UN ALT MORMINT DE EPOCA ELENISTICA TIRZIE LA TOMIS

M. BUCOVALA

In primavara anului 1974, cu ocazia lucrarilor pentru largirea spatiului in subsolul unei cladiri situate la intretaierea Bulevardului Tomis eli strada Negru Voda, in apropierea terenului vechii gari din Constanta, a fast facuta 0 interesanta. descoperire: muncitorii au sur­prins ~i deranjat un mormint de incineratie, din care au pastrat ~i pre­dat muzeului, citeva obiecte din Inetal, ceramica ~i stiehl 1.

Deplasindu-ne la locul descoperirii, dupa sapatura de rigoare, am putut culege urmatoarele date: groapa mormintului, aflata la - 2 m fata de nivelul actual de ciilcare, a fost practicata in stratul de loess . Mormintul a fost distrus partial inca in urma cu cca 60-70 de ani, cu prilejul construirii irnobilului respectiv. eu ace.a ocazie, sapatllra pen­tru fundalii a razuit ~i distrus to ate laturile mormil)tului astfel ca nu putem ~ti cu exactitate dimensiunile acestuia. In crice caz, suprafata mormintuJui neafectata de sapatura moderna, are urmatoarele dimen­siuni : lungime 3 m, la\ime 1,40 m . La mijlocul acestei gropi, se pare, a fast adincita 0 alveola ·cu dimensiunile de 1,67 m lungime, 1,40 m latime ~i 0.54 m adincime. Este posibil ca aceasta sa fi constituit ~antul de tiraj al mormintului, dar faptul ca pina la observa\iile noastre, an­samblul funeral' fusese deranjat in doua ocazii , ne impiedica sa ne pro­nuntam ell precizie. Oricum, in acest spa~iu, putin deasupra alveolei amintite mai sus, Iucnltorii au gasit, grupate, impreuna eu resturi de oase calcinate ~i cenu~a, urmatoarele obiecte de of rand a : fragmente dintr-o cupa ceramica, 0 amforeta de sticla ~i doua unguentarii cera­mice, iar ca obiecte de podoaba, doi pandanti de ureche ~i c1teva mar­gele de sticJi" In timpul cercetarii noastre au mai fast gasite fragmen­tele ceramice ale altor doua unguentarii, alte fragmente din cupa, 0

moneua de branz, mai multe margele de sticla, pre cum ~i doua piese mici de colier, din foita de aur.

1 Descoperirea a fast facuta $i anuntata de muncitorii Mladin Ion $i Stroe Virgil de la Trustul de Constructii Industriale Constanta.

376 M.BUCOVALA

tn cele ce urmeaza , Yom prezenta succint cele ci teva categorii de obiecte din inyentarul funerar.

VASE UZUALE.

1. Cupd eu toart.e. in 6,5 em ; dm. gurU 15,6 em. Lipita !?i intregita (fig. la-b).

PErtea inferioara . rotunjita, ell fundul turtit, marcat printr-un cere u~cr relief2t, este identica eu cea a bolurilor eu ornalnentati i, cu­noscute sub numele de "megariene" sau cup:? "deliene"" , Ea prezinta ornan1ent eu irnbri c:at~i (fru:!ze de lotus) pe 9ase rinduri, eu virfurile rotunjite in sus. Partea superioar a a vasului, cilindridi, ceV(l mai strim ta la partea de jcs, are buza rotunjita, marcata 1a exter ior prin doua cercuri incizate. e ele deua toarte sel1'1iinelare, destul de subtiri ,

Fig. J(a-b) Cupa cer~midi (in,' 6,5 em; dm. gur ii 15,6 em)

latite, au deasupra doua benzi mici de lut, aidoma multor alte reci­piente de epoca eleni stica 2.

