Academia de Studii Economice BucuretiFacultatea de Finane, Asigurri, Bnci i Burse de ValoriProgram de Master BANCAS

Sistemul bancar din Luxemburg

Husac Daria Elena Ioanid Monica-Ioanagrupa2

Bucureti2011

Luxemburg este una dintre cele mai mici tri dinEuropa cu o suprafat de circa 2,586 km. n vest se mrgineste cu provincia belgian Luxembourg care are aproape o suprafat dubl fat de cea a trii (4.443 km2).Economiastabil, puternic a Luxemburgului, prezint crestere moderat, inflatie redus si somaj redus. Serviciile, n special cele legate de bnci, ocup un segment tot mai important al economiei.Luxemburgul are legturi comerciale si financiare n special cuBelgiasiOlanda, si ca membru alUE, se bucur de avantajele pietei libere europene. Luxemburg are cel mai mare PIB pe locuitor din lume (79.836,48 EUR n 2010). Somajul a fost de 5,789% din forta de munc n 2010[footnoteRef:1]. n anul 2009, investitiile strine directe n Luxemburg au fost de 27,2 miliarde dolari. Totodat, Luxemburg a investit aproape 15 miliarde de dolari n alte tri. [1: www.economywatch.com/economic-statistics/country/Luxembourg/]

Dupa anii 70 cand a avut loc criza structurala a siderurgiei, datorata in principal supracapacitatii de la nivel mondial, a avut loc dezindustrializarea accelerata a economiei luxemburgheze, locul siderurgiei fiind luat de sectorul financiar-bancar. Momentul de varf al dezvoltarii sectorului financiar-bancar a fost atins in anii 90, fiind favorizat de implementarea unui cadru legal favorabil si a unui regim fiscal avantajos secretul bancar si regimul flexibil in materie de provizionare bancara, eficacitatea supravegherii prudentiale i transpunerea rapida a directivelor Uniunii Europene. Luxemburg este initiatorul euro-obligatiunilor, consolidandu-si pozitia de principal centru financiar international prin diversificarea in materie de obligatiuni externe, obligatiuni de stat si depozite la bancile centrale din Elvetia si Germania. Luxemburgul ocupa locul intai pe piata financiara europeana in gestionarea activelor prin intermediul organismelor de plasament colectiv.Avntul sistemului financiar-bancar luxemburghez s-a datorat n mare parte unor avantaje legislative i de reglementare n cele mai diverse planuri: flexibilitatea autoritilor administrative i fiscale cu privire la controlul prudenial i la previzionarea riscurilor, reglementrile permisive ale activitii financiare, absena iniial a rezervelor minime obligatorii (condiie impus ulterior o dat cu crearea Bncii Centrale Europene n 1998), funcionarea unui sistem legislativ (legat de sistemul financiar-bancar) cu caracter puternic inovator i instaurarea progresiv a unui puternic i bine pzit secret bancar (i de ale crui avantaje Luxemburg caut s profite ct mai mult, aa explicndu-se neparticiparea la schimbul automat de informaii n domeniu).Structura de rezistenta a sistemului financiar luxemburghez este reprezentata de cateva elemente principale: activitatea interbancara, private banking, organisme de plasament colectiv, asigurari. Piata financiara se bazeaza pe o clientela internationala in cautarea unei game diversificate de produse financiare si de investitii, intr-un cadru fiscal atractiv. Activitatea de private banking din Luxemburg detinea, in 2009, 6% din totalul pietei de private banking la nivel mondial[footnoteRef:2]. Activele clientilor de private banking din Luxemburg sunt 47% originare din Belgia, Franta si Germania, clientii interni detinand doar 20% din total. [2: http://www.abbl.lu/sites/abbl.lu/files/wysiwyg/ABBL_RA%202010.pdf]

Banca Centrala din Luxemburg este responsabila de politica monetara asa cum este definit de BCE, pentru intreaga zona Euro, fiind membra a Euro-Sistemului. Politica monetara practicata utilizeaza diferite instrumente: operatiuni de open-market, facilitatile permanente si rezervele minime obligatorii. Bancile din Luxemburg pot fi impartite in mai multe categorii in functie de statutul juridic si de originea geografica: institutii de stat luxemburghez, sucursale ale unor banci originare din statele membre, sucursale ale unor banci originare din state din afara UE.Tipurile bancilor specifice sectorului bancar luxemburghez sunt [footnoteRef:3]: [3: http://www.abbl.lu/statistics/statistics/banking-sector; in martie 2011]

