zf&

TI N D R U M A E P f N T R g

5P@VEDANIE()rA{ l!t_ cilt olstl zlorulut

oferte speciale ru 50 7o reducere

reduceri Ut 20 7o ncomenzi mai mari de 400 lei

in C0? mai mafe librdrie on-line de carte crestini

George Crosneon, Viglo - Agios ltlinos lGllya

? ^,ton totl 8,u dP, s,,,r{lpb

Vi invitim gi pe voi si participali la rcalizarcaacestei rubrici,trimilAnd pe adresa redacliei cele mai griitoare imagini intAlnite.

IEF

Daca Domnul nu ar f i inviat, zadarr.rica ar f i credintanoastra! Am fi r5.mas numai trup, lut llra de duh,

pribugiti inrr-o lume a pacatului pe care tot noi aminventat-o. Noi si proto-paringii nostri, Adam ;i Eva.MAntuitorul insusi, daci nu s-ar f i r idicat din morti

ar f i fost doar ca unul dintre profegii Legii Vechi,unul venit sa cheme [a indreptarea vieti i, la parasirea

pacatelor, f ir i sa poati schimba el insusi lumea.Dar Hrisros nu a fost aga. El a fhcut cu mult mai

mult decAt propoviduirea pociintei. Nu ne-a chemat :

Ia o alta viata, ci ne-a asezat de-a drepul in ea. Ne-aprins in invierea lui, ne-a primenit, ne-a re-creat.Din nou. Proaspeti. Vii. Mai altfel. Mai bogaEi.

indumnezeiti. Mult peste ceea ce parinteie nostruAdam fusese, mult peste ceea ce gustase in timpulvieti i inaintemergitorul, ,,cel mai mare om nascut

vreodati din femeie".Domnul ne-a asezat chiar in sAnul Lui, f icut

impirif ie a iubiri i deschisa prin invierea Sa dinmorti. Si acolo suntem si acum. inliuntrul Lui.

Tiebuie doar si acceptam acest lucru.Cu credinta. Si cu dragoste...

s'!:1l l'1'

O , 2 O 1 3 / I i 1 1 l \ \ l ( ) ) \ \ l l l l ( ) l l / 3w w w l u m e q c r e d i n l e i ( o r n

Monohi i mi leniului 3

in acest numdr

sunt prezenti:

ProtosAtanasie Rusnac

IeromonahDavid Stoica

PirinteleDionisie

de la Colciu

Vincentiu Dasci.lu

Mihail Neamtu

Despre f elurimeo postirilor

NdslovniculSfdntul lrodion,,,bdtrdnul storet sihostru"

22Monqhi i mi leniului 3Monoh in sot

2BMonohi s i monqhi i de secol 2O . - -Mucenifo Mihqelo lordoche -,,monohio de plotind"

/4

Monqhi s i monohi i de secol 2O 32

42

46

56

Despre owo Dionisie de lo Colciu, cu drogoste

SfGntul luniiVorsonufie, cwiosul Optinei

Cu Mihoil Neomfu, despre credintd gi rotiune

lstorio mdntuiri iEdictum Mediolonensez

l7 secole de lo oprireo prigoonei

w w w l u m e o < , t . r , ' , ( o mw w w . l u m e q c r e d i n t e i c o m

?mdprsrr4Xpt,Rdsdrit de soore in Slflnlvl ltlunte, de Mihqi Mihfe

\A. invitim gi pe voi si particip alilarealizarea acestei rubrici,

trimilind p..d".rt redacgiei cele mai griitoare imagini intAlnite'

l r l i

, 1 J

. 1 l :l i , i' iJ j

cu pdrintele Atqnosie Rusnoc,v icqru l qdmin is t rq l iv o l Episcopie i l to l ie i

Mirceo Tomo

Postul sou renuntoreo l iberd este un oct ol vointei corei l foce pe om stdpdn osupro lui insusi. Este exerci t iu lpropus, in oceostd perioodd, de Biser icd. Scopul lu i

este de o ne redescoperi . Cum? Prin st6pdnireo stomo-cu lu i , io r de o ic i se merge moi depor te : lo s tdpdn i reoego ismulu i , o mdndr ie i s i lo in f rdnoreo de o- l iudeco

pe celdlol t . Postul i l invotd pe om sd f ie cump6tot,rdbdotor si sd se st6pdneoscd. Cel core t ine post seoseomdnd cu Hristos 9i rdspunde iert fei Lui pe cruce,ior drept rdsplotd recupereozd curdtenio lduntr icd. Totusi , fdrd rugdciu-ne, postul nu duce nicdier i , crede vicorul odministrot iv ol Episcopiei l to l ie i ,

pdr intele Atonosie Rusnoc.

Postul nu este o inventie a omu-Iui, ci a Domnului Hristos care nevorbeste despre el si despre rugaciune.De mai multe ori, chiarl Una din pil-dele pc care le cunosc tot i este despreacel tata care-si aduce copilul bolnavaoostoli lor. dar ei nu reLlsesc si-l vin-dece, sa scoati duhul ce['rau din co-p i l as . Domnu l i nsa i l v i r r dcca . i a r e i i lin t reabi : , ,Doamne, dc ce n-am reusi tsa lacem rroi aceasta?" lar El rasounde:, ,Acest s t - , i de demoni iesc doar cu posts i rugaciune."

Nu le putem separa? Si daci nuputem si postim?

De multe ori m-arn gindit, gi lespun oamen i l o r , ca t - r ameu i i v i n s i z i c :

,,Parinte, dar ce si faca aceia care sunrbolnavi de cancer sau sunt bolnavide boli grele, sau au tot felul de ope-rati i - la stomac, la ficat, la intestin;care is bitrAni si asa mai deoarte?" Sieu le spun: ,,Pinti.t ei, carr'cerul esiepost. Asta e postul lor. Boala e pos-tul acelei persoane." Zice: ,,$i cel ope-rat?" ,,Pii, celui operat, operatia i i estepostul. Asta e postirea lui. El a postitprin operatie. Cel care e si.rac postes-te prin faptul ci f l imdnzegte.^Cel caree in prigoana postegte prin.faptul caeste prigonit. Cel care e in dr.trere s:rue in suferinti sau e intr-un necilz situe p r i bcag pe l umea as ta sau r r r r - l i u -begte nimini sau pur si simpltr este

w w w l u m e o c r e d i n l e i c o m w w w l u m e o c r e d i n l e i c o m n r 7 0 , 2 0 1 3 / | I \ l l

necajit - sunt atitea suflete necajite peIumea aceasta - ista Ie este oostul lor."Si arunci , oare putem sa z icem ca e inu postesc?

in cazul acesta toati lumea post-este! Cine nu suferi, cine nu-i bol-nav?

Pii, fratilor, si mAncatul este posrgi nemAncatul este post. CAnd stai lAn-ga clneva care are o Ducurle mare sl seSucuri qi di slavi lui Dumnez.,r, i"r.poti tu sa te apuci si postesti? Cum zi-cea Domnul: ,,CAt Mirele este cu voi,poti oare si postegti?" Nu. Nu poli sipostegti. Iar cAnd cineva st5. in durereqi -n necaz ; i p l inge. oare nu sra i ; i tulanga e l s i p langi? Oare nu sta i l in-si el sl-i alini durerea? Oare nu stain e I e ll ing i e l sa- l mangai cumva la suf lersi sa incerci si.-i gasesti o alinare? I-ogisegtil Si asta nu este postul tau? Baeste postul tiu. Cu mincare sau f).ramancare, cum pou tu, mergl lnatn-te ci acesta este postul tau. Iar daciDomnul qi-a dat vreun necaz sau vreodurere, ai pierdut pe cineva drag, oare

cercetat si-n greutati, gi-n acele clipein care sufletul tiu era in suferinga,era in necaz. era in durere - 5 i aceasta,Domnul 1 i -o va socot i ca posr . Se- ! ispun o pilda!

Odati., a venit cineva la parintelePaisie Aghioritul si zicea: ,,Mama meamult suferi, pirinte. De multe ori si

noaptea, in somn, tresare si se scoali,ci-i curge sAngesi din nas, si febra esteatit de mare, incit nici medicamen-te le cele mai purern ice n-o por opr i .

$i mult suferi!" Si a zis parintele Pai-sie: ,,Pai, mama ta este asa cum au fostmucenic i i . S i pr in aceasna se cur i l i -se curiti de picate, se curi.ti. de toateneput inte le pe care le-a avut s i pe care, ' r ul e -a facu t in v ia ta aceas ta . S i ch ia r daca

, t

nu este mucenlc cu oesavarslre, macarpe iumarate s i to t esre mucenic s i vamerge in imparalia lui Dumnezeu. Vamerge in imparal ia lu i Dumnezeu unsuf let curat , un suf le t curagi r , d in carea r imas doar auru l , doar ceea ce estemai frumos."

$i cred ci acesta este esentialul. Sise mantulasca.

Pirinte, de multe ori, oamenii,cind vin la biserici, vor o reguliprecisi, doresc si afle o reguli exac-ti. Vin ca la medic, vor o releta!

Si de multe ori i-o dau ei'medicu-lui, nu asteapti de la medic reteta. Vinsi spun: ,,Pirinte, uite, trebuie si.-midati asta si asta si astal" Or, cind teduci la medic, la;i medicul sa-gi punidiagnosticul./-\ n9atr//L o cn, u./t/ d,ow z,ecet.%u trez.e's.tet sn fu/

"*rr*r-t t s 5 t | / V

d,e, cel Du s.uNzninld,,,dp,9{u;rn6,

Cu ce mi ajuti postul alimentar?E o mic5. jertll, o mici nevointi,

o mici" asceza din partea noastri. Dartrebuie priviti corect din punct de ve-dere duhovnicesc. Ce inseamni aceas-ti ascezi? Asceza, ca si fie cu adeviratascezi, nu trebuie sa priveasca doaraspectul material, trupesc, ci si pe cel

/ n t / v , z v t Jn r . 7 0 , 2 0 1 3 / I t r , \ l l l A \ i ( ) \ l l l l l ( ) l l / | I

duhovnicesc.Adici gindul, in primul ; i in pri-

mul rind, ar trebui si f ie: ,,Doam-ne, cAEi oameni sunt siraci pe Iumeaaceasta Ei nu au ce minca? Oare n-agoutea in ziua de astizi si nu mininchici eu, si fiu impreuni cu ei?" Apoi,n-ag putea si le dau si lor ceva dinale mele? Si atunci, asceza devine lu-critoare. Asceza devine ceva ce poateschimba inima omului. Ceva ce tepoate apropia mai mult de Dumne-zeu, dar si de cei care sunt siraci, decei care sunt flimanzi. de cei care suntin nevoi - duoa vorba filosofului carespune: cel cu itomacul plin e greu sa-linEeleagi pe cel f l imAnd. Si-i spui cui-va: ,,Postegti, postesti, dar tu egti binesinitos, cu stomacul plin!" Deci, ve-deti. in clipa in care tri iesti si tu acesteluiruri, f i iea, duhounici.t i vorbind,devine mult mai fini, ne este mai laindemini si-i ingelegem pe cei care seafli in tot felul de necazuri pi in totfelul de suferinge. Astfel, putem si neapropiem de ei, 'si le intiniem o minide aiutor.

Sunt excepgii?Pii, in primul gi-n primul rind,

e vorba de femeile gravide, de feme-ile care sunt insircinate. Nu se poatespune unei femei insarcinate, care arenevoie de calciu. care are nevoie de vi-ramlne. care are nevore de atita ener-gie si creasci pruncul, si min6.nce ftrii lei, ba, mai mult decd.t atAt, pini Iaal nu gtiu citelea ceas al zllei, c5,, veziDoamne, asa-i rAnduiala. Nu, binein-leles ci femeile care sunt insircinateau toati binecuvAntarea si minAnce

9i din toate alimentele care sunt reco-mandate gi de medici, dar si de celefiregti, asa, cAt are ea nevoie, aga felincit pruncul, intru slava lui Dumne-

zeu, si se nasc5. sinltos, intreg la min-te, ca si-L poati ;i el, la rindul lui,sluji pe Dumnezeu. Ca si-L slujegtipe Dumnezeu trebuie si ai gi sinitate,si ai forte, trebuie si ai de toate. Ei,oamenii care sunt bolnavi nu trebuie

gi aga mai departe.

An rf, ru,, e,x, -i6fi,,wkn//a/di,.rpnfi, cw 6 u,rn n etze,ou,

" tt n 'r!,arnilroktnL{/- lt feua€L(pnslul,

Pentru aceste persoane, cum aftrebui si fte postul?

Nu pogi si postegti. Dar atunciroagl-te. Roagi-te pentru toati lu-mea. Roaga-re pentru mintuirea ta sipentru toati lumea. Spune tot t impul,stai la spital, acolo... ia-gi o metanie

cel .mai important care, a; zjce eu, emai important poate ;i decit postulalimentar. lar pentru o persoani careeste sanatoasi, pentru o persoana careDoate acest lucru, ele se imbini una cu

multa rugaciune. Nu pogi sI poste;ti,sa nu mininci deloc, sau si qii postnesru sau fhri ulei sau excluzAnd totfelil de lucruri din alimentagie fhria te ruga. Ci atunci rupi legi.tura cuDumnezeu. E ca si cum ai avea untelefon care are carieli SIM, are toatefunctionalirigile de pe lumea aceasta,dar nu are retea: este total inutil. CAndte afli intr-o zonilari retea cu telefo-

Ia telefon, gi te uigi: ,,I-Iite, acuma amtrei liniute! lJite, am patru! Uite, amcinci!" Iar unii mai prind si cAte sase,la telefoanele astea cu mai mult sem-nal. Ei, asa si noi: daci vrem si fimoameni duhovniceqti, trebuie si fimatenti la semnal. Semnalul trebuie sifie tot timpul cit mai mare, cu Dum-nezeu. Acolo unde nu existi semnalbun, nu ne foloseste la nimic nicipost, nici ascezd, ci toate devin doarniste exercitii care. de multe ori nici,r,.i folor.r.,'cici acel exercitiu ciruia iidenaturezi scopul nu poate decit si-1ifaci riu, t-"r.^.urn silti faca bine.

f 2 / L tJMFIA MONAf l l l -O lL / m70,2O13 www.lumeoc,edinlei . .om www.lumeocredinlei .<om nr.70,2Q13 / I Lir\ ' l l t \ l \ '1()NAU II ()R / | 3

George Crdsneon

Despre un sihostru vom sti intotdeounq door ceeo ce vreo el sd se stie si nucdte onume om vreo noi sd ofldm despre ddnsul. Pentru oceosto si despre

sfdntul lrodion, nu indestuldtoore lucruri stim din petrecereo lui prin ost6lume vremelnicd. Pricino pentru core bldturdm luceofdrului Loiniciu/ui ne-voitorul cuvdnt de ,,sihostru", om gdsit-o intr-o scrisoore odresotd ,,preo

Sdntitului Athonosie" ol Rdmnicului si Noului Severin, de c6tre ieromonohulDomoschin Pondelescu - viitorul orhimondrit si ,,superior" ol schitului Loinici,cel pe core sfdntul l rodion l-o oles sd poorte de gr i io monohi lor pe coreelfi pdstorise vreme de 4l de oni. Pentru dreopto ldmurire si frumuseteogroiului, bun lucru este o cetiintreogo epistold o fostului monqh oghiorit.

