LUNI

Prânz

Supă de legume cu găluşcuțe

Ingrediente pentru 10 porții:

100 g ceapă

50 g pătrunjel rădăcină

200 g morcov

100 g țelină

100 g gulie

200 g roșii

Pentru găluște:

90 g făină albă

2 ouă mici

10 g pătrunjel frunze

10 ml ulei de măsline

2 linguri de apă dacă e cazul (adică dacă făina o cere)

Legumele spălate și curățate se pun la fiert în 4 litri de apă. Se lasă să fiarbă până se pătrund, în clocote mici. Sarea (nu am pus gramaj pentru că sarea poate fi mai concentrată sau mai puțin concentrată și gustul bucătarului e pur subiectiv) se pune la urmă, doar pentru a accentua gustul cupei, nu pentru a-i da acesteia gust sărat.

Găluștele se fac amestecând făina, ouăle, uleiul și pătrunjelul tocat mărunt, cu o furculiță. Din bolul cu compoziție se rup bucăți mici cu o lingură, direct în oala în care fierbe apa cu puțină sare. Se fierb până se ridică la suprafață și încă un minut după aceea, apoi se pun în supă. Frunzele de pătrunjel în supa caldă sunt un adaos binevenit de aromă și vitamina C.

1

MARTI

Prânz

Supă cremă de legume cu semințe de dovleac

Ingrediente: ceapă, morcovi, ţelină, roşii, pătrunjel rădăcină, seminte de dovleac, smântână dulce

Supele cremă sunt ușor de plăcut dar datorită aspectului lor ușor sofisticat par foarte complicate. Nu-s. Sunt în schimb ușor de mâncat și pot fi decorate frumos. O supă cremă de legume poate conține în principiu orice legume, de la morcovi la fasole ori castraveți (da, poate pare ciudat dar există). Cea pe care v-o propun acum conține (pentru opt porții):

100 g ceapă

200 g morcov

100 g telină

200 g rosii pasate

50 g patrunjel (radacină)

100 ml smântână dulce pentru gătit, versiunea mai slabă

40 g semințe de dovleac crude

Legumele se spală, se curăță și se pun la fiert, tăiate -n bucăți mici pentru a scurta timpul de fierbere. Pentru că supa conține țelină, care are un gust ușor sărat, nu e necesară sarea și pentru că la urmă, adică după ce au fiert legumele, s-au răcit ușor și au fost pasate cu blenderul în supa în care au fiert (3 litri de apă se folosesc la fierbere, o parte se va evapora, desigur) se adaugă smântâna dulce, nu sunt necesare alte grăsimi. Adaosul de semințe de dovleac are mai multe roluri. Pe de o parte arată bine, pe de altă parte semițele ușor crocante sunt o surpriză plăcută când mănânci și nu în cele din urmă uleiul de dovleac conținut de acestea este vermifug. Frunzele de pătrunjel puse la final îmbogățesc gustul supei și sunt binevenite.

Pulpe de pui cu sfeclă la cuptor

Ingrediente: pulpe de pui, sfeclă, chimen, sare, pătrunjel verde

Sfecla e bogată în fier iar noi știm că lipsa fierului din organism duce la anemie. Pentru că sfecla e o bună sursă de fier, e bine să fie consumată periodic, sub formă de salate sau ca garnitură pentru fripturi, situație în care înlocuiește cu succes cartofii. Pentru o porție de pulpe de pui cu sfeclă e nevoie de:

100 g sfeclă fiartă și curățată de coajă

100 g pulpă dezosată, fără piele

5 ml ulei

100 ml supă de pui sau apă

2

Pentru condimentare:

0,5 g sare grunjoasă

1 g piper boabe (amestec)

0,5 g semințe chimen

Pulpele crude și sfecla fiartă se pun împreună într-o tavă și se stropesc cu ulei. Se presară peste ele amestecul de condimente și se pune supa în tavă. Se pune tava-n cuptorul încins la 180 grade Celsius și se lasă acolo pentru 35 de minute.

Iaurt cu piure de fructe

Iaurturile cu fructe le plac copiilor. Din păcate, iaurturile cu fructe din comerț conțin multe alte lucruri pe lângă iaurt și fructe. Din fericire, oricine poate face un iaurt cu fructe decent, gustos și fără adaosuri inutile. Rețeta aceasta folosește laptele condensat și îndulcit (conține doar lapte și zahăr) pentru a îndulci iaurtul însă în lipsa lui se poate folosi mierea.