Ceram ica, de bun a cali tate, subtire ~i W?oara, bine arsa, are cu­loare ro~ie-cEiramjzie . La interior, ca ~i 1a exterior, vasul este acaperit eu firnis brun-verziu, eu luciu metalic (acesta lipse~te sau are culoarea schimbata, in ra~u, daar in citeva puncte de Hnga una dintre taarte) .

2 M. Bucovalc:i, Traditii. elenistice in _ materiaZele junerare de epoca romand timpurie Ia Tomis, Pontice, II , 1969, Muzeul de arheologie Constanta, p. 301.

UN AL T MORI'I1.lNT DIN EPOC.'\ ELENISTICA LA TOMIS. 377

F'g. 1 b

Ca forma, l'€cipientul seaman a eel mai muIt eu 0 cupa, de dimen- ' siuni ceva mai red use, insa, aproape emisferidi ~i cu fund plat, desco­perita la Atena intr-un nivel datat in prima jumatate a secolului I e.n. 3. Partea inferioara, in intregime, ornamentatia ~i firnisul vasului prezinta trasaturi caracteristice bolurilor elenistice, in timp ce partea sa superioara anunta deja forme ce var deyeni preponderente la sf11'­~itul epocii elenistice ~i mai ales, la ineeputul epocii romane, pe spatii 1argi in imperiu. t,

2. Vas tUTU toartli. In. 10, 2 em ; dm. 7,6 Clll. Intregit. (fig. 2). Corp globula r turtit, fundul plat, git cilindric masiv in raport eu

iniHtimea sa totala, buza subti re, trasa mult in aIara ~i rotunjita. Orna­n::tentatia, simpla, este redusa 1a trei cere uri orizontale inegale, realizate eu vopsea ro!?ie-cafenie 1a jumatatea superioara a gitu1ui vasului.

Ceramiea, de buna cali tate, destul de bine arsa, ll~oara, are cu­loare ro~i e-caran1izie.

Forma genera Hi este asemanatoare ell eea a unui vas (de dimen­siuni ceva lnai mari ~i prevclzut ell toarta insa) descoperit intr-un mor-

3 H. S. Robinson, Pottery oj the Roman period, The Athenian Agora, Re­sults of Escavations V, Princeton, New Jersey, 1959, -po 26 G 39.

10 Rimska keramika v Sloveniji, Narodni muzej v Ljubljani, 1973, pI. 16,. primul ·d in stinga, foarte aseman5tor eu al nostru, dar rara toarte, datat in pnirria jumiitate a secolului I e.n.

378 M. BUCOVALA

mint de inhuma\ie datat in secolul II-I Le.n. , in necropola elenistidi din zona garii vechi a Constan\ei 5.

3. Fragment dintr - lln vas Cll toartli - tip "lagynos". (Fig. 3).

Din piicate s-a gas it doar un fragment cu urme de ardere secund'ara, reprezentind drca 112 din paTtea inierioara a

I vasuJui, avind ~i locul de prin­de,'e al toartei. Funrl'lll relie­fat, u.!?or concav.

Ceramiaa, de sllabii cali­tate, ell mid pietricele in ames­tee, u!i'0r friabila, are culoarea giilbllii-;maronie.

Se ~tie di vasele eu 0 toarta, ,asemanatoare UnoI' ul­ci:oare zvelte, de tip lagynos -la romani - lagoena - au ciroulat in lumea greceasdi in toata. epoca elenistica, pina In vremea "ui Augustus 6 ; un

Fig. 2 Vas ceramic rara toarta (In: 10,2 em; dm. exemplar a1 acestei serii, ell 7,6 em) corp globular ceva mai t'llrtit,

buza la\itii iii picio~ inelar, des­coperit cu ooazia sapatur ilor de pe Agora atenianii, este inca drat in grupa ultimelor trei sierturi ale secolului I i.e.n., cu men\iunea cil aces .. tea caracterizeaza !?i secolul I e.n., ceva mai ra1' in prima jumatate a acestuia cind sint ornJamentate in tehnica barbotinei '.

