Lucrator in Hoteluri-clasa a X-A

Patrimoniu turistic – clasa a X a Turism

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Program Phare TVET RO 0108.01

ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII

CLASA a X-a

Calificarea: Lucrător în hoteluri

BUCUREŞTI

2004


AUTORI:

BUCURA DANA ALICE - Prof. gradul I, Colegiul Economic “I. Ghica” Târgovişte

BUJDUVEANU TANASE - Prof. gradul II, Colegiul Comercial “Carol I” Constanţa

BURUIANĂ GIANINA - Prof. gradul II, Grup Şcolar Economic şi Administrativ Piatra

Neamţ

CHIOSA IOAN - Prof. gradul II, Grup Şcolar Economic şi Administrativ Reşiţa

DINA FLORIANA - Prof. gradul I, Grup Şcolar Economic, Administrativ şi de Servicii

Călimăneşti

DINCĂ CRISTIAN - Prof. gradul II, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba

Iulia

DUMITRAŞCU NICU DUMITRA - Prof. gradul I, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti

LUNGU LIA RODICA - Prof. gradul I, Colegiul Comercial “Carol I” Constanţa

POPA VICTORIA - Prof. gradul I, Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba

Iulia

SASU IOANA - Prof. gradul I, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti

Pentru modulul “Comunicare profesională în limba modernă 2”:

DOLHA DELIANA -Prof. gradul I, Grup Şcolar Material Rulant “Unirea” Cluj-Napoca

FLOREA SILVIA -Inspector General Limba Germană, Ministerul Educaţiei Cercetării

şi Tineretului

IOANA NICOLETA SILVIA – Prof. definitivat, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti

KOSZTIN ILDIKO -Prof. gradul I, Liceul de Poştă şi Telecomunicaţii Cluj-Napoca

LUPU DIANA CRISTIANA -Prof. gradul II, Grup Şcolar “Nichita Stănescu” Bucureşti

ŢOŢEA GEORGETA -Inspector de specialitate Limba Germană, ISJ Braşov

CONSULTANT:

CIOBANU GABRIELA– Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

2


PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Şcoala de Arte şi Meserii

Clasa a X-a

TURISM

Modulul I PATRIMONIU TURISTICTotal ore/an: 90din care: laborator tehnologic 30

instruire practică 30

Modulul II SERVICII HOTELIERETotal ore/an: 210din care: laborator tehnologic 60

instruire practică 90

Modulul III GESTIUNE ECONOMICĂTotal ore/an: 60din care: laborator tehnologic 30

Modulul IV COMPORTAMENT ŞI ETICĂ PROFESIONALĂTotal ore/an: 90

din care: instruire practică 60

Modulul V COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ IITotal ore/an: 60

din care:laborator tehnologic 60

Total: 17ore/săpt. x 30 săptămâni = 510 ore/an

Curriculum în dezvoltare locală:

Modulul VI (CDL) 2 ore/săpt x 30 săpt = 60 ore/an

Modulul VII Instruire practică comasată 30 ore/săpt x 6 săpt = 180 ore/an

TOTAL: 750 ore/an

3


MODULUL I

PATRIMONIU TURISTIC


I. NOTĂ DE PREZENTARE

Calificările pentru domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” reprezintă o nouă abordare a

Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului în colaborare cu agenţii economici. Parteneriatul a

fost stabilit pentru a răspunde cererii pieţii muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă,

eficientă, uşor de format. Ruta de calificare Şcoala de Arte şi Meserii, cunoscută şi ca ruta „2+1+2”

sau ruta profesională, se realizează pe baza unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire

Profesională.

Această rută de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură calificare

profesională, de la nivelul I la nivelurile II şi III, recunoscute prin certificate de calificare.

În domeniul „TURISM ŞI ALIMENTAŢIE” prin ruta Şcoala de Arte şi Meserii se pot

obţine următoarele calificări:

Nivelul I Nivelul II Nivelul IIIlucrător în alimentaţie cofetar-patiser tehnician în turism, hotel şi

alimentaţieospătar (chelner)bucătar

Nivelul trei SNCP în calificarea “tehnician în

turism”

PIAŢA

MUNCII

Absolvent învăţământ 8 clase

Nivelul unu SNCP în calificarea “lucrător în

alimentaţie ”

Nivelul unu SNCP în

calificarea “lucrător în

hotel”

Nivelul doi SNCP în calificarea “bucătar”

Nivelul doi SNCP în calificarea “ospătar”

Nivelul doi SNCP în calificarea “cofetar-

patiser”Nivelul doi SNCP în

calificarea “lucrător hotelier”

Nivelul trei SNCP în calificarea “ tehnician în turism, hotelărie şi alimentaţie publică”

Învăţământ superior

Niv

el I

IIN

ivel

II

Niv

el I

LI C E E U

T E H N O L O GI

C

5

LUCRĂTOR ÎN ALIMENTAŢIE

COMPETENŢE SPECIALIZATE

COMPETENŢE CHEIE

COMPETENŢE GENERALE

COMPETENŢE CHEIE


LUCRĂTOR ÎN HOTEL


LUCRĂTOR HOTELIER


BUCĂTAR


COFETAR PATISER


OSPĂTAR


COMPETENŢE CHEIE


TEHNICIAN ÎN TURISM, HOTEL ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ



lucrător în hotel lucrător hotelierStandardele de pregătire profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:

- unităţi de competenţă cheie – au scopul de a forma o forţă de muncă eficientă, adaptabilă

şi transferabilă;

- unităţi de competenţă tehnică generale – se formează pe un ciclu, sau grad ridicat de

generalitate şi complexitate în domeniu, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările

ulterioare;

- unităţi de competenţă tehnice specializate – oferă posibilitatea formării de abilităţi

specifice calificării

III

II

I

6


Ruta prin Şcoala de Arte şi Meserii

Necesitatea accentuării laturii formative a procesului de învăţământ a condus la proiectarea

unui curriculum centrat pe competenţe. O astfel de abordare urmăreşte centrarea activităţii

elevilor nu pe asimilare mecanică a unor noţiuni şi concepte, ci pe dezvoltarea de capacităţi,

priceperi, deprinderi şi atitudini, care să ducă la formarea de competenţe.

Curriculum se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională.

La baza elaborării programelor stau competenţele individuale, care se regăsesc în Standardul

de Pregătire Profesională, competenţe ce sunt evaluate final numai în cadrul modulului în care sunt

înscrise, chiar dacă ele se dezvoltă şi în alte module.

Conţinuturile tematice din tabelul de corelare de la punctul III nu reprezintă succesiunea

logică de parcurgere a materiei. Aceasta este precizată la punctul V (Sugestii metodologice).