Pentru o porție aveți nevoie de:

50 g iaurt (dacă are prea mult zer puteți să-l puneți la strecurat într-o sită fină pentru 10 minute)

25 g vișine fără sâmburi, dacă e posibil proaspete

20 ml lapte condensat îndulcit (alternativ, 15 g miere)

Fructele se pasează cu blenderul și se amestecă apoi cu iaurtul și laptele condensat. O frunză de mentă e un adaos plăcut atât vizual cât și din punct de vedere al gustului.

Mandarina

Știm cu toții care sunt beneficiile consumului de fructe proaspete (aport de vitamine și de sănătate în primul rând) așa că nu o să le reiau aici. O să vă prezint însă o metodă prin care-i puteți stimula pe cei mici să folosească lingurița și în același timp să mănânce mai ușor, fără a se murdări pe mânuțe (iar dacă o fac oricum, așa-s copiii, cred că știți).

Mandarina (metoda funcționează și pentru portocale ori alte fructe de felul acesta) spălată bine se taie în două pe la ecuator, adică transversal. Cu ajutorul unui cuțit se desfac alveolele care adăpostesc pulpa fructului și care sunt lipite între ele. Apoi se desprind de coajă și se obține astfel un bol din coaja fructului umplut cu pulpa fructului, pulpă care e apoi ușor de mâncat cu lingurița.

3

MIERCURI

Prânz

Supă de carne cu fasole și paste

Rețeta aceasta are originea într-o rețetă clasică italiană, supa minestrone, o supă hrănitoare cu care mamele și bunicile din Italia își tratează familiile destul de des. Pentru 10 porții aveți nevoie de:

1 kg carne de vită (poate fi și puțin os aici, ajută)

500g fasole fiartă

250 g morcov

200 g ceapă verde

200 g țelină

150 g pâine neagră (atenție la pâinea cumpărată, multe tipuri de pâine conțin aditivi și coloranți)

300 g macaroane

50 g brânză rasă

3 g piper boabe

5-6 g sare dură

Fierbeți carnea în 6-7 litri de apă (o puneți cât e apa rece), vă va rămâne la urmă o cantitate de supă (aprox 2 litri) pe care o puteți păstra la frigider și pe care o puteți folosi la sosuri, alte supe, supe cremă. După ce s-a fiert carnea adăugați legumele spălate și tăiate-n bucăți mici dar nu foarte mici. Odată legumele fierte, puneți și fasolea fiartă și pastele. Supa este gata când s-au fiert pastele. Tradițional se mănâncă cu crutoane de pâine neagră, cu carne care a fiert în supă și cu puțină brânză rasă pe deasupra. Fiind o supă consistentă, porțiile nu trebuie să fie foarte mari iar felul doi poate fi mai lejer.

Compot de fructe

Mama ne făcea mereu compoturi proaspete din fructe când eram copii. Avea în cămară și compoturi puse peste iarnă, dar cele proaspete ne plăceau foarte mult și merele se găseau din belșug. Zahăr nu se prea găsea, și cu atât mai puțin zahărul brun, dar cu câteva frunze de mentă și puțină scorțișoară, compoturile ieșeau atât de aromate încât nu mai simțeam nevoia ca ele să fie foarte dulci. Pentru opt porții de compot de mere aveți nevoie de:

800 g mere

80 g zahăr brun

1 portocală

4

1 baton de scorțișoară

Spălați merele, tăiați-le în opt și îndepărtați alveolele cu sâmburi cu tot, dar nu curățați merele de coajă. Puneți-le la fiert în trei litri de apă împreună cu scorțișoara, zahărul și pulpa portocalei. Lăsați să fiarbă 10-12 minute apoi lăsați compotul să se răcească puțin înainte de a-l da copiilor.

5

JOI

Prânz

Supă de pește

Supa de pește nu e ciorbă de pește (îi spune și numele) pentru că nu-i acrită, nu e nici borș pescăresc, e doar o supă clară care conține pește fără oase și legume. E o modalitate prin care-i puteți obișnui pe cei mici cu gustul peștelui, mai puțin intens decât în cazul altor preparate cu pește (se știe că nu toți copiii agreează peștele, dar în același timp se știe că-i bun pentru sănătate și important pentru o dezvoltare frumoasă).