4. Frag1nent dintr-un vas a carui forma e greu de reconstituit. Probabil este vorba insa de Un vas sferic care avea in mod cert toarte aplicate, tipic elen istice.

Ceramica, de buna calitate, ga1bui-caramizie, este acoperita eu f irnis ro.!?u, avind reflexe metalice, ars in degrade pina 1a maron, aUt in interior cit ~i 1a exterior.

Alte citeva mioi fragmente ne releva faptul ea vasul avea un or­nament vegetal realizat eu vopsea alba.

5 M. Bucoval~ , Necropole elenistice la Tomis, Muzeul de arheologie Constanta. 1967, pp. 101-102. M. XLIV, cana C.

6 G. R. Edwards, The hellenistic Pottery from the Shipwreck of Antikythera. Transaction of the American Philosophical Society, New Senes - Volume 55, part 3 Philade lphia, 1965, p . 24, fig. 21- 23.

1 H. S. Robinson, op. cit., p. 15 ~i pl. 1, F 45.

UN AL T MORM! NT DIX EP OCA E LENISTICA LA TOr-UO:;. 379

Fig . 3 Parte inferioaraa a unui vas eu toarta tip \agynos .

VASE DE TO ALETA

Din aceasta categorie fac parte cite va unguentnrii ceramice, in­tregi sau fragmentare, pre cum ~i 0 amforeta de sticUi.

eele patru mici recipiente ceramice (in. 12,2-12,5 cm; dm. 4,8-5,2 cm) (fig. 4) fac parte din seria unguentariilor caracterizate, pe linga corpul ovoidal, prin fund ' turtit, git cilindric ~i buza inelara, netezita, intr-un caz, oblic in afara. Doua dintre ele au fost depuse in mormint intregi, celelalte doua au fast sparte ritual ~i aruncate in foe (prezinta puternice urme de ardere secundara). Unguentariile de acest gen, care caracterizeaza epoca roman a timpurie au fast descoperite pe intreg te­ritoriul imperiului, atit in Grecia continentalii 8 ~i insulara 9, cit ~i in Italia sau nordul Africi i de azi 10 Tot in prima jumiitate a secolului I e.n. se dateazii :;i exemplarele ceramice identice descoperite pe terito-

8 Idem. p. 1.5 ~i pI. 2, F 50. :J J. H. Holwerda, Het- Zaat Grieksche en Romeinsche Gebruiks-cardewerk

uit het Middelandsche-Zee-Gebied, in het Rijkmuseum von Oudheden te Leiden. 1936, p. 52. pI. 17 (780-799) ; O. Vessberg SeE, IV, 3, p. 79, fig. 30, 15-17.

10 J. H. Holwerda, idem.

380 M.BUCOVALA

Fig. 4 Unguentarii ceramice - bulb.

riul Spaniei de azi, ]a Gabii 11, in timp ce in sudul Crimeii , indeosebi p~ teritoriul eoloniilor greee~ti de alta data, exernplarele din seeolul I sint aUt din ceramica '12, cit ~i din stieHi 13, Mai mult chial't se constata ca la snr~i tul secolului I e.n., unguentariile e ll aceea!"?i forma, din stiehl, sint majoritare fata de cele ceramice 14.

AmfoTetii de sticlii. (In. 15,8 em, drn. 5 em). (Fig. 5). o importanta aparte 0 prezinta in aceasta eategorie, arnforeta de

stiela , deseoperire uniea pina in prezent pe teritoriul tarii. Este vorba de un exemplar tipic, realizat in tehnica "core-sand", din benzi de sti ehl alba ~i verzuie care formeaza motive amintind "pene de pasari". Toartele, groase, sint li pite mai jos de gura inelara ~i de umar, iar p iciorul este realizat dintr-o bucatade pasta de stiela lipi,ta la partea inferioara. a recipientului ~ i rrOtunjita. .