Conţinuturile tematice sunt elaborate pe baza criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de

aplicabilitate corespunzătoare competenţelor individuale ce trebuie formate, preluate din Standardul

de pregătire profesională.

Calificările de „lucrător în alimentaţie publică” şi „lucrător în hotel” aparţin sectorului terţiar

al economiei naţionale, sector care cunoaşte o continuă ascensiune şi care oferă posibilităţi largi de

integrare a forţei de muncă.

Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea

de noi competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele

tradiţionale.

Prin calificare se oferă:

posibilitatea de a dobândi o gamă variată de competenţe în domeniu;

lărgirea gamei de abilităţi prin selectarea studii de specialitate, în concordanţă cu

opţiunea elevilor privind cariera;

lărgirea gamei de abilităţi menite să furnizeze flexibilitate ocupaţională şi mobilitate;

dobândirea de abilităţi cheie, care să permită accesul mai rapid pe piaţa muncii.

Competenţele care urmează a fi dobândite au fost stabilite prin consultarea partenerilor

sociali.

Pentru calificarea „Lucrător în alimentaţie” şi „Lucrător în hotel”, pregătirea de bază în

domeniu se realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:

a) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;

b) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi

alimentaţie”, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;

c) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării

7


c1. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător în

alimentaţie publică”, cum sunt: „verificarea calităţii produselor”, „respectarea operaţiilor

tehnologice de pregătire a preparatelor”, „respectarea normelor de igienă şi de securitate a muncii”,

„abilităţi de servire a preparatelor culinare şi a băuturilor” etc.

c2. Competenţe tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării de „lucrător

în hoteluri”, cum ar fi „prestarea serviciilor hoteliere de bază în condiţii de calitate”, „prestarea

serviciilor suplimentare clientelei hoteliere” etc.

În clasa a IX a , pregătirea în domeniul „Turism şi alimentaţie publică” este comună celor

două calificări prezentate mai sus, având ca finalitate dobândirea unor abilităţi generale domeniului,

pregătirea de specialitate pentru desăvârşirea calificării, continuându-se prin modulele de

specialitate, din clasa a X a.

Modulul „Patrimoniu turistic” se studiază pentru domeniul de pregătire „Turism şi

alimentaţie”, calificarea de nivelul 1 „ Lucrător în hotel” şi „Lucrător în alimentaţie” şi contribuie la

ridicarea nivelului de pregătire profesională prin dobândirea de noi competenţe (servirea centrată pe

client, comunicare şi numeraţie, patrimoniu turistic) alături de cele tradiţionale. Aceste competenţe

au fost stabilite în urma consultării cu partenerii sociali. Parteneriatul a fost stabilit pentru a

răspunde cererii pieţei muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă şi eficientă.

Pentru calificarea “lucrător în hotel” la nivelul clasei a X-a sunt alocate 90 ore/an.,

repartizate astfel: teorie – 30 ore/an, laborator tehnologic – 30 ore/an, instruire practică – 30 ore/an.

Modulul „Patrimoniu turistic” s-a constituit prin agregarea de competenţe cheie (comunicare

şi numeraţie) cu competenţe tehnice generale (patrimoniu turistic)şi competenţe tehnice specializate

(servirea centrată pe client). Conţinuturile acestui modul vor fi studiate şi evaluate atât în cadrul

orelor de teorie, cât şi în cadrul orelor de laborator tehnologic şi cele de instruire practică.

II . LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Unităţi de competenţă cheie

Unităţi de competenţă tehnice generale

Unităţi de competenţă tehnice specializate

U1 Comunicare şi numeraţie

U12 Patrimoniu turistic U17 Servirea centrată pe client

8


III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unităţi de competenţă

Competenţe individuale

Conţinuturi

U12Potenţialul turistic

C1Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale

Componente ale potenţialului turistic natural: Relief Hidrografie Climă Faună Floră Rezervaţii naturale

C2Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice

Componente ale potenţialului turistic antropic: obiective turistice cu caracter religios (mănăstiri,

biserici, catedrale); obiective turistice cu caracter istoric (monumente,

statui, cetăţi, castele, vestigii arheologice etc.); obiective turistice cu caracter cultural (muzee, teatre,

situri, manifestări artistice, obiceiuri şi tradiţii, meşteşuguri, artizanat);

obiective turistice cu caracter tehnico-economic (baraje, hidrocentrale, poduri, obiective industriale etc.)

U12 Potenţialul turistic

U1 Comunicare şi numeraţie

C3Informează clienţii despre oferta turistică locală

C6Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

Obiective turistice naturale şi antropice de interes local;Valorificarea, protecţia şi conservarea potenţialului turistic;

Schiţarea de trasee turistice în cadrul ofertei turistice locale:

localizarea obiectivelor turistice naturale şi antropice locale

calcularea distanţelor identificarea căilor de acces la obiectivele turistice

U17 Servirea centrată pe turist

C1Identifică diferitele aşteptări ale turiştilor

Comunicare verbală şi nonverbală pozitivă utilizată în identificarea aşteptărilor turiştilor

Modalităţi de recepţionare a mesajelor transmise de către turistModalităţi de confirmare a înţelegerii mesajelor transmise de către turist

C2Stabileşte o relaţie profesională cu turiştii

Condiţii pentru satisfacerea aşteptărilor turiştilorRelaţii cordiale cu turiştiiIntermedierea legăturii turiştilor cu alte persoane din unitate

C3Recepţionează feed back-ul turiştilor

Modalităţi de identificare a gradului de mulţumire a turistului: confirmare verbală, nonverbalăTestarea intenţiei de revenire sau fidelizare

9


IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Pentru atingerea competenţelor specifice stabilite prin modul, profesorul are libertatea de a

dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp. Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite

de profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând,

astfel, capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.

Promovarea modulului este condiţionată de formarea tuturor competenţelor din tabelul de

corelare, evaluate prin probele de evaluare din Standardul de pregătire profesională.

Parcurgerea conţinuturilor se va face în ordinea sugerată la punctul V, “Sugestii

metodologice”, dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, tinând cont şi de

particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate

încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice.

Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic,

toţi elevii să dobândească competenţele necesare.

Se vor promova metode de predare – învăţare activ participative, centrate pe elev, care duc

la rezolvarea problemei puse în discuţie. Aceste metode se caracterizează prin faptul că:

sunt centrate pe elev şi pe activitate;

pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;

încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;

determină un parteneriat profesor- elev;

au un puternic accent formativ, nu informativ;

presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;

adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.

Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă

diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi

reorganiza experienţele ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.

Se pot utiliza metode ca: observaţia, conversaţia, munca independentă, simularea,

problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează spiritul critic,

creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc. Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va

urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de

nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propiul lor mod

de înţelegere a conţinutului realizând: proiecte, portofolii, discuţii în grup.

Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare. Această

metodă se poate aplica pentru verificarea între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între

colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).

10


Procesul de evaluare continuă şi sumativă (finală) va avea în vedere gradul de însuşire a

competenţelor.

Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în cadrul

altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea

conţinuturilor altor module.

Promovarea unui modul este condiţionată de însuşirea tuturor competenţelor din tabelul de

corelare, evaluate conform specificaţiilor privind probele de evaluare prevăzute în SPP.

Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în

cadrul acestui modul. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate

este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă

practică, un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.

Instrucţiuni de evaluare pentru profesor/ maistru instructor

1. În mod normal, fiecare evaluare trebuie să se încheie în cadrul unei singure sesiuni de

predare. Orice abatere de la această normă va fi menţionată în instrucţiunile specifice fiecărei

unităţi.

2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,

să înmâneze evaluatorului respectivul document.

3. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile elevului,

comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna

unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze aceasta fişa cu discernământ.

4. În cazul probelor practice, evaluatorul trebuie sa verifice capacitatea elevului, comparând

modul in care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fisa cu răspunsuri corecte)

sau/şi cu exemple de fapt. Elevii trebuie sa îndeplinească cu succes fiecare sarcină.

5. Evaluarea orală poate fi utilizata împreuna cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe

suplimentare sau / şi rezolva probleme minore care pot să apară în evoluţia elevului.

Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la lucrarea

candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.

În strategia didactică profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă

metodele centrate pe elev care să implice elevul în însuşirea unor abilităţi practice. Elevii învaţă mai

bine dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,

experimentează şi practică tehnicile. Ei devin astfel membrii unei reţea de comunicare, se simt în

largul lor, îşi împărtăşesc experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri,

participă activ la propriul proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator,

comunicator, colaborator şi organizator.

11


TITLUL UNITĂŢII: “COMUNICARE ŞI NUMERAŢIE”

Competenţa: Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă

Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă

Probe de evaluare

a. Identificarea mărimilor necesare întocmirii graficelor şi diagramelor pentru o operaţie simplă

Operaţii simple: măsurători efectuate periodic; calcule; citirea indicaţiilor înregistrarea datelor.

Probe practice şi scrise

b. Trasarea graficelor şi diagramelor simple, corespunzătoare sarcinii

Diagrame simple: scheme logice: diagrame de circulaţie;

Probe practice şi scrise

c. Citirea corectă a graficelor şi diagramelor simple

Elemente de trasare: parametri corecţi, unităţi de măsură, scara, legenda, format îngrijit, acurateţe

Probe practice şi scriseExerciţii practice

Număr unitate: U 12

Titlul unităţii: Potenţialul turistic

Competenta1: Informează clienţii despre obiectivele turistice naturale

Criterii de performanţă Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă

Probe de evaluare

a. Caracterizarea obiectivelor turistice naturale

Obiective turistice naturale: forme de relief, monumente ale naturii, floră, faună, hidrografie, rezervaţii naturale.

Caracteristici : tip, localizare, trăsături generale.

Probe orale şi practice

b. Oferirea de informaţii clientului, cu privire la obiectivele turistice naturale

Informaţii clare, concise, corecte


12


Competenţa 2: Informează clienţii despre obiectivele turistice antropice

Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de

performanţăProbe de evaluare

a Caracterizarea obiectivelor turistice antropice

Obiective turistice antropice: muzee, case memoriale, obiective religioase, obiective istorice, tradiţii şi obiceiuri, manifestări culturale, manifestări sportive,


b. Oferirea de informaţii clientului, cu privire la obiectivele turistice antropice



Competenţa 3: Informează turiştii despre oferta turistică locală



a. Caracterizarea ofertei turistice locale

Obiective turistice locale: naturale antropice,

Caracteristici: tipuri: localizare, trăsături generale


b. Oferirea de informaţii clientului, cu privire la oferta turistică locală



Număr unitate:U17

Titlul unităţii: Servirea centrată pe turist

Competenţa 1: Identifică diferitele aşteptări ale turiştilor



a. Pregătirea unui contact politicos cu turistul

Contact: zâmbet, salut, atitudine pozitivă

Probe practice

b. Recepţionarea fidelă a mesajului transmis de către turist

Recepţionare: serviete, geamantane, echipamente sportive

Probe practice

c. Confirmarea înţelegerii mesajelor

Comisioane: rezervare de bilete pentru

mijloace de transport, spectacole, manifestări culturale, sportive

Probe practice

13


Competenţa 2: Stabileşte o relaţie profesională cu turiştii



a. Pregătirea condiţiilor pentru satisfacerea aşteptărilor turiştilor

Condiţii: informaţii, atitudine, materiale consumabile

Probe practice

b. Menţinerea permanentă a unei relaţii cordiale cu turiştii

Relaţii bazate pe: informaţii, atitudine

Probe practice

c. Punerea turiştilor în legătură cu alte persoane care le pot satisface aşteptările

Alte persoane: recepţioner, ospătar, cameristă

Probe practice

Competenţa 3: Recepţionează feed-back-ul turiştilor

Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanţă

Probe de evaluare

a. Identificarea gradului de mulţumire al turistului

Grad de mulţumire: confirmare verbală, confirmare non-verbală

Probe practice

b. Testarea intenţiei de revenire sau fidelizare

Testare: verbală

Probe practice

Instrument de evaluare: fişa de evaluare

Unitatea de competenţă nr.12

Titlul unităţii de competenţă: Potenţialul turistic

Competenţa nr.3 : Informează turiştii despre oferta turistică locală

A. Încadraţi următoarele obiective turistice locale, în rubricile corespunzătoare:

Obiectiv turistic Caracteristici Evaluator

Tip Localizare Trăsături generale

1. Lacul……

2.Mănăstirea…

3.Rezervaţia…

4.Muzeul…

5.Catedrala..

6.Monumentul…

7.Târgul de la….

O altă modalitate de evaluare a dobândirii de competenţe care se poate aplica cu succes o

reprezintă “metode proiect”.

14


Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită ca

instrument de evaluare, atât formativă, cît şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau

în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă

competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor

de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de

la colegi.

Proiectul pune elevul în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi

învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate

/ învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare.

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor

în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cît şi în afara clasei.

Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura

obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă

mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul

membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate

creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea

greu de monitorizat.

Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:

să facă o cercetare (investigaţie);

să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat:

dosar tematic, ghid de utilizare, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie,

machetă, produs comercializabil etc.);

să elaboreze raportul final.

să facă prezentarea publică a proiectului

Etapele realizării unui proiect sunt:

1. Alegerea temei;

2. Planificarea activităţii:

Stabilirea obiectivelor proiectului;

Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup;

Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de

la bibliotecă, presă, internet, persoane specializate în domeniul respectiv,

instituţii, organizaţii guvernamentale etc.);

3. Cercetarea propriu-zisă.

4. Realizarea materialelor.

15


5. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.

6. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta

nu are drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze,

îndeplinească şi prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi

monitorizare discretă în toate fazele activităţii. Profesorul rămâne aşadar un factor esenţial al

procesului, mai ales dacă proiectul este folosit şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.

Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse sau

proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea propriu-zisă

a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului), intervenţia sa

fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont

propriu de către elevi a dificultăţilor întâmpinate constituie o parte importantă a învăţării prin proiect.

Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a avea eşecuri majore, căci

eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi evidenţierea succesului

(chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi este una dintre sarcinile

importante ale profesorului.

Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină şi

o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe

tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de

participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; timer –

urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile

grupului).

Toate proiectele bune se bazează pe aspecte reale din domeniul profesional.

Proiectul nu presupune întotdeauna ca finalitate un material scris, poate consta într-o

succesiune de activităţi, în organizarea unor evenimente, în realizarea unui produs, etc.

Propunere de proiect: Reactualizarea informaţiilor referitoare la obiectivele turistice locale.

Tipuri de informaţii:

Obiective turistice

Localizare

Căi de acces

Distanţe

Orar de vizitare

Tarife

16


V. SUGESTII METODOLOGICE

Se recomandă parcurgerea conţinutului tematic în următoarea ordine logică:

1. Componente ale potenţialului turistic natural:

Relief

Hidrografie

Climă

Faună

Floră

Rezervaţii naturale

2. Componente ale potenţialului turistic antropic:

obiective turistice cu caracter religios (mănăstiri, biserici, catedrale);

obiective turistice cu caracter istoric (monumente, statui, cetăţi, castele, vestigii

arheologice etc.);

obiective turistice cu caracter cultural (muzee, teatre, situri, manifestări artistice,

obiceiuri şi tradiţii, meşteşuguri, artizanat);

obiective turistice cu caracter tehnico-economic (baraje, hidrocentrale, poduri,

obiective industriale etc.)

3. Obiective turistice naturale şi antropice de interes local;

Schiţarea de trasee turistice în cadrul ofertei turistice locale:

localizarea obiectivelor turistice naturale şi antropice locale

calcularea distanţelor

identificarea căilor de acces la obiectivele turistice

4. Valorificarea, protecţia şi conservarea potenţialului turistic;

Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie cu profesorul de specialitate

În vederea centrării învăţării pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute

de Standardul de pregătire profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive

(ex. învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,

simularea, brainstorming, jocul de rol, exerciţiul, observaţia dirijată), realizarea de lucrări practice

etc.

În acest fel, elevii dobândesc competenţe noi: gândire critică, capacitate de adaptare la

situaţii noi, lucrul în echipă, învăţarea continuă. Profesorul are rol de facilitator, comunicator,

colaborator, implicând activ pe cel ce învaţă.

Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a

competenţelor prevăzute de programele şcolare, la orele din cadrul modulului se recomandă

17


utilizarea unor metode şi instrumente ca: observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare),

tema de lucru concepută în vederea evaluării, proba practică, autoevaluarea, baterii de teste formate

din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de pregătire profesională.

Probele de evaluare se referă în mod explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de

aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de pregătire profesională.

Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale cuprinşi în învăţământul de masă

Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor

elevilor care prezintă deficienţe integrabile prin adaptarea acestora la specificul condiţiilor de

învăţare şi de comportament.

Şcolarizarea elevilor cu nevoi speciale care sunt pregătiţi prin învăţământul de masă şi

integraţi individual (nu în clase speciale) se poate face cu eficienţă dacă se au în vedere următoarele

condiţii:

principiul normalizării privind integrarea acestor elevi în clasele din învăţământul de

masă

pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la învăţământul

de masă

cadrele didactice vor acorda o atenţie continuă învăţării individualizate şi

diferenţiate,aplicând metodologiile didactice şi psihopedagogice cerute

întocmirea fişelor medicale şi psihopedagogice ale fiecărui elev cu nevoi specialede

către profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de

la clasă

întocmirea programelor de intervenţie la fiecare disciplină (modul de specialitate)

urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio profesionale

în comunitate a elevilor cu nevoi speciale

evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ cu

nivelul elevilor fără deficienţe

Pentru reuşita şcolarizării elevilor cu nevoi speciale în învăţământul de masă sunt necesare

acţiuni ca de exemplu:

consilierea profesorilor din învăţământul de masă de către profesori itineranţi care au

experienţă în pregătirea acestor elevi

prevederea unei perioade suplimentare de instruire (un semestru) pentru atingerea

competenţelor descrise în standarde

18


înfiinţarea în atelierele de instruire practică, laboratoarele tehnologice a condiţiilor

suplimentare privind mobilierul adecvat, mese de lucru dotate cu dispozitive,

echipamente şi aparatură specială fiecărui tip de deficienţă

folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea cunoştinţelor

pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive

evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului psihic

al elevilor

Formarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate

potrivit principiului “resursa urmează nevoile elevului cu cerinţe educative speciale “prin

programe individualizate (centrate pe elev)

programe pe grupe de nivel

programe interactive

programe vizând facilitarea comunicării şi relaţionării în activităţile de la clasă şi la

instruirea practică

Se consideră că o asemenea abordare este benefică pentru elevii cu nevoi speciale dacă:

se realizează profesionalizarea adecvată potenţialului restant şi capacităţilor psiho

intelectuale ale elevilor

se oferă şanse egale de şcolarizare prin şcoala de arte şi meserii tuturor elevilor cu

deficienţe uşoare şi medii

calificările profesionale pentru elevii cu nevoi speciale se vor alege de către elevul

deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională.

Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.

19

Servicii hoteliere – clasa a X a Turism

MODULUL II

SERVICII HOTELIERE

20


I. NOTĂ INTRODUCTIVĂ




eficientă, uşor de format.

Ruta de calificare Şcoala de Arte şi Meserii, cunoscută şi ca ruta „2+1+2” sau ruta

profesională, se realizează pe baza unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire

Profesională. Această rută de pregătire este singura din sistemul de învăţământ care asigură

calificare profesională, de la nivelul I la nivelurile II şi III, recunoscute prin certificate de calificare.






turism”

PIAŢA

MUNCII



alimentaţie ”



hotel”








Niv

el I

IIN

ivel

II

Niv

el I

LI C E E U

T E H N O L O GI

C



COMPETENŢE CHEIE


COMPETENŢE CHEIE


LUCRĂTOR ÎN HOTEL


LUCRĂTOR HOTELIER


BUCĂTAR


COFETAR PATISER


OSPĂTAR


COMPETENŢE CHEIE






- unităţi de competenţă cheie (sociale) – au scopul de a forma o forţă de muncă

eficientă, adaptabilă şi transferabilă;



ulterioare;



III

II

I

22





















tradiţionale.








sociali.