,,Prea Sintiei Sale, P Episcop al EparhieiRkmnic NoulSeuerin, D. D. Athaiasie,

Prea Sdnyite Stapine,Cu adincd smerenie si cu cel mai

profund respect supun la cunostinta PreaSintiei Voastre urmitoarele :

Din fragedd iunepe iubind podoabaCasei Domiului,-m-a'm decis a imbrayi;acariera preo1eascd, urmdnd in SeminarulCennal din Bucuresri 2-3 ani, (apoi) dindiferite impreiurari, m-am retras in uiataionahiceirci, mergind la Sftntut Munte,unde dupd o incerc-are de pairu ani in toateascuh,irile monastiresti, am fott tuns in mo-nahism, tn mdnastirea romind Prodromu,de fostul superior, ieromonahul Ghed.eon.Dupa aceea, uizitdnd Sfintele Locuri de laIerLsa/im, m-am intois iarasi la metaniamea, lucr,ind cu ardoare in uia Domnului;i.ftcind ascuhare in toatefra;ilor timp dedoisprezece ani. Dupd aceea, fiind trimisla ihitul lcoana, la'Bucure;tiiirtc,ind as- J

I

f 4 / I t r \ l t , \ \ l ( ) N , \ l l l l ( ) l t / n r . 7 0 , 2 O l 3 w w w t u m e q c r e d i n l e : C O m

Carevasazica asa misuri de nevointa- t - . t t

'

aspre avea ..batrdnul staret sihastru" ca,,nimenea nu putea vietui cu dAnsul" dinpricina ,,prea marei stricteli de viaga mo-nahali'! Cit de aspru va fi fost cu el insusicuviosul lrodion, incAt un athonit - obis-nuir cu nevoinrele - sa graiasca astfel de

. l

cuvinte despre un staret de obgte?l $i cAtde mult s-a sri i i t de mAntuirea celorlalt irratl, lncat anl oe zlle a cautat pe clnevasporit duhovniceste cS.ruia s5.-i poati in-credinta sriretia Lainiciuluil A incercat si

t r ^ - t r It inl pe lAnga el monahi de la mai multe

mani.stiri valahe, ca si-i deprindl cu gri-jile egumeniei gi pistorirea turmei dar,se vede treaba ci misurile duhovnicului

dupl sJcrilarizarea lui'Cuza - ci.ci ,,noulcurent apusean, stipAnea statul cel nou"(dupi cum mirturisea Nicolae Iorga inIstoria Bisericii romdnesti - 1932, vol. II,pag238) - sfinrul Irodion, inEelepEit deDumnezeu fi ind, a gisit cu cale sa cearaaghiorigilor un monih din Gridina Mai-cii Domnului, care si-i fie urmas in sihis-

1862,la doi ani de la tArnosire), pe cAndse intorcea de la Locurile Sfinte,-sfantulLainiciului a poposit vreme de cAteva luni

;i pe la noul l icaE romAnesc athonit. Invremea cererii lui, bitrAnii Nifon qi Nec-tarie Protopsaltul inca se mai osteneaupe lingi monastirea Prodromului, asrfelci intelegeau dorirea fratelui lor din gari(mai ales ci pirintele Nifon Ionescu pu-sese deja alt staret in locul siu). Scrisoarea

adresata episcopului Rimnicului, Atha-nasie, de citre sfhntul Irodion limurestepe deplin aceste lucruri:

'

Prea Sinyhe Stapdne,Fiind ajuns intru brttrLnele inaintate in

a5a mod incat foarte cu {reu mai pot ser-ui cele ale Prcoiiei, spre a"putea recomanda

Sf Munte care mi-a m)mis pe monachulDamaschin Pandelescu - priritit aici cu or-dinul Prea Sintiei Voastre no. 2280 din a.c.

Vdzdnd uiata si ablicdrile acestui od-rinte cdtre cinui monaihal, cum ;i ca e Luncdrturar / tipicar in ale bisericei, respectu-os tl recomand Prea S,inyiei Voastre, smeritrugindu-Vd sa bineuoigi Prea Sintite Sta-phrt a ua milostiui de'a mi-l da de adiu-^tor,

inuestindu-l cu sfintul dar al Preoilel,

ueti decide tn aceastd briuintd sa mi se deaoidi, d, urm,re.

SuPeriorIro dio n Pro tos ingh e lu I

Iar rezolutia PS Athanasie incuviinta

mAnesc Prodromu in schitul Lainici 9i si

|6 / I ( l \ l l fA l \ . l ( )NAI . l I I ( ) l t . / n r .7O,2013 www.lumeo(recl inlei .com nr.70, 2O13 / I t jMFlA lv{()NAI-l l l .()R / l7

. t l t ) ? J { } l t {

i.. , .'., l, , ,,..t ,,.t l,

[ , , , , , .r . .1,, ,r i' ' i

: ( t ) l i t ' t l n + l

' r ' Ib t f i t { , ' r t

i{,-.n.,., [-

fie supus,,ispitirei bisericesti".

9az,tne*dp, stnLe/t/a,r/oinandnihil' 6

"*h"/"*9t dpXw*Cine era acest monah care avea s5" fie

nume-le Pandelescu) era ni.scur in jude-gul Ilfov qi inchinoviat in 1887, tuns inmonahism cu numele Damaschin, Ia anul1890 - tot in schitul Prodromu, din carea plecat in anul 1899. Este inscris ca iero-

arati ci arhimandritul a fost ,,omorit detAlhari (fgani) la mi.nistirea Bistriga din

{nataloar lt i la r{*.

.'.lo*a'i* -^,

"J J,Ia

ttw;l

RomAnia". Ni.prasnici moarte a su\eri-orului manistiiii Bisuiga (de VAlcea) s-aintdmplat in toamna anului 1906. Dininscrisurile pestrare se pare ca pirinteleDamaschin ua fi fost un'monah destul defirav (,,de la naturS. fiind slab de constitu-tie, totodati. suferind qi de oarecari maladiicorporale"), cucernic si frra patima min-driei (,,cel -andru nu Doare indrlr" .. a..,indurat eu"), primiror de stri ini (caci ,,amfost din copihrie printre streini si (atun-cea) cind am vazut streinul qi am putut a-ladiposti, arn crezut ca odihLnesc pe insusiMAntuitorul Hristos") si cu multi bunicuviinti (mirturisea episcopului siu, in1906, ci ,,de au fost oarecaii imprejuraricAnd nu mi-am flcut datoria, la anumitezile, aceasta n-a fost din mAndrie - nicisi dea Dumnezeu asa ceva cAndva! - ci afost din modestie, smerenie si rusinea cem-a stipanit - neindriznind a mi. Drezen-ta inaintea Prea Slntiei Voasrre neihemar.Eu n-am fost.rescui din copilirie spre a fiobraznic qi indrazneg"). Invigase carte ,,inSfhntul Munte, la scoala Bisericii". Dar,desi nu l-a ,,vdzut cindva, cineva, dind

d1 ? 1 l- ' 1

\!c-r

N

1 8 / i 1 \ l : I \ i ( i \ \ l i l l r ' ; < / n r . 7 0 , 2 0 1 3 www.lumeocredinlei cgm nr. 70, 2O1 3 / I t j \11-.A \J( )NAl l I l_( )i{ / I 9

oh e. e,6rr/..t or/.**n-

pricini de sminteall, sau de scandalizarecuiva si ,,trecea cu vederea neputinteletuturor", avea si intre intr-un conflict ira-

rS la Bistrita - mai cu seami la orfelinatul

ministirea Tismanei, iar in locul siu si-laduci pe ,,cuviosul arhimandrit Iosif Po-

tir Desen de Nqne Crosneqn

t!'. ' . , 1

\ - - . ,ln

\ ':;*\.. ''

2 0 / I ( \ l l \ \ l ( ) \ \ l I l l " i ( / n r . 7 0 , 2 0 1 3 w w w . l u m e q c l e d i n l e i . c o m www.lumeocredinlei .com nr 70 , 2Q1 3 / I l , \11 ,1 \ .1 ( ) \A l l l l ( ) i { / 2 l

{.1.,J'? ll .B' t l{ormlt {n sttt

interviu cu pdrintele ieromonoh Dqvid Stoicq,storeful Mdndstir i i indlforeo Sfinfei Cruci din Sddinco

Mirceo Tomo

Duminicd lo oro prdnzului , in Sddinco se moi oude doorbehditul oi lor ce posc pe deolur i le core inconioord

sqtul s ibion. Li turghio pore cd s-o terminot de mult . Suntul t imele zvdcnir i ole ierni i s i nu- i t ipenie de om pe oici ,

door 6 fumuri ies pe hornuri le coselor modeste, dorbine ingr i i i te ole locolnici lor. In ocest cdtun, vi tegi t de

vreme si vremuri , l -om intdlni t pe pdrintele Dovid Stoi-co. A venit qic i sd impl ineoscd o sorcind greo pr imitd in

urmd cu 39 de oni. Sd r idice cosd lui Dumnezeu. Aveo door I 1 oni s i peumeri i lu i deioopdsou cuvintele pdrintelui Arsenie Boco: , ,O sd f i i cdlugdrsi o sd r idic i o m6ndst ire!" Dupd o perioodd de cdutdr i , o oles Sddinco,

un sot pdrdsi t din opropiereo Sibiului . . .

Tlli,vt dslin eo, dp, noip,wti.,-o k",t a, fuwn cnsnrl

- si asta'a fost.Prima ucenicie am fhcut-o la BrAn-

coveanu, Ia SAmbita de Sus, eram mereuacolo, chiar aproape de casi. SAmbita,duminica nu lipseam niciodati. Era adoua casi. Cam pe la 18 ani am intratla Simbita de Sus. Dupi aceea, m-amretras la Cildirugani. Acolo am stat pAnila vA.rsta de 20 de ani.

Ce v-a atras la ministire?Pii, cind aveam 11 ani iumate, o ve-

cini mergea mereu la"Ministirea Brin-coveanu ii mi-a vorbit despre un parin-te foarte'bun, un pirinre'duhont-ti. p.nume Arsenie.

Arsenie Boca?Arsenie Boca. $i m-am dus si eu la

Simbita qi veniseri mulgi, mulgi cre-t . . I v

dinciogi, se adunaserl, i l agteptau pe pa-rintele. Stiteam in genunchi acolo, imifhceam si eu rugiciunea, cum stlteauceilalti credincioii. Le dadea la toti bi-,r...rrran,"r., mii - nicicuml Mii, am

i

22 / I lrN.l l. lA \.{()r.!Af l l l ()R / nr. 70, 201 3 wwwlumeocredinlei ,com www.lumeocredinlei .com nr.70, 2O13 / LLJl\ ' l i ' lA MONAlll l .()R. / 23

- mi-a dat o arhiereasci binecuvintareca sa mi retrag intr-un loc mai linistit,aproape de Ardealul nostru, aici. $i mi-asuserat domnul doctor Craciun ca ar f ibine si vizitez Sidinca, ci e un sat maiparisit, si intr-adevir, aga a fost. Era unsat pirisit fiindci Ceau;escu a dat un or-din ca fiecare si-si distrus;. casa, si si seretraga in oras, fiindci aiii a vrut sa fac;un baraj... Oamenii si-au desfhcut casele,le-au pus in carute si-au plecat. Prin Si-biu, Mirginirne, Loamneg, no, care cums-a descurcat. Era un sat bogat, cu;coali,bisericl, magazine, ci.min cultural, tot cetrebe... In fine, mi-am cumpi.rat si euo cisuli micutS. si modest5., iar Inaltul...mi-a dat ordin si dezbrachaina monaha-Ii pini la noile ordine, cum era arunci...-Antonie

Plimideati?Da, mitropolitul Antonie. Exact

duoi moartea lui Ceausescu.' in '89.

Cam asa. $i nu mi-a fost totuna fi-indci era o bisericuti. improvizatl lAngiun magazin, si duminica, vi. dati sea-ma, ci.nd se fXcea Sfhnta Liturshie, eusteteam in chil ie, imi f lceam c"anonul,imi {hceam rugiciunea, nestiind nimenica sunt cilugir - desi aveam par lung,

l - - a n '

aveam coaqa. ln llne...Dar de ce a trebuit si vi dezbricati

de haina monahdi?Pii, asta a fost ascultarea de la inaltul

Antonie, si a trebuit si. fac ascultare. Stiicum este iscultarea? Ca Sfinta Liturehie!

$ i . cu a jutoru l Iu i Dumnezeu s i a l Mai-cii Domnului, am avut marea bucurie qiatata am fost de fericit fiindc5. am tr5"it insituc, izolat, n-am avut un salariu, n-amavut nimic. Ne-am descurcat numai cumunca c impulu i , a eradin i i - r ineam o

- r . - Igraornuta, doua-trel olte, cum spunea slinaltul:

' ,,Pai, tu de-arira timp cu ce-ai

triit? Pii, cAt? Doi mieluti? Numai atAt

gi-ajunge?" ,,Mi-ajunge." ,,Si ce mai ai,mi? Cit teren -ai?" ,,AtAt." ,,Pi"i, numaiatit? $i tu n-ai putut si vii la mine, sa-m i c n r r i ) """

i[J."f Laurentiu Streza?inaltul Laurentiul Mult am incercat

ca si. dau de dumnealui:.. pAni la urmimi-a ajutat Dumnezeu, gi mi-a dat arhi-ereasca binecuvAntare ca s5. pot si ridicmlnistire aici, in situc, in Sidinca.

