LUMINTORUL - Roboam · Estera wi secretele vieyii de familie 19 Mormkntul lui Irod 23 Maxime,...

LUMINQTORUL

Vizitay

i-ne p

e Inter

net

http://[[[.ro

manian

baptis

ts.org

Reportaj de la Cluj

Estera wi secretele vieyii de familieCe ar trebui sq wtie Evanghelicii despre

PROVIDENYQ

La Slobozia nu este slobozenie

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din SUA wi Canada Anul 93 Iulie 2007 - http://[[[.romanianbaptists.org

Din cuprins

Reportaj de la Cluj 3Dragostea, marea foryq a Bisericii 4“n clocot pentru Christos 6 Despre providenyq 9Ai carte, ai parte 12Neologizarea, sqrqcirea limbajului 14Pomut, romknul care a cumpqrat Alas\a 16Roboyii: robi sau stqpkni 17Estera wi secretele vieyii de familie 19Mormkntul lui Irod 23Maxime, cugetqri 24Bisericile Asociayiei 27Wtiri de pretutindeni 29

Nu uitayi sq vq abonayi la <Luminqtorul>!

Preyul unei reviste este de $2.50 ($30.00 pe an). “ncurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.

Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ3015 {. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306

[email protected] Contribuyiile pentru fondul de misiune se fac la: Moise Filipescu

Romanian Baptist Association, 1417 Ardmore Ave., Glendale, CA 91202

<Luminqtorul>

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste

Romkne din USA wi Canada.

48 biserici - 5500 de membrii

Prewedinte: Liviu Yiplea (626) 839-5432 liviutiplea@

verizon.net

Viceprewedinte Est: George Dancea (847) 774-6199

[email protected]

Viceprewedinte Vest: Daniel Branzai (714) 670-7772

[email protected]

Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui (519) 743-4736

Secretar: Petre Ordeanu

Departamentul de misiune Teofil Cocian (770) 640-7460

[email protected] Sandu Popa, Nelu Brisc,

Mar\ Hobafcovici

Departamentul de sfqtuire Viorel Clintoc (330) 896-1552

[email protected] Dan Paul (216) 642-3131

Octavian Dobow (623) 376-6808

Casier administrativ: Ion Cotarla (248) 373-7324

[email protected]

Casier misiune: Moise Filipescu (818) 240-6368

drfilipescu@]ahoo.com

Wcoala Duminicalq: Eusebiu Rus (503)-521-9853

erusu50@]ahoo.com

Editor al revistei:

Daniel Branzai (714) 670-7772 [email protected]

15572 Ashgrove Dr, La Mirada, CA 90638

Tipar wi expediere Teofil Cocian - Atlanta

Corespondenyi:

Teofil Cocian - Atlanta George Dancea - Chicago

Nelu Ciorbq - Portland Liviu Yiplea - Los Angeles Ioan Ciobotq - Timiwoara

Gicu Cotley - A\ron

Asociayia nu sunt <ei>, nici <noi wi ei>, ci <eu wi cu tine>

3LUMINQTORUL - Iulie 2007

Cel de-al 34-lea Congres al Cultului Crewtin Baptist din Romknia – Uniunea Bisericilor Baptiste din Romknia (aceasta este denumirea oficialq wi completq a Cultului, conform statutului nou aprobat), a avut loc la Cluj ‘n Biserica Crewtinq Baptistq – Mqnqwtur, ‘n zilele de 17-18 mai 2007 (deci, joi wi vineri). Iniyial se stabilise ca acest congres sq fie yinut ‘n zilele de 18-19 mai, dar din cauza referendumului pentru demiterea prewedintelui Traian Bqsescu, stabilit de Parlament ‘n ziua de skmbqtq 19 mai, congresul credinciowilor baptiwti s-a decalat cu o zi mai ‘nainte.

Congresul a dat posibilitatea ‘ntklnirii delegayiilor tuturor bisericilor baptiste din Romknia; a fost un prilej de pqrtqwie frqyeascq wi pot spune cq s-a simyit bucuria acestei pqrtqwii. Au fost ‘n jur de 500 delegayi din toate bisericile din yarq. Conform statutului de dinainte se stabilise cq participarea la congres a delegayilor bisericilor sq fie posibilq ‘n baza numqrului de membri cotizanyi la Uniune. Iatq de ce acest numqr de participanyi. Conform statutului nou aprobat de congres, nu se va mai condiyiona participarea la congres ‘n funcyie de numqrul de membri cotizanyi, ci se va lua ‘n calcul numqrul de membri ai bisericilor. “n aceastq situayie, la viitoarele congrese pot participa delegayi din 1821 de biserici (deci cel puyin acest numqr de delegayi). Desigur, va fi destul de dificil pentru organizatori sq se ocupe de un awa mare numqr de delegayi. Vom vedea ce va fi. Ideea din spatele acestei hotqrkri a fost aceea a nevoii ca bisericile din yarq sq aibq posibilitatea de a fi ‘mpreunq prin intermediul delegayilor cu o asemenea ocazie. Congresul, fiind o ocazie de pqrtqwie frqyeascq, a considerat cq nu ar trebui sq fie opriyi frayii sq se ‘ntklneascq. Aceasta nu ‘nseamnq cq problema cotizqrii nu trebuie luatq ‘n seamq; se vor cquta alte modalitqyi de motivare ‘n vederea rezolvqrii acestei probleme, dar nu prin a-i opri pe frayii din yarq sq se poatq ‘ntklni.

Congresul a avut ‘ntr-adevqr o atmosferq sqrbqtoreascq. Motto-ul congresului a fost cel din Isaia 40:3 – PREGQTIYI CALEA DOMNULUI. “n prima zi a congresului au fost mesaje din partea delegayilor strqini, din partea altor biserici evanghelice din yarq, wi s-a dorit wi un mesaj din partea frayilor baptiwti din Moldova – dar pentru cq fr. Ghileychi (cel care trebuia sq vinq) nu a venit pentru cq nu a primit viza de iewire din Moldova, mesajul lui a fost doar citit. Trebuie sq ne rugqm pentru frayii nowtri din Moldova de peste Prut (Basarabia); ei wi-ar dori sq fie cu noi dar au bariere. A predicat apoi fr. Vasile Talow (pqstor ‘n biserica <Buna Vestire> din Bucurewti – cel care a fost prewedintele Cultului ‘nainte de fr. Paul Negruy). Dumnealui a

Reportaj de la Cluj

fost desemnat sq conducq lucrqrile congresului; de asemenea, el a fost cel care a condus lucrqrile legate de prezentarea wi aprobarea noului statut. De fapt dumnealui a avut o contribuyie majorq ‘n elaborarea statutului. Mesajul fr. Vasile Talos a fost din Isaia 40:1-11. A subliniat faptul cq noi suntem chemayi ‘n generayia aceasta sq pregqtim calea Domnului. Revenirea Sa este foarte apropiatq. A accentuat wi importanya turmei Domnului (v. 11), a bisericii. A vrut sq arate cq trebuie sq ne concentrqm mult mai mult ‘n lucrarea noastrq asupra ucenicizqrii credinciowilor, dar wi asupra implicqrii tuturor ‘n lucrare. Seara de 17 mai, dupq lucrqrile din zi ale congresului a predicat ‘ntr-un serviciu divin ‘nqlyqtor, fr. Paul Negruy, cel care timp de 8 ani a fost prewedintele Cultului. A avut un mesaj din 2 Petru 3; a accentuat din v. 11 – <Ce fel de oameni ar trebui sq fim noi…> ‘n vremea ‘n care trqim, o vreme similarq ‘n multe privinye cu vremea lui Noe. A fost un mesaj de chemare la o viayq sfkntq a credinciowilor, dar wi unul de evanghelizare. A fost ceva deosebit.

Lucrqrile congresului au urmqrit douq obiective majore: (1) Aprobarea noului Statut de organizare wi funcyionare al Cultului; (2) Alegerea noii echipe a comitetului executiv al Uniunii pentru viitorii 4 ani wi validarea membrilor ‘n Consiliul Uniunii (cei care sunt reprezentanyii comunitqyilor din yarq).

(1) Nu s-a urmqrit aprobarea unui nou Statut, ci modificarea statutului vechi, prin mai multe amendamente. De ce nevoia unor asemenea schimbqri? “n primul rknd din cauza Legii Cultelor care a intrat ‘n vigoare din decembrie 2006. “n timp de 12 luni de la intrarea ‘n vigoare a Legii fiecare cult recunoscut trebuie sq depunq la ministerul cultelor Mqrturisirea de credinyq wi Statutul de funcyionare a Cultului. “n nici un caz nu se pune problema adaptqrii acestor documente la cerinyele acestei Legi. Suntem hotqrkyi sq nu renunyqm deloc la principiile noastre biblice wi crewtin-baptiste. Ceea ce s-a avut ‘n vedere a fost reanalizarea statutului pentru a gqsi prevederile wi formulqrile cele mai potrivite ca sq nu se ajungq la interpretqri eronate wi pentru a nu exista (desigur pe ckt posibil) elemente prin care sq ni se ‘ngrqdeascq libertatea de manifestare a credinyei noastre ca wi credinciowi baptiwti. Nu s-a dorit un statut care sq aibq prea multe prevederi wi care sq ‘nlocuiascq Cuvkntul lui Dumnezeu wi demersurile pastorale. S-a urmqrit introducerea doar a acelor prevederi prin care sq ne prezentqm ‘naintea statului. “n acelawi timp, s-a urmqrit

(continuare ‘n pag. 13)

4 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

cel cqzut ‘ntre tklhari, jefuiyi de tot ce e sfknt, zdrobiyi wi lqsayi aproape moryi. Cqlqtorul jefuit ar fi murit ‘n drum, dacq nu ar fi coborkt pe acolo Samariteanul. Preotul wi levitul se pricepeau sq panseze, sq lege rqnile, cqci ei fqceau wi pe medicii, dar ‘n cazul acesta, fiindcq nu aveau motivarea dragostei, nu li s-a fqcut milq de el, ci au trecut ‘nainte pe alqturi.

Existq un coborkw, pe care mulyi crewtini de azi nu sunt gata sq-l facq. Ei se bucurq ‘n Ierusalimul lor wi awteaptq ca cei cqzuyi sq vinq la ei. “n anii 1944-45, fr. Marcu Nichifor avea la Arad echipa <Pescarul>, un grup de tineri, care mergeau prin ckrciumi ckntau o ckntare sau douq, cqci beyivilor le place ckntarea, apoi li se citea din Evanghelie wi fqceau mqrturisiri cum au scqpat ei din patimi wi pqcate, wi beyivani s-au ‘ntors la Domnul. Alte grupe mergeau pe la spitale, stqteau de vorbq cu bolnavii, wi pqcqtowii se ‘ntorceau la Dumnezeu. Azi, stqm ‘nchiwi ‘ntre patru ziduri. Nu e bine !

Samariteanul a fost gata sq cheltuiascq din ale sale, ca sq-l poatq salva pe cel rqnit. Omul nu se putea salva pe sine. Nici un pqcqtos nu se poate mkntui pe sine, ci are nevoie de Mkntuitorul. Samariteanul cknd l-a vqzut, i s-a fqcut milq de el, era dezbrqcat wi tot ‘nskngerat, lqsat ‘n praful drumului. Nu avea apq la ‘ndemknq, dar wi-a scotocit traista wi a scos de acolo sticla cu vin wi sticla cu untdelemn, care erau strictul necesar pentru hrana lui ‘n cqlqtorie. Astfel, cu vinul a spqlat rqnile, era un dezinfectant, iar

FORYA DRAGOSTEI “N SALVAREA SUFLETELOR

PIERDUTE

<Atkt de mult a iubit Dumnezeu lumea, cq a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede ‘n El, sq nu piarq, ci sq aibq viaya vewnicq>

(Ioan 3:16).

Domnul Isus ne-a revelat dragostea Tatqlui pentru lumea pierdutq ‘n pqcat. Oricine este nqscut din Dumnezeu, trebuie sq iubeascq ceea ce iubewte Dumnezeu. Apostolul Pavel a scris lui Timotei sq facq rugqciuni pentru toyi oamenii, cqci: <Dumnezeu, Mkntuitorul nostru, voiewte ca toyi oamenii sq fie mkntuiyi wi sq vinq la cunowtinya adevqrului> (1 Tim.2:3-4). Apostolii au fost chemayi sq fie <pescari de oameni,> adicq sq salveze din valurile pqcatelor pe cei ce pier. La fel, ‘nainte de ‘nqlyarea Sa la cer, Domnul Isus a dat ucenicilor porunci precise ‘n privinya aceasta. Dar lucrarea aceasta nu se poate face prin cunowtinye, nici prin abilitqyile umane, ci numai prin forya dragostei divine, revqrsatq ‘n inima noastrq prin Duhul Sfknt. Numai iubindu-i pe sqrmanii pqcqtowi, ewti gata sq sari ‘n valuri, ca sq-i salvezi.

Hristos Domnul a zugrqvit ‘n mod izbitor aceastq lucrare ‘n pilda Samariteanului milos din Ev. Luca 10:29-37. Luatq alegoric, omul a plecat de la Ierusalim, unde era pezenya slavei lui Dumnezeu wi s-a ‘ndreptat spre Ierihon, orawul palmierilor, cetatea strqlucirilor pqmkntewti. Toyi pqcqtowii sunt ca

O carte ‘n serial

<DRAGOSTEA>MAREA FORYQ A BISERICII

cu untdelemnul a pansat rqnile. Desigur el n-a avut fkwii de pansat, dar wi-o fi rupt cqmawa, ca sq-i poatq lega rqnile. Apoi l-a dus la han wi a plqtit pentru ‘ngrijirea lui. Forya dragostei l-a determinat la aceastq cheltuialq.

Azi am vrea ca alyii sq fie salvayi, dar sq nu cheltuim nimic din ale noastre. Noi dacq am vrea ca Romknia sq fie a lui Christos Domnul, ar trebui sq fim gata sq cheltuim puyin din ale noastre. Cu puyinq economie la mkncare wi la bquturi, fiecare familie din America ar putea sponsora un plantator de biserici ‘n Romknia. Avem judeye unde nu se wtie nimic de pocqinyq wi de mkntuirea prin harul Domnului.

“mi aduc aminte cq ‘n 1938, eram la Seminarul Teologic din Bucurewti. La lecyia de evanghelism personal prin ‘mpqryirea de tractate ni s-au dat ‘ndrumqri, dar noi nu aveam tractate wi nici bani sq cumpqrqm. Dupq lecyie, ne-am vorbit wi am hotqrkt cu toyii sq avem o zi de post wi rugqciune wi ne-au ‘nsqrcinat pe Mircu Cocariu wi pe mine sq cerem direcyiunii ca banii ce trebuia sq-i plqteascq pentru rayia de mkncare din ziua aceea sq ni-i dea, ca sq cumpqrqm tractate. Direcyiunea s-a ‘nvoit wi noi am trecut la aplicarea practicq a lecyiei. Sqrqcia nu e piedicq ‘n calea misionarismului. Se cere voinya care ykwnewte din forya dragostei divine. Stai ‘n faya Domnului wi ‘ntreabq-te: <Am eu milq de cei pierduyi? Ckt cheltuiesc pentru salvarea altora? Mi-am rupt vreodatq cqmawa pentru ei?>

Samariteanul n-a vorbit despre dragoste, ci el a dovedit dragostea. Dumnezeu este Cel ce pune ‘n noi dragostea pentru sufletele


pierdute. El e Cel ce poruncewte salvarea altora, El ne dq motivarea, El ne dq oportunitatea wi El ne dq puterea sq facem aceasta. Samariteanul n-a plqnuit cknd a plecat de acasq sq ajute pe unul cqzut ‘ntre tklhari, ci a ‘ntklnit pe drum aceastq oportunitate wi el a prins prilejul sq-wi arate dragostea sa fayq de aproapele. Wi preotul, wi levitul, ar fi putut sq vorbeascq ore ‘ntregi despre dragostea fayq de aproapele. Puteau sq defineascq ce e dragostea wi cine este aproapele, puteau sq dea o seamq de citate din vechea Lege, dar n-au fost gata sq aplice ceea ce ei wtiau mult mai bine deckt samariteanul. Cunowtinyele, fqrq forya dragostei, nu ajutq pe alyii. Cqzuyii ‘ntre tklhari sunt pe toate drumurile, wi preoyii wi leviyii sunt mulyi care trec ‘nainte pe alqturi. Ah, unde sunt azi smeriyii samariteni, care sq salveze pe cei cqzuyi ‘n drum?

Wi spre a salva pe alyii se cere sq te cheltuiewti pe tine ‘nsuyi. Christos Domnul S-a dat pe Sine ‘nsuwi. Samariteanul a riscat oprindu-se acolo, unde wi el putea fi atacat. Toyi misionarii wi ckwtigqtorii de suflete s-au cheltuit pe ei ‘nwiwi. Apostolul Pavel a scris: <Nu caut bunurile voastre, ci pe voi ‘nwivq… Wi eu, voi cheltui prea bucuros din ale mele, wi mq voi cheltui ‘n totul wi pe mine ‘nsumi, pentru sufletele voastre> (2 Cor.12:15).

Alyii ‘naintea noastrq au cheltuit bucuros, din sqrqcia lor, cq primii pocqiyi nu au fost bogayi, wi s-au cheltuit pe ei ‘nwiwi ‘n osteneli, au agonizat ‘n rugqciune, au trecut prin greutqyi, bqtqi wi ‘nchisoare, ca Evanghelia sq ajungq pknq la noi. Unii au mers ‘n yqrile pqgkne, ca sq poatq salva suflete scumpe pentru care a murit Christos Domnul. Au ‘nfruntat suferinye cumplite, s-au cheltuit pe ei ‘nwiwi. Ce facem noi?

Noi clqdim Case de rugqciune, catedrale, nu biserici vii, am uitat cq forya nu stq ‘n ziduri. EM. Bounds a scris: <Nevoia Bisericii de azi nu e de mai multq sau mai bunq mawinqrie, nu de noi organizayii sau de metode mai noi, ci de oameni pe care Duhul Sfknt sq-i poatq folosi, de oameni ai rugqciunii, de oameni puternici ‘n rugqciune. Duhul Sfknt nu se revarsq prin metode, ci prin oameni. El nu coboarq peste

mawinqrii, ci peste oameni. El nu unge planuri, ci oameni, oameni ai rugqciunii>. Da, Domnul are nevoie de oameni, care sq se apropie mai mult de El, de oameni ‘nflqcqrayi de Duhul Sfknt pentru mkntuirea altora.

Salvarea altora are cea mai bunq rqsplqtire. Bucuria salvqrii altora e nespusq. Ea nu se poate descrie ‘n cuvinte, ci o experimenteazq doar cei ce fac lucrarea aceasta. E o bucurie ce nu va fi ‘n cer, cqci acolo nu avem pe cine salva. Samariteanul om smerit, batjocorit de evrei, nu s-a gkndit la faimq. El nu a luat dupq el ziariwti, corespondenyi de radio sau televiziune, care sq povesteascq altora fapta lui. Dar a fost Cineva care a vqzut tot ce el a fqcut wi fapta lui a rqmas scrisq ‘n Scripturi.

O, de am trqi sfknta ascultare, fqrq tobe wi surle, ci ‘n adkncq smerenie, fermi convinwi cq Domnul Dumnezeul nostru vede totul wi rqsplqtewte totul. Ce strqlucire, ca a stelelor wi ‘n veci de veci, dq Domnul ‘n Ziua Rqsplqtirilor celor ce salveazq suflete de la pierzarea vewnicq!

O, Doamne, ridicq prin Duhul Sfknt wi azi awa bqrbayi. “nflqcqreazq ‘n poporul Tqu focul dragostei, sq ardq vklvqtqi, pentru mkntuirea altora!

Cred ‘n Dumnezeu awa cum cred ‘n rqsqritul soarelui. Nu pentru cq ‘l vqd ci

pentru cq vqd tot ce atinge.

Cknd nu-yi rqmkne deckt Dumnezeu, vei descoperi cq Dumnezeu ‘yi este suficient.

Dumnezeu va avea grijq de lucrurile prin care treci, tu ai grijq cum treci prin ele!