Pentru calificarea „Lucrător în alimentaţie publică” şi „Lucrător în hotel”, pregătirea de bază

în domeniu se realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:

d) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de

calificare;

23


e) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu

„Turism şi alimentaţie publică”, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;

f) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării






hoteluri”, cum ar fi „prestarea serviciilor hoteliere de bază în condiţii de calitate”, „prestarea






Modulul „Servicii hoteliere” s-a constituit prin agregarea de competenţe cheie (comunicare

şi numeraţie) cu competenţe tehnice generale (patrimoniu turistic) şi competenţe tehnice de

specialitate (servirea centrată pe client). Conţinuturile acestui modul vor fi studiate şi evaluate atât

în cadrul orelor de teorie cât şi în cadrul orelor de laborator tehnologic şi instruire practică pe

parcursul a 210 ore/an, distribuite astfel: teorie - 60 ore/an, laborator tehnologic – 60 ore/an,

instruire practică – 90 ore/an.

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL

Unităţi de competenţă pentru abilităţi-cheie

Unităţi de competenţă tehnică generală

Unităţi de competenţă tehnică specializată

UC 1 Comunicare şi numeraţie

UC 18Servicii hoteliere la nivelul holuluiUC 19 Servicii hoteliere la nivelul etajuluiUC 20 Servicii suplimentare prestate turiştilor

24

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI A CONŢINUTURILOR

Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice

UC 18Servicii hoteliere la nivelul holului

C2 – Execută sarcini la nivelul holului

Curăţenia la nivelul holului aranjarea mobilierului, ştergerea prafului, aranjarea decoraţiunilor.

Legătura între hol şi celelalte compartimente: recepţie etaj restaurant

UC 19 Servicii hoteliere la nivelul etajului

C1 Întreţine îmbrăcămintea şi încălţămintea clientului

Tipuri de materiale pentru îmbrăcăminte şi încălţăminteEticheta de întreţinere; condiţii inscripţionate pe etichetăOperaţii de întreţinere

C2 Întreţine lenjeria hotelului

Operaţii de preluare şi întreţinere a lenjeriei hoteluluiOperaţii de întreţinere a lenjeriei hoteluluiPredarea lenjeriei către compartimentele specifice

UC 20Servicii suplimentare prestate turiştilor

UC 1 Comunicare şi numeraţie

C2 – Îndrumă turiştii spre spaţiile de parcare ale unităţii hoteliere

C1 – Primeşte, transmite mesaje şi corespondenţă pentru turişti

C2 - Participă la discuţii pe un subiect simplu

Servicii de îndrumare a clienţilor pentru parcarea maşinilor în spaţiile unităţii hoteliereAsigurarea siguranţei maşinilor parcate

Forme de comunicare Sortarea corespondenţeiDistribuirea corespondenţei

Principiile unei bune comunicări verbaleDialogul*stabilirea subiectului (teme familiare, din

viaţa cotidiană sau referitoare la operaţiuni de lucru)

* realizarea dialogului (formularea unui subiect potrivit regulilor de conversaţie civilizată , ascultarea activă, limbajul trupului, atitudine deschisă faţă de interlocutor)

*evaluarea intervenţiei (urmărirea reacţiilor participanţilor, notarea răspunsurilor primite)



























problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează spiritul critic,









competenţelor.













unităţi.




















Titlul unităţii : Servicii suplimentare prestate turiştilor

Competenţa:1 Primeşte, transmite mesaje şi corespondenţă pentru turişti

Criterii de performanţăPrecizări privind aplicabilitatea criteriilor de performanta

Probe de evaluare

Evaluare

(a) Înţelegerea mesajului ce

trebuie transmis turistului

Mesaje: Scrise, Orale, Telefonice

Probe practice 1

(b) Comunicarea integrală a

mesajului

Forme de comunicare utilizate pentru corespondenţă şi mesaje: Scrise, Orale, Telefonice

Probe practice 1

(c) Sortarea corespondenţei

după diferite criterii

Criterii de sortare a corespondenţei: Data sosirii, Numărul camerei, Clienţi sosiţi, Clienţi plecaţi

Probe practice 1

(d) Distribuirea

corespondenţei

Modalităţi de distribuire a corespondenţei: Personal clientului, la cameră, redistribuire la alte destinaţii.

Probe practice 1

Instrumentul de evaluare 1

Fişă de observaţie:

COMPETENŢA: Execută sarcini la nivelul holului:

Nr.crt.

Întreţinerea curăţeniei la nivelul holului: Evaluator Data

1. Aranjarea mobilierului

2. Ştergerea prafului

3. Aranjarea decoraţiunilor

Nr.crt.

Asigurarea legăturii între hol şi celelalte compartimente: Evaluator Data

1. Recepţie

2. Etaj

3. Restaurant


Ordinea de parcurgere a conţinuturilor:

1. Principiile unei bune comunicări

Dialogul

*stabilirea subiectului (teme familiare, din viaţa cotidiană sau referitoare la

operaţiuni de lucru)

* realizarea dialogului (formularea unui subiect potrivit regulilor de

conversaţie civilizată , ascultarea activă, limbajul trupului, atitudine deschisă

faţă de interlocutor)

*evaluarea intervenţiei (urmărirea reacţiilor participanţilor, notarea

răspunsurilor primite)

2. Servicii la nivelul holului

1. Curăţenia la nivelul holului

aranjarea mobilierului,

ştergerea prafului,

aranjarea decoraţiunilor.

2. Legătura între hol şi celelalte compartimente:

recepţie

etaj

restaurant

3. Servicii la nivelul etajului

3. Întreţinerea lenjeriei turistului

Tipuri de materiale pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte

Eticheta de întreţinere; condiţii inscripţionate pe etichetă

4. Întreţinerea lenjeriei hotelului

Operaţii de preluare şi întreţinere a lenjeriei hotelului

Predarea lenjeriei către compartimentele specifice

4. Servicii suplimentare prestate turistilor

Servicii de parcare a maşinilor clienţilor

Asigurarea siguranţei maşinilor parcate

Sortarea corespondenţei

Distribuirea corespondenţei





etc.











Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale cuprinşi în învăţământul de masă






condiţii:


masă

pregătirea profesională se va face conform planurilor de învăţământ de la

învăţământul de masă




către profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice

de la clasă


urmărirea în procesul de învăţământ a realizării principiului integrării socio

profesionale în comunitate a elevilor cu nevoi speciale

evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale, comparativ

cu nivelul elevilor fără deficienţe










folosirea în procesul de instruire a limbajelor specifice pentru transmiterea

cunoştinţelor pentru elevii cu deficienţe vizuale sau auditive

evitarea marginalizării elevilor cu deficienţe în colectivul clasei şi a disconfortului

psihic al elevilor















Acest aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi

profesionalizare.

