IULIANA SIMULESCU DANIELA DOSA

REDINT&NOASTRA

Editura lclns4fi

56CUPRTNS

ORD. CARNIVORA - FAM. CANIDAELupul cenuqiu (Canis lupus)Vulpea roqcatl (Vulpes vulpes)

ORD. CARNIVORA - FAM. FELIDAERflsul (Lynx lynx)Pisica sllbatici (Felis silvestris)

ORD. CARNIVORA - FAM. MUSTELIDAE,Bursucul (Meles meles)Jderul de copac (Martes martes)Jderul de stflncI (Martes foina)Dihorul (Mustela putorius)Nev[stuica (Mustela nivalis)Vidra (Lutra lutra)

ORD. CARNIVORA - FAM. URSIDAEUrsul brun (Ursus arctos)

ORD. ARTIODACTYLA - FAM. SUIDAEMistre(ul (Sus scrofa)

ORD. ARTIODACTYLA - FAM. CE,RVIDAEClprioara (Capreolul capreolus)Cerbul rosu (Cervus elaphus)Cerbul lopltar (Dama dama)

ORD. ARTIODACTYLA - FAM. BOVIDAECapra neagrl (Rupicapra rupicapra)Zimbrul (Bison bonasus)

ORD. LAGOMORPHA - FAM. LEPORIDAEIepurele comun (Lepus euroPaeus)Iepurele de vizuini (Oryctolagus cuniculus)

ORD. RODENTIA. FAM. SCIURIDAE,Veveri{a roEcatl (Sciurus vulgaris)

ORD. RODENTIA - FAM. MURIDAE$oarecele de cimp (Microtus arvalis)

ORD. INSECTIVORA - FAM. ERINACEIDAriciut (Erinaceus europaeus)

ORD. INSECTIVORA - FAM. TALPIDAEC irtila (Talpa europaea)

ORD. CHIROPTERA - FAM. VESPERTILIONIDAELiliacul de searl (Nyctalus noctula)

Mic dic{ionar de termeniBibliografie

* Mamifereleprezentate fac parte din subclasa Eutheria, care cuprinde mai multe ordine, fiecare

avdnd una sau mai multe familii.

24

68

10t214t618

20

22

24

262832

3638

4042

5455

LUPUL CENU$IU (CANIS LUPUS)

Vd facem canoStinld cu...Lupul cenuqiu este un mamifer silbatic carnivor , carc face parte din familia Canidae, aldturi de ciine, vulpe,

gacal qi enot.Lupul a fost privit ca simbol de daci, dar qi romanii l-au avut ca semn al inceputurilor lor. in legenda

intemeierii Romei, se spune cd lupoaica, i-a salvatpe Romulus qi Remus, alSpt6ndu-i.Unde trdieqte?Lupul este rdspindit in Europa, Asia, America de Nord, Orientul Apropiat qi Asia Centrald",int6lnindu-se in

stepe, munli qimai rarintaiga-In Romdnia, lupii sunt intdlnifi din Delta Dundrii pdnd in pddurile alpine. Ei preferd zonele imp[durite, dar

coboard gi in regiunile de deal cu mdr[ciniquri.Cum arutd?Lupul se aseamind cu un cdine. Este un animal robust gi suplu, lung de 150 cm, cu inillimea la greab[n de

70-90 cmqi greutateade 30-70 kg. Coadaeste stufoas[, opoart[indreptatdinjos qipoate atinge 80 cm.Blana este de culoare brun-cenugie, cu varialli diverse. Yara, blana este de culoare mai inchis[, apoi

ndp0rleqte, iar in anotimpul de iam6, blana devine mai deschisS. Pieptul este putemic, gdtul este scurt gi gros, capulmare, prevdzut cu un bot alungit, triunghiular, crL must[fi lungi qi dese. Ochii sunt pu]in oblici, mai depdrtafi incomparalie cu cei ai c6.inelui, cu pupila rotundd. Urechile sunt ascufite qi ridicate totdeauna in sus. Are caniniputernici, cu care sfAqie prada. Se gtie c[ lupul nu poate intoarce capul, dar arc un g6t musculos cu care poate cSraprada oricdt ar fi de grea. Picioarele sunt lungi, cu 4 degete la membrele dinainte qi cu 5 degete la cele din spate.Toate degetele labelor au unghii neretractabile, iar urmele lupului sunt de form[ mai lunguiald, imprimate in liniedreaptd,lupul av0nd degetele picioarelor dinainte mai apropiate decAt la cdine. Mersul lupului este lapas qi aleargddoar c0nd prinde prada sau este speriat.

