Alexandru Dobrescu

Maiorescianismulo mostenire cu bucluc,

EItroIII2017

CUPRINS

O mo$tenire cu buclucChipul si masca

Fondul gi fonnaAdevdrul si minciunaVechiul si noulFloreta si bdtaMaiorescu $i maiorescieniiRemember: Dr.tpd treizeci de ani

421_

5

13

81

148

1962633394r3

CHIPUL $I MASCA

Tr6situra cea mai izbitoare a tdndrului Maiorescu estevointa de a striluci. Paginile prirnilor ani de jurnal suntpur si simplu ir-rvadate de rezultatele gcolare, e adevf,rat cdexcelente, etalate cu nedisilnulat orgoliu, colnparate cu alecolegilor, explicate, justificate, chiar prevestite. Laudeleprofesori[or, c6t de neinsemnate, sunt notate cu grijd, casi irrrprejur6rile cAnd isi depiseste camarazTr. Nu e doar fi-reasca dorintd de a-si vedea rispldtite strddaniile. Preocu-parea de ,,testitrroniu" are irrt6ietate: ,Azi md intrebd p o/b-sorul metr, Leitinger (matem.), pentru prirna oar.d: E. imipore.f^oarte l;ine trtentnt cd-nti era cant.fricri, c-o sd-mi stricrrotele din testintottiu, pentru matentlaticdf" (23.I. 1856). *Si. peste trei sdptlmdni: ,,Dupd prdnz, rnti intrebd pentrLtittaia oard pro.f . Frank din lectiturca inainte,. cu toate cd se,luse ntai departe, clecat ctnn credeat?t eLt, $i pe acolo ntt;tictnt, tot nterse birte, tot aveanT ciite o idee; - imi pare bi-ite. perttt'tt cd pririr-asta ni-e asigurat nausgezeicltnet> la: t s ti trtort itt" (1 2.11. I 85 6).

" Toale citatele cu snrsd nespecificatd dinjurnalul nraiorescian sunt luate: - eJitia Titu ]\,laiorescu,.lut.rtol si epistolar,I-X. studiu intt-oductiv de Li-

-. Rrrsu. editie ingrijitf, de Georgeta Rddulescu-Dulgherr Ei Domnica Fi--' r'r. Eclitura Miuerva, Bucuresti. 1975- 1990.

L4 Alexandru Dobrescu

Maiorescu nu concepe sf, fie mdcar al doilea, necumsi ocupe altL pozilie in ierarhie. Are, a intuit bine G. Ca-linescu in Poezia realelor, optica de prerniant. Dacd alt-cineva i-o ia inainte, resimte faptul ca pe o jignire perso-nald. CAnd un coleg qtie qi o alta cale de rezolvare a uneiprobleme matematice, se simte umilit qi-l ameninfa (in jur-nal) cu viitoarea-i glorie: ,,O sti le arrit eu mdgarilor de vi-enezi ce e ut't romdn !" ( 1 1 . fil. 1856). Pentru el, qcoala e o

intrecere, pe care trebuie sd o c6gtige. Anun{atea rezulta'telor la finele primului semesttu il ambi{ioneazA: ,{asci, la-sci! Semesuafal doilea!" (8. IL 1856). in schirlb, c6nd i se'

solicita un d^esen pentru rnuzeul qcolii, abia iqi stdpdneqtesatisfactia: ,imi pare bine cd un romdnfu gcisit demn ;i din-fie toti nemtii care desemnd nici rtnlil" (2.lV. 1856).

