Luna

Incet, cerul se scufunda in ploaia de stele,

Lucind ca ochii unei randunele;

Nevinovat, ne adanceste in noapte

Si ne mangaie cu dulci soapte.

In curand se lasa o liniste deplina;

Bratele tacerii alinta satul in tihna.

Iar pe cer trece asa mandra, stralucitoare

Luna gratioasa ca o floare.

Incerc din rasputeri sa ajung la ea

Insa lumea nu ma lasa, caci e cruda si rea…

Inteleg ca e trista de veacuri

Si nimeni nu poate gasi leacuri.