Putem sluji fqrq iubire, dar nu putem iubi fqrq slujire.

Dacq nu gqsewti nici o cale de iewire, ‘ncearcq privind ‘n sus!

Maxime Nu putem intra ‘n Cer dacq mai

‘nainte nu a intrat Cerul ‘n noi.

Cereri mari duc la rqspunsuri mari pentru cq rugqciunea miwcq mkinile care miwcq lumea.

Dumnezeu te are ‘n planurile Lui, “l ai wi tu pe El ‘n ale tale?

Nu ewti gata sq trqiewti pknq nu ewti gata sq mori.

Noi “l privim pe Dumnezeu awa cum aviatorii ‘wi privesc parawuta; ea este acolo pentru urgenye dar pilotul sperq sq nu trebuiascq sq o foloseascq niciodatq. (C.S. Le[is)

Nu existq oameni atkt de buni ca sq se mkntuiascq singuri - dar nici atkt de rqi sq nu poatq fi mkntuiyi de Dumnezeu.

Dacq vezi pe cineva fqrq zkmbet, dq-i unul de-al tqu!

Unii crewtini nu fac nimic; dar nu existq nici un crewtin care sq n-aibq nimic de fqcut.


John Piper

<”n skrguinyq fiyi fqrq preget. Fiyi plini de rkvna cu duhul. Slujiyi Domnului.> - Romans 12:11

“n sfkrwit ne ‘ntoarcem la versetul 11. Am stqruit asupra versetului 12 pentru ceva timp: <Bucurayi-vq ‘n nqdejde. Fiyi rqbdqtori ‘n necaz. Stqruiyi ‘n rugqciune.> Am ‘ncercat sq prezint cum Christos a venit ‘ntr-o lume plinq de pqcat, boalq, Satan wi ‘nwelqciune, a luat toate acestea asupra lui wi a murit ca sq ne elibereze de ele paryial acum wi ‘n mod desqvkrwit la ‘nvierea de apoi. Aceasta este temelia speranyei noastre. “n aceasta ne bucurqm. Wi ‘n aceastq bucurie rqbdqm suferinya. Cu aceastq rqbdare iubim atunci cknd este greu de iubit, wi cu aceastq dragoste ‘l glorificqm pe Dumnezeu.

Am pus ‘ntrebarea: Dacq speranya este atkt de fundamentalq vieyii crewtine, cum poyi trezi wi apoi susyine ‘n tine sentimentul speranyei? Wi am rqspuns: <Stqruiyi ‘n rugqciune> (Efeseni 1:18) wi meditayi asupra Scripturii (Romani 15:4). Acum ne ‘ntoarcem la versetul 11 wi vom vedea cq aceste douq strategii ale rqzboiului spiritual stau de asemenea wi la temelia acestui verset. Versetul 11 spune <“n skrguinyq fiyi fqrq preget. Fiyi plini de rkvnq cu duhul. Slujiyi Domnului.> Apostolul Pavel a mai folosit acelawi ton ‘n acest capitol. Amintiyi-vq versetul 8: <…Cine ckrmuiewte, sq ckrmuiascq cu rkvnq>. Acum el ne spune tuturor: <Fiyi plini de rkvnq cu Duhul>.

Awadar un mod de a ‘nyelege relayia dintre porunca de a ne bucura, rqbda wi ruga din versetul 12 wi poruncile din versetul 11 este de a

vedea cq versetul 11 spune foarte clar: Fq toate acestea cu pasiune. Versetul 11 concentreazq toate aceste lucruri. Intensitatea este datq de prima parte:<fiyi plini de rkvnq.> Iar focarul este Isus Christos, Domnul. Fie ca toate sq fie fqcute slujindu-L pe El.

1. Intensitatea: “n skrguinyq fiyi fqrq preget;

Fiyi plini de rkvnq cu duhul.

<“n skrguinyq fiyi fqrq preget. Fiyi plini de rkvnq cu duhul.> Se pare cq acesta este un fel negativ wi unul pozitiv de a spune acelawi lucru. Negativ, nu pregetayi ‘n a fi skrguinciowi. Pozitiv, fiyi plini de rkvnq cu duhul. Singurul lucru pe care Pavel ‘l spune aici este: Lucreazq din plin pentru Christos cu pasiune.

Fiecare dintre aceste douq afirmayii se lqmuresc wi se protejeazq reciproc de pericolul unei ‘nyelegeri grewite. <“n skrguinyq fiyi fqrq preget> - nu fiyi lenewi, lipsiyi de zel - ar putea sq ‘nsemne: fiyi pragmatici. Lucrayi, lucrayi wi iar lucrayi wi nu vq ‘ngrijorayi cu privire la sentimente sau la ceea ce simyiyi. Ceea ce conteazq este sq duceyi lucrurile pknq la capqt. Fiyi dornici, seriowi wi plini de zel pentru a duce lucrurile pknq la capqt. Lenea e un mare viciu. Eficienya wi perseverenya ‘n muncq este o mare virtute.

Dar putem vedea ckt de incompletq este aceastq ‘nyelegere a textului, atunci cknd privim la partea pozitivq, cea care clarificq prin complementare, wi anume, <fiyi plini de rkvnq cu duhul.?> Cuvkntul <rkvnq> vine din cuvkntul ‘n Latinq, fervens care ‘nseamnq <clocot.>

Devoyional

“n clocot pentru Christos

Acesta este adevqratul ‘nyeles al acestui cuvknt ‘n originalul grecesc (zeontes): a fierbe – ‘n duh. Awa cq ideea este ‘n mod clar nu numai una de perseverenyq sau eficienyq ‘n muncq. Duhul este deasmeni luat ‘n considerare, nu numai trupul. Ceea ce simyi este luat ‘n considerare, nu numai ducerea la sfkrwit a lucrurilor. Astfel cq scopul acestor douq propoziyii ‘mpreunq este: Nu numai lucrayi din plin, ci wi simyiyi din plin.

Ceea ce este valabil wi privind din sens invers. Dacq citewti doar al doilea ‘ndemn: <Fiyi plini de rkvnq cu duhul,> ai putea concluziona: Viaya crewtinq este cea a unei trqiri pasionale a inimii. A lucra wi a o face cu eficienyq nu e foarte important. Sentimentele – fervoarea, clocotirea ‘n duh – sunt cele ce conteazq. Primul ‘ndemn ne pqzewte ‘nsq de la a vedea lucrurile doar ‘n parte: Nu numai simyiyi din plin, ci wi lucrayi din plin.

Avertismentul cu privire la a fi <fqrq preget> ne indicq clar faptul cq Pavel dorewte ca noi sq lucrqm din greu. Una dintre afirmayiile cele mai clare asupra acestui fapt o gqsim ‘n 1 Corinteni 15:58. Aici Pavel tocmai a scris un capitol ‘ntreg cu privire la ‘nvierea lui Christos ca bazq a ‘nvierii noastre, wi acum trage concluzia asupra cum ar trebui sq trqim odatq ce avem aceastq nqdejde fermq, de neclintit: <De aceea preaiubiyii mei frayi, fiyi tari, neclintiyi, sporiyi totdeauna ‘n lucrul Domnului, cqci wtiyi cq osteneala voastrq ‘n Domnul nu este zadarnicq>.

Sporind ‘n lucrul Domnului ‘nseamnq: Lucrayi mult wi din plin pentru Domnul. Despre aceasta vorbewte Romani 12:11 <“n skrguinyq fiyi fqrq preget.> Awa cq atunci cknd alipim cele douq pqryi ale versetului 11 acesta sunq astfel: Lucrayi mult wi din plin pentru Christos cu pasiune.


Lucrayi pentru Christos simyind cu inima. Simyiyi cu intensitate ‘n timp ce lucrayi. Fiyi pragmatici ca wi un om de afaceri. Wi fiyi cuprinwi de pasiune ca wi un poet – sau ‘ndrqgostit. Nu spune: Eu sunt un om practic, nu am o fire pasionalq. Urmqrewte sq devii cuprins de pasiune. Nu spune: Eu sunt o fire pasionalq, nu am simy practic. Urmqrewte sq cultivi un spirit practic.

Jonathan Ed[ards a scris 70 de rezoluyii ‘n tinereye. Cred cq rezoluyia a wasea redq foarte bine ‘nyelesul cuvintelor lui Pavel: <“n skrguinyq fiyi fqrq preget. Fiyi plini de duhul.> Ed[ards a scris: <Rezoluyie: Sq trqiesc cu toatq puterea mea, tot timpul vieyii mele>.

Isus ‘i azertizeazq ‘n mod foarte dur pe toyi aceia care se complac ‘n starea de cqldicei fayq de El. Apocalipsa 3:15-16, <Wtiu faptele tale: cq nu ewti nici rece, nici ‘n clocot. O dacq ai fi rece sau ‘n clocot! Dar, fiindcq ewti cqldicel, nici rece nici ‘n clocot, am sq te vqrs din gura Mea>.

Cea dintki poruncq este <Sq iubewti pe Domnul Dumnezeul tqu, cu toatq puterea ta, cu tot sufletul tqu, cu toatq puterea ta, wi cu tot cugetul tqu> (Luca 10:27). Wi Dumnezeu promite sq se lase gqsit de noi atunci cknd ‘l cqutqm din toatq inima wi nu cknd avem inima ‘mpqryitq. Ieremia 29:13-14 spune, <Mq veyi cquta wi mq veyi gqsi dacq mq veyi cquta din toatq inima. Mq voi lqsa sq fiu gqsit de voi, zice Domnul.>

“n repetate rknduri Biblia ne spune: intensitatea conteazq. Zelul conteazq. A lucra din toatq inima conteazq. Nu te mulyumi cu nimic mai puyin. Noi existqm pentru a rqspkndi o pasiune pentru supremayia lui Dumnezeu. Nu poyi sq rqspkndewti ceea ce nu ai. Cere-I-o constant lui Dumnezeu ‘n rugqciune wi cautq ‘n Scripturq minunqyiile care te vor face sq fii ‘n clocot pentru Christos. Aceasta este instensitatea despre care vorbewte versetul 11.

2. Focarul: Slujiyi Domnului

Acum cu privire la focar.Am spus cq versetul 11

concentreazq speranya, bucuria, rqbdara wi dragostea din versetul 12. Intensitatea este datq de <“n skrguinyq fiyi fqrq preget. Fiyi plini de duh.> Trqiyi cu toatq puterea voastrq tot timpul vieyii voastre. Focarul este dat de: <Slujiyi Domnului.> Toatq

aceastq intensitate are un focar, un centru. Slujiyi-L pe Christos. Pentru aceasta existq pasiunea.

Pavel nu spune cq existq un tip de personalitate caracterizatq de pasiune care are valoare ‘n sine. Ci el spune: Atunci cknd este vorba de a-L sluji pe Christos, inima ‘mpqryitq, cqldicicq, lenea, indolenya, neglijenya sunt stqri total nepotrivite. A fi mkntuit de Isus Christos este cel mai mare lucru din lume. “nseamnq a avea viaya vewnicq. “nseamnq cq nu poyi muri. Vei trqi o ‘ntreagq vewnicie coplewit de bucurie. Nimeni wi nimic nu te poate separa de Christos. Toate lucrurile lucreazq ‘mpreunq pentru binele tqu. Toate necazurile wi suferinyele tale produc o greutate vewnicq de slavq. A nu fi plin de pasiune wi ‘nflqcqrare cu privire la toate aceste lucruri este un semn de orbire spiritualq sau dezechilibru emoyional.

A-L sluji pe Christos este cel mai mare privilegiu pe care-l au oamenii ‘n universal acesta. Deaceea sq meditqm la ce ‘nseamnq acest lucru. Vom face aceasta comparknd slujirea lui Christos cu slujirea a alte trei lucruri. Fqcknd aceastq comparayie vom vedea ce ‘nseamnq a-L sluji pe Christos wi de ce acesta este cel mai mare privilegiu din lume.

2.1 Slujiyi lui Isus nu pkntecelui

Mai ‘ntki, Pavel spune slujiyi Domnului Isus, nu pkntecelui vostru. Romani 16:17-18: <Vq ‘ndemn frayilor, sq vq feriyi de cei ce fac dezbinqri wi tulburare ‘mpotriva ‘nvqyqturii, pe care ayi primit-o. Depqrtayi-vq de ei. Cqci astfel de oameni nu slujesc lui Christos, Domnul nostru, ci pkntecelui lor>. Cu alte cuvinte slujesc stomacului lor.

Awadar, a-L sluji pe Christos este ‘n contrast cu a-yi sluji stomacul, sau pe scurt a fi robul propriilor pofte. Ewti robul propriilor pofte atunci cknd le tratezi ca wi cum ele sunt cele care ‘yi oferq cea mai mare plqcere. Dacq Christos te cheamq la ‘nfrknarea poftelor, abstinenyq wi gknduri curate, wi dacq poftele te cheamq la desfrknare, imoralitate wi gknduri murdare, wi tu urmezi poftele tale wi nu pe Christos, atunci slujewti poftelor wi nu lui Christos. De fapt spui cq poftele sunt cele care ‘yi oferq o plqcere mai mare deckt Christos. Slujindu-L pe Christos nu se poate compara cu ceea ce oferq aceste pofte. Acesta este un lucru foarte serios.

Acest contrast ‘ntre a sluji propriilor pofte wi a sluji Domnului ne atrage atenyia asupra faptului cq slujindu-L pe Christos este un lucru mult mai satisfqcqtor deckt atunci cknd mkncqm wi slujindu-L pe Christos este un lucru mult mai satisfqcqtor deckt sexul (actul sexual, sau pornografia, sau fanteziile sexuale, sau masturbarea), wi slujindu-L pe Christos este un lucru mult mai satisfqcqtor deckt plqcerile leneviei. Deci un adevqr pe care ‘l putem afirma este acela cq slujindu-L pe Christos ‘nseamnq a experimenta valoarea wi frumuseyea Lui ca fiind superioare wi oferind mai multq satisfacyie deckt poftele.

2.2 Slujiyi lui Isus nu oamenilor

“n al doilea rknd, Pavel spune slujiyi Domnului Isus, nu oamenilor. Acum, bine’nyeles, trebuie sq ‘i slujim pe oameni dintr-un anumit punct de vedere. Galateni 5:13 spune, <Nu faceyi din slobozenie o pricinq sq trqiyi pentru firea pqmknteascq, ci slujiyi-vq unii altora ‘n dragoste>. Trebuie sq ne slujim unii altora cu sensul de a face bine aproapelui, wi de a veni ‘n ‘ntkmpinarea nevoilor altora.

Dar existq wi un alt mod de a-i sluji uneori pe oameni, un mod foarte grewit, iar Pavel spune cq putem ocoli acest mod gewit prin a-L sluji pe Christos ‘n schimb. Spre exemplu, ‘n Efeseni 6:6-7 Pavel le spune slujitorilor cum sq lucreze <nu numai cknd sunteyi sub ochii lor, ca wi cum ayi vrea sq plqceyi oamenilor, ci ca niwte robi ai lui Christos, care fac din inimq voia lui Dumnezeu. Slujiyi-le cu bucurie, ca Domnului, iar nu oamenilor.>

Modul grewit de a sluji omului este de a fi sclavul aprobqrii sale. Acesta este un mare rqu wi o robie teribilq pentru mulyi oameni. Mulyi sunt robii pqrerilor altora. Mulyi oameni trqiesc cu un ochi ayintit la ce gkndesc alyii despre ei. Fericirea lor crewte sau scade ‘n funcyie de ce cred wi zic alyii. “nsq o astfel de slujire aparyine ‘n ultimq instanyq unei singure persoane: Isus Christos. O singurq persoanq din audienyq conteazq ‘n cele din urmq.

Awa cq slujirea Domnului Isus din acest punct de vedere este o mare eliberare. Suntem eliberayi de sub ‘ncqtuwarea pqrerilor oamenilor wi suntem preocupayi de un singur lucru: Aprobq Isus Christos, Domnul


cerurilor wi al pqmkntului ceea ce spun wi fac eu?

Awadar, acest contrast ‘ntre a sluji oamenilor wi a sluji Domnului ne atrage atenyia asupra faptului cq slujindu-L pe Christos este un lucru mult mai satisfqcqtor deckt aprobarea oamenilor. A cquta sq fim pe placul Domnului este infinit mai important deckt sq fim pe placul oamenilor. De fapt putem defini ce ‘nseamnq a-L sluji pe Christos prin a privi la cqutarea aprobqrii lui Christos ca fiind cu mult mai importantq deckt aprobarea oamenilor, wi apoi prin a acyiona pe baza acestei convingeri.

2.3 Slujiyi lui Isus nu Legii

“n al treilea rknd Pavel spune sq “i slujim lui Isus nu Legii. Romani 7:6 ne spune: <Dar acum, am fost izbqviyi de Lege wi suntem moryi fayq de Legea aceasta, care ne yinea robi, pentru ca sq slujim lui Dumnezeu ‘ntr-un duh nou, iar nu dupq vechea slovq.> Pavel contrasteazq slujirea sub vechea slovq cu slujirea ‘ntr-un duh nou. Odinioarq ne concentram asupra cerinyelor legii pentru ‘ndreptqyirea noastrq wi slujirea noastrq era aducqtoare de moarte. Nimeni nu este considerat neprihqnit prin faptele Legii (Romani 3:20). Dar acum odatq ce Christos a venit pe Pqmknt, noi am murit fayq de aceastq concentrare asupra Legii wi cerinyelor ei wi acum ne concentrqm asupra lui Christos wi a Duhului Squ dqtqtor de viayq. (Romani 7:4).

Aceasta ‘nseamnq cq a-L sluji pe Christos nu ‘nseamnq neapqrat a urma o lege nouq. Ci mai degrabq o Persoanq, Isus Christos care stq acum ‘n locul unde odatq stqtea legea. Wi aceastq Persoanq divinq este ‘n primul wi ‘n primul rknd un “mplinitor al Legii wi nu unul care cere ca Legea sq fie pqzitq. Din acest punct de vedere El este total diferit de Moise. <Se cade>, a spus Isus, <sq ‘mplinim tot

ce trebuie ‘mplinit> (Matei 3:15). <Christos ne-a rqscumpqrat din blestemul Legii, fqckndu-se blestem pentru noi> (Galateni 3:13). El ‘mplinewte legea ‘n chip desqvkrwit wi poartq blestemul ei ‘n chip desqvkrwit. De aceea, a-L sluji pe Christos este ‘n mod radical diferit de a sluji Legea. A sluji o poruncq wi a sluji o persoanq divinq care ‘mplinewte porunca ‘nainte de a da porunca sunt douq lucruri radical diferite.

Awa cq a sluji lui Christos, wi nu Legii, ‘nseamnq a crede cine este El (cq El este Mesia, Fiul lui Dumnezeu), wi a crede ceea ce a fqcut El (cq mi-a adus iertarea deplinq wi neprihqnirea desqvkrwitq), iar apoi a cquta cu toatq puterea noastrq sq devenim ‘n practica vieyilor noastre ceea ce suntem ‘n El. Aceastq slujire este o mare eliberare. A fi robul lui Christos neprihqnirea noastrq este libertate wi bucurie. Am vqzut cq slujind Domnului ‘nseamnq 1) sq-L vedem pe Domnul ca fiind mai valoros, mai de prey deckt tot ce oferq poftele; slujind Domnului ‘nseamnq 2) sq privewti la aprobarea lui Dumnezeu ca fiind mult mai valoroasq deckt aprobarea oamenilor wi sq acyionezi pe baza acestei convingeri; wi slujind Domnului ‘nseamnq 3) sq crezi cq El a murit pentru noi wi a ‘mplinit Legea pentru noi, astfel cq toatq slujirea noastrq este de fapt primirea ‘n dar a ceea ce El a ‘mplinit wi rqscumpqrat.