In general soootite drept prCldiuse orientale (siriene eel rnai pro-

11 Mercedes Vegas, Ceramica comun romana del MediteTraneo occidental, Universidad de Barcelona, Instituto de Arqueologia y Prehistoria, 1973, pp. 150 $i 154. 12 La Mirmekion, ct. V. F. Gaidukevici, PccKonxH MHpMe!OlSJ. 1935- 1938, M.I.A., nr. 25, 1952.

l3 La Panticapeum mai ales, d. N. Z. Kunina $i N. P. Sorokina, CmeKAmUlble 6oAb3a.uapuu Eocnopa. in Tp y,nbl rocYJlapC~tBeHHorO 3PMHT8>K3,"X Ill. J1eHHHrpaJl. lQ12 p. 159, fig. 6/1 ~i 170, fig. 1l1lS.

it, idem.

UN ALT MORMtNT DIN EPOCA ELENISTICA LA TOMIS. 381

babil) , amforetele de acest tip sint datate in secolele II- I i.e.nI 5. Ele au fost deScoperite in morminte aparti­nind acestei perioade in Cip:ru ~i Samothrace 16, iar in ctitoriile gre­ee~ti din sudul Crimeii, indeosebi Ii! Panticapaeum, in morminte dabate ~i in pr1mele decenii ale seoolului J e.n . 17 (De aJtfel ~i dupa alte opinii, astfel de amforete au fost raspindi~e in Marea Caspica in v.remea lui Pto­lomeu <;i Augustus) 18. Mai nou, doua amforete aproape identice, aflate la "Royal Ontario Museum", socotite - cu titlu de probabili­tate - prod use cipriote, se dateaza in secolul I i.e.n. - prima jumatate a sec. I e.n. 1!).

OBIECTE DE PODOABA

Sint constituite de doi pandanti de llreche, doua piese cilindrice de colier, toate din aur, de margele eu forme, culori !?i ornamentatie dife­rita, preeum <;i dintr-o oglinda mini­atunala de bronz.

eele douii piese de col itT, turti!e 'ii rupte, fig. 6-, realizate din foita-de 8fUr, cu <:apetBle dlindrice, obtinute din incolacirea unui fir de aur, i~i gasesc corespondentu>l, in alte piese descoperite de-a lungul anilor in mormintele elen istice din Tomis.2o

Fig. 5 Amforeta desticla luerata in tehnica "sand-core (In.:15,8 em; dm. Scm e?).e

Hi O. B. Harden, Ancient glass, I: Pre-Rom:zn, The Archaeological Jour!1al. vol. CXXV, London, 1969, pI. 4 B, g ~i p. 70 ; Michel Malaise. Antiquites egyptien­nes et verres du Proche-Orient ancien des Musees Curtlus et du VelTe a Liege, Liege 1971, p . 149, fig. 67, nr. de catalog 152.

16 tn Cipru la Amathus, cf. D. B. Harden, Masterpieces of Glass, Trustees of The British Museum, London, 1968. p. 24. In Samothrace, in necropola de sud a insulei, s-au descoperit circa 50 de vase databile mai ales din a daua jumaiate a sec. I i.e.n. Intr-un mormint de inci-neratie, intr-un vas de cerami.ca, erau depuse 8 vase de sticla suflata ~i 0 amforeta identica ell a noastra. Cf. Gladys D. Weinberg, "Bulletin des Journtes rnternationales du Verre", nr. 2, 1963, p. 2. fig. 66.

J; Kunina $i Sorokina, op. cit., pp. 158-9, fig. 6/4 ~i pp. 169- 70, fig. 11/ 18. JS Idem, p. 159, unde se reproduc opiniile lui Eisen ~i Dusenbery. m John W. Hayes, Roman and Pre- Roman Glaas in the Royal Ontario

Museum, Toronto 1975, p. 15, exemplarele nr. 35 $i 37. p. 189, pL 3. 2{l M. Bucovala, NecTopole eZenistice, p . 97, fig. 60 e ~i p . 111, fig . 68,'g in

morminte de secol II-I $i respectiv I i.e.n.

