LUMINQTORUL - roboam.com · iubewte sportul wi este ahtiat dupq el, iubewte animalele, ckinii,...

LUMINQTORULRevista Asociayiei Bisericilor Baptiste Romkne din SUA wi Canada

Anul 93 Mai/Iunie 2007 - http://[[[.romanianbaptists.org

Vizitay

i-ne p

e Inter

net

http://[[[.ro

manian

baptis

ts.org

Oile, caprele wi ... lupii

Drumul mamei

Vine Armagedonul climatic sau ne sperie ecologiwtii?

Din cuprins

De ce nu ewti un Timotei? 3Dragostea, marea foryq a Bisericii 4Oile, caprele wi ... lupii 6 “n cqutarea adevqratei Biserici 8Drumul mamei 12Puncte de vedere 14Alte vremi 17Armaghedonul climatic 18Rqspunsul meu 22Mission Conferences 24Maxime, cugetqri 26Bisericile Asociayiei, Atlanta 29Wtiri 30Crucea veche wi crucea nouq 31

Nu uitayi sq vq abonayi la <Luminqtorul>!

Preyul unei reviste este de $2.50 ($30.00 pe an). “ncurajqm abonarea <in bul\> - pe biserici.

Abonamentele se fac la: Ion Cotkrlq - Casier administrativ3015 “. |ilburn Rd. Rochester Hills, Mi. 48306

[email protected] Contribuyiile pentru fondul de misiune se fac la: Moise Filipescu

Romanian Baptist Association, 1417 Ardmore Ave., Glendale, CA 91202

<Luminqtorul>

Revista Asociayiei Bisericilor Baptiste

Romkne din USA wi Canada.

48 biserici - 5500 de membrii

Prewedinte: Liviu Yiplea (626) 839-5432

[email protected]

Viceprewedinte Est: George Dancea (847) 774-6199

[email protected]

Viceprewedinte Vest: Daniel Branzai (714) 670-7772

[email protected]

Viceprewedinte Canada: Ionel Pqsui (519) 743-4736

Secretar: Petre Ordeanu

Departamentul de misiune Teofil Cocian (770) 640-7460

[email protected] Sandu Popa, Nelu Brisc,

Mar\ Hobafcovici

Departamentul de sfqtuire Viorel Clintoc (330) 896-1552

[email protected] Dan Paul (216) 642-3131

Octavian Dobow (623) 376-6808

Casier administrativ: Ion Cotarla (248) 373-7324

[email protected]

Casier misiune: Moise Filipescu (818) 240-6368

drfilipescu@]ahoo.com

Wcoala Duminicalq: Eusebiu Rus (503)-521-9853

erusu50@]ahoo.com

Editor al revistei:

Daniel Branzai (714) 670-7772 [email protected]

15572 Ashgrove Dr, La Mirada, CA 90638

Tipar wi expediere Teofil Cocian - Atlanta

Corespondenyi:

Teofil Cocian - Atlanta George Dancea - Chicago

Nelu Ciorbq - Portland Liviu Yiplea - Los Angeles Ioan Ciobotq - Timiwoara

Gicu Cotley - A\ron

�LUMINQTORUL - Mai - Iunie 2007

Spiros Zodhiates

Mq ‘ntorceam acasq obosit dupq munca unei zile grele. Era pe vremea dinainte de a mq ‘nrola ‘n armatq. Pe drum, mi-a rqsunat ‘n minte o ‘ntrebare ciudatq care nu wtiam de unde vine wi la care nu wtiam cum sq rqspund. “ntrebarea era: <Ai fost astqzi un Timotei?> Am cqutat sq o alung din minte ca pe un musafir nedorit, dar ‘ntrebarea se yinea ca scaiul de mine.

Abea cknd m-am gkndit la semnificayia acestui nume, <Timotei> am putut sq gqsesc un sens acestui gknd care ‘mi rqsqrise ‘n minte. <Timotei> este un nume compus din verbul <timo>, care ‘nseamnq a onora wi din substantivul <Theos>, care ‘nseamnq dumnezeu. Este un nume plin de importanyq, cum sunt mai toate numele din Orient. “ntrebarea mi-a apqrut dintr-o datq ‘ntr-o cu totul altq luminq: <Ai trqit astqzi spre lauda lui Dumnezeu?> Zgomotul strqzii a fost ‘nsq prea mare ca sq mq pot concentra mai mult asupra acestei ‘ntrebqri ca sq-i dau un rqspuns mulyumitor.

Am revenit la aceastq problemq cknd m-am dus la culcare. Am ‘ngenuncheat sq mq rog, dar n-am putut rosti ca altqdatq rugqciunea. <Ai trqit astqzi spre lauda lui Dumnezeu?> mi-a rqsqrit iarqwi ‘n minte. Un <Da> superficial wi atoatecuprinzqtor n-ar fi fost <adevqrul, tot adevqrul wi numai adevqrul> awa cq am ‘ngknat: <Doamne, Tu wti cq ‘n parte am cqutat sq fac aceasta.> Atunci mi-am dat seama cq fusesem un awa zis crewtin <cu vksle>, cum m-ar fi numit E. Stanle] Jones.

El ne spune ‘n cartea lui cq existq trei feluri de crewtini: cei <cu vksle>, cei <cu pknze> wi cei <cu motor>. Primul este crewtinul puternic dependent

de propriile lui puteri, strqduindu-se mereu sq se descurce singur. Cel de al doilea este dependent de vknturi wi de valuri, adicq de circumstanye. El wtie cq nu se poate descurca singur wi cq depinde ‘n foarte mare mqsurq de ceilalyi. Dacq cei din jur vor fi de acord cu el wi dacq-l vor ajuta, va reuwi sq meargq mai departe. Al treilea fel de crewtin este pus ‘n miwcare de izvorul energiei divine dinquntrul lui (dupq lucrarea puterii Lui care lucreazq ‘n mine> - Col. 1:29) wi ‘nainteazq wi atunci cknd vkntul ‘l ajutq wi atunci cknd vkntul ‘i stq ‘mpotrivq. Vremea rea s-ar putea sq-l facq sq meargq mai ‘ncet, dar este sigur cq nu va reuwi sq-l ‘mpiedice sq-wi ‘ndrepte barca spre portul din yara biruinyei spre care se ‘ndreaptq.

“n preziua respectivq nu reuwisem sq fiu un Timotei veritabil pentru simplul motiv cq ‘ncercasem sq ajung ‘n yara bucuriei wi biruinyei vkslind din rqsputeri cu mkinile mele wi awteptknd vremea prielnicq wi uitkndu-mq peste tot dupq ajutorul oamenilor. Vai! Vkslele wi mkinile mele nu fuseserq destul de puternice ca sq facq fayq circumstanyelor nefavorabile ale vieyii. Dacq barca mea ar fi avut un motor, ckrmaciul ei ar fi reuwit sq fie un adevqrat <Timotei>, iar rqspunsul la chinuitoarea mea ‘ntrebare ar fi putut fi un rqsunqtor <Da>.

Cum ewti tu? “l slqvewti tu prin viaya ta pe Dumnezeu? Ewti cu adevqrat un <Timotei>? Recunosc, nu este uwor sq fi un astfel de om, dar este posibil sq ajungem un asemenea crewtin prin puterea Celui care ne iubewte wi care S-a dat pe Sine ‘nsuwi pentru noi, punkndu-ne astfel la dispoziyie tot ceea ce ne trebuie ca sq nu mai vkslim prin neguri, nesiguri unde vom ajunge. Yine minte cq ‘ntrebarea cere un rqspuns direct wi personal. Ce vei rqspunde?

De ce nu ewti un Timotei?

� RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

Cknd Domnul ne-a creat, a pus ‘n noi setea dupq dragoste wi necesitatea de a iubi, de a ‘mpqrtqwi altora dragoste. Cknd omul trqiewte la nivelul firesc, se iubewte pe sine, totul se centreazq ‘n jurul squ. E egocentrismul care nefericewte, de aceea omul mereu este nemulyumit. El cautq satisfacerea plqcerilor, iubewte banii wi vrea ckt mai mulyi, iubewte noutqyile, ca wi atenienii, iubewte rangurile, renumele, posturile ‘nalte, strqlucirea lumii acesteia, iubewte sportul wi este ahtiat dupq el, iubewte animalele, ckinii, pisicile, asupra lor ‘wi revarsq toatq dragostea. Alyii iubesc cqryile, filmele. Am vqzut tineri care la jumqtatea serviciului de ‘nchinqciune plecau din bisericq, ca sq fie la film. Ei iubesc lumea wi au fost captivayi de ea. Acestea ‘i satisfac. Firescul, lucrurile firewti le cautq wi se alipesc de ele cu toatq ardoarea. Dar ele le dau o fericire awa de efemerq, doar de o clipq. Dragostea de sine e cauza tuturor asupririlor, a furtunilor, a violurilor, a desfrkului, a crimelor, a rqzboaielor. Ea e doctrina umanismului de azi, omul se crede cq el e Dumnezeu. Aceasta-i ‘nwelqciunea Satanei spusq cqtre strqbunica Eva.

Porunca ‘ntki ne spune sq-L iubim pe Dumnezeu. Prin credinyq noi facem contact cu Dumnezeu. Atunci dumnezeirea se revarsq ‘n noi. Noi suntem nqscuyi din nou, wi astfel devenim pqrtawi firii dumnezeiewti. Aceasta fericewte viaya. Moise a spus poporului: <Alege viaya ca sq trqiewti tu wi sqmknya ta, iubind pe Domnul

PORUNCA CE FERICEWTE VIAYA

<Sq iubewti pe Domnul Dumnezeul tqu, cu toatq inima ta, cu tot sufletul tqu, cu tot cugetul tqu wi cu toatq puterea ta> (Ev.Marcu 12:30)

Christos Domnul vrea fericirea noastrq. Dragostea e ceea ce fericewte viaya pentru timp wi eternitate. Omului firesc nu-i plac poruncile Domnului, nu e gata sq le ‘mplineascq wi nici nu le poate ‘mplini. Nu are nici dorinya, nici putinya. Numai dupq ce e nqscut din nou, prin Duhul Sfknt, atunci ca fiu al lui Dumnezeu, dorewte wi poate sq asculte ce spune Dumnezeu.

“n textul de mai sus, Domnul Isus dq rqspuns unui cqrturar arqtkndu-i care e cea dintki poruncq. Dragostea fayq de Dumnezeu nu e o opyiune, ci o poruncq. Porunca aceasta ‘nsq fericewte viaya.

O carte ‘n serial

<DRAGOSTEA>MAREA FORYQ A BISERICII

Dumnezeul tqu, ascultknd de glasul Lui, wi lipindu-te de El, cqci de aceasta atkrnq viaya ta wi lungimea zilelor tale> (Deut.30:19-20). Dumnezeu e Izvorul dragostei. Fqcknd contact cu El prin dragoste, wivoaiele dragostei Lui se revarsq ‘n noi. Cknd printr-un fir slab de skrmq se face contact cu sursa de energie, se lumineazq toatq casa. Cknd fierul e pus ‘n foc, focul pqtrunde ‘n fier wi fierul devine foc.

Domnul Isus ‘n ruga de mijlocire, a cerut Tatqlui: <Eu ‘n ei wi Tu ‘n Mine> (Ev. Ioan 17:23). Christos Domnul este arqtarea dragostei, ‘ntruparea dragostei. Porunca dragostei pe care El a citat-o din Vechiul Testament, e ca un ban cu douq fayete: e dragostea fayq de Dumnezeu wi e dragostea fayq de aproapele. Aceastq dragoste divinq, care inundq viaya, nu mai e egoistq, ci e dragoste altruistq. Noi devenim fericiyi, fericind pe alyii. Ea nu e filosofie, nu e teorie, ci trqire practicq; nu e de o clipq, ci vewnicq. Ea e ‘mplinirea ‘n totul a Legii (Rom.13:8,10).

Porunca aceasta cere o dragoste totalq, nu paryialq. Christos Domnul a precizat: <Sq iubewti pe Domnul Dumnezeul tqu, cu toatq inima ta, cu tot sufletul tqu, cu tot cugetul tqu, wi cu toatq puterea ta>. Fayq de textul din Deut. 6:5, Domnul Isus a adqugat: <wi cu tot cugetul tqu>. E ceva bun pentru vremea noastrq de mare avans al wtiinyelor, al planificqrilor, a verificqrilor, este necesar ca wi cugetul nostru sq fie legat prin dragoste de Dumnezeu. Dumnezeu


e Cel ce ilumineazq cugetul nostru al fiecqruia pentru lucrarea de propqwire a “mpqrqyiei Sale pe pqmknt. Deci, totalitatea fiinyei noastre, trebuie sq aparyinq lui Dumnezeu, sq-L iubeascq, cqci El ne-a eliberat din robia pqcatului. Cknd Faraon a spus cq dq voie lui Israel sq plece, dar sq-wi lase turmele ‘n Egipt, Moise a rqspuns cq nu lasq nici mqcar o unghie din ele. Predarea noastrq trebuie sq fie totalq Domnului. Este ea oare awa? Ckt din gkndirea mea “i aparyine? Ckt din puterea mea? Ckt din vorbele mele? Ckt din timpul meu? Ckt din banii mei? Ckt din lucrarea mea? Ce rezerve am oprit pentru mine, ca wi Anania wi Safira? Domnul mq vrea cu gelozie pentru Sine. Tknqrul bogat ar fi vrut sq aibe viaya vewnicq, dar dragostea lui era legatq de averea trecqtoare. Vai, ckte rezerve, ckte gunoaie, ‘mpiedicq pe mulyi copii ai Domnului sq se bucure de plinqtatea harului, de viaya din belwug, de marea foryq a Bisericii! Sq verificqm ce nu am dat Domnului.

Motivarea ca dragostea noastrq sq fie totalq pentru Dumnezeu este dragostea Lui totalq pentru noi. Apostolul Ioan a scris: <Noi “l iubim pentru cq El ne-a iubit ‘ntki> (1 Ioan 4:19). El S-a dat ‘n ‘ntregime pentru noi. O, ce prey mare a plqtit El pentru vina noastrq! Ce suferinye grele a rqbdat El ‘n locul nostru! Cum Wi-a dat viaya Sa, ca eu, vinovatul, sq am nu chinul vewnic, ci gloria, fericirea eternq! O, ce nevrednic sunt de aceastq dragoste! O, sqrmanul de mine, ce slabq e dragostea mea! Dragostea mea fayq de Domnul trebuie sq fie o vqpaie. Poetul Traian Dorz a scris:

Singura vqpaie dulce wi plqcutqE iubirea-n care inima-i yinutqFericitq e-n iubire inima yinutq. Singura putere care nu omoarqE iubirea sfkntq-a inimii comoarqFqrq prey e-n lumea-ntreagq, Dragostea comoarq.Singura sqgeatq ce nu varsq skngeE iubirea care inima strqpunge,Cq iubirea inima strqpunge.

Un tknqr amorezat de o fatq, mereu se gkndewte la ea, abia apucq s-o vadq, s-o ‘ntklneascq, sq petreacq ceasuri ‘ntregi vorbind ‘mpreunq. Wi ea e gata sq lase lucrul mai de grabq, ca nu cumva sq ‘ntkrzie, ci sq ajungq la ‘ntklnire. Ce dulci ‘i sunt vorbele lui! Ce mqreye ‘i sunt planurile! Inima ‘i este legatq de el wi e gata sq-wi dea viaya pentru el. Wi ce bine se simt amkndoi! Dragostea ‘i fericewte. Awa vreau sq fiu eu cu Domnul meu!Eu sunt a Lui, eu sunt a Lui, Sq wtii tu cer wi tu pqmknt,Sq wtii tu soare wi tu vknt, Sq wtii tu plkns, sq wtii tu cknt,Eu nu mai sunt a nimqnui, Eu sunt a Lui. Eu sunt a Lui, eu sunt a Lui, La sknu-I sfknt ‘n veci iubit,Eu stau pe veci nedezlipit, Cq nu e loc mai fericit,Nici bine ca acolo nu-i, Eu sunt a Lui, eu sunt a Lui.

Doamne, ajutq-ne sq Te iubim cu fiinya noastrq ‘ntreagq, ca sq gustqm mereu dulceaya acestei fericiri! “nflqcqreazq, Te rugqm, dragostea noastrq pentru Tine!

Maxime Crewtinismul este wi

comportament, nu doar credinyq.

Crewtinul adevqrat este o fiinyq ciudatq, el iubewte cu toatq inima pe cineva pe care nu l-a vqzut niciodatq, vorbewte ‘n fiecare zi cu cineva pe care nu-l poate vedea, se awteaptq sq fie ‘n cer prin fapta altuia, se golewte de sine pentru a fi umplut, ‘wi recunoawte nedreptatea pentru a fi ‘ndreptqyit, se umilewte pentru a fi ‘nqlyat, este cel mai puternic cknd este cel mai slab, cel mai bogat atunci cknd este cel mai sqrac wi cel mai fericit atunci cknd se simte cel mai mizerabil; moare ca sq poatq trqi, renunyq ca sq aibq, dq altora pentru a putea avea,vede ce nu se poate vedea, aude ce nu se poate auzi wi cunoawte ceea ce ‘ntrece orice pricepere.

Cine se mai mirq atunci cq nu ne potrivim lumii acesteia??

<Dar de cknd ne ghidqm noi, crewtinii, dupq statistici? Ce avem noi de-

a-face cu <ceea ce obiwnuiesc oamenii sq facq>? De cknd suntem noi ca wi cameleonul care se adapteazq la culoarea fondului ‘nconjurqtor?>

({alter Trobisch)

Doar crewtinul <iewit din comun> este cu adevqrat un crewtin veritabil. Numai cel ce

poate contrazice rqul general printr-o proprie wi puternicq afirmare a binelui meritq sq poarte

numele de crewtin. (Bonhoeffer)

Adevqr fqrq dragoste ‘nseamnq brutalitate; dragoste fqrq adevqr

‘nseamnq ipocrizie.

de Caius Obeada “n crewterea spiritualq prin care

fiecare trece, ajungem sq ‘nvqyqm wi sq folosim expresii care sunt specifice copiiilor lui Dumnezeu. Limbajul termenilor biblici ‘n cercurile crewtine ‘i dq pe unii ‘n vileag a fi noi la credinyq, sau a se preface cq sunt crewtini, mai specific evanghelici. Ca apologet, am ‘ncercat ‘ntotdeauna sq ‘ncurajez pe frayi la o folosire a unui limbaj biblic corect, ‘n contextul pe care Biblia ‘l dq, wi nu la anumite interpretqri adiyionate de la noi, ‘ntr-un mod alegoric.

“n ani 1980, mulyi romkni au fugit din yarq, ajungknd ‘n Austria sau Italia, ‘n campurile politice organizate de Nayiunile Unite. “mi aduc aminte cknd un individ mi-a sugerat sq spun cq sunt pocqit baptist, cknd o sq fiu chemat la ambasada americanq, cq o sq primesc viza mai repede. Am ‘ntrebat dacq wi el este baptist, la care mi-a rqspuns cq bunica lui era baptistq, dar el este ortodox, ‘nsq ‘wi aduce ceva aminte de cknd era copil. “n wederea mea la Latina wi mai tkrziu la Roma, am ‘ntklnit mulyi romkni care pentru o expediere a aprobqrii spre America, declaraserq cq sunt baptiwti.

Dupq venirea mea ‘n America am ajuns sq cunosc o familie care fusese sponsorizatq de biserica americanq, la care mai tkrziu ajunsesem sq fiu membru. Aceastq familie a fost ortodoxq, declaratq a fi baptistq, wi se aflau ‘n mijlocul bisericii baptiste americane. Cknd am ajuns sq vorbesc cu ei, din primele cuvinte mi-am dat seama cq nu sunt baptiwti, limbajul folosit fiind cu totul altul deckt cel pe care noi ‘l vorbim ‘n bisericile noastre.

