UNIVERSITATEA CRE TIN DIMITRIE CANTEMIR MASTER: MANAGEMENTUL AFACERILOR N TURISM DURATA STUDIILOR: 3 semestre/2009- 2011 PROMO IA A VI-A

PROIECT

POLITICI MACROECONOMICE N TURISMUL INTERNA IONAL

Profesor ndrumator : Conf.univ.dr. Andreea B lt re u Masterand: Nacu Florentina-Iuliana

POLITICA

I STRATEGIA TURISTIC A LUXEMBURGULUI

ISTORIE Istoria nregistrat a Marelui Ducat al Luxemburgului ncepe odat cu construc ia Castelului Luxemburg n anul 963. n jurul acestei fort re e s-a dezvoltat treptat un ora care a devenit centrul unui stat mic dar important. Comitatul Luxemburg este ridicat la rang de Ducat n 1354. n 1437 a avut loc o criz , familia conduc toare neavnd mo tenitori legitimi pentru tron. n secolele urm toare, fort rea a Luxemburg a fost n mod constant m rit i nt rit de cei care au ocupat-o, ntre al ii, bourbonii, habsburgii, hohenzollernii i francezii. Chiar i dup nfrngerea lui Napoleon n 1815, cnd Congresul de la Viena a conferit autonomie formal Luxemburgului, ara a devenit obiectul unei dispute ntre Prusia i Olanda.Revolu ia belgian dintre 18301839 a njum t it teritoriul Luxemburgului, atunci cnd partea vestic a rii, pur francofon , a fost transferat Belgiei. Independen a Luxemburgului a fost confirmat apoi n 1839, dar nu a fost ratificat formal dect n 1867, dup ce criza luxemburghez aproape a dus la un r zboi ntre Prusia i Fran a. n acela i an 1839, Luxemburg s-a al turat Confedera iei germane.Regele Olandei a r mas eful de stat al Luxemburgului, cu titlul de mare duce al Luxemburgului pn n 1890. La moartea lui Wilhelm al III-lea, tronul Olandei a revenit fiicei sale, Wilhelmina, iar Luxemburg (pe tronul c ruia nu puteau sta femei (vezi Legea Salic )) i-a fost dat lui Adolph de NassauWeilburg.Luxemburg a fost invadat i ocupat de Germania n timpul primului r zboi mondial i al celui de-al doilea r zboi mondial. n 1942, Luxemburgul a fost oficial anexat de Al treilea Reich.n timpul celui de-al doilea r zboi mondial, Luxemburg i-a abandonat politica de neutralitate, al turndu-se Alia ilor n lupta mpotriva Germaniei. Guvernul s u, n exil la Londra, a format un mic grup de voluntari, care au participat la invazia Normandiei. A devenit un membru fondator al NATO i al ONU n 1946. n 1957, Luxemburg a devenit unul dintre cele ase state fondatoare a Comunit ii Economice Europene (devenit apoi Uniunea European ), i n 1999 s-a al turat rilor care au adoptat moneda unic , euro. Mai multe organisme europene i au sediul n Luxemburg. A ezare geografic Marele Ducat de Luxemburg este un stat n Europa care face parte din grupul de ri Benelux (al turi de Belgia i rile-de-Jos) i din Uniunea European Se nvecineaz cu Germania, la est, Fran a, n sud, Belgia n nord i vest. Relieful Luxemburgul este una dintre cele mai mici ri din Europa. Are o suprafa de circa 2,586 km. n vest se m rgine te cu provincia belgian Luxembourg, care (la 4.443 km) are aproape o suprafa dubl fa de cea a rii. Nordul rii face parte din Mun ii Ardeni, e format din dealuri i mun i jo i, cel mai nalt punct fiind Buurgplaatz, de 559 m. Restul rii este de asemena deluros. Grani a estic a Luxemburgului este format de rurile Mosel (Moselle), Sauer (Sre) i Our.