Cel puyin de trei ori, Pavel ne aratq cum trebuie sq lucrqm cu zel, ‘nflqcqrare wi pasiune ‘n slujba lui Christos, dar ‘n tot lucrul nostru -- ‘n toatq slujba noastrq – Christos este Cel care ne dq nouq ceea ce El a cumpqrat cu prey de sknge wi El este Cel ce ne slujewte. Spre exemplu Romani 15:18 spune <Cqci n-aw ‘ndrqzni sq pomenesc nici un lucru, pe care sq nu-l fi fqcut Christos prin mine, ca sq aducq Neamurile la ascultarea de El: fie prin cuvkntul meu, fie prin faptele mele.> Pavel a slujit. “ntr-adevqr el a slujit cu toatq puterea lui wi a suferit mult. Dar, spune el, Christos a realizat toate aceste lucruri, lucrknd prin

mine. Slujirea mea a fost o primire a slujirii lui Christos. Viaya mea este o constantq ‘ncredere ‘n El, dependenyq de El wi primire a slujirii Lui.

Pavel afirmq din nou acest lucru ‘n Coloseni 1:28-29 <Pe El (Christos) “l propovqduim, wi sfqtuim pe orice om, wi ‘nvqyqm pe orice om ‘n toatq ‘nyelepciunea, ca sq ‘nfqyiwqm pe orice om desqvkrwit ‘n Christos Isus. Iatq la ce lucrez eu, wi mq lupt dupq lucrarea puterii Lui, care lucreazq cu tqrie ‘n mine.> Pavel slujewte. Pavel lucreazq. Pavel trece prin ‘ncercqri wi luptq. Dar ‘n adkncul fiinyei lui, toatq slujirea wi lucrarea wi suferinya wi lupta lui sunt daruri de la Cel pe care “l slujewte. A-L sluji pe Christos este o constantq ‘ncredere ‘n El, dependenyq de El wi primire a slujirii Lui.

“n final, Pavel spune din nou acest lucru ‘n 1 Corinteni 15:10 <Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt. Wi harul Lui fayq de mine nu a fost zadarnic; ba ‘ncq am lucrat mai mult deckt toyi; totuwi nu eu, ci harul lui Dumnezeu care este ‘n mine>. Pavel lucreazq din greu, nu este lenew. Dar toatq munca wi slujirea lui este rezultatul lui Christos slujindu-l pe el.

Am spus la ‘nceput cq a-L sluji pe Christos este cel mai mare privilegiu din lume. Acum este mult mai clar de ce acest lucru este adevqrat. Este adevqrat pentru cq cea mai mare Persoanq din univers nu doar ne-a chemat sq “l slujim, dar a devenit Slujitorul nostru astfel ca toatq slujirea noastrq este o constantq ‘ncredere, dependenyq wi primire.

Motivul pentru care a fqcut aceasta este cq Dqtqtorul primewte slava. Dacq L-am sluji ca wi cum El ar avea nevoie de ceva de la noi, atunci noi am lua slava. Dar dacq awa cum spune 1 Petru 4:11, “l slujim <dupq puterea care ne-o dq Dumnezeu>, atunci El primewte slava. “n slujirea lui Christos, noi primim ajutorul wi El primewte slava.

Aceasta este cea mai minunatq viayq. De aceea ‘n skrguinyq, fi fqrq preget, iar cknd “l slujewti pe Domnul fi ‘n clocot ‘n duhul.

“n clocot pentru Christos


Aflat ‘n vizitq prin Los Angeles, Cornel Samoilq, pqstor baptist din Baia de Aramq a rostit ckteva lucruri foarte adevqrate despre providenyq:

<Nu se vknd oare douq vrqbii la un ban? Totuwi, nici una din ele nu cade pe pqmknt fqrq voia Tatqlui vostru. Ckt despre voi, pknq wi perii din cap, toyi vq sunt numqrayi. Deci sq nu vq temeyi; voi sunteyi mai de prey deckt multe vrqbii> (Matei 10:29-31). Odatq ce creayia a fost terminatq, Domnul a ‘nceput lucrarea de susyinere, de ‘ngrijire a creayiei. Dumnezeu n-a abandonat creayia, chiar dacq creayia a cqzut, chiar dacq omul a cqzut ‘n pqcat. Providenyq ‘nseamnq grija specialq, deosebitq, grija minunatq a lui Dumnezeu pentru creayia Sa wi ‘n special pentru copiii Lui. “n evanghelia lui Matei, capitolul zece, Domnul Isus ‘wi trimite ucenicii ‘n lume. El ‘i anunyq cq unii vor fi primiyi bine, alyii nu vor fi primiyi, unii vor fi bqtuyi, unii dintre ei vor ajunge ‘n ‘nchisoare, iar ckyiva dintre ei vor muri. Mkntuitorul ‘i asigurq ‘nsq cq nimic nu se va ‘ntkmpla fqrq voia Sa. Ceea ce li se vor ‘ntkmpla nu vor fi accidente, nu vor fi ‘ntkmplqri tragice sau nefericite, ci totul se va ‘ntkmpla <dupq voia Lui>. De aceea, “nvqyqtorul

lor le spune <nu vq temeyi> (Mat. 10:26).

Este foarte adevqrat cq wi noi wi ei ne temem de multe lucruri. Dar Mkntuitorul ne-a zis cq nici o suferinyq, atunci cknd mergem ‘n Numele Lui, nu este accidentalq, ci totul se va realiza dupq planul wi voia Lui.

Providenya se manifestq chiar wi ‘n aspecte foarte de detaliu ale vieyii. Oamenii vqd de obicei providenya ‘n lucrurile mari. Cknd un vulcan erupe, cknd un yunami mqturq zeci de mii de vieyi, cknd un cutremur pune la pqmknt o cetate ‘ntreagq atunci oamenii se uitq dincolo de aceste evenimente wi unii dintre ei “l vqd pe Dumnezeu. Nici atunci nu-L vqd toyi. Ochii care-L vqd pe Dumnezeu numai ‘n epidemii, ‘n secetq sau ‘n focul devastator nu sunt ochi buni. Ochii care-L vqd pe Dumnezeu numai ‘n lucrurile mari sunt ochi slabi, cu miopie. De obicei, oamenii recunosc cq Dumnezeu lucreazq la nivel <en gros>, dar noi credem cq Dumnezeu lucreazq wi la nivel <en detail>, la nivelul celor mai mici lucruri din viaya noastrq.

Implicarea providenyei ‘n lucrurile mari, determinq implicarea providenyei wi ‘n

lucrurile mici. “ntregul este format din pqryi, din fragmente wi dacq Dumnezeu lucreazq la nivelul muntelui, Dumnezeu lucreazq wi la nivelul pietrei. Dacq Dumnezeu lucreazq la nivelul mqrii, Dumnezeu va lucra wi la nivelul picqturii de apq din mare. Dumnezeul muntelui wi al mqrii este Dumnezeul vqii wi uscatului.

<Totul este wansq> sau <totul este providenyq> . Trqim ori cu nqdejdea ‘n jocul probabilitqyilor, ori cu ‘ncredere ‘n providenyq. Totul este organizat, hotqrkt de Dumnezeu sau lqsat la ‘ntkmplare, fqrq rknduialq, ‘n dezordine.

Am auzit uneori spunkndu-se, chiar wi ‘n adunare: <Dumnezeu sq ne dea noroc!> Frayii mei, Dumnezeu nu ne dq noroc. Am citit ‘n istorie cq <Norocul> a fost un zeu pqgkn la care se duceau oamenii sq ‘nchine un pahar, sq toarne o jertfq de bquturq. Obiceiul s-a pqstrat pknq ‘n zilele noastre. Noi nu credem ‘nsq ‘n dumnezeul norocului, ci ‘n Dumnezeu binecuvkntqrilor, Dumnezeul care se ‘ngrijewte de noi pknq la nivelul firului de pqr din cap. Nimic nu ni se ‘ntkmplq fqrq voia Lui. Dumnezeul nostru ne-a zis cq nu ne cade un fir de pqr din cap fqrq ca El <sq vrea> sq se ‘ntkmple acest lucru. Providenya

Ce ar trebui sq wtie Evanghelicii despre

PROVIDENYQ

cheamq fiecare strop de ploaie ‘n planurile Sale wi fiecare fir de praf ‘n ‘mplinirea planurilor Sale. El controleazq luminqtorii mari de

pe cer wi tot El dq o luminq wi o candelq licuriciului de la marginea drumului. Dumnezeu stqpknewte picqturile multe de ploaie care cad simultan pe pqmknt ‘n diferite zone geografice wi tot El stqpknewte wi lacrimile care curg din ochii nowtri. Evenimentele, detaliile mqrunte din viaya noastrq formeazq o imagine completq wi <trqdeazq> pe Cel ce yese pknza vieyii noastre. Eu cred cq aceia care au ochii deschiwi “l urmqresc pe Dumnezeu ‘n fiecare zi ‘n detaliile vieyii, “l regqsesc acolo wi se bucurq de El. Este un exerciyiu spiritual extraordinar. Sq te uiyi dupq Dumnezeu zilnic cum lucreazq ‘n amqnuntele vieyii, cum le pune laolaltq wi ckt de frumos lucreazq El.

Aw vrea sq luqm un exemplu simplu din Scripturq ca sq vedem cum lucreazq providenya. Cunoawteyi foarte bine acest exemplu. Ne aducem aminte de

Iosif wi de felul ‘n care a lucrat Dumnezeu ‘n viaya lui. Cknd a ajuns Iosif pe scaunul Egiptului a fost foarte clar cq oamenii au

putut vedea ‘n spatele lui mkna lui Dumnezeu. Altfel, el n-ar fi putut ajunge acolo. Numai prin providenyq s-a putut.

<Acum, nu vq ‘ntristayi wi nu fiyi mkhniyi cq m-ayi vkndut ca sq fiu adus aici, cqci ca sq vq scap viaya m-a trimis Dumnezeu ‘naintea voastrq> (Gen. 45:5). Ce mari cuvinte! Sq ajungi dupq ani de zile, probabil cq Iosif avea aici vreo 39 de ani, sq poyi sq-yi dai seama cq Dumnezeu l-a purtat prin diverse locuri pentru un scop foarte precis: ca sq scape viaya celor dragi ai sqi.

Noi ar trebui sq ne uitqm ‘nsq ‘ncq de la ‘nceputul evenimentelor din viaya lui, cum Dumnezeu a legat zalq cu zalq, eveniment cu eveniment, detaliu cu detaliu ca Iosif sq poatq sq ajungq acolo unde voia Dumnezeu. La ‘nceput a fost foarte greu ca Iosif sq ‘nyeleagq ce se ‘ntkmplq cu el. I-a fost greu sq priceapq de ce a fost vkndut wi de

ce a ajuns ‘n puwcqrie. Dumnezeu era ‘nsq ‘n spatele lui wi lucra pentru cq avea un plan minunat pentru el. Aduceyi-vq aminte cq,

‘ntr-o dimineayq, Iacov se scoalq cu un ‘ndemn ‘n inimq. Era un ‘ndemn de la Dumnezeu. Lui Iacov ‘i este dor de copiii sqi wi-i zice lui Iosif : <Du-te la ei. Adu-mi vewti despre ei.> Ceea ce este interesant wi am putea spune chiar ciudat este cum de-l trimite tata de acasq pe fiul pe care-l iubewte cel mai mult. De ce-l expune pericolului? De ce nu trimite o slugq? Sau de ce ‘l trimite singur? Nu putea sq-l trimitq cu cineva? Avea, cred eu, atkyia slujitori. Putea sq trimitq ckyiva slujitori cu Iosif, dar n-o face. Cum de-l trimite tocmai pe Iosif wi pe el singur? Oare cum de ia Iacov o hotqrkre awa de ne’nyeleaptq?

Iosif se duce la Sihem wi nu-wi gqsewte frayii acolo. Se duce ‘ntr-o parte, se duce ‘ntr-alta wi nu-i gqsewte wi nimeni nu-i spune unde sunt pknq ce nu vine un om. Oare cine

l-a trimis pe omul acela? Cum de s-a fqcut cq el wtia ‘ntocmai unde sunt frayii lui Iosif?

“ndrumat de acel om, Iosif se duce la Dotan. Cknd ajunge acolo, toyi frayii sqi, parcq sunt vorbiyi unul cu altul wi nu se gkndesc deckt la un singur lucru: sq-l omoare. Oare de ce? “l aruncq ‘ntr-o fkntknq pqrqsitq ca sq-l lase sq moarq acolo. Ruben, fratele cel mai mare, se gkndewte la un wiretlic wi zice: <Mq duc eu primul sq am grijq de vite. Voi mkncayi wi dupq aceea veniyi sq mq schimbayi pe mine. El se gkndea sq-l scape cumva pe Iosif. El ‘wi zicea: <Ckt timp mkncayi voi, ‘l scot eu din groapq wi am sq vqd eu cum ‘l trimit acasq la tata.> “nainte ca sq se ‘ntkmple ‘nsq awa, iatq cq trec pe acolo niwte ismaeliyi. Oare de ce trec tocmai pe acolo? Wi apoi de ce vor frayii lui sq-l vkndq? De ce-wi schimbq ei planurile de ‘ndatq ce-i vqd? Cum se face cq acei negustori

10

pocqim, sq ne maturizqm, sq ne ‘mbogqyim spiritual. Nimic nu este la ‘ntkmplare ‘n viaya noastrq.

Un alt lucru pe care-l vedem ‘n providenyq este cq wi timpul este important. Dacq privim detaliile din viaya lui Iosif ne dqm seama ckt de important a fost timpul, coincidenyele. Iacov se scoalq tocmai ‘n acea dimineayq cu impulsul unui dor nestqvilit ‘n inimq. Iosif trebuie sq plece chiar ‘n ziua aceea. Nu la Sihem era hotqrktq ‘ntklnirea, ci la Dotan. O ‘ntklnire nu numai cu frayii lui Iosif, ci wi cu ismaeliyii. Ceasul lui Dumnezeu merge foarte exact. Iosif se ‘ntklnewte cu Potifar la timpul hotqrkt de Dumnezeu. Tot la timpul hotqrkt de Dumnezeu se ‘ntklnewte Iosif ‘n ‘nchisoare cu cei doi dregqtori. Wi tot la timpul stabilit de Dumnezue se ‘ntklnewte Iosif cu Faraon. Rezultatele acestor ‘ntklniri sunt controlate, sunt stqpknite de Dumnezeu. La fel se ‘ntkmplq wi cu noi. Sq nu ne temem. Noi nu

suntem abandonayi. Nu suntem copii pentru care Tatql lor n-are nici un plan, nici un viitor. Cu fiecare dintre noi, Dumnezeu are planuri minunate. Wtim care este planul general cu noi toyi: sq fim asemenea lui Dumnezeu. Cu fiecare dintre noi ‘nsq se ‘ntkmplq altfel. Dumnezeu ne trece prin alte evenimente. Wi astqzi ni s-au ‘ntkmplat atktea lucruri. Poate cq astqzi am fost decepyionayi, poate cq astqzi am fost trqdayi, poate cq

merg tocmai ‘n Egipt, cknd ar fi putut merge wi ‘n altq parte? Cum se face cq, odatq ajunwi ‘n Egipt, negustorii vor sq-l vkndq pe Iosif? Cum de se face cq ‘l vknd ‘n piaya de sclavi tocmai cknd vine acolo Potifar? Cum de-l cumpqrq tocmai Potifar? De ce este awa de plinq de pofte soyia lui Potifar? De ce ajunge Iosif ‘n ‘nchisoare? De ce ‘n aceiawi ‘nchisoare vin cei doi slujitori vinovayi ai lui Faraon, dintre care numai unul scapq? Cum de acela care scapq nu-wi aduce aminte de Iosif deckt dupq doi ani? Cum de este plin de Duhul lui Dumnezeu Iosif cknd vine ‘naintea lui Faraon wi cum de se uimewte Faraon ‘n faya ‘nyelepciunii care se cobora din cer ‘n inima acestui tknqr?

Care este rqspunsul la toate aceste ‘ntrebqri? Dumnezeu! El era implicat ‘n toate aceste evenimente. Wtiyi ce observqm, frayii mei? Cq ‘ntklnirile pe care le are Iosif sunt toate hotqrkte de Dumnezeu wi ce se va ‘ntkmpla prin aceste ‘ntklniri, rezultatul lor, este hotqrkt tot de Dumnezeu. Noi trecem uneori prin <gropi>, trecem prin lanyuri, trecem prin greutqyi, suntem ‘nvinuiyi pe nedrept, dar ‘n toate aceste lucruri Dumnezeu este cu noi. Ne trece prin atktea evenimente nqucitoare wi noi credem cq Dumnezeu ne-a pqrqsit. Nu!

Ckt de frumoasq este viaya cu Dumnezeu! Ckt de extraordinarq este viaya cu Dumnezeu! Nu te teme dragul meu. El e cu tine. Dumnezeu ‘ngqduie sq se ‘ntkmple ‘n viaya noastrq multe lucruri pentru cq El vrea sq ne ‘mbogqyeascq. Ai fi astqzi ‘nyelept dacq Dumnezeu nu te-ar fi trecut prin anumite evenimente din trecut? Ai fi astqzi plin de curaj dacq n-ai fi fost un luptqtor ‘n anii trecuyi? Ai fi astqzi plin de puterea lui Dumnezeu dacq El n-ar fi ‘ngqduit sq treci prin anumite locuri? Nu. Suntem astqzi ‘mbogqyiyi tocmai pentru cq Dumnezeu ne-a fqcut parte de acele evenimente prin care am trecut. Dumnezeu are grijq ca noi sq crewtem ‘n credinyq, sq ne

am fost ‘ntristayi, poate cq astqzi am suferit anumite lucruri. N-au fost ‘nsq la ‘ntkmplare. Dumnezeu lucreazq prin toate ‘mpreunq voia Lui ‘n viaya noastrq. <Toate lucrurile lucreazq ‘mpreunq> pentru cel mai mare bine al nostru. Dumnezeu nu ne face doar <bine>, ci <cel mai mare bine posibil>.

Dacq ne uitqm ‘n urmq la viaya noastrq ne dqm seama de aceastq realitate. Eu, cknd am ‘nyeles acest principiu, am cqpqtat o mare liniwte, o mare pace ‘n inima mea. Cknd mi s-au mai ‘ntkmplat apoi alte lucruri rele ‘n viaya mea mq gkndeam sq nu mai fiu awa de supqrat ca altqdatq din cauza lor. Nu reuwesc eu sq nu mq mai supqr de loc, dar, am fqcut un pas ‘nainte, nu mq mai supqr awa de tare, pentru cq wtiu cq acele lucruri fac ceva cu mine wi fac ceva ‘n mine. Ele mq ‘mping ‘nainte. Ele mq ajutq. Dumnezeu transformq toate aceste lucruri spre binele meu.

<Voi, negrewit, v-ayi gkndit sq-mi faceyi rqu; dar Dumnezeu a schimbat rqul ‘n bine, ca sq se ‘mplineascq ceea ce se vede azi, wi anume, sq scape viaya unui popor ‘n mare numqr.>(Gen. 50:20.)

Ckt de mare este Dumnezeul nostru! Ckt de minunat este Dumnezeul nostru! Frayii mei, primiyi aceste cuvinte ca din partea lui Dumnezeu wi cknd vi se vor mai ‘ntkmpla lucruri neplqcute, gkndiyi-vq cq nimic nu este la ‘ntkmplare, toate ‘wi au rolul wi sensul lor. Mkntuitorul nu spune ‘n capitolul zece din Matei doar cq Dumnezeu le cunoawte pe toate, nu ne vorbewte despre <omniwtiinyq>. Existq wi aceasta, dar Mkntuitorul nu de

ea ne-a vorbit. El ne-a vorbit despre <providenyq>, despre grija minunatq, excepyionalq pe care o are Dumnezeu pentru noi. Wti ckt de mult se ‘ngrijewte Dumnezeu de tine? Wti ckt de atent este Dumnezeu, Tatql tqu cu tine? Este un exerciyiu extraordinar sq ‘nvqyqm sq-L privim pe Tatql nostru la lucru prin fiecare eveniment din viaya noastrq! Sq-L descoperim acolo wi sq vedem cum ne ‘ngrijewte>.


AI CARTE, AI PARTE

George Cornici

Dacq vreun credincios din Diaspora sau din yarq crede cq poate sq se descurce vreo zi fqrq hrana fizicq, atunci e liber sq nu deschidq Biblia ‘n acea zi! Atunci poate sq nu dea nici sufletului hranq! Ce ziceyi?