Institutii publice 2 Societati pe actiuni 97 Societati in comandita pe actiuni 2 Banci cooperatiste 2 Banci rurale 13 Banci ce emit obligatiuni ipotecare 5 Sucursale ale unor banci ne-membre UE 6 Sucursale ale unor banci membre UE 31Cele mai multe banci cu activitate in Luxemburg sunt de origine germana (44), fiind urmate de cele din Franta (13), Belgia(10), Elvetia(10) si Italia (9).n Luxemburg, bncile sunt autorizate s funcioneze ca "banci universale", care acoper ntreaga gam de servicii bancare de pe piata nationala i n strintate. Bncile din Luxemburg sunt de renume mondial pentru know-how-ul lor, calitatea forei de munc multinationala si multilingva, precum i pentru felul strict in care respecta normele i reglementrile, fiind supravegheate de autoritatea de supraveghere financiar.Private banking-ul s-a dezvoltat n urm cu muli ani in Luxemburg i este o industrie matur i bine stabilita. Istoric aceasta afacere a constat in prestarea de servicii la un spectru larg de clieni internaionali privati care pun accent pe mentinerea bunastarii financiare. Aceste persoane de multe ori solicita consiliere profesional de nalt calificare de la bancherii lor i multe bnci n Luxemburg au o tradiie indelungat in prestarea de servicii de private banking. Marca lor este nelegerea global a nevoilor clientilor, timp de rspuns rapid, livrare de calitate, atenia personal i discreie. Cinci banci si-au inceput activitatea in 2009, fiind concentrate pe urmatoarele domenii: Banca custode pentru fonduri de investitii: Fortis Prime Fund Solutions Bank (Ireland) Ltd si Bank of New York Mellon; Private banking: Banque Havilland care a preluat activitatea de private banking a Kaupthing Bank Luxembourg; Trezorerie pentru investitorii instituionali: State Street Bank; Corporate banking: RBS Global Banking care a preluat activitatea, in acest domeniu, a ABN Amro Bank Luxembourg.Opt banci au fost retrase din lista oficiala a bancilor autorizate sa functioneze in Luxemburg , pe parcursul anului 2009, din urmatoarele motive: Fuziune/ restructurarea altui grup: Dresdner Bank, Unibanco Uniao de Bancos Brasileiros si BNY Mellon Asset Servicing B.V; Desfintarea activitatii: BSI Luxembourg, Evli Bank plc si Banco Santander Totta; Lichidare: Kaupthing Bank Luxembourg si Glitnir Bank Luxembourg.

Analiza indicatorilor I. Indicatori care exprima gradul de patrundere geografica si demografica a produselor si serviciilor bancare:A. Numarul de banci pe suprafata de 1000 km2 [footnoteRef:4] [4: Suprafata Luxemburgului este 2.586 Km2.]

AnulNumarul de banciBanci la 1.000 km2

200815259

200914958

201014757

Feb-201114656

In ceea ce priveste numarul de banci ce activeaza in Luxemburg, se poate observa o scadere a acestora in ultimii trei ani. In 2009, numarul acestora a scazut fata de 2008 din cauza a 4 noi banci constituite, 3 fuziuni si 4 lichidari. In ianuarie 2010, numarul bancilor crescuse cu o unitate, pentru ca apoi in aprilie sa aiba loc o fuziune. La sfarsitul lunii mai 2010, numarul institutiilor de credit din Luxemburg erau in numar de 149.B. Numarul de sucursale la 100.000 locuitoriAnulNumar de sucursalePopulatiaNumar de sucursale/100.000 locuitori

200841486.0068

200939491.7758

201038497.5388

Numarul de sucursale la 100.000 locuitori a ramas constant in intervalul 2008-2010. Desi numarul bancilor a scazut, unele si-au extins activitatea si astfel valoarea acestui indicator nu a inregistrat schimbari in perioada analizata.C. Numarul de angajati la 100.000 locuitoriAnulNumar angajatiPopulatieNumar angajati/100.000 locuitori

200827.205486.0065.598

200926.420491.7755.372

201026.254497.5385.277

Numarul angajatilor raportat la 100.000 locuitori a scazut in perioada analizata din cauza scaderii numarului de banci active in sistemul bancar luxemburghez, insa se pastreaza destul de ridicat desi exista o tendinta de automatizare a activitatii bancilor din ce in ce mai mare.Ocuparea forei de munc n sectorul bancar din Luxemburg a sczut cu 2,9% ntre decembrie 2008 i decembrie 2009. Aceasta reprezint o pierdere de 792 poziii. Ocuparea forei de munc n sectorul bancar a atins apogeul n al treilea trimestru al anului 2008 cu 27.269 de angajai, De atunci, acest numr a continuat sa scada ceea ce arata o restrangere a activitatii bancilor incepand cu anul 2008. La sfritul lunii martie 2010, 26.404 de oameni lucrau n sectorul bancar din Luxemburg, n comparaie cu 26.416 la sfritul lunii decembrie 2009. Ponderea salariailor luxemburghezi in totalul forei de munc, n sectorul bancar, a reprezentat 27,7% la sfritul lunii martie 2010. Aceast cot este mai mare dect n anii precedeni.