Dar localnicii ce spuneau, oameniicare mai erau prin sate?

Pii, vi dati seama, mai ales unii cre-dinciosi... Aveam si noi multe probleme,mrrlt. dir.rrtii, cum e in ziua'de asti.zi,cum suntem noi, ciluglrii, ponegriti...

pulin necijigi ci am zis: ,,Cu ce ne des-curclm?"

pat fundagia cu hdrletele. Fiecare ;i-a ve-nit cu mAncarea in traisti. $i ne-a ajutatDumnezeu ca Ia sfArsitul lunii octombriesi turnim temelia icesrei ministiri. in2007, la fel, am inceput lucrarea, ci ve-neau clte unul, cite unul, fiecare cAt pu-teau, puneau Ia cutia milei, ;i ne-a ajutatDumnezeu cd in 2007 am ridicat bise-

pe care am auzit-o si eu de la pirinteleArsenie. $i de atunci au inceput primelerueiciuni.

e a

Dupa aceea, am fost inscris la Figi-rag, la Liceul ,,Radu Negru". Am renrin-gai ci, normal, fiind doiul de mlnS.stire,m-am retras la ministire la Cildirusani:

Nu la SAmbita?NulAm fusit de tati l meu. NolAco-

Io am sta-t cinJi ani. Duoi aceea, m-amretras intr-un vArf d. -unt., la cota1700, Ia Pitrunsa.

Am vrut si rimin la mi.n5.stirea Cor-net, la maici, dar vizAnd ci e aproape deIume, m-am retras si am ajuns sus, invArful muntelui. Acolo, la Pitrunsa eraun singur pirinte, pirintele Galactionsi el s-a retras la Schitul Pahomie, sub ostanc5., iar eu doi ani am rimas numaisingur, in virful muntelui. incet, incdt,

au inceput si vini vietuitori. Primul fratemi-a fost pi.rintele Varsdnufie, care acu-ma e starE; dupi aia pirintele Macarie,dupi aia pirintele Arsenie, si am submantie vreo l8 cilugdri.

6t !* srn?prtu,(r d"e' ln,?a.ulnsa, b

"irrpt*rL a;*

Sd"dir,r*Din cauza greutS.flor si din cauza cli-

mei era o viata foarte aspia, mai ales iar-na. Era foarte gr.'., p..r,* noi si coboramprin zapada dupi alimente, dupa celenecesare si parc5. si acuma simt desagiiin spate. Agi m-am imbolnivit ;i m-airnretras la Sibiu. Doctorul IIie Cr5.ciun, dela urologie - Dumnezeu si.-l odihneas-ca! - impreuna cu regretatul mitropolitAntonie'- Dumnezeir sa-l odihneascil

24 / I t jN l l ' lA \4 ( )N.At l l l O l { / n r 70 , 2013 www.lumeorredintei .com ww.lumeqcrediolei .<om nr 70, 2O1 3 / l.Ll\ lLA M()NiHILOR / 2s

rica. Cu banii adunati de la credinciosi. | . . I t

'

s i cu ban i i de l a ce punem in g rad ina i ndoi ani am ridicat aceasti ministire cuhramul inaltarii Sfintei Cruci. Au fost

. ioameni modesti, oameni de Ia tari, caresi-au vi.ndut din animale, sau din grAu,din porumb, din ce aveau, siracii, gi fie-care a ̂ plit i t apoi penrru pictarea cateunui s fanr . Apoi , pr ima ct i tora a aceste iministiri este doamna Mihnea, o femeiedeosebit de credincioasi. Ea a fost mul-ta vreme plecati in America gi s-a opritla Prislop, la mormAntul pirintelui Ar-senie si a vrut sa-i dea o sumi de banimaicii starege. Iar maica i-a refuzat banii,spunAndu-i: ,,Du-te la Sidinca, parinteleDavid are nevoie acolo!" $i apa a fost.

Deci pirintele Arsenie Boca v-a re-gheat de acolo, din mormint.

Intr-adevir! Mi-a aduc aminte, ulti-ma dati, cind era bolnav, foarte bolnav,Ia Sinaia, inainte si moari. Am ajuns sieu si chiar ii spuneam: ,,Pirinte Arsenie,vi duceli dintre noi..." Zice: ,,Mai, pi-

. I t r .

. Iringele, chiar si dupa ce voi muri, dacami chemi, sa gtii ci voi fi in ajutor!" Asaa lucrat Dumnezeu. Si au venit fiecare si

t . .orn Pu t rn - d rn pu t l n : - ma m l r s r acu -ma cum s-a ridicat aceasti ministire. MImir l De mul te or i veneam gi - i spuneam:,,Parinte, nu m5. Iisal" Era o poieniti aici,iar unde sunt chiliile, era pi"dure de sal-cAmi. Deci ne-a fost foarte greu, dar nune-am v i i ta t c i am munci t , am munci tcu drag si am stiut ci se va ridica o casi,o casi a m6"ntuirii, o biserici. Sigur, eun lucru mare. Acum mai avem prigin giterminS"m, gi daci ne ajuti. Dumnezeu,ajutim oamenii care sunt bitrAni, caresunt la azll, care sunt neputinciogi; maiajutim piringii care se chinuie undeva pemunti, unde ridici biserici sau ministiri;ajutim piringii care sunt pustnici, carestau intr-o pegteri.

6an "L

d,o nu,sniniet

Am stat si eu aproape un an la peqte-ra. l i spunea ,.casa de piatra". Si aveamun cojoc ciobinesc, aveam un paraclis,acolo, era departe de mi"n5"stire. Totugi,trebuie si invingi toate primejdiile 9itoate obstacolele, fiindci te gXndestimereu ci Dumnezeu este in spatele tau.Dumnezeu ne ocroteste si nu ne lasi. Siatunci, dragostea e ciire bumnezeu gi Ele scutul care ne apiri, ci altcineva, nu.

Afostgreu? -

M-am obisnuit si triiesc atat cat mi-nAnci dintr-un pumn, pAine uscati, saupesmet, sau orez fiert, sau... mai ales,bucuria era acuma, primivara, cAnd dauurzicile... intrun vai din ala de lemn si

pe lemne, stingeam, gi stiteam a;a... maimult in bisericl, dar eram mult mai li-nigtit, eram mult mai aproape de Dum-nezeu. M-am legat foarte mult de viataoustniceasca.

Care vi era grija ca pustnic?Rugiciune, rugiciune si rugiciune.

Bineinteles ci. si ascultarea oe care o {i-..*. i trebuit si reparam aioperi;uri le.

$ti1i, mi gAndesc a.ga, ci, in lumeade astizi, si te retragi in mun1i, si staisi te rogi lO,12, 14 ore pe zi, pare o

tr-o mi.nistire, rrebuie intAi si inveli via-

1a de pustnicie, si gtii incet, incet, de Iaprimul polonic de mAncare ci trebuie sa

scazi, trebuie si stii ce inseamni, ce te as-teapt i acolo. Via;a de pusrn ic . re rerragisus, numai intre munti, in pegteri sauintr-o cibinuti, acolo, si intr-adevi.r tre-buie sa te gindegti ca ispitele sunt multmai mari 9i mult mai grele; cum spunSfintii Pirinti ci erau isfiitigi ,".r,r.d."tvriimasi sau'vedeau fenlei

'dezbracate si

. ' i - ^ ^ lel, ca sa nu caoa ln lsprta, lsl puneau mal-nile pe jar sau picioarele pe jiratic... pen-tru ca e o lupti foarte grea, intr-adevar.Foarte, foarte, foarte grea!

Dumneavoastri cum a1i ftcut fali?Pai, eu n-am stat atat de mult, am stat

un singur an.Suficient!Da... a fost gi cu teami gi cu lacrimi si

cu bucurii si... toate s-au amestecat lao-lalt i. Micar am incercat si eu.

dinl,unetul/ sd, mnn!

A fost vreodati, pirinte staret Da-vid Stoica. un mom'ent in viati'cindv-a pirut riu ci a1i luat-o pe'aceasti

cale a monahului?Nu, niciodati. Niciodati.l Nu stiu,

parci dragostea este mai mare... eu in-demn tine"rii care doresc sa se faca monahi,prima dati sl-si asculte inima... Nu stiu,nu sunt cuvinte! Daci ag mai fi o dati inlume, si gtigi ci tot monah m-ag face!

V-a$ mai intoarce in pustnicie?Acuma nu m-as mai intoarce, fiind-

ci e o rlspundere mare pentru mine. Egreu, fiindci acuma suntem in familie.Acuma suntem uniti... vin mulgi credin-ciogi, gi stii cum e? Ne-am unit. Ne-amunit, si ei, siracii, daci nu sunt o dumi-nici sau alta pirinte slujitor zic: ,,Ce s-aintimplat? Oare unde e parintele Da-vid?" - sunt alarmati. Aici rimAn!

Aici vi gisi$ sfirgitul.Aici vreau si mor gi aici vreau ca

Mintuirorul sa-mi dea din draeostea Luicea duhovniceascl si pot si fiu"implinit.

Mai avegi mult de dus, sunteli ti-nir, totuqi.

Pi i , 50 de ani . . . mai este, mai este. . .dar anii trec.

2 6 l I L \ 1 f A \ l ( ) \ . , 1 1 l l l O l l . / n r . 7 0 , 2 O 1 3 wwwlvmeocredintei .com nr. 70, 2Ol 3 / I t i \ '{ l ' lA,\i( )NAl l lL ()R / 27

r l"f { u t' ett,i'{.r,t

r }'l' { i {tttr tut

, , t v t{ Ltl u fi {n tfn'. ye tra {. i s,t tr

{ h t | ' f\ - ' - t E j t

, t { t ' { { { { { * ' / l c ' *1 l

V incenf iu Doscd lu

Ce este o minune? Simtim cd orice definitie or oltero-o. $i totugi, putem in-drdzni sd strecurdm un cuvdnt - bucurie. Nu este chior o definitie. Ci ceeoce trdim. O store. Lipsi td de troducere 9i , uneori , otdt de oddnc strecurotdin fiinto noostrd incdt devine sdmdnfo unei rodiri rostuitoore fiecdrei zile.

esigur, adesea uitam. A5a cum ui-tifi multe. PAinea abLrindi pe

masl, pringi de altele, prunci nascAndu-ni-se atunci cind noi suntem departe,priviri invelite in pAnza conversagiei tele-fonice, cuvinte acoperite de goana pe in-tinderi virtuale.

De aceea, viata maicii Mihaela Iorda-che conteazi astizi, la cinci decenii de lamutarea Cuviosiei Sale la cele vesnice, maimult deci.t orici.nd. Nu doar in calitate deza a unui lung;i dureros lang al martiriuluiin temnitele comuniste. Nici ca imboldomagierii. Nici macar ca mustrare rispi-rii n6astre. Ci ca sfat. Al unui om care,straniu, a stiut cu limpezime ce conteazipentru inaltarea unei viegi nezdruncinatede vinturi, nestriviti de bolovani.

Nicoresti. Un sat din zona Galatilor.Familia Ioidache. Una dintre familiiie deti.rani din sudul Moldovei. 15 noiembrie1914. Elenei si lui Alexandru IordacheIi se naste fiici. Numele siu - Maria.Parte a unei familii numeroase. se bucu-ra de atengia gi grije. Dar, mai ales, de oeducatie solidi. futfel, curiozitatea, bu-curia,' indrLzneala, nevinovigia copilirieiprimesc chip desivir;it mullumiti cre-bingei. Parri iciparea la Sfhnra Liturghie,

istoriile despre sfinti, vremea rugiciuniisunt cirimizile libeititii care ii vi definiintreaga viati. Primele gapte clase le ur-meazl- la Nicoregti. Liceul - la Dej gi Ia"Domnita Elena" din Bucuresti. In 1938absolvi'cursurile Academiei Nationalede Educagie Fizici. De asemenea, asistila crrrsurile Facultilii de Litere si Filoso-fie. Predi o scurti perioadi. Penuu ci ise Dare firesc si contribuie la modelarealumii in care triieste. Asemenea multortineri ai vremii, se alituri Miscirii Le-gionare. Gestul nu are nici cea mai vagaumbri de teribil ism sau de spirit de aven-turi. Pentru ci, asa cum sublinia istoriculGeorge Enache, Miya.rc1 Legion.ara sedu-cea (...) pnn mesalul et de demnltate nalFonala 5i-prin afirmarea conttantd a ideii decredinla'in Dimnezeuf ind, (...) mai mulrun ordin kic, menit sa impund un set de ua-lori creltine in societate. Fiatele ei, Nicoara,devine comandant legionar. Nagul de ci-sitorie al surorii sale este Corneliu ZeleaCodreanu. Maria lucreazi la unul dintrerestaurantele legionare. Voluntari. RegeleCarol al II -lea ini:jazl misuri impotrivaMiscirii care ,efuri si i se subordoneze.in iunie 1938, in cadrul unei manifesta-gii pe stadionul ANEB Maria Iordache

nu eziti si. denunte condamnarea lui C.Z. Codreanu. Este arestati si inchisi inIagirul de la Ministirea Suzana. PatruIuni mai ti.rziu, evadeaz6,. La 30 noiem-brie, Codreanu este asasinat. IJn an maitArziu, in lagirul de la Miercurea Ciuc,moare Nicoiri Iordache. in septembrie

Madimireqti. $i, de fiecare dati, a desco-perit in traiul monahal antidotul oboseliide viati, tulburirii adinci, nevoii de spri-jin, rostul autentic al existentei cu ade-virat implinite. Piringii se opun urmiriiacestei cii. Este prea tAniri, ei au nevoie

de sprijin la batri.nete, au pierdut deja uncopil, cilugiria este potriviti celor ce gi-autriit viala. Pentru a nu-i intrista, Maria lerespecti dorinta. Insi timpul siu capitinuante aproape monahale. Se roaga pen-rru sufletile cblor plecati din aceasia lumesi cauta, alaturi de alte tinere, sa puni ba-zele unei ferme - in fapt un ordin laic carese ingrijea de orfani gi igi cAgtiga traiul dinroadele pimAntului. Insa pentru autoritigidemersul este suspect, cu atAt mai mult pefondul intririi RomAniei in razboi. Ferma

resti cu gAndul de a-gi inchina viaga luiHristos. Peste exact patru ani este tunsi inmonahism. Primeste numele Mihaela. Siascultarea de secrJtari a mi.nistirii, des'i,cum dS mlrturie maica Veronica Guriu.