Realitatea e cq nu ne putem permite awa ceva. Awa cum organismul uman cere hranq potrivitq tot la fel sufletul cere hranq potrivitq. Dacq nu e alimentat se ofilewte.

“ngqduiyi-mi o parafrazare: poporul romkn are un proverb foarte adknc wi foarte cunoscut: <Ai carte, ai parte>. Cknd este vorba de viaya pqmkntescq oamenii au grijq sq se pregqteascq, sq studieze pentru a avea parte de un viitor ckt mai bun. “n cartea profetului Ieremia gqsim aceste cuvinte: <Ce bine wtii sq-yi ‘ntocmewti cqile cknd este vorba sq cauyi ce iubewti ...>(Ieremia 2:33) Oamenii doresc sq aibq parte de realizqri frumoase wi wtiu cq fqrq carte, fqrq ‘nvqyqturq acest vis rqmkne doar vis. “nvqyqtura wi educayia sunt lucruri bune. Dar dacq omul rqmkne doar la cunowtinyele obyinute din cqryi umane va fi lipsit de dimensiunea ce-l poate conecta cu Creatorul.

Binenyeles veyi gqsi ‘n ea nu doar hranq ci wi desfqtare. Ea ne poate modela caracterul; ‘n ea ne este revelatq voia lui Dumnezeu. Locul cel mai sigur din Univers este ‘n voia lui Dumnezeu. Matematica ne ‘nvayq cum sq socotim; gramatica ne ‘nvayq cum sq scriem; Biblia ne ‘nvayq cum sq trqim vieyi plqcute Tatqlui ceresc. Ea este oglinda ‘n care ne vedem comportamentul trqirii noastre. De fapt Biblia e ca un palat construit numai din oglinzi: oriunde te ‘ntorci ‘yi vezi faya. Wi ce-i cu asta? E foarte, foarte important: ne ajutq sq ne corectqm.

Datoria supremq a copiilor lui Dumnezeu e sq cunoascq Scriptura, s-o creadq ca fiind suprema revelayie a Creatorului pentru omenire, sq-i proclame principiile vewnice wi s-o ‘mplineascq. “n felul acesta ei vor fi <arqtayi ca fiind epistola lui Christos ...> pentru cei din jur (2 Cor. 3:3).

Pentru cineva care, aflkndu-se pe cqrarea dreaptq a neprihqnirii, este tentat sq se abatq la dreapta sau la stknga, Sfknta Carte e de mare folos. Pentru cei ce au ‘nchieat legqmknt de cqsqtorie, ea aratq consecinyele devastatoare ale infidelitqyii. Pentru cei ce cred cq meritul este al lor pentru succesele obyinute, Scriptura aratq maladia intoxicantq a mkndriei wi cqderea ce urmeazq. Bine a zis Mood]: <Biblia te va depqrta de pqcat, sau pqcatul te va depqrta de Biblie>.

DESCHIDEYI ZILNIC BIBLIA!

Deschideyi zilnic Sfknta CarteWi vq hrqniyi cu mana eiWi veyi putea apoi ‘nvingeToate pqgknele idei.

Deschideyi Cartea-n zorii zileiDupq un somn uwor wi linWi peste zi veyi fi ‘n stareSq ‘ndurayi necaz wi chin.

Ea e izvorul de putere,Izvorul sfknt wi nesecatN-o neglijayi cqci la durereV-alinq duhul deprimat.

Puteyi lua din ea poveyeCe-ndrumq sufletul spre Rai“n Ea gqsiyi pe Domnul vieyii,Pe Cel cu-n sfknt wi dulce grai.

Lqsayi principiile-I sfinteSq vq pqtrundq pe deplinCqci doar awa terestrul traiVa fi de roade bune plin.

Lqsayi cqldura ei divinqSq vq-ncqlzeascq ne-ncetatEa dq wi pace wi luminqAl ei parfum e minunat.

Deschideyi-o ‘n faptul seriiDupq o zi de muncq greaVq poate liniwtii tumultulWi orice pqs ce-l veyi avea.

Deschideyi Cartea cu dorinyaDe-a ‘nvqya iar ceva nou,Ceva ce va-ntqri fiinyaWi va avea un larg ecou.

Parcurgeyi paginile-i sfinteSorbind cuvintele din eaWi veyi vedea ce mkngkiere,Ce stqri divine veyi avea.

Vq fie Biblia mai dragqDin ceas ‘n ceas, din zi ‘n zi!Iar Autorul ei slqvitPkn^ la sfkrwit vq va pqzi.

N-o neglijayi, e prea frumoasqTainele ei dau sfinyi fioriV-ajutq sq sosiyi Acasq“n Cerul plin de sqrbqtori.

Deschideyi zilnic Sfknta CarteCu gkndul de-a o ‘mpliniCqci doar awa-L vedeyi pe MireCknd El pe nori va reveni.

Sunt de apreciat wi admirat acei oameni care avknd multq cunowtinyq, obyinutq ‘n urma multor ani de studiu, nu uitq cq existq wi alt fel de ‘nyelepciune: ‘nyelepciunea ce vine de Sus.

Ai carte, ai parte! Cine se saturq zilnic din Cartea de obkrwie divinq, va fi ghidat zilnic de eterna Luminq. Deci acesta e ‘ndemnul pentru credinciowii romkni de pretutindeni: DESCHIDEYI ZILNIC BIBLIA! Sqturayi-vq din ea; luayi-o cu voi ‘n cqlqtorie; nu uitayi s-o luayi wi ‘n concediu; wi acolo e nevoie de nutriyie.



sq se introducq acele prevederi care au rezultat din viaya wi nevoile bisericilor wi care sq ducq la o mai bunq rezolvare a situayiilor cu care ne confruntqm ca wi biserici. “n acest sens, s-a dorit sq avem un statut care sq ofere un cadru suficient de bine conturat pentru a stabili ‘n mod clar lucrurile care ne definesc; dar s-a dorit ca statutul sq fie wi suficient de maleabil pentru ca fiecare bisericq sq aibq libertatea de a acyiona awa cum Duhul lui Dumnezeu o cqlquzewte, ‘n contextul ‘n care ea se aflq. Conform statutului, fiecare bisericq, de exemplu, are libertatea de a-wi stabili regulile interne pe care le considerq bune ca prin ele sq ‘mplineascq ‘n mod potrivit principiile biblice, conform chemqrii ei wi a contextului specific al ei. De exemplu, o prevedere dictatq de nevoile din biserici este cea legatq de promovarea slujitorilor duhovnicewti (‘n secyiunea despre slujitorii Bisericii). Promovarea acestora se poate face ‘n douq feluri: prin ordinare a slujitorilor (vezi, pqstori, prezbiteri). Aceastq ordinare este fqcutq prin punerea mkinilor de cqtre comisia de ordinare (1 Tim. 4:14), stabilitq de comitetul bisericii ‘mpreunq cu comitetul comunitqyii. Actul ordinqrii reprezintq recunoawterea calitqyii de slujitor duhovnicesc wi autorizarea necesarq exercitqrii actelor de cult la nivelul tuturor bisericilor baptiste din yarq wi din strqinqtate (art. 21). Slujitorul duhovnicesc ordinat poate fi ales wi angajat ‘n altq bisericq sau slujire duhovniceascq ‘n cadrul comunitqyii bisericilor (art. 22). Se mai prevede wi consacrarea slujitorilor duhovnicesti pentru nevoile specifice ale bisericii locale; aceastq consacrare se face prin rugqciune cu punerea mkinilor, ‘n cadrul serviciului divin. Actul consacrqrii reprezintq recunoawterea calitqyii de slujitor duhovnicesc wi autorizarea necesarq exercitqrii actelor de cult la nivelul bisericii locale respective, a filialelor wi misiunilor ei (art. 23). Ideea este urmqtoarea. Atunci cknd o bisericq simte cq are nevoie wi de alyi slujitori duhovnicewti, care sq-i ajute pe cei ordinayi, ea poate consacra asemenea slujitori,

dar doar la nivelul bisericii (fqrq obligativitatea implicqrii comunitqyii).

Alte prevederi noi adoptate, adaptate la noile realitqyi ale vremii, sunt wi cele legate de faptul cq slujitorii bisericii wi membrii comitetului de conducere nu pot fi agenyi sau colaboratori ai serviciilor secrete; ‘n acelawi timp s-a introdus wi prevederea potrivit cqreia pqstorul bisericii nu poate fi membru al unui partid politic (art. 25). “n discuyiile care au avut loc cu privire la aceste chestiuni, s-a creat o stare de ‘ncordare, dar toyi au ‘nyeles ‘n final cq suntem chemayi sq stqm alqturi de biserica lui Cristos ca niwte slujitori curayi wi dedicayi Domnului wi turmei Lui. Dacq sunt slujitori care au cqzut ‘n aceastq privinyq, existq posibilitatea mqrturisirii wi deci a iertqrii; dar lucrurile trebuie aduse la luminq. “n special, s-a cerut ‘n mod expres ca membrii comitetului executiv al Uniunii, ckt wi membrii Consiliului Uniunii sq fi depus o declarayie notarialq prin care afirmq cq nu a colaborat wi nu colaboreazq cu structurile vechii securitqyi, sau cu serviciile secrete. Un moment care a creat emoyie deosebitq a fost wi acela ‘n care fr. Paul Negruy a fqcut o dezvqluire neawteptatq: el a afirmat cq ‘n ultima lunq s-a aflat cq Uniunea Crewtin Baptistq din Romknia era afiliatq din anul 1976 la Organizayia Mondialq Ecumenicq a Bisericilor. Acest lucru s-a ‘ntkmplat fqrq ca Congresul din acea vreme sq fi cunoscut wi fqrq sq fi ratificat o asemenea hotqrkre. Se pare cq au fost fqcute presiuni ‘n acest sens cqtre conducerea de atunci a Uniunii. De aceea, Congresul a hotqrkt ca sq se reanalizeze aceastq relayie wi sq se facq demersurile necesare de iewire din aceastq organizayie. Acestea sunt doar ckteva dintre noile prevederi ale statutului, wi doar ckteva aspecte luate ‘n discuyie. Se poate spune ‘nsq cq atmosfera din cadrul lucrqrilor congresului a fost una de cercetare wi de bunqvoinyq de a merge pe calea pe care Domnul ne-a trasat-o.

(2) Noul comitet executiv al Uniunii Baptiste pentru urmqtorii 4 ani:

- Prewedinte – fr. Otniel Bunaciu (prorector al Facultqyii de Teologie din Bucurewti; pqstor al bisericii din

Ferentari – Bucurewti). Dumnealui este fiul fr. Ioan Bunaciu, cel care a fost mult timp directorul Seminarului Teologic Baptist din Bucurewti.

- Secretar general – fr. Nelu Yuyac – din comunitatea de Timiwoara (este wi redactor wef al revistei <Harul> din Lugoj)

- Viceprewedinte (educayie biblicq wi teologicq) – fr. Paul Negruy (cel care a fost prewedintele Uniunii ‘n ultimii 8 ani; rectorul Universitqyii <Emauel> Oradea; pqstor al bisericii <Emanuel> Oradea)

- Viceprewedinte (misiune) – fr. Viorel Candrianu (reales ‘n aceeawi funcyie; pqstor din biserica Ipotewti-Suceava)

- Viceprewedinte (pastoralq) – fr. Ilie Tinco (pqstor din biserica din Bocwa, comunitatea de Timiwoara)

- Viceprewedinte din cadrul Convenyiei Bisericilor Baptiste Maghiare (cel care este prewedintele acestei convenyii – Convenyia Bisericilor Baptiste Maghiare din Romknia funcyioneazq ‘n cadrul Cultului Crewtin Baptist din Romknia)

- Secretar general adj. – fr. Timotei Rusu (pqstor al bisericii din Deva; comunitatea de Hunedoara).

Noua echipq a fost aleasq ‘n urma votului exprimat de Congres, wi apoi a urmat rugqciunea de dedicare a acestei echipe, alqturi de cei validayi pentru Consiliul Uniunii. Rugqciunile de dedicare au fost ‘nqlyate ‘naintea lui Dumnezeu din partea frayilor (mai vkrstnici): Mihai Huwanu (Cluj), Ioan Mknzat (Dej), Mihai Chiu (Arad), Pascu Geabou (Alexandria). “n aceastq atmosferq de ‘nchinare s-au ‘ncheiat lucrqrile Congresului. “n ‘ncheiere fr. Otniel Bunaciu, noul prewedinte al Cultului a rostit un scurt cuvknt de salut cqtre Congres cu ‘ndemnul de a sluji ‘mpreunq pe Dumnezeu pregqtind ‘mpreunq Calea Domnului. Lucrqrile congresului s-au ‘ncheiat ‘n jurul orei 17.00. Dewi oboseala ‘wi fqcea simyitq prezenya, totuwi bucuria pqrtqwiei a fost foarte mare, pentru cq s-a simyit prezenya Domnului la Cluj.

(Pqstor Marian Ghiyq, Constanya)

(continuare din pag. 3)


Pentru noi

Q

Neologizarea, o metodq de …

sqrqcire a vocabularului…

Preluat de pe http://patratosu.[ordpress.com/

‘mbogqyit mintea copiilor. A evitat inteligent ‘ntrebarea: <}es, this is a ver] interesting `uestion…>. Wi ne mirqm de ce rkdem de anumite nayii cq nu wtiu unde este Europa? Probabil pentru cq facem traduceri ‘nguste pentru minyi tot mai ‘nguste wi se creeazq un ciclu greu de oprit. Traducerile ‘nguste micworeazq tot mai mult orizonturile. Sq mergem pe aceeawi cale wi nici noi nu vom mai wti unde este Humulewtiul.

Moda a devenit mai cunoscutq (dewi discuyia are o istorie veche) de la penibila intreprindere cu <The Living Bible> (de parcq cea englezeascq cu arhaisme ar fi fost <moartq>) wi a continuat pknq la scandalosul <The Message> a lui Eugene H. Peterson, nici interpretare (cq exegezq nu este, dar te ‘ndreaptq spre anumite interpretqri prin frazare), nici traducere.

Tendinya aceasta a pqtruns wi la noi. Ne-am mai exprimat o datq cu privire la fenomenul de neologizare a Bibliei Cornilescu, asupra metodologiei <dupq ureche> wi asupra legitimitqyii acestui demers care distruge opera unui autor prin violarea unui text care are propria sa logicq lquntricq.

Avem wi noi o variantq de tot rksul ‘n genul Living Bible, variantq care a fost respinsq cu efervescenyq de comunitatea eclesialq: Noul Testament pe ‘nyelesul tuturor (cq

Marius Cruceru

De obicei copiii nowtri ‘nvayq la wcoalq mai multe mijloace de ‘mbogqyire a vocabularului: prin derivare, prin compunere, schimbarea valorii gramaticale, ‘mprumuturi wi neologisme wi altele.

Citind Biblia cu ai nowtri copii acasq am avut satisfacyia ca atunci cknd gqsesc un arhaism, sq descoperim ‘mpreunq o nouq lume. Una care nu este ‘ngropatq, ci aceea care meritq descoperitq wi din care ne putem ‘mbogqyi cuvkntarea wi mintea. Perspectiva lor despre lume wi viayq se lqrgewte prin noile sensuri ale unor cuvinte pe care unii ar dori sq le ‘ngroape cu zile. Mare wi condamnabilq crimq. Sq ‘ngropi de vii cuvinte care mai suflq.

O ‘ntrebare uwoarq

La ‘ntklnirea cu domnul care a iniyiat traducerea The Living Bible acesta ne-a povestit cum i-a venit ideea. Citea Biblia copiilor a observat cq acewtia nu ‘nyeleg o mulyime de cuvinte. “l tot ‘ntrebau ce ‘nseamnq cutare sau cutare lucru wi atunci a considerat cq este mai bine sq reducq Cuvkntul la limbajul lor, al copiilor, la universul lor, eliminknd arhaismele. Bunq metodq!

L-am ‘ntrebat imediat de ce nu le-a explicat ce ‘nseamq cuvintele pe care nu le ‘nyelegeau? De ce a sqrqcit Cuvkntul wi nu a

celelalte ar fi numai pe ‘nyelesul elitelor? sau al bqtrknilor? sau al profesorilor de literaturq? Pe cknd un nou testament pentru mecanici auto? Pe cknd unul pentru croitorese, cq cel pentru femei deja a apqrut, este cartea devenitq celebrq pentru traducerea expresiei <a intrat mkntuirea ‘n casa ta> (s-a realizat) prin <a intrat salvarea ‘n casa ta>!)

Dupq o grqmadq de isprqvi care mai de care mai scumpe wi cu rezultate ‘ndoielnice, iatq cq ‘n sfkrwit se sfkrwewte o acyiune de care am auzit mai demult, dar acum ochii ne-au vqzut-o.

O traducere nouq

De curknd a apqrut o nouq traducere. Menyionqm cq acest articol NU ESTE o criticq a acestei traduceri asupra cqreia vom reveni la momentul cuvenit. Este doar o criticq a unui fenomen: evitarea deiberatq a arhaismelor ‘n favoarea unui abuz de neologisme.

Acest fenomen nu face deckt sq ne sqrqceascq limba, nu sq o ‘mbogqyeascq. Wi <limba ne vorbewte>, nu-i awa?

De ce anume am traduce Biblia ‘n limba vorbitq de Andreea Eyca la ProTV?

De ce sq evitqm <a scormoni> pentru a-l ‘nlocui cu <a cquta>. Scormonirea este un anumit fel de cqutare, aspectul este intensiv.


Q

Cine scormonewte dq la o parte, rqstoarnq, dar cautq wi ‘n crqpqturi wi ‘n ayele de lknq wi ‘n sertarele cu scule. Cine cautq s-ar putea sq gqseascq, cine scormonewte, va gqsi sigur! Vom scormoni altq datq prin traducerea amintitq.

Vom reveni wi cu alte exemple din care dumneavoastrq puteyi alege varianta cea mai bunq potrivit contextului, dar luayi ckteva awa de gust:

“ncercayi ‘nlocuirea lui:- <a tqbqr’> cu <a cantona>- <pribeag> cu <rqtqcitor>?- <a mkngkia> cu <a consola>

(cum sunq <Domnul mq consoleazq?>)

- <urkciune> cu <abominayie> (<Abominayia distrugerii sau devastqrii> ‘n Locul preasfknt, ‘n loc de <urkciunea pustiirii>… )

- <a sqvkrwi/sfkrwi> cu <a termina> (Cuvkntul de pe cruce - <s-a terminat!>)

- <chelarul> cu <economul> de ce nu <contabilul>?

- <a zqbovi> cu a <awtepta> (Domnul nu awteaptq ‘n ‘mplinirea promisiunilor Lui?)

Menyionez cq toate exemplele acestea au fost deja propuse ‘ntr-un articol de un respectabil specialist ‘n VT, articol care revine acum ‘ntr-o nouq formq, dupq ce ‘n vechea variantq a fost mult mai fervent ‘n apqrarea neologizqrii.

O traducere „modernq wi contemporanq> nu ‘nseamnq abandonarea tuturor arhaismelor care creeazq efecte stilistice deosebite. O limbq care renunyq la cuvintele vechi renunyq la culoarea wi puterea pe care le-a cqpqtat ‘n multiplele recontextualizqri. O astfel de acyiune este echivalentq cu o lobotomie care ne-ar face sq ne uitqm trecutul lingvistic.

O problemq veche

Pentru a traduce bine nu este necesarq numai cunoawterea limbii yintq wi a limbii sursq, nici mqcar un doctorat ‘n filologie clasicq nu ajutq. Este necesar ‘n primul

rknd un <simy al limbii> pe care Cornilescu l-a avut, fqrq ‘ndoialq. Este uimitor cum un nqscut ‘n Mehedinyi folosewte un evantai atkt de larg de regionalisme. Este fascinant cum un fost cqlugqr fqrq prea multq wcoalq folosewte metafora atkt de comod wi … putem continua.

Chiar, de ce trebuie sq admitem procesul de sqrqcire a minyii wi reducerea universului care se creeazq ‘n mintea copiilor nowtri ‘ntre limitele manualului wcolar?