Clima Luxemburg face parte din regiunea de clim continental vest european i are o clim temperat f r extreme. Iernile sunt blnde, verile r coroase i ploile abundente. Starea vremii este diferit ntr-o oarecare m sur ntre regiunile din nord i sud. n nord, exist o influen considerabil a sistemului Atlantic, n care depresiunile frecvente dau na tere unor condi ii meteorologice instabile. Aceasta d na tere la cer nnorat i la mult burni i ploaie iarna. Vara, c ldura excesiv este rar i temperaturile scad mult noaptea. Temperaturile sc zute i umiditatea dau na tere la ceea ce locuitorii numesc o clim revigorant . n sud, de i c derile de ploaie nu sunt cu mult mai reduse n jur de 32 inch i iernile nu sunt mai pl cute, principala diferen const n temperaturile mai ridicate vara, n special n Valea Mosellei. Culturile, n special podgoriile, au bune condi ii aici. Cu o temperatur medie anual de 10C, cele mai nsorite luni sunt din mai n august. Forma de administrare Luxemburg are un sistem parlamentar de guvernare, fiind o monarhie constitu ional . n conformitate cu constitu ia din 1868, puterea executiv este exercitat de Marele Duce sau de Marea Duces , i de cabinet, constituit dintr-un prim-ministru i mai mul i mini tri. Marele Duce are puterea de a dizolva parlamentul i de a forma un altul. Puterea legislativ apar ine Camerei Deputa ilor, ale i direct pentru mandate de cinci ani. Un al doilea corp, "Conseil d'tat" (Consiliul de Stat), format din 21 de cet eni numi i de duce, are rol consultativ pentru Camera Deputa ilor n elaborarea legilor. Marele ducat are trei tribunale inferioare (justices de paix; n Esch-sur-Alzette, n Luxembourg i n Diekirch), dou tribunale districtuale (Luxembourg i Diekirch) i o Curte Superioar de Justi ie (Luxembourg), care include Curtea de Apel i Curtea de Casa ie. Exist i un tribunal administrativ, o Curte Administrativ ora ul Luxembourg. Topografie n ciuda dimensiunii sale reduse, Luxemburg are o asezare variat , cu dou caracteristici principale. Partea nordic a rii este format dintr-o parte a platoului Ardeni, unde n l imile muntoase variaz de la 460 la 610 m. Restul rii este format dintr-un peisaj de coline cu v i largi. Capitala, Ora ul Luxemburg, este localizat n partea de Sud a rii. i o Curte Constitu ional , toate n

Inima verde a Europei Cea mai important form de relief, platoul nalt al Ardenilor n Nord, s-a format n milioane de ani. n cel mai nalt punct, atinge o n l ime de 559m. Cunoscut ca Oesling, regiunea Ardenilor acoper 842 kmp, aproape 32% din ntreaga ar . Relieful accidentat predomin deoarece eroziunea r urilor a creat de-a lungul timpului un peisaj variat, de munte pu in nalt, acoperit de o vegeta ie dens , uneori cu varia ii considerabile de altitudine. Aceste diferen e de relief, mpreun cu ntinderi de ap amestecate cu p duri, cmpuri i p uni sunt principalele caracteristici care fac peisajul att de special. Tipic acestei zone nalte este solul

nefertil i drenajul slab care d na tere la numeroase turb rii exploatate cndva. Ace ti factori, combina i cu ploi abundente i cu nghe , au f cut ca mediul s fie inospitalier pentru primii locuitori. Chiar i ast zi, condi iile de trai ntr-un astfel de mediu nu sunt foarte favorabile. Totu i, n jur de 7800 de locuitori tr iesc din p durit, mici ferme sau servicii legate de mediu. Deoarece solul este att de dificil de cultivat, marea parte a p mntului este folosit pentru p unat. Regiunea Ardenilor include i Parcul Na ional Upper Sre, o important zon de conservare . La sud de Sre Riverd, regiunea este cunoscut sub numele de Gutland. Ea acoper pu in peste dou treimi din ar . Terenul urc i coboar lin cu o n l ime medie de 213 m. Principala activitate este agricultura, termenul Gutland venind de la solul fertil i de la verile calde i uscate din aceast parte a Ducatului, n compara ie cu regiunea Oesling. n consecin , se cultiv n mari cantit i fructe i legume, cum sunt c p unile, merele, prunele i cire ele. Eroziunea rurilor din aceast zon a creat v i nguste i profunde i pe teri, dnd na tere la peisaje spectaculoase. n sudul extrem al rii se afl t rmul rocilor ro ii - o referin la depozitele de minerale care se afl acolo. Bogate n fier nc de pe timpul Romanilor, dac nu chiar de mai nainte, districtul este o regiune minier i de industrie grea care se ntinde pe mai mult de 20 km. Co urile nalte ale fabricilor de fier i o el sunt simboluri tipice ale sudului industrial. La est se afl valea MoselleI unde se cultiv struguri. Numeroase sate se afl n v ile adnci i n preajma podgoriilor de-a lungul rurilor. Fiecare sat are cel pu in o cav de vin. Tot n est se afl i Mica Elve ie , caracterizat prin v i strmte mp durite i ravene cu forma iuni pietroase neobi nuite. Ruri i lacuri Luxemburg are cteva ruri minore, ca Eisch, Alzette, i Petrusse, dar rul principal este Moselle cu tributarii s i - the Sre i Our. mpreun , cursurile lor servesc ca grani ntre Luxemburg i Germania. De-a lungul malurilor se afl multe din castelele medievale ale rii. Moselle izvor te n nord-estul Fran ei i curge c tre nord prin Luxemburg pe 30.6 km c tre Rin, cu care conflueaz la Koblenz, Germania. Moselle are 514 km lungime i este navigabil, datorit canaliz rii, pe 64km. Pante verzi, acoperite cu vii, se afl de o parte i de alta a rului. Izvornd n Belgia, rul Sre curge 172 km spre est prin Luxemburg pentru a se v rsa n Moselle. Cursul s u sinuos str bate Luxemburg de la est la vest. Rul Our, de-a lungul grani ei de nord-est, este un tributar lui Sre. Valea sa este nconjurat de peisaje naturale intacte. Lacul Upper Sre este cea mai mare ntindere de ap din Marele Ducat. nconjurat de vegeta ie luxuriant i de izvoare lini tite, lacul este un centru de sporturi acvatice: canotaj, caiac-canoe. Asemenea activit i de aer liber, datorit c rora este un punct de atrac ie pentru turi ti, au dus la dezvoltarea unei industrii manufacturiere locale.