28 / I t l \ { l ' . r \ \ ' 1 ( )NAl i l l t ) l { / n r 70 , 201 3 www.lumeqcredintei .com w w w l u m e o c r e d i n t e i . c o m n r 7 0 , 2 0 1 3 / l l l \ l l

care nu inti.rzie a o numi spiridu;ulWadi-mireStilor.

Grija sa este fireasci deoarece, rolulmanastirii, de cetate a credintei devine

sunt anchetagi cu ferocitate, principalulmotiv constituindul tocmai lipsa probe-Ior pentru acrtzarea lor. Cuvioasa Mihaelanu neaga nici trecutul legionar, nici aju-torul oferit celor vinati de Securitate. niciconvingerile anticomuniste. CAt despreactiuni de resuscitare a Miscirii: Fiecareatlem fiecutul nostru. Presara| cu multe cd-deri. Ceea ce le poate sterge sunt ridicarilesi urmarea Drumului. Drumul meu este'slujirea

lui Hristos. Deci in afara oricareipoteci politice. Dar tocmai aceasti dezvi-novltire este cea pe care se sprijinl an-

chetatorii, mulgumiEi a fi arestat pe cigivadintre luptitorii contra regimului, uniifogti legionari, adipostigi la Madimiregti.Faotelor milosteniei crestine - acordareade'hrani, adipost 9i bani - li se constru-ieste calitatea de demersuri pro-legionare.La 7 decembrie 1955 este condamnata la25 de ani munci silnici si 10 ani degra-dare civici pentru nima de unebire contraordinii stut;lui.lJrmeazd. anii de temnigi..IniEial la penitenciarul de femei din Mier-

prin depirtarea de obgte. Toate devin insijertfh. Mirturisire. Untdelemn rugaciunii.

$i deplinei iertiri. La 20 aprilie 1963, insAmbita SiptimAnii Luminate, pirisegteaceasti lume. Cauza oficiala a morgri - in-s u ft c i enta ca rd i o ci rc u kto ri e, ca rdi o i c lero za,dicompensatd, reumatism anchilozant. $itotusi, ceea ce conteazi astizi, dupa jumi-tate de secol de Ia mutarea sa la Domnul,sunt tri.siturile unui crochiu. Schiqate deCuviosul Parinte Ioan Iovan ce o conside-ra un model de ascuhare, om de mare carac-ter, de mare duhounicie ;i de profunda sme-renie. De Viorica Stinuletiu - Cilinescu

silueta intunecata a unei organizati i sau demurmurul din iurul trecutului unei mi-nistiri. Chioul muceniciei. Sau mirturiaunei minuni.

"*.

/*(

MONAHIATEODO5IA L

\ l t 1 1 1 1 1 1 1 1 \ l t / N . 7 O , 2 0 1 3 www lu m eocred inlei . co m

' it, '

I

I

I, l

It

George Crosneon

.

Co tot omul cel putin intdrit in credintd si eu, c6nd om fost intdiosi oord ingrddino Moici i Domnului , m-om dus sd cout. . . sf inf i . $ i , dup6 ce om primitintelept cuvdnt si binecuvdntore de lo ovvq Petroniu, om plecot degro-bd si int ins cdtre chi l iq , ,Sfdntul Gheorghe" de lq Colciu - ocolo unde

se nevoio ovvo Dionisie, Tn cel de-ol nouzeci s i c inci leq on ol v iet i i solepdmdntegt i . Nu gt iom tore multe despre bdtrdnul Dionisie, dor cd e om cuviot6 sfdntd imi spusese pdrintele Doniel de lo Prodromu, istor is indu-mi si

cdtevo intdmpldri minunate petrecute cu el.

i j

- stiau de Ia pirintele Mamant ci,,papa Dionisie" (cum ii spuneaumonahii greci) era adesea cautar gide printul Charles al Marii Britaniipen'tru tu,rAnt de folos - (nu puginisunt aceia care spun ci bitrinul erachiar duhovnicul mostenitoruluicoroanei britanicel). Aveam si vidcu ochii mei ci nir numai orintul ilcerceta pe avva Dionisie, ci'gi mulgi-me mare de greci gi romAni care i-aufhcut oe ostenitorii colcioti si-si im-

- I . t . ^ '

- ' t

.prejmurasca cnil la cu sarma gnlm-pati - cici pelerinii nu mai gineausocotealS. nici de cele cA,teva ceasuride odihni ale diminetii (de care au

ei trei prieteni din Origtie- cu care plecasem la drum

cdliuzit pe cirare-n sus citre chiliapirintelui Dionisie. La vremea aceea- s{lrsitul lui februarie 2004 - be-trAnuf nu mai vedea cu ochii (doarcele lumesti!) de vreo zece ani, darprimea pe toati lumea cu dragostesi nimenea nu pleca nemAngiiat dela e l . Eu, gt i ind ca mi duc la un p i -rinte imbunititit. din oarecare sfiali

gitorii mei au plecat, iar eu am rimassingur cu awa Dionisie si mi bucu-r"tfr in tihni ci mi uit li un sfAnt...Pret de citeva clipe am stat asa, inlinigte, nemiscat, dar apoi l-am auzitpe bitrin zicAndu-mi:

- Intri gi inchide uga, ci s-a fhcutcam rlcoare!

CXnd mi-am revenit din mira-re, am cerut ;i eu binecuvA,ntare.

www.lumeqcredi nlei" .om

,,Domnul!", mi-a zis. Ca si umplumomenrul acela de liniste care s-a la-sat dupa blagoslovenie, am inceputsi-mi caut cuvintele si si-mi ordo-nez gindurile ca si cer un singur sfat- iar-acela sa fie si cel mai imiortantpentru mine. BitrAnul nu m-a in-trerupt ca demult dobAndise el iu-bire fati de aproapele siu si, pesem-ne mai avusese parte de momentedintr-acestea stinienitoare! Pinila urmi am reugit si-i spun pirin-telui ci, Ia fel ca ceilal$ qi ..r'ur."rlsa ma mAntuiesc si de aceea cautsd aflu cele de intirire citre cele desus. I-am mai spus gi ci gtiu ci dacinu voi judeca pe nimeni voi scipade Judecati,-dar.;i ci a;a ceva mi-ecu neputrnga mte, Ia masura mea.,,Sfingia ta ai capltat trecere inainteaDomnului; rogu-te, invaga-mi 9i pemine: ce trebuie neaoirat si fac inviati ca si nu-si mai bati ioc draculde mine!" - i-am ,pu, -"i la urma.

$i dupi pugini chibzuiald a zis bi-trAnul ci.tre mine:

- Si n-ai ri.utate in sufletul tiu 9ire

-vei mintui. $i in timp ce eu inca

ma mlnunarTr oe greutatea gl ,,slm-plitatea" sfatului, el a continuat (gti-ind ci eu nu eram in stare si-l maiintreb ceva):

- %.d (?!) ci esti om cu carte.Bagi dar de seami cl cunoyin;a in-g,Amfi gi nu uita ci frri Hristos n-aisi poEi face nimic viaga".

StAnd pe marginea patului gi in-torcAndu-se in liuntrul siu, a maizis - lisAnd si mai treaca citeva clipeinainte:

- Bine ci vrei si. te mA.ntuiesd.Roagi-te si Domnul are si-gi ara-te ce drum si apuci. Numai si aiochi dz udzuA 51, nu te dezlipesti de

Dumnezeu si duhovnic si - mai alesi- sa nu-ti alegi singur calea. CI nu

egti singur pe ea. Acuma eu ce si-gimai soun? Domnul si te binecuvin-

Am priceput ci dupi cuvinte-le acelea adinci trebuia si. plec, dareu n-as fi voit ci mi-era bine acoloIinsi omul acela a lui Dumnezeu.Dafa m-ar fi intrebat atunci cinevade ce nu vroiam s5. mi desoart debatrin, n-as fi stiut si-i spun-penuucare pricini, dar acum inteleg ci celce face pace cu el insusi, o dobin-degte pe cea a lui Dumnezeu gi o ris-pindegte gi celorlagi. Acum gtiu dar etirziu, caci bitrAnul a luat tihna ace-ea cu el gi a plecat cu ea la Domnul...

CAnd am dat sa ies pe usi, m-amintilnit cu pirintele Mamant, carese intorsese dupi mine. Am plecatamindoi atunci pe frumoasa cirarea Colciului, tot gAndindu-mi. Ia cu-

. t I e a t - .vintele bitrAnului si punindu-le ininimi - ci.ci simqeam ci altele de lael n-aveam si mai primesc. Si-ntra-devir, peste citeva siptimini, awaDionisie avea si se ali.ture celordrepgi, care mult s-au nevoit pentrulocul celfird-ntristare {i susPin.

CAnd am revenit la Colciu, ,,ie-roschimonahul Dionisie" m-a in-tAmpinat de sub crucea de unde-giagtepta ,,vegnicia, mila, sau urgia".Anul urmitor i s-a aliturat si ie-roschimonahul Ghgorghe Boboc,

trAnului Dionisie si pentru frumu-setea locului. Colciu ri.mAne vesnic

. . I

un loc clrag lnrmll mel€...

3 4 l I t N l l A \ l ( ) N \ i l l l t ) l i / n r . 7 0 , 2 0 1 3 n r . 7 0 , 2 Q 1 3 / | t \ l | \ \ l ( ) N \ l l l l ( ) L { / 3 5

Acest foarte smerit si cu dreapta so-coteali calugir, ce a ucenicit spiritual peIAnga Antipa Dinescu, Dometie Tiihe-

Marii Britanii.Ar.va Dionisie s-a niscur Ia anul 1909,

cut, Dimitrie - in timp, ieromonahulDionisie - vor imbrlca straiul monahal.in 1911, pe cind Dimitrie avea doardoi ani, taiel lor a murit, iar Gheorqhea devenit capul familiei, trebuind asifelsa abandoneze scoala. LJnsprezece animai tArziu, in 1cj22, dupi ar'mati, Ghe-grghe s-a inchinoviar la schirul .Magura,t i ind tuns monah un an mai r i rz iu, iarin 1924 hirotonit ierodiacon. Dimitrie a

Dimitrie a invitat doi ani. A venit insianul 1926 cu haosul creat de schimbareacalendarului si cei doi frati au ales atuncisi plece p..rt.r., totdeauna in Athos.,,S-au imbarcat la Consranta pe un ele-gant vas romi.nesc ;i au ajuns in Pireu.Dupa multe avenruri si dupa ce au rrecurpr in mul te insule, au a juns la Munte le

t : ,

SfAnt, la portul Dafni...", povestea bi.trA-nul Ioan Sova. Awa Dionisie isi aminteaci ,,am venit in 1926, ctt inci trei pi.,rinti. inclusiv lrrarele mer.r^ mai in virsta,ierodiaconul Ghimnazie. In RomAnia nu

, auzisem despre Muntele Athos. Primaoari am mers Ia Chilia ,,Sflntul Gheor-ghe", in Kapsala. Acolo erau optsprezeceromAni. Am ajuns in ajunul prazniculuiNasterii Maicii Domnului si indati amavut parte de o priveghere de toata noap-rea. Pe atunci era foirte l iniste in muil-tele Athos''. Staretul Prodromului le-apromis c i dupa ce vor f i isprav i t de in-chinat pe la locur i le s f inre arhoni te i i vaprimi in schit. N-avea sa se-ntAmple astapentru ci, nu Ia mult timp dupi aceea,a fost ales un alt esumen sl Dimitrie s-adus pentru o'0..-E (noiembrie 1926-1u-lie I92n la pirintele Serafim - care aveao chil ie l inga Karyes, mai jos de Saray.In vremea asta. par inre le Chimnazie alucrat la Iviru gi, cu ce a cistigat (maiimprumutAnd gi 5.000 de drahme de lapar inre le Mihai l d in Karyes) , a cumpararChi l i " , ,Buneivest i r i " de ' l ine i Panrtcra-tor. .,Cumpiraseram Chil ia"Buneivestirid in Kapsala imprumut ind n isre bani s i

t 'ne-a luat t re l anl ce munca pentru a-rreturna. Pentru fiecare zi de lucru cAsti-gam douazeci de drahme. in acele we-

w w w l u m e o c t e d i n t e i c o m nr . 70 , 2Ol3 / I | \11 . , \ \ l ( ) \ \H l l ( ) l i / 3z

ffebuia si ne incredintim atAt de multvoii lui Dumnezeu. Am locuit in aceastichilie timo de cinci ani. in 1927 am fosttuns monah, iar fratele meu (Ghimna-zie) a fost hirotonit ieromonah. in 1931,am fost hirotonit ierodiacon. in 1933am p5.r5.sit Chilia Buneivestiri pentru oalti chilie in Kapsala, inchinati sfintuluiTihon de Zadonsk. Egumenul ChilieiBunavestire tocmai murise, iar pirinteleGhedeon (Chelaru), esumenul ChilieiSfhntul Tihon de Zadoish ne-a rusat simergem si locuim cu el" - mirtririseaawa Dionisie care, vreme de algi patruani, aici s-a nevoit, sub obliduirea du-hovniceasci a oirintelui Ghedeon si totaici avea si f ie'sfintit ieromonah detitr.episcopul SfAntului Munte, Ierotei, in1937.-Ioti trei aveau sivini, in7937, si.reconsrruiasci chilia,,sfrntul George"-Colciu, aflati pe mosia Vatopedului. Aumuncit ani de zile acesti induhovnicitiasced, dar in tot acest tiino nu si-au lisitniciiiati rAnduiala biseriteascl si cano-nul de la chilie, nescurtand cu nimic tipi-conul athonit. Pentru aceea au gi inceputa se stringe cilugiri in jurul lot atra;ide sfintenia vietii celor trei monahi. PI-rintele'Ghedeoh avea si lioseasci insimulti ani, pentru ci a plecai in 1940 inRomAnia dupi ajutoare gi s-a intors abia

in 1963, impiedicat fiind de rizboi gicomuniqti si se mai inapoieze. In acestristimp' pi.rintele Ghimnazie devenisepoviguitorul chiliei, iar fratele siu, Di-onisie, duhovnicul obqtii. SchimonahiamAndoi, gtiau pe dinafari Psaltirea,Ceasurile. Paraclisul Maicii Domnului sicAteva acatisre, iar de pravili 9i inchind-ciuni nu s-au lisat niciodatS.. Pentru ovreme insi, awa Dionisie avea si rimA-ni doar cu pirintele Ghedeon (+1979)la chilie, ceilal;i fragi (incepind cu celdupi trup, Ghimnazie- +1965) plecAndla Domnul rind pe rAnd. In 1977 a maivenit gi pirintele Ioan $ova la Colciu,dar obste mai mare avea si se inchegeabia dupi ce la Vatopedu a venit bitri-nul Iosif (in 1987), cel care a revigoratviaga de chinoviali in mi"ni.stire gi la chi-lii qi care l-a avut la mare evlavie pe awaDiirnisie - la care adesea se si spbvedea.Degi gi-a pierdut vederea in ultimii ani,devenise atit de cautat bitrinul. incAt

38 / I [ ]N1L; \ \ . i ( )N ; \ l I I I { ) l \ / n r .70 ,2Ol3 www.lumeqcredinlei .com www.lumeoGredinlei.com nr.7Q, 2Qt3 / LUIVILA 14( )NAHlt OR / 39

: ,1

(copefe exlrose de George Crosneon - cu ocordul outorului - din volumul ,,Nevorbesc pdrinli olhonifi", pog. 7 8-33 - Donion Vosile I Morion Moricoru)

penlru mdnluire despre indlforeo minfi i

BatrAnii spuneau ci slbrsitul vaveni ,,cAnd seia inmulti miniea". in-vilitura e buni, dar iniltarea minliinu.

inilgarea mingii e ,,har" satanicescqi urAciune inaintea Domnului.