Nu am sq intru prea mult ‘n detalii despre experienya avutq cu aceastq familie, ‘nsq sunt sute de familii de romkni ‘n America care s-au dat a fi

pocqiyi, numai ca sq aibe un sponsor, un ckwtig personal ‘n rezolvarea viitorului vieyii ‘n America. Acewti indivizii au ajuns wi ‘n bisericile romkne de aici, aducknd cu ei moralitatea lor, obiceiurile, limba wi trqirea pe care au avut-o wi ‘nainte. Ei nu au primit niciodatq pe Dumnezeu ‘n viaya lor, nu au fost nqscuyi din Dumnezeu niciodatq, ‘nsq au reuwit sq rupq biserici, sq introducq concepte lumewti, sq introducq o limbq wi o ‘nyelegere fireascq de care Christos ne-a spus sq ne ferim.

Sunt multe lucruri care ne despart ‘n opinii wi ‘nyelegeri, ‘nsq ar trebui sq folosim acelawi limbaj, limba Bibliei. Ca exemplu aw dori sq stabilim ‘nyelesul wi uzanya a trei termeni: oile, caprele wi lupi. Ne’nyelegerea acestor termeni a fqcut pe unii sq dea o interpretare puyin diferitq, involuntar contrazicknd Scripturile. Cine sunt wi ce reprezintq Oaia, Capra wi Lupul?

Oaia

“n Scripturq, oile reprezintq copiii lui Dumnezeu. O sumedenie de versete wi exemple caracterizeazq pe copiii Sqi a fi ca niwte oi. Peste 247 de ori, termenele de oaie wi pqstor le gqsim pe paginile Bibliei. “n Ioan 10:7 Isus spune:

<Isus le-a mai zis: Adevqrat, adevqrat, vq spun cq Eu sunt uwa oilor.>

Caracteristicile unei oi, ‘n ascultare, umblare, caracter, face ca cei ce sunt copiii lui Dumnezeu sq fie caracterizayi cu acest animal. Biserica

Domnului este o adunare a unei turme de oi, care recunoawte vocea Pqstorului, care stau ‘mpreunq, se hrqnesc ‘mpreunq, mediteazq wi merg pe calea Domnului Isus, Pqstorul cel bun. Multe se pot spune despre acest animal, ‘nsq multitudinea predicilor wi ‘nvqyqturilor cred cq au fost destule ca sq mq limitez doar la faptul cq Christos ‘nsuwi ajunge sq se identifice a fi Mielul lui Dumnezeu.

Capra

“n Scripturq gqsim de peste 150 de ori termenul de caprq, fqcknd referinyq la diferite ‘mprejurqri, de la jertfa adusq pentru pqcat, la textul din Matei unde Isus spune:

<Toate neamurile vor fi adunate ‘naintea Lui. El ‘i va despqryi pe unii de alyii cum desparte pqstorul oile de capre; wi va pune oile la dreapta, iar caprele la stknga Lui.> Matei 25:32-33

Citind textul mai departe, Isus ne spune ce se va ‘ntkmpla cu cei de la stknga Lui (caprele) spunknd:

<Apoi va zice celor de la stknga Lui: <Duceyi-vq de la Mine, blestemayilor, ‘n focul vewnic, care a fost pregqtit diavolului wi ‘ngerilor lui!

Cqci am fost flqmknd, wi nu Mi-ayi dat sq mqnknc, Mi-a fost sete, wi nu Mi-ayi dat sq beau; am fost strqin, wi nu M-ayi primit, am fost gol, wi nu M-ayi ‘mbrqcat; am fost bolnav, wi ‘n temniyq, wi n-ayi venit pe la Mine.> Matei 25:41-4.

Oile, caprele wi ... lupii


Dea-le noastre


Un lucru interesant din acest pasaj, care identificq capra cu lumea, cu cei care nu au fost chemayi de Domnul drept copii ai Sqi, este cq au acces la cunowtinya nevoilor copiilor lui Dumnezeu. Aceste capre de fapt sunt ‘ntklnite ‘n mijlocul copiilor lui Dumnezeu, cunoscqtori ale necesitqyilor wi nevoilor pe care le avem, totuwi decid sq ‘nchidq ochii, sq ‘ntoarcq capul, sq se facq cq nu wtiu nimic.

Ckte capre nu sunt printre noi, care se cred cq sunt cunoscqtoare, cqrora le place sq fie ‘n frunte, sq fie urmate, mai sfqtoase, care sunt surde la atacurile lupilor, nepqsqtoare, gata sq sarq gardul? Agilitatea caprelor, posibilitqyile cu care au fost create, le-a pus ‘n avantaj fizic peste oi, totuwi, prin unitatea de care oile dau dovadq, prin ascultarea care le caracterizeazq, oaia ajunge sq fie un animal preferat de Christos ‘n exemplul omului lui Dumnezeu.

Reprezentarea caprei cu lumea, a lucrurilor firewti, ne facem sq notqm antipatia pe care Christos o are fayq de pqcat, fqyqrnicie, uwurinya cu care lumea trqiewte ‘n pqcatul wi neascultarea unei firi din afara sferei lui Dumnezeu. Fayq de capre Dumnezeu ne ‘nvayq sq fim atenyi, sq nu le urmqm, sq nu avem ce ‘mpqryi cu ele, suntem ‘nvqyayi sq trqim ‘n veghere, uniyi ‘n dragostea Sa umblknd wi urmqrind pawii Domnului Isus.

Lupul

“n Scripturq Domnul Isus ne spune ‘n Matei 7:15-16a, urmqtoarele:

<Pqziyi-vq de prooroci mincinowi.

Ei vin la voi ‘mbrqcayi ‘n haine de oi, dar pe dinlquntru sunt niwte lupi rqpitori. “i veyi cunoawte dupq roadele lor.>

Pavel le spune presbiterilor din Efes urmqtoarele:

<Ştiu bine cq, dupq plecarea mea, se vor vkr’ ‘ntre voi lupi rqpitori, care nu vor cruya turma; wi se vor scula din mijlocul vostru oameni, care vor ‘nvqya lucruri stricqcioase, ca sq tragq pe ucenici de partea lor. De aceea vegheayi, wi aduceyi-vq aminte cq, timp de trei ani, zi wi noapte, nu am ‘ncetat sq sfqtuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi.> Fapte 20:29-31

Petru continuq sq instruiascq pe <cei care au cqpqtat credinya>, scriind ‘n 2 Petru 2:1-3 urmqtoarele:

<“n norod s-au ridicat wi prooroci mincinowi, cum wi ‘ntre voi vor fi ‘nvqyqtori mincinowi, care vor strecura pe furiw erezii nimicitoare, se vor lepqda de Stqpknul, care i-a rqscumpqrat, wi vor face sq cadq asupra lor o pierzare nqpraznicq.

Mulyi ‘i vor urma ‘n destrqbqlqrile lor. Şi, din pricina lor, calea adevqrului va fi vorbitq de rqu. “n lqcomia lor vor cquta ca, prin cuvkntqri ‘nwelqtoare, sq aibe un ckwtig de la voi. Dar osknda ‘i pawte de multq vreme, wi pierzarea lor nu dormiteazq.>

Şi dacq se citewte restul capitolului se poate vedea clar importanya vegherii, a tratqrii unei probleme care a existat de la ‘nceputul Bisericii Domnului, “nsuwi Christos avertizkndu-ne de prezenya acestor ‘nvqyqtori falwi. Sq ne mkngkiem unii pe alyii wi sq lqsqm pe acewti ‘nvqyqtori ‘n mijlocul nostru? Care este datoria noastrq ca pqstori a turmei care ne-a fost ‘ncredinyatq?

Uneori mq uimewte atitudinea firavq a unor pqstori, crezknd cq nu este bine sq ne luqm la luptq cu lupii, cq noi nu suntem mieluwei cu colyi wi gheare. Chemarea wi responsabilitatea de apqrare este pusq pe umerii celor chemayi la pqstorire, wi nu a turmei. Pavel ‘nvayq clar pe presbiterii din Efes la veghere, iar ‘n scrisoarea cqtre Tit 1:9, el spune cq este datoria presbiterilor sq ‘nfrunte pe potrivnici. Pavel scrie referitor la calificarea presbiterilor:

<... sq se yinq de Cuvkntul adevqrat, care este potrivit cu ‘nvqyqtura, pentru ca sq fie ‘n stare sq sfqtuiascq ‘n ‘nvqyqtura sqnqtoasq, wi sq ‘nfrunte pe potrivnici.>

Cred cq este necesar sq facem o bunq distincyie ‘ntre unul care vine cu o ‘nvqyqturq strqinq, wi cineva care ‘n cunoawterea adevqrului, mai face o abatere, sau are nevoie de o corectare. Acewtia, cu dragoste se lasq ‘ndrumayi, recunoscknd vocea Duhului prin cei chemayi sq ajute la zidirea Bisericii Sale. Sq ‘nchizi gura unei oi wi sq-i spui sq tacq pentru cq noi nu suntem mieluwei cu gheare, este deja o ‘nvqyqturq strqinq. Datoria pqstorului este sq-wi dea viaya, reputayia wi tot ce are pentru turma Domnului, pentru cq ‘nsqwi Christos Wi-a dat viaya pentru ea.

Concluzie

Dragii mei, pe acest site, la aceastq masq avem oi, capre wi lupi. Este un lucru inevitabil, ‘nsq, copiii Domnului cunosc wi recunosc

pe cei care sunt alewii Sqi. Caprele sunt ‘ncqpqyknate, se uitq la lucruri firave, forme wi ‘nvqyqturi care nu sunt grele de trqit. Acestor capre nu le poyi spune prea multe pentru cq wtiu totul, nu le place orice mkncare, dacq le atingi dau cu cornul, dacq le deranjezi sunt gata de atac. Pentru aceste capre suntem chemayi sq ne rugqm, cu speranya cq Domnul ‘i va chema la pocqinyq, wi transformarea din caprq ‘n oaie se va produce la piciorul Crucii din Golgota.

“n ce privewte lupii, este pericol mare de viayq wi trqire. Acewtia nu vor reuwi sq ne ia viaya, dar vor reuwi sq ne ducq ‘n eroare, sq mergem pe cqi rqtqcitoare, influenyknd wi rqtqcind turma Domnului. O convieyuire cu aceastq categorie ‘nseamnq suferinyq, ranq, cqi ‘ntunecoase, departe de vocea Domnului Isus, Pqstorul cel bun.

Cele 3 animale aduc ‘ntr-un mod metaforic viziunea unei turme amestecate, care de multe ori este atacatq, cu scopul de a aduce pagubq Pqstorului. “n vorbirile wi mesajele pe care le aducem pe acest site wi ‘n bisericile noastre, ar trebui sq fim foarte atenyi la cine cerem sq tacq din gurq, sq recunoawtem wi sq diferenyiem oaia de caprq, pqstorul de lup. De multe ori ajungem sq cerem oilor sq tacq, caprelor sq li se dea frku liber, iar lupilor sq fie lqsayi ‘n mijlocul nostru, crezknd cq ‘i vom ckwtiga pentru Domnul.

Lupul nu ‘wi are locul ‘n casa Domnului, la adunarea sfinyilor, iar caprelor li se cere ascultare, bun simy, o participare pawnicq, fqrq impulsul firii wi a coarnelor care aduc ranq. Mieluweii nu produc ranq, wi zburdatul unui mieluwel ‘n casa Domnului nu poate fi confundat cu neascultarea caprei wi a iezilor care fqrq ruwine ‘wi fac de cap ‘n faya turmei.

Domnul sq ne ajute sq vorbim pe

aceiawi limbq, cu aceleawi ‘nyelesuri, iar unde suntem de alte pqreri, Domnul sq ne lumineze.

Coram Deo!

Miwcqri de ’nnoire ’n Biserica Ortodoxq

<Oastea Domnului>

Prezentul Bisericii Ortodoxe este marcat de un impas spiritual wi de o adkncq confuzie ‘ntre fond wi formq. Semnificativ este faptul cq aceastq crizq a confuziei este semnalatq chiar de cei din sknul Bisericii. Iatq o frazq abracadabrantq pe care am gqsit-o ‘n luna mai 2006 pe site-ul de Internet al Bisericii ortodoxe romkne ([[[.crestinism-ortodox.ro):

<Ortodoxia nu este depozit arheologic sau ritualism, awa cum o vqd cei din afara ei wi cum o trqiesc, din pqcate, mulyi dintre slujitorii wi credinciowii ei. Ea este comoara cea de prey, pqstratq intact, dar nu pentru a fi pusq sub obroc, ci pentru a fi ‘mpqrtqwitq prin Liturghie wi ‘nvqyqturq – inegalabile ‘n frumuseyea wi adkncimea lor. Ortodoxia noastrq e o spiritualitate originalq. Ea se caracterizeazq printr-o profundq iubire de viayq, ‘ntreyinutq de

sqrbqtorile Bisericii wi ‘ntreg ciclul liturgic, ‘n awa fel ‘nckt gesturile cele mai obiwnuite capqtq uneori o savoare liturgicq wi deci un echilibru ‘ntklnit arareori ‘n lumea ortodoxq, ‘ntre simyul contemplayiei wi slujirea oamenilor.>

Rareori mi-a fost dat sq citesc ceva mai contradictoriu wi mai paradoxal. Dumnezeu trebuie sq ne salveze ckteodatq din propriile noastre mkini, cqci ne-am deprins foarte de timpuriu wi suntem foarte ‘ndemknatici sq fim proprii nowtri duwmani.

Cine citewte cartea Apocalipsei ’wi va da repede seama cq Dumnezeu se ’ngrijewte personal de Biserica Sa. Bisericile locale pomenite ’n primele capitole ale cqryii nu seamqnq nici una cu cealaltq, dar fiecare are privilegiul de a fi ’n atenyia lui Dumnezeu wi de a primi un mesaj personal adecvat din partea Domnului Isus. Tot awa stau lucrurile wi cu Biserica Ortodoxq din Romknia. Dintre miwcqrile de trezire spiritualq, mai mult sau mai puyin locale, mai mult sau mai puyin luate ’n seamq de istorici, vom aminti aici de miwcarea

cunoscutq sub numele de <Oastea Domnului.>

Existq o frumoasq simetrie istoricq ’ntre aceastq miwcare de re’nnoire spiritualq din Romknia wi o alta, petrecutq ’n Anglia wi intratq ’n istorie sub numele de <Salvation Arm]> (posibil de tradus prin <Oastea Mkntuirii> sau <Armata Salvqrii>). Wi una wi cealaltq s-au nqscut ’ntr-un climat de apatie religioasq wi de decadenyq spiritualq, cknd Biserica era mai mult caracterizatq de ceremonii liturghice deckt de vitalitate wi preocuparea de a se ’ngriji de sufletele oamenilor.

“n Romknia, ’mprimqvqrarea crewtinq a venit uneori din <import> prin activitqyile misionare ale <evanghelicilor> protestanyi sau neoprotestanyi. Miwcarea <Oastea Domnului> a fost wi continuq sq fie o <trezire spiritualq> nqscutq ’n sknul Bisericii Ortodoxe.

Pentru o scurtq istorie a <Oastei Domnului> vom reda mai jos prelegerea pastorului Adolf Nova\, yinutq ’n 1998 cu ocazia conferinyei

“n cqutarea adevqratei Biserici Apostolice

Ce ar trebui sq wtie Evanghelicii despre

Ortodoxismul Rqsqritean


“n cqutarea adevqratei Biserici Apostolice

Ce ar trebui sq wtie Evanghelicii despre

Ortodoxismul Rqsqritean

<Luminq pentru rqsqrit> din Germania.

<Cine se intereseazq de istoria spiritualq a Romkniei constatq cq anii care au urmat imediat dupq primul rqzboi mondial au fost o perioadq a multor ’nceputuri.

“n 1922, cqlugqrul ortodox Dumitru Cornilescu a terminat traducerea Bibliei, lucrarea a devenind mai tkrziu foarte cunoscutq.

“n acelawi timp, preotul Tudor Popescu L-a predicat ’n Bucurewti pe Christos awa cum ajunsese el sq-L cunoascq prin pocqinyq wi prin nawterea din nou, respectiv prin studierea Bibliei.

“n acelawi an, viaya spiritualq din cadrul Bisericii Ortodoxe a ’nceput sq se ’nvioreze wi ’n Transilvania, mai exact ’n Sibiu. Toate aceste evenimente au lqsat urme pknq ’n ziua de azi, poate wi din cauzq cq au fost marcate de suferinye wi de grele ’ncercqri.

Lupta pentru viaya spiritualq

“nfiinyarea wi dezvoltarea Oastei Domnului este legatq inseparabil de fondatorul ei, preotul Iosif Trifa. El s-a nqscut ’n ziua de 3 Martie 1888 ’n satul Certege, judeyul Turda, ’n Transilvania wi a studiat teologia ortodoxq la Sibiu. Aici, la Academia Teologicq din Sibiu, a fost mai tkrziu wi profesor.

Dupq ce s-a cqsqtorit, a slujit 10 ani ca preot. “ntre anii 1912 wi 1918, lui Trifa i-au murit trei din cei patru copii wi deasemenea wi soyia. Au fost ani grei, care l-au pregqtit ’nsq pentru lucrarea de mai tkrziu.