382 M.BGCOVALA

Fig. 6. Piese de colier din auf.

o aparitie inedita 0 constituie insa perechea pandantilor de ureche (in. 4,6 em; lat. 1,7 em) (fig. 7). E v~rba de fapt de doua foi\e de aur, deeupate in forma un or fruDze foarte subtiri, pe care sint batute in teh­nica "au repJusse", siluetele a doua personaje feminine, imbracate eli chiton, incinse Ia briu 9i ell miinile sptijinite in ~oIduri. Pe ambele parti, delimitind scena, apare un decor ell puncte incizate. La partea supe­rioara, eei doi pandanti se subtiaza ~i mai mult, devenind aproape fi­liformi la punctul unde se indoiau in forma de agatatoare. Dupa cum rezulta din earaeteristicele lor, este vorba in cazul de falii de podoabe ell destinatie expr es funerara, substituite bijut~riilor reale. Literatura de speciaIitate mentioneaza descoperiri de pandan"ti de ureche similari, care reproduc imaginea zeitei Nike, preCUlTI ~i a albr piese de podoaba asemanatoare, de acela~i caracter, in Macedonia - Amphipolis in pri­mul rind - in Tracia (la Messambria) ~i in sudul Uniunii Sovietice 21.

Din aceea~i categorie a obiectelor de caracter exclusiv funerar face parte ~i discul de oglinda miniaturala de bronz (dm. 4,5 em) aeum co­rodat ~i rupt in citeva locuri.

Jntre margelele descoperite , se innmnara ~ase exen1plare transpa­rente, din cuart (cristal de sticla), din care nurnai una, mai mica, este pirifonna, celelalte, mai mari, sint ovale 22. Alte ~ase bucati, lucrate in chihlimbar, au forma eireulara sau eilindriea (fig. 8).

2! Pierre Amandrp, Objets d'or et d'argent, p. 215. 149/150 l?i pI. XXXII in Collection I-ielen~ Stathatos, III, Objets antiques et byzantins, Strasbourg, 1963.

22 Margele din acela~i material s-au gasit :?i in morminte din secolul IV e.n. la Mangalia, eu citiva ani in urma. Ele aveau forma de "picaturii" . Cf. C. Ico­nomu, Noi mormint€ paleocr€{jtine la MangaIia, Pontice, II, 1969, pp. 90 ~i 91, fig. 9.

UN ALT l\'IOR~nNT DIN EPOCA ELENISTrCA LA TOMIS. 383

Fig. 7. Pandanti de ureehe (aur) (In. : 4,6 em; lat. l,? em).

Margelele de stiela p ot fi impartite in eel putin trei grupe : prima dintre aces tea cuprinde exemplare de mid dimensiuni, majoritatea bi­tronconice (fig. 9, a doua, mid margele din sticEi argintiu-alba, iri­discenta. (fig. 10), jar ultima, exemplare mid ~i mijlocii, cilindrice Cll

capetele slIbtiate in forma aproximativa a unoI' suveiei (fig. 11). Ele slnt ornamentate prin incrustare, de obicei pe mijloc, cu linii in on­duleuri de culoare verzui-gri-maronie. Este posibil ca aceasta ultima grupa sa reprezinte marfa orientala, mai precis egipteana, pe dnd unele exemplare din prima grupa prezinta mari asemanari cu margele de stiela luerate in epoea elenistiea in Rhodos 23.

DIVERSE

Este vorba de un opait ceramic, t1e virfui unei lame de fier, de citeva mici elemente disparate din branz, a caror provenienta e greu de preeizat, preellm ~i de a. monedii. de bronz.