Gestiune economică – clasa a X a Turism

MODULUL III

GESTIUNE ECONOMICĂ

32

I . NOTĂ INTRODUCTIVĂ






Profesională.








turism”

PIAŢA

MUNCII



alimentaţie ”



hotel”








Niv

el I

IIN

ivel

II

Niv

el I

LI C E E U

T E H N O L O GI

C



COMPETENŢE CHEIE


COMPETENŢE CHEIE


LUCRĂTOR ÎN HOTEL


LUCRĂTOR HOTELIER


BUCĂTAR


COFETAR PATISER


OSPĂTAR


COMPETENŢE CHEIE







şi transferabilă;



ulterioare;



III

II

I

34





















tradiţionale.








sociali.

Pentru calificarea „Lucrător în alimentaţie publică” şi „Lucrător în hotel”, pregătirea de

bază în domeniu se realizează pe baza dezvoltării următoarelor competenţe:

g) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;

h) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi

alimentaţie publică”, dând posibilitatea flexibilităţii în calificările ulterioare;

35


i) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării












Modulul „Gestiune economică” se studiază pentru domeniul de pregătire „Turism şi

alimentaţie”, calificarea de nivelul 1 „ Lucrător în hotel” şi „Lucrător în alimentaţie” şi contribuie la

ridicarea nivelului de pregătire profesională prin dobândirea de noi competenţe(gândire economică,

conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă) alături de cele tradiţionale. Aceste competenţe au fost

stabilite în urma consultării cu partenerii sociali. Parteneriatul a fost stabilit pentru a răspunde

cererii pieţei muncii, pentru a furniza forţă de muncă flexibilă, eficientă.

II . LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE PENTRU MODUL:

Unităţi de competenţă cheie

Unităţi de competenţă tehnice generaleUnităţi de competenţă

tehnice specializateU15 Calcule economice simple specifice serviciilor


UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢE INDIVIDUALE

CONŢINUTURI TEMATICE

36


U.C.15 Calcule economice specifice serviciilor

C 1.Utilizează legislaţia financiar - contabilă

Evaluarea şi calculaţia în contabilitate Noţiunea şi principiile evaluării patrimoniului în

contabilitate Formele de evaluare în contabilitate a) evaluarea la intrare ( cost de achiziţie, cost de

producţie, valoarea de utilitate, preţul de achiziţie, valoarea nominală, valoarea în lei la cursul de schimb)

b) evaluarea la ieşire ( valoarea contabilă la intrare, C.M.P., F.I.F.O., L.I.F.O.

c) evaluarea la inventariere Reevaluarea în contabilitate Calculul economic în contabilitate. Noţiune şi

principiia) costuri, preţuri, tarifeb) calculaţia costurilorc) calculaţia preţurilor şi tarifelor

C 3.Utilizează procedeele contabile

Procedee contabile generale (observaţie, raţionament,clasificare,

analiză, sinteză) comune ( documentele, evaluarea, calculaţia,

inventarierea) specifice ( cont, balanţă, bilanţ)Aplicarea procedeelor contabile (generale şi comune)


















37











problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup - care stimulează spiritul critic,









competenţelor.













unităţi.



38



















Nr. unităţii: UC 15

Titlul unităţii : Calcule economice specifice serviciilor

Competenţa:3 Utilizează procedeele contabile

Criterii de performanţăPrecizări privind

aplicabilitatea criteriilor de performanta

Probe de evaluare

Evaluare

(a) Identificarea procedeelor contabile

Procedee specifice - cont, balanţă, bilanţProcedee comune - documentaţie, evaluare, calculaţie, inventariere

Probe orale

Probe practice

3

(b) Aplicarea procedeelor contabile

Determinarea corelaţiilor dintre procedeele metodei contabilităţii

Probe orale

3

Instrumentul de evaluare 1: fişă de observare

3 A. Identificarea procedeelor contabile

Evaluatorul va solicita identificarea procedeelor specifice contabiliăţii şi

prezentarea noţiunilor despre acestea.

Identificarea procedeelor specifice Evaluator Data1. cont2. balanţa 3. bilanţ

39


4. documentaţie5. evaluare6. calculaţie7. inventariere

Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus. Semnaţi şi

specificaţi data pe document.

3B. Aplicarea procedeelor metodei contabilităţii

Evaluatorul va solicita candidatului să precizeze procedeele specifice contabilităţii şi să

determine corelaţiile dintre acestea , să stabilească diferenţele dintre procedeele comune şi cele

specifice.

Aplicarea procedeelor metodei contabilităţii Evaluator Data1. Determinarea corelaţiilor dintre procedeele metodei

contabilităţii

A Contul, balanţa de verificare, bilanţul contabil

2. Diferenţe

B

Procedeele comune se folosesc şi de alte ştiinţe

economice

Procedeele specifice sunt utilizate doar de contabilitate

Verificaţi dacă respectivul candidat a efectuat cu succes activitatea de mai sus. Semnaţi şi

specificaţi data pe document.


La realizarea modulului „Gestiune economică” s-a avut în vedere stabilirea corelaţiilor între

competenţe şi conţinuturi, ceea ce determină următoarea succesiune logică a conţinuturilor:

procedeele metodei contabilităţii

evaluarea şi calculaţia în contabilitate

Conţinuturile modulului pot fi studiate într-un număr de 64 de ore. În aceste ore profesorul

va insista şi pe realizarea de aplicaţii simple (calcule simplificate, calculaţia costurilor, preţurilor şi

tarifelor, evaluare, etc.) şi pe aplicarea procedeelor contabile.

În vederea realizării competenţelor individuale se pot utiliza următoarele metode de predare-

învăţare:

EXERCIŢIUL DIRIJAT se poate aplica la „Calculul economic în contabilitate”, prin care

elevii pot să realizeze calculaţii de costuri, preţuri, tarife.40


PROBLEMATIZAREA, potrivit căreia se creează situaţii problemă care determină elevii să

folosească cunoştinţele anterioare în vederea rezolvării noilor situaţii şi se poate utiliza la predarea

conţinutului „Procedeele metodei contabilităţii”.

Pentru evaluare se pot folosi ca instrumente fişele de observaţie, fişe de autoevaluare,

proiecte, portofolii, referate în funcţie de conţinuturi şi de particularităţile colectivului de elevi.

Pentru realizarea competenţelor stabilite, ca mijloace de învăţământ sunt recomandate

mijloacele de exersare şi formare a deprinderilor. Fişele de lucru vor fi folosite în diverse secvenţe

ale orelor, antrenând elevii în rezolvarea unor situaţii de lucru, în investigarea şi descoperirea unor

soluţii viabile.