Ora ul Esch-sur-Sre se afl la un cap t al lacului. Imediat n amonte de el, rul formeaz un rezervor hidroelectric extins pe circa 10 km n susul v ii. Digul Upper Sre a fost construit n anii 60 pentru a r spunde cererii de ap potabil . Flora i fauna Flora Luxemburgului este caracterizat prin a ezarea rii la grani a dintre zonele climatice Atlantic-European i Central-European . n nord, se ntlnesc mul i fagi i stejari. Stejarii pot cre te pn la 30-45 m, cu un diametru de 1,2-2,4 m. Ei dau cantit i mari de lemn dur. De-a lungul malurilor rurilor, se ntlnesc specii ca arinul negru i salcia. Lemnul de arin este galben pal c tre maro-ro cat, de textur fin i rezistent chiar i sub ap . Este un lemn important pentru tmpl rit n primul rnd datorit rezisten ei sale la boli. S lciile pot ajunge la o n l ime de 20 m i sunt valoroase n scop ornamental. V ile nguste, adnci, din nord sunt un habitat pentru plante i animale rare, n special lutria, o specie protejat . n sudul industrial, printre cariere i mine abandonate, natura i-a declarat dreptul i sunt flori peste tot. Ora ul Luxemburg (Ville de Luxembourg, in franceza, Stad Ltzebuerg in Luxemburgheza si Luxemburg Stadt, in limba germana) este capitala Marelui Ducat de Luxemburg, o tara de dimensiuni mici dar o regiune foarte pitoreasca, situata intre Belgia, Germania si Franta. Vechiul Oras Luxemburg face parte din lista Patrimoniului Mondial UNESCO (Vechiul Cartier si Fortificatiile Cetatii). Cu prilejul vizitei de stat n Romnia a Marelui Duce de Luxemburg, nso it de Marea Duces de Luxemburg (29-31 martie 2004), a avut loc inaugurarea "Casei Luxemburgului" de la Sibiu. Cl direa care ad poste te "Casa Luxemburgului" a fost construit pe prima incint de fortifica ie a satului "Villa Hermani", devenit, ulterior, Sibiul de ast zi. Intre anii 1999-2003, Serviciul de Situri i Monumente Na ionale al Luxemburgului a finan at i coordonat lucr rile de restaurare a imobilului, n cadrul unui proiect mai larg desf urat sub egida UNESCO, lansat n 1998, de restaurare a centrului istoric al Sibiului. "Casa Luxemburgului" de la Sibiu serve te drept centru cultural, turistic, de informare i documentare. Un proiect cultural cu rezonan particular l constituie programul "Sibiu capital cultural european 2007", aflat n desf urare (pentru detalii se poate consulta siteul www.Sibiu2007.ro). Gra ie sprijinului decisiv al autorit ilor luxemburgheze pe lng organismele europene, ora ul Sibiu a fost nominalizat, al turi de Luxemburg i Marea Regiune, drept capital european a culturii n 2007, ceea ce ofer o oportunitate excep ional de afirmare a valorilor culturii si spiritualit ii romne ti n plan regional i european. Orasul Luxemburg gazduieste deasemenea diverse institutii europene: Curtea Europeana de Justi ie, Curtea Europeana de Audit ct i Banca Europeana de Investi ii. Luxemburg este din nou cel mai sigur oras din lume.Acesta este rezultatul unui studiu comparativ de consultan Mercer,care a analizat calitatea vie ii n diferite ora e importante.Nu numai n Europa ,dar i n ntreaga lume ,Luxemburg ocup primul loc n ceea ce prive te sentimentul de securitate personal ,care a rezultat din sondajul de mii de manageri care traiesc ntr-o ar str in .Au fost luate n considerare n studiu 30 de aspecte privind rangul ora ului ,de educa ie n temeiul acestora ,s n tate,infrastructura de trafic