“n 1920, Iosif Trifa ’wi publicq prima sa carte, sub titlul <Spre Canaan.>

“n 1922, mitropolitul Bqlan ’i propune sq facq parte din redacyia gazetei bisericewti <Lumina satelor.> Un an mai tkrziu, Trifa a publicat ’n aceastq revistq o chemare arzqtoare la o ’nnoire spiritualq ’n toatq yara. Autorul era nemulyumit de starea spiritualq a poporului romkn wi a preoyilor lui. De asemenea, Trifa s-a gkndit (critic) wi la sine. “n cartea <Sq crewtem ’n Domnul>, Trifa a scris: <Mulyi ani am fost wi eu un om lumesc. Chiar ca preot de yarq, eram ’ntr-o bunq parte un om lumesc. Trqiam wi eu ’n judecata nebunq cq sunt preot numai cknd sunt ’mbrqcat ’n haine de slujbq; ’ncolo sunt wi eu om care trebuie <sq-mi trqiesc viaya.> Aceastq cumplitq judecatq, care - durere! - se mai yine wi azi, mq ’mpqryea ’n douq: ’n omul de la altar wi ’n celqlalt, de prin sat wi de pe la petreceri. Ce nebunie! Lumina era pusq sq locuiascq ’mpreunq cu

’ntunericul. Slqvit sq fie Domnul cq nu m-a lqsat sq pier ’n aceastq nebunie de suflet amqgitoare. Am ’nceput sq mq trezesc la o viayq nouq.>

Aceiawi regenerare duhovniceascq wi-o dorea pentru ’ntreaga yarq. El scria: <Romknia se aflq ’ntr-o robie umilitoare. Nqravurile noastre sunt stricate ... Prin furtunile pline de otravq ... ni s-a ’nveninat credinya, ni s-a pierdut dragostea wi ni s-a umplut sufletul de otrava pqcatului ... Ea este aceea care a golit bisericile de oameni wi sufletele de credinyq.>

Soluyia vqzutq de preotul Trifa a fost ’ntr-o pocqinyq interioarq: <De ne vom opri, de ne vom ridica wi noi ca fiul cel rqtqcit din Evanghelie wi de vom pleca spre Casa Tatqlui ceresc (...) La temelia noii rknduieli din sat - din yarq - trebuie pusq teama de Dumnezeu wi ascultarea de Cuvkntul Lui. Numai o singurq doftorie poate da lumii wi yqrii noastre sqnqtatea wi mkntuirea: sq se ’ntoarcq oamenii wi popoarele la Isus.>

Aceastq frqmkntare sufleteascq a crescut tot mai mult. “n preajma Anului Nou 1923, preotul Trifa wi-a analizat viaya trqitq pknq atunci, ’n mod special slujirea lui ca preot. Profund ’ntristat wi nemulyumit, a constatat cq viaya sa, ca wi a celorlalyi oameni, nu era marcatq de rugqciune wi evlavie, ci de datini pqgkne ’ntunecate. Oamenii trqiau ’n chefuri wi ’n destrqbqlqri ruwinoase. Pe sub fereastra casei sale tocmai trecea un ckrd de beyivi, care rqcneau de rqsuna ’ntreg cartierul. S-a simyit ’ndemnat sq scrie un articol la revistq tocmai pe aceastq temq. “n mod spontan, a ’ngenuncheat la masa sa de scris wi a mqrturisit:

<Doamne, Dumnezeule! Ne coplewewte rqutatea ... ne biruie ’ntunericul ... ne ’neacq potopul fqrqdelegilor ... se scufundq oamenii ’n pieire sufleteascq ... Dq-ne Tu, Doamne, putere mai multq ’n lupta contra ’ntunericului wi a Diavolului ... Vino, Isuse Doamne, cqci iatq s-a fqcut furtunq ’n marea vieyii noastre.>

“n aceastq stare de zdrobire sufleteascq, preotul Iosif Trifa s-a decis sq cheme oamenii la pocqinyq wi la lupta ’mpotriva rqului. Aceastq chemare spre yarq a rqsunat ’n Nr. 1/1923 al gazetei <Lumina satelor>:

<Veniyi sq faceyi o intrare crewtineascq ’n anul cel nou. Avem noi, romknii, douq mari pqcate care mai ales ne stricq sufletul wi traiul crewtinesc: sudalma wi beyia. Veniyi sq facem o hotqrkre wi o ’ntovqrqwie de luptq ’mpotriva lor, ca sq le scoatem din casa noastrq, din traiul nostru wi al vecinilor nowtri.>

Mii de oameni au urmat aceastq chemare: yqrani, muncitori wi intelectuali. Cu aceasta au fost puse temeliile Oastei Domnului.>

Programul wi realizarea lucrqrii

<Preotul Iosif Trifa a definit sarcina Oastei Domnului astfel: < ... aflarea wi vestirea lui Isus cel rqstignit.> Aceastq formulare era o veritabilq <declarayie de rqzboi sufletesc contra ’ntunericului wi a rqutqyii> din partea unei <armate care luptq sub steagul wi conducerea lui Isus Biruitorul.>

Despre programul Oastei Domnului, preotul Trifa a scris: <Isus cel rqstignit - acesta a fost programul meu ’n toyi anii de Oaste wi acesta este programul Oastei Domnului. Nu este un program nou. L-am aflat gata de la dumnezeiescul apostol Pavel.>

Douq lucruri au fost importante pentru Trifa: apostolatul laic (astqzi am spune <preoyia generalq>) wi voluntariatul duhovnicesc (<Deoarece orice suflet care L-a aflat cu adevqrat pe Domnul se face vestitorul Domnului>). Trifa scrie: <Yinknd cont de permanenta ofensivq a iadului, un ostaw al Domnului trebuie sq fie <un ostaw activ, luptqtor>, un <mare viteaz>, capabil sq atragq wi pe alyii ’n lupta cea mare a mkntuirii sufletelor.>

“n anul 1929 s-au cumpqrat tiparniye, a fost ’nfiinyatq editura wi a fost deschisq librqria miwcqrii Oastea Domnului. Trifa a scris: <Tiparul este o mare putere a vremurilor noastre, care trebuie atrasq ’n slujba Domnului.>

“n cei 15 ani de activitate, preotul Trifa a publicat gazeta ’n wase numere sqptqmknale cu un total de 20 de milioane de exemplare. Pe lkngq acestea, au mai apqrut ’ncq 12 calendare, care au ajuns, paryial, pknq la 5 ediyii, cu un total de 1,32 milioane de exemplare.

Tipqriturile s-au dovedit foarte eficiente. Tractatele wi browurile au ajuns ’n cele mai ’ndepqrtate colyuri ale yqrii. Efectul a fost cq, pe alocuri, ckrciumile de la sate au fost ’nchise wi transformate ’n case de adunare ale Oastei Domnului. Iatq un citat dintr-o scrisoare adresatq preotului Trifa: <Preacucernice pqrinte wi semqnqtorule de luminq - scrie un yqran din Transilvania - <Vq fac cunoscut cq, dupq ce s-a ’nfinyat Oastea Domnului wi la noi, ’n Poiana Mqrului, judeyul Brawov, un ckrciumar de aici, cu numele Ioan Enescu, la stqruinyele cuvioasei sale femei, care este o inimq bunq wi a fost cea dintki ’n Oastea Domnului, a lqsat ckrciuma wi localul acela care era pus ’n slujba Diavolului, l-a curqyit wi ’mpodobit


de al doilea rqzboi mondial, alqturi de Biserica Ortodoxq, ’mpotriva Oastei s-a nqpustit un nou instrument de represiune: Statul comunist.>

Complicitatea dintre Republica Popularq wi Biserica Ortodoxq

<”n anul 1948, la insistenyele Bisericii Ortodoxe, autoritqyile de Stat interzic activitatea Oastei Domnului. Legea aferentq nu a fost ’nsq publicatq niciodatq. Chiar wi awa, ’n yarq au ’nceput arestqrile: Cornel Rusu (Simeria) wi Traian Dorz (Beiuw), talentatul poet crewtin wi colaboratorul apropiat al preotului Iosif Trifa, au fost condamnayi la ani grei de temniyq. Traian Dorz a fost eliberat ’n 1952, ’nsq numai pentru ckteva luni, dupq care a fost ’nchis din nou. “nchisorile au ’nceput sq se umple de membrii ai Oastei Domnului.

“n anul 1954 a urmat un al treilea val de arestqri, oamenii fiind eliberayi apoi ’n anul 1958.

Condiyiile din ’nchisorile comuniste au fost inumane. Beton gol, priciuri goale, multe wi ele din beton; iarna fqrq ’ncqlzire, mkncare puyinq wi nehrqnitoare wi, peste toate, o torturq ckineascq. Pe durata interogatoriilor, tortura era zilnicq.

(Acewtia au fost anii de teroare stalinistq cknd s-au ’ntklnit ’n ’nchisori cei mai buni fii ai Romkniei. Crewtinismul a avut atunci mulyi reprezentanyi ’ntre martirii neamului: preoyi greco catolici, preoyi ai Oastei, pastori baptiwti, lutherani wi membrii din majoritatea confesiunilor crewtine au fqcut atunci <Academia crewtinq a suferinyei.> “n exterior, ierarhia Bisericii Ortodoxe yinea slujbe de proslqvire a <noii puteri a poporului> - n.a.)

Eliberat a doua oarq din ’nchisoare, poetul Traian Dorz a fost somat de autoritqyi sq ’nceapq acyiunea de <legalizare> a miwcqrii Oastea Domnului. Au urmat o serie ’ntreagq de vizite la Bucurewti wi ’ntocmirea unor liste cu conducqtorii

frumos wi l-a pus ’n slujba Domnului. Localul acela, unde se vorbeau vorbe urkte wi murdare, sudalme, certuri, bqtqi, astqzi este plin de rugqciuni wi ckntqri duhovnicewti.>

Bqtrknii wi tinerii au mqrturisit cq prin cqryile, browurile wi gazetele lui Iosif Trifa au venit la credinya vie ’n Isus Christos. Numqrul membrilor Oastei Domnului a crescut formidabil.>

Opoziyia - lupta de exterminare

Primqvqratica miwcare a Oastei Domnului a wocat ierarhia Bisericii Ortodoxe. Din pqcate, ’n loc sq se bucure wi sq cunoascq <ceasul cercetqrii>, Biserica Ortodoxq a reacyionat negativ la succesul preotului Iosif Trifa. Iatq ce scrie Adolf Nova\:

<Numqrul de membrii din ce ’n ce mai mare ai Oastei a neliniwtit conducerea Bisericii Ortodoxe, mai ales pe mitropolitul de la Sibiu, Nicolae Bqlan. Din invidie, preotul Trifa a intrat ’n dizgrayia ierarhilor. Mitropolitul a ’nceput sq rqspkndeascq bqnuieli murdare wi calomnii la adresa lui Trifa. Cknd acestea nu au avut efectul scontat, Biserica Ortodoxq a trecut la luptq pe fayq ’mpotriva Oastei Domnului. Aceastq luptq a durat ani ’n wir. Preotul Trifa a fost reclamat, tipografia a fost confiscatq de Biserica Ortodoxq. Culmea acestei campanii de persecuyii a fost acuzarea lui Trifa ’naintea Sfkntului Sinod. “n cele din urmq, (ca wi Luther ’n Germania catolicq) preotul Iosif Trifa, unul dintre cei mai buni fii ai crewtinismului din Romknia, a fost excomunicat.

Sub necazul sufletesc, boala trupeascq, de care Trifa suferea deja de ckyiva ani, s-a agravat foarte mult. Acuzayiile wi bqnuieliile din partea Bisericii Ortodoxe i-au ’nrqutqyit foarte mult suferinya. Au urmat ani grei ’n care, ’n ciuda tuturor ’mpotrivirilor wi fqrq ’nlesnirea unor spayii corespunzqtoare pentru editurq, Trifa a continuat sq tipqreascq cqryi wi gazete. Atacul Bisericii Ortodoxe a continut chiar wi atunci cknd Oastea a gqsit un alt redactor pentru tipqrituri. “n Februarie 1938, lupta pqrintelui Trifa pentru mkntuirea neamului romknesc s-a terminat. Dumnezeu l-a luat acasq ’n slavq. Ura Bisericii Ortodoxe nu s-a potolit nici mqcar ’naintea sicriului: hainele preoyewti au fost smulse efectiv de pe trupul mort - wi numai dupq aceea s-a dat voie ca Trifa sq fie ’ngropat!

Ceata crewtinilor ortodocwi treziyi la credinya vie avea ’nsq sq continue sq activeze. Din pqcate ’nsq, dupq cel

miwcqrii. Cknd autoritqyile s-au declarat mulyumite de listele alcqtuite de Traian Dorz a urmat ... arestarea! Toyi conducqtorii miwcqrii Oastea Domnului au fost arestayi ’n ziua de Crqciun a anului 1958. Au urmat apoi alte arestqri. Un total de peste 500 de lideri ai Oastei au fost aruncayi ’n puwcqrie. (Biserica Ortodoxq ’wi rezolva treburile murdare cu ajutorul Statului! - n.a.)

Sub presiunile politice venite din vest, a urmat o amistiere generalq wi membrii Oastei au iewit din ’nchisori ’n anul 1964.

Chiar wi pe timpul ’n care conducqtorii ei erau ’n ’nchisoare, Oastea Domnului a continuat sq existe wi sq se manifeste. Aflatq acum ’n <ilegalitate> miwcarea a continuat sq-wi vadq membrii arestayi wi ’nchiwi. De obicei, conducqtorii locali erau arestayi, iar crewtinii surprinwi ’n adunqri erau amendayi cu mari sume de bani. Doar ’n 1967, 40 de familii au fost amendate de douq ori: o datq cu 40.000 de lei wi a doua oarq cu 60.000 de lei. Salariul mediu al unui muncitor era atunci de 2.000 de lei.

Denunyayi de preotul local, membrii Oastei erau luayi sub supraveghere de autoritqyile de Stat wi wicanayi la locul de muncq. Toyi trqiau acasq cu teama percheziyiilor. Nicolae Moldovan, talentatul compozitor al Oastei (trecut ulterior la Biserica Baptistq) a fost percheziyionat ’n 1971, 1973, 1976 wi 1977. Pentru cq a continuat sq fie activ ’n lucrarea crewtinq, Nicolae Moldovan a fost arestat, judecat wi condamnat la 13 ani de detenyie (din care a trebuit sq stea ’n ’nchisoare <numai> wase ani).

Traian Dorz, care a scris peste 15.000 de poezii, grupate acum ’n 28 de volume, wi alte 46 de cqryi de meditayii la textele biblice, de istorioare pentru copii, etc., a fost condamnat de wase ori wi a petrecut ’n total 17 ani ’n diferite ’nchisori. Dintre cei 17 ani, 12 ani a stat ’nchis fqrq sq fi existat vreo sentinyq judecqtoreascq! (Statul comunist se ferea sq facq publicitate persecuyiei- n.a.) Privit ca lider al Oastei Domnului, Traian Dorz a fost silit sq trqiascq sub domiciliu foryat majoritatea anilor. Ultima lui arestare a avut loc pe 3 August 1981. La vkrsta de 67 de ani, el a fost condamnat atunci la <doar> 2 ani de detenyie.

Dupq wase luni a fost ’nsq eliberat din nou. Opt ani mai tkrziu, la 29 Mai 1989, Traian Dorz a murit la spital, fqrq sq mai apuce sq vadq <schimbarea> politicq din acel an.>

(Arestqrile wi supravegherea ne’ncetatq l-a care a fost supus Traian Dorz au fost elementele unei campanii de teroare prin care Statul comunist a fqcut un serviciu Bisericii

10 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

11LUMINQTORUL - Mai - Iunie 2007

’n schimbul complicitqyii ei politice. - n.a.)

Specificul Oastei Domnului

<Miwcarea Oastea Domnului a yinut pknq ’n ziua de azi de cele patru puncte principale. La adunqrile lor este vorba ’n esenyq de:

1. Cuvkntarea liberq (predicq) cu chemarea la pocqinyq

2. Declamarea de poezii spirituale3. Intonarea ckntqrilor religioase

cu acompaniament instrumental4. Rugqciunea liberq, spontanqToate acestea sunt lucruri care nu

sunt permise ’n Biserica Ortodoxq. Adunqrile Oastei dureazq normal pknq la douq ore, ’n funcyie de numqrul celor care participq ’n mod activ la slujba divinq. Cei prezenyi emanq o bucurie profundq wi, ’n acelawi timp, o teamq neprefqcutq de Dumnezeu. La ’ntruniri participq un numqr izbitor de mare de tineri.

“n adunqrile publice wi ’n viaya privatq, pentru membrii Oastei Domnului Biblia joacq un rol central. Iosif Trifa a fost de pqrere cq: <Sfknta Scripturq nu este o carte ca oricare alta. Ea este cartea lui Dumnezeu. O carte prin care Dumnezeu stq de vorbq cu noi despre planurile Sale. Biblia este o carte ’n care Dumnezeu ’wi descoperq planul de mkntuire.>

Anii grei ai libertqyii

<Dupq <revoluyia> din 1989, a sosit ceasul libertqyii wi pentru Oastea Domnului. Biserica Ortodoxq a fost suficient de inteligentq sq-i integreze ’n rkndurile ei pe <tqcuyii din yarq>, altfel i-ar fi pierdut ’n favoarea altor biserici. Ici wi colo, adunqrile membrilor Oastei se desfqwoarq ’n clqdirile bisericilor ortodoxe, ’nsq ’n afara spayiului liturghiei oficiale. Integrarea a reuwit numai ’n unele cazuri, deoarece mulyi preoyi ortodocwi nu au nici un pic de ’nyelegere fayq de Oastea Domnului.

S-a discutat wi se discutq mereu ’n ce mqsurq mai pot adopta membrii Oastei obiceiurile Bisericii Ortodoxe, ’n special cele fqrq suport biblic, ca rugqciunile la sfinyi wi pomenile pentru moryi. O parte din membrii Oastei au declarat cq nu pot rqmkne ’n sknul unei Biserici care i-a trqdat wi i-a aruncat ’n ’nchisoare. Alyii au rqmas. O a treia parte a Oastei s-a alqturat miwcqrilor evanghelice, integrkndu-se ’n biserici baptiste, pentecostale sau crewtin dupq evanghelie. Imaginea de azi a Oastei Domnului nu mai este la fel de omogenq ca ’n anii persecuyiei. Ici wi colo existq localitqyi ’n care ostawii s-au alqturat Bisericii Greco- Catolice.

Conducerea Oastei Domnului se aflq ’n Cluj Napoca. Aici, membrii ei au la dispoziyie ckteva birouri. Mai nou, ei au wi o clinicq medicalq cu un medic internist, un cabinet stomatologic wi un medic pediatru. “n scurt timp se va da ’n folosinyq wi o nouq tipografie proprie.

Una din tradiyiile Oastei a rqmas ’nsq ’n picioare: la Rusalii, ostawi din toatq yara vin la Sibiu wi se adunq ’n jurul mormkntului fondatorului miwcqrii, preotul Iosif Trifa.

(Am putea spune cq acest gest este simbolic pentru ancorarea miwcqrii ’n trecut. Pentru supravieyuirea prezentq wi pentru dezvoltarea viitoare, Oastea Domnului resimte nevoia apariyiei unor noi lideri, cu suficient har wi personalitate pentru a da contur acestei miwcqri de renawtere spiritualq nayionalq - n.a.)

<Despre starea de astqzi a Oastei, prewedintele ei actual (’n anul 1998), Suciu Vasile afirmq: <Astqzi, Oastea Domnului este un fenomen de masq. Din pqcate, prin aceasta calitatea ei a scqzut. De asemenea, ne lipsesc wi conducqtori binecuvkntayi de Dumnezeu, asemenea celor pe care i-am avut ’n trecut. Asimilarea de cqtre Biserica Ortodoxq ne-a impus un formalism rigid.>

Reluknd paralelismul amintit anterior, am putea spune ’mpreunq cu Nova\ Adolf cq:

<Ceea ce a fost {esle] pentru Biserica Anglicanq a fost wi Iosif Trifa pentru Biserica Ortodoxq din Romknia. Viitorul acestei miwcqri, indiferent de numqrul de azi ai membrilor ei, depinde de credinciowia wi de angajamentul lor fayq de lucrarea lui Dumnezeu. El este Cel care i-a ocrotit ’n trecut prin marile lupte. Acum, Oastea Domnului trebuie sq fie confirmatq de libertate.>

“n loc de o evaluare criticq

Doar Judecata de Apoi va arqta ckyi romkni au primit mkntuirea prin lucrarea Bisericii Ortodoxe ’n timpul celor douqsprezece secole de activitate a ei ’n Romknia. Timp de sute de ani, Romknia a fost strqjerul awezat la hotarele crewtinqtqyii wi a yinut piept ’n faya invaziilor pqgknilor migratori sau o avansqrii musulmane. Mii, poate sute de mii de crewtini ortodocwi romkni wi-au oferit viaya pe altar, luptknd <pentru dreapta credinyq.>

Mqcar ’n teorie, ’n contrast cu Biserica Romano-catolicq aservitq pretinsei infailibilitqyi papale, Biserica Ortodoxq a ales sq nu se aweze sub autoritatea unicq a unui om, cqutknd cqlquzirea divinq prin mulyimea oamenilor duhovnicewti din sinoade.

Aceastq cqlquzire a dus-o ’nsq astqzi foarte departe de idealurile Noului Testament.

Am enunyat mai sus ckteva din caracteristicile de credinyq wi practicq ale Bisericii ortodoxe. Fiecare dintre ele ar trebui examinate wi reevaluate ’n lumina Scripturii wi a spiritului de <relevanyq> ’n cultura wi societatea contemporanq. De exemplu, picturile murale de pe mqnqstirile romknewti a fost o ideie epocalq ’n contextul unui popor ’n care majoritatea nu avea wtiinyq de carte. Permanentizarea unor astfel de mijloace ’n practica wi liturghia modernq nu face ’nsq deckt sq ne dea un aspect de <muzeu al satului>, izolat de ritmul citadin contemporan, iar la muzeul satului nu se merge deckt din cknd ’n cknd, pe cknd ’n peisajul contemporan trqim ’n toate zilele. Trebuie ca biserica ortodoxq sq iasq din ’nchistarea ei istoricq wi sq intre ’n atmosfera societqyii pe care dorewte sq o slujeascq.