Dumnezeu nu ne-a fhcut oentrulumea asta. Lumea asta inselatoare siplini de necazuri e data ca sa ne pre-gatim pentru vesnicie. De aceea ne-apus legi si ne ajuta in tot ceasul: ca sa

, putem cipita vegnicia.

Mai inainte de toate, noi trebuie si'fim sfingi. Cici aceasta a fost porunca:

,,Fiqi sfingi, ci Eu, Domnul Dumneze-ul vostru, sfint sunt" (Levitic XI, 45).Dar cum esti tu sfhnt cind ai uri.ciunepe celilalti Daci celilalt igi zice cevasi tu nu-i poti ierta, cum vrei si do-bAndegti rugiciune curati? tebuie sane curitim cu desavArsire sufletul deriutate, ii atunci harul

'sfbntului Duh

se va pogori in sufletul si-n inimanoastra.

Firea omului se pleaci neindoios

Duh gi toate invigiturile ei nu sunt dela oameni, ci dintr-acelasi har vin.

. Si te impinisesti cit mai des, dar

isi te pregitqti.

lor impotriva noastri este sa ne inalte )

ribditori pentru ci suntem mAndri. 'lCea m'ai puternici armi a diavoli- :i

Noi, mai tot timpul, suntem ne-

despre femeie gi sofie

La femele cand Pnve9tl, sa cugetr lasa: ,,{.Jite ce frumoasi e! Dar ingerii 'lui Dumnezeu din cer, cu cAt mai fru-

cugetul. '.*

Nu trebuie si ne incredem in noi'l]

Dumnezeu intii pe Adam I-a ziditsi mai pe urma Femeia, pentru el. Deaceea femeia trebuie si fie supusi bir- r.batului totdeauna.

La femeie cAnd privegti, si cugeti l:

s l

trebuie. si,gi-l respecgi. Iar daci te-aicasatorlt, cle-acuma nu mal e$tl tu sta-pin pe tine.

, Femeia, oricAt de multi. intelepciu-ne ar avea, daca n-are smerita cugeta-re, e in prlpastie, ci cele mai mari pri-meidii in ortodoxie ea le-a adus: si cusfiitul Ioan Guri de Aur si cu sfbntulIoan Botezitorul...

Pe fata pe care-o vrei n-o pogi luadecAt prin BisericS.. $i dupi ce-ai luat-o,bub nici un motiv n-o poti lepida. Denu v-ati potrivit,. de-acuma si faci rab-

': dare. Aceea e crucea ta. Te-ai cununat,de-acuma esti legat - ci n-ai luat-o dela om. ci de la Dumnezeu. Din Biserica

I ai luat-o. Iar daci re gAndesti la divorg,. inseamnS. ci nu esti crestin.

tta Dumnezeu a lisat doui drumuri

pentru mAntuirea sufletului nostru:'ori te cisitoresti si aduci copii pelume, si-i cre;ti in frica lui Dumnezeu- si cAnd vei ajunge Ia scaunul Dum-nezeirii, vei zice:,,Iati Doamne, eu sipruncii pe care mi i-ai dat"! Sau, dacinu Vrei aceea qi te lipse;ti de bucuria

i w

r cisniciei - ca si casnicia are bucuriilei ei - atunci te faci cilueir. Dar nu alta.

va sa zlca: orl caluSar, on casatont.., Dar si respecti ceea ce spune SfAnta

, seali: intotdeauna iti va da ceea ce estespre folosul tau.

omorAt, egti de doui ori ucigas de oa-meni c5. nu l-ai lisat si se bucure nicide viata asta, nici de cea viitoare.

Daci egti in saricie si nu poti crestecopi lu l , sa r ra iesr i in Fei ior ie 'cufe-e iata, ca lraill.

Dac5. vrei si n-ai cirpii, retrage-te.Pii cum? Vrei sa-ti faci ooftele tru-pesti, si copii nu?

Ve;nic dator e;ri sa ascul;i de pi-ringi... Pirinti i tai au atita har dat deDumnezeu c5., dacl te-ar binecuvAnta,si gtii ci binecuvd.ntat esti toati viala.

despre cdlugdrieCilusiria cere osteneali dar ea

sfinteste-omul.Daci n-ai tr5"it in monahism,

atunci cu anevoie i;i tai voile tale.

despre dreopto socoleqldOmul aqa si se iudece: cite ceasuri

stl la rusS.ciune inaintea lui Dumne-zeu si cdte ore lucreaza pentru trup - gi

- r ' -sa laca socoteala clreapta.

in toate trebuie dieapti socoteali,adici si te socotesti: ce mi risipeste si 'ce ma foloseste.

Ori de cAte ori omul se cdiuzeste ,dupi ideile lui, cade in bralele vrijma- ,

;ului,

concluzie :Acuma. omenirea spre dirAmare mer-

ge. incet, incet... se depineaz|de Adevir.

4 0 l l i - ' \ l l r A i l l ( ) N , \ i i l l ( ) l t / n r 7 0 , 2 O l 3

primesc cinul preotesc." De fapt, singu-rul rod al incidentului este drumul citreministir i. Se roagi inaintea moastelorSfAntului Cuvios Varsanufie din Kazan,sfAnt de veac XVI, ostas, asemenea lui,care, drept mulgumire pentru eliberareadin prizonieratul titar, a imbricat straimonahal. Rispunsul nu intArzie. Con-tracteazi pneumonie. Starea i se inriu-ti!e;te. Fiind sigur ci este aproape demoarte, ii cere ordonangei si ii citeascid in Sf in ta Scr iptura. Agipegte. Viata i sederuleazi inainte. Isi vede clar picatele.O voce ii cere si se indreote citre mi-n is t i rea Opt ina. J iez indu-se, in ;e legeci panaceul nelinigtii sale este pi.risirealumii. Dupl citeva zile, primeste o re-visti.. O rlsfoieqte distrat. Deodati, seafli. inaintea unui material desore schi-tu l Opt ina. in colg, schiga por t reru lu iunui cilugir - staregul Ambrozie Gren-kov.

in c iuda or icaru i sFar , incepe pregi -tirea drumului citre Ootina. Calitoriail face uite de orice. ..Fiecare are drumulsiu. Drumul Damascului. Si daci cel alc l ru i nume i l por t mi-a daru i t o exper i -enta amint ind de a sa. cum as outea s io ignor?" Este primit cu marL'bucuriede cltre Cuviosul Ambrozie. Dupi ce ilasculti si il spovedegte, dupi ce ii ingi-duie si. descopere viata obstii pe care,pAni atunci o considerase plictisitoare -

c5.ci acolo sunt doar ridichi, untdelemn

;i metanii - 9i il impirtigeste cu Sfinte-le Daruri, privindu-l indelung, inainteadoringei calde de a deveni parte a ob-stii, ii spune: ,,Mi bucur ci agi cipitatrispunsul ciutat. Insi a urca o treaptinu inseamni a ajunge Ia capi"tul sclrii.De aceea, mergeti acasi. Si vi intoar-cegi dupi doi ani. Atunci vi voi primiin rindul fratilor."

Revenit Ia Orenburg, se afli. in plin

,,Dinlr-un minunql mililor, infr-o singurd noopfg cu voiolui Dumnezeu, o devenil rJn mere Sforef". (Sfdntul Cuvios

Nectorie Tihonov)

Cum recunoostem sf int i i? Nu pr in minuni, nu pr in semne,ci pr in bucurio pe,core nu inceteozd sd o rdspdndeos-cd. Multumitd cuvintelor ce poortd sdmdnto indrdznel i i

de o nu deveni prodd r is ipir i i . Toote ocesteo, qsemeneo

oltoro ce se inol td in vremeo rugdciuni i , def inesc viotoSfdntului Cuvios Vorsonuf ie ol Opt inei .

Vincenfiu Dqscdlu

e nagte Ia 5 iulie 1845, pe malulVolgii, in sudul Rusiei, la Samara,

i o faFrilie de cazaci. Mama, Nata-lia, moare la naqtere. Pruncul este bote-zat imediat, primind numele SfAntuluiApostol Pavel. Tatil, Ivan, este negus-tor. Unul de seam5. cit timo casele de-alungul unei in t regi s t r iz i i i apargin. Ostradi dominati de catedrala cu hramulMaica Domnului din Kazan. Prezengafamiliei Plihankov la fiecare Sfinti Li-turghie, sarbatoare sau hram, donagi i le- deloc modeste, dar d iscrete, spr i i inu lofer i t parohie i in or icare d int re mo-menteli delicate stribitute de enoriagiisa i sunt doar r ispuns gr i j i i Prea Curate ifaEa de ajutorul primit. Iar sufletul aces-tor demersuri este a doua soqie a lui IvanPl ihankov care, departe de c l igee uzuale,devine modelul credintei autentice oen-tru Pavel. Amindoi paiticipi la Utieniegi citesc pravila de rugaciune. Nu estede mirare ca. la gase ani, Pavel isi dorestesi devini... sfAnt.

Dupi absolvirea gcolii, la 25 de ani

este admis la Scoala Militari a Cazacilordin Orenburg. Participi Ia cursuri, larizboiul din Tirrkestan, devine coman-dantul diviziei de mobil izare, se bucuride apreciere, este invitat al petrecerilornobililor din Petersburg si Kazan, devi-ne asiduu spectator al spectacolelor deoperi, iar, in 1880, este inaintat la gra-dul de colonel. Cu toate acestea, cevaii lipsegte. De aceea, treptat, devine totmai solitar. Se desprinde din cercurilemondene, apare tot mai rar Ia teatru,camera sa se transformi in chilia unui

mina ;i, fhri si zica nimic, s-a indepir-tat din nou spre prestol. Togi cei prezentiau hotirit ci voi fi Dreot. M-am amuzatde ei, pentru ci nu aveam de gAnd si

42 / i f r \11 / \ \ t ( )N , ; \ t I l l r ) t i / n r 70 , 2o t3 www.lu meccred intei . co m w w w l u m e o ( r e d i n t e i . c o m nr 70 , 2O13 / I ( r \1 [ i \ \1 ( )NA] l i l O I t / 43

razboi. Prietenii i i aleg tinere pentrr.r a-lIogodi. Vechi cunosti inge i9i amintesc dedatorii neachitate. Superiori i i l propunpenrru inaintare in grad. Singurul ali-at, mama sa vitregi care ii aminteste canici-o victorie nu vine fhri iertf l. Astfel.Durrand cuvS.ntul Sfhntului 'Cuvios Am-brozie drept platoga inaintea sigeti lor lu-mii, reuseste sa faca faga ispitelor. Ajungela Optina in ult ima zi a perioadei impusede staret. Din pacate, Ar..va Ambrozie semutase ia cele vesnice, aga incAt nu ii r5.- ,mane decat sa se apropie de s icr iu .

Pe I0 februar ie 1892 este pr imi t inobstea schitului Sflntului Ioan Boteza-tor,,rl. Pri-.ste ascultarea de a fi uceni-cul de chil ie al staretului Nectarie Ti-honov, u l t imul Srareg 'a l Opt inei . in de-cembrie 1900 este tuns cilugir primindnumele Varsanufie. La I ianuarie 1903este hirotonit ieromonah. Primeste nu-mirea ca duhovnic al schitului de maiciSamordino. in fiecare seari merge la sta-reru l Anato l ie Zer ta lov, apoi la s taretu lIo i i f L i toukin o.n, ru sFar l Hrana sa debazl, - lucrarile Sfinlilor Piringi, fiind

I t . w Icel d in urma la t rapezd. s i mulrumindu-se cu restur i le unei hrane or icum ex-trem de modeste. ir,..o..." rizboiuluiruso-nipon i l s i leste s i a junga pe Front ,Ia lazareru l ina l tat in c instea Cuviosulu iSerafim de Sarov. Viata nu i se schimba.Spovedegte si impiri igeste, pregi.testebandaje, ingroapa pe cei morti. Apoi,revine acasi, curAnd primind asculta-rea de egumen s i conducaror a l schi -tului Optina. La 20 decembrie 1908pi.ri.seste aceasti viati Sflntul Ioan deKronstadt. L]rmarea: sDorirea numiru-lu i credinc ios i lor , d in ioare srar i le soci -ale ;i culturale, care i se adreseazi.. inoctombr ie l9 l0 se indreapta catre garaAstapovo. Asteapta, pentru a- l impacacu Hristos, zile in sir, inaintea came-

rei contelui Lev Tolstoi, autorul roma-nelor Razboi si pace si Anna Karenina.Familia refuza si i i oermita intAlnirea.Pe drumul spre minlstire, constati cuamiriciune: de;i a fost marele Lev, to-tusi nu a putut sa rupa acel lant cu careI-a legat satana. Este doar pregustareaintristari i. Noii monahi, provenind din

manast i re in paragina. in sparele sau,Optina pe care este sil i t, cu durere, sio piriseasca pentru totdeauna. Refacelocasul, indrumi cu intelepciune ob-stea, mAngAie pe credinciosi. Simte_ caeste aproape oe urmatoafea treaPta asciri i oe care o urci de doui decenii. LaI apr i i ie 1913, se mut i Ia Domnul . Esteadus, dupi un an, acasl, odihnindu-sealarur i de staregi i pe care i -a s imr i t me-reu aProaPe.