Gpai?"! (lung. probabilii. 10,7 em ; dm. 5,9 em) (fig. 12), luerat din lut cenu~iu, u~ar, de buna calitate ~i acaperit ell firnis negru, este un

23 Dupa opinia specialistei americane Gladys D. Weinberg, careia ii mul­tumim $i pe aceasta ca!e pentru iniormatiile date cu mult;l amabilitate. Idem, Glass Manufacture in Hellenistic Rhodes, pI. 76 d, Arehaeologikon Deltion, vol. 24 (19(;9), Atena, 197 1.

384 M. BUCOV ALA

Fig . 8. M5rgele din cuart ~i chihlimbar.

i ornamenta te eu "och i".

in insula Rhodos).

UN ALT MORMINT DIN EPOCA ELENISTICA L A TOl\lIS. 385

Fig. 10. Margele din sticHi alb·Hiptoasa, iridiscenU.i .

Fig. 11. Margele in forma de .. suveica", prod use probabi l in Egipt.

300 M.BUCOVALA

exemplar din cunoscuta serie a liimpilor de tip "Efes". Are fundul oval , uf?or concav, margine inalta in jurul bazinului, orificiul de urnplere circular, ciocul rotund. Pe bordura sint ornamente florale (cereuri cu rozete), iar intre cioc !?i 'marginea bazinului apare, in relief, imaginea unui delfin. ExeI11plarul de fatii constituie 0 verigii in lantul evolutiei

Fig. 12. Opait ceramic tip "Efes" (lung. probabila 10,7 em; dm. 5,9 em) .

Fig. 13. Maneda de bran< batuta la Callatis .

acestui tip la Tomis, evolutie sumar schitatii intr-un studiu mai veehi referitor Ia ceramica din epoca elenistidi $i romana timpurie aid 24 Oricum, cunoa.!?tem ea .acest tip, produs in Asia Mica !?i gasit in can­titiiti mai mari la Efes, se dateaza din ultimul sfert al seeolului II Le.n. pina in primul sfert al secolului I i.e .n.25. De asemenea ~tiln ea "forma ovalii a cioeului paate fi 0 dezvoltare tirzie a t ipului, intimplatii la mij­locul ~i ultimii ani ai secolului I Le.n." 26, lucru care lle ajuta la datarea eomplexului in< care a fost deseoperit.

Monedii de bronz (dm. 2,8 em) (fig. 13). Corodatii ~i eriipatii pe margini in citeva locuri, destul de u~ata, are un orificiu circular care

24 M. BucovaHi., Tradit"ii eZenistice, Pontice, II, 1969, p. 321. 25 R. H. Howland, GTeek Lamps and their Survivals, The Athenian Agora

vol. lV, Princeton, New Jersey. 1958, p. 166, pl. 49, t ip 49 A. 00 Idem, p. 167.

UN ALT MORM1NT !)IN EPOCA ELENISTICA LA TOMlS. 387

dovedE$te dar ca a fost iolcsita drept pandantiv; reprezinta 0 emlSle a atelierelor de la Callatis, clasificata in tipul general Pick 227, care se dateaza probabil de la jumatatea secolului III Le.n. 21. Potrivit date­lor pe care Ie cunoa$tem, moneda nu poate constitui un element sigur de datare, mai ales in cazul de fata, deoarece starea avansata de uzura $i folosirea indelung!'ta ca pandantiv dovedesc cii la acea data, dupa 0

intensa circulatie, ea incetase sa mai foloseasca scopului sau initial , ca mijloc de schimb.

In concluzie, pe baza elementelor de rit $i a pieselor din · inventa­rul funerar (in primul rind a cupei ornamentate, opaitului tip "Efes", a unguentariilor ceramice $i a amioretei de sticla) credem .ca mormin­tul recent descoperit la Constanta se poate atribui perioadei de sfin;it a epocH elenistice, eventual mijlocului secolului I Le.n.