D. Marimea depozitelor raportate la PIB/locuitorAnulValoarea depozitelorPIB/locuitorMarimea depozitelor raportate la PIB/loc

2008286.692.000.00080.5663.558.477

2009266.619.000.00076.0473.505.986

Mar-10266.274.000.00079.8363.335.242

Comparativ cu anul 2008, marimea depozitelor raportate la PIB/locuitor a scazut in principal datorita scaderii valorii depozitelor constituite de clienti, PIB/locuitor inregistrand o usoara scadere in 2010 fata de 2008.La sfarsitul anului 2009, valoarea depozitelor clientilor non-bancari era 145.469 milioane euro, spre deosebire de 166.157 milioane euro la sfarsitul anului 2008 (o scadere de 12,5%). Totusi, pe parcursul primului trimestru din 2010, aceasta valoare a crescut cu 5.401 milioane euro.Depozitele apartinand celorlalti intermediari financiari reprezinta cea mai mare parte a depozitelor atrase de institutiile de credit. La sfarsitul lui 2009, valoarea acestora era 96.700 milioane euro, cu 18,3% mai putin ca in 2008. Acest declin ar putea fi explicat prin revigorarea pieelor financiare n anul 2009, care a ncurajat intermediarii financiari s se ndeparteze de produsele sigure de economisire (cum ar fi depozite bancare) si s investeasc n piee.Gospodariile si organizatiile non-profit care servesc gospodariile detineau 15,8% din totalul depozitelor bancare in decembrie 2009, reprezentand 22.765 milioane euro, cu 1% mai putin decat la sfarsitul anului 2008.Depozitele Guvernului central au scazut puternic in 2009. Suma total a depozitelor guvernului central a fost de 3.344 milioane euro la sfritul anului 2009, fa de 5.354 milioane de euro n anul precedent (37,5% mai puin).Cu toate acestea, n primul trimestru al anului 2010, valoarea acestor depozite s-a majorat cu 568 milioane de euro (17%) pentru a ajunge la 3.912 milioane de euro.Depozitele societilor non-financiare au crescut cu 18,1% n 2009, valoarea acestora ajungand la 16.976 milioane de euro. Aceast cretere a continuat n cursul primului trimestru al anului 2010.

E. Marimea creditelor raportate la PIB/locuitorAnulValoarea creditelorPIB/locuitorMarimea creditelor raportate la PIB/locuitor

2008205.222.000.00080.5662.547.255

2009188.149.000.00076.0472.474.121

2010189.186.000.00079.8362.369.669

Indicatorul a inregistrat o scadere in perioada analizata, valoarea creditelor acordate fiind mai scazuta in 2010 fata de 2008.La sfarsitul anului 2009, valoarea creditelor acordate rezidentilor non-bancari din Luxembourg era 62.936 milioane euro, comparativ cu 64.722 milioane euro la sfarsitul anului 2008. Pe parcursul ultimului trimestru al anului 2009, aceste imprumuturi au scazut cu 8,5% (5.871 milioane euro). Un motiv important pentru aceasta scadere a fost declinul puternic al cererii de credite din partea celorlalti intermediari financiari. Totusi, in primul trimestru al anului 2010, creditele au crescut cu 2.338 milioane euro (+3,7%) pana la 65.273 milioane euro.Spre deosebire de imprumuturile acordate celorlalti intermediari financiari, valoarea creditelor companiilor de asigurari si fondurilor de pensii a fost relativ mica, 180 de milioane euro la sfarsitul 2009.Recurgerea Guvernului la imprumuturi bancare in 2009 (2.457 milioane euro) a fost stabila comparativ cu anul 2008. Aceasta stabilitate ar putea fi explicata prin emisiunea de obligaiuni in decembrie 2008 in valoare de dou miliarde de euro, ceea ce a eliminat nevoia de mprumuturi bancare.Creditele acordate gospodariilor au crescut cu 8,1% in 2009, pana la valoarea de 19.131 milioane euro. Aceasta ascensiune se datoreaza in special cresterii valorii creditelor ipotecare cu 941 milioane euro in 2009. In decembrie 2009, 82,8% din creditele acordate gospodariilor erau acordate pentru proiecte imobiliare.F. Numarul de ATM-uri la 1000 km2AnulNumar ATM-uriNumar ATM-uri /1000km2

2008942.430364.435

2009941.082363.914

Acest indicator a inregistrat o scadere in principal datorita scaderii numarului de banci active din sistemul luxemburghez. Totusi, modificarea indicatorului este nesimnificativa in 2009 fata de 2008.G. Numar ATM-uri la 100.000 locuitoriAnulNumar ATM-uriPopulatieNumar ATM/100.000 locuitori

2008942.430486.006193.913

2009941.082491.775191.364

Acest indicator a inregistrat o scadere in 2009 fata de 2008 in principal datorita scaderii numarului de banci active din sistemul luxemburghez si datorita cresterii populatiei. Totusi, modificarea este nesimnificativa. II. Indicatori ai gradului de acces pe piata bancaraA. Marimea depozitelor raportate la numarul de locuitoriAnulValoarea depozitelorPopulatieIndicator