Iatq ce am gqsit scris ’ntr-o altq carte consacratq istoriei Bisericii:

<Bisericile din Rqsqrit nu sunt nici ceea ce a fost Biserica ’n veacul I, nici ceea ce este ea ’n veacul XX. Ele nu reprezintq nici Biserica primitivq, nici Biserica actualq, ci un moment al Bisericii, moment care s-a petrificat, s-a ’nyepenit, s-a fixat. Ele sunt Biserica veacului IX.

Wi fiindcq ele s-au dezbinat wi s-au oprit, neagq cq Biserica Catolicq a avut dreptul sq meargq mai departe, sq continue drumul. Dar ceea ce a voit Isus, este, nu o Bisericq imobilq, incapabilq de dezvoltare, ci o Bisericq ce ’nainteazq o datq cu istoria wi cu omenirea; nu o Bisericq ce doarme, ci o Bisericq care lucreazq; nu o pqzitoare a ritului, a ceremoniilor wi a dogmelor, ci o Bisericq prin care ritul, ceremoniile si dogmele sq devinq <spirit de viayq.>

Legea identitqyii garantate prin prezenya Spiritului Sfknt, face ca Biserica ce a proclamat Dogma din Conciliul Vatican, sq fie una wi aceeawi cu Biserica ce a proclamat Dogma din Conciliul de la Niceea...

Ideea Bisericii care se sforyeazq sq-wi blocheze crewterea, pretinzknd cq ’mbqtrknind ’wi poate pqstra mereu trqsqturile tinereyii, nu exprimq realitatea Trupului lui Cristos. Trupul lui Christos nu poate sq nu se dezvolte, sq nu creascq, sq nu meargq la pas cu dezvoltarea omenirii. El nu a devenit incapabil de a gkndi wi de a vorbi, ci trebuie sq trqiascq wi sq se miwte mereu, modifickndu-wi wi adaptkndu-wi manifestqrile, dar rqmknknd ‘n esenyq mereu consecvent cu sine ‘nsuwi ... > (Unitatea Bisericii, Ch. ~uenet, trad. de Iverna Tip. Sabaoani, 1937).

Drumul mamei Tknqra mamq s-a apucat de drum. <Acesta este drumul cel lung?> a ‘ntrebat ea wi ghidul

i-a rqspuns: <Da, acesta este drumul cel lung wi greu. “nainte sq-i ajungi la capqt, vei ‘mbqtrkni, dar sfkrwitul va fi mai bun deckt ‘nceputul>.

Tknqra mamq era fericitq wi nu-i venea sq creadq cq putea fi ceva mai bun pe lume. Se juca cu copiii, le culegea flori wi-i scqlda ‘n apele limpezi. Soarele pqrea cq o privewte din ‘nqlyime wi-i zkmbewte. Tknqra mamq exclama: <Nimic nu poate fi mai frumos>.

Apoi a venit noaptea wi furtuna, iar drumul s-a ‘ntunecat. Copiii tremurau de fricq wi de frig, dar mama i-a strkns lkngq ea wi i-a acoperit cu pelerina ei. Atunci, copiii au spus: <Mamq, nu ne mai temem de nimic, pentru cq suntem cu tine. Nu ni se poate ‘ntkmpla nici un rqu>.

A venit apoi dimineaya. “n faya lor se ridica un deal. Copiii au ‘nceput sq-l urce wi, dupq un timp, au obosit. Mama a obosit wi ea, dar le-a spus copiilor: <”ncq puyin wi vom ajunge sus>. Copiii au continuat sq urce wi, cknd au ajuns ‘n vkrful dealului, au spus: <Mamq, nu am fi reuwit fqrq tine>. Seara, cknd mama s-a culcat, a privit spre stele wi a spus: <Ziua aceasta a fost mai bunq deckt cea de ieri, cqci copiii mei au ‘nvqyat dkrzenia wi perseverenya ‘n faya greutqyilor. Ieri le-am dat curaj, astqzi le-am dat tqrie>.

“n ziua urmqtoare, au apqrut niwte nori ciudayi care ‘ntunecau pqmkntul, nori de rqzboi, de urq wi de rqutate. Copiii bkjbkiau pe drum wi se ‘mpiedicau, dar mama le-a spus: <Priviyi ‘n sus. Ridicayi-vq ochii ca sq vedeyi Lumina>. Copiii au privit wi au vqzut deasupra norilor Gloria nepieritoare care i-a cqlquzit dincolo de ‘ntuneric. “n noaptea aceea, mama a spus: <Ziua aceasta este cea mai bunq, cqci le-am arqtat copiiilor mei pe Dumnezeu>.

Au trecut zile, au trecut sqptqmkni, au trecut luni wi ani. Mama a ‘mbqtrknit, s-a fqcut mai micq wi spatele i s-a ‘ncovoiat. Copiii ei erau ‘nalyi, puternici wi plini de curaj. Cknd drumul era greu, acum ei o luau ‘n braye, cqci ea era uwoarq ca un fulg. “ntr-un tkrziu, au ajuns la poalele unui deal wi, dincolo de el, se vedea un drum strqlucitor wi niwte poryi de aur s-au deschis larg. Mama a spus: <Am ajuns la capqtul cqlqtoriei mele. Acum wtiu cq sfkrwitul este mai bun deckt ’nceputul. Copiii mei nu mai au nevoie de mine. Sunt prea ocupayi cu copiii lor>.

Copiii i-au spus: <Mamq, tu vei fi ‘ntotdeauna cu noi, chiar wi dupq ce vei trece dincolo de poryi>. Au rqmas acolo s-o priveascq cum a plecat singurq wi poryile s-au ‘nchis dupq ea. Ei au spus: <N-o mai vedem, dar este ‘ncq cu noi. O mamq ca a noastrq este mai mult deckt o amintire. Ea va trqi mereu ‘n inima noastrq>.

Tot la fel este wi cu tine. Mama ta este ‘ntotdeauna cu tine ‘n fownetul frunzelor cknd treci pe stradq, ‘n mirosul proaspqt al rufelor spqlate, ‘n rqcoarea pe care o simyi pe frunte atunci cknd ewti bolnav. Mama ta trqiewte ‘n rksul tqu. Ea se ivewte ‘n fiecare lacrimq. Ea este locul de unde ai venit. Este prima ta casa wi este ghidul pe care ‘l urmezi fqrq sq-yi dai seama la fiecare pas. Mama ta este prima ta iubire wi prima ta durere. Nimic din lume nu vq poate despqryi, nici timpul, nici spayiul, nici chiar moartea!

Lucruri pe care le-am invatat de la mama:

Ascultayi cuvintele unui fiu:Mama m-a ‘nvqyat LOGICA:<Vezi cq dacq ai sq cazi de pe leagqn wi ai sq-yi rupi

gktul, nu mai poyi sq mergi cu mine la magazin.> Sau <Dacq toyi sar de pe o stkncq, trebuie sq faci wi tu la fel?>

Mama m-a ‘nvqyat MEDICINA:<Dacq te mai uiyi ‘n cruci, o sq orbewti (o sq rqmki

awa).>Mama m-a ‘nvqyat cum sq am VIZIUNE:<Dacq nu treci examenul la citire, nu o sq poyi avea un

servici (o carierq) bun (bunq).>Mama m-a ‘nvqyat cum sq fac fayq confruntqrilor:<Ce-a fost ‘n capul tqu? Rqspunde cknd vorbesc cu

tine! Sq nu-mi ‘ntorci vorba!>Mama m-a ‘nvqyat UMORUL:<Sq nu vii sq mi te plkngi cknd mawina de tqiat iarbq o

sq-yi taie degetele de la picioare.>Mama m-a ‘nvqyat despre GENETICQ:<Ewti exact ca tatql tqu!>Mama m-a ‘nvqyat despre RQDQCINI:<Crezi cq te-ai nqscut ‘n codru? (Pqdure)>Mama m-a ‘nvqyat despre “NYELEPCIUNEA

VKRSTEI:<Cknd o sq fii de vkrsta mea, o sq ‘nyelegi>, sau <o sq-yi

explic cknd o sq crewti mare.> Mama m-a ‘nvqyat despre AGONIA ANTICIPQRII:<Awteaptq numai pknq vine tata acasq.>Mama m-a ‘nvqyat despre ce ‘nseamnq A PRIMI<O sq primewti bqtaie cknd ajungem acasq.>Wi lecyia favoritq care am ‘nvqyat-o de la mama este

JUSTIYIA (DREPTATEA):<Odatq o sq ai wi tu copii wi sper sq fie la fel ca tine.

Atunci o sq vezi wi tu cum e! Abia awtept!>Cred cq aceasta este speranya secretq a fiecqrei mame:

ca istoria sq se repete.Mamele sunt ‘nvqyqtoare. Mamele disciplineazq.

Mamele fac curqyenie. Unele mame cultivq grqdina sau taie iarba. Wi multe mame ‘nyeleg cq este mai important fqcutul prqjiturilor deckt spqlatul geamurilor.

Mamele sunt asistente medicale, psihologi, consilieri, woferi, motivatori. Mamele sunt vocile gingawe care spun <TE IUBESC>. Mamele sunt conecyia cu Dumnezeu wi prima dovadq a dragostei lui Dumnezeu pe care copilul o experimenteazq. Mamele sunt toate aceste lucruri wi ‘ncq mult mai mult.

Una din rubricile mele preferate (scrise de Erma Bombec\) povestewte despre felul cum Dumnezeu a creat mamele. Ea spune cq ‘n ziua cknd Dumnezeu a creat mamele, El a lucrat din greu. Un ‘nger L-a ‘ntrebat: <Doamne, de ce ‘yi ia awa de mult timp sq creezi o mamq?>

Domnul i-a rqspuns: <Ea trebuie sq fie gata sq ‘mbrace wi haina bucuriei wi a ‘ntristqrii. Trebuie sq fie mereu ‘n miwcare wi gata de lucru. Ea trebuie sq aibq un sqrut care sq vindece totul, de la un picior rupt, pknq la o inimq zdrobitq. Ea trebuie sq aibq genunchi gata sq legene wi picioare gata sq alerge. Wi ... trebuie sq aibq wase perechi de mkini.>

Ziua Mamei

12

1�LUMINQTORUL - Mai - Iunie 2007

<Wase perechi de mkini?> a spus ‘ngerul, <Asta e imposibil>.

<Nu doar wase perechi de mkini, ci wi trei perechi de ochi, dintre care o pereche trebuie sq vadq dincolo de uwa ‘nchisq ca sq wtie ce fac copiii ‘ncq ‘nainte de a-i ‘ntreba> a spus Domnul. <Mai are o pereche de ochi ‘n spatele capului pentru a vedea toate lucrurile care nu s-ar awtepta sq le vadq, dar pe care trebuie sq le vadq. Wi mai are a treia pereche de ochi la locul lor pentru a se uita la copilul care tocmai a fqcut o prostie wi poate comunica dragoste wi ‘nyelegere fqrq sq spunq un cuvknt.>

<E prea mult>, a spus ‘ngerul, <nu poyi sq pui atktea lucruri ‘ntr-o singurq persoanq. De ce nu te odihnewti puyin wi sq continui mkine?> <Nu, nu pot>, a spus Domnul. <Sunt pe punctul de a termina crearea cuiva care seamqnq foarte bine cu Mine. Mama aceasta se ‘ngrijewte singurq atunci cknd este bolnavq, poate sq hrqneascq o familie de wase copii cu un pumn de mkncare, wi este singura ‘n stare sq vorbeascq inimii ‘ndqrqtnice a adolescentului>.

Atunci ‘ngerul s-a uitat cu mai multq atenyie la modelul de mamq creat de Dumnezeu wi a zis: <Este prea moale>. Dar Domnul i-a spus: <Nu, ea e tare, wi ai sq fii surprins la ckt de multe lucruri poate aceastq mamq sq facq>.

<Poate sq gkndeascq?> a ‘ntrebat ingerul. <Nu doar cq poate sq gkndeascq, dar ea poate sq judece, wtie cknd sq facq compromisuri wi cknd sq vorbeascq cu convingere> a spus Domnul.

“ngerul a ‘ntins mkna wi a atins acest prototip al mamei. <E udq pe fayq. Ceva nu e bine. Yi-am spus eu cq nu poyi sq pui atktea ‘ntr-o singurq persoanq>. Domnul a rqspuns: <Nu este nici o grewealq. Acea patq udq de pe fayq este ... o lacrimq>.

<Wi la ce este bunq lacrima?> a ‘ntrebat ‘ngerul. <Pentru multe: pentru bucurie, ‘ntristare, necaz, dezamqgire, mkndrie.> <Ewti un geniu> a zis ‘ngerul.

O ‘nvqyqtoare de la clasa a doua preda ‘ntr-o zi o lecyie despre magnet, wi felul cum magnetul lucreazq. Ziua urmqtoare ea i-a pus pe elevi sq rqspundq la urmqtoarea problemq: <Numele meu ‘ncepe cu litera M wi ridic lucruri de pe jos. Ce sunt eu?> Mare i-a fost supriza cknd copiii ‘n unanimitate au rqspuns: <Mama.>

Doi copii, unul de patru ani wi altul de wase, i-au adus mamei un ghiveci cu flori. Ei l-au cumpqrat din banii lor wi mama a fost deosebit de ’nckntatq. Cel mai mare cu faya tristq a spus cq ei au vqzut un buchet de flori mai mare wi mai frumos, dar prea scump pentru ei. Avea o panglicq frumoasq pe care scria: <Odihnewte-te ‘n pace>.

Daruri de ziua mamei:Ce sq nu-i cumperi soyiei tale:Mulyi bqrbayi au simyit consecinyele

dezastruoase ale cumpqrqrii cadoului grewit.

1. Nu-i cumpqra ‘mbrqcqminte care sq cearq mqrimi. Sunt puyine wanse cq vei nimeri mqrimea corectq, cca 1 ‘n 7000, iar soyia ta va fi dezamqgitq celelalte 6999 de dqyi.

2. Nu cumpqra nimic ce implicq o curq de slqbire. Ea va ‘nyelege aceasta ca o sugestie cq este supraponderalq.

3. Nu cheltui prea mult. <Cum crezi cq ne permitem aceasta> te va ‘ntreba. Dar nu cheltui nici prea puyin. Ea nu-yi va spune nimic, dar va gkndi: <Doar atkta merit eu?>

Ce este mama?Undeva ‘ntre energia plinq de tinereye a

adolescentului wi anii de aur din viaya unei femei, gqsewti o femeie extraordinarq, plinq de dragoste, cunoscutq pe numele de MAMA.

O mamq este un amestec interesant de rqbdare, bunqtate, ‘nyelegere, disciplinq, skrguinyq, puritate wi dragoste.

O mamq poate sq coase cel mai mic nasture ‘n rochia de mireasq a fiicei sale, wi poate sq conducq un van ‘n mijlocul unei wosele supraaglomerate.

Mama este singura creaturq de pe faya pqmkntului care poate sq plkngq atunci cknd e fericitq, wi sq rkdq atunci cknd inima ‘i este frkntq.

Mama este blkndq ca un mieluwel, wi tare ca un uriaw. Numai o mamq poate sq parq atkt de firavq wi timidq, wi sq aibq atkta putere sq ‘nchidq un borcan de dulceayq pe care nici tata nu-l poate deschide.

Mama este imaginea unei fiinye care trebuie protejatq atunci cknd soyul ei este acasq, wi este imagiea rezilienyei ‘ntruchipate atunci cknd este singurq.

Mama are o voce angelicq ce ne amintewte de corul ‘ngerilor de pe bolta cereascq, wi care poate sq cknte ckntqri duioase pruncului din poalq, dar aceeawi voce nu are nevoie de microfon sau difuzoare pentru a-wi aduna copiii la cinq, sau pentru a-i susyine ‘n ‘ntrecerile sportive.

Mama are puterea fascinantq de a fi aproape totdeauna wi-n tot timpul wi poate sq umple ziua cu energie wi vitalitate.

Mama este <de modq veche> cu adolescentul, simpla mamq cu copilul din clasa a treia, wi Mama cu surioara de doi ani.

NU este nici o experienyq ‘n viayq mai emoyionantq deckt sq poyi sq-yi ‘ndrepyi mkna ‘nspre ea wi sq poyi sq spui <Aceasta este MAMA mea.>

1� RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

Stimate frate pqstor Liviu Yiplea, numele Asociayiei a cqrui prewedinte sunteyi este foarte impresionant; Asociayia Bisericilor Baptiste Romkne din Statele Unite wi Canada. Credeyi cq este posibil ca acoperirea geograficq imensq a Asociayiei sq reducq din relevanya dumneavoastrq ca prewedinte la nivelul membrilor Asociayiei? Cu alte cuvinte puteyi dumneavoastrq sq aveyi, cktuwi de puyin, un impact ’n viaya tuturor membrilor Asociayiei?

Da, e o observayie validq. Dacq considerqm cq funcyia unui prewedinte este sq fie pqstor peste bisericile wi pqstorii din Asociayie, dacq prewedintele ’wi reduce activitatea doar la o activitate reprezentativq, la formare de viziune, probabil cq lucrul acesta nu e chiar atkt de irelevant. Din punct de vedere al funcyionqrii Asociayiei, poziyia de prewedinte poate prezenta o oarecare validitate. Dar, e o ’ntrebare foarte bunq, wi cel puyin de ckyiva ani de zile de cknd sunt implicat cu Asociayia, se observq clar cq distanyele geografice imense creazq o problemq de comunicare. Chiar dacq avem Internetul la dispoziyie, comunicarea gurq cqtre gurq, prezenya prewedintelui ’n biserici, probabil cq ar constitui, sau ar ’mplini o nevoie care la ora actualq nu este acoperitq.

Care este rolul Asociayiei?Rolul Asociayiei, awa cum

este descris de fapt ’n strategia adoptatq de Comitetul Executiv ’n urmq cu aproximativ doi ani

de zile, este sq asiste bisericile ’n a-wi ’mplini chemarea pe care Dumnezeu le-a dat-o de lqrgire a “mpqrqyiei lui Dumnezeu, fiecare bisericq ’n aria ei de infuenyq. Ca sq fiu mai specific, nu toate bisericile au resursele pe care bisericile ’mpreunq le au. Noi am stabilit trei puncte foarte importante care cred cq la nivel de Asociayie se pot realiza wi pot fi o binecuvkntare pentru biserici. “n primul rknd, echiparea lucrqtorilor, pentru cq aceasta este o nevoie constantq. Apoi, ’ntqrirea spiritualq a bisericilor existente wi, nu ’n ultimul rknd, plantarea de noi biserici. Deci ’n cele trei aspecte, cred cq Asociayia poate fi o sursq de binecuvkntare pentru toate bisericile membre.

Existq o bazq biblicq pentru Asociayia noastrq?

Da, dacq urmqrewti practica biblicq a Apostolului Pavel, vei constata cq l-am putea numi pe el primul prewedinte de asociayie. El a plantat biserici, wi dupq aceea, grija lui a fost sq wtie cq bisericile care au fost plantate sunt awezate pe o temelie biblicq sqnqtoasq. “n cartea Faptele Apostolilor citim deseori despre vizitele pe care Pavel le fqcea bisericilor pentru a le ’ntqri. Acel Conciliu de la Ierusalim din Fapte capitolul cincisprezece, ne aratq cq dewi organizatoric, sau poate oficial cum este cazul nostru, nu a existat ’n vremea aceea o asociayie, totuwi o vedem funcyionknd. Vedem oameni care au din partea lui Dumnezeu o oarecare autoritate

Pentru noi

Puncte de vedere

spiritualq, wi autoritatea aceasta este recunoscutq nu numai de biserica din Ierusalim, dar wi de bisericile din diaspora. Acesta cred cq este un argument destul de valid ca sq funcyionqm wi noi ca Asociayie astqzi.