,economie,mediu i de mediul social.n ceea ce prive te studiul de calitate al vie ii ,Luxemburg este pe locul 19 din 215 ora e participante. Popula ia total este de 493,500 de locuitori iar ora ele cele mai importante sunt: Luxemburg,Esch-sur-Alzette,Differdange,Dudelange,Petange. n Luxemburg sunt recunoscute i vorbite trei limbi, limba francez , limba german i limba luxemburghez , considerat de unii lingvi ti ca un dialect al limbii germane. n afar de faptul c e una dintre cele trei limbi oficiale, luxemburgheza este i limba na ional a marelui ducat. 87 % din popula ia Luxemburgului sunt cre tini romano-catolici, restul fiind n principal protestan i, evrei i musulmani. 37% din popula ia ducatului este format din imigran i. Economia Luxemburgului este o economie de servicii de nalt performan . Aceasta este caracterizat prin dezvoltarea unui centru financiar interna ional, precum i apari ia de activit i de servicii noi, precum i prezen a a ntreprinderilor industriale prin intermediul tehnologiei avansate. Preocuparea de diversificarea n continuare a economiei a condus la crearea i dezvoltarea de noi activit i n domeniul de asigurare i de reasigurare, transporturi, comer , turism, telecomunica ii,comer ul electronic,servicii audio vizuale i de afaceri. Industria Confruntndu-se cu criza de o el din anii 1970,diversificarea industrial este necesar ca un obiect permanent al politicii economice.Este o industrie grea tradi ional , ajutat de alte ntreprinderi industriale de toate dimensiunile, mai ales datorit afluxului de capital str in, care fac parte din industriile cele mai diverse i folosind tehnologii avansate. Astfel, vom asista la apari ia unui al doilea pol industrial, incluznd industria chimic , cauciuc i mase plastice, dominate de anumite importante multina ionale. ncepnd cu anii 1990, ramura de echipamente electrice i electronice se confrunt cu o cre tere, de i acest lucru este doar o mn de companii care se afl n spatele ei. Bucataria traditionala luxemburgheza a fost influentata de-a lungul timpului de bucataria franceza si germana, iar in ultima perioada, in aceasta zona au inceput sa patrunda si influente italiene sau spaniole si portugheze. Practic, bucataria luxemburgheza a preluat ceea ce a fost mai bun din fiecare cultura. Mancarurile traditionale luxemburgheze sunt reprezentate de preparatele din carne de porc afumata, servita cu fasole sau varza acra, de faimosul jambon afumat, de preparatele din pastrav, stiuca, langusta, pregatite intr-un mod unic, dar si de delicioasele dulciuri preparate cu lichioruri locale. In ultima jumatate a secolului trecut, in Luxemburg s-a dezvoltat o adevarata industrie a ciocolatei si inghetatei. Majoritatea produselor de cofetarie din aceasta zona au la baza fructe, zahar, ciocolata si nuci. Aceste ingrediente sunt folosite pentru prepararea produselor traditionale Knippercher, marrons glacs, a martipanului, dar si a nugai.

Din bucataria luxemburgeza sunt inregistrate ca si marca nationala o serie de produse printre care: untul, mierea, carnea de porc afumata, vinul, vinul spumant, dar si brandy-ul. Thuringer- sunt o versiune picanta a celebrilor carnati germani Bratwurst. Acesti carnaciori sunt vanduti pe strada si au un gust delicios, dar si un pret foarte mic. Supa de fasole verde- Bou'neschlupp- este un fel de mancare foarte apreciat in zona. Supa contine fasole verde, cartofi si ceapa, bucati de sunca, iar unii bucatari adauga si carnati. Budinca neagra (Tripen) este o specialitate facuta din cap, plamani, rinichi si limba de porc, la care se adauga varza, ceapa, felii de paine uscata si ierburi aromatizate. Sunca luxemburgheza- este o sunca asemanatoare cu preparatul italian Proscuitto crudo. Aceasta se serveste taiata in felii foarte subtiri si asezata pe paine, ca un aperitiv. Gromper keeschelche (clatite de cartofi) este un preparat traditional luxemburghez care contine cartofi, ceapa si patrunjel. Kach Keis- este o branza moale, cu o consistenta ca de cauciuc si un gust unic. Poate fi asemanata cu branza frantuzeasca Camembert. Pateul- este un preparat traditional luxemburgez care se poate pregati in felurite moduri, aproape fiecare restaurant avand o reteta a casei. Verwurrelt Gedanken- este un preparat traditional de patiserie care se pregateste in timpul Carnavalului. Gingerbread men Boxemnnercher- este un preparat care se serveste copiilor in seara de 6 Decembrie ( Sfantul Nicolae). Regiunea Luxemburgului este renumita si pentru vinurile albe care sunt produse aici. In aceasta zona, vinul se poate consuma langa orice fel de mancare. Exista 9 feluri de vin produse in Luxemburg, care sunt recunoscute in intreaga lume: Elbling, Rivaner, Auxerrois, Pinot Blanc, Riesling, Gewrztraminer, Pinot Noir si Chardonnay. Lichiorurile produse in Luxemburg sunt si ele apreciate de specialistii din intreaga lume. Cele mai cunoscute sunt reprezentate de Cassro du chteau de Beaufort, Dnnespzendrpp, Elixir de Mondorf, Esprit du Luxembourg, E'sleker, Hunningdrpp, Nssdrpp, Maagbitter BUFF, Pre Blanc. Conservatorul de muzica din Luxemburg este rampa de lansare a majoritatii artistilor luxemburghezi. De aici au plecat spre intreaga lume cei mai multi artisti ai Marelui Ducat. In salile de concerte de la Conservator nu au loc numai spectacole de muzica, ci si gale de balet, opera si teatru, la care participa atat artisti locali cat si grupuri internationale. Nici o vacanta nu este completa daca nu ne bucuram si de un pic de shopping. Nu conteaza daca doriti sa cumparati doar suveniruri sau cadouri simbolice pentru cei dragi, ori sunteti in cautare de haine create de marii designeri europeni, in Luxemburg puteti gasi tot ceea ce va doriti.