Modalităţile de organizare a elevilor sunt adaptate la specificul disciplinei, promovându-se

munca în grup, în echipe, individuală punându-se accent pe deprinderile de cooperare şi comunicare

atât între parteneri cât şi cu diferite nivele ierarhice.

Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie cu profesorul de specialitate





etc.











Recomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale

cuprinşi în învăţământul de masă




41




condiţii:


masă


de masă




către profesorul consilier al şcolii( psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de

la clasă


















al elevilor






42












43

Comportament şi etică profesională – clasa a X a Turism

MODULUL IV

COMPORTAMENT ŞI ETICĂ PROFESIONALĂ

44


I. NOTA DE PREZENTARE






Profesională.






alimentaţieospătar (chelner)


turism”

PIAŢA

MUNCII



alimentaţie ”



hotel”








Niv

el I

IIN

ivel

II

Niv

el I

LI C E E U

T E H N O L O GI

C

45



COMPETENŢE CHEIE


COMPETENŢE CHEIE


LUCRĂTOR ÎN HOTEL


LUCRĂTOR HOTELIER


BUCĂTAR


COFETAR PATISER


OSPĂTAR


COMPETENŢE CHEIE





bucătarlucrător în hotel lucrător hotelier

Standardele de pregătire profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:


şi transferabilă;



ulterioare;



III

II

I

46



















Calificările implică şi ridicarea nivelului calitativ al pregătirii profesionale prin dobândirea de noi

competenţe (gândire critică, conduită civică, flexibilitate, lucrul în echipă etc.) alături de cele tradiţionale.








sociali.



j) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;

k) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi


l) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării

47













Modulul „Comportament şi etică profesională” este parcurs la nivelul clasei a X-a,

constituindu-se ca un modul de specialitate pentru lucrătorul în hoteluri.

La nivelul clasei a X-a sunt alocate 90 de ore din care 30 teorie cu profesorul şi 60 de ore

instruire practică cu maistrul instructor, unde elevul îşi perfecţionează competenţele dobândite şi îşi

formează noi competenţe.

În modulul „Comportament şi etică profesională” abilităţile cheie sunt agregate cu

competenţele tehnice specializate, datorită faptului că exersarea, dezvoltarea, evaluarea nu poate fi

realizată în afara situaţiilor specifice domenilui de calificare.Exersarea acestora se poate face ori de

câte ori este posibil şi la alte module de clasa a X-a. Evaluarea finală se va realiza împreună cu

competenţele tehnice cu care au fost agregate. (vezi fişa de la evaluare de la sugestii metodologice).


Unităţi de competenţă pentru abilităţi-cheie

Unităţi de competenţă tehnice generale

Unităţi de competenţă tehnice specializate

UC 6 – “Lucrul în echipă” UC 21 – “Calitatea serviciilor hoteliere”

48



UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ

COMPETENŢE INDIVIDUALE

CONŢINUT TEMATIC

UC 6

Lucrul în echipă

C3 – Colaborează cu

membrii echipei pentru

îndeplinirea sarcinilor

Integrare în echipă

Colaborarea în echipă

Îndeplinirea sarcinilor

UC 21

“Calitatea serviciilor

hoteliere”

C1 – Utilizează

factorii care

influenţează calitatea

serviciilor hoteliere

C2 – Asigură calitatea

serviciilor hoteliere

prestate

Factori care influenţează calitatea serviciilor

hoteliere:

calităţi morale;

calităţi psiho-profesionale;

calităţi psiho-intelectuale;

calităţi fizice;

calităţi fizionomice;

echipamente hoteliere

Căi de dezvoltare a factorilor care influenţează

calitatea serviciilor hoteliere:

stagii de pregătire şi perfecţionare a personalului;

păstrarea şi întreţinerea echipamentelor hoteliere

Standarde de calitatea serviciilor hoteliere:

gradul de satisfacţie a clientelei prin:

limbaj verbal, nonverbal, atitudine;

- normative de calitate pentru serviciile hoteliere


Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care

are sarcina de a individualiza şi de a adapta procesul didactic la particularităţile elevilor. Este

indicat să fie folosite metode de predare- învăţare cu caracter activ, interactiv şi metode centrate pe

elev.

Profesorul are libertatea de a alege metodele şi tehnicile didactice şi de a propune noi

activităţi de învăţare în măsură să asigure formarea competenţelor prevăzute în curriculum.

Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un caracter formativ procesului de

învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice pentru dezvoltarea competenţelor



49


Evaluarea formativă, continuă este implicită demersului pedagogic curent în orele de

specialitate, permiţând, atât profesorului, cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a

competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se

impun în vederea reglării procesului de predare / învăţare.

Instrumentele de evaluare continuă trebuie corelate cu indicatorii de performanţă şi probele

de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul, astfel, evaluarea continuă

este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de pregătire

profesională.



























creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc.

50


Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme

reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale

societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propiul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând:

proiecte, portofolii, discuţii în grup.

Se recomandă folosirea jocului de rol care facilitează procesul de învăţare.


competenţelor.

Competenţele individuale din cadrul acestui modul nu vor fi supuse evaluării finale în

cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin parcurgerea





cadrul acestui modul.

Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din competenţele specificate este lipsită de

semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o probă practică, un

instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.

Titlul unitatii: Lucrul în echipă

Competenta: 3. Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea sarcinilor

Criterii de performantaPrecizari privind aplicablitatea

criteriilor de performantaProbe de evaluare

Evaluare

(a) Recunoaşterea competenţei membrilor echipei

Competenţă: pregătire profesională, poziţia faţă de grup, atitudini de acord, dezacord

Probe orale

(b) Corelarea propriilor sarcini cu cele ale echipei

Corelare: explicaţii ale sarcinii, încadrare în timp, respectarea unui plan comun

Probe orale

(c) Manifestarea spiritului de întrajutorare

Întrajutorare: preluarea unor sarcini în caz de urenţă, manifestarea compasiunii, simpatie

Probe practice

51


Titlul unitatii: “Calitatea serviciilor hoteliere”

Competenta: C1 – Utilizează factorii care influenţează calitatea serviciilor hoteliere

Criterii de performantaPrecizari privind

aplicablitatea criteriilor de performanta

Probe de evaluare

Evaluare

(a) Identificarea factorilor care influenţează calitatea serviciilor hoteliere

Factori de calitate: - calităţi morale, - calităţi psiho-profesionale;- calităţi psiho-intelectuale;- calităţi fizice;- calităţi fizionomice;- echipamente hoteliere

Probe orale sau scrise

(b) Dezvoltarea factorilor care influenţează calitatea serviciilor hoteliere

Dezvoltare: calificarea personalului, starea echipamentului hotelier

Probe practice

Titlul unitatii: “Calitatea serviciilor hoteliere”

Competenta: C2 – Asigură calitatea serviciilor hoteliere prestate

Criterii de performantaPrecizari privind aplicablitatea

criteriilor de performantaProbe de evaluare

Evaluare

(a) Aprecierea gradului de satisfacţie a clientelei hoteliere

Gradul de satisfacţie a clientelei: limbaj verbal şi nonverbal, atitudine

Probe practice

(b) Realizarea serviciilor hoteliere în condiţii de calitate

Condiţii de calitate: standarde de calitate specifice serviciilor hoteliere

Probe practice

Instrument de evaluare

Fişa de observare

Nr. crt.