2008286.692.000.000486.006589.894

2009266.619.000.000491.775542.156

Mar-10266.274.000.000497.538535.183

Indicatorul arata un grad de acces atat al institutiilor bancare cat si al clientilor in scadere in 2010 fata de 2009 si mai ales fata de 2008.B. Marimea creditelor raportate la numarul de locuitoriAnulValoarea creditelorPopulatieMarimea creditelor raportate la numarul de locuitori

2008205.222.000.000 486.006 422.262

2009188.149.000.000 491.775 382.592

Mar-10189.186.000.000 497.538 380.244

Valoarea acestui indicator a scazut din cauza scaderii valorii creditelor acordate clientilor in perioada analizata, aratand o restrangere a activitatii de creditare a institutiilor de credit active pe piata din Luxembourg.C. Numarul de carduri de debit la 1.000 locuitoriAnulNumar carduriPopulatieNumar carduri de debit/1000 loc

2008573.000486.0061.179

2009576.000491.7751.171

Numarul cardurilor de debit raportat la 1000 locuitori a scazut usor in 2009 fata de 2008, modificarea indicatorului fiind practic nesemnificativa, populatia crescand mai mult decat a crescut numarul cardurilor de debit. D. Numar de carduri de credit la 1.000 locuitoriAnulNumar carduriPopulatieNumar carduri de credit/1000 loc

2008441.000486.006907

2009484.000491.775984

Comparativ cu anul 2008, numarul cardurilor de credit a crescut cu 10%, aratand nevoia crescuta de lichiditate a populatiei in 2009 fata de 2008. E. Valoarea tranzactiilor efectuate cu carduri de credit pe locuitorAnulPopulatieValoare tranzactiiIndicator

2008486.0062.150.000,0004.424

2009491.7752.270.000.0004.616

Valoarea acestui indicator a crescut cu 4% in 2009 fata de 2008. Aceasta valoare mai ridicata inregistrata se explica prin cresterea numarului de carduri de credit si implicit a nevoii de lichiditate tot mai ridicata a populatiei.F. Valoarea tranzactiilor efectuate cu carduri de debit pe locuitorAnulPopulatieValoare tranzactiiIndicator

2008486.0063.010.000.0006.193

2009491.7753.190.000.0006.487

Valoarea acestui indicator a crescut cu 5% in 2009 fata de 2008, aratand o preferinta in crestere a populatiei pentru tranzactiile cu cardul de debit.III. Indicatori care exprima marimea sistemului bancarA. Gradul de intermediere financiaraAnulActivePIB realIndicator

2008931.562.000.00029.510.000.00032

2009797.461.000.00028.500.000.00028

2010780.811.000.00029.340.000.00027

In perioada analizata se poate observa ca gradul de intermediere financiara a scazut, dimensiunea sectorului bancar in totalul economiei scazand in 2010 fata de 2008. Activele bancare cumulate ale bancilor din Luxemburg au scazut in 2009 cu 15% la 793 miliarde de euro. Declinul a fost cauzat de actiunile de dezintermediere ale bancilor din Luxemburg intr-un mediu economic instabil si incert. Cea mai mare reducere in cadrul activelor bancare au avut-o imprumuturile acordate institutiilor de credit (-17%) si pe partea de pasiv imprumuturile de la institutiile de credit (-19%). Bancile care au inregistrat o scadere semnificativa a activelor, in anul 2009, au fost: Dexia Banque Internationale a Luxembourg (Dexia BIL): -17,9 miliarde euro in principal datorita scaderii plasamentelor interbancare (-5 miliarde euro), a creditelor si facilitatilor acordate clientilor (-5 miliarde euro) si investitiilor financiare (-4,6 miliarde euro); BGL BNP Paribas: -8,8 miliarde euro si BNP Paribas Luxembourg: -7,9 miliarde euro, in principal datorita scaderii plasamentelor interbancare.Banci care au inregistrat o crestere semnificativa a activelor, in anul 2009, sunt: CACEIS Bank Luxembourg: +11,3 miliarde euro, datorita cresterii plasamentelor interbancare, titlurilor de creanta si a altor titluri cu venit fix; Deutsche Bank Luxembourg: +2,6 miliarde euro ca rezultat a cresterii volumului de plasamente interbancare in cadrul grupului.B. Gradul de intermediere bancaraAnulCredite neguvernamentalePIB realIndicator

2008205.222.000.00029.510.000.0006,95

2009188.149.000.00028.500.000.0006,60

2010189.186.000.00029.340.000.0006,45

Gradul de intermediere bancara a inregistrat o usoara scadere in 2010 fata de 2008, aratand o implicare mai scazuta a sectorului bancar in finantarea sectorului privat. C. Gradul de economisire i de plasare a economiilor n sistemul bancarAnulDepozite bancarePIB realIndicator