Cel mai mare centru comercial din Luxemburg este Auchan, situat in apropierea garii, dar adevaratele cumparaturi se fac din centrul Orasului Vechi. Aici, pe numeroasele alei care mpanzesc zona, gasi i magazine mici, dar sofisticate atat cu produse autohtone, cu suveniruri, dar si buticuri ale marilor designeri europeni. Atunci cand ati terminat de vizitat toate magazinele de pe Grand Rue, puteti sa va indreptati si spre Piata Armelor, Piata Guillaume al II-lea sau Piata Paris, ori spre zona g rii, unde pre urile sunt si ceva mai mici. Resursa turistic Parcul natural Haute-Sure ,n 1999,a fost primul parc natural creat in Luxemburg i cuprinde lacul artificial Haute-Sure.Barajul lacului a fost creat la sfr itul anilor 1950, ocupnd 380 hectare i aprovizionnd dou treimi din popula ie cu ap potabil .Unul din obiectivele parcului este de a conserva i a mbun t i resursele naturale i culturale ale regiunii. Parcul LOur este situat n Ardennes ntr-o regiune la grani a cu Germania i Belgia.Are o suprafa de 306 km p tra i i cuprinde 11 comune cu un num r de 14.000 de locuitori.Obiectivele parcului sunt urm toarele:dezvoltarea economic si socio-cultural ale regiunii n armonie cu resursele naturale i a patrimoniului cultural.Parcul este de asemenea o regiune de cet i i castele din Vianden ,cele mai impresionante din toate castele din Luxemburg domina valea. Parcul natural german-luxemburghez este primul parc natural transfrontalier european,fondat in 1964 de c tre Renania-Palatinat i Marele Ducat al Luxemburgului. Parcul Merl Acest parc public este situat in partea de vest a Luxemburgului, in cartierul Hollerich si este marginit de bulevardele 10 Septembrie, Pierre Dupong, Guillaume si de strada Bragance. Acest parc de aprox 5 ha, unde se afla si un lac, este un loc foarte atractiv atat pentru localnici, cat si pentru turisti. Parcul Tony Neuman Situat in cartierul Limpertsberg, in acest parc sunt expuse o serie de scuplturi moderne. Parcul Laval Parcul Laval este situat in cartierul Eich- Weimerskirch si se intinde pe malul stang al raului Alzette. Parcul European Acest parc este situat in cartierul Dommeldange si este amenajat in stilul clasic al parcurilor englezesti.

