigurată, se vor amplasa barăcile, utilajele, carburanŃii, precum şi materialele mărunte ce se vor utiliza la execuŃie.

După terminarea lucrărilor, terenul pe care se amplasează organizarea de şantier va fi redat beneficiarului, în condiŃiile impuse de acesta.

Pentru organizarea şantierului este necesară o suprafaŃă de cca. 1600 mp de platformă din balast compactat, care va fi împrejmuită cu gard din plasă de sârmă pe rame din oŃel beton, pentru a găzdui următoarele:

- 1 barăcă pentru şeful de şantier şi şeful de echipă; - 1 baracă pentru P.S.I. şi asistenŃă medicală; - 1 baracă dormitor; - 1 baracă magazie scule pentru mecanici;


103

- 1 cabină poartă; - 1 grup sanitar ecologic.

2

4

1

1

35

6

25

2 0 4 4

C A L E D E A C C E S

L E G E N D A

G a r d m e ta l ic î m p r e jm u i r e

D e l im i t a r e s p a t i i t e h n o lo g ic e

C o n s t r u c t i i p r o v iz o r i i

C a le d e a c c e s la o r g a n iz a r e a d e s a n t ie r

S = 5 0 0 m pS = 1 1 0 0 m p

7A

O R G A N I Z A R E D E S A N T IE R

W A T M A N - S IS T E M I N F O R M A T IO N A L P E N T R U M A N A G E M E N T U L IN T E G R A T A L A P E L O R - E T A P A I - a

A . S p a t iu p la t f o r m a o r g a n iz a r e , b i r o u r i s i a n e x e1 - b a r a c a s e f s a n t ie r s i s e f s a n t ie r a d ju n c t ( 1 b u c ) ;2 - b a r a c a p e n t r u P S I s i a s is te n ta m e d ic a la ( 1 b u c ) ;3 - b a r a c a p e n t r u m a g a z ia d e s c u le ( 1 b u c ) ;4 - c a b in a p o a r t a ( 1 b u c ) ;5 - g r u p u r i s a n i ta r e e c o lo g ic e ( 1 b u c ) ;6 - b a r a c i d o r m i to r ( 2 b u c ) ;7 - p a r c a r e a p e n t r u d o ta r e a te h n ic a .

S U P R A F A T A P L A T F O R M A O R G A N IZ A R E : c c a . 1 6 0 0 m p

6 4

Utilajele care se vor folosi pentru realizarea execuŃiei lucrărilor sunt: excavatoare, buldozere, incarcatoare frontale, autobasculante, automacarale etc.

Personalul de execuŃie va fi format din: şef de şantier, şefii de echipă, muncitorii calificaŃi şi mecanicii percum şi personalul pentru execuŃia lucrarilor specifice. Acestia vor fi angajaŃi permanenti ai constructorului şi vor fi transportati la locul de muncă cu mijloace auto proprii sau închiriate.


104

Nu este necesara organizarea de şantier pentru:

- staŃiile automatizate cu senzori pentru creşterea gradului de siguranŃă a barajelor;

- staŃiile automatizate cu senzori pentru măsurarea stratului de zăpadă şi posturi hidrometrice pentru debite afluente, prize şi derivaŃii;

- statii pentru masurarea debitelor de apa la folosinte;

- statii de masurare a precipitatiilor solide si lichide

- staŃii automatizate cu senzori pentru monitorizarea calităŃii apei.

Aceasta situaŃie se datoreaza faptului ca amploarea lucrarilor de construcŃii- montaj, transport materiale precum şi echipamente cu montaj, pentru aceste obiective, este foarte mică şi va fi realizată de catre constructorul lucrării, prin aprovizionare direct de la furnizor. In amplasamentul obiectivulu va fi necesara doar un grup sanitar ecologic.

Personalul pentru execuŃia lucrarilor specifice va fi al constructorului şi va fi transportat la locul de muncă cu mijloacele proprii sau închiriate.

Căile de acces: CirculaŃia utilajelor şi a mijloacelor de transport în zona lucrărilor se va face pe drumurile de acces şi de exploatare existente.

CurăŃenia în şantier: Realizarea şi menŃinerea curăŃeniei în şantier revine executantului lucrărilor.