2008286.692.000.00029.510.000.0009,7

2009266.619.000.00028.500.000.0009,4

2010266.274.000.00029.340.000.0009,1

Gradul de economisire si de plasare a economiilor in sistemul bancar a intregistrat o usoara scadere in 2010 fata de 2008. D. Active ale Bncii Centrale/PIBAnulActive ale BCLPIB realIndicator

2008100.645.076.22629.510.000.0003,41

200977.049.043.14428.500.000.0002,70

201079.759.000.00029.340.000.0002,72

Feb-1180.685.000.00030.000.000.0002,69

Acest indicator a avut un trend descendent in perioada analizata, principala cauza fiind scaderea activelor Bancii Centrale a Luxemburgului.E. Raportul credit neguvernamental (privat)/total crediteAnulCredite neguvernamentaleTotal crediteIndicator

2008205.222.000.000676.500.000.0000,30

2009188.149.000.000562.500.000.0000,33

Acest indicator a inregistrat o crestere datorita scaderii volumului total de credite acordate, acestea scazand mai mult decat a scazut volumul creditelor (neguvernamentale) acordate catre sectorul privat. Totusi indicatorul arata un grad de implicare oarecum constant al sectorului bancar in finantarea sectorului privat.IV. Indicatori de exprimare ai structurii financiareA. Credite acordate/total active bancareAnulCrediteActiveIndicator

2008205.222.000.000931.562.000.0000,22

2009188.149.000.000797.461.000.0000,24

Mar-10189.186.000.000780.811.000.0000,24

Acest indicator a fost relativ constant in perioada analizata.B. Credite acordate/total pasive bancareAnulCreditePasiveIndicator

2008676.500.000.000931.562.000.0000,73

2009562.500.000.000797.461.000.0000,71

Creditele acordate raportate la totalul pasivelor bancare a scazut in 2009 fata de 2008.C. Depozite atrase/total pasive bancareAnulDepozitePasiveIndicator

2008765.900.000.000931.562.000.0000,82

2009637.200.000.000797.461.000.0000,80

Depozitele atrase de la clienti desi au scazut in perioada analizata, au intregistrat o pondere apropiata de cea din 2008. Scaderea valorii depozitelor clientelei este explicata in principal prin scaderea depozitelor clientilor non-bancari (peste 90%).

Volumul total net de bancnote emise de BCL n cursul anului 2009 se ridic la 37 de milioane de bancnote fa de 23 milioane de bancnote n 2008, ceea ce echivaleaz cu o cretere de 21,7%. Aceast cretere este parial legat de repercusiunile crizei financiare din 2008. n ceea ce privete zona euro, BCL a contribuit cu circa 2,6% din volumul total al bancnotelor puse n circulaie, n comparaie cu 1,3% n 2008. Monedele euro din Luxemburg au continuat s fie obiect al cererii publice puternice. Valoarea total a monedelor puse n circulaie a crescut cu 9,6% n 2009 fa de 9,2% n 2008. Aceasta a crescut de la 175,7 milioane euro la 192,6 milioane de euro. Numrul de monede emise n cursul anului 2009 a crescut cu 43,1 milioane, reprezentnd o cretere de 8,9%, i a atins un total de 528,5 milioane la sfritul anului 2009.V. Indicatori ce exprima gradul de deschidere al sectorului bancarA. Numr de bnci strine i naionale n cadrul unui sistem bancar

Alte banci: 28 China: 4 Olanda: 4 Israel: 3 Brazilia: 2 Danemarca: 2 Irlanda: 2 Norvegia: 2 Portugalia: 2 Andorra: 1 Belgia/Canada: 1 Canada: 1 Grecia: 1 Liechtenstein: 1 Rusia: 1 Turcia: 1Se poate observa ca numarul bancilor nationale este foarte mic comparativ cu numarul bancilor straine din cadrul sistemului bancar al Luxemburg, aratand un grad foarte ridicat de deschidere al acestui sistem. Insa, se poate observa ca numarul bancilor nationale este destul de redus in totalul bancilor din sistem, acestea fiind in numar de doar 5. Asadar, desi este o tara dezvoltata, in Luxemburg penetrarea bancilor straine este destul de mare comparativ cu alte tari dezvoltate. Aproape 30% din totalul bancilor ce activeaza pe piata luxemburgheza sunt din tari non-UE. Cea mai mare pondere in total o au bancile membre ale Zonei Economice Europene.n zona serviciilor financiare, acest caracter multinaional al Luxemburgului joac un rol decisiv. Fiecare banc, prin specificul su propriu de pia i know-how-ul sau contribuie la succesul Luxemburg-ului ca important centru financiar.VI. Indicatori de exprimare a competitiei Gradul de concentrare al activitii bancare (ponderea primelor cinci bnci n total active)Anul 2008Active bancareNume bancaTara origineValoare Active