Parcul Klosegroendchen Parcul Klosegroendchen care se afla in zona Kirchberg, si este un parc atipic, cu aspect de dune, cu o vegetatie variata si sculpturi in piatra. Daca ati ales ca loc de vacanta orasul Luxemburg, dar vreti sa mai vizitati si alte zone din Marele Ducat, aveti posibilitatea sa faceti acest lucru, alegand una dintre excursiile in celelalte orase importante din tara. Din moment ce distantele sunt foarte mici, orice destinatie ati alege, pe drum nu veti face mai mult de o ora, fie ca doriti sa mergeti cu masina personala sau cu autobuzele locale. Pur si simplu veti fi uimiti de frumusetea care inconjoara capitala, si de peisajele pe care aceasta tara, atat de mica, le poate oferi. Excursii in Regiunea Ardenne Situata in partea de nord a Ducatului de Luxemburg aceasta zona este recunoscuta pentru padurile dese care acopera dealurile si muntii vechi, care nu depasesc 500 de m inaltime. Regiunea Ardenne este strabatuta de multe rauri rapide si de vai foarte abrupte. Cele mai cunoscute orase din aceasta zona sunt Vianden si Clervaux. Excursii la Vianden Vianden este un oras medieval, aflat in apropierea granitei cu Germania, la aproximativ o ora de mers cu autobuzul de capitala. Prima atestare istorica despre acest oras care se numea in acea vreme Viennensis, dateaza din anul 698. Istoria acestui oras l-a facut faimos, cei mai multi vizitatori fiind atrasi de plimbarile pe stradutele vechi, prin piatete, dar si de castelul din Vianden care a fost construit in secolele XI- XIV si restaurat mai apoi, in anii 1970. Castelul este inca mobilat si gazduieste o expozitie de armuri si de arme antice, dar si una de goblene si tablouri. De asemenea, in Viaden turistii pot vizita unul dintre muzeele locale, printre care si muzeul Victor Hugo. Acest muzeu se afla chiar in casa in care a locuit artistul in perioada sederii lui in Marele Ducat de Luxemburg. Muzeul contine un bust sculptat al poetului, mobila care i-a apartinut acestuia, dar si o serie de documente, schite si desene realizate de celebrul romancier. In Vianden se intampla mereu ceva: fie ca e vorba despre spectacole de muzica, de targuri medievale sau de intreceri sportive, aici nu va veti plictisi. Singurul telescaun din Marele Ducat de Luxemburg se afla in Viaden. Turistii urca de la altitudinea de 230 de m, pana la 440 de m, unde se afla castelul si mai multe muzee. Acest traseu ofera vizitatorilor posibilitatea de a vedea orasul de sus si de a admira frumusetea naturii de pe valea raului Our. Parcul Indian Forest reprezinta si el un punct turistic important pentru cei aflati in zona. In aceasta padure va veti bucura de cateva ore de distractie, iar adrenalina va urca la cele mai inalte cote, atunci cand veti parcurge traseele pe franghii suspendate.

Excursii la Clervaux Clearvaux este un oras medieval situat intr-o vale ingusta, inconjurata de dealuri acoperita cu paduri dese. Cel mai important punct turistic al zonei este castelul feudal, construit in secolul XII, care impresioneaza prin marime. Castelul Clervaux gazduieste birourile administratiei locale, un mic muzeu ce cuprinde arme din anii 1944- 1945, dar si o colectie faimoasa de fotografii, "Family Man", realizata de Edward Steichen. Un alt monument istoric impresionant este crucea din piatra, care are o inaltime de 12.5 m. Aceasta cruce a fost ridicata in anul 1899, in cinstea eroilor cazuti in timpul invaziei franceze, din anii 1795-1798. Doua basoreliefuri din bronz, prezinta scene din lupta, iar singura fraza scrisa in josul monumentului este Noi nu stim sa mintim. Daca sunteti pasionat de sport, aici veti gasi un adevarat paradis. Puteti juca golf, tenis, fotbal, puteti patina sau puteti face plimbari cu bicicleta, puteti pescui sau va puteti relaxa pe marginea unei piscine, ori puteti practica numeroase sporturi acvatice pe lacul care se afla la doar 10 km de centrul orasului. Excursii la Echternach Echternach este cel mai vechi oras din Marele Ducat de Luxemburg si a fost fondat de calugarul irlandez Sfantul Willibrord. Orasul este situat la 120 de metri altitudine fata de nivelul marii si se afla pe valea raului Sauer. Avand chiar si ruine care dateaza de peste 2000 de ani - Roman Villa, descoperit in urma excavatiilor de langa lacul Echternach, acest oras gazduieste doua biserici impresionante: Biserica Sfintilor Petre si Paul, construita in stil romanic si gotic si Biserica Sfantului Willibrord, unde se afla si mormantul acestuia, dar si alte constructii precum Primaria care este cladita, de asemenea, in stil gotic, ruinele unui zid antic, cu 7 turnuri restaurate recent si pavilionul Rocco aflat in Parcul Municipal. Alte puncte de interes ale orasului sunt reprezentate de cele patru muzee, de zona pietonala, un centru de relaxare cu un lac de aproximativ 60 ha, dar si de trasee turistice care insumeaza aproximativ 70 de km. Daca sunteti pasionat de natura si alegeti sa parcurgeti astfel de trasee veti avea ocazia sa vizitati pesteri si formatiuni muntoase formate in era glaciara, sa mergeti prin paduri cu carari inguste traversate din loc in loc de izvoare sau cascade de dimensiuni mai mici sau mai mari. De asemenea, in timpul acestor excursii veti avea ocazia si sa vizitati cateva sate tradi ionale luxemburgheze. Excursie pe Valea raului Moselle Raul Moselle formeaza granita naturala a Marelui Ducat de Luxemburg cu Germania si este cea mai importanta regiune viticola a tarii. In aceasta zona se gasesc cela mai mari vinarii, sali de degustare, dar si magazine de unde se pot cumpara produsele locale.