Ndzuin{a de a ajunge in fruntea ierarhiei ii disciplinea-zd energille. Sd recunoaqtem c5, pentru atingerea lelului,muncegte enorrn qi cu metodi. Maiorescu al maturitalii, la-borios qi sistematic, e intreg in Maiorescu de la qaispreze-

ce ani. iqi alcdtuiegte un riguros program de studiu, laa cd.

rui respectare vegheazd cu sfin{enie. Nici boala (,, ... ctttoatd boala, am lucrat tot ce trebuia penttu $coalci, ba chiarmai rnult" - decernbrie 1855), nici petrecerile in familie(,,Tbt e pregcitit, se a;teaptd oaspetii; ett o sd md apuc sci

traduc in latine;teoo - 2.II. 1856) nu sunt piedici de netre-cut. Doar in zilele aniversare e mai ,,ingdduitor" cu sine:

,u4stdzi rut mai rdmdn peste noapte; ntti culcai la % ll"(27 . rr. 1856).

Cu o agendd incdrcatd p6na la refuz (,,... zritt, a$ wea sri-l

;tiu pe tila care a htcrat mai mult decdt nine, in este 4 luni(pe toata sdpttundna cel pulin 6 orc perdtie cu corcctura; 3

ore desentn; 3 orefrantuze$te; 5 ore engleze;te; 6 oreJlau-ta; 6 orc Romul, afard de toate orele ordinarie, de scoala side invdtdtrtrd)" - 1. II 1856), nimic mai de infeles decdtspaima cd nu va fi clasificat intdiul. Munca urieqeascd tre-

Maiorescionismul - o mostenire cu bucluc 15

buie sd-si pritxeascA risplata cuvenitd. Micile e$eclrri il in-digneazd (,,Reichlelf ne dete corupozliflllef latine fnda-rcit. Venind la a n1ea, zise, razdnd: nDer MajforescuJ hatdiesmal viele Fehler gemacht.> Avui 5 F[ehler] * gerr[il-genc{). Ricltard 3 F[ehler] - gen[tigend]. Mi-afost grozavde necaz."); clriar banalul fapt de a nu fi pus s6 rispunddla lectii il scandalizeazd: ,,t'ni-e necaz de, de mci ia dracu;ce om grobian". Calificativele slabe ii degteaptd gAndulpersecufiei (,,ceilalyi au mai multd pdrtinire din parteaproJbsoriloro' - l. IL 1856). Daci pierde ,,eminen{a", vi-na e, firepte, a dascf,lilor, capriciosi si nedrep{i (,,... perduien'tinen[a de$i sum al 3-lea. Limba latind mi-o stricd, dincare inainte erant unul din cei primi. Sd-fifost rdnta,s Ri-cltter ca profesor a$.fi devenit primul clasei; dar Dr. Goe-bel itni dete de-abio genfigend; origicunx, prea aspru girtemeritat").*

Iar nedreptatea flagrantd il scoate din rnin(i (,u4.sa ce-va rnri necdje;te de, zdtt, rttt ntd pot tempera"). Nu nedrep-tatea in genere, nici cea suferitd de altii, ci aceea care-l a-tinge in mod direct: ,,Dacd md intpiedicci cineva intr-un

* Maiotescu pretinde de mai nrulte ori c[ rru-l intereseazd notele (,,Ce-mipaslt de testintoniu! Daloriele mi le-amftlcut todte; datoriele mele sunt a gti:litnbi si istot'ia, - yoia mea e a sti religitrilea, sple o putea poate v.eodatd sd-i dernonslrez absttrditolea. Istoria nalurale o iau ntimai ca un studiu de pla-cere; osadard, nu./iutdatrtetrtale; ci ntunai pentrrt co sci ant vreo idee de ea;ntatentaticd irt gittutaziul de jos o liu de un studitr./barte trccesat.e; matenut-tica in ginmazittl cle sus e pentru rnine mt malurn necessarium. in desetnntredu sd o aduc la o pefibcliut,te oat.ecot.e; asenlenea in .flautt1. A/itra dedceea, veau sd $tiu cel putin a ceti toate limbile europene,. per.feclirtsd t,oict .sti limlta lolinri, rontdna, gennana,.ft.otlceze, engleza,: seniperiect cea ilali-Ltltd si ceo greacd yer:lte." -.Ituul si epistolar,l, p.23), dar rr-ar vrea sh-5i ne-l-afeasc6 plrintii: ,.Mie nu-rni pasd nenica ce oi c(ipdta, dar e pentru cei tleoce.sci" (idem, p.40). Insa calificativele slabe l-ar indeplrta de fnurtea clasifi-catiei gi, atunci, orgoliul sf,n ar suferi cel dintAi. Afla, totuSi, de la urr profesorci va fi pren.riant. Si prir.nul g6nd care ii trece prin rninte e ,,necazul.. cole-gilor ,,22. Lobpteis irni sptute cd strnl printil clasei, premiant. Ceilalyi o sAnoarci de necaz!" Abia pe urml isi estimeaz"d .,clasele" diu certificat Si. cul-nrea, pronosticurile surri foarte aproape de realitate