931.562.000.000Deutsche Bank LuxembourgGermania65.801.000.000

IndicatorDexia Banque International a LuxembourgBelgia59.198.000.000

26,22 BGL S.A (fosta Fortis Banque Luxembourg)Franta42.372.000.000

Socit Gnrale Bank and Trust Franta39.316.000.000

Banque & Caisse dEpargne de lEtatLuxemburg37.546.000.000

Total: 244.233.000.000

Anul 2009Active bancareNume bancaTara origineValoare Active

797.461.000.000Deutsche Bank LuxembourgGermania68.435.000.000

IndicatorDexia Banque International a LuxembourgBelgia41.208.000.000

27,75Socit Gnrale Bank and TrustFranta40.460.000.000

Banque & Caisse dEpargne de lEtatLuxemburg37.631.000.000

BGL BNP ParibasFranta33.565.000.000

Total:221.299.000.000

Comparativ cu anul 2008, in 2009 gradul de concentrare al activitatii bancare a crescut, ponderea primelor 5 banci din sistem inregistrand o usoara crestere. Activele bancare au scazut de la 931.562.000.000 EUR la 797.461.000.000 EUR in 2009, scazand cu 14.4%. Valoarea scazuta inregistrata de acest indicator releva faptul ca Luxemburgul este o tara cu un nivel de concentrare a activitatii bancare destul de redus, comparativ cu alte tari precum Austria, Belgia Finlanda, unde gradul de concentrare este unul mai ridicat.Bancile din Luxembourg sunt printre cele mai competitive din intreaga lume alaturi de cele din Germania si Grecia. VII. Indicatori de exprimare a eficienei i productivitii A. ROA rentabilitatea activitii bancare calculate n funcie de active

AnulProfit netActiveROA

200810.437.000.000931.562.000.0001,12

200910.553.000.000797.461.000.0001,32

Sept 20107.368.000.000780.811.000.0000,94

Rata rentabilitii activelor (ROA-return on total assets) msoar gradul de rentabilitate al utilizarii activelor. Indicatorul a intregistrat in 2010 o valoare mai scazuta comparativ cu anul 2008. In anul 2009 acest indicator a inregistrat o usoara crestere, insa in 2010 scaderea valorii indicatorului a scazut cu aproximativ 28%.Pe parcursul anului 2009, marja de dobnd a sczut cu 838 milioane de euro fata de 2008 (11,2% mai puin). Cu toate acestea, dac nu luam n considerare venitul din titluri de valoare, marja de dobnd realizata n 2009 este apropiata de cea din 2008. ntr-adevr, anul 2007 s-a remarcat cu rezultate excelente, care au condus la venituri inalte din titluri, n 2008. n plus, dobnzile de primit i, respective, de pltit au sczut cu 54,5%, respectiv 60,2% fa de 2008. Aceste declinuri pot fi explicate prin scderea volumului de activiti i de rate ale dobnzii mai mici. Veniturile din comisioane au sczut cu 16,1% n 2009, pentru a ajunge la suma de 3 188 milioane de euro. Creterea de 1.624 milioane de euro a altor venituri nete ntre 2008 i 2009 ar putea fi explicat prin creterea valorii portofoliilor de titluri deinute de bnci.B. Ponderea costurilor operaionale n total venituriAnulCosturi operationaleVenituriIndicator

20084.560.000.00010.815.000.00042,16

20094.451.000.00010.707.000.00041,57

n ceea ce privete costurile cu care se confrunt bncile, n 2009, cheltuielile administrative generale au sczut cu 7,2%, alte cheltuieli administrative cu 9,5%, i cheltuielile de personal cu 5,5%. Cu toate acestea, costurile de personal au nceput s creasc din nou n cursul ultimului trimestru din 2009 i aceast tendin ascendent a continuat n cursul primului trimestru al anului 2010.VIII. Indicatori pentru caracterizarea sistemului de pli i decontri