Aveyi o viziune personalq pentru Asociayie?

Da wi nu. Da ’n sensul cq aw dori ’ntr-adevar ca Asociayia noastrq, sau mai bine zis bisericile locale, sq aibq un impact asupra societqyii din Statele Unite, dar uitkndu-mq la potenyialul nostru, parcq nu am curajul sq-mi exprim viziunea ’n direcyia aceasta.

Vq referiyi la potenyialul financiar?Nu. Mq refer la potenyialul de

infuenyq spiritualq. Mq refer, de exemplu, la un oraw ca Los Angeles ‘n care bisericile romkne, orickt s-ar agita, probabil cq nimeni nu le-ar bqga ’n seamq. Dar probabil ’n orawele mai mici, unde proporyia romknilor e mai mare, probabil cq acolo impactul social ar fi mai puternic. Am aceeawi viziune pe care o ’mpqrtqwesc wi alyi pqstori wi anume sq putem, ’n primul rknd - un scop destul de pragmatic -, sq ne definim ca wi bisericq ’n contextul ’n care o parte din bisericile noastre nu-wi gqsesc ritmul. Mq refer la generayia tknqrq, iar cei mai ’n vqrstq de asemenea se simt <out of space> ’n contextul ’n care locuim. Deci cred cq asta va fi bqtqlia noastrq pentru urmqtorii ani. Pentru cq la ora actualq ne confruntqm cu probleme destul de serioase, ’n mod special

Liviu Yiplea


la tinerii care sunt nqscuyi aici, wi nu au absolut nici o experienyq a tradiyiei romknewti, a mowtenirii spirituale pe care noi, cei mai ’n vkrstq, am adus-o din Romknia. Atkt pqrinyii, ckt wi pqstorii, ’wi dau seama cq e un punct de cotiturq. Undeva va trebui gqsitq o soluyie ca sq yinem bisericile ’mpreunq wi sq nu le desfiinyqm.

Credeyi cq existq uniformitate ’n bisericile noastre?Cred cq orice asociayie are o temelie a unitqyii.

Ca wi credinciowi evanghelici, cred cq avem douq aspecte fundamentale ’n care trebuie sq fim uniyi: ’n doctrinele esenyiale wi ’n practica crewtinq. Existq acele zone cenuwii ’n care cred cq bisericile au libertatea sq gkndeascq cum vor ele, dar ’n aspectele importante de doctrinq cred cq trebuie sq fim una. Cred cq existq unitate ’n general ’n Asociayie. Nu cunosc la ora actualq nici o bisericq din cadrul Asociayiei care sq se fi abqtut de la fundamentul credinyei ’n care suntem ancorayi toyi wi nici de la practica de ’nchinare wi de la moralitatea crewtinq. S-ar putea sq fie unele biserici care, ’n modul de ’nchinare, sq fie diferite de altele, dar nu este nimic scandalos.

Care credeyi cq este cea mai importantq ’nvqyqturq a Domnului Isus pentru bisericile din Asociayie?

Cea mai importantq ’nvqyqturq pentru Asociayie este cea mai importantq ’nvqyqturq pentru orice bisericq. Este chemarea la ucenicie, la umblare serioasq cu Dumnezeu. Nu cred cq existq vreo altq ’nvqyqturq care sq fie mai importantq ca aceasta. Una dintre plqgile mari ’n crewtinism este tocmai superficialitatea wi aceastq amqgire a multor credinciowi care cred cq doar la nivel de simpatizanyi, sau de acceptare a unor forme de credinyq, rezolvq problema definitiv. Cred cq acel crewtinism radical pe care l-a predicat Domnul Isus nu e diferit nici de ceea ce trebuie sq practicqm noi astqzi.

Vq considerayi un lider popular?Dacq mq raportez la bisericile unde nu am fost

implicat ’n rezolvarea de conflicte, poate ai putea sq spui cq sunt un lider popular, dewi e un cuvknt care mq face incomod, pentru cq popularitatea nu are nimic de-a face cu voia lui Dumnezeu ’n viaya noastrq. La nivel uman, dacq ’i intrebi pe alyii fayq de care am avut anumite reacyii ’n problemele interne wi poate poziyia mea nu a fost atkt de popularq, probabil cq ’yi vor spune cq nu sunt foarte popular.

Care considerayi cq este cea mai acutq problemq a bisericilor Asociayiei astqzi?

Cea mai acutq problemq este legatq exact de mesajul cel mai important care cred cq este pentru Asociayie, referitor la ’ntrebarea pe care ai pus-o ’nainte. Este vorba despre ucenicia ’n biserici, wi ca sq fiu wi mai specific, cred cq cea mai acutq problemq ’ntre probleme este o predicare care sq reflecte exact cerinya Domnului Isus de a-L urma pe El. Mq refer din nou la ucenicie. Cred cq predicatorii, ’n mod special, sunt, ’n mkna lui Dumnezeu, instrumente de o valoare foarte mare, wi prin ei cred cq Dumnezeu ar trebui sq ’ntoarcq sau sq cheme din nou poporul la

acea credinyq simplq wi la acea umblare cu dedicare fayq de Dumnezeu.

Credeyi cq ayi putea identifica un punct forte al Asociayiei?

“mi este destul de dificil sq rqspund, pentru cq nu gqsesc ceva care sq fie atkt de generalizat ’nckt sq pot sq spun cq se aplicq la toate bisericile. Sunt, de exemplu, unele biserici care fac bine misiune. S-au implicat bine nu numai pe plan local dar wi ’n Romknia wi chiar ’n lumea ’ntreagq. Vqd pasiune pentru misiune wi dedicare. De asemenea, poate cq o notq generalq, aspectul pqrtqwiei ’ntre biserici cred cq este o notq destul de evidentq. Lucrul acesta se vede wi la congrese wi la alte evenimente la care bisericile vin ’mpreunq. Vqd nu numai dorinya, dar realmente cknd frayii sunt ’mpreunq vqd bucuria aceea a pqrtqwiei care probabil ’ncq ’wi mai are rqdqcinile ’n tradiyia noastrq romkneascq.

Primiyi salariu pentru serviciile pe care le aduceyi Asociayiei?

Nu.

Presupun cq trebuie sq sacrificayi mult din timpul dumneavoastrq...

Trebuie, wi ’nainte de a accepta aceasta poziyie, mi-am dat seama care este preyul pe care trebuie sq-l plqtesc. Nu aw putea sq spun cq biserica pe care o pqstoresc este sutq la sutq fericitq cknd mq vqd tras wi ’n alte probleme deckt problemele bisericii, dar ’n general, biserica ’ntelege cq este o nevoie. Am acceptat cu convingerea faptului cq Dumnezeu, poate pentru o vreme ca aceasta, mq vrea ’n fruntea Asociayiei. Nu am avut ambiyii nu wtiu ckt de mari. Dorinya mea personalq este sq pqstrqm wi, ’n mqsura ’n care pot, eu mq sacrific ’n direcyia asta, sq pqstrqm wi o linie doctrinarq biblicq sqnqtoasq, wi ’n acelawi timp sq avem grijq wi de etica, de morala crewtinq, sq fie conformq cu Scriptura. Dacq lucrurile acestea cel puyin nu degenereazq, aw putea spune cq aw avea o oarecare mulyumire. Cineva mi-a spus, chiar ’nainte sq accept poziyia asta, sq mq gkndesc la ce s-ar ’ntkmpla dacq altcineva care n-are chemare wi nici fricq de Dumnezeu este ’nvestit ’ntr-o poziyie de genul acesta. Acest lucru ar fi putut fi un dezastru pentru multe biserici din Asociayie. Istoria ne demonstreazq cq oameni fqrq fricq de Dumnezeu, ’n poziyii de felul acesta au putut crea mult rqu bisericilor.

Mi-ayi spus cq biserica acceptq acest sacrificiu. Ce-mi puteyi spune despre familia dumneavoastrq?

Copiii sunt o\, pentru cq nu prea ’nyeleg ce se ’ntkmplq. Dar pentru soyia mea e destul de greu. Ea lucreazq, vine acasq obositq, wi ar avea nevoie de un soy care sq mai petreacq puyin timp cu ea, s-o ’nyeleagq, wi de multe ori mq gqsewte la telefon. “n general, cei care sunq, pot sq sune seara cknd ’wi terminq serviciile. Pentru ea e o frustrare wi nu e un lucru care sq fie plqcut, dar ’nyelege cq slujba aceasta se va ’ncheia curknd wi deci o acceptq awa, ’n mod stoic.


Dacq ar trebui sq predayi wtafeta conducerii Asociayiei mkine, ce fel de lider ayi dori sq vq ia locul, wi ce sfat i-ayi da acestuia?

Aw dori, dincolo de cineva care sq aibq o viziune extraodinarq, aw dori ca cel care ’mi ia locul sq fie un om de caracter, un om cu integritate, un om fayq de care sq avem respect, un om care modeleazq viaya crewtinq ’n primul rknd ’n familia lui, wi dupq aceea vin celelalte lucruri legate de viziune wi de leadership. Primul lucru pe care l-aw dori este acesta. Cknd mq refer la un om de caracter mq refer nu numai la aspectul strict personal, ci mq refer la cineva care wtie sq lucreze ’ntr-o echipq, care wtie sq creeze relayii sqnqtoase, care wtie sq-wi atragq oameni de valoare ’n jurul lui. Wi de asemenea, revin la ceea ce am mai discutat deja: un om care sq creadq ’n Scripturq ’n totalitate, wi sq stea aproape de Dumnezeu, chiar cu riscul vieyii ’n convingerile pe care le are.

Ce sfat i-ayi da?I-aw da sfatul urmqtor: ’nainte

de orice, sq ’ncerce sq-wi creeze o echipq cu care sq lucreze. Acesta este lucrul cel mai important. Aceasta a fost lupta wi frqmkntarea mea. Pknq la ora actualq pot sq spun cq oamenii care au vqzut direcyia ’n care se merge au venit ’mpreunq wi sunt gata sq coopereze, chiar dacq la un nivel nu foarte impresionant. Deja s-au cristalizat wi ’n Asociayie relayiile, wi asta este un ’nceput bun.

Vorbind despre echipa de conducere, credeyi cq dacq am aplica wi noi metoda celor din Asociayiile americane unde existq poziyii de slujire plqtite, am avea mai multq eficienyq?

Ar fi mai multq eficienyq, pentru cq cel care ar fi ’ntr-o poziyie de prewedinte sau secretar general, wi-ar putea dedica tot timpul pentru awa ceva.

Ayi menyionat mai devreme problema tinerilor care sunt nqscuyi aici wi care sunt acaparayi de cultura americanq wi care nu au prea multq idee de ceea ce se ’ntkmplq ’n tradiyia romkneascq. Credeyi cq problema se aflq ’n ’nyelegerea tradiyiei, sau se poate schimba cumva direcyia bisericilor ca sq cuprindq wi

dorinyele tinerilor? “n loc sq ’ncercqm sq-i facem pe ei romkni, sq ’ncercqm noi sq ne facem puyin americani.

Cred cq problema e mult mai adkncq deckt ceea ce apare la suprafayq, wi sunt multe mituri care circulq ‘n bisericile noastre cu privire la tineri. Unul dintre miturile cele mai mari care circulq printre tineri este cq tot ce este romknesc trebuie aruncat pe fereastrq, wi tot ce e american trebuie acceptat fqrq nici un discernqmknt. Sunt de ckyiva ani ’n Statele Unite wi am constatat cq ’ntre tinerii care nu sunt mkntuiyi cu adevqrat, existq tot felul de scuze pe care le preiau wi pqrinyii lor: cq nu ’nyeleg limba, cq nu se integreazq, wi gqsesc tot felul de scuze ca sq punq beye ‘n roate procesului de integrare. Ei trebuie sq ’nyeleagq cq nu sunt sutq la sutq americani, wi nu sunt nici sutq la sutq romkni. “n momentul ’n care ei spun cq nu mai vor sq meargq la biserica romknq, ei divoryeazq nu numai de bisericq, ci wi de pqrinyii wi de bunicii lor. Cred cq efortul trebuie fqcut din ambele pqryi. Dacq biserica romknq ’ncq funcyioneazq la nivelul la care limba romknq e ’nyeleasq de majoritatea membrilor, cred cq wi din partea lor se cere un efort sq ’nveye mqcar un pic limba romknq. Eu le-am sugerat tinerilor din biserica noastrq sq facq efortul qsta wi sq ia Biblia romkneascq wi sq citeascq cinci minute ’n fiecare zi. Pe de altq parte ’mi dau seama cq trebuie sq venim ’n ’ntkmpinarea lor, wi vqd frustrarea lor pentru cq nu ’nyeleg pe deplin predicile, wi nu ’nyeleg ce se ’ntkmplq ’n bisericq. Eu ‘ncerc sq folosesc proiectorul pentru predici cu sumarul wi lucrurile care sunt esenyiale ’n limba englezq ca sq priceapq wi ei. De asemenea, le dau libertatea tinerilor sq vorbeascq ’n limba englezq la orele de tineret. “n plus, ca wi bisericq, am hotqrkt, ’ntr-un ritm destul de rapid, sq aducem wi vorbitori de limba englezq ’n bisericq pentru ca sq ’mplinim wi nevoile lor. Dincolo de aspectul acesta cred cq e foarte important pentru liderii de tineret, pentru pqstori wi pentru pqrinyi, sq nu cadq ’n capcanq crezknd cq totul se reduce la limbq wi la relevanyq wi cq trebuie sq spargem toate tiparele numai ca sq-i acomodqm pe tineri.

“n final problema spiritualq e una simplq, wi cineva care ’ntr-adevqr are nawterea din nou, wi ’nyelege ce e esenyial wi ce ’nseamnq sq-L urmezi pe Christos, eu cred cq evidenyele vor fi clare la tineri. Ideea e sq nu ne lqsqm manipulayi de ei wi sq nu ne lqsqm duwi ’ntr-o direcyie care nu e sqnqtoasq, pentru cq ’n final, ei vor cere tot ce le gkdilq firea, distracyii, seri spectaculoase, sau alte lucruri. Cred cq trebuie sq punem accentul pe ceea ce e important.

Tot ’n domeniul acesta, v-ayi gkndit vreodatq sq aveyi o ’ntklnire separatq numai cu liderii de tineret din Asociayie?

Cred cq ’ntrebarea asta e providenyialq, pentru cq dupq Convenyia de la Sacramento asta e framkntarea pe care am avut-o ’n inimq. M-am gkndit la o ’ntklnire cu liderii de tineret, wi m-am gkndit chiar la o ’ntklnire cu lucrqtorii cu copiii. Dar ’nainte de asta m-am gkndit la ’ntklnirea cu pqstorii din luna noiembrie – wi sper sq vinq ckt mai mulyi. Chiar doresc sq abordqm acest subiect: tineri-copii. Sq nu ne mai facem cq problema nu existq, pentru cq nu putem sq o punem de-o parte la infinit. Din discuyia pe care o vom avea cu pqstorii nqdqjduiesc sq iasq ceva bun, wi urmqtorul pas este sq avem o ’ntklnire cu liderii de tineret din toatq yara.

Ne-ayi putea da un scurt ’ndemn pastoral pentru membrii bisericilor din Asociayie?

Fiecare la locul lui are responsabilitatea sq trqiascq ’n awa fel ’nckt Isus sq fie glorificat. Asociayia nu poate trqi viaya membrilor Asociayiei ’n locul lor, wi nu poate schimba rolurile cu bisericile locale. Fiecare suntem responsabili ’n locul ’n care suntem sq trqim pentru Dumnezeu. Cea mai mare binecuvkntare pentru Asociayie e atunci cknd fiecare membru al bisericii ’wi trqiewte chemarea wi, prin viaya pe care o duce, “l glorificq pe Dumnezeu. Celelalte lucruri legate de organizare sau de a pune ’mpreunq resursele, ar fi foarte simple dacq ar exista acest fundament, sau cadru spiritual ’n bisericile noastre.

Alte vremi Pe vremea cknd umblam pe jos, Cqrknd la plase de-ayq tare, Stqteam la cozi, pentru mkncare: Dar trqiam wi bine wi frumos, Pe vremea cknd umblam pe jos... Wi serile tkrziu, la stele, Visam la alte lumi stinghere… Ckntam mai mult, ckntam duios, Munceam din plin, munceam voios Wi-aveam wi timp de toate cele… Pe vremea cknd umblam pe jos!

Pe vremea cknd tqiam butuci Sq ne-ncqlzim, sq facem cina, Wi cqram apa cu gqleata, Nu cumpqram nimic de gata. Pe vremea aia, nu de mult, Wtiam sq mknuiesc wi sapa, Wi ‘l citeam wi pe Sha\espeare… Cum de-aveam timp? Acu mq mir, Dar pe vremea cknd umblam pe jos Totul mi se pqrea frumos… Wi n-aveam timp de tknguit… Cum fac acu^ de cknd m-am pricopsit!.

Pe vremea cknd purtam wowoni, Wi reparam la pantofi talpa, Lumea wtia stknga de dreapta… Ckrpeam ciorapii la cqlckie, Wi n-aveam crize de mkndrie… Nu se-ntkmpla sq auzim Cq vre-unul n-are self esteem?! Bqtrknii nu mureau stingheri, Wi pentru ckini erau hingheri!

Pe vremea cknd purtam galowi, Aveam respect pentru strqmowi! Wi ce-amintiri mi-au mai rqmas, Din vremea cknd stqteam la bus… Pe vremea cknd mergeam pe jos, Toamna aveam cartofi de scos, Wi ne ducea pe toyi cu wcoala, Wi nu-l lua pe unu boala! Wi cknd ziceai cq mergi afarq, Nu era vorba de-un banchet, Cu frigqrui, turte, werbet… Era-n ogradq , un loc <mqrey>, “ntre coteye, un alt cotey… Nu parfumat wi deodorat, Sau primenit wi asortat… Aveam caracterul mai frumos Pe vremea cknd mergeam pe jos…

Wi nu eram awa de disperayi, Cq nu suntem bine ‘mbrqcayi... Cu anii, chiar mai mult de doi… Ziceam cq hainele sunt noi. Copiii ne salutau frumos, Pe vremea cknd umblam pe jos, Wi nu pqrea de loc pe dos, Ca bqieyii sq dea wapca jos; Sau sq se scoale ‘n picioare, Wi sq dea locul! Era o onoare!

Acu, ‘nsq ne-am pricopsit, Cum nici nu-i bine de vorbit! Wi ce concept total pe dos, E qla sq umblqm pe jos?! “nyepeniyi wi ruginiyi, “ncovoiayi wi pricqjiyi, Slujim la domni fqrq suflare; Wi construim mereu hambare… ………………………………. Azi mi-a rqmas un gknd frumos... Pe vremea cknd mergeam pe jos, Eram la timp la adunare!

Rodica Botan



7Vine Armagedonul climatic sau ne sperie ecologiwtii?