Pentru patru porții aveți nevoie de:

200 g macrou file sau cod

300 g morcov

100 g țelină

100 g praz

frunze de țelină

frunze de pătrunjel

3 g piper boabe

3 g sare mare

Legumele și piperul se pun la fiert (și frunzele de țelină, cele de pătrunjel ajung în supă la final). După ce au fiert legumele se pune peștele tăiat în bucăți nu foarte mici. Se lasă la foc mic 10-12 minute, suficient pentru ca bucățile de pește să se pătrundă. Sarea se pune la final.

Pulpe de pui cu cartofi

Sunt oameni care susțin că asocierea dintre carne și cartofi e nocivă. S-ar putea să fie, atunci când ai un colăcel în jurul taliei și vrei să scapi de el. E cel puțin la fel de nociv (dacă nu mai nociv) să le impui copiilor o dietă disociată. Ei n-au nevoie de dietele adulților și dacă au nevoie de dietă, acesta trebuie să fie prescrisă de un specialist în urma unui consult, nu interpretată dintr-o carte, oricine ar fi scris cartea aceea. Această introducere e necesară pentru că urmează o rețetă de pui cu cartofi copți (iar meniul acesta mai cuprinde și alte rețete, puține, e drept, în care carnea și cartofii se întâlnesc în aceeași farfurie, într-o formă sau alta).

Pentru  o porție aveți nevoie de:

120 g pulpă de pui fără os, fără piele

100 g cartofi

5 g frunze de pătrunjel

6

1 g sare

5 ml ulei de măsline

Pentru sos:

50 g iaurt

1 g sare

10 ml ulei de măsline

5 g frunze de pătrunjel

Cartofii se fierb pe jumătate apoi se taie în sferturi. Se presară peste ei sare și pătrunjel tocat. Se stropesc cu puțin ulei de măsline apoi se pun în cuptor, pe foaie de copt. Se țin în cuptorul încins la 180 grade Celsius pentru 25-30 de minute.

Pulpele beneficiază de același tratament (mai puțin partea cu fierberea). Între timp puteți face sosul, amestecând iaurtul cu uleiul de măsline, frunzele de pătrunjel tocate și sarea.

Jeleu de portocale

Jeleul e un desert ușor de tot. Ușor de făcut, ușor de mâncat, ușor de digerat și poate fi chiar distractiv dacă găsești lângă el povestea potrivită. Poate fi făcut din aproape orice fruct, cu mici excepții (ananasul e una dintre ele, conține o enzimă care distruge agentul de gelifiere).

Pentru 10 porții de jeleu de portocale aveți nevoie de:

600 ml suc natural de portocale, dacă e posibil, proaspăt stors

60 gr zahăr brun

4 foi de gelatină sau 2 plicuri de gelatină măcinată (dacă folosiți plicuri, căutați mărci care nu utilizează coloranți)

½ păstaie de vanilie

De aici e simplu, urmați instrucțiunile de pe ambalajul agentului de gelifiere. În principiu, dacă folosiți foi, trebuie să le dizolvați în apă rece apoi să puneți pe foc sucul în care ați dizolvat zahărul și ați amestecat semințele din păstaia de vanilie. Adăugați gelatina dizolvată când s-a încălzit sucul. Aici vine singura parte în care-i nevoie de atenție și de un termometru, pentru că dacă temperatura sucului depășește 60 de grade Celsius, gelatina se distruge. Luați vasul de pe foc și lăsați-l la răcoare până se solidifică jeleul care e apoi   ușor de porționat.

Puteți să-l îmbogățiți cu coajă de portocală confiată care se obține ușor: coaja de portocală tăiată-n baghete fine se pune pe foc cu două linguri de zahăr și o cană de apă. Se lasă acolo până dispare toată apa, respectiv siropul din vasul în care se află.