A. Numrul de mijloace de plat de retail (transferuri bancare, cecuri, carduri de credit)

La data de 19 noiembrie 2007, sistemul de decontare pe baza bruta n timp real LIPS-Gross s-a transformat in noul sistem TARGET2-LU. De atunci, noua platform a fost exploatata n comun de ctre bncile centrale ale Eurosistemului. 28 de participani directi (25 n 2007) i dou sisteme auxiliare sunt nregistrate cu componenta luxemburghez a TARGET2 (TARGET2-LU).Plati nationale: n 2009, participanii la TARGET2-LU au operat o medie lunar de 20.684 pli (fa de 21.015 n 2008) pentru o valoare de 267,8 miliarde de euro (fa de 274 miliarde de euro n 2008). 12.972 sau 62,7% din aceste pli au fost plile clienilor. Valoarea lor a reprezentat o medie lunar de 7 miliarde euro sau 2,6% din valoarea totala. n TARGET2-LU, scderile volumelor i a valorilor au fost n mare parte declanate de criza financiar care a contribuit la scderea tranzaciilor interbancare.Plati internationale: n 2009, participanii la TARGET2-LU au trimis o medie lunar de 42.232 pli fa de alte ri ale UE (43.772 pli n 2008) pentru o valoare medie de 573,3 miliarde de euro (600,8 miliarde de euro n 2008). Acest volum a inclus 22.821 pli ale clienilor, reprezentnd 54,0% din total. n valoare, plile clienilor s-au ridicat la o medie lunar de 15,2 miliarde de euro sau 2,7% din valoarea total. Volumul plilor transfrontaliere trimise a sczut cu 3,6%, iar valoarea schimbata cu 4,8% n comparaie cu 2008. Valoarea medie pe tranzactie trimisa a fost 13,6 milioane euro (13,7 milioane de euro n 2008). Criza financiar a fost din nou la originea acestor modificri.Cu o medie lunar de 35.983 pli, participanii la TARGET2-LU au primit pli mai puin dect au trimis.Cu toate acestea, valoarea total a plilor primite a fost mai mare dect valoarea trimisa.Numrul total de plati trimise de ctre participanii la TARGET2-LU, n 2009 s-a ridicat la 754.980 (777.445 n 2008, scdere de 3% n termen de un an). 35.793 sau 4,7% din toate plile au fost plile clienilor.Valoarea medie lunara a tuturor plilor trimise a fost 841,2 miliarde euro, din care 22,1 miliarde de euro (2,6%) a reprezentat plile clienilor.Alturi de bancnote i monede, cele mai utilizate instrumente de plat din Luxemburg sunt carduri de plat, transferuri de credit i debitare direct.Decontarea transferurilor de credit poate fi procesata n cadrul bncilor, pe baze bilaterale ntre bncile n cauz sau printr-un sistem de plat (de exemplu, Target2 sau Step2).Cea mai mare parte a transferurilor de credit din Luxemburg i ordinele de plat sunt procesate in cadrul platformei pan-europene STEP2.In 2009, participanii din Luxemburg au transmis 72.659 tranzacii cu o valoare de 165 milioane de euro pe o medie zilnic prin sistemul STEP2. Tranzaciile nationale au reprezentat 68% din volum (aproape 49.346 operaii pe zi) i 62% din valoarea totala (102 milioane de euro). Volumul restant este transfrontalier. Plile trimise de comunitatea luxemburghez n STEP2 au avut o ascensiune puternica n 2009 cu o cretere de respectiv 10% in volum si 25% ca valoare fa de anul 2008. Creterea anual a activitii interne a fost de 2% n volum i 19% n valoare.Dou tipuri diferite de carduri de plat pot fi intalnite in Luxemburg, de debit i de credit. Sistem naional de carduri de debit este numit Bancomat. Majoritatea cardurilor de debit este co-branded cu sistemul internaional Maestro. Cardurile de credit emise n Luxemburg sunt n principal Visa i Mastercard. La sfritul lunii decembrie 2009, numrul total de carduri de debit emise de bncile din Luxemburg i gestionate de ctre Cetrel a ajuns la aproape 576.000 (573.000 n 2008). Numrul de carduri de credit emise de bnci din Luxemburg, n aceeai perioada, a fost de peste 484.000 (441.000 n 2008).n 2009, numrul de tranzactii cu carduri de debit emise n Luxemburg au totalizat 40,59 milioane (37,6 n 2008) pentru o valoare de 3,19 miliarde euro (3,01 n 2008). Numrul de tranzacii procesate cu carduri de credit s-a ridicat la 21,89 milioane tranzactii (19,88 in 2008) pentru o sum de 2,27 miliarde euro (2,15 n 2008).n ceea ce privete tranzaciile procesate pe teritoriul luxemburghez cu carduri emise n Luxemburg sau n afara rii, volumul de tranzacii cu carduri de debit s-a ridicat la 38,31 milioane (39,24 milioane n 2008) pentru o valoare de 2,72 miliarde euro ( 2,74 miliarde n 2008) i la 21,39 milioane (21,87 milioane n 2008), echivalentul a 1,87 miliarde euro ( 1,95 miliarde n 2008) pentru tranzaciile cu carduri de credit.MiniCash este numele portofelului de moned electronic n Luxemburg. Acesta const ntr-un cip de memorie instalat pe un card de debit Bancomat pe care titularul cardului poate transfera o sum de bani schimbata n moneda electronica. n 2009, 2,10 milioane de tranzactii au fost realizate pentru o sum total de 5,49 milioane euro (fa de 2,18 milioane de tranzacii efectuate pentru o valoare de 5,82 milioane euro n 2008).B. Numrul tranzaciilor/ATM