16 Alexandru Dobrescu

llrcru, unde sum convins cit am drept, apoi s-a isprdvit cumine. De aia rut pot sttferi pe Frank ;i pe Windisch." LuiFrank cel pufin, pentru care vadeste o antipatie in cre$te-re, numindu-l (in jurnal, se infelege) c6nd ,,ont de nirnic",cdnd ,,grobian", cdnd ,,monstru horribile", ii promite ordzbunare de-a dreptul literari, preludiu al rizbundrilor demattdrziu'. ,,Dar.fie, cci tot imi rtizbttn! O sa fac vro cdtevahexantetre, in care o sci desenln pe talharii e;tia de piari;ti,core-i avem aci; nu pkite;te nici urul o ceatrtit degeratd!"(29.l. 1856). * Ar recurge, probabil, gi la alte mijloace,de nu s-ar teme de un ,,testimonitt rdLt"'. ,,Doatnne! de ce

nu sum singur' $i sum tot legat de pcirintii mei, pe care ii ne-cdjesc aducdnd un testimoniu rciu!" (29.I. I856).

Maiorescu nu vrea doar sd fie cel dintAi, ci s1-l si ad-mire lumea pentru asta. TAnjeste de timpuriu dupd glorie,pe care numai ceilalti i-o pot asigura. Se considerd dea-supra lor, superior in toate privintele gi, de aceea, i$i varsf,asupr5-le intregul dispre!: ,,Nimeni nu mci pricepe - sltmsingttr; irrcortjtu'ot de o prozti grozavci" (27 .VI. 1856); ,;tausingttr;./drd spirit egale - dezolat!" (1. II. 1857); ,,tot in-cott-iurat de ni;te mrunii, tn care nu s-afitriscfi alt spit'it de-

cit nunuri invidia $i nulitatect' (11. VI. 1857). AcademiaTheresiand e ,,o temnila plind de nule"; ,dar rnie-mi placein ea, cci pot shtdiare, cu toate cd pe testimonitr perdui e-

mininla" (15127. ff. 1857). Oare numai de asta? Ar fi tre-buit sa adauge imediat qi celdlalt motiv, mdcar la fel de im-portant: anume cd respectivele ,,nLtle" erau eletnentul decontrast indispensabil propriei strdluciri. Pentru Maiores-

* Ndscuti la 16 ani, dorinta de a-gi fixa petrtru elemitate adversarii ininsectarul cuvintelor nu-1 va pdrasi niciodata pe Maiorescu qi, intors de la stu-dii, o va pune cu strf,lucire in practici. Deocatrtdatl, lipsindu-i organul depublicitate, exultd nurnai la g6ndul a ceea ce are sd uuneze: ,,O, Doantne! dece ilu an1 ajwts eu cu vreo istorie a mect piittri la titnpurile noaste! I-as ptme lu$aguna un timbnt, la care sd gdndeascd in toatai viata lui, sTze tuernoria scan-dalosa. Fie, ca va veni odcttri timpttl acestd! Mti bucur de acum."