Un exerciyiu necesar

Vq rog faceyi un exerciyiu - citiyi primele pagini din Amintiri din copilqrie de Ion Creangq ‘mpreunq cu copiii. Nu vor ‘nyelege mare lucru. Dumneavoastrq s-ar putea sq vq prqpqdiyi de rks pentru cq cineva v-a explicat ce este culewerul <pe cknd mq mkngkia mama cu culewerul…>. Ia ‘nlocuiyi cu neologisme, ‘nlocuiyi verbul a <a zghiui> cu un neologism sau expresia <ne ‘ntindeam de calc cu genunchii la gurq> cu expresia <tremuram de frig>. S-a pierdut efectul stilistic, dewi s-ar putea sq fi ‘nyeles totul foarte bine, dar mult mai plictisitor, ‘n alb wi gri. Cam awa este wi cu noile traduceri ale Bibliei. S-ar putea ca aceasta sq fie mai <corectq>, dar cu totul lipsitq de culoare stilisticq. Ca desenul tehnic. E corect, reprezintq piesa, dar nu o descrie. Cknd te uiyi la un desen tehnic nu simyi nimic, dewi totul este milimetric de bine proporyinat.

O lucrare de artq, luatq ‘n detaliu, reprezintq lumea incorect, dar frumos. Linia de penel a alunecat prea mult sau cuyitawul de picturq a lqsat mai multq materie deckt te-ai fi awteptat, dar efectul de ansamblu este superb.

Sunt cuvinte cu potenyial poetic, literar wi altele de pus doar ‘n instrucyiunile de montaj ale motoarelor sau ‘n manuale pentru aeromodeliwti. Punem pariu pe ce vreyi cq ‘n Cornilescu nu veyi gqsi cuvkntul <eficient>?

Wi acum luayi-o ca o glumq.

Psalmul 23 ‘ntr-o traducere academicq … Nici nu wtiu de unde o mai am. Aw vrea sq ‘i dau <credit> autorului. Nu eu am fqcut-o! Sunt nevinovat. Sunt eu rqu, dar nici chiar awa :).

<Domnul wi cu mine suntem ‘ntr-o relayie de pqstor-fiinyq pqstoritq wi asta mq plaseazq ‘ntr-o poziyie cu o excelentq prognozq de zero negativ.

El mq alimenteazq cu verdeayq suculentq a spayiilor verzi wi mq conduce ‘n proximitatea lateralq a acumulqrilor acvative non-torenyiale.

El ‘mi restaureazq nivelele iniyiale de satisfacere ale alcqtuirii mele psihologice.

“n ciuda unui progres ambulatoriu prin intersecyia slab iluminatq cu incidenya mortalitqyii, ‘n mine nu se vor manifesta senzayii de teroare anxioasq datoritq tangenyialei mele atingeri cu Atotputernicia Lui.

Proteza care-I ‘nlesnewte mersul wi dispozitivul de constrkngere pe care-L folosewte ‘mi induc o stare de comfort personal.

Tu proiectezi wi produci o structurq portantq de nutrienyi chiar wi ‘n contextul prezenyei unor elemente ostile wi necooperante.

Iniyiezi un ritual folcloric care implicq extracte vegetale infuzate asupra capului meu, iar containerul desemnat alimentqrii mele exchibiyioneazq constant o totalq depqwire a parametrilor volumetrici.

Da, factorul ne-deductibil de intensitate emoyionalq wi atributul de nonviolentq amabilitate mq vor ‘nsoyi pe toatq durata nemortalitqyii mele.

Wi voi avea drept de rezidenyq permanentq ‘n spayiile de habitat aflate ‘n proprietatea Domnului pe o duratq nedefinitq cu acces pozitiv spre axa infinitq a timpului.>

Nu-i awa cq-i urkyicq?M.C.


Indiferent unde soarta i-a purtat pawii, ‘n Ungaria, SUA sau ‘n Rusia (ca diplomat american), generalul din armata americanq, erou al rqzboiului civil din 1861-1865, George Pomuy a fost un luptqtor pentru cauze nobile. Romkn prin origine wi educayie, supus al statului austriac, luptqtor ‘n Revoluyia maghiarq de la 1848-1849, George Pomuy, prin aspirayiile sale wi vocayia doveditq, a fost ‘nainte de toate un european. “mplinirea idealurilor de luptqtor pentru libertate wi egalitate a gqsit-o ‘nsq ‘n SUA, yara care i-a devenit a doua patrie.

Excelenta biografie a lui George Pomuy i se datoreazq regretatului lt.col. George Fillman, ofiyer ‘n armata americanq, de origine romknq ‘nsq. “n cqutqrile sale, Fillman a fost ajutat de col. ‘n retragere {illiam F. Le[is din La\e Meod, Penns]lvania wi lt.col. George Ureche, din Falls Church, Virginia. A studiat documente oficiale wi neoficiale din SUA wi din Europa, a luat legqtura cu diverse instituyii wi persoane care i-ar fi putut oferi relayii despre cel de a cqrui biografie era interesat. Demersul squ a fost ‘ncununat de succes, dar, din pqcate, Fillman n-a mai apucat sq-wi vadq tipqrit manuscrisul. El a murit cu puyin timp ‘nainte de a-l tipqri. Cel care a reuwit sq facq acest lucru - nota bene pentru el - a fost ‘nsq John Rocsin un prieten al lui Fillman, pe care acesta din urmq ‘l cunoscuse ‘n urma cercetqrilor sale referitoare la George Pomuy. Fillman descoperise, cu uimire wi bucurie ‘n acelawi timp, cq Rocsin era romkn nqscut la Oradea. Cunoscut avocat ‘n Baroul orqdean wi ulterior ‘n cel bucurewtean, scos din barou de autoritqyile comuniste, Rocsin - condamnat la 10 ani de ‘nchisoare de cqtre aceleawi autoritqyi - reuwise grayie rudelor sale din strqinqtate, sq-wi cumpere libertatea wi sq

emigreze ‘n SUA ‘n anul 1958. Fapt foarte important ‘nsq, Rocsin era unul dintre puyinii descendenyi ai familiei Pomuy.

De la |omarom la…Ne[ Buda

Familia lui Pomuy era originarq din Sqcele, Brawov. La sfkrwitul sec. al XVIII-lea, sub presiunea sawilor, aceastq familie a fost nevoitq sq plece. Au gqsit adqpost la Bichiw (azi G]ula, ‘n Ungaria). Bunicul lui George Pomuy, Dincq, a fost primul colonist romkn din G]ula. George Pomuy, cel ce avea sq ajungq mai tkrziu general ‘n armata americanq, s-a nqscut ‘n 1818 wi a fost botezat ‘n biserica ortodoxq din G]ula. A urmat apoi Wcoala parohialq din acel oraw, Liceul din |aposvar wi, ulterior, dreptul la Universitatea din Buda. Avocat de succes la Pesta, cu faimq wi bani, George Pomuy n-a ezitat sq se implice ‘n revoluyia de la 1848, ‘nrolkndu-se ca mulyi prieteni de ai sqi, precum Eremia Dragow, Nicolae Duncan sau dr. Martin Vraju, ‘n armata revoluyionarq maghiarq. A primit gradul de cqpitan wi a fost repartizat la fortul |omarom, comandat de generalul |lap\a. Pomuy, care rqspundea de poliyia fortului, a fost dat ‘n subordinea generalului conte Ujhaz], un nobil, foarte bun prieten cu |ossuth, conducqtorul revoluyiei maghiare. “n octombrie 1849, fortul |omarom a capitulat. Capitularea a fost ‘nsq condiyionatq de primirea unor pawapoarte wi libera lor plecare ‘n strqinqtate. Dupq un timp petrecut la Paris wi Londra, acewtia s-au ‘mbarcat pe vaporul <Monstuart Elphinstone>, ajungknd la Ne[ }or\ pe data de 15 februarie 1850. Refugiayii au primit dreptul de a se aweza, cetqyenia americanq wi pqmknt. Au ales sq ‘ntemeieze o awezare nouq, cqreia ‘n amintirea patriei lor de origine, au hotqrkt sq-i

spunq Ne[ Buda, comuna De\atur-Io[a. Pomuy a fqcut agriculturq, dar fqrq succes. A revenit atunci la profesia de bazq, cea de avocat, unde din nou, a ‘nceput sq aibq succes awa cum avusese mai demult ‘n Ungaria.

Militar wi diplomat

La izbucnirea rqzboiului civil, Pomuy s-a ‘nrolat ‘n armata Nordului, mai precis ‘n regimentul 15 Io[a. Pentru curajul wi priceperea sa a fost foarte apreciat de generalii Blair wi Sherman. Rqnit de mai multe ori, Pomuy s-a ‘ntors de fiecare datq pe front. Dupq rqzboi a fost avansat la gradul de general de brigadq. Despre capacitatea intelectualq a lui Pomuy, istoricul G. Davis care-l cunoscuse personal, spunea: < …Vorbea mai multe limbi strqine: germana, franceza, engleza, romkna, maghiara, rusa. Engleza o vorbea cu un accent uwor skskit. Era un mare cititor al lui B]ron wi era ‘n stare sq citeze pasaje ‘ntregi din Burns wi alyi autori importanyi>. “n martie 1866, guvernul american i-a cerut acceptul de a-l numi consul general la San\t-Petersburg. A acceptat wi timp de 12 ani a servit statul american ‘n aceastq importantq funcyie, ‘n condiyiile ‘n care un consul era schimbat de regulq la 3-4 ani. “n timp ce ‘wi exercita mandatul, a negociat cumpqrarea teritoriului Alas\a pentru numai 7.200.000 de dolari. O cifrq modicq dacq ne gkndim cq reveneau doar ckyiva cenyi pe un acru de pqmknt. Importanya acestui teritoriu pentru americani nu mai este nevoie sq o comentqm.

George Pomuy, romknul care a

cumpqrat Alas\a


Roboyii, robi sau stqpkni ?

Legile roboticii nu mai sunt un subiect de science fiction

Mai mulyi cercetqtori din ‘ntreaga lume wi-au exprimat recent ‘ngrijorarea fayq de utilizarea roboyilor care pot lua decizii ‘n mod autonom. Robotul nu are voie sq pricinuiascq vreun rqu unei fiinye umane, sau prin neintervenyie, sq permitq ca unei fiinye omenewti sq i se facq rqu.

Iatq prima lege a roboticii scrisq acum 60 de ani de cqtre autorul american de Science Fiction Isaac Asimov ‘n cartea sa, <Eu, Robotul>.

Perspective profeticeMknia Domnului nu se va potoli pknq nu va ‘mplini wi va ‘nfqptui

planurile Lui. Veyi ‘nyelege lucrul acesta ‘n cursul vremurilor> (Ier. 23:20)

Chuc\ Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului.cotim de interes general pentru noi toyi.

1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:222. Pericolul Islamic Dan. 113. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 214. Invazia lui Magog Ezech 38, 395. Apariyia superstatului european Dan. 7:76. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 197. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:88. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 189. Guvernul mondial Apoc. 1310. Rolul Americii 2 Cron 7:14

Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazq. Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie.

Asimov scria ‘n cartea sa cele trei legi fundamentale ale roboticii, un adevqrat cod moral pentru mawinqriile inteligente wi punea bazele unui ‘ntreg domeniu din literatura de science fiction.

Acum ‘nsq, legile roboticii nu mai sunt un subiect de science fiction, ci de dezbateri aprinse ale specialiwtilor din ‘ntreaga lume.

Numerowi cercetqtori din domeniul roboticii, dar wi oficiali ai guvernelor mai multor state, au cerut deja elaborarea unui cod de eticq pentru roboyi.

De ce este necesarq elaborarea unui cod moral pentru roboyi?

Dezvoltarea cu o vitezq fqrq precedent a proiectqrii roboyilor, precum wi utilizarea acestora din ce ‘n ce mai frecventq ‘n domeniul militar sunt principalele argumente ale celor care cer ca mawinqriile inteligente sq fie condiyionate de niwte reguli stricte, clare wi aplicate pe ‘ntreaga planetq.

Ce a declanwat ‘nsq aceastq discuyie?

Recent, firma Samsung a creat o santinelq robot care trebuie sq

supravegheze graniya dintre Coreea de Sud wi cea de Nord.

Robotul autonom este dotat cu douq camere video, dar wi cu o mitralierq. “n momentul ‘n care cercetqtorii din domeniul roboticii au aflat wtirea s-au ‘ntrebat cine este vinovat ‘n cazul ‘n care robotul ar ‘mpuwca un om. “n momentul de fayq rqspunsul este simplu - firma constructoare. Mult mai complicat va fi ‘nsq un asemenea rqspuns ‘ntr-un viitor apropiat, cknd roboyii autonomi vor fi mult mai perfecyionayi fayq de prezent. Iar ‘n lipsa unui cod asemqnqtor celui scris de Asimov, care prevedea, ‘n primul rknd, cq roboyii nu au voie sq rqneascq nicio fiinyq umanq, viitorul poate aduce numeroase alte arme robotizate.

Un robot care se auto-copiazq

Acesta este primul proiect ‘n care putem urmqri procesul de reproducere ... pe colyul unei mese.

Ce au ‘n comun oamenii, bacteriile, virusurile wi...roboyii? “n curknd va fi vorba despre posibilitatea de a se reproduce. Sau, mai precis, de a construi exemplare similare care, la rkndul lor, se auto-copiazq mai departe. O echipq de cercetqtori americani a construit un robot care poate face exact acest lucru.

Nu este primul robot care se poate reproduce construit pknq acum; este ‘nsq cel mai impresionant. Dacq intrayi pe pagina de internet a revistei britanice Nature puteyi vedea chiar wi un film cu ‘ntregul proces.


acest proces de auto-copiere nu ar putea fi ‘ntr-un fel <‘nvqyat>.

Roboyii ‘n societatea japonezq contemporanq

“ntr-un viitor nu foarte ‘ndepqrtat, fiecare familie din yqrile industrializate va avea cel puyin un robot.

Ckt va dura pknq cknd roboyii vor lua locul oamenilor la locurile de muncq? “n Japonia, roboyii au devenit o prezenyq obiwnuitq ‘n diverse industrii, cum ar fi cea producqtoare de automobile, dar treptat ei sunt adoptayi wi ‘n spitale sau ‘n locuinyele japonezilor.

“ntr-o societate ‘mbqtrknitq, cu foryq de muncq puyinq wi scumpq, roboyii ‘i ajutq deja pe asistenyii sociali sq ‘ngrijeascq persoanele ‘n vkrstq.

Desenele animate Manga au fost o sursq de inspirayie pentru tehnologia modernq.

“n acest film din 1960, C]borg 009, le oferq oamenilor puteri supra-umane. 40 de ani mai tkrziu, fantezia a devenit realitate.

Hal este un ‘nveliw robotic ce acoperq mkinile wi picioarele unui om, oferindu-i acestuia putere suplimentarq. E un robot inteligent. Cknd vrei sq ridici ceva, preia semnalul din creier wi ‘l transmite senzorilor din costum.

“n filmul <Eu, Robotul>, roboyii fac curqyenie ‘n casq, plimbq ckinele, fac pe curierii wi chiar pe bonele. Informayia e procesatq de un computer portabil, care o transmite brayului de metal, iar acest se miwcq la cerere. Rezultatul este dublarea foryei umane, prin tehnologie. Robotul a fost construit de profesorul }oshu\i San\i, de la universitatea din Sa\uba.

<Cred cq acest ‘nveliw robotic are multe posibilitqyi. O aplicayie importantq este ‘n fabrici. Angajayii

Micul roboyel este construit din ceea ce pare la prima vedere a fi o adunqturq de cuburi. Iatq cum aratq procesul.

Dacq cercetqtorii adaugq pe masq cubuleye, robotul ‘wi scoate unul din cuburi wi ‘l aweazq alqturi, ca bazq pentru creayia sa. Ia apoi cubul de acolo de unde-l aweazq cercetqtorii wi asambleazq cele douq elemente. Adaugq noi elemente robotului astfel creat care, atunci cknd ajunge prea ‘nalt, se ‘nclinq pentru a permite completarea construcyiei. Noul roboyel astfel creat se poate wi el reproduce ‘n acest mod, ‘n ckteva minute.

Evident, fiecare dintre aceste cuburi este echipat cu un mic calcultator, o serie de contacte electrice wi magnetice. E ca wi cum aceste cuburi ar conyine un echivalent electronic al ADN-ului: un microprocesor cu memorie care conyine planul robotului wi instrucyiuni privind ceea ce trebuie fqcut ‘n timpul procesului de copiere.

Pknq acum, roboyii capabili sq se reproducq au fost mai ales bidimensionali. Acesta este primul proiect ‘n care putem urmqri procesul de reproducere ... pe colyul unei mese. Fiecare dintre cuburile componente au aproximativ 10 cm wi sunt ‘mpqryite ‘n douq jumqtqyi, care se pot roti una fayq de alta.

Asta permite roboyelului sq-wi schimbe forma. Apoi, dacq cercetqtorii furnizeazq materie primq - noi cuburi de aceastq facturq - roboyelul ‘ncepe sq se reproducq. Teoretic, aceastq schemq ar putea fi extinsq pentru a putea produce roboyi de diferite forme - eventual din ce ‘n ce mai complecwi.

Sigur cq proiectul are o serie de limitqri. Roboyii sunt dependenyi de alimentarea cu materiale de construcyie. Dacq cuburile necesare nu sunt puse ‘n locul potrivit la un anumit moment, procesul de copiere va ‘nceta. Roboyeii nu sunt ‘n stare sq se deplaseze ‘n cqutare de materiale de construcyie.

Cercetqtorii declarq ‘nsq cq urmqresc sq dezvolte programul ‘n awa fel ‘nckt sq confere roboyilor abilitatea de a se reproduce ‘ntr-un mod oarecum aleator - cu alte cuvinte, urmqresc sq vadq dacq

‘n vkrstq vor putea lucra la fel de uwor ca wi tinerii acolo unde se cere putere fizicq>, spune profesorul }oshu\i San\i.

Costumul robotic este testat deja ‘n spitale. Este parte a unei noi generayii de roboyi japonezi. Acewtia au ‘ncetat sq mai fie simple unelte, au devenit un accesoriu wi o companie pentru oameni, pentru prima datq, roboyii au devenit suficient de ieftini pentru a fi cumpqrayi de oamenii cu venituri medii. Roboria este un mini robot care aratq ca o minge de fotbal, de plastic, pe royi. Are ca scop sq asigure protecyia locuinyei. Poyi sq ‘i dai telefon cknd ewti plecat, ‘wi pornewte singurq camera de filmat wi ‘yi aratq ce vede. De asemenea, te sunq pe mobil dacq simte ceva ‘n neregulq. O reclamq TV spune cq robotul poate fi folosit ca dqdacq.

Hirinobu Asaba a cumpqrat unul dintre primele modele. Pknq acum... ‘i place.

<E plqcut sq poyi sq ‘yi vezi casa cknd dorewti. Robotul se miwcq singur, awa cq pot sq ‘mi dau seama dacq am uitat sq ‘nchid o uwq sau dacq mi-am uitat cheile. Poate fi folosit ‘n diverse feluri>, spune Hirinobu Asaba.

<“n Occident, imaginea roboyilor este pqtatq de preconcepyia cq ‘ntr-o zi acewtia vor deveni mai inteligenyi ca oamenii wi le vor lua locul>, spune el. <Japonezii nu au ‘nsq astfel de tehnofobii. Sunt chiar mulyumiyi sq trqiascq alqturi de o mawinq. “n desenele animate roboyii sunt wi personaje pozitive, nu doar negative.>

Experyii prezic cq, ‘ntr-un viitor nu foarte ‘ndepqrtat, fiecare familie din yqrile industrializate va avea cel puyin un robot. Acewtia ar putea deveni la fel de obiwnuiyi ca o mawinq de spqlat. (preluare BBC)

Estera wi secretele

vieyii de familie Extraordinara capacitate de influenyq a femeii


(prieten) diabolic nu pot sta ‘n calea reuwitei unei reprezentante a <sexului slab>. Aceastq concluzie confirmq observayia fqcutq altqdatq wi de altcineva: <Sq te fereascq Dumnezeu sq cazi pe mkna unei ... femei!> Yineyi minte ce i s-a ‘ntkmplat lui Sisera? Acest general temut de o ‘ntreagq generayie a fost rqpus de mkna firavq a unei femei, Iael:

<Iael a iewit ‘naintea lui Sisera wi i-a zis: <Intrq, domnul meu, intrq la mine wi nu te teme>. El a intrat la ea ‘n cort wi ea l-a ascuns sub o ‘nvelitoare. El i-a zis: <Dq-mi te rog, puyinq apq sq beau, cqci mi-e sete>. Ea a deschis burduful cu lapte, i-a dat sq bea wi l-a acoperit. El i-a mai zis: <Stai la uwa cortului wi dacq vine cineva wi te ‘ntreabq: <Este cineva aici?> sq rqspunzi: <Nu>. Iael, nevasta lui Heber, a luat un yqruw de al cortului, a pus

Daniel Branzai(Din <Chemarea datoriei>, carte ‘n curs de apariyie)

Ascunse ca un filigram ‘n paginile acestei cqryi despre o societate pqgknq wi pqgknizatoare, existq secretele universale ale vieyii de familie.