AnulNr ATM-uriNr. TranzactiiIndicator

2008942.43057.480.00061

2009941.08262.480.00066,4

Se poate observa ca desi numarul ATM-urilor a scazut, numarul tranzactiilor efectuate prin intermediul lor a crescut, aratand o preferinta in crestere a clientilor ce detin carduri pentru platile efectuate prin intermediul acestora.IX. Indicatori de exprimare ai stabilitii financiare a sistemului bancar

A. Ponderea depozitelor clienilor/total pasive

AnulDepozite clientiPasiveIndicator

2008286.692.000.000931.562.000.00030,78

2009266.619.000.000797.461.000.00033,43

Martie 2010266.274.000.000780.811.000.00034,1

Ponderea depozitelor clientilor in total pasive a ramas relativ constanta cu usoare oscilatii dar pastrand tendinta de crestere. Scaderea valorii depozitelor s-a datorat in principal scaderii valorii depozitelor constituite de clientii non-bancari.B. Ponderea creditelor acordate clienilor/depozite atrase de la clieni

AnulCrediteDepozite clientiIndicator

2008205.222.000.000286.692.000.00071,58

2009188.149.000.000266.619.000.00070,57

Martie 2010189.186.000.000266.274.000.00071,1

Ponderea creditelor acordate clientilor in totalul depozitelor atrase de la clienti a oscilat in cei trei ani analizati in jurul valorii de 70%.

In raportul de Stabilitate Financiara pentru anul 2010 intocmit de BCL, rezultatele anchetei trimestriale privind distributia riscului de credit in sistemul bancar arata ca bancile in general dau importanta deosebita riscului de contrapartida si capacitatii acestora de a plati datoriile fata de banca. O alta concluzie este faptul ca nu exista nici o teama de acordare a creditelor catre gospodarii, chiar daca situatia economica si mediul financiar conduc spre ideea ca bancile ar trebui sa fie mai precaute inaintea acordarii creditelor.Cele mai mari 2 riscuri din sectorul bancar luxemburghez sunt: Riscul de credit acordat rezidentilor din Luxemburg si sectorului imobiliar; Riscul de credit privind riscul activelor straine.Potrivit BCL, riscul expunerii bancilor din Luxemburg la Grecia era de 3 miliarde de euro la sfarsitul anului 2009.In ceea ce priveste depozitele atrase, geografic, 55% (comparativ cu 57% in 2008) sunt entitati sau persoane rezidente, 27% (comparativ cu 23% in 2008) sunt din tari din zona Euro si 18% (comparativ cu 21% in 2008) sunt din restul lumii.Exista un numar de banci care inregistreaza o reducere a depozitelor. Un declin semnificativ a inregistrat J.P Morgan Bank Luxemburg: -3,6 miliarde euro, Dresdner Bank Luxemburg : -2,8 miliarde euro si Banque et Caisse dEpargne de lEtat (BCEE): -2,8 miliarde euro.

Pe de alta parte, CACEIS Bank Luxemburg a inregistrat o crestere importanta cu 5,2 miliarde pana la 11,6 miliarde euro. Societe Generale Bank & Trust si-a marit depozitele atrase de la clienti cu 4,1 miliarde euro pana la valoarea de 17 miliarde de euro. Deutsche Bank Luxembourg o inregistrat o crestere a depozitelor de 3 miliarde de euro la valoarea de 10,8 miliarde euro. In urma analizarii tuturor indicatorilor prezentati se poate concluziona ca anul 2008 a fost unul dificil si pentru sectorul bancar din Luxemburg principala cauza fiind criza financiara si economica globala. In conditiile acestea, evolutia unora dintre indicatori era de asteptat sa se inrautateasca avand in vedere si faptul ca bancile au incercat sa isi optimizeze resursele existente, sa recruteze personal mai putin (orientandu-se mai mult spre reducerea activitatii), si sa isi restructureze activitatea.

Bibliografie1. http://www.bcl.lu/en/index.php2. http://www.bcl.lu/en/publications/rapports_annuels/Annual_report_2009/all_doc.pdf3. http://www.statistiques.public.lu/fr/acteurs/statec/index.html4. http://www.abbl.lu/5. http://www.kpmg.com/LU/en/IssuesAndInsights/Pages/default.aspx6. http://www.cssf.lu/index.php7. http://www.abbl.lu/sites/abbl.lu/files/wysiwyg/ABBL_RA%202010.pdf8. http://www.abbl.lu/statistics/statistics/banking-sector9. http://www.luxembourg.public.lu/fr/index.html10. http://www.pwc.com/lu/en/banking/docs/pwc-banking-luxembourg.pdf11. http://www.kpmg.lu/Download/Brochures/2009/LuxembourgBanks_Insights09.pdf12. http://www.kpmg.com/LU/en/IssuesAndInsights/Articlespublications/Documents/Luxembourg%20Banks%20Insight%202010.pdf20