Maiorescianismul - o mostenire cu bucluc 11

clr, a .fi cel ruai bun e intotdeauna de preferat lui a fi foar-te bun. O scrisoarc tritnisd din Berlin lui Theodor Rosetti ( Iiunie 1861) rnirturise$te deschis optiunea pentru judeca-rea prin compara{ie: ,,TLt, ittcd de pe cdnd eratn in clasa atreia, erant ambitios; adicit din orice materie voiam sd stiucel pulin mai mult decdt toti terezianistii! Totodata sirulecrm,binein{eles, cd din ntoteria insii;i rttt gtiam rnult; destul inscicd $tiam nmi nntlt satt tot afit cil toti ceilalti; asta inidadea satis.fac{ie. Ce jalnic e onntl! Nici o existentd absoltrtci, ntun a i re I atitt i tdl i."

Preferinta pentru superlativul relativ in dauna celui ab-solut va marca intreaga existentd a lui Maiorescu, succe-siune de reusite prin comparafie. Se va irnpune intotdea-una prin opozitie, impotriva lui Simion Birnutiu Si a luiDobrogeanu-Gherea, a celor de Ia Revista contintporandsi a lui Aron Densn$ianu. Nu va fi exceptia ce exclude in-slsi ideea de con,petitie, ci un perpetuu invingdtor. Va a-\-ea mereu adversari, pentru cd si-i va dori cu frenezie, casd triumfe in dauna lor. Atitudinea sa definitorie va fi ,,incontra'o (unei personalitdti, a unei ideologii, a unui fenomen),nu ,,pentru"; contestarea, nu sus{inerea; negatia, iar nu a-firmatia. Solidarizarea abia dacd i-ar asigura o pozi{ie sub-alternd, de partizan, in vrerne ce contestarea de sus, depli-na. strivitoare, il proiecteazi in prirn-planul atenfiei publi-ce. Isi va reduce, deci,'inaruicii la proportii microscopice,Ie va minitnaliza or:i le va ignora meritele, ca sd se inalte,prin contrast, pe sine. Adevdrul, in numele ciruia si-a ri-diculizat contemporanii, este mai ales de ordin sufletesc.Stimulat de lecturile din Jean Paul, in care se afundd cu in-r-antare in vacanta din I858, incearcd o cugetare cu valoa-:e de devizA:

..De rnine: Om de seatnd, in. genere, este oricine e cu:.levcirat urdt: dar om de seantd, in cel mai bun inteles al":rt'titttului, este cel ce poate clispre(ui profimd (iar ttcest

1B Alexandru Dobrescu

profund dispre{ e o unitate de mdsurd a superiot'itcitii su-Jlete;ti mai sigurd decdt iubirea)."

Se pare cd eforlurile lui Maiorescu de a deveni ,,omde seamd" diduser6 gi pdna atunci unele rczultate. ,,Oriun-de m-a$ duce - citim sub data de 10 februarie 7858 -, suntiubit rutmai de trei, patru, dar de majoritatea cu mult maimore ttrdt, luat in rds, dejtiiruat." Cdt despre dispre{, oricei s-ar putea repro$a omului de seam6 Maiorescu, dar cd nua $tiut si disprefuiascd, asta niciodata!

,,Vegnic acela$i lucru! Swfi inconjurat aici de oamenipe care i-am intrecut pe toli, pe care ii potface sd zicd dasau nu cu tolii, cum vrealt el.t!" (26.IV. I858).

Un singur lucru nu poate incf, Maiorescu: sd-i obligea-i recunoaqte supremafia. Peste numai cdtiva ani, va de-pagi gi aceastf, dificultate. Dar acolo, la gcoala vienezd, mi-ca,,opinie public6" ii e ostil6. E ur6t qi o simte, dovadd c6se plfinge fbrd incetare in jurnal qi in scrisori: ,jn ;coaldsum urdt de toti, afara de vreo cdtiva din tii cu <eminentb);dintre 52, doar l0 sunt bine cu tnine.o'(13. V. 1856); ,,in;coald sunt pretr.ttindeni stimat gi apreciat de profesori, decon;colari absolut respectat, pe ldngci asta insd de doi din-tre ei iubit, dar de cei mai mulli dintre ceilalli urdt." (3L.XII. 1856); ,n4,ici sunt ttrdt de mai toli, fiindcd sunt in con-trast absohd at ei si le-o datt cle tnleles."; ,,8 intr-adevdr deneinleles pentru mine! intregtl institut e revoltat impotrivamea,Jttrd ca elt sci.fi dat cea rnsi micd ocazie. Dacd xtnt 10,din 280, care mai vorbesc ctt mine!" (23. X. 1857).