Relayia dintre Hadasa (Estera) wi Ahawverow trebuiesc privite prin aceastq prismq. Cartea aceasta nu este <cartea lui Ahawverow>, nici <cartea lui Mardoheu> sau <a lui Haman>, ci cartea Esterei! Pusq de Dumnezeu alqturi de cel mai dezechilibrat, mai despotic wi mai absolut conducqtor al lumii, Estera reuwewte performanya de a-l determina pe soyul ei sq <facq ce trebuie>. Toate toanele lui arbitrare, toatq paranoia lui, toatq influenya unui favorit

mkna pe ciocan, s-a apropiat ‘ncet de el wi i-a bqtut yqruwul ‘n tkmplq, awa cq a rqspuns adknc ‘n pqmknt. El adormise adknc wi era rupt de obosealq; wi a murit> (Judecqtori 4:18-21).

Toatq priceperea acestui conducqtor nu i-a folosit la nimic, armura lui de rqzboinic nu i-a folosit la nimic, educayia lui militarq nu i-a folosit la nimic, statura lui impozantq wi puterea lui fizicq nu i-au folosit la nimic. Prefqcutq sub subyirea prietenie de familie, adormindu-l cu aparenta bunqvoinyq care i-a oferit laptele adormitor ‘n loc de apa rqcoritoare wi acoperindu-l perfid sub protecyia unei acoperitoare care i-a devenit giulgiu mortuar Iael a premeditat sub un zkmbet fermecqtor planul ei ucigaw. Unduindu-se sub vorbe prefqcute wi mknuind ‘n brayele ei fragede ciocanul wi yqruwul

Estera wi secretele

vieyii de familie Extraordinara capacitate de influenyq a femeii


ucigaw, Iael l-a ucis dintr-o singurq loviturq.

Dacq isprava lui Iael nu v-a convins de fantastica foryq care se ascunde ‘n spatele farmecelor din <slqbiciunea> aparentq a unei femei vq rog sq vq mai aduceyi aminte wi de dulcea wi delicata Dalilq. Ea l-a distrus pe puternicul wi ne’nvinsul Samson. Campionul unor reuwite nemaiauzite, luptqtorul invincibil ‘ntre oamenii cei mai viteji wi mai puternici, a intrat mereu ‘n necazuri din cauza <sexului slab> wi fost rqpus de o fermecqtoare wi fatalq femeie. Care a fost punctul lui slab? <Ia-mi-o cqci ‘mi place!>, i-a zis el tatqlui squ neputincios sq-l refuze. Fraza aceasta l-a fqcut sq-wi piardq ‘ntr-o justiyie poeticq ochii pofticiowi wi sq piarq sub dqrkmqturile unei vieyi care ar fi putut wi ar fi trebuit sq fie ... altfel! (Judecqtori 14-16).

S-ar putea ca cel care a spus cq femeile sunt <sexul slab> sq fi avut dreptate, dar ‘n relayiile cu ele bqrbayii sunt <sexul wi mai slab>!

Pe de altq parte, pornind de pe poziyia ei de aparentq inferioritate, o femeie remarcabilq ca Abigail a wtiut sq-l cqlquzeascq pe ‘nfuriatul David spre o cale nespus mai bunq wi mai folositoare (1 Sam. 25). Nu este de mirare cq un om ca David wi-a spus ‘n sine: <O astfel de femeie trebuie sq-mi fie mereu prin preajmq> wi a luat-o de nevastq.

Sq ne ‘ntoarcem ‘nsq la Estera wi subiectul secretelor vieyii de familie.

Cum de a reuwit Estera sq-l determine pe soyul ei sq facq ceea ce a fqcut? Care a fost metoda ei wi care i-au fost principiile care i-au modelat activitatea?

Providenya divinq se ‘mpletewte aici cu priceperea femininq. Din ceea ce a fqcut Estera am sq caut sq ‘nyeleg ce a wtiut ea despre natura bqrbatului wi despre principiile dupq care trebuie sq se poarte cu el. Situayia este complicatq wi complexq, dar Estera nu este numai o femeie foarte frumoasq, ci

wi una foarte dewteaptq. Dincolo de silueta ei iewitq din comun se aflq strategia ei extraordinarq.

Reduwi la esenyq, pawii procesului ei de influenyare a lui Ahawverow sunt universabil valabili pentru toate femeile care evolueazq ‘n limitele unei realitqyi hotqrkte wi implementate de Dumnezeu ‘nsuwi. Femeia trebuie sq fie nu un <cap al familiei>, ci un ajutor potrivit. Consecinyele cqderii din Eden au awezat-o ‘ntr-o dependenyq subordonatq celui din coasta cqruia a fost colegial scoasq. (<Femeii i-a zis: <Voi mqri foarte mult suferinya wi ‘nsqrcinarea ta; cu durere vei nawte copii wi dorinyele tale se vor yine dupq bqrbatul

tqu, iar el va stqpkni peste tine> - Geneza 3:16.)

C. H. Spurgeon a spus: <Orice tont poate fi numqrul unu, dar pentru a funcyiona ca numqrul doi se cere o ‘nyelepciune cu totul wi cu totul deosebitq>. Dacq vrei sq fi o binecuvkntare pentru bqrbatul tqu, fq aceste patru lucruri pe care le-a fqcut ea pentru Ahawverow:

1. Roagq-te pentru elProbabil cq, dupq Biblie, cea

mai importantq carte pe care a citit-o soyia mea a fost: <Ce se ‘ntkmplq atunci cknd femeile se roagq?> ({hat Happens {hen {omen Pra] de Evel]n Christenson, Victor Boo\s, 1992, ISBN: 0896939758)

Aleasq din cauza frumuseyii ei trupewti, Estera wtia din educayia

primitq de la Mardoheu ceea ce scrisese ‘mpqratul Solomon:

<Dezmierdqrile sunt ‘nwelqtoare wi frumuseyea este

dewartq, dar femeia care se teme de Domnul

va fi lqudatq> (Proverbe 31: 30).

Textul din Estera 2:12 ne spune cq Ahawverow a continuat obiceiul de a-wi mqri haremul de cadkne wi dupq ce Estera devenise ‘mpqrqteasq. Nesqyioasa goanq dupq iluzoria ‘mplinire a trupului ‘l mknase pe Ahawverow spre trupul altor concubine wi Estera nu se mai bucura de cqutarea de altqdatq. Ea

‘i spune lui Mardoheu: < ... eu n-am fost chematq la ‘mpqrat de treizeci de zile> (Estera 4:11). Ce poate face o femeie care nu mai este ‘n grayiile bqrbatului ei? Cum ‘l mai poate ea influenya? Biblia ne spune cq Estera a alergat la arma rugqciunii:

<Du-te, strknge pe toyi Iudeii care se aflq ‘n Susa wi postiyi pentru mine, fqrq sq mkncayi nici sq beyi, trei zile, nici noaptea, nici ziua. Wi eu voi posti odatq cu slujnicele mele; apoi voi intra la ‘mpqrat, ‘n ciuda legii; wi, dacq va fi sq per, voi peri> (Estera 4:16).

“n loc sq se pregqteascq sq fie ckt mai frumoasq ‘n trei zile, Estera alege sq se roage wi ... sq posteascq trei zile. Ce extraordinar! Femeia aceasta wtia ceea ce

majoritatea femeilor nu wtiu. Estera era convinsq cq deasupra tuturor lucrurilor existq un Dumnezeu care ne-a dqruit unul altuia wi care are un plan pentru viaya noastrq de familie. “nainte de a cere o audienyq la soyul ei, Estera merge ‘n audienyq la Dumnezeul care ‘i dqruise acest soy. Ea merge la autoritatea supremq a cqsniciei ei. Awa cum wtiyi, demersul ei a declanwat apoi cascada evenimentelor providenyiale care au urmat.

2. Saturq-l bineUna din cele mai fundamentale

concluzii despre familie este cq <dragostea bqrbatului trece prin ... stomac.> Drumul cqtre inima unui


soy nu trece doar prin dormitorul familiei, dacq n-a trecut mai ‘ntki prin ... bucqtqrie.

Estera wtie lucrul acesta wi ‘wi dq seama cq soyul ei nu este ‘ncq pregqtit pentru o discuyie. Chiar dacq el pare binevoitor, Estera vrea sq-l pregqteascq awa cum trebuie:

<Cknd a vqzut ‘mpqratul pe ‘mpqrqteasa Estera ‘n picioare ‘n curte, ea a cqpqtat trecere ‘naintea lui. Wi ‘mpqratul a ‘ntins Esterei toiagul ‘mpqrqtesc, pe care-l yinea ‘n mknq. Estera s-a apropiat wi a atins vkrful toiagului. “mpqratul i-a zis: <Ce ai tu, ‘mpqrqteasq Estero wi ce ceri? Chiar dacq ai cere jumqtate din ‘mpqrqyie, ‘yi voi da.> Estera a rqspuns: <Dacq ‘mpqratul gqsewte cu cale, sq vinq ‘mpqratul astqzi cu Haman la ospqyul pe care i l-am pregqtit> (Estera 5:2-4).

Cum trebuie sq fi stat Estera la masq dupe trei zile de post wi de rugqciune? Cu destulq grayie pentru ca sq-l impresioneze pe soyul ei, ‘mpqratul, dar wi cu destulq credinyq ca sq-L facq pe Dumnezeu sq-i miwte inima. La sfkrwitul banchetului, Ahawverow ‘wi repetq oferta: <Wi pe cknd beau vin, ‘mpqratul a zis Esterei: <Care este cererea ta? Ea ‘yi va fi ‘mplinitq. Ce dorewti? Chiar dacq ai cere jumqtate din ‘mpqrqyie, o vei cqpqta> (Estera 5:6).

Dacq ewti femeie, oare ce ai fi rqspuns ‘n faya unei asemenea oferte? Nu cumva ai fi crezut cq soyul tqu yi-a cqzut ‘n plasq wi te-i fi grabit sq-i spui tot ce ai pe inimq? Dacq ai fi fqcut awa, te-ai fi pripit wi s-ar fi putut sq nu iasq bine. Estera ‘l invitase wi pe Haman la ospqy. Problema ei este cq omul acesta este preferatul soyului ei wi wtie cq trebuie sq-l pregqteascq wi mai mult pentru ceea ce va trebui sq-i spunq. Dewi problema era presantq, dewi soarta a sute de mii de iudei era ‘n cumpqnq, Estera nu se grqbewte. Ea wtie cum trebuie sq se poarte cu un bqrbat. Estera se gkndewte la Ahawverow, dar ‘l are ‘n vedere wi pe ... Haman.

3. Ia-l ‘ncet. Nu-l brusca, nu-l skcki wi nu-l ‘mpinge de la spate

<Estera a rqspuns: <Iatq ce cer wi ce doresc. Dacq am cqpqtat trecere ‘naintea ‘mpqratului wi dacq gqsewte cu cale, ‘mpqratul sq-mi ‘mplineascq cererea wi sq-mi facq dorinya, sq mai vinq ‘mpqratul cu Haman wi la ospqyul pe care li-l voi pregqti wi mkine voi da rqspuns ‘mpqratului dupq porunca lui> (Estera 5:7-8).

Phsihologia modernq a

descoperit cq existq o mare deosebire ‘ntre gkndirea femininq wi gkndirea masculinq. Inteligenya femeii este predominant intuitivq wi merge <’n salturi>. Inteligenya bqrbatului este rayionalq wi cere parcurgerea unui proces, prin comparayie lent, ‘nspre concluzii. Ra] Confort, un neozeelandez, observa cq de ckte ori i s-a adresat unui bqrbat, Dumnezeu a folosit un apelativ repetativ, de parcq bqrbatul ar avea nevoie sq-wi audq

de douq ori numele ‘nainte de a pricepe cq este vorba despre el.

<Avraame, Avraame > (Gen. 22:11)

<Simone, Simone> (Luca 22:31)<Saule, Saule> (Fapte 9:4)“n vizitele mele pastorale, o

sorq m-a rugat sq-i repar uwa de la intrare: <I-am spus soyului meu de acum douq sqptqmkni, dar el n-are timp ...> Eram ‘ntre prieteni, awa cq m-am dus la soyul acelei femei wi i-am spus: <Vrei sq te ajut sq repari uwa? Chiar n-ai timp?>

<Da de unde ...> mi-a rqspuns el. Nevastq-mea crede cq toate se pot face la comandq ... Mie ‘mi trebuie timp. O uwq se poate repara ‘n multe feluri ... Mq gkndesc care este mai ieftin wi mai bun wi nu wtiu dacq n-ar fi mai simplu sq mq duc la magazin sq cumpqr una nouq. Ce wtie ea? Ea spune o datq wi crede cq se poate face peste noapte ...>

“n excelenta lor carte, <Men Are Li\e {affles - {omen Are Li\e Spaghetti>, (care s-ar putea traduce prin <Bqrbayii sunt colyunawi, iar femeile spaghete>) Bill Farrel wi Pam Farrel subliniazq distincyia dintre cele douq sexe prin deosebirea dintre colyunawi wi spaghete. Mintea bqrbatului lucreazq sistematic, cantonkndu-

se ‘ntr-un anumit subiect. Mintea femininq lucreazq concomitent la mai multe subiecte, interconectkndu-le wi fqckndu-le interdependente. Ca sq fie sigurq cq este ‘nyeleasq, o soyie ‘nyeleaptq se va asigura cq soyul ei a pqrasit preocuparea anterioarq wi s-a <strqmutat> cu toatq atenyia ‘n noua temq de discuyie.

Estera cunoawte wi aceastq tainq a cqsniciei: bqrbatul nu trebuie grqbit! Nu este bine sq-l ‘mpingi de la spate. Nu este folositor

sq-l cicqlewti. Lui trebuie sq-i dai timp, sq-l iei cu uwurelul ...

Urmqriyi ckt de frumos wi tactic vorbewte aceastq soyie ‘nyeleaptq: <Dacq am cqpqtat trecere ‘naintea ‘mpqratului wi dacq gqsewte cu cale, ‘mpqratul sq-mi ‘mplineascq cererea wi sq-mi facq dorinya, sq mai vinq ‘mpqratul cu Haman wi la ospqyul pe care li-l voi pregqti wi mkine.>


4. Fq-l sq se simtq important pentru tine

Cknd acest <mkine> a venit wi cknd Ahawverow era pregqtit prin pawii fqcuyi anterior de Estera, ‘mpqrqteasa vorbewte. Chiar wi acum ‘nsq, cuvintele ei se dovedesc a fi pregqtite din timp, nepripite wi pline de ‘nyelepciune. O femeie wtie sq ckwtige prin aparenta ei slqbiciune. O soyie priceputq wtie sq-wi facq soyul sq se simtq important ‘n viaya ei wi ‘n stare sq-i asigure fericirea wi bunqstarea. Orice femeie care vrea sq fie tratatq ca o Ileana Cosknzeana trebuie sq wtie sq-wi facq soyul sq se simtq asemenea lui Fqt-Frumos!

Urmqriyi dialogul dintre Estera wi soyul ei:

< “n aceastq a doua zi, ‘mpqratul a zis iarqwi Esterei, pe cknd beau vin: <Care este cererea ta, ‘mpqrqteasq Estero? Ea ‘yi va fi ‘mplinitq. Ce dorewti? Chiar dacq ai cere jumqtate din ‘mpqrqyie, o vei cqpqta.>

“mpqrqteasa Estera a rqspuns: <Dacq am cqpqtat trecere ‘naintea ta, ‘mpqrate wi dacq gqsewte cu cale ‘mpqratul, dq-mi viaya: iatq cererea mea; wi scapq pe poporul meu: iatq dorinya mea!> (Estera 7:2-3).

Femeia care ‘ncearcq sq conducq casa ‘n locul bqrbatului ei este ne’nyeleaptq! Femeia care ‘l batjocorewte pe bqrbatul ei pentru cq nu-wi conduce casa cum se cuvine este ne’nyeleaptq! Femeia ‘nyeleaptq este aceea care-wi ‘mpinge bqrbatul prin cuvinte ‘nyelepte wi prin atitudini binevoitoare spre poziyia wi rolul pe care Dumnezeu i l-a destinat ‘n tiparul vieyii de familie!

Uitayi-vq cum a reacyionat Ahawverow la rugqmintea Esterei. Priviyi zbuciumul lui lquntric. Uitayi-vq cum iese afarq ‘n curte ca

sq se gkndeascq la ceea ce are de fqcut. Priviyi-l cum intrq hotqrkt ‘napoi wi cum sare sq apere onoarea wi viaya femeii care-i era soyie:

<Cknd s-a ‘ntors ‘mpqratul din grqdina casei ‘mpqrqtewti ‘n odaia ospqyului, a vqzut pe Haman cq se aruncase spre patul pe care era Estera wi i-a zis: <Cum, sq mai wi silewti pe ‘mpqrqteasq,

la mine, ‘n casa ‘mpqrqteascq?> Cum au iewit cuvintele acestea din gura ‘mpqratului, i-au wi acoperit faya lui Haman> (Estera 7:8).

Vorba dulce mult aduce! Vorba ‘nyeleaptq aduce ‘nsq wi mai mult.

Un parteneriat de 50%Wtiu cq acest subtitlu pare

greu de justificat de poziyia femeii ‘n imperiul lui Ahawverow. Aparenyele ‘nsq, de cele mai multe ori, ‘nwealq. “ncepknd cu Adam wi Eva wi terminknd cu ultima pereche de oameni care va trqi pe fayq pqmkntului, intenyia cu care Dumnezeu i-a awezat pe bqrbat wi pe femeie unul lkngq altul este ‘nscrisq ‘n ‘nsqwi natura umanq. Gkndiyi-vq puyin la cuvintele adresate Esterei de aparent galantonului Ahawverow:

<Ce ai tu, ‘mpqrqteasq Estero wi ce ceri? Chiar dacq ai cere jumqtate din ‘mpqrqyie, ‘yi voi da> (Estera 5:3).

Oferta ‘mpqratului n-a fost o scqpare de moment. Ahawverow a fost gata sq o repete wi la sfkrwitul banchetului dat ‘n cinstea lui:

<Wi pe cknd beau vin, ‘mpqratul a zis Esterei: „Care este cererea ta? Ea ‘yi va fi ‘mplinitq. Ce dorewti? Chiar dacq ai cere jumqtate din ‘mpqrqyie, o vei cqpqta> (Estera 5:6).

Aceleawi cuvinte au fost rostite de ‘mpqrat wi la ospqyul de a doua zi:

<”n aceastq a doua zi, ‘mpqratul a zis iarqwi Esterei, pe cknd beau vin: „Care este cererea ta, ‘mpqrqteasq Estero? Ea ‘yi va fi ‘mplinitq. Ce dorewti? Chiar dacq ai cere jumqtate din ‘mpqrqyie, o vei cqpqta> (Estera 7:2).

Mqrinimia lui Ahawverow a mers pknq la <jumqtate din ‘mpqrqyie>.

Altfel spus, ‘mpqratul ‘i oferea ‘mpqrqtesei ‘mpqryirea autoritqyii imperiale pe din douq. Era un alt fel de a o asigura cq o considerq o <coregentq> a lui, o partenerq <de la egal la egal> cu ‘mpqratul.