Orasele Remich, Grevenmacher, Stadtbredimus, Wormeldange si Bech-Kleinmacher sunt cele mai cunoscute locuri, dar in aproape orice sat din zona veti gasi diferite soiuri de vin. De asemenea, puteti imbina vizitele de degustare cu calatoriile cu barca. In timpul acestor plimbari puteti servi masa, puteti dansa sau va puteti relaxa pe un sezlong in timp ce admirati culturile de vita-devie si numeroasele sate de pe marginea raului. Pe malul acestui rau se afla si un oras de care probabil ati auzit deja: Schengen. Acest oras care a dat numele Acordului European, se afla in sudul raului Moselle, la 200 de metri de granita cu Franta, 200 de metri de Germania si tot 200 de metri in interiorul Marelui Ducat. Muzee,catedrale,biserici: Muzeul de Istorie din Luxemburg, Muzeul National de Istorie si Arta din Luxemburg, Muzeul National de istorie naturala din Luxemburg, Casino Luxemburg Expozitie de arta contemporana, Muzeul Tramvaielor si al Autobuzelor din Luxemburg, Muzeul Bancii din Luxemburg, Muzeul Postei din Luxemburg, Muzeul Instrumentelor Muzicale Antice din Luxemburg, Galeria de arta contemporana Am Tunnel din Luxemburg, Muzeul de Arta Moderna Grand Duc Jean din Luxemburg, Palatul Ducal din Luxemburg, Ruinele Castelului Luxemburg, Cazematele Petrusse, Catedrala Notre Dame, Biserica Sf. Mihai din Luxemburg, Biserica Sf. Ion din Luxemburg, Biserica Protestanta din Luxemburg. Tururi si Itinerarii: Turul orasului Luxemburg, Wenzel Walk, 1000 de ani in 100 de minute, Itinerariul Vauban Luxemburg, Itinerariul Goethe la Luxemburg, Jog N See Luxemburg, Turul Gurmanzilor, Turul orasului cu autobuzul, City Safari Luxemburg, Hop on Hop off Luxemburg, Expresul Petrusse. Baza tehnico-material a turismului Hotelurile ,campingurile i pensiunile pentru tineri au acoperit toate regiunile Luxemburgului oferind o primire c lduroas turi tilor.De la hotelul de prestigiu la pensiune,trecnd de la cabana de la ar la camping,Luxemburg ofer o gam larg de op iuni de cazare pebtru turi tii individuali ct i pentru familii.Formula,cazare i mic dejun sau casa de oaspe i este mai pu in frecventa n aceast ar .Numarul total de hoteluri este de 230. n anul 2003 num rul total de hoteluri atingea valoarea de 315 in timp ce n anul 2005 num rul acestora scade ajungnd la 292.Num rul de camere n 2003 era de 7547 cuprinde hoteluri,pensiuni i hanuri pe cnd in 2005 ajunge valoarea lor scade pn la 7508. Pe o perioad de 10 ani (din 1995-2005) un hotel din cinci a disp rut,astfel i num rul de camere s-a diminuat fiind un declin mult mai pronuntat dect la hoteluri. Campingurile prezint o schimbare minor ,nesemnificativ ,in 2003 erau in num r de 108 iar in anul 2005-104.Num rul de amplasare in anul 2003 ajune la 13,231 iar n anul 2005-12,945 mp r it n trei categorii:categoria 1 - 83 camping,categoria 2 12 camping,categoria 3 9 camping.Ca i la hoteluri ,num rul lor se diminueaz n timp ce dimeniunea acestora se m re te. Evolutia num rului de vizitatori Luxemburg ocup locul 4 in termeni de sosiri pe cap de locuitori ,dupa Cipru,Islanda si Austria.