7

VINERI

Prânz

Supă de chimen cu crutoane și brânză rasă

Supa de chimen era în copilărie „mâncare de regim”. Poate pentru că are efecte benefice asupra aparatului digestiv, ori, poate, pentru că la atât se limita fantezia celor care făceau meniurile în spitale la secțiile de pediatrie. Oricum ar fi fost, supa de chimen nu era rea și nu e nici acum. Pentru 5 porții aveți nevoie de:

5 g chimen

20 g unt

2 l apă

150 g pătrunjel rădăcină

100 g țelină

100 g ceapă

30 g brânză rasă

60 g crutoane

Legumele se pun la fiert pentru a obține o supă. Chimenul și untul se pun împreună într-o tigaie/cratiță pe foc, pentru ca, prin încălzire, chimenul să-și elibereze aroma. Sigur, chimenul poate fi încălzit și singur dar cantitatea mică de unt folosită e suficientă pentru a da savoare supei care se strecoară direct peste chimenul încălzit (chiar rumenit ușor, pe foc mic). Se lasă să dea un clocot apoi se pun în supă crutoanele, câteva semințe de chimen, frunze proaspete de pătrunjel și brânza rasă. Știu că majoritatea rețetelor tradiționale de supă de chimen prevăd și un rântaș pe undeva, dar am stabilit deja că nu avem nevoie de rântașuri pentru a crește frumos și sănătos.

Limbă de vită cu morcovi copți

Limba de vită e o carne ieftină dar consistentă, nu pierzi mare lucru din ea la gătire și are marele avantaj că e foarte gustoasă. E adevărat că durează puțin până fierbe corespunzător, dar merită și, în plus, nu spune nimeni că trebuie să stai lângă oală până fierbe. De fiecare dată când gătesc limbă, o fierb două ore în apă cu o lingură de oțet, o linguriță de piper boabe, poate foi de dafin, ceapă, țelină, morcovi și puțină sare. O curăț apoi de pieliță și e gata să devină mâncare. Iată de ce aveți nevoie pentru 5 porții:

500 g limbă de vită, fiartă și curățată

100 g ceapă

100g țelină

100 g pătrunjel rădăcină

500 g morcovi

8

Pentru sos: 250 ml smântână dulce

0,5 g nucșoară

2 g sare

15 ml ulei de măsline

Limba se fierbe cum vă spuneam mai sus, morcovii se curăță și ei și se fierb pe jumătate apoi se pun pe foaie de copt, se stropesc cu puțin ulei de măsline și se dau la cuptor pentru 15 minute la 180 de grade Celsius.

Limba se taie în felii groase de o jumătate de centimetru, se rumenește cu puțin ulei de măsline apoi se acoperă cu smântâna dulce în care ați pus nucșoara măcinată și sarea. Se lasă pe foc mic trei-patru minute, să scadă sosul apoi se pune pe farfurie împreună cu morcovii copți și câteva frunze de pătrunjel.

Chec cu vișine

Checul cu vișine – amintiri de iarnă, când mama făcea prăjitura asta cu vișine puse la păstrare încă de vara. Vara nu mâncam atât de multe deserturi, mâncam în schimb multe fructe (merele de vară erau preferatele noastre), ceea ce vă dorim și vouă. Am făcut acest chec reducând cantitățile de ulei și de zahăr până la cea mai de jos limită de jos și am constatat că e bun, de aceea pot să-l recomand călduros. Pentru 12 porții aveți nevoie de:

300g făină

5 ouă mici sau 3 ouă mari

100 g zahăr

100 ml ulei

1 linguriță bicarbonat de sodiu stinsă cu zeamă de lămâie

½ baton de vanilie

Coaja unei lămâi, dată prin răzătoare

100 gr vișine proaspete sau 60 gr vișine din compot

Bateți gălbenușurile cu jumătate din cantitatea de zahăr și cu uleiul și albușurile cu cealaltă jumătate din cantitatea de zahăr. Cerneți făina peste spuma din gălbenușuri, adăugați spuma din albușuri, coaja de lămâie, semințele din păstaia de vanilie, bicarbonatul stins. Turnați compoziția într-o tavă pentru chec, tăvăliți vișinele prin făină(lucrul acesta le va împiedica să-și facă drum spre fundul tăvii) și presărați-le în tavă, peste compoziție. Coaceți checul 40 de minute în cuptorul încins la 200 de grade Celsius înainte dar în care reduceți temperatura la 180 de grade după ce ați pus checul în el. Checul e gata după ce trece testul scobitorii (adică înfigeți o scobitoare în el și dacă o scoateți curată, checul e copt).

9