Alexandru HANCU

Ianuarie 2007. Documentarul artistic <Un adevqr incomod>, cu fostul viceprewedinte american Al Gore ‘n rolul principal, e propus la Oscar. Lansat cu mare succes anul trecut, filmul a fost elogiat mediatic pentru acurateyea wi dramatismul cu care inventariazq, pe ‘nyeles, consensul wtiinyific asupra celui mai grav pericol din istoria omenirii: IGA - ‘ncqlzirea Globalq Antropogenq; adicq, provocatq de omenire. Fqrq echivoc, Gore ne-a avertizat cq mai sunt 10 ani pknq la punctul de rupturq – coborkrea definitivq ‘n Infern, prin distrugerea mediului. Dewertificare, prqbuwirea agriculturii, foamete wi noi epidemii ucigqtoare. Dispariyia acceleratq a speciilor vii. Topirea zqpezilor, gheyarilor, calotelor

Perspective profetice

Mknia Domnului nu se va potoli pknq nu va ‘mplini wi va ‘nfqptui planurile Lui. Veyi ‘nyelege lucrul acesta ‘n cursul vremurilor> (Ier. 23:20)

Chuck Missler, unul din teologii americani pasionat de profetologie, ‘ntreyine un <site> de Internet unde urmqrewte zece miwcqri mondiale care prevestesc apropierea venirii Domnului.cotim de interes general pentru noi toyi.

1. Arme de distrugere ‘n masq Mat. 24:222. Pericolul Islamic Dan. 113. Bqtqlia pentru Ierusalim Zah. 12; Luca 214. Invazia lui Magog Ezech 38, 395. Apariyia superstatului european Dan. 7:76. Ridicarea Chinei Isaia 49; Apoc. 197. Plqgi biotehnice globale Apoc. 6:88. Religia ecumenicq Apoc 13, 17, 189. Guvernul mondial Apoc. 1310. Rolul Americii 2 Cron 7:14

Vom cquta sq pqstrqm numerotarea aceasta wi vom identifica specificul unei wtiri dupq numqrul perspectivei profetice ‘n care se ‘ncadreazq. Cu prudenya recomandatq ‘n astfel de ‘ndeletniciri, vom parcurge ‘mpreunq studiile acestui om de excepyie.

polare. Ridicarea oceanelor cu ckyiva metri, fenomene meteo extreme, uragane wi inundayii frecvente. Sute de milioane de refugiayi, cine wtie ckyi moryi. Imagini-simbol ale filmului: pe vkrful |ilimanjaro nu mai e zqpadq; undeva, ‘n Vest, cowuri de uzinq fumegknd. Oamenii distrug natura. Remediul: reducerea urgentq wi drasticq a <emisiilor de carbon>, dupq formula |]oto, wi adoptarea unui stil de viayq <neutru-carbonic>.

- Colaj carbonicFebruarie 2007. ONU ‘ncepe

publicarea celui de-al patrulea Raport de Evaluare ‘ntocmit de IPCC (acronim ‘n englezq pentru Comitetul Interguvernamental asupra Schimbqrii Climei). Desigur, ‘n presq au apqrut deja articole despre concluziile raportului care ‘i dau dreptate lui Al Gore. Sub titlul Verdictul Final, marele sqptqmknal britanic The Observer scrie cq, potrivit IPCC, ‘ncqlzirea globalq va avea efecte mai distrugqtoare wi mai rapide deckt se anticipase. Impactul va fi catastrofal, sute de milioane de oameni vor pqrqsi zonele devastate, ‘n special de

la tropice, pornind ‘n valuri spre yqrile dezvoltate.

“ncqlzirea atmosferei e incontestabilq. “n cei 12 din ultimii 13 ani s-au atins cele mai ridicate temperaturi de cknd se yin evidenye (1861). Cauza e clarq, se spune ‘n articol: efectul de serq provocat de activitatea umanq. Rapoartele IPCC sunt prezentate drept biblia climatologiei. Temelia wtiinyificq a Tratatului de la |]oto, privind reducerea emisiilor de carbon, cum spun ecologiwtii wi ziariwtii occidentali. Corect ar fi emisii de dioxid de carbon. Codoi, cum zicea o chimistq de pe la noi. Carbon sunq, ‘nsq, mai dramatic. Distrugem planeta cu emisii de carbon – alt impact mediatic, altq mobilizare.

Decembrie 2006. Dr. Heidi Cullen, expert ‘n climatologie, vedeta la {eather Channel, sugereazq Societqyii Meteorologice Americane sq ridice atestatele meteorologilor TV care considerq cq ‘ncqlzirea globalq nu e antropogenq, ci e un proces natural, ciclic. Ridicarea atestatelor ar duce la concedierea celor vizayi. “ntr-o emisiune, Heidi Cullen l-a avut ca invitat pe Dave Roberts, ziarist la revista Grist-online, care ceruse anterior tribunale tip Nürenberg pentru <climato-sceptici>.

1981-2006. Imagini de la Cape Canaveral (Florida) cu lansqri amknate ale Navetei Spayiale. Motivul: ‘nrqutqyirea bruscq a vremii. Nu-i de mirare cq le explodeazq navetele, dacq nici meteorologi ca lumea nu au. Sau poate ‘i au. Dar ce meteorologie sq faci, cu vremea brambura de la ‘ncqlzirea globalq? E un fenomen real, o uriawq ameninyare. Trebuie mqsuri urgente, |]oto. Rapoartele IPCC sunt ‘ntocmite de cei mai importanyi climatologi, folosind cele mai precise date wi cele mai sofisticate modele computerizate. Ziarele wi televiziunile vorbesc categoric despre consensul wtiinyific


asupra chestiunii. Da, existq wi ckyiva <sceptici>. Nu e pqdure fqrq uscqturi. Incompetenyi, impostori ahtiayi dupq publicitate, mercenari ‘n solda corporayiilor.

- Consens la portofelCe-ayi zice de un roman de

aventuri cu o bibliografie de 27 de pagini, numai cqryi wi articole wtiinyifice? “n volum, puzderie de grafice, diagrame wi note de subsol. “n plus, un <mesaj din partea autorului> de 6 pagini, wi un eseu pe tema <wtiinyq wi politicq>. Plicticos, nu? Apqrutq ‘n 2004, cartea a sqrit pe primul loc ‘n topul vknzqrilor de la Ne[ }or\ Times. Ceva firesc pentru autor. A scris despre germeni ucigqtori, nano-roboyi, dinozauri, cqlqtoria ‘n timp, dar wi despre aeronauticq, informaticq, lumea afacerilor. Doi ani se documenteazq la sknge, un an scrie. Mai toate cqryile lui ajung filme – pe unele le-a wi regizat.

Se numewte Michael Crichton. Cel cu Germenul Andromeda wi cu Jurassic Par\. De-abia a scos un nou roman, despre geneticq, fiind intervievat, pe douq pagini, ‘n Sunda] Times. Inevitabil, ‘nsq, discuyia s-a mutat la cartea din 2004, <State of Fear>. Adicq: Starea de Spaimq sau Statul Spaimei. E un roman de aventuri <din viitorul apropiat>, care nu o sq ajungq film la Holl][ood. Vorbewte despre ‘ncqlzirea Globalq Antropogenq. <Cu scepticism> e prea puyin spus. Multe nume din lista <eco-Nürenberg> figureazq ‘n masiva bibliografie. Dupq publicare, s-a apucat, desigur, de urmqtorul roman. Dar State of Fear nu-i dqdea pace. A ‘nceput sq conferenyieze. Mai ‘ntki, pentru studenyii americani. Tema: efectul catastrofal al politizqrii wtiinyei. Apoi, ‘n 2005, a fost invitat la Clubul Nayional al Presei, la Comisia de ecologie a Senatului American, la Casa Albq.

Criticul a uitat, ‘nsq, mici detalii. Tot la Harvard, Crichton a absolvit medicina – summa cum laude. Studiile post-doctorale le-a fqcut ‘n cercetare, la Institutul Sal\, ‘nfiinyat de creatorul vaccinului anti-poliomielitq. A gqsit timp sq predea wi Antropologie la Cambridge, pknq sq se dedice scrisului, filmelor wi televiziunii (e creatorul wi producqtorul serialului

E.R. – Spitalul de Urgenyq, inspirat din anii lui de rezidenyiat). O bazq wtiinyificq pe care n-o au ecologiwti hiper-mediatizayi ca Al Gore, Bono, Barbara Streisand, Leonardo DiCaprio, Bill Clinton.

Crichton a ‘nvqyat mult wi de la tatql lui, care a fqcut carierq ‘n publicitate. De pildq, o maximq din PR: realitatea nu existq, ci doar realitatea din mass-media. Studiind doi ani ‘ncqlzirea globalq, a tras ckteva concluzii: dezbaterea wtiinyificq a fost suprimatq; cei ce resping <biblia> rapoartelor IPCC sunt declarayi <eretici> wi ignorayi; wtiinya nu mai cautq adevqrul, ci servewte, pe bani, interese politice.

Crichton e, ‘n America, o mare vedetq. A devenit prima vedetq care a ‘ncercat sq fisureze Zidul Consensului Wtiinyific. Pornind de la o zicalq din folclorul politic: consensul e primul refugiu al ticqlowilor. Progresul wtiinyific se face mereu ‘mpotriva consensului. Studenyilor californieni le-a spus, clar: cknd auziyi de consens ‘n wtiinyq, duceyi mkna la portofel, cq va furq. La Clubul Nayional al Presei a fost wi mai dur: Criza Omenirii nu e peste 100 de ani, e chiar acum. De ce ne agqyqm de

doctrinele reacyionare wi antiumane ale ecologismului demodat – wi nu auzim strigqtele muribunzilor, ‘nfometayilor wi bolnavilor lumii? Dacq avem trilioane de cheltuit, sq le cheltuim acum, pe semenii nowtri.

Despre ce vorbewte SF-istul? Despre ce spun <scepticii> amintiyi. Despre planul de a cheltui trilioane de dolari spre a evita, peste o sutq de ani, o catastrofq prezisq pe calculator. Despre ideea cq o teorie care nu e confirmatq cu probe e o prejudecatq. Despre faptul cq ecologia e wtiinyq, iar ecologismul – politicq. Despre politici care, dacq s-ar aplica integral, de toate yqrile lumii, n-ar avea absolut nici un efect asupra climei. Dar ar putea distruge economia mondialq, schimbknd cursul evoluyiei umane, prin dezindustrializare. Science-fiction, este? <Scriitorawul> a deschis dezbaterea; <climato-scepticismul> a iewit, timid, la rampq.

- Praf de |]otoBine, dar e de crezut? Nu.

Categoric, nu. “n wtiinyq, nimic nu e <de crezut>. Doar de confirmat sau de infirmat prin cercetqri. Care

duc la acelawi rezultat, indiferent de numqrul de ‘ncercqri. Absolut nimic din ce urmeazq nu trebuie crezut – totul trebuie verificat.

Iatq, ‘n sintezq, argumentele <scepticilor>. O ipotezq e doveditq prin experimente care o raporteazq la realitate. O simulare pe calculator nu e o dovadq, cqci nu se ‘ntkmplq ‘n realitate, ci ‘n <realitatea virtualq> dintr-un calculator. V-ayi urca ‘ntr-un avion care a fost testat doar pe computer? Rapoartele IPCC nu sunt deckt simulqri pe calculator, care prezic viitorul. Cu ce precizie? Sq zicem cq vreyi sq cumpqrayi un apartament. “ntrebayi ckt costq. Agentul imobiliar: <”ntre 100.000 wi 400.000 de Euro, dar se va wti exact peste 100 de ani. Plqtiyi acum suma maximq wi, dacq iese mai ieftin, returnqm banii nepoyilor dvs.> Ce ziceyi? Sau: cum v-ar suna urmqtoarea prognozq : <La noapte, temperatura va oscila ‘ntre 10 wi 40 de grade>? “n lumea realq, asta ar ‘nsemna o marjq de eroare de 400%. Ridicol, nu? Iatq wi marja raportului IPCC din 2001, privind crewterea temperaturii pknq ‘n 2100: <’ntre 1,4oC wi 5,8oC>. Peste 400%. “n raportul pe 2007, se pare cq marja a fost redusq: <’ntre 1,5oC wi 4,5oC>. Eroare de <numai> 300%. Dar sunt doar ckteva grade! Chiar conteazq? Sigur cq nu. Conteazq ZECIMI de grad. “n ultimul secol, temperatura globalq medie a crescut cu 0,6oC. Atkt. Conform predicyiilor, dacq se depqwewte pragul de 1oC, riscq sq aparq efecte dramatice. Peste 1,5oC, vin nenorocirile. Oricum, cert e ca temperatura a crescut: 0,6oC ‘ntr-un secol.

Asta, ‘n medie. Din datele IPCC, crewterea a fost ‘ntre 0,4oC wi 0,8oC – ‘n funcyie de modelul folosit. Wi e vorba de TRECUT! Deci nici mqcar trecutul nu poate fi modelat cu precizie. Trecutul pe baza cqruia se fac previziunile pe urmqtorul secol. Cu asemenea modele computerizate s-a ’ntocmit Tratatul de la |]oto, spre a evita pragul de 1oC. S-a calculat, desigur, wi <beneficiul> |]oto. Cu ckt ar scqdea temperatura globalq, dacq tratatul s-ar aplica integral, ‘n toate yqrile? Iatq: 0,07oC pknq ‘n 2100. Wapte SUTIMI de grad, ‘ntr-un secol, ‘n medie, desigur.

Dupq cel mai optimist scenariu (al IPCC) reducerea maximq ar putea fi de 1 zecime de grad. “n cel mai bun caz, o singurq zecime, ‘ntr-un secol. Ckt ar costa? Sq luqm numai America (25% din emisiile de CO2, locul 1 mondial). Anual, ar fi vorba de peste 300 de miliarde de dolari. De trei ori ckt bugetul federal pentru ‘nvqyqmknt. Sau 60% din bugetul apqrqrii.

|]oto a fost iniyiativa lui Al Gore. Bill Clinton a semnat tratatul, dar nu l-a trimis Congresului spre aprobare. N-avea rost. Cu ckteva luni ‘nainte, Senatul votase cu 95-0 o rezoluyie anti-|]oto – pentru cq tratatul scutea China wi India de reduceri. “ntr-o furtunq de critici mondiale, George Bush a abandonat complet |]oto. 300 de miliarde pe an numai ‘n America, pentru wapte sutimi de grad... ‘ntr-un secol... Cknd ar trebui minimum 4 zecimi de grad mai puyin, conform predicyiilor. “n raportul IPCC din 2001, scrie clar: <prezicerea pe termen lung a viitoarelor stqri climatice nu este posibilq>.

- Hochei climaticAu trecut, ‘nsq, 6 ani, wtiinya a

progresat, existq un nou raport. Sq revenim la problema de bazq. “ncqlzirea globalq se datoreazq emisiilor industriale de CO2. Emisiile sporesc, temperatura crewte ‘n continuare. E un fenomen unic, fqrq precedent ca amploare – provocat de om. Corect? Fiecare raport IPCC are un <sumar pentru politicieni>. Din el citeazq wi ecologiwtii, wi presa. “n 2001, piesa de rezistenyq a sumarului a fost un grafic numit <crosa de hochei>, privind evoluyia temperaturii ‘n ultimul mileniu. O lungq pantq orizontalq, uwor descendentq – ca mknerul unei crose – din anul 1000 pknq spre 1940. Apoi, abrupt, o scurtq pantq ascendentq – ca lama crosei. Dupq 1940, emisiile de CO2 au crescut cu peste 30%. Concluzia: ‘ncqlzirea globalq e masivq wi se datoreaza emisiilor de CO2.

Existq ‘nsq studii foarte solide care aratq cq ‘ntre anii 800 wi 1300 Pqmkntul a trecut printr-o ‘ncqlzire accentuatq, denumitq Perioada Caldq Medievalq. Suficient de caldq ca vi\ingii sq colonizeze temporar Groenlanda

– fqcknd agriculturq. Groenlanda ‘nseamnq Yara Verde. Azi, nu pare deloc awa. “ntre 1300 wi 1900 a urmat o lungq wi dramaticq rqcire – Mica Glaciayiune. “n secolul trecut, temperatura a crescut ‘n anii ^30 peste valorile de azi, apoi s-a rqcit brusc pknq ‘n anii ^70. Destul ca ecologiwtii sq declare cq vine o nouq erq glaciarq – din cauza emisiilor de CO2! Presa a ‘mbrqtiwat cu entuziasm ipoteza, ca pe o certitudine. Apoi, s-a sqrit ‘n extrema cealaltq: IGA. <Crosa de hochei> nu aratq nici una din marile fluctuayii de temperaturq descrise, care pot infirma ideea cq ‘ncqlzirea din prezent e artificialq wi are valori fqrq precedent.

Misterul a fost elucidat de doi <amatori> canadieni – un economist wi un matematician. Dupq 5 ani de eforturi, au obyinut datele wi algoritmul de prelucrare folosite de creatorul <crosei> – climatologul american Michael Mann. Au constatat ca Mann utilizase date incomplete, dar wocul a fost altul. Indiferent ce valori introduceau, chiar wi numere generate aleator pe computer, algoritmul producea aceeawi imagine: <crosa>. Anul trecut, Academia Americanq de Wtiinye a declarat graficul nul. <Un gunoi>, a conchis profesorul german Hans Von Storch, partizan ‘nfocat al IGA. <Crosa de hochei> joacq un rol central ‘n filmul lui Al Gore. Psihologii au constatat cq, orickt de onewti sunt cercetqtorii, awteptqrile pe care le au de la un experiment influenyeazq masiv rezultatul. “n cercetarea medicalq, se folosewte awa-numitul <sistem dublu-orb>. O echipq concepe studiul, alta ‘l efectueazq wi alta prelucreazq datele. Echipele nu se cunosc ‘ntre ele, nu wtiu nici mqcar din ce oraw sau yarq sunt. Michael Mann a conceput studiul, l-a efectuat wi a interpretat datele. “n plus, a redactat capitolul relevant din Raportul IPCC pe 2001.

- Gaze wi eco-dolariCercetqtorii concureazq

permanent pentru subvenyii. Anual, bugetul american alocq 4 miliarde de dolari pentru studii asupra schimbqrii climei. Verificarea independentq wi comunicarea publicq a datelor wi metodologiei nu sunt cerinye obligatorii. Anual, lobb]-ul ecologist de la {ashington


21LUMINQTORUL - Mai - Iunie 2007

cheltuie 1,6 miliarde de dolari. De mai bine de un secol, presa are un apetit nestins pentru <catastrofe climatice>. Marile organizayii ecologice – scutite de impozit – deyin valori wi fonduri, mergknd de la zeci de milioane la miliarde de dolari, wi plqtesc armate de cercetqtori, avocayi, experyi ‘n PR. Teoretic, sunt apolitice, dar multe fac lobb] wi se implicq ‘n campaniile electorale – de partea stkngii. Pknq la IGA, absolut toate <crizele> anunyate de ecologiwti s-au dovedit alarme false. Atunci, putem polua cu inconwtienyq? “ncq o datq: ecologia e wtiinyq. Ecologismul e politicq.

Iar ideea de bazq a militanyilor ecologiwti e cq omul e cea mai mare ameninyare la adresa vieyii pe Pqmknt. Dioxidul de carbon nu e un poluant, un gaz strqin de naturq. Rezultq din arderi, cq e vorba de celulele corpului uman ori de cilindrii motoarelor. Aerul pe care ‘l respirqm conyine 78% Azot, 21% Oxigen wi aproape 1% Argon. CO2 reprezintq 0,03 %.

“n atmosferq, crewterea cu peste 30% a CO2 din ultimii 50 de ani ‘nseamnq un spor de aproximativ 80 de pqryi la un milion. Nu CO2, ci vaporii de apq sunt cel mai important gaz care provoacq <efectul de serq>. Evaporarea apei din oceane e stimulatq de crewterea temperaturii ‘n troposferq, partea de jos a atmosferei.

Sateliyii aratq cq din 1979 wi pknq azi, media temperaturii ‘n troposferq a rqmas constantq. La sol, temperatura a crescut, prin extinderea rapidq a orawelor, mari emanatoare de cqldurq. Lkngq orawe se aflq majoritatea observatoarelor meteo. Apoi, din cauza activitqyii solare, care urmeazq fidel curba temperaturilor din ultimul mileniu. Deci, CO2 nu conteazq? Ba da. Problema e cq, wtiinyific, nu se poate stabili ckt de mult. Se pot face doar presupuneri.