Simlurilaacestui animal sunt foarte bine dezvoltate. in special vdntl gi auzul (aude de 6 ori mai bine caomul), putdn d v dna atdt ziua, cdt qi noaptea.

Lupul este foarte rezistent, parcurgAnd intr-o noapte 40-50 de km. El are mai multe feluri de strigdte: lupuladult urld mai gros, femela mai subfire, iar glasul puilor de lup este un schel[ldit.

Este un animal foarte inteligent, este nomad, schimb0ndu-gi mereu locul de trai.Cum estefamiliu?Familia este compusd dintr-un lup, lupoaici gi 4-6 pui. Dupd imperechere (februarie-martie), lupoaica se

retrage intr-un loc ferit (r0pe impddurite), unde asistatd de unul din pretendenli, preg[tegte naqterea puilor. inaceastd perioadd lupii nu parcurg mai mult de 3-5 km pentru cdtttareahranei. La naqtere, puii sunt surzi gi orbi timpde 10-14 zile. Puii sunt alSptali aprox. 6 s[pt[mdni, timp in care lupoaica plr[segte mairar b0r1ogu1, hrana fiindasiguratd de mascul. Lupoaica fatd, o singurd datd pe an, este o mamd devotatb gi iqi ap[r[ cu mult curaj puii deeventualii duqmani. Dacd gdseqte algi pui rdticifi prin pldure ii creqte ca pe proprii pui.

Durata medie de vial6 este de 1 5- 1 6 ani.Cu ce se hrdneSte?Vara, trdiegte singuratic. hrlnindu-se cu orice (goareci. broaqte etc.). Dar iama,lupii atac[inhaite qiurl[

infiordtor, iar cind sunt infometati se devoreazd intre ei. O haitd este formata din 5-20 de lupi gi condusd de opereche conducdtoare (alfa).

Lupul atac[turme de oi, vaci, boi, cai, iarcdndeste flamdnd consumdpdndlal0 kg de carne,pe care o inghitefEr[ sd o mestece qi apoi, cu burta plind, se culcd in apropiereaprdzii. De aceea, se spune despre om cd este "lamdncare lup,latreabdvulpe gi la somnbursuc".

El mai vdneazdgi animale bolnave sau bdtrdne, avdnd un rol de igienizare.Lanevoie este qi omnivor, putdndsupraviefui cu fructe, scoar!5 de copac etc., dar poate trdi fIr[ hrani chiar qi o s[pt[m0n[.

Careti sunt dusmanii?Lupul nu are duqmani naturali.Ce mai este interesant?Lupul eraydnatpentru trofeu (craniu gi bland). Acum, el este protejat de lege prin convenlii intemalionale,

deoarece in Europa efectivele lui sunt in pericol de disparilie, ceea ce ar duce la dezechilibre ecologice.Pe teritoriul Rom0niei, existd o singurd rezervafie de lupi, la 20 de km de Zdmeqti, pe Valea Bdrsei.Contrar poveqtilor, se spune cd lupul nu atacdomul. Totuqi, se cunosc cazurt cdnd vara, niqte oameni, au fost

ataca[ide un lup turbat sau in timpul iernii alfi oameni au fost atacafi de o hait[ de lupi infometafi.

.:r..;i]*aat$l: ,ii::r::au::a::t:;{reg ,.' rrlr.:rli::]*i|}ffil:, ir:',:.:r.::r:rt!taiil:g3lll4:l:' l

a, :1: -.-iii:iiill : l::,':

:.iiati:::

: ' :'.'.1:l,:lt.:

*

tt., ,

&

ir.*

s'* .. { l. '.- l^

"ra - -\

. ' trr\

\

'., +D'\{ ''\\ rR.-'-

B

'' i.r.,t:,,. ..,.r::. "{

'- t

.. :r ,l "{,1

!r-" '>*,-. :

t5;, 3 '

at *t'

..l,

Ir$#"

,5r'r i

r.-' r--- f- 't.