Fiecare bqrbat, chiar wi acela pe care-l teme o lume ‘ntreagq, trebuie sq se supunq ordinii instituite de Dumnezeu ‘n economia familiei.

Un apel asemqnqtor apare wi ‘n Noul Testament, ‘n ‘nvqyqtura apostolului Pavel: <Bqrbayilor, purtayi-vq wi voi, la rkndul vostru, cu ‘nyelepciune cu nevestele voastre, dknd cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor mowteni ‘mpreunq cu voi harul vieyii, ca sq nu fie ‘mpiedecate rugqciunile voastre> (1 Petru 3:7).

Blestemul datorat cqderii ‘n pqcat a awezat-o pe femeie ‘ntr-o poziyie de subordonare fayq de bqrbat:

<Femeii i-a zis: „Voi mqri foarte mult suferinya wi ‘nsqrcinarea ta; cu durere vei nawte copii wi dorinyele tale se vor yine dupq bqrbatul tqu, iar el va stqpkni peste tine> (Gen. 3:16).

Aceasta nu ‘nseamnq o diferenyq de valoare, ci doar una de poziyie ‘n modul de funcyionare a familiei. Apostolul Pavel confirmq aceastq realitate cknd ne spune <cq bqrbatul este capul femeii wi cq Dumnezeu este capul lui Christos> (1 Cor. 11:3). Dupq cum Isus Christos este una cu Tatql, intenyia cu care a fost creatq femeia a fost ca wi ea sq fie <una> cu bqrbatul. Aceastq realitate este ‘nscrisq ‘n definirea femeii ca <un ajutor potrivit> pentru bqrbat.

Dacq pknq wi un tiran absolut ca Ahawverow wi-a dat seama de poziyia wi valoarea soyiei lui, bqrbayii de azi ar face bine sq-wi preyuiascq wi ei cum se cuvine nevestele lor.

A fost descoperit mormkntul regelui Irod

Arina Avram

Fortqreaya de la Herodium a fost distrusq de romani ‘n anul 71.

Descoperirea dezleagq unul dintre cele mai mari mistere arheologice din Yara Sfkntq.

Satisfacyie ‘n lumea wtiinyei. Dupq 35 de ani de cqutqri, Universitatea ebraicq din Ierusalim a anunyat descoperirea mormkntului lui Irod, <regele evreilor>, bine cunoscut din Noul Testament. Dewi mormkntul, situat la 12 \ilometri de Ierusalim, a fost profanat la scurt timp dupq moartea acestuia, descoperirea este consideratq de <mare importanyq> de cqtre profesorul Ehud Netzer, relateazq ziarul <Haaretz>.

Arheologii israelieni au anunyat descoperirea mormkntului lui Irod, <regele evreilor>, despre care Evanghelia lui Matei spune cq a ordonat uciderea tuturor copiilor de sex masculin din Bethleem, orawul natal al lui Isus Christos, de teamq sq nu fie detronat de un alt rege. Descoperirea dezleagq unul dintre cele mai mari mistere arheologice ale regiunii. Presupunerea cq Irod, numit regele Iudeii de cqtre romani ‘n jurul anului 37 ‘.Hr, a fost ‘nmormkntat la Herodium – unde a existat wi palatul-fortqreayq al lui Irod – s-a bazat pe scrierile istoricului evreu antic Flavius Josephus. De aceea, ‘n majoritate, cercetqtorii au crezut cq Irod a fost ‘nmormkntat aici, dar nu au putut localiza mormkntul. Netzer a reuwit acest lucru, conducknd sqpqturile ‘ntr-o altq parte a sitului.

Un sarcofag cum nu s-a mai vqzut

Universitatea ebraicq a anunyat luni searq descoperirea. Profesorul Ehud Netzer, de la Institutul de Arheologie, a spus reporterilor cq mormkntul a fost gqsit cknd o echipq de cercetqtori a descoperit bucqyi dintr-un sarcofag. Se crede cq ‘n acest sarcofag au fost depuse rqmqwiyele pqmkntewti ale regelui Irod. <Este un sarcofag cum nu s-a mai vqzut nicqieri. Un sarcofag deosebit>, a spus Netzer, care a condus echipa ce a fqcut cercetqri la situl Herodium ({est Ban\). Profesorul a declarat cq sarcofagul a fost spart ‘n semn de rqzbunare ‘n timpul revoltelor evreilor din anii ^66-^72. Descoperirea mormkntului reprezintq cel mai mare succes al excavayiilor care au ‘nceput ‘n 1972, la ckyiva ani dupq ce Israelul a intrat ‘n posesia sitului ‘n urma Rqzboiului de wase zile.

La Herodium, Irod a construit unul dintre cele mai mari complexuri monarhice din Imperiul Roman, care servea ca palat rezidenyial, sanctuar, centru administrativ wi mausoleu. La ‘nceput a ridicat o colinq artificialq sub formq de con, care putea fi vqzutq de la Ierusalim. Deasupra a construit un palat fortificat, ‘nconjurat de turnuri de supraveghere. La baza <conului> se aflau clqdiri regale wi grqdini.

Istoricii cred cq Irod a hotqrkt sq-wi construiascq mormkntul la Herodium, deoarece era foarte atawat de aceastq fortqreayq. De altfel, Herodium a jucat un rol important ‘n timpul unor evenimente dramatice din viaya sa. De exemplu, el s-a refugiat aici ‘mpreunq cu familia, ‘n 43 ‘.Hr, ‘n timp ce paryii asediaserq Ierusalimul. Romanii au devastat Herodium ‘n anul 71, la un an dupq ce au distrus cel de-al doilea templu de la Ierusalim. “n secolul V, s-au awezat ‘n zonq cqlugqri bizantini wi, ulterior, a servit drept colonie de leprowi pknq ‘n veacul al VII-lea. Primele sqpqturi arheologice au fost fqcute la Herodium de cqtre cqlugqrii franciscani (‘ntre 1956-1962).

Irod, un rege legendar

“n urma rqzboaielor civile din Palestina, Irod cel Mare a obyinut titlul de rege din partea Senatului roman ‘n 40 ‘. Hr. Peste trei ani, domnia lui este acceptatq ‘n ‘ntreaga Palestinq dupq ce se cqsqtorewte cu o prinyesq din dinastia Hasmoneilor, abia ‘nlqturatq de la putere. Irod s-a supus politicii externe a lui Augustus wi a plqtit tribut romanilor, fapt care a asigurat pacea ‘n teritoriile dominate. A supravegheat construcyia multor clqdiri importante, precum Palatul de la Ierihon, cel de la Ierusalim, Templul cel Mare wi Mormkntul Patriarhilor de la Hebron. Despot elenizat, a atras judecata asprq a fariseilor care ‘l acuzau de indiferenyq religioasq. Evangheliwtii ‘l descriu ca pe un rege viclean wi crud. “n Biblie, Irod cel Mare apare ‘n perioada nawterii wi copilqriei lui Isus, el fiind regele care i-a primit pe cei trei magi (Matei 2:1). Se considerq cq este autorul celebrului episod al uciderii pruncilor. A murit ‘n anul 4 ‘.Hr. Fiul squ, Irod Antipa, este cel care asistq la patimile lui Christos.

De ce este importantq descoperirea? Profesorul Ehud Netzer, care a condus cercetqrile de la Herodium, a explicat cq localizarea mormkntului lui Irod este foarte importantq atkt pentru crewtinism, ckt wi pentru iudaism, fiindcq e un rege care a lqsat ‘n urmq multe vestigii. <Este foarte importantq, ‘n primul rknd, pentru cq Irod este foarte cunoscut. Wi, ‘n al doilea rknd, pentru cq este menyionat de multe ori ‘n Noul Testament>, a subliniat expertul.



Dacq crewtinii n-ar fi copiii lui Dumnezeu, Satan n-ar ‘ncerca sq-i facq sq se ‘ndoiascq de faptul cq sunt.

Prieten ‘yi este cel ce wtie totul despre tine wi totuwi te place.

Prietenii sunt ca wi curcubeul: ‘yi lumineazq viaya cknd ai trecut printr-o furtunq.

Prietenia este ca wi vinul: se face mai bunq cu trecerea timpului.

Orice om vrea sq fie apreciat. Deci dacq apreciezi pe cineva, nu pqstra secret acest lucru. (Mar] |. Ash)

“nvayq din grewelile altora; viaya e prea scurtq pentru a le face tu ‘nsuyi pe toate.

Cei ce umblq cu Dumnezeu nu vor fi ‘n pas cu lumea.

Fiecare vrea sq trqiascq pe vkrful muntelui, ‘nsq toatq fericirea wi crewterea vin ‘n timp ce ‘l urci!

Am yinut multe lucruri ‘n mknq wi le-am pierdut, dar ceea ce am ‘ncredinyat ‘n mkinile lui Dumnezeu este al meu wi astqzi.

Nu te teme de moarte; cu ckt murim mai repede cu atkt avem mai mult timp sq fim nemuritori.

Cu Dumnezeu alqturi nu te poyi pierde ‘n mulyime. Pentru crewtin cerul se pronunyq: A-C-A-S-Q. <Wi El a murit pentru toyi, pentru ca cei ce trqiesc sq

nu mai trqiascq pentru ei ‘nwiwi ci pentru Cel ce a murit wi a ‘nviat pentru ei>. ( 2 Cor 5:15)

O Biblie uzatq de mult citit e semnul unui suflet bine hrqnit.

Problema pe care o constituie crewtinul de rknd este cq e numai un crewtin de rknd.

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklcCele 7 minuni ale comunismului1. Toatq lumea avea de lucru.2. Dewi toatq lumea avea de lucru, nimeni nu

muncea. 3. Dewi nimeni nu muncea, planul se fqcea peste

100%. 4. Dewi planul se fqcea peste 100%, nu puteai

cumpqra nimic.5. Dewi nu gqseai nimic de cumpqrat, toatq lumea

avea de toate.6. Dewi toatq lumea avea de toate, toyi furau. 7. Dewi toyi furau, niciodatq nu lipsea nimic.

Paradoxul <fowtilor> ...N-am fost, n-am auzit, n-am vqzut, n-am spus ...

Surprinzqtoarea Romknie - <Modernizare ‘n Ferentari> wi <Parcare privatq>


Copilqrii serioase ...<Din gura copiilor wi a celor ce

sug la ykyq, Yi-ai scos o ‘ntqriturq de apqrare ‘mpotriva potrivnicilor Tqi, ca sq astupi gura vrqjmawului wi omului cu dor de rqzbunare> (Psalmi 8:2).

Am preluat de pe Internet urmqtoarele dovezi care confirmq afirmayia de mai sus.

Profesorul Dorel Zaica adunq, de aproape 40 de ani, afirmayii ale copiilor pe teme deloc simple. Deja celebru, demersul squ e cunoscut sub numele de <experimentul Zaica>. “n curknd, Editura Arrs Decendi a Universitqyii Bucurewti ‘i va publica un volum cu rqspunsuri legate de religie: Dumnezeu wi diavol, ‘ngeri, rugqciune.

Rqutatea e cknd ‘mbraci pe tine bunqtatea pe dos. (Tudor Matache, 11 ani wi 9 luni).

Trebuie wi ore de religie acasq, dar

sq le facem cu bunica, nu cu mama wi cu tata, cq bunica wtie mai mult Dumnezeu. (Werban-Andrei Ionescu, 9 ani wi 3 luni).

“ngerul e cu aripi wi are faya

noastrq ca sq-l cunoawtem care e al nostru, cknd ne ‘ngerewte. (Ciprian Ungureanu, 11 ani wi 8 luni).

Sufletele cknd ajung ‘n Rai nu

stau degeaba wi ‘ntki awteaptq sq le dea aripile, cum le-a dat dinyii cknd erau mici copii pe pqmknt, wi sq se facq ‘ngeri. (Madalina Stoica, 12 ani wi 7 luni).

Zadarnic e sq ai aripi, iar cerul

uwile ‘nchise. (Cassandra Halchias, clasa a VIII-a).

Sunt unii oameni care-L cautq pe

Dumnezeu wi nu-L gqsesc, pentru cq se gkndesc sq-L prindq pe Dumnezeu sq facq o fotografie cu El wi sq ajungq celebri. (Radu Andrei Gogoawq, 8 ani wi 4 luni).

Dumnezeu se ‘nyelege mai uwor

cu copiii mici, cq cei mici au un suflet mai ‘ncqpqtor. La oamenii mari, ‘n suflet, e o ‘nghesuialq de rele cq nici nu ai unde sq stai. (Pavel Martin, 9 ani wi 11 luni).

Pedeapsa e cknd faci rqu, asta e

chiar pedeapsa. (Tudor Matache, 11 ani wi 10 luni)

Libertatea cu Dumnezeu e o

artq, iar sq fii liber fqrq Dumnezeu ‘nseamnq sq trqiewti ‘ntre prostii wi rqutqyi pknq obosewti. (Alexandru Maxim, 14 ani wi 10 luni).

<.... ‘nsemnayi-vi-l, wi sq n-aveyi nici un fel de legqturi cu el, ca sq-i fie ruwine>.

Nu-i prea mare, dar e densq wi grea. Este una dintre acele cqryi care se citewte cu lacrimi wi care ‘yi lasq un gust foarte amar. Va schimba, cu siguranyq, percepyia asupra istoriei cultului nostru.

De unii wtiam. Ne-am ferit de ei. Pe alyii i-am bqnuit. Nu i-am invitat la ‘ntklnirile noastre, dar cu unii <conspiram>. Ei ne erau modele wi pqstori sufletewti, duhovnici wi consilieri de ‘ncredere. Pqrinyi spirituali wi chiar pqrinyi de-ai casei. Erau ckt pe ce sq fie „asasinayi>. Am vrut sq ajungem ca unii dintre ei. Le-am admirat curajul, vorba tqioasq. Noi credeam cq erau chemayi la Securitate sq fie bqtuyi, ei mergeau acolo sq-wi bea cafeaua.

Wi-au bqtut joc atunci de noi wi continuq sq o facq. Dumnezeu le-a dat o vreme generoasq de pocqinyq, rqstimp de 15 ani. Este sau nu este destul? Ar fi putut wi ei sq facq ce-au fqcut alyii wi nimeni nu le-ar mai fi pomenit cqderile. S-a fqcut tkrziu.

Unii dintre ei au fost tayii nowtri, alyii ‘ncq sunt. I-am plkns pe cei pe care i-au ucis, am plkns cu cei care s-au pocqit, le plkngem de milq celor care nu vor pocqinya. Ce se va ‘ntkmpla cu ultimii?

Vor supravieyui. Nimeni nu va arunca dupq ei cu piatrq. Nimeni nu ‘i va duce la judecatq, dar apostolul Pavel ne spune sq ‘i ‘nsemnqm pe astfel de oameni. Asta face un asemenea text, ‘i ‘nsemneazq. Nu vom mai avea legqturi cu ei, dacq nu se pocqiesc, ca sq le fie ruwine wi ca sq nu ne contamineze tinerii wi copiii de ipocrizie.

Este bine cq sunt ‘ntre noi wi trebuie sq rqmknq ‘ntre noi, cq, awa cum spune apostolul Ioan, sq se arate cei care sunt pe calea ‘ngustq wi dreaptq, iar pentru cei care se pocqiesc, sq fie ajutayi de biserica dragostei.

Deci, sq rqmknq ‘ntre noi, dar ‘nsemnayi. Pigmei lkngq uriawi ai credinyei, cei care s-au simyit pitici ‘n faya goliayilor securitqyii.

Sq rqmknq ‘ntre noi, ‘i vom iubi cu o dragoste care nqdqjduiewte cq se vor schimba, crede cq s-or ‘ntoarce, dar, dacq nu va fi awa, ‘i vom acoperi cu o dragoste care wtie sq-i sufere. Dumnezeu sq se ‘ndure de noi toyi, acum la vremea adevqrului! ([[[.cristianus.ro)


FLORICA ROSSO (DOSESCU) 1951-2007

Florica s-a nqscut ‘n satul Pesac jud. Timiw ‘n familia Dosescu. Ea a fost cunoscutq ‘n jud. Arad, fiind Inspectoare ‘n “nvqyqmknt. A venit ‘n Florida unde L-a cunoscut pe Domnul Isus ca Domn wi Mkntuitor personal predkndu-wi viaya ‘n mkna Lui. Dupq o scurtq dar cumplitq suferinyq, Domnul a chemat-o acasq la numai 55 de ani ‘n 30 Ianuarie 2007. “nmormkntarea a avut loc ‘n Nqdlac, jud Arad, fiind condusq pe ultimul drum de mulyi frayi, surori wi prieteni dragi. Florica va rqmkne necontenit ‘n memoria celor care au iubit-o.

Din Pragul “nserqriiDin pragul ‘nserqrii privesc-napoi duios Ce scurtq mi-a fost calea umblatq cu HristosAw vrea sq cknt, dar astqzi ‘mi spune-un gknd durutCe mult puteam-wi totuwi ce multe n-am fqcut.

A fost un timp la toate, dar timpul meu frumosL-am risipit adesea, cu prea puyin folos;A fost un har oriunde, la fiecare pas Dar preyul lui cel unic ‘n pleavq mi-a rqmas.

Cum mi-ar putea spune lumina azi de blknd De mi-aw vedea ‘n urmq un mers mai-nalt avknd!Cum mi-ar putea s-awtepte azi duhul de cu dragApropierea dulce de sfkntul Slavei prag!

O, Drag Isuse, Tu ewti Acel Care-ai-nmulyit Fqrkmile de pkine wi miile-ai hrqnitMulyewte-mi wi sqracul vieyii mele Dar sq nu-mi rqmknq jertfa wi lacrima-n zadar.

Fq-mi sufletul spre Tine de-al milei ‘nger dus, Fq-mi ‘ngerul iubirii ‘nsoyitorul Sus,Fq-mi ‘ngerul blkndeyii-apqrqtor divin Cqci altfel nu pot Doamne-naintea Ta sq vin.

Traian Nuyu Dosescu

“n Duminica din 20 Mai 2007, ‘n Prima Bisericq Baptistq Romknq din Phoenix, a avut loc un botez cu zece candidayi.

Cuvkntul Domnului a fost vestit cu multq putere de frayii pqstori: Dqnuy Vrkncilq (Romknia) wi Mihai Skrbu. Actul botezului a fost ‘ndeplinit de frayii pqstori: Mircea Filip wi Octavian Dobow.

Cei botezayi:David Dobow, Cristina Irimiciuc, Loredana Mangrqu, Laura Filip, Jerem] Magdici, Mirela Lupea, Tiberiu Deac, Gabi Axini, Daniela Arcan wi Mio Florea.

Petricq Andronache - Secretar

Phoenix, Arizona


Dupq cum wtiyi deja, Convenyia Asociayiei Baptiste Romkne din Statele Unite wi Canada se va yine anul acesta ‘n |itchener, Ontario, Canada, 31 August – 3 Septembrie, gqzduitq fiind de Prima Bisericq Baptistq Romknq din |itchener. Noi suntem ‘n plinq pregqtire pentru acest eveniment deosebit al Bisericii noastre. De aceea am dori ca sq postayi pe Roboam acest anuny, wi totodatq sq-l publicayi ‘n Revista Asociayiei, Luminqtorul.

“n primul rknd am fqcut aranjamentele necesare ca programul de Skmbqtq seara sq fie transmis pe calea undelor prin postul de radio FM 98.5 C|~R, ‘ntre orele 6:00 wi 9:00 PM. Acest program va putea fi ascultat de frayii nowtri care nu pot participa la Convenyie pe Situl: [[[.c\`r.com, oriunde ‘n lume.

Pentru cei ce vor veni la Convenyie au fost rezervate camere la douq hotele, cei care doresc sq stea la hotel pot telefona la Hotelul HOLIDA} INN la telefonul:519-894 8514 persoana de contact este Lisa D\andrea - E_Mail:[email protected] - Adresa hotelului este: 30 Fair[a] Road South, |itchener, Ontario, Canada N2A 2N2.

Cel de al doilea hotel este: Radisson Hotel |itchener, Telefon 519 - 894 9500 Ext. 101, persoana

Sq ne cunoawtem Asociayia

Aceastq rubricq este destinatq prezentqrii bisericilor din Asociayia noastrq wi a lucrqrilor lor misionare.