Din punct de vedere al pozitiei topografice, el se afla in necropola elenistica nr. 1 a Tomisului 28, necropola situata Cll aproximatie Re terenul vechii garia ora$ului $i a carei limita estica 0 constituia desi­gur in antichitate malul drept al peninsulei tomitane. (El este situat la circa 100-150 m nord de un alt morm;nt elenistic, databil tot in epocii tirzie, aparut cu ani in urma linga cladirea Po~tei vechi 29 l?i care se aila, pin a Ja aceasta data, in aparenta izolare fata de restul mormin­telor, grupate in directia nord-vest. tn acest mod, capatam inca un punet de referinta pentru limita de est a necropolei susamintite).

UNE AUTRE TOMBEAU D'EPOQUE HELLENISTIQUE A TOMI

Resumee

L'auteur presente une tom beau hellenistique recemment decouverte a Tomi. L'importance de celle-ci consiste d'une part, dans Ie caractere unique de quelque pieoes trouves dans Ie mobilier fUneraire et d'autre part, dans Ie fait que sa position geographique aide a determiner la limite - est de la necropole helle­nistique situee sur Ie terrain de l'ancienne gare de Constantza. Les suivantes pieces Dnt un caractere unique: l'amphoriske en verre, travai11e dans la technique "core­sand", produit oriental datee I s. avo n.e.; deux pendants d'oreilles en or, avec representations antropomorphes, qui attestent sur la cote ouest du Pontus Euxinus. Ja pratique de substitution des bijoux avec des elementes de parures a destination ex pres funeraire, connue jusqu'a present par les deCOUVertes de la Macedoine, la Thrace et du sud de l'Union Sovietique. La troisieme piece unique est repre­sentee par une lampe a I'huile-type Ephes - avec laquelle on peut illustrer la presence ou .cet type a Tomi, dans tautes ses valiantes.

Tres interessantes sont aussi les perles en verres decouvertes, classifies par I'auteur en quelques types dont la place d'origine sont, probablement, Rhode et ]'Egypte.

La tombe est datee au milieu du premier siec1e avo n.e.

2i Pe avers este fi gurat Icapul lui Apollo c'u cununa de lauri dr., pe revers trepied l;'ii inscriptia KAAAA-TIANQN Descifrarea a fost facuta de colegul Radu Ochel?eanu, diruia Ii multumim incaodata.

28 Vezi harta (M. Bucovala, Noi m orminte de epocii romand Za Tomis, Pontice, I , 1968, p. 270).

$ Idem, Necropo l.e eZenistice la Tomis, pp. 110--111, mormint datat in se­colul 1 i.e.n.

388 II.L BUCOVALA

U~E AUTRE TOMBEAU D'EPOQUE HELLE~ISTlQUE A TO."!!'

Fig. I. (a-b). Coupe en ceramique (H: 6.5 em; diam.: 15,6 em). Fig . 2. Vase en ceramique sans anse (H: 10 ,2 em; diam.: 7,6 em). Fig. 3. Partie inferieure d'un vase avec anse type "Iagynos". Fig. 4. lJnguentariums en ceramique. Fig. 5. Amphoriske en verre travaille en techniq ue ,.sandcore" . (H : 15,8 em; diam. : 5 em). Fig. 6. Pieces d'un collier en or. Fig. 7. P endants d 'oreille (or) H: 4,6 em; larg.: 1,7 em. Fig. 8. Perles en quartz et en ambre jaune. Fig. 9. Perles en verre, sferiques au bit ronconiques, simples all ornementes ,.a l 'oe il" (produites probablemellt a Rhod , j. Fig. 10. Perles en verre blanc - iaiteux, irid iscent. Fig. II. Perles en forme d'une ,.navette", produites probablement en Egypte. Fig. 1'1. Lampe a l'huile en cerami que. type "Ephes" (long. prob. 10,7 em; diarn. 5,7 em). Fig. 13. Monnaie de bronze. de Cal!atls.