Este, oare, chiar nejustificatd aceastd cvasi-generaliatitudine? Este Maiorescu, a$a cum pretinde, o victim6 i-nocentd? P6timeste el pentru o vind irnaginari? $i sunt cei-lal1i, rnajoritatea lor; pornili iurpotrivS-i degeaba? Ura nueste un sentiment de fiecare zi. Indiferen(a, da. Antipatia,de asernenea. fnsa ura, care unnireqte cles-fiintareo obiec-tului ce a provocat-o, are nevoie de un rnotiv temeinic pen-

Moiorescionismul - o mo5tenire cu bucluc 19

tru a se ?rrfiripa si a se lxanifesta cu toata vigoarea. Lectu-m jurnalului ne convinge cf, lucrurile nu staieau deloc asacum le inftlipeazd autorul lui, a cdrui purtare de zi cu zile_adat colegilor suficiente motive ca si-l antipatizeze si, dece nu?, sd-lurasc6. inse,rnarea din l3 mai tbSO, reprodusf,ceva rnai inainte, are o continuare prefioasd: ,Li ceilaltirttci stricai,./iindcd, cuntfac ei vreo grohianitate, eu le strig.-<Fialrer!>. cuvdntul ista creat de rnine se./iicu vestit in totgintnazittl. Ei rru ,Stiu decdt ,sd aplice toatd ;tiil{a lor <zoo_logicti> la mine; dar eu rdd ,;i le tot zic; <Fiaker!> pe unull-adtrse asta a$a in.foc, de se duse la director'; dla nici tllt tt^usd-l asculte, ci-l mand la p q/. Reichel; oi t,eclea mdne cuntiese; ntie, la orice intimplarg nu mi se.face nemictt.,o

Altd int6mplare, ce ar trebui s5-i probeze seriozitateasi punctualitatea, vorbeste parcd mai apdsat de lipsa lui decolegialitate: ,,Pentrtt astazi, sdmbdta, fusese liotardt ctepr ofesorul Richl.er sci-i prezentdm o lucrare la lati.nd, ne_odricltrse de o sdptdmdnri,. eu o $i eveant gata ;i, pe ldngdasta, lucrasem mult ruai mult decat ni se prescrisese; totr.t;i,ceilalti donui$ori din catner.ata rnea lasasera fi"eaba pdndh ultinta zi (vineri) si nici rudcar atunci nu voiau sa siapu_ce de eo; s-aLt dus deci la Richter si i-au spr,s cd ar./i avdnclprca mttlt de lucnt gi cd abia luni ar putea s-o termine; pr.o_lbsorul s-a sttpdral.foarte tare, dan; in cele din urmd. s-a in-duplecat ,sd ingdduie celor care nu o aveau gata, sd o poatdLlduce luni. Asta s-ct inttir.rtplat ieri. Eu insi, care o ir"rn,goto, ant dat-o ctstdzi (la termenul stabilit), gi anunte antt-itst sittgtrntl care a ficut-o azi. Richter a primit-o.foartehucur os. * Dar ceilalti? incleosebi cei din canrcrata inea! *.,.*ta e cea rnai ntat.e secritur.d din $coala>, a zis Helru. Sa-.t:otrul Linz a wttt sd-rtti focd alta figurd; astdzi, in tirup cenui aflam la bisericd, ,ti-ct ttscuns lucrareo, cct sd rt-o potprecla. Dar eu m-an1 dus lo profesor;i l-arn rugot sa./itca;.t trti se dea inddrtit lrrcrru"eo, ceee ce s-a $i intamplai. Ita-