De mai bine de o suti de ani, credin-cioqi din diverse colluri ale Ortodoxiei,vorbesc despre darurile sale, de la vin-decari ca roade ale rugaciunii inainteaicoanei sale. la oilde d-e strS.vedere dinvremea cind eri staret. Miezul acesto-ra rimAne un cuvAnt: ,,Viata e fericire,Acesre cuvinte pot parea ciudati. Cumpoate fi numiti fericire, daca pe parcur-sul ei la fiecare pas se intA.lnesc nereusi-te, dezamagiri, supirari? CAte necazurisufera oamEni i l ( . . . ) V iata va deveni fe-ricire pentru noi atunci cAnd vom in-viga si implinim poruncile lui Hristosgi si-L iubim pe Hristos. Atunci vomvietui cu bucurie, vom suferi cu bucurienecazurile care se abar peste noi, iar in-aintea noastra va straluci luminos Soa-rele Adevirului, Domnul, spre Care neindreptim."

w w w l u m e o c r e d i n l e i c o m

,,inntdnauta am salatat percoatule care gtiu sd.fad. nanaip, Noi a:umt o ma-nic d dcsnd.mdrii tntd.t cei care yiu sdrecoagtfure gi sdfattlcgdnnatntre contrariinmt oameni do aw,Iar MihailNeantlu este un tip dc innlccnal ardett" care areidcilo biw formate, Esu un aolurt. dialogal care ranSeStot cnd an, fr stl.mnascd in-tercwl Si uhr care sflrtem tncd igmrangi^ E o dcscbirlne, o fauastrdfoartp hmi"E o cartc prwocutodre, carc nu poate sd fad rd.u nimi.tm.i. C,red cd se aor supdraoameni din bisefud, dm ar face foara rhr. srt se nqerc. E o Trroaocme, crntL spwnnNoira,burrh" (Dan C. Mihlilescu)

rea gisirii unor rispunsuri. De dataaceasta, interpelali pe allii, nu vi in-terpela$ pe dumneavoastri.

Vorbim despre un dialog care pre-supune divorg, uneori, care presupunetensiune - intre ragiune si credinti - darcare presupune si impS.care. Ragiunea nue niciodati un lucru static. Raliunea evo-lueaza. Ratiunea se adinceste'in cunoas-

n ttere. Ratiunea poate fi luminati de har,asa cum credinta, la un moment dat, nueste doar un act fideist. de oarbi incre-

intuigie eventual de naturi sentimenta-li. Nu! La un momenr dat, iubirea, cumspunea si Nae Ionescu, devine un act decunoa$tere. Credinga prin iubire devineun act de cunoastere. Cu alte cuvinte, cevreau si spun? Ci, la un moment dat,credinga are puterea de a da conginutcognitiv ap.roape experiengei vietii pecare o tacl, lar aparent ratlunea, care, sl-gur, in unele instange, pare si fie un felde piedici catre credingi sau pe drumulcredingei, ragiunea - pentru c;. are intre-bi.rile necesare si deschiderea ci.tre lumi-na Iui Dumn rrl, - este, de fapt, adesea,pentru cei care o folosesc corect, o formide trezvie, o forml de permanenta an-

a cacofoniei, intr-o lume a conversati i-lor intrerupte mereu de citre un sms, decitre un mesaj pe Facebook, de cAte unTwitter, sau mai stiu eu ce alt5. presantS.

fletului. $i eu cred profund ci dialoguleste una dintre principalele cii de cu-noastere a sinelui. Deci, prin urmare, nue dimensiunea iurnalistici cea care m5.intereseazi aici - si vi rispund, totugi,

:il*;n'lr.?l'"ffi:?l*'.1 " t"'"" tu'{,* ur" m,a,m,ont/ dnt/,

ililtinpn, dp^litup,u,n/ a,ct dnt ott*no6*tzo

Eu am simlit volumul acesta ca Ye-nind in continuarea unor interogagii

d,es.;zze c/{"€dirr,,td Ei, ut lit.*ne

Mihoi l Neomtu o venit pe pioto cdrt i i cu o noudisprov6. Nu cu un volum de eseuri , oso cum ne-qobisnuit , c i cu unul,de interviur i , int i tu lot Credinfd siroliune. Diologuri, conlrodiclii, impdcdri (Edituro,,LumeoCredintei" , 2013), prefotot de Teodor Boconschi.Ceeo ce q fdcut ocum este o premier6 destul deneobisnuitd pentru un teolog de scoold ocodemicd,cu doctorot in teologie lo Oxford. Un teolog cqre setronsformd in iurnol ist?

Crisf ion Curle

Pur gi simplu, participant^ Ia orsatie pe care eu o socot, de fapt, o

oate ci e mult spus ,,jurnalist".

aNDREI plEgui soRrN ANToHt /ANDREwLourH/HUGo rRisrMM ENGELHARDT JR. / BoGoaNBucuR/JEAN-LUC MARtoN / tLARta RAMELU

prelungire a altor conversatii. Fac partedintr-o generagie de tineri formatl dupi1989, care s-a niscut Ia congtiinga spiri-tuali si istorici a acestei generagii de carevi voibesc printr-o foaite avidi asimi-Iare a conginuturilor din cirgi precum:Conuorbiri duhounicesti, de IoanichieBilan, pe de o parte, DialogurileluiPla-ton, scoase la Humanitas in anii

'90, pede alti parte: continuturi din cirti ore-cum Dlialoeurile ie seara ale oar'inieluiGaleriu .u'irrtelecrr.rali orecuri domnulLiiceanu sau domnul Plesu, sau Roma:cabut mundi. conversatii intre HoriaB6rnea si Teodor Baconschi. Iati. 'deci.o pleiadi de cirgi si ag spune o gamilargi de institutii, inclusiv institugia di-alo"gului intrupat de catre un losif Savasau un Horia-Roman Patapievici, toateacestea pe noi ne-au format. Intr-o lume

\ \ l ( l \ A I l l l { ) l { / n r . 7 0 , 2 0 1 3 www.lumeocredinlei .com www lumeocredinlei .<om n r . 7 0 , 2 O l 3 / t t r \ 1 1 : A l l O r - i f l l l t ) l { / 4 7

corare in interogagia pe care Dumnezeune-o lanseazd orin atAtea si atAtea intAm-pliri. Sunt inAmpliri ale'istoriei mantu-i r i i , in t implar i d in v iata noastra comu-nitari, intlmpliri din istoria poporuluiromAn. Mi refer la experienta, de pilda,totalitari: cum a fost cu putinti ca ceimai buni oameni pe care noi i -am avursi fie ristigniti, aruncati in puscirie? Iatio intrebare. La aceasti intrebare ratiuneacauti un rispuns gi, la un moment dat,ea poate si aiungi sa intuiasci faptul ciodara ce isi pune intrebari dramatice cu'privire la prezenta riului in lume, ea poa-te si intuiascl natura demonici a unorsisteme totalitare. Au fost mari filosoficare au fhcut asta. Deci, conversagiile pecare le port cu Jean-Luc Marion, AndrewLouth,'Andrei'Plegu, Hugo Thistram En-gelhardt, Bogdan Bucur, Ilaria Ramel-Ii gi Sorin Antohi, pe mine unul m-au

Piringi gi a;a mai departe.Cum de a1i intilnit oamenii, cum

de v-a venit ideea interviurilor?I-am intilnit, pur si simplu, fiind

tAnir student sau doctorand in diferiteuniversitigi. I-am intilnit pentru ci in-tii i-am ciutat in biblioteca, am ciutatsi vid ce aveau ei de spus despre lucruri

t . t '

t t A , , t

astazr cle a olstruge detrnlt la natunl uma-ne cu care eram acomodagi, a firii despre

care vorbeste gi SfAntul Pavel, pentru afacil i ta practici precum eutanasia sau eu-genia. Am citit in cirgile acestor oamenianahze superbe, cum ar fi sinteza lui An-drew Louth asupra operei Sfbntului Ma-xim Mirturisitorul sau Ioan Damaschingi atunci . dupa ce i -am cunoscut in chipmijlocit prin cargi, I ivresc, am vrut sa-isi cunosc in mod nemijlocit. $i cu toateaceste Dogate exPenente m-am apropratde ei, de interlocutori, care s-au doveditextraordinar de generosi. Nu vi ascundfaotul ci am o mici frustrare: mai suntcAteva interviuri oe care le-am fXcut si nuam apucat si le tianscriu, cu alte .uui.rr.,am ceva material pentru o viitoare ediEie,a doua, sau poate pur ;i simplu pentruun alt volum.

Cum sunt ca oameni? Sunt niqtenume celebre care v-au primit pur gisimplu in casi?

Da, n-am sa uit, de pilda, cum mi-adeschis uga unui somptuos apartament,cred ci din secolul XWII, din Rued'Auteuil numi.rul 19, Jean-Luc Mari-on, acest membru al Academiei France-ze. Sigur ci primul nostru dialog avea unaspect mai degrabi somptuos gi distant,curtenitor, dar cu rezetva de rigoare - nue loc intotdeauna de efuziuni-meditera-neene cind intAlnegti oameni cu aseme-nea greutate. Au fost atitudini diferitecind am luat interviuri de la confratiimei ortodocsi. Cu Andrew Louth, depildi, aveam mai multe diminegi in carede la ora l0 la ora 12 puteam petrece cucargile pe masi, la propriu qi la f igurat,ceaiuri ' intregi de ineditagie ;i reTlecgiiasuDra a ceea ce a insemnat destinul oc-cidental al crestinismului, ce a insemnatsecularizarea. Cind Andrei Plesu vorbes-te despre rugiciune ca o forma de com-primare a unei lumi supradilatate, careeste Iumea grijilor noastre - cAnd incepi

si te rogi, toate grijile tale devin din cein ce mai mici 9i ele se relativizeazi., asacum si egoul t iu lumesc se relativizeazaca in'fagi morti i. Cind vorbe;te despreasta Andrei Plesu, repet, o f".. di.ttr-.t.tsDatiu marcat de incredere si de deschi-d'.. i."r. pe mine, unul, mitucuri foar-te mult.

Aceste dialoeuri sunt extraordinar dediferite ln stil, iiferite in atmosferi, darele reprezinti un tot, gi asta mi bucuri.

un dialog si.pentru 9a s.i fig de utilitategl pentru altu, permrtell-ml sa avem unmic obiect pe masi, care si inregistrezeconversatia". Minimizam cu orice pregprezenta acelor obiecre tehnologice gimergeam spre esenta. ]n casa lui Jean-Luc Marion m-a mai impresionat unlucru: biblioteca. Era o bibiioteci uria;igi pe lAngi, firegte, sursele de a;teptat inacea biblioteci - izvoarele clasice ale filo-sofiei -, am gisit un raft dedicat ideolo-gilor moderni. Erau ;i operele completeale lu i K im l r Senl M-a u imi t faptu l caputea sa aiba ;i asemenea cargi in iasa luipersonala. Am ;i alte amintiri pe care,poate, intr-o zi o si Ie destiinui sub oilti formi.

V-a1i gindit Ei la un anumit public?a

.L,u cred ca sunt toarte mulqi oamenicare vor ,,aglgd'cartea asta cu diferite un-ghiuri de interpretare si de lectura. Vorfi oameni pasionagi de micile picanteriiale biografiei unor personaje. Un AndreiPlegu sau chiar un Sorin Antohi au fostmereu in dezbatere publici pentru unmediu cultural clasic. Exista oameni care

in decembrie l99l, gi sunt sigur ci maiales studentii la Teologie, pasionatii deeseistica religioasi, cei care au cit it cirt i lelui Teodor Baconschi sau Horia-RomanPatapievici, dar si cei care n-au mai cit itnimic pini acum gi sunt totusi interesagide raportul credinli - ratiune vor cit i

".."rti carte. Acum, ar f ipocrit si nu

u,/l/madprn .

Sti$ ce mi uimegte? Cum a(i reu-git ii porniti reportbfonul?! Oimeniiv-au primit, au fost deschigi, dar si fte

9i inregistrali?Da, pina la urmi, din fericire. Avem,

poate, rlportofoane de mai proasta cali-tate,.dar foarte mici si discrete, care potfi aruncate undeva orintre cirti in fatainterlocutorului, gi sigur ci eforiul de ri-scriere a textului e uneori considerabil.

privire a lor pe aceste texte 9i apoi gi-audat acordul pentru publicare.

Ce le spuneati? De exemplu, intraliin casa lui Jean-Luc Marion, acade-mician, nu vi cunostea, gi-i spuneagi:,,Pot sipornesc si eu reportofonul?"

Da! Ii spuneam: ,,Buni ziua, domnu-le profesor. Vi. rog, daci putem si avem

48 / t -L lN ' l tA N i t )N i \ l l l L t )R / n r . 70 , 201 3 wwwlumeocredinlei .com www.lumeqctedinlei .com nr 70, 2O13 / I Lll\"1[A N{( )N;\| l l l ( ) lt / a9

mAnesc, altminteri cre$tin formal, foar-te multi tensiune, foarte multi url, nustim intotdeauna si aducem umanitatea

;i compasiunea in prim-plan ;i, din pi-cate. atunci sufletele foarte aprig violen-tare. inimile foarte adesea sfasiate de ca-Iomnie, de nedreptate, de minciunl, i9ivor gi.si intotdeauna impicarea in spagiulspiritual si liturgic al Bisericii. Mai pre-c is , ch iar in rugic iuni le s f in t i lor care aufondat crestinismul, si cand spun asta marefer s i la s f in t i i Vechiu lu i s i la s f in t i i No-ului testamerit.