Hoteluri Anul Sosiri Sejururi peste noapte Camping Anul Sosiri Sejururi peste noapte Alte facilit i de cazare Anul Sosiri Sejururi peste noapte 2003 95,500 375,647 2005 93,136 338,214 Evolu ia 2003-2005 +4,45% -2,30% 2003 200,155 1,015,000 2005 188,185 1,045,862 Evolu ia 2003-2005 -10,49% -10,36% 2003 2005 605,100 696,089 1,200,267 1,358,181 Evolu ia 2003-2005 +9,16% +6,11%

For a de munc n turismul luxemburghez estimeaz o ocupare de 24.000 de locuri de munc in anul 2006,13,4% din totalul locurilor de munc sau 1 ,n fiecare 6,1 locuri de munc . 7000 locuri de munc din industrie pentru 3,9% din ocuparea for ei de munc in anul 2006. Acestea sunt previziunile pentru un total de 10,000 de locuri de munc sau 5% din suma totala pn n 2016. Organizarea turismului n Luxemburg Ministrul turismului Francoise Hetto-Gaasch prezint pe 1 decembrie 2009 un bilan turistic mixt,n acela i timp anun nd o nou orientare de prezentare si promovare a turismului rii.Peste 6 s pt mni mai trziu ,noile bro uri sunt disponibile precum i noul stand-ce va fi admirat la sfr it de s pt mn la Salon Vakanz.Priorit ile acestor mijloace de promovare sunt clare:Luxemburgul trebuie s se prezinte ca o entitate ,ca destina ie de vacan ! Promovarease va face prin intermediul temelor care,conform estim rilor recente ,sunt mai atractive pentru poten ialli vizitatori.Aceste discu ii s-au bazat pe rezultatele unei analize detaliate a punctelor forte si a punctelor slabe (analiza SWOT) ,care arat n mod semnificativ ,c aproape jum tate dintre turi ti nu vizita doar Marele Ducat ,dar i alte ri n timpul aceleia i c l torii. n paralel cu infrastructura ,este de asemenea important s se continue s investeasc in serviciile de calitate. Ministerul Turismului va continua s ia ini iativa Serviciul Calitate Letzebuerg(pn n prezent 61 de societ i au ob inut certificatul de nivelul 1 si 5 de afaceri la nivel de certificat 2.

Mater Plan 2009 Misiunile i obiectivele ONT Misiuni : -dezvoltarea,coordonarea i conduita na ional de promovare a turismului n Marele Ducat de Luxemburg -consultan i asisten mebrilor s i n promovarea turismului

Obiectivele pe termen lung urm rite n ONT n leg tur cu exercitarea misiunii sale sunt: Cre terea num rului de sosiri i sejururi peste noapte ,cheltuielilor de c tre turi ti i vizitatori ,precum i frecventarea de evenimente i site+uri turistice (astfel,cifra de afaceri va fi mai mare n sectorul turistic). R spndirea de sosiri ,sejururi i ratele de participare pe tot parcursul anului i n ntreaga ar :respectiv stabilizare,extinderea sejurului. Este n curs de dezvoltare o imagine de brand puternic ,bazat pe identificarea Luxemburgului ,ntr-un produs unic de turism i autentic (care ofer un plus valorii clientului n raport cu alte destina ii turistice). Strategiile ntreprinse de ONT ca parte a misiunii sale: Promovarea la toate nivelurile de turism de calitate i gradul de con tientizare a concuren ei de calitate Consolidarea turismului de pe pietele surs major (inclusiv turismul indigen) precum i progresul pe pie ele emitente secundare Promovarea sistematic a turismului n mediul rural(natura,sejururi active) i a turismului cultural ,ce constituie cele dou segmente capitale ale turismului. Identificarea i explorarea unor segmente de clien i ,cu poten ial ridicat pentru turismul Luxemburgului Stimularea inov rii n sectorul turismului (ncurajarea cre ri de oferte poate produce sejururi cu nevoile specifice ale fiec rei clientele din partea publicului inta identificate ,mpingnd la formarea continu i la un management de calitate) Dezvoltarea de sinergii cu partenerii din sectorul turismului ,inclusiv a ofi erilor regionaliai tursinlui,agen ii de dezvoltare cultural i comercial i vasta regiune. Se va pune accentul pe o promovare mai tematic a domeniilor de ac iune a turismului in special n ce prive te sejururile active (drume ii.ciclism,ciclism montan si mersul pe jos),natura,gastronomia,cump r turile etc.n plus, turismul intern va fi n continuare vizat de activit i de marketing ntreprinse de c tre ONT i de Ministerul Turismului n 2010.

.

Castelul reziden ial

Castelul Bourglinster

Castelul Munsbach

Schiessentumpel

Centrul Istoric

Breedewee

Centrul national sportiv si cultural D Coque

Casa lui Victor Hugo

Clervaux

Lacul Haute-Sur

Centrul turistic de excelen Echternach

Guttland

BIBLIOGRAFIE http://www.luxembourg-city-tourism.com/ http://ro.wikipedia.org/ http://www.gouvernement.lu http://www.luxembourg.public.lu/fr/tourisme/hebergement/index.html http://www.mae.ro/ http://www.ont.lu http://www.luxembourg.public.luwww.world-tourism.org