Planurile de combatere a IGA cer reducerea globalq, cu o treime, a actualelor emisii de CO2. Asta ‘nseamnq o treime mai puyine pkini, medicamente, haine, fripturi, cartofi, calculatoare, mawini, restaurante, hoteluri, magazine etc. Dezvoltarea economiei cere energie. Generarea de energie fqrq arderi – deci fqrq CO2 –

reprezintq acum sub 10% din total. Iar studiile aratq cq ‘nlocuirea completq cu surse <curate> rqmkne imposibilq. Guvernele vestice au, practic, un singur mijloc de-a scqdea rapid consumul: mqrind taxele la energie. UE a anunyat cq vrea reducerea cu 20% a consumului de carburanyi pknq ‘n 2020. UE nu wi-a ‘ndeplinit obiectivele conform |]oto. Fqrq |]oto, America wi-a redus emisiile anuale cu 1%, prin progres tehnologic. Dezvoltare ‘nseamnq consum energetic. Cum sq se dezvolte omenirea consumknd mai puyin?

- Zqpezile de pe |ilimanjaro“n 2006, Claude Allegre a scris

un editorial ‘n L^Express ‘n care dezleagq enigma |ilimanjaro: zqpezile au dispqrut din cauza despqduririlor masive din jur. Aerul nu mai are destulq umiditate – wi pe munte nu mai ninge.

Alte wtiri. Din anii ^80, dewertul saharian dq ‘napoi, pe o lqyime de 6.000 de \m. Nu e clar de ce. Plantele consumq CO2 wi produc oxigen. CO2 acyioneazq ca ‘ngrqwqmknt natural. Un studiu ONU din 2006 aratq cq metanul produs de vaci contribuie mai mult la efectul de serq deckt toate emisiile mondiale de CO2 din transporturi. “n Antarctica, gheaya se topewte pe o zona restrknsq. “n rest, gheaya crewte. Pe pqmknt existq peste 160.000 de gheyari. Doar 79 au fost urmqriyi metodic. Unii se topesc. Alyii, dimpotrivq. Nivelul oceanelor crewte de 6.000 de ani, cu 10-20 de cm/secol. Conform datelor din satelit, ‘n sudul Pacificului apele au scqzut cu ckyiva milimetri ‘n ultimii ani. Potrivit presei, raportul IPCC din 2007 spune cq, global, oceanele cresc ‘n prezent cu 2 mm/an. Anual, se descriu 15.000 de noi specii vii. Rata de dispariyie nu se cunoawte, pentru cq nu se wtie ckte specii existq. Estimqrile variazq de la 3 milioane la 100 de milioane. Teritoriul SUA a fost lovit de cele mai multe uragane ‘n deceniul 1940-50, cknd au fost 23. De la |atrina, nici un mare uragan nu a lovit

teritoriul american. “n aprilie 2006, 60 de oameni de wtiinyq au trimis o scrisoare deschisq premierului Canadei ‘n care spun: <dacq am fi wtiut ‘n anii ^90 ce wtim azi despre climat, tratatul de la |}oto probabil n-ar fi existat>.

Canada a depqwit cu 24% cota alocatq prin |]oto.

Un studiu realizat la Universit] of East Anglia aratq cq ‘ncqlzirea globalq s-a oprit ‘n 1998, ‘n urmqtorii 8 ani temperatura fiind constantq. “n interiorul Groenlandei, gheaya crewte. Urwii polari din Alas\a nu dispar, ci se ‘nmulyesc, dupq date din 2006. Mai mulyi climatologi reamintesc cq <Schimbarea Climei> e un fenomen permanent. Procesele atmosferice sunt mult prea complexe spre a putea fi modelate cu puterea de calcul existentq. Cea mai mare resursq a omenirii e creativitatea. Pe timp de pace, progresul tehnologic e stimulat de scqderea impozitelor. NASA are cei mai buni meteorologi din lume wi folosewte toate resursele marinei wi aviayiei, inclusiv sateliyi militari. Cele mai lungi prognoze de precizie, menite sq evite accidente ale Navetei Spayiale, sunt de 12 ore. Se estimeazq ca sisteme capabile sq prezicq rezonabil vremea, pe perioade de un deceniu, vor apqrea peste 10 ani.

La predarea acestui articol, mai erau fix 8 ani, 363 de zile, 15 ore wi 4 minute pknq la Armagedon, numqrknd de la premiera filmului <Un adevqr incomod>. Premiile Oscar au fost pe 25 februarie ...

2121


Rqspunsul meu

Iubesc foarte mult o fatq care lucreazq ’n acelawi birou cu mine. Ne-am plimbat de ckteva ori ’mpreunq wi cred cq wi ea mq iubewte. Nu sunt totuwi sigur cq ceea ce simt eu pentru ea este <adevqrata iubire>. Existq vreun mijloc prin care m-aw putea verifica? Puteyi sq mq ajutayi ’n aceastq problemq?

Concepyia generalq, conform cqreia dragostea este un sentiment dulceag wi vaporos, care nu trebuie wi nici nu poate fi analizat, este foarte periculoasq wi foarte dqunqtoare ’n acelawi timp.

Ar fi foarte bine ca toyi tinerii sq fie mai prudenyi din acest punct de vedere. Statisticile aratq cq una din patru cqsnicii sfkrwewte prin divory wi este bine cunoscut cq o persoanq divoryatq are foarte puyine wanse sq mai gqseascq fericirea ’ntr-o cqsqtorie ulterioarq. Primul sfat pe care yi-l dau este sq te asiguri cq aveyi o credinyq comunq, solidq, ’n Isus Christos. Ne’nyelegerile religioase se numqrq printre cele mai stknjenitoare probleme care apar de obicei dupq cqsqtorie, mai ales atunci cknd apar copiii.

Vq mai recomand sq verificayi dacq aveyi puncte de vedere comune ’n cele mai multe probleme ale existenyei. Gusturile voastre, prietenii vowtri, distracyiile wi educayia asemqnqtoare vor cimenta wi mai mult cqminul vostru.

“n sfkrwit, vq sfqtuiesc sq cercetayi ceea ce spune Biblia despre cqsqtorie. Dacq nu vei ’ntemeia o familie bazatq pe aceste principii, riscurile sunt foarte mari. Dacq ’nsq vq veyi conforma Bibliei, cqsqtoria vq va fi o bucurie, iar cqminul va fi <mai dulce din an ’n an>, chiar dacq nivelul

sentimentelor nu este la ’nceput <incandescent>.

Nu te baza prea mult pe sentimente. Ca wi ’n orice alt sector al vieyii, ele ne pot ’nwela wi ’n problema cqsqtoriei.

Sunt crewtinq, dar soyul meu ’ncq nu este. A ajuns sq mi se parq extrem de pretenyios wi ne este din ce ’n ce mai greu sq ne suportqm unul pe celqlalt. Ckt trebuie sq mai ’ndur, ’nainte de a putea sq-l pqrqsesc?

“mi este imposibil sq-yi rqspund la ’ntrebare, mai ’nainte de a wti care sunt motivele pentru care vq certayi. Eu cred cq un crewtin adevqrat trebuie sq manifeste ’ntotdeauna o rqbdare wi o blkndeye cu totul wi cu totul iewite din comun. “n ce te privewte, tu trebuie sq cauyi sq-i fii supusq bqrbatului tqu wi, pe ckt posibil, sq eviyi orice conflict. Numai fqcknd awa poyi nqdqjdui cq se va ’ntoarce wi el ’ntr-o zi la Christos.

A te agqya mereu de drepturile wi dreptatea ta este o tacticq bunq pentru cel ce vrea sq ajungq la tribunal, nu pentru cel ce vrea sq convieyuiascq pe o duratq ’ndelungatq cu cineva.

Eu ’nyeleg cq ewti nerqbdqtoare sq-yi vezi soyul convertit wi cq n-ai vrea sq te desparyi de el. De altfel, aceasta este singura opticq sqnqtoasq pentru o crewtinq adevqratq. Nu-yi pierde rqbdarea. Cautq sq ’nyelegi cq toate defectele soyului tqu sunt efectele stqpknirii pe care o exercitq pqcatul ’n viaya lui. Roagq-te intens pentru salvarea lui. Biblia ne spune cq: <Dacq este cineva ’n Christos este o fqpturq nouq> (2 Cor. 5:17).

Fiica mea, ’n vkrstq de 13 ani, a ’nceput sq mintq ’n awa hal cq nu mai pot crede aproape nimic din ceea ce-mi spune. S-a apucat wi de fumat wi este pe cale de a-wi pierde toate prieteniile bune pe care le are. Totuwi, rezultatele ei wcolare sunt ’n continuare bune; merge la wcoala duminecalq wi la bisericq. Puteyi sq mq ajutayi?

Nu mi-este greu sq te ’nyeleg, atunci cknd spui cq purtarea fiicei tale ’yi produce necazuri. Eu cred cq ea strqbate acum <anii dificili> ai adolescenyei. Nu mai este un copil wi, ca sq parq mai maturq, a ’nceput sq imite ckteva obiceiuri pe care le-a vqzut la oamenii mari. Din pqcate, se pare cq le-a ales chiar pe acelea care wi la oamenii mari sunt regretabile.

Totul izvorewte dintr-o lipsq de siguranyq wi de stabilitate. Iatq de ce, mai mult ca oricknd, ea are nevoie de ’nyelegere wi de dragoste. “i lipsewte un sfqtuitor wi un model, pe care sq se simtq ’nclinatq sq-l imite. Cautq ca sq fii tu ’nsqyi aceastq persoanq, dkndu-i un model de siguranyq wi de armonie.

Cred cq ar fi foarte bine dacq ai avea o discuyie sincerq wi deschisq cu ea. Dacq ai comis greweli, fii sincerq wi recunoawte totul.

Nu-mi spui dacq fata ta wi-a predat viaya ’n mkinile Mkntuitorului. Dupq pqrerea mea, ea se aflq tocmai la vkrsta la care copiii dobkndesc capacitatea unei credinye vii wi personale. “ncurajeazq-yi fata sq porneascq pe drumul cel bun, primindu-L pe Domnul Isus. Dacq pknq acum tu yi-ai cam neglijat propria ta viayq crewtinq wi nu ai ajutat-o printr-un exemplu bun, acum este momentul sq ’ncepi o nouq experienyq spiritualq, mknq ’n mknq cu fiica ta.


SFKRWIT DE VREMI

Nu mai rqsunq psalmi strqvechi“n camera de susNeawternutq azi; Wi nu mai poyi sq arzi Cu lacrimi pe obrazLumina-n sfewnic pusq.

Se-nalyq val de ‘ntrebqriCe-wi cautq rqspunsulWi nu-i aicea UnsulCu inima de paceCa marea s-o ‘mpaceCu glasul lui sublim.

Se-ncruciweazq spadeDe vorbe otrqviteWi inimi skngerq din plinCqci nu e leac pentru alin“n lumea goalq de divinCu ochi yintiyi spre tinq.

E dragostea o frunzq-n vkntPe-a vieyii cqrqruieUn far pustiu, privind ‘n gol;Nimeni spre el nu suie.Nqdejdi se risipesc ‘n stolLuate de furtunq.

Pe-altar doar fumegq tqciuniiO, suflq , Doamne, sq-i ‘nvii;Aprinde-i, Doamne, ‘nc-odatqCa sq-nyeleagq lumea toatqCkt de curknd ai sq revii“n slava awteptatq !

Cknd va chema la dreapta Sa Pe cei ce-i va alegeWi eu wi tu...putea-vom staPrivind ‘n ochi pe rege ?

Sandu Criwan

“NCREDINYARE De-aw vrea sq scriu un vers în nestemate“n clipa grea a omenirii frknte,“n noaptea unor visuri sfqrkmateCu-o mknq ce refuzq sq cuvknte;

De-aw vrea sq cknt un psalm de fericire“n mijlocul durerilor supremePrivind la tot ce-mi dq nedumerire,Din înqlyimea culmilor de vreme…

De-aw vrea sq înyeleg misterul firiiUrcknd wi coborknd pe-a lumii hartqPrin scris, prin cknt, din cosmosul gkndiriiCreknd o capodoperq de artq;

Ar fi sq scriu, sq cknt de Creatorul ---De Dumnezeu, de Duhul, de Isus.El wi prezentul, ca wi viitorulPe pagina Scripturilor le-a pus.

Sq scriu cq El e Dumnezeul meu. Cq-n Patmosul trqirilor amareDe-ar fi sq trec prin ceasul cel mai greuSqpat adknc în palma Lui mq are.

Aw vrea ca pana mea grqbind sq scrieDe jertfa ce fu pusq la Calvar;Prin vers sq spun cu mare bucurieCq doar acolo e slqvitul Har.

Wi în ckntarea mea de dor nestinsSq cknt cq Duhul Sfknt mi-e mkngqiere;Credinyq am prin El de ne-învins,Speranyq într-o zi de înviere.

Aw vrea sq spun mulyimilor ce pierCq mkntuirea nu e o poveste;Ci Domnul Slavei coborî din cer Purtknd cu El triumfqtoare veste.

El a murit ca eu sq pot trqi,Cq sunt copilul Lui, nu-i o pqrerePrin jertfa Sa Isus înfqptui

Dumnezeiescul act de înfiere.

“nsuwi pqmkntul de s-ar clqtina,Wi de s-ar rupe sorii fqrq rost“n mkna Lui mq voi încredinya,El, singurul, e stknca de-adqpost.

Nicholas Dinu


After watching and listening to these young leaders I was impressed with their devotion to sharing the gospel. Afternoons were spent street witnessing for Christ in the parks and downtown area of Portland. They came to the conference with a passion to learn, experience and grow in their knowledge of evangelism and missions. I believe many leaders will emerge from this group.

On Sunday morning English and Hispanic congregations joined adults from Romanian congregations to celebrate God’s saving power in the lives of sinners. During the service, I was blessed as worshippers prayed

for persecuted Christians in other countries.

After attending this event, I am convinced now more than ever that many young people are ready to launch a movement to impact this world for Christ. The Romanian Baptist Youth Missions Conference represents one of these outstanding groups. My prayers are with them as they continue to reach the lost and make disciples.

I pray your weekend was as joyous and filled with as much hope as mine!

WEST COASTThe following was penned by

Dr. Fermin Whittaker, president of the California Southern Baptist Convention, who attended the conference as the main speaker. He posted this on his blog at the conference’s website http://fermin.typepad.com/ Rejoice with me as we prep for more work...the best is yet to come :) - George Puraci

Exciting Missions Conference

The Romanian Baptist Youth Missions Conference for the West Coast was held in Portland March1�-1�. During the event I had the opportunity of leading conferences about community outreach and preaching to the group twice. This was an exciting event.

The students seem to be energized to be involved in evangelism and missions, not only locally, but globally. Many of the attendees immigrated to the Untied States at an early age with their parents. The bilingual services included songs in Romanian and English. Testimonies where shared about mission trips taken by groups to such places as Moldova and Honduras.

EAST COASTWe have made available the

Saturday night sermon (Dr. Johnny Hunt): http://rbya.org/index.php?option=com_content&task=view&id=��&Itemid=�0

“This weekend was great! I loved going to the old’ people home and doing outreach to them, singing & talking to them. . .Also the services were great .. .Overall I just loved leaving the church & doing real mission & outreach to people in need of it. It was a great experience, we’re His disciples and we need to use our talents & wisdom everyday for the glory of God!”

- Renee (Hickory)

Mission Conferences

Asociayia tineretului - http://rb]a.org


“I really liked the workshops, it was very interesting and worthwhile.”

- Beti (Hickory)

“I wished that last weekend would have been longer. The message was awesome, and everything was very well organized. I can’t wait to go to rbya camp this summer. I am sure that God will do great things there also.”

- Andrea (Texas)

“I would have to say that this missions conference has been the best one that I have attended. The time of worship was uplifting and the speakers were challenging my faith

and desire to work for the Lord. I learned that missions start from the right attitude and start at home first, then overseas.”

- Bobby (Chicago)

“The Missions Conference is not only a place to meet new people and make new friends but also a chance to experience ministry and get involved in missions with other youth. God calls us to serve every day and this weekend was a reminder that every minute of our life counts!”

- Sorin (Detroit)

“I too thought the Missions Conference was a blessing and I was touched by the testimonies that were shared. I thought the conference was well organized and I especially enjoyed the workshops!”

- Persida (Hickory)


Fiecare, Oricine, Cineva, … Nimeni

ION Fiecare , GEORGE Oricine , STEFAN Cineva

wi NICOLAE Nimeni , toyi patru sunt vecini. Sunt niwte oameni foarte cumsecade, trec drept oameni de clasq ‘naltq. “i ‘ntklniyi pretutindeni.

Toyi patru sunt membrii unei Biserici. Fiecare, Oricare, Cineva wi Nimeni! Sunt niwte membrii foarte ciudayi. Nu au capriciile lor, ca fiecare: cq fiecare din noi e diferit de ceilalyi, dar acewtia au o mentalitate aparte asupra Bisericii wi asupra misiunii.

Iatq de exemplu activitatea lor ‘n ziua Domnului. Fiecare de obicei rqmkne acasq duminica pentru

cq trebuie sq se odihneascq. De data aceasta s-a dus la pescuit. De ce ? Ca sq aibq ce povesti a doua zi la serviciu.

Oricine ar vrea sq vinq la bisericq. Are intenyii bune wi serioase, doar cq-wi aduce aminte de un lucru: Cineva s-a supqrat pe pqstor din cauza unor lucruri pe care le-a spus dintr-o pildq a Domnului cu lumina care ‘n loc sq lumineze face numai fum. Wi Cineva susyine cq pqstorul l-a vizat direct pe el. Dacq Oricine merge la Bisericq, atunci se supqrq Cineva. Wi atunci,

Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc

ca sq nu fie supqrare, Oricine wi Cineva au hotqrkt mai bine sq stea amkndoi acasq.

Imaginayi-vq cine a mers la Bisericq: Nimeni! E glumq? Dintre toyi, Nimeni e sigurul om cumsecade.

Cine merge sq facq vizite: Nimeni . Cine vine la muncq voluntarq? Nimeni. Cine se duce sq ajute pe frayi, cknd au nevoie

de ajutor? Nimeni. Cel mai harnic, cel mai darnic, cel mai sqritor,

cel mai plin de zel e el. Adicq: NIMENI. Odatq pqstorul a fqcut apel. Era nevoie de un

’nvqyqtor la wcoala duminicalq. Fiecare a crezut cq merge Oricine, iar Oricine a crezut cq merge Cineva. Wtiyi cine s-a dus pknq la urmq? Nimeni.

Apoi s-a mutat prin vecini un strqin care era necredincios. Era de datoria lor sq se ducq sq-l ckwtige la Christos. Fiecare s-a gkndit: poate ‘i vorbewte Cineva. S-a ‘nwelat. Oricine ar fi putut face un efort wi sq spunq vecinului despre mkntuire, dar a zis ca sq nu fie el primul. Deja wtiyi cine s-a dus sq-l ckwtige pe noul vecin la Domnul: Nimeni.

Morala: Toyi suntem rqspunzqtori de lucrarea Domnului wi mkntuirea altora. Dacq spunem ‘n sinea noastrq cq lucrarea sfkntq o face Fiecare, sau Oricine sau Cineva, o va face Nimeni.

Sq ne ajute Domnul sq o facem TOYI, AMIN .

Surprinzqtoarea Romknie - Inundayii ‘n Germania wi ... ‘n Romknia.

2� LUMINQTORUL - Mai - Iunie 2007


Maxime, cugetqri wi ‘ntkmplqri cu tklc

Pagina pqrinyilor cuminyiLegume wi fructe pentru copiii dumneavoastrq!