Bisericile Asociayiei - 2007

de contact Eleanor Eicher, Sales manager, E_Mail: [email protected]. La fiecare hotel au fost rezervate ckte 25 de camere, wi vor fi reyinute pentru Convenyie pknq la data de 24 August 2007, deci pknq la o sqptqmknq ‘nainte de convenyie. Problema care este ‘n acea perioadq este cq ‘n |itchener de mai bine de 20 de ani se desfqwoarq un festival romknesc la care vin romkni din SUA wi Canada, wi hotelurile vor fi foarte aglomerate. De aceea cei ce vor sq facq rezervqri sq facq din timp.

Vq awteptqm cu toatq dragostea sq participayi

la aceastq Convenyie, care de fapt e cea de a doua Convenyie yinutq ‘n Canada, prima s-a yinut la Hamilton cu mai mulyi ani ‘n urmq.

Cu multq dragoste frqyeascq: Rev. John Pqsui,Pqstor, First Romanian Baptist Church of |itchener

Constantin [email protected]

Pqstorii de pe coasta de vest s-au ‘ntklnit la Portland pentru a pregqti Convenyia din toamnq:

Daniel Branzai - Los AngelesNelu Pqscuy - San RamonFlorin Filip - Vancouver, CanadaDoru Aninoiu - SacramentoEusebiu Rus - PortlandNelu Brisc - PortlandNelu Cinteanu - SacramentoDanuy Vrkncilq - CaransebewLiviu Yiplea - Los AngelesOvidiu Rqucq - San Francisco


La Slobozia nu este slobozenie

Pqstorul Pelease relateazq despre o gravq ‘ncqlcare a drepturilor omului la Slobozia de Argew.

”ntki de toate vq prezint ckteva date generale: localitatea Slobozia este poziyionatq ‘n sudul judeyului Argew, la 65 de \m de Pitewti. Are aproximativ 6 000 de locuitori. Aici funcyioneazq din 1998 Biserica misiune Bunavestire, filialq a bisericii baptiste Pitewti. A ‘nceput cu 4 credinciowi. Acum sunt 14 credinciowi. Pe o razq de 30-40 \m nu existq nici o bisericq evanghelicq.

“n luna august 2006, biserica din Pitewti a depus documentayia pentru eliberarea autorizayiei de construcyie pentru un locaw de ‘nchinare ‘n localitatea Slobozia. La ‘nceputul lunii sept 2006, primarul comunei, d-l profesor Niyu Alexandru, mi-a comunicat telefonic cq s-a aflat despre demersul nostru, wi ‘ntr-una din bisericile ortodoxe din comunq, prin preotul JIANU IONEL, s-a pornit o campanie de denigrare wi instigare a oamenilor ‘mpotriva baptiwtilor. “n slujbele publice, preotul ‘i numea pe cei 14 baptiwti din comunq, rqtqciyi, soli ai satanei, sectq pqgknq, sectanyi plqtiyi de americani, trqdqtori de neam etc.

Domnul primar mi-a sugerat ca ‘n aceste condiyii de tensiune iscate ‘n comunq, ar fi ‘nyelept ca eu sq vin ‘ntr-o wedinyq a consiliului local wi sq motivez cererea pentru locawul de ‘nchinare, dar ‘n acelawi timp sq explic wi cine sunt baptiwtii, crezul lor, diferenyele ‘ntre baptiwti wi ortodocwi.

Dknsul mi-a promis cq la aceastq wedinyq vor fi doar 13 consilieri wi cu mine. Am convenit ‘mpreunq data la care sq ne ‘ntklnim, wi am procedat ‘ntocmai. Numai cq la data fixatq, ‘n loc de 13 consilieri am gqsit ‘n faya primqriei wi pe cei 7 preoyi ortodocwi din bisericile din comunq, ‘mpreunq cu un grup de aproximativ 130-150 de oameni, extrem de agitayi wi de vocali.

Am intrat ‘n sala de consiliu, s-a stabilit prewedintele de zi (un om care a dovedit o conduitq exemplarq), secretarul de zi (mama preotului Jianu !!!) ordinea de zi, etc. Dupq prezentqrile de rigoare s-a dat ‘ntkietate la cuvknt bisericii ortodoxe, prin preotul JIANU IONEL care timp de 15 minute s-a lansat ‘ntr-o tiradq de acuzayii dintre care cele mai grave au fost cq:

- Baptiwtii sunt o sectq pqgknq, care nu are de a face cu credinya wi cu Dumnezeu wi care trebuie ‘mpiedicatq cu orice prey sq intre ‘n comunq;

- Locul unde baptiwtii vor sq-wi construiascq biserica este ales strategic (‘ntre o grqdiniyq wi o wcoalq), pentru a fura sufletele copiilor, de aceea toyi pqrinyii sq lupte prin toate mijloacele wi sq ‘mpiedice apariyia acestei biserici.

- Baptiwtii din comunq sunt niwte trqdqtori care wi-au vkndut sufletul pentru dolarii americanilor.

Dupq aceste acuze grave, preotul JIANU IONEL a cerut imperativ ca toyi consilierii locali sq voteze la vedere ‘n privinya autorizayiei de construcyie. Prewedintele de zi ‘nsq i-a spus cq votul va fi secret. “n momentul acela s-a iscat un adevqrat vacarm. Preotul Jianu wi mulyimea a ‘nceput sq strige wi sq acuze cq wi consilierii ar fi fost mituiyi sq-wi trqdeze credinya, etc.Prewedintele ‘nsq a fost ferm.

Cknd mi s-a dat cuvkntul, am dat bineye, am binecuvkntat asistenya, m-am prezentat ca absolvent al Univiversitqyii Bucurewti, felul ‘n care am ajuns sq slujesc la Slobozia, am prezentat documente oficiale prin care se atestq cq baptiwtii sunt un Cult recunoscut ‘n Romknia, am ‘nmknat celor ce au vrut sq primeascq wi ckteva exemplare cu mqrturisirea de credinyq a Cultului nostru prin care sq vadq cq avem de a face cu credinya wi cu Dumnezeu.

Peste mine a ‘nceput sq strige preotul Jianu Ionel wi mulyi din cei ce ‘l ‘nsoyeau, de ce nu yinem tainele, de ce nu ne ‘nchinqm la icoane, de ce nu ‘i lqsqm pe ei ‘n credinya lor etc.Am cerut permisiunea sq lqmurim problema pe baza Scripturii. Drept urmare am scos Biblia ortodoxq (pe care o port totdeauna cu mine), wi i-am cerut preotului Jianu sq facq

acelawi lucru. Mi-a rqspuns cq nu o are la el. L-am rugat sq cearq de la unul din colegii lui.

Niciunul nu avea Biblie! Rqspunsul a fost wocant: <noi nu avem Biblie, avem alte cqryi>. Am replicat cq nu este normal sq nu avem cu noi cartea de cqpqtki a Bisericii! Totul a devenit din nou un vacarm.

Pe acest fond s-a ridicat primarul wi a rostit aceste cuvinte: <Cknd veniyi la primqrie cu doleanyele dumneavoastrq, eu nu vq primesc ca yigani sau romkni, baptiwti sau ortodocwi, ci vq primesc ‘n calitate de cetqyeni. Wi eu sunt chemat sq vq rezolv problemele nu ‘n funcyie de etnie sau religie, ci potrivit cu legile yqrii. Drept pentru care vq informez cq acest Cult este recunoscut ‘n Romknia, se bucurq de toate drepturile, cererea lor este legalq, drept pentru care Consiliul local va elibera autorizayia de Construcyie. Eu am rqmas uluit de atitudinea lui, dar ‘n acelawi timp s-a dezlqnyuit infernul. Mulyimea s-a ‘ntqrktat din nou, mai ales preotul Jianu, care a ‘nceput sq-l ameninye cq va plqti pentru asta wi cq nu va mai fi primar. El wi colegii lui vor ‘ndemna oamenii sq nu-l mai voteze ‘n noul mandat pentru cq a trqdat biserica ortodoxq, cq a fost cumpqrat, etc.

“n aceastq atmosferq s-a ‘ncheiat wedinya.

Primarul s-a yinut de cuvknt. Dar wi preotul Jianu. Vreme de sqptqmkni l-a ‘nfierat ‘n slujbele de la bisericq.

Lucrurile s-au liniwtit treptat pknq cknd a apqrut ...

(Continuare ‘n numqrul viitor)

Slobozia, Romknia

Lansare de carte la Cluj.O puteyi procura din Romknia


...Au dat ce au avut mai bun, DOMNULUI ISUS ....

“n perioada 17-18 februarie 2007, avknd ca motto „ ...cu podoabe sfinte, ca din sknul zorilor, vine tineretul Tqu la Tine ca roua....> Psalmul 110 :3b, a avut loc ‘n Sacramento, cea de a V-a ediyie a FESTIVALULUI corurilor de tineret din bisericile romknewti. Au participat 9 coruri: Hic\or], pqstor fr. Nelu Urs, Chicago, pqstor fr. Daniel Chiu, Portland, pqstor fr. Nelu Brisc, Phoenix, pqstor fr. Octavian Dobow, corul bisericii BETEL din Anaheim, pqstor fr. Daniel Brknzei wi 4 coruri din Sacramento: unul de la biserica SPERANYA, pqstor fr. John Bilyi, douq coruri de la biserica BETEL: corul de tineri wi grupul de tinere „Fiicele Sionului>, pqstor fr. Doru Aninoiu, wi corul tinerilor de la biserica HARUL, pqstor fr. Claudiu Vklcu.

“n prima zi a festivalului, skmbqtq 17 februarie, programele au avut loc la biserica americanq ‘n ale cqror facilitqyi se adunq biserica SPERANYA. Sqrbqtoarea a fost deschisq, printr-o ckntare comunq, rostirea motto-ului wi rugqciunea de invocare rostitq de fr. Nelu Cintean, pqstor asistent al bisericii HARUL. Ckteva anunyuri importante, privind organizarea festivalului au fost fqcute de fr. Sandu Criwan, pqstor asistent al bisericii BETEL. Cuvkntul de bun venit l-a avut fr. Claudiu Vklcu, dupq care cel care a avut iniyiativa organizqrii acestui festival, cu 5 ani ‘n urmq, fr. Sami Prelipceanu a fqcut o scurtq introducere celei de a cincea ediyii. Primul cor care wi-a prezentat repertoriul a fost cel de la HARUL, Sacramento, dirijor fr. George Munteanu, al doilea cel din HIC|OR}, dirijor fr. Iacob Brkncovan, apoi grupul de tinere de la BETEL, Sacramento, dirijoare sr. Nina Cifor wi ultimul, corul de camerq EMANUEL Chicago, dirijori fr. Mircea Olariu, Marius Olariu, Stelian Aioanei wi Mihai Babi. “ntre repertoriile corurilor au avut loc scurte mesaje: fratele Laurian Lqzqrescu de la Chicago, a avut un mesaj ‘n limba englezq, ceea ce tinerii au apreciat ‘n mod deosebit, wi fratele John Bilyi un mesaj util, privind muzica ‘n bisericq. Programul de dimineayq s-a ‘ncheiat cu rugqciunea fratelui Victor Sanduleac, pqstor asisistent la biserica SPERANYA. Dupq ce am luat masa ‘mpreunq ‘ntr-o atmosferq plqcutq, la ora 4 a ‘nceput serviciul

de dupq masq, unde alte 5 coruri de tineri wi-au prezentat repertoriul. Biserica BETEL, Anaheim, dirijor fr. Adrian Stoi, Biserica SPERANYA, Sacramento, dirijor fr. Sami Precup, Biserica din Phoenix, dirijoare sr. Felicia Bruyiu, Biserica din Portland, cu cel mai numeros efectiv de 54 coriwti, dirijor fr. Adi Rqduyiu wi Biserica BETEL, Sacramento, dirijor fr. Nicu Cowovan. Un mesaj binecuvkntat l-a avut fr. Ovidiu Rqucq, pqstor al bisericii din San Leandro.

Duminicq, programele s-au desfqwurat la biserica americanq adventistq, unde a avut loc wi congresul. De data aceasta s-au unit toyi tinerii de la corurile participante, ‘n jur de 300 de persoane, care au dat slavq CELUI ce meritq toatq slava, DOMNULUI nostru ISUS CHRISTOS, atkt dimineaya ckt wi dupq masq (8 ckntece dimineaya wi 8 dupq masq). Din partea tinerilor a fost prezent wi fr. Mircea Ionescu, prewedintele Asociayiei de tineret, care a avut un mesaj special pentru acewtia. Duminicq au mai avut scurte mesaje: frayii Laurian Lqzqrescu wi Claudiu Vklcu (dimineayq), iar dupq masq frayii Iosif Sqrac wi Doru Aninoiu, pqstor organizator al festivalului. Ca un liant ‘ntre ckntqri, mesaje scurte a avut wi fr. Mihai Bodea din San Francisco. La aceastq ediyie, s-au ckntat multe din ckntqrile fratelui Niculiyq Moldoveanu. Duminicq

Wtiri de pretutindeni

dupq masq, fratele Puiu Caciora a prezentat wi un interviu cu fr. Niculiyq Moldoveanu, realizat doar cu ckteva zile ‘n urmq. A fost interesant. S-a fqcut wi o rugqciune ‘mpreunq cu toatq adunarea, pentru ‘nsqnqtowirea fratelui.

Trebuie menyionat wi faptul cq printre cei tineri, veniyi din diferite pqryi ale Statelor Unite, au fost invitayi frayi muzicieni cu o activitate ‘ndelungatq ‘n ‘ndrumarea wi pregqtirea corurilor bisericewti, care au adunat generayia tknqrq ‘n jurul lor, instruind-o ‘n ceea ce aw numi „arta de a da slavq DOMNULUI ISUS prin ckntare>. Acewti frayi au fost Puiu Caciora, Iovan Miclea, Achim Pele, sr. Luci Cifor, precum wi Daniel Stquceanu (care din motive de sqnqtate nu a putut participa), ...wi alyii.

Noi cei din Sacramento, ne-am bucurat pentru aceste iniyiative de a da slavq DOMNULUI prin ckntare wi ne-am simyit onorayi sq fim gazda celei de a V-a ediyii a festivalului. Mulyumim Domnului pentru oamenii prin care EL a lucrat de-a lungul anilor la organizarea acestor ‘ntklniri.

Aw vrea sq subliniez ‘n ‘ncheiere cq nu a fost un concurs de coruri. Fiecare cor a dat ce a avut mai bun CELUI ce meritq toatq slava, DOMNULUI NOSTRU ISUS CHRISTOS!

A consemnat Nelu Cintean, Sacramento, CA

Sacramento, CA

|rems. Austria

Un zvon ‘ngrozewte |rems-ul - Biserica Baptistq ‘n prim plan.

De ckteva luni credinciowii baptiwti romkni din |rems au cumpqrat un teren ‘n vederea construirii unui locaw de ‘nchinare. “ntr-un orqwel de aproximativ 25.000 locuitori, ‘n majoritatea lor declarayi catolici wi unde de 30 ani nu s-a mai construit un lqcaw de cult, este un lucru neobiwnuit, cu atkt mai mult cu ckt romknii nu sunt cea mai numeroasq minoritate etnicq din |rems, wi baptiwtii sunt „necunoscuyi> ‘n Austria. Atkt de „necunoscuyi> ‘nckt mare parte dintre localnici la auzul numelui de „baptist> se gkndesc la Islam.

Prin urmare, ‘n mintea multora este „normal> ca biserica baptistq sq fie o „moschee>. Awadar, nu a lipsit mult pentru ca zvonul cq o moschee ale cqrei minarete vor depqwi ‘n ‘nqlyime orice altq construcyie religioasq din |rems sq se rqspkndeascq cu repeziciune. Ideea construirii unei moschei ‘ntr-un cartier foarte populat a stkrnit o mare ‘ngrijorare printre locatari.

Noi vedem ‘n acest zvon, ‘nsq, mkna lui Dumnezeu care ne cqlquzewte wi ne deschide drumuri aici, pe un pqmknt strqin de EL. “n zilele urmqtoare, ziarele locale, wi chiar un ziar central din Viena au publicat articole ‘n care nu doar explicau situayia realq, ci wi fqceau

luminq ‘n privinya baptiwtilor wi a crezului nostru. Primqria ne-a pus la dispoziyie biroul de presq, pentru ca, folosindu-ne de el sq ne facem cunoscuyi. Deasemenea am organizat o dezbatere publicq pe tema „Sq fii crewtin ‘n societatea noastrq>, corul bisericii noastre va avea un concert ‘ntr-o salq publicq prin care, deasememea, sperqm sq putem prezenta Vestea Bunq.

“i mulyumim lui Dumnezeu pentru ‘nsoyirea Lui wi ne rugqm pentru ‘nyelepciunea de a wti cum sq folosim aceste posibilitqyi wi de a ne face cunoscuyi de acum nu doar prin cuvinte ci wi prin faptele noastre.

Puteyi afla mai multe despre noi vizitknd [[[.baptisten-\rems.at.


31LUMINQTORUL - Iulie 2007LUMINQTORUL - Iulie 2007

RBC of Charlotte NChttp://rombcc.com/

RBC Dallas TXhttp://[[[.romdallas.org/

RBC of Ridge[ood, N}http://[[[.mrbcny.org

RBC of Atlantahttp://[[[.frbcatlanta.org/

RBC Vancouver, BC, Candahttp://[[[.harul.bc.ca/

RBC Montreal, Candahttp://[[[3.s]mpatico.ca/[ebimage-sol/Baptist/

roBaptist_ro/despreNoi_ro.htm

RBC Toronto, Candahttp://[[[.bisericabaptistatoronto.org/

Eu-Ro-Baptistiihttp://euro-baptist.com

CristiaNethttp://cristianet.fr/index.php

Tknqr crewtinhttp://[[[.tanarcrestin.ro

Resurse crewtine romknewtihttp://[[[.rcrwebsite.com

Resurse crewtine ‘n limba romknqhttp://[[[.resursecrestine.ro

Asociayia romknq de studii religioasehttp://[[[.rars.ro/rom/membrii_rom.php

Bloguri

Rom_Blog_Digesthttp://romblogdigest.blogspot.com/Patratosu - Marius Cruceru

http://patratosu.[ordpress.com/Barzilai en Dan

http://barzilaiendan.[ordpress.com/Universitatea <Emanuel> din Oradea

http://idueo.[ordpress.com/

Prezenye pe Internet

Asociatia Bisericilor Baptiste Romanehttp://[[[.romanianbaptists.org

Romanian Baptist }outh Associationhttp://[[[.rb]a.org/

Romanii Baptisti din America - Roboamhttp://roboam.com

Vox Dei - Apologetica crewtinqhttp://[[[.voxdeibaptist.com

Predici audiohttp://[[[.predici2.org

RBC Betania L. A.http://[[[.bethan]romanian.com

RBC Bethel, L. A.http://[[[.bethelanaheim.com

RBC of Chicagohttp://[[[.rbc-chicago.org/

RBC Portlandhttp://[[[.rbcportland.com

RBC Eben-Ezer Atlantahttp://[[[.bisericaebenezer.org

RBC of Tro] MIhttp://frbct.net

RBC of {arren MIhttp://biserica.com/

From:Romanian Baptist Association1280 La[renceville-Su[anee RdLa[renceville, GA, 30043

“mplinire

Ca sq fiuO luminq ‘n veacul pustiu,M-am lqsat ‘mbrqcatDe putere, de raze, de har, Am suit, zi de zi, pe CalvarWi pe-o cruce de lemn nodurosAm murit cu Hristos. Ca s-ajungSarea pqmkntului, ‘ndelungM-am hrqnit cu chemqri, cu tqriiWi-am sorbit din izvoarele vii, Mi-am vkndutVechiturile omului meu din trecutWi-ntr-un zbor tot mai drept, tot mai susM-am unit cu Isus...

Sergiu GROSSU - Din volumul Pietre de aducere aminte

LUMINTORUL - Roboam · Estera wi secretele vieyii de familie 19 Mormkntul lui Irod 23 Maxime,...

Documents

Transcript of LUMINTORUL - Roboam · Estera wi secretele vieyii de familie 19 Mormkntul lui Irod 23 Maxime,...