V-a1i gindit vreodati si aduceli pu-

lin cregtinism in politici?Eu nu stiu ce inseamnS. Dutin si nu

stiu ce inseimni mub.' Pii, muh cred ci inseamni creqti-

nismul la nivel declarativ, impus'cufo4a - sau Ssta ar fr prea muhul?.

Dumneavoastrl stiti ci eu sunt unom foarte atent la tri-hto".." distincgie:virtute si l ibertate. Si dumneavoastra gtiEi

ci eu de multe ori repet: nu existi virtutefhri libertate. $i libera alegere mi. se. pareprlncrpara presuPozrlle a unel vletl vlr-tuoase. Nu pot si impun cuiva un post,nu? Haidegi si spunem ci eu mXine amun prieten.si il oblig si faci ceva gi, silit,el va face acel lucru. Nu qtiu cAti cununiva cAstigal

Daci gindim intr-un cadru patris-tic, deloc. Pirintele Sofronie spunea ci,,tot ce nu se face intru deplini liberta-te nu poate avea valoare vegnici."

Tocmai! Deci pleci de la libertateaaceasta gnomici, cum ar, spune SfAntulMaxim, care este o libertate care trebu-ie intotdeauna asistati de har, adici nue libertate iresponsabili, nu e o libertatefhri responsabilitate, dar este Iibertateaextraordinari pe care omul o primeste deIa Dumnezeu si e o virtute aceasti liber-tate. Si sistemele totalitare care intr-unfel anuleazi aceasti libertate a omuluisunt, pin5" la urmi, sisteme care sfhrgesc

t i Mihqi l Neomtu,doi teologi in diolog

spun ci, de cAnd fac totu;i gi politici gisunt un om, si spunem, mai prezent incerate. orobabil vor f i oameni inreresatisa vadi cam de unde vin eu insumi qiorobabil ci multe intrebiri din acest vo-Ium vor fi interesante si din perspectivaunor fani ai discursului politic, pentruci eu inteleg politica in primul rind cafiind o incercare de a aseza valorile intr-ocomunitate. $i atunci cred ci e legitim.

Tlebuie si marturisesc insi urilu.ru,recitind cartea, am avut ;i eu sentimen-tul, exprimat de o anecdoti evreiasci,anume ca cel necunosci.tor sau chiarignorant spune tot ce stie, iar inteleptuladevirat stie tot ceea ce spune. De multeori in cartea asta vezi un tanar care puneintrebiri presante ;i ardente, uneori elspune mai multe decit interlocutorul, casi arate ci stie, dar astea sunt formele dearoganti. sofisticata, poate justificate laacea virsti - aveam 23-24 de ani. Uneledin aceste interviuri au chiar mai multde zece ani vechime si soer ca cititorul si

. f - ^ - t . - e - ' tarDa Ingaournta rata de acest ton put lnsfttos pe alocuri ;i intr-un mod adoles-centin atot5tiutor.

Mi bucur ci ati deschis discutia, ,politicii. Dumneavoastrd sunteti petraiectoria unui partid, conducegi Par-tidul Noua Republici 9i iegi1i pe piagicu o carte de teologie. Nu e riscant?

Eu nu cred ci un om trebuie si. piar-da timbrul autenticitati i atunci cAnd'Facepolitici. Dimpotrivi, at spune c5. oameniifalsi, oamenii excesiv de conventionali,oamenii care n-au biografie, oamenii as-cunsi, oamenii care ingroapi trecutul maidegrabi decit sa-l explice, acegti oamenicred eu ci treptat vor pierde. Cu bune gicu rele, Ia dreapta si la stdnga. dincolo deorice convingeri personale, pani Ia urmi sispafiul politic valideazS" personaliti.ti carenu renunti la ceea ce ele sunt cu adevirat.

$i autenticitatea este, recunosc, un elementpe care eu il revendic;i in ceea ce prives-te partidul Noua Republici, gi in ceea ceprivegte propria mea voce. Nu cred ci suntun om teleehidat, nu cred c5. sunt un omcare si se riqineze de ceea ce este. Studiilemele de teologie m-au imbogitit cum auimbogagit mii! i zeci de mii deiomani. pre-ocuparile acestea spiriuale sper sa fie pinala capatul vietii mele preocuplri reale ;i inniciun caz nu vreau si renunl Ia ceea ce estebusola fi intei mele launtrice.

tV*t" p"/rt^rdIzfunq UlLry,M, Q e,Xtz,tt&ipl

A

a uip/tLL nt illtnnoDeci se impaci teologia cu politica

- politica partinici in cazul dumnea-voastri?

De o vreme incoace, nu vi. ascund -chiar azi dimineagi aveam aceasti reflec-gie - Psalmii mi se par din ce in ce maiaqecvatl...

Sunt totugi scrigi de un rege, nu?De un rege prins in foarte multe

Iupte. $i mi se pare uneori ci e aproa-pe tentant si citesti literal unele pasajedin Psaltire care sunt mai degraba pasajede imprecatie ;i. hai si recunoastem, deprofunda adversitate faEa de cei care per-secuti sufletul rugatorului. Noi stim ciexistl o dimensiune aleeorici a lecturiisi o acceptim gi o imbriJigi.m - sigur cain primul rAnd patimile sunt cele care ne

Persecuta, slgur ca lumea nevazuta areun rol esenlial in viaga noastri., dar, dinpicate, trebuie si recunoastem ci viata

fohtici pare uneori si fie'o extensie avietii militare, cum spunea Clausewitz,si atunci David, care era si conducatorde ogti si rege. gi l ider polit ic, stia ce spu-ne atunci cind vorbea despre ,,dusmaniimei" . Exis ta. d in p icate. - in spat iu l ro-

5 0 l I t i v l t f A \ 1 O N ; \ l l l l t ) l i / n r . 7 0 , 2 O 1 3 www lumeqcredinlei com w w w l u m e d a r e d i n l e i . a o m n r . 7 0 , 2 O 1 3 / I | \ l l . \ \ l ( ) \ \ l l l l r , l . r / 5 l

apusean grie mai multe limbi ri.si.ritenedecAt tu insuli. Tir qti ortodox venit dinRomAnia, dar ca si gise;ti un expert inlimba copti a piringilor degertului, pecare tu ii iubegti, nu-i asa?, ca si gisegtipe cineva care se uiti Ia izvoare si cauti siscoate la iveali, din tezaurul acesta al tra-ditiei, cA.te un manuscris, tot un catolicigi apare in fagi, care;tie gi copti, care gtiegi diferite dialecte, care stie gi georgiani 9icare gtie gi armeani.

Si ista e cazul fericit. Po$ intAlni to-tugi un ateu care si gtie toate dialecteleacestea gi care si ffe nepisS.tor la sub-stanta spirituali a textului, nu?

Da, ceea ce iarigi este nefericit. Noi

":-".T dori ca, de pildi, in anumite mi-

nasiln ortodoxe, care nu sunt Pullnein Risirit, nici in RomAnia, qi nici inalte !iri, s5. existe, Ia un moment dat,aceasti preocupare ca, pe lingi. produc-tia de lapte, de oui sau de covoare, siavem patru-cinci oameni care, cu bine-cuvAniarea staregului, se iniorc la ieeace piringii fhceau odinioari, si anume,se intorc la studiu. Grigord de Nazianz,

carte de dialoguri: Patericul. Patericuleste in mod e"sengial acea colectie deapoftegme, de rostiri ale unor plringiclre in"totdeauna rispund la o provoca-re. ,,Si zis-a awa Antonie citre uceniculsiu: nCe spui si fac? Este oare mai bine

prin a celebra animalitatea, adici turmadin noi - ceea ce este uneori legiune - pede o parte; pe de altd parte, de la aceas-ti libertate snomici sau aceasti libertatede alegere, Jum ii spune S{hntul Maxim,trebuie si ajungem la libertatea deplini,in care nu mai po;i alege deci.t intr-unsingur fel. Cu alte cuvinte, nu mai po;ialege decAt iubirea, nu mai poti alegedecAt imoartasirea de lumina. de har. defru-ur.q'., lui Du-nereu qi de vesniciaLui. CAnd ajungi la aceasti extraordina- ,ri libertate de a iubi deolin. lasi in urmidilemele morale

"1. o-ilr,i.izut, ale na-

turii cizute. Dar eu personal repet: sperca orice apropiere de crestinism intr-untimp cum este timpul nostru sa presu-puna aceasta l ibera alegere, cum sper ciaceia care iau decizii in spaEiul polit icsI nu ingroape niciodati dreptul meu,care este un drept f i in;ial - atentie: nuun drept sol:ial acordat de stat, ci este unacordat de Insusi Creatorul meu, dreptulmeu de a trii aqa cum imi doresc. Tmirepugni. foarte mult agendele seculariste,

. Fasa cum imi repugna foarte mult corecti-tudinea politica; imi repugni foarte multincercarea unora de a ne biga pumnulin gura pentru a ne face si gindim in-tr-un anumit fel - nu numai si vorbim,ci chiar si gAndim intr-un anumit felpe reme conrroversare, cum ar fi fami-lia, cum ar fi sexualitatea, cum ar fi ro-lul pe care trebuie si-l aibi bisericile inspagiul public. Aceasta incercare a unorade a strivi maioritatea crestini in numelea;a-zisei toleranEe fagi dd ceilalEi nu mise pare deloc simpatici gi sper ci aici o siavem ingelepciunea de a rispunde gi in-teligent 9i pitrunzitor acestor provociriale secularismului in primul rind.

Agi schigat originile acestei cirgi intinere(ea dumneavoastri in doui ti-puri de dialoguri: duhovnicegti - ale

pirinlilor Ioanichie Bilan gi TeoclitDionisiatul 9i culturale, Dialoguri-Ie de seard, in care pirintele Galeriudialogheazi cu Andrei Plegu, GabrielLiiceanu, Sorin Dumitrescu. In mo-mentul de fa1i, aceste doui tipuri dedialoguri au discursuri aproape para-lele: lumea academici occidentali a

put nu exista niciun fel de distinclie:honahii ftceau teologie, iar teologiiaveau competenfe spirituale. Mi gin-desc, de exemplu, la Nicolae Cabasila,primul exemplu care imi vine in min-te, degi sunt zeci.

Deci cu sigurangi existi aceasti tensiu-ne si ea este gi rezultatul unor... imi vine sispun aranjamente institutionale. Noi plefu-im oamenii intr-un

"nrl-it fel gi ei sfd.sesc

prin a fi, si spunem, incomplegi. Si aceas-ta mutilare de care suferim cu tolii este $irezultatul opgiunii personale. Da, sigur caqti nepisator;i tinzi uneori si devii fie unintelectual sagace gi super competent, fiesi devii o inimi atotcuprinzitoare, dar culecturi pugine gi mirunte.

Si asta afecteazL Ortodoxia insisi.bin picate, da, 9i exista epifenomine,

L . "

' - . '

' ,

exlsta manrtestan ale acestor complexedestul de adinci. Apare, la un momentdat. disoretul ortodoxului cu inimi fatide cei cire qtiu carte qi au construit o vai-ti tradilie academici - si aici ne referimla tot ce inseamni institugie academici:inseamni biblioteci, inseamni cursuri,inseamni o $tiingi de carte anume. Nu

1i-e totuna cAnd qti ortodox gi vezi ci un

\ l l l l ( ) l { / n r . 7 0 , 2 0 1 3 201 3 / I UI4 t-A N1{ )Ni\l l l l Olt / 53

universitare. Am in plan cAteva cirt i,a . . . tr recventa aPant l l lor e lnsa mal puunorbi toare - adica nu mai publ ic doui ,trei cirt i pe an, ci public o carte la trei,patru, cinci ani. LJrmeaza poare un vo-lum care si sintetizeze teza mea de doc-torat, urmeazl, poate alte cAteva volumede eseuri teologico-polit ice, poate incaun volum de interviuri si in felul israsper si contribui in continuare la con-stituirea unei culturi care mi. precede,nu am deloc orgoliul ctitorului in acestelmprejuriri. I i multumesc gi lui TeodorBaconschi pentru prefaga pe care mi-ascris-o cu generozitate. Le multumesccelor care ii continuare imi soliciti - 9iasta pentru mine, mi.rturisesc, e un im-bold important - mi solicit i si folosescin continuare scrisul, penita, gi nu doargura. $i sunt sigur ci,-de asemenea, ec-tivitigile mele politice vor avea o nece-sari componentS. pedagogici, cu altecuvinte, eu vi.d nevoia de a scolariza, de

a educa oameni intr-un etos care si. in-c luda g i credinta s i rar iunea, pe rermenfoarte'lung. Rdmhnia are asiazi nevoiede oameni inridi.cinati intr-o traditie,oameni care cunosc datele secoluluiXXI si, cu toate acestea, nu cedeazi ten-tagiei de a fi un progresist la modi, dea fi mereu pe agenda-impusa de algii. $icu acest i oameni vom purea s i vo i pu-tea, sper, si schimb acolo unde multetrebuie schimbate gi, haideEi si recu-noastem, c5" si instituri i le statului rominsunt instituti i pe care un teolog trebuiesi le priveaicl 'drept niste instltugii cuo vocagie anume, cu o misiune anumeqi, din acest punct de vedere, doui va-{lon ma Preocupa: lntegrltatea persoanel(caracterul), si profesionalismul celui

si merg la Constantinopol dupi scri-soarea imparatului, sau nu?, Rispunsulalwei, mai tA.nar decAt el, este: nDacl veimerge la Consrantinopol te vei numiAntonie, daca vei ramine in desert veifi al.va Antonie.u" Cu alte cuvinre, pri-meste reoede o mustrare de la uceniculsau'pirintele desertului care se gAndea,poate, cI intr-o buni zi ar fi de folossi stea prin preajma impiratului. Iati

gurile acestea scurte, altele mai lungi,Iu- ,urr, dialoeurile intre Varsanufresi Ioan, in Flloc"alie, si, fireste, in ulti-mi. instanti dialogul intre mintea sfhn-tului si Dumnezeu - ne sAndim acumla SfAirtul Simeon Nod fLolog - toateaceste forme de dialog sunt constitutivepentru Ortodoxie. Ce se opune acestuidialog? Cred ci doui lucruri. Pe de oparte, se opune monologul discursuluididactic, profesoral, distant, ex cathedra,de la inilgimea eruditiei enciclopedice,cAnd uneori ii coplegegti pe cei din jurultiu prin cite gtii - gi e un risc aici. Cu-noa$terea ingimfh, dragostea zideste, ; i

^ u e

uneon lngamtarea dln cunoastere poatesa ardl in jur, 9i asta este o varianti. $ia doua varianti este... din picate, frag-mentarea intr-o multitudine de dialo-guri cacoFonice gi l ipsite de substanta.ta ce mi refer?'Mi' refer la subieciulpost-modern, la omul recent. Mi referIa cel care, de dimineaga pini seara, epe chat, e pe messenger, e pe sms-uri, gise pierde in trivialitate si in derizoriu.Foirte mulli dintre noi, mai ales, con-sumAnd televiziune, consumAnd stiriin nestire, pierdem unitatea l iuntrici asufletului, pierdem dialogul cu noi in-

capta la un moment dat, asa incdt ratezid ia logur i le profunde. Nu v i ascund fap-tul ci de iand m-am luar de polit ici,am luat decizia si nu mai am nici inter-net, nici televizor acasi.