Los Angeles

De dincolo de moarte, Christos ne strigq: <Am ‘nviat! Vreau ca acolo unde sunt Eu sq fiyi wi voi!>

Discuy i e ‘ ntre doi embr ion i

- Wi tu crezi ‘n viaya de dupq nawtere? - Desigur. Dupq nawtere trebuie sq urmeze

ceva. Probabil cq ne aflqm aici tocmai pentru a ne pregqti pentru ceea ce urmeazq.

- Ce prostie! Dupq nawtere nu urmeazq nimic. Wi, de altfel, cum ar putea sq arate?

- Nu wtiu exact, dar desigur cq va fi mai multq luminq deckt aici. Poate cq vom umbla pe propriile picioare wi vom mknca cu propria gurq.

- Ce tkmpenie! Nu se poate sq umbli. Iar ca sq mqnknci cu gura, chiar cq ar fi de rks! Doar noi mkncqm prin cordonul ombilical. “nsq ia sq ‘yi spun eu ceva: putem exclude viaya de dupq nawtere, pentru cq deja acum e prea scurt cordonul ombilical.

- Ba da, ba da, cu siguranyq va fi ceva. “nsq, probabil, ceva mai altfel deckt ne-am obiwnuit aici.

- Pqi de acolo nu s-a ‘ntors nimeni. Odatq cu nawterea, viaya se terminq, pur wi simplu. De altfel, viaya nu este altceva deckt o permanentq ‘nghesuialq, ‘n ‘ntuneric.

- Eu nu wtiu exact, cum va fi, dacq ne vom nawte, dar desigur cq o vom gqsi pe MAMA, iar ea va avea grijq de noi.

- Pe mama? Tu crezi ‘n mamq? Wi dupq tine, unde ar putea ea sq fie?

- Pqi oriunde, ‘n jurul nostru. Doar trqim ‘n ea wi prin ea. Fqrq ea, nu am fi deloc.

- Eu nu cred asta! Eu nu am vqzut nicicknd, nici un fel de mamq, awa cq e evident cq nu existq.

- Dar, uneori, cknd suntem ‘n liniwte, o auzim cum ckntq, simyim cum mkngkie lumea din jurul nostru. Wtii, eu cred cq viaya adevqratq ne awteaptq abia de acum ’ncolo!

Sqrbqtoarea Floriilor a fost marcatq printr-un botez la biserica Bethel. “n <ziua cercetqrii refuzate> acum douq mii de ani, cei prezenyi au fost cercetayi wi au primit oferta <lucrurilor care pot da pacea>.

“n premierq localq, unul dintre cei botezayi a fost un american <get- beget>, orfan de tatq, care a ‘nyeles ‘nfierea ‘n marea familie a lui Dumnezeu. Prezenya americanilor la acest servici divin a fqcut necesarq traducerea ‘n limba englezq. Cum avem deja ckteva familii <mixte>, se ‘ntrevede revenirea la o clasq de Wcoalq duminicalq> ‘n limba acestei yqri.

Cei botezayi: Shaun S[eene], Emilie Cristea, Philip Pribac, Daniel Brknzei, Steve Galev, Jeannie Purcar, Mihai Sgondea, Lidia wi Cornel Dan


SERBARE LA ATLANTA

“n ziua de 11 martie, 2007, ‘n cadrul serviciului divin de dimineayq, ce a avut loc la First Romanian Baptist Church Atlanta, ‘ntr-o atmosferq de adevqratq sqrbqtoare, a avut loc punerea deoparte, ordinarea ca diacon a fratelui Ted Trqilq Gavrilq. Cu aceastq ocazie, fratele Teofil Cocian, pqstorul bisericii a citit ca text inspirativ Faptele Apostolilor 6:1-10. Comisia de ordinare, frayii pqstori care au cerut binecuvkntarea lui Dumnezeu peste fratele Gavrilq prin punerea mkinilor wi rugqciune, a fost formatq din urmqtorii: fratele George Dancea, viceprewedintele Asociayiei Romkne Baptiste din Statele Unite wi Canada, fratele Cornel Drqgoi, pqstorul bisericii Golgota Romanian Baptist Church din Detroit, fratele Petru Popovici, pqstor la G[innett Romanian Baptist Church Atlanta, frayii Beniamin Cocar wi

Sq ne cunoawtem Asociayia

Bisericile Asociayiei - 2007

Ioan Wtef, pqstori la Biserica Eben Ezer Atlanta wi frayii pqstori ai biesericii noastre, Teofil wi Cristian

Cocian. Fratele Ted Gavrilq ‘wi

amintewte cu mult drag de influenya mamei sale ‘n procesul ‘ntoarcerii la Dumnezeu. Citknd-o, el spunea: „Mama nu are mai mare bucurie deckt sq-wi vadq copiii credinciowi Domnului wi la bisericq>. Cuvintele aceastea ale mamei l-au marcat pe fratele Gavrilq pentru tot restul vieyii. Chiar dacq mama nu a participat la serviciul de ordinare, suntem convinwi cq s-a rugat pentru noi wi a trqit sqrbqtoarea cu o mare bucurie undeva ‘n Romknia, la Obreja.

Fratele Ted Gavrilq a fost un om credincios lui Dumnezeu ‘ncq din tinereye.

Venit ‘n Atlanta, fratele a fost ales ca wi membru ‘n comitetul bisericii wi s-a impus ‘ncq de la ‘nceput printr-o atitudine de multq slujire, ‘n umilinyq, ‘ndeplinind diverse funcyii, awa cum ar fi: ‘nvqyqtor de wcoalq duminicalq, pregqtirea candidayilor de botez la catichezq, organizatorul grupului ce poartq cina Domnului wi tot felul de slujbe administrative.

Fratele Ioan Mircu, bqrbat ordinat ‘n biserica noastrq, ca unul care se trage din Obreja wi care l-a cunoscut pe fratele Ted din copilqrie, a avut primul mesaj introductiv, fqcknd recomandarea pentru ordinarea fratelui Gavrilq. “n continuare, toyi frayii pqstori prezenyi au avut mesaje pline de viayq wi ‘mbqrbqtare.

Serviciul de ordinare a fost ‘mpodobit de ckntqrile ckntate frumos de cqtre corul wi fanfara bisericii.

La terminarea serviciului toyi cei prezenyi au fost invitayi la o masq frqyeascq a bucuriei wi pqrtqwiei.

Domnul sq binecuvknteze cu mult har pe cel ce s-a pus fqrq rezerve ‘n slujba Lui.

Viorel Cqtanq, corespondentul bisericii la Revista „Luminqtorul>

De la stknga la dreapta: (sus) Viorel Cqtanq, Toma Babiwca, Nuyu Oroianu, Leon Toderic, Ioan Mircu, Marcel Niculaw, Vasile Rodilq, Daniel Tuple wi Todor Oprea.

(jos) Pqstori: Cristian Cocian, Cornel Drqgoi, Petru Popovici, Ted Gavrilq (cel ordinat), Teofil Cocian, George Dancea, Ioan Wtef wi Beni Cocar.

�0 RBA - http://[[[.romanianbaptists.org/

Biserica Crewtinq Baptistq Romknq Maranata a fost ‘nfiinyatq ‘n anul 2001 cu un numqr de 27 membri. La numqrul acesta s-au adqugat ‘n cei 6 ani un numqr de 134; acewtia fiind familii de credinciowi venite din Romknia sau alyii care s-au convertit ‘n urma auzirii Cuvkntului propovqduit ‘n timpul serviciilor religioase. “n prezent Biserica Crewtinq Baptistq Romknq Maranata numqrq 160 membri wi 36 aparyinqtori. “n total s-au oficiat un numqr de 13 botezuri totalizknd un numqr de 48 candidayi.

Yinkndu-se cont de procentul de crewtere anual wi lukndu-se ‘n considerare numqrul de romkni din Castellion, Biserica a cumpqrat un nou locaw care se va inaugura anul acesta, avknd o capacitate de 250 de locuri.

Biserica Crewtinq Baptistq Romknq Maranata se aflq ‘n Castellion, un oraw cu aproximativ 174.000 de locuitori din care 20.000 sunt de nayionalitate romknq. Religia predominantq din Castellion este religia catolicq. Din punct de vedere numeric, comunitatea romkneascq din Castellion ocupq poziyia unu ‘n clasamentul emigranyilor care locuiesc ‘n acest oraw. Conform Revistei <Scripta Nova>(revista Universitqyii de Geografie wi Wtiinye sociale din Barcelona) crewterea Romknilor din perioada 2000 - 2005 a fost de aproximativ 2400%.

“n prezent Biserica Crewtinq Baptistq Romknq Maranata, ‘wi desfqwoarq slujbele comune ‘ntr-un local ‘nchiriat. Capacitatea sqlii este de 130 de locuri pe scaune la care se adaugq ‘ncq 60 de locuri pe scaunele awezate ‘n anexele sqlii principale. De asemenea Biserica dispune de o salq destinatq wcolii duminecale.

Biserica are un cor mixt format din 35 persoane, dirijat de doi dirijori: fratele Nicu Petre wi Oprea Casian. Fratele Nicu Petre dirijeazq wi orchestra Bisericii formatq din 12 instrumentiwti. “n Bisericq activeazq un numqr de 40 de tineri care se ‘ntklnesc pentru ‘nchinare wi studiu biblic ‘n zilele de miercuri. Lucrarea de tineret a luat amploare ‘n ultimii ani prin implicarea fratelui

Teofil Taban ajutat de Daniel Rusu. “ntrucat wi ‘n alte orawe din Spania s-au ‘nfiinyat alte Biserici crewtine baptiste se are ‘n vedere colaborarea cu aceste Biserici. “n vara anului 2004 prezbiterul Bisericii ‘mpreunq cu fratele Francisco Gross - pqstor misionar ‘n Spania - au ‘nceput sq viziteze un grup de frayi baptiwti din Zaragoza. Frayii de acolo s-au simyit ‘ncurajayi de aceste vizite wi wi-au exprimat dorinya de a forma un grup de pqrtqwie doar cu frayi romkni. Prezbiterul Bisericii wi fratele pqstor Francisco Gross au ‘nceput o serie de discuyii cu pqstorul Bisericii Baptiste Spaniole ‘n vederea acordqrii unor facilitqyi grupului de frayi romkni pentru ca acewtia sq poatq avea servicii religioase ‘n limba romknq.

“n 19 Septembrie 2004 a avut loc deschiderea Bisericii Crewtine Baptiste Romkne Maranata din Zaragoza. Lucrarea din Zaragoza este wi ‘n prezent sprijinitq de Biserica noastrq. Frayii merg periodic ‘n Zaragoza pentru a ‘mbqrbqta wi zidi Biserica Romknq de acolo wi pentru a le administra Masa Domnului.

Biserica noastrq colaboreazq cu celelalte Biserici ‘n diferite proiecte pentru tineret, astfel cq pknq ‘n prezent au fost organizate douq conferinye nayionale de tineret. Prin campanii de evanghelizare wi proiecte sociale se intenyioneazq a deveni cunoscuyi wi a avea un impact pozitiv ‘n societatea ‘n care trqim. “n tot acest timp, Biserica a fost slujitq de lideri precum: prezbiter Ioan Istoc, prezbiter Andea Cornel, iar ‘n prezent Biserica este giratq de un pqstor, Dqnuy Vrancilq.

Un nou pqstor la Hic\or], North Carolina. Este vorba de Nelu Urs, care a absolvit Seminarul de la Bucurewti wi dupq absolvire a lucrat pentru o vreme ca pqstor la Dej. Cu aproximativ trei sau patru ani ‘n urmq a venit wi s-a stabilit la Hic\or], ajutat de Florin Pindic. Dupq plecarea fr. Chiyescu de la ei, biserica l-a ales pe Nelu Urs ca pqstor interimar, iar anul acesta, la adunarea generalq l-au numit pqstorul bisericii. Serbarea de instalare oficialq va avea loc ‘n luna Mai. Eu ‘l cunosc de pe vremea cknd era la seminar, wi a predicat ‘n biserica

Wtiri de pretutindeni

noastrq de ckteva ori. Cred cq este un om pocqit care-L iubewte pe Domnul Isus wi iubewte lucrarea lui Dumnezeu. Sq ne rugqm pentru el wi biserica din Hic\or]. - Titi Cocian

Doresc sq vq comunic datele wi locul pentru ‘ntklnirea de primqvarq, ckt wi a convenyiei anuale:

- “ntklnirea de Primqvarq, Coasta

de Est: 18-20 Mai, Cleveland. Detalii, George Dancea

- “ntklnirea de Primqvarq, Coasta de Vest: 11-12 Mai, Portland. Detalii, Daniel Branzei.

- Congresul: |itchener, Canada. Detalii, Liviu Yiplea wi Ioan Pqsui.

(Liviu Tiplea)

A doua zi de Pawti, la Timiwoara a avut loc a 15-a ediyie a Marwului “nvierii.

Evenimentul a fost un succes wi mii de credinciowi au mqrturisit cu bucurie “nvierea Domnului Isus Christos.

Procesiunea a pornit de pe treptele Catedralei, oprindu-se la Primqrie wi Prefecturq pentru a ‘nqlya rugqciuni pentru oficialitqyile orawului wi judeyului wi s-a ‘ncheiat cu un program crewtin ‘n Parcul Rozelor.

Pqstorul Vladimir Puwtan, a predicat cu aceastq ocazie.

Vladimir Puwtan:A fost o searq frumoasq,

interesantq wi grea. A fost frumoasq pentru cq am vqzut ckteva mii de oameni strknwi ‘mpreunq, interesantq pentru cq la noi nu se face awa ceva, deci nu am reuwit dupq ani de zile sq creem punyi ‘ntre confesiunile religioase.

A fost o searq grea pentru cq am predicat dupq ce oamenii au ascultat multe mesaje la biserici zilele acestea.

A fost o bucurie sq fim ‘mpreunq, sunt impresionat, cu adevqrat impresionat.

Pqstorul Petru Dugulescu a fost iniyiatorul wi organizatorul acestui marw ‘n toyi acewti 15 ani de cknd existq Marwul “nvierii la Timiwoara.

Castillion, Spania

Hic\or], North Carolina

De la Asociayie

Timiwoara

�1LUMINQTORUL - Mai - Iunie 2007

Neanunyatq wi prea puyin detectatq, ‘n cercurile evanghelice populare s-a strecurat o nouq cruce. Seamqnq cu vechea cruce, dar este diferitq. Asemqnqrile sunt superficiale; deosebirile sunt fundamentale.

Din aceastq cruce nouq a izvorkt o nouq filozofie a vieyii crewtine, iar aceasta a produs o nouq tehnicq de evanghelizare – un nou tip de servicii divine wi un nou tip de predicare. Noul evanghelism folosewte acelawi limbaj ca wi cel vechi, dar conyinutul lui nu mai este acelawi, iar accentele sunt altele.

Crucea veche nu avea alianye cu lumea. Pentru inima fireascq wi mkndrq a lui Adam ea ‘nsemna sfkrwitul cqlqtoriei. Ea producea efectul sentinyei impusq de legea de pe Sinai. Crucea nouq nu este opusq rasei umane; din contrq, este un prieten amabil wi, ‘nyeleasq corect, ea este izvorul pentru un ocean de distracyie wi plqcere inocentq. Ea ‘i permite lui Adam sq trqiascq fqrq deranj. Motivayia vieyii lui rqmkne neschimbatq; el trqiewte tot pentru propria lui plqcere, numai cq acum se desfatq ckntknd coruri wi privind filme religioase ‘n loc de a cknta ckntece sqlbatice wi de a bea vodcq. Accentul este tot pe plqcere, dewi distracyia este acum la un nivel mai ‘nalt, moral, dacq nu intelectual.

Noua cruce ‘ncurajeazq o abordare nouq wi complet diferitq a lucrqrii misionare. Evanghelistul nu cere lepqdarea vieyii celei vechi ‘nainte ca cea nouq sq poatq fi primitq. El nu predicq contraste, ci similitudini. El cautq sq atingq

coarda interesului public, arqtknd cq noua credinyq nu are pretenyii neplqcute; din contrq, ea oferq tot ceea ce oferq lumea, doar la un nivel mai ridicat. Exact lucrurile dupq care aleargq o lume ‘nnebunitq de pqcat sunt prezentate cu iscusinyq a fi exact lucrurile pe care le oferq evanghelia, doar cq produsul religios este de o calitate mai bunq.

Noua cruce nu ‘l sfkwie pe pqcqtos, ea doar ‘l redirecyioneazq. Ea ‘l cqlquzewte spre un mod de viayq mai curat wi mai satisfqcqtor, salvkndu-i respectul de sine. Tipului declarativ ea ‘i spune: <Vino wi exprimq-te de partea lui Christos.> Egoistului ‘i spune: <Vino wi laudq-te ‘n Domnul.> Cqutqtorului de distracyii wi emoyii ‘i spune: <Vino wi bucurq-te de satisfacyiile pqrtqwiei crewtine.> Solia este ‘mpinsq ‘n direcyia curentului la modq pentru a putea fi acceptatq de public.

Filozofia din spatele acestui gen de evanghelie poate fi sincerq, dar sinceritatea nu o poate salva de a fi falsq. Este falsq deoarece este oarbq. Ea pierde complet sensul crucii.

Crucea veche este simbolul moryii. Ea reprezintq sfkrwitul abrupt, violent, al fiinyei umane. Omul din timpul Romei care ‘wi lua crucea wi pornea pe drumul ei spusese deja la revedere prietenilor lui. El nu se mai ‘ntorcea acasq. Pleca pe un drum fqrq ‘ntoarcere. Crucea nu cunowtea compromisuri, nu modifica nimic, nu excludea nimic; ea omora complet wi pentru totdeauna. Ea nu ‘ncerca sq pqstreze relayii bune cu victima.

Ea lovea cu foryq wi cruzime, iar cknd ‘wi termina treaba, omul nu mai era.

Rasa lui Adam este sub sentinya de moarte. Nu existq ‘nyelegere sau evadare. Dumnezeu nu poate accepta roadele pqcatului, orickt de inocente sau frumoase ar pqrea ele ‘n ochii omului. Dumnezeu salvezq individul lichidkndu-l wi apoi ‘nviindu-l la o viayq nouq.

Evanghelia care traseazq paralele ‘ntre cqile lui Dumnezeu wi cqile oamenilor este falsq conform Bibliei wi crudq pentru sufletele ascultqtorilor. Credinya lui Christos nu merge paralel cu lumea, ci o intersecteazq. Venind la Christos, noi nu aducem vechea viayq la un nivel mai ‘nalt, ci o lqsqm la cruce. Bobul de grku trebuie sq cadq ‘n pqmknt wi sq moarq.

Noi, cei care predicqm evanghelia, nu trebuie sq ne privim ca fiind agenyi de relayii publice trimiwi sq aducq ‘nyelegere ‘ntre Christos wi lume. Nu trebuie sq ne imaginqm ca fiind ‘nsqrcinayi sq-L facem pe Christos acceptabil lumii de afaceri, presei, sportului sau educayiei moderne. Noi nu suntem diplomayi, ci profeyi, iar mesajul nostru nu este un compromis, ci un ultimatum. Sq predicqm vechea cruce, wi vom avea vechea putere>

(fragmente, A.{.Tozer – The Old Cross and the Ne[).

Crucea veche

wi crucea nouq

+

From:Romanian Baptist Association1280 La[renceville-Su[anee RdLa[renceville, GA, 30043

LUMINQTORUL - roboam.com · iubewte sportul wi este ahtiat dupq el, iubewte animalele, ckinii,...

Documents

Transcript of LUMINQTORUL - roboam.com · iubewte sportul wi este ahtiat dupq el, iubewte animalele, ckinii,...