Serviciile sanitare: Serviciile medicale vor fi asigurate de personalul medical ce aparŃine de Casa de Sănătate la care executantul plăteşte pentru asigurările de sănătate.

Protejarea lucrărilor executate şi a materialului din şantier: Protejarea lucrărilor executate şi a materialului din şantier, în timpul execuŃiei cade în sarcina executantului.

In conditiile respectarii disciplinei de santier, nu apar surse semnificative de poluare a mediului, iar impactul asupra mediului produs de organizarea de santier va fi nesemnificativ.

In conditiile date nu s-a considerat necesar a se amplasa dotari si masuri speciale pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.

Prin tehnologiile stabilite în proiect nu se perturbă viaŃa şi mediul natural existent şi nu se produc factori poluanŃi ce ar putea agresa mediul.

Lucrările de organizare de şantier sunt estimative, urmând ca ofertantul căruia i se vor încredinŃa spre execuŃie lucrarile de ConstrucŃii – Montaj, să realizeze proiectul corespunzător fazelor de proiectare necesare pentru organizarea execuŃiei lucrărilor, în care se vor utiliza preŃurile de ofertă şi soluŃii pentru construcŃii şi utilităŃi funcŃie de dotarea antreprenorului cu elemente prefabricate sau mobile.

Pe baza acestei documentaŃii şi a amplasamentului selectat împreună cu beneficiarul şi autorităŃile locale se va obŃine AutorizaŃia de constructie pentru organizarea execuŃiei lucrărilor.


105

a. Numar de locuri de munca create in faza de executie

Instalarea echipamentelor va fi făcuta cu personal local; de asemenea construcŃia depozitelor necesare echipamenetelor de investiŃii va fi realizata tot de către firmele romaneşti.

In perioada de constructie, se estimează ca forŃa de munca ocupata in acesta activitate se cifrează la un număr de 50 persoane. b. Numar de locuri de munca create in faza de operare

Locurile de munca nou create se refera la personalul care va asigura exploatarea sistemului informational si cel de intervenŃie in cazul dezastrelor cauzate de apa.

De asemea vor apare centre de invatamant - specializare pentru perfecŃionarea personalului existent ca sa fie capabil sa utilizeze aparatura noua, precum si softul implementat.

Se apreciază 200 locuri noi de munca , dupa cum urmeaza:

- 185 tehnicieni – personal la centrele de interventie la nivelul intregii tari, asigurand capacitate de interventie 24 h/zi, 7 zile/saptamana;

- 1 specialist in cadrul fiecarui Centru de Coordnare la nivelul Administratiilor Bazinale de Apa (total 11);

- 2 specialisti la centrele de coordonare ale ANAR si MMP (total 4);

- 2 specialisti la centrele de coordonare ale ANAR si MMP (total 4).

VIII. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiŃiei, în caz de accidente şi/sau la încetarea activităŃii, în măsura în care aceste informaŃii sunt disponibile

Odată cu terminarea lucrărilor se are în vedere şi refacerea cadrului natural si a drumurilor de acces cel putin la starea initiala.

In cadrul Devizului general al SF a fost prevazuta suma de 39 728 mii euro (valoare inclusiv TVA) pentru amenajari pentru protectia mediului.

Lucrarile pentru realizarea Sistemului de supraveghere a apelor au rolul de a avertiza populatia in cazul aparitiei inundatiilor si/sau a unor avarii la baraje.

Acest program are un caracter permanent si nu se preconizeaza dezafectarea/desfiintarea lui.


106

IX. Anexe - piese desenate

1. Tabele cu punctele de amplasare a sistemelor WATMAN

2. Planuri de încadrare în Bazinele hidrografice a localitatilor unde se vor amplasa sisteme WATMAN

3. Tabel cu arealele natural protejate

X. Descriere succinta a ariilor naturale protejate de interes comunitar Descrierea succinta a ariilor natural protejate se gaseste anexata la prezentul memoriu sub forma tabelara si text. Intocmit,

Ioana Stanescu

Dan Eseanu

Mihaela Iacobini

managementul apelor

Documents

Transcript of managementul apelor