Asta-i culmea!V-a1i apucat de poli-tici si v-ati deconectat?!

d". M'-am deconectat de la ceea cemi se pare mie o sursi permanenti depoluare, imaginea asta care fagociteazatotul in jur. Cred ci imi pot lua infor-matia de pe telefon, rapid, de pe citevaportaluri de gtiri. CAnd am nevoie, detrei ori pe zi maximum, imi iau gtirile gidupi aceea incep si procesez ;i si gAn-desc oosibile reactii. Dar nu e nevoie si

. , ^ i -stai tot t impul in bitaia nesfArsit i a jur-nalelor de ;tiri si mai ales nu e nevoiesi stai in riscrucea televiziunilor propa-gandistice si care creeazi mai degrabi unpseudo-spectacol.

La finalul convorbirii, un program:ce vreli si faceli mai departe? Cu par-tidul i clar, dar cu dumireavoastri'?

Sunteti drigug, ca si zic aga, suntelifoarte prieten, cu aceasti intrebare si mibucur ci simgigi cumva ci nu vreau sim5. epuizez intr-un singur proiect. PAnila urmi, existi o dimensiune publici avietii noastre, pe care trebuie s-o asu-mim, si exista o dimensiune privati,care trebuie si fie temelia a tot ceea cefacem in spaliul public. Si existi iari.si oobligagie si avem o coerenti pi si avemo .oiu.rg..rt i intre ..." . i faci in spa-giul public ; i..." ce faci in spagiul pri-vat. Eu rimin totu$i un om de carte,rimAn un om de culturi. Continui si.mi manifest ca atare. Tin uneori cursuri

54 / t u N{ t,A N.t ( )NAI Ii l ()R / nr. 70, 201 3 www.lumeocredi nlei .com www.lvmeocredintei .com n r . 7 Q , 2 O 1 3 / | l r r \ { l i A 1 4 O N A t l l l O R / 5 5

' l& {r,r,f fu#tt iL{,{r.\ r'.

{.o ou'pad,,q.#.{a,z,,{efx*et F'g".{.i.,{t

George Crqsneon

oate ci atunci cAnd vine vorba des-J- pre Sftntul Constantin primul lucru

care ne vine in minte este Constantinopo-lul - ,,noua Romi' construiti de el pe lotulanticului Br,zant - ori orimul sinodtcume-nic de la Nicea - p. ca.. tot el l-a convocatla anul 325 - dar^cu siguranti, nimeni n-ar

cu sora lui Constantin - Constantia. Gxtul

a sa Istorie bisericeasca - iar mai tArziu a fostpreluat de Nichifor Calist Xanthopoulos:

,,Eu, Constantin Augusnt cit / eu, Lici-

55 / I I I l \.18A N,1()NAIIILOR / m 70, 2Ot 3 www.lumeoctedinlei.com www lumeo.redintei .cgm n r . 7 O , 2 0 1 3 / I I \ l t . \ \ l ( ) \ \ l l l l ( ) l { / 5 2

a.Ii practica propria rcligie. De ureme ce uedgyibine ca noi am acordat acest drept oeptinilor.Excelenya Voastri inyelegeyi ca ;i ielorklyi ceta-

Dentru c7munitatea numita mai sus a crestini-'br, ptrt u ca ordinul nosm.r. sa fie pus imediat

in practicd, asa incit in acestfel, piin clemenya

nomtra sa fe asigurata liniyea publica. Fie ca,dupi rum-s-a mii spus, bunatirca lui Dumne-

"r" foyA de noi, pi care in athtea imprqur,lri

ciniu (ausustul cu obarsii dacice) si deci elimpede p"entru toatl lumea a cui a dosr iniEi-ativa emiterii acestui act. Cu toate ci era pi-gAn, nu e de nicio mirare faptul ci Licinius aFost de acord s5. semn ezr aceastiscrisoare, devreme ce incuviintase si edictul lui Galerius,emis la Sardica (gi pubiicat la Nicomidia) cudoi ani mai -nainre. Unii crit ici ai sfrnruluiConstantin se preva.leaza de acesr acr al luiCaleriu - dar in 30 april ie 3l l- considerandci acesta ar fi acordailibertate crestinismului

Pentru un 1hrecAre m7tiu, cazuserd intr-o ase-

uenerdu zeii cum nebuia, nici nu-l cinsteaupe Dumnezeul cre;tinilor. Tinind cont t{z cle-'menta

noastrd s; ie ob;ce;il de a acorda tutu-ror indulgenta, am crezul neces/lr sa acordimiertare sitrcestora, astfel incit sa poata redeueni

nui' . (Lactangiu,'De Morti bus Persecutorumch. 34.35. Opera, ed. O. F. Fritzsche. i l .pag' 273' trad. Sigrid Crasnean).

Fata de textul lui Lactangiu, Eusebiu maiare un preambul reverenti; la adresa ,,im-

paratului caesar Galeriu Valerius Maximin,-cel nebiruit, August, Pontifex Maximus, Ger-

manicus Maxiwus. Egipiean maxim, T?baicmarim, Sarmatic de cTici ori mnrim, Persiande doua ori maxim, Catpic dr;ase ori marim,Armean maxim, Med mnrim, Adiabenic ma-

Mai trebuie spus ca Galeriu (a ciruimami, Romula, era daci) a fost un marepersecutor al crestinilor - imootriva cirora ad"t un edict, in

'anul 304, caie pistra dicto-

nul augustului Diocletian: nomen christiano-rum d1leto=numele cristinilor si fie nimicit.in felul acesta poruncil. lr'ri i-"n martirizar

s 8 / I I r \ 1 1 ; \ N l ( ) N r \ l l l l t ) l i / n r . 7 0 , 2 O ' l 3 www lumeq cred inle i . c om w w w . l u m e o c r e d i n l e i . c o m n r . 7 0 , 2 0 1 3 / I t \ l l \ \ l r ) \ \ l I l l ( r l { , s 9

Denrru toad calamititile ce se abateau asuoraI . t . - t t .

' r ,tTPf nt,H.; refturan s:na.+ AlD!9gerca s!

ca,,oacA I torul se reuarsa 0n aaca lYilul seaca,dt uind sunt crestinii".

Salvarea cr&tinismului avea si vini. orinedictul dat de bonstantin la Mediohnlm,in anul 313. Valerius Licinius (308-325),

la provinciile asiatice ale imperiului si carenu arita nici-un fel de toleranti cresiinilordin teritoriile sale. Lucrul acesi"

"vea si se

intimple dupi ce Maximin a fost invins la

T2irallum, dar aceasta a insemnat si ri.cirearelaqiei cu sfhntul Constantin care,'probabilci gia dat seama de adeviratele intentii aleIui Licinius.

Spre deosebire de el, celalalt semnataral edictului de la Milan, Constantin, fusesemarcrt de ,,instinctu divinitatis" (dupi cummirturiseste personal pe arcul sau de uiumfde la Roma)'inaintea'luprei de la

daniile lui frcute clerului erau foarte mari -intr-atAt de generoase incA.t binecredinciosulbasileu Jovian (363) s-a vizut nevoit si re-

Pons Milvius - cdnd i s-a ari-tat De cer crucea mAntuitoareinsotiti de textul "en toutonika' (,,in hoc siqnum vin-cit" la Lacraniul De morti-bus pnserutorum,48,5 - caselnseamna ),ln acest semn velinvinge"). Valerius AureliusConstantinus repurtase. la 28octombrie 312, o victorie mi-raculoasS" Ia Podul Vulturului

ar trebui si tini seama micar dememorabilele sale cuvinte pro-nun(ate atunci cAnd a aruit

pentru prima oara simbolul-de credinta formulat de cei

318 piringi de la inti iul si-nodul ecumenic de Ia Nicaea

(325) qi rostit de cltre Osiu deCordoba: ,,DA, acesta este adtua-rul. Nu sunt rcobt, dar simt caaici este adeuaruf Sunt conuiru

:'\ cd nu uoi l-ati ficut, ci Dumnezeut care a lucrat'n) aar". intr-un anu-

F me fel, alcatuirea dintru inceputa simbolului de credinti. stabilirea

datei P4tilor si condamnarea arianis-mului i se datoreazi. in mare parte gi lui

tau deja sub labarum-uri crestine.Edictul de la Milan n-" ibrt un gesr so-

Iitar in viata lui Constantin cel Mie cicilibertatea icordati crestinismului avea si

Sol Justitiae-ziua Soarelui Dreptigiil). Toate

Constantin cel cu adevirat Mare, ci.ci ela fost acela care a convocat aceasti nemai-vazuta intalnire de sfind pe oamint: Atha-nasie cel Mare, Nicolai J Hitit lot Lichiei,Spiridon al Tiimitundei, Alexandru al Ale-xindriei, Macarie al Jerusalimului, Mitrofan

ca lui Hristos, la numai doisprezece ani dupace a fost scoasi din catacombe gi prigoani decltre... edictum Mediolanensel Fie s-i numaipentru aceasta qi se cuvine a ne inchina cubunicuviingi memoriei ,,celui inuu tocmaicu apostolii", sfrntului Constantin cel Mare!

6 0 / I { l l \ f l . / \ M ( ) N A l i l l t t R / n r . 7 Q , 2 O 1 3 www.lumeosredintei .com www lumeqcredintei .com nr .70 , 2O13 / LUM 1,1 Mt INR;111 nq , r t

Ceq mdi noud cqrte!Ai acum mai multe variante de a te abona la revistele Lumea Credin.tei , i

Lumea Monahi lor , a t6t d in lard c6t ; i d in s t r ; indtate. Alege metoda care t i sepotrivegte!

PlStegte a bona mentu I d i rect pe site-u I revistei : www.lu mea?redi ntei,comLivrarea e posibi la in or ice loc din lume, iar prelur i le sunt stabi l i te in func-

! ie de tar i fele pract icate de Pogta RomAnd la transport , pentru cele 3 dest inal i i :1. Rom6nia 2. Europa 3. Restul dest inat i i lor (America, Asia, Austral ia etc.)

Mult mai s implu: t r imi l i un simplu sms gi te abonezi!Tr imi l i de pe telefonul tau mobi l un sms la numdrul 7575 in relelele Vo-

dafone gi Cosmote gi la numdrulT4TO in reteaua Orange, cu textul LM insol i tde nume, prenume 9i adresa completa.

Dupa ce ai t r imis sms-ul, vei pr imi revista la adresa specif icatS, in cut ia tapogtald.

Costul unui abonament pentru 12 luni este de 10 euro + TVA.

Exemplu de sms: LM Bogdan lonescu, str Zorilor, nr 3, Bl A43, Sc B, Ap 98,Brasov, judet Braso4 cod 500051

Dacd ut i l izezi un abonament de telefonie mobi la, contravaloarea abo-namentului revistei (10 euro +TVA la cursul BNR din ziua emiter i i factur i i ) vaapdrea pe factura emisd de operatorul de telefonie mobi lS. Dacd ut i l izezi o car-telS preplat i td, contravaloarea abonamentului revistei se va scddea din creditulcartelei pe care o ut i l izezi . Pentru detal i i , pot i apela numirul de telefon 1808,la tar i f normal, de luni p6nd viner i intre orele 10-18. Livrarea revistei incepe dinluna imediat urmitoare, daca SMS-ul de abonare este tr imis p6nd pe data de20 a lun i i in curs .

TALON D,E ABONAMENT

Doresc abonament la revista Lumeo Monahilor peo perioadd de:E 3 l un i . 13 ,5 l e in 6 l un i . . . . . . . . . . . 27 l e in 12 1un i . . . . . . . . . . . 54 l e i

Plata se facein contul firmei SC Lumea Credinlei SRt, CIF RO 30151 757Cod fBAN: RO 95 INGB 0000 9999 02997374deschis la tNG Bank

BONUS: taxele de distributie sunt incluse in prelul abonamentului.

Beneficiar: SC Lumea Credinlei SRL [societatea care editeaza revista]Cod fiscal: RO 301 51757Cod IBAN: RO 95 INGB 0000 9999 02997374 deschis la tNG BankDupii efectuarea pl51ii prin ordin de plata/mandat pogtal, o copie a docu-

mentului de platd trebuie trimisd impreund cu datele personale gi adresa de livrare[nume, prenume, numdr de telefon, email, adresa completS] prin email (redactiaplumeacredintei.com), prin fax: (004)021 310 71 81 sau prin pogtS/firmd de curierat:pe adresa Str. Pictor $tefan Luchia n nr.12, sc. C, et. 3, ap.7, Sector 2, Bucuregti, cod023958, cu precizarea ?bonament Lumea Credinlei/ Lumea Monahilor'i

Adresa: str. Pictor $tefan Luchian ns. 12, sc. C, ap.7 ,sector 2, Bucuregti, cod O23958, tel./fax: O21 31O 71 A1