Integrarea în colectiv Evaluator

1. poziţia faţă de grup

2. atitudini de acord, dezacord

3. preluarea unor sarcini în caz de urgenţă

4. manifestarea compasiunii

5. încadrare în timp

52



Se recomandă parcurgerea conţinutului tematic în următoarea ordine logică:

1. Integrare în echipă

2. Colaborarea în echipă

3. Îndeplinirea sarcinilor

4. Factori care influenţează calitatea serviciilor hoteliere:

calităţi morale;

calităţi psiho-profesionale;

calităţi psiho-intelectuale;

calităţi fizice;

calităţi fizionomice;

echipamente hoteliere

5. Căi de dezvoltare a factorilor care influenţează calitatea serviciilor hoteliere:

stagii de pregătire şi perfecţionare a personalului;

păstrarea şi întreţinerea echipamentelor hoteliere

6. Standarde de calitate a serviciilor hoteliere:

gradul de satisfacţie a clientelei prin: limbaj verbal, nonverbal, atitudine;

normative de calitate pentru serviciile hoteliere

Conţinuturile programei vor fi abordate în orele de teorie cu profesorul de specialitate şi de

instruire practică, cu maistrul instructor.


de Standardul de Pregătire Profesională, se recomandă utilizarea unor metode active/interactive

(învăţarea prin descoperire, învăţarea problematizată, studiu de caz, învăţarea prin cooperare,


etc.








din itemi variaţi care urmăresc atingerea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională.

53



aplicabilitate a acestora preluate integral din Standardul de Pregătire Profesională.








condiţii:


masă


de masă




către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de

la clasă















54





al elevilor
















55

Comunicare profesională în limba moderna II – clasa a IX-X a Turism

MODULUL V

COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ II

56


MODULUL: COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN LIMBA MODERNĂ 2 S.A.M. nivelul 1

DOMENIUL – TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

Clasele a IX-a şi a X-a S.A.M.

I. NOTĂ DE PREZENTARE

1. Principii

Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. a fost elaborat

avându-se în vedere următoarele:

reperele impuse de OMECT 5723/23.12.2003 privind aprobarea Planurilor cadru de

învăţământ pentru clasele a IX-a şi a X-a, în noua structură a sistemului de învăţământ

preuniversitar din România;

necesitatea ca programele de trunchi comun pentru ciclul inferior al liceului, traseul

S.A.M., să aibă 60% parte comună cu curriculumul de trunchi comun pentru ciclul inferior al

liceului, traseul liceal;

reperele specifice de elaborare a curriculumului pentru S.A.M. prin organizarea modulară

a studiului domeniilor cunoaşterii specifice care intră în componenţa calificării;

existenţa unei unităţi de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” în

componenţa fiecărei calificări din Sistemul Naţional al Calificărilor din România;

documentele europene privind achiziţionarea competenţelor cheie în cadrul

învăţământului obligatoriu;

necesitatea de a oferi prin curriculum un răspuns mult mai adecvat cerinţelor sociale,

exprimat în termeni de achiziţii finale uşor evaluabile la încheierea ciclului inferior al liceului pe

traseul S.A.M..

Prezentul curriculum ţine seama de organizarea ciclului inferior al liceului pe filiera S.A.M. şi de

structura Unităţii de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”, şi a fost elaborat urmărindu-se:

A. practica raţională a limbii. Prin dezvoltarea competenţelor de receptare şi producere,

elevul va putea, în limitele cunoştinţelor dobândite, să decodifice şi să producă, atât oral cât şi în

scris, mesaje corecte şi adecvate funcţional şi comunicativ.

B. formarea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare şi interacţiune. Elevul va fi

capabil să utilizeze conştient şi adecvat funcţional modalităţi şi tehnici de comunicare şi

interacţiune (orală şi în scris) în diverse contexte comunicative.

57


C. dezvoltarea unor tehnici de muncă intelectuală în vederea învăţării pe toată durata

vieţii. Elevul va învăţa să utilizeze strategii şi tehnici de studiu prin care să valorifice cunoştinţe şi

deprinderi achiziţionate prin studiul altor discipline, inclusiv a disciplinelor tehnice de specialitate,

dintr-o perspectivă cross-curriculară, să utilizeze informaţii din tabele, scheme, să folosească

dicţionare şi alte tipuri de lucrări de referinţă, alte surse de informare, inclusiv Internetul.

În aceste condiţii, proiectarea curriculară porneşte de la patru puncte de reper: a) programele

din clasele anterioare, b) Unitatea de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” din

componenţa fiecărei calificări, c) documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea

competenţelor cheie şi d) ”Cadrul European Comun de Referinţă pentru limbi: învăţare, predare,

evaluare” publicat de Consiliul Europei în 1998 şi revizuit în 2000. Din această perspectivă,

curriculumul de faţă construieşte, pe baza achiziţiilor dobândite până la sfârşitul învăţămîntului

gimnazial, competenţe de comunicare derivate dintr-un consens larg, european şi contribuie la

dezvoltarea de competenţe cheie în patru dintre cele opt domenii de competenţe cheie identificate la

nivel european: (2) comunicarea în limbi străine (Communication in foreign languages), (5) ”a

învăţa să înveţi” (Learning to learn), (6) competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice

(Interpersonal, intercultural, social and civic competences), (8) sensibilizarea la cultură (Cultural

awareness), domenii asumate şi de sistemul de învăţământ românesc.

Obiectivul fundamental al studierii modulului COMUNICARE PROFESIONALĂ ÎN

LIMBA MODERNĂ 2 – S.A.M., nivelul 1 este achiziţionarea şi dezvoltarea de către elevi a

competenţelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvată domeniului calificării /

acceptată social prin însuşirea de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini specifice, în conformitate cu

”Implementation of “Education & Training 2010” programme” (2003), la niveluri echivalente cu

cele prevăzute în Cadrul European Comun de Referinţă.

2. Alocare orară

În conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23.12. 2003 (anexa 7),

limbile moderne au următorul regim de predare la clasele a IX-a şi a X-a, S.A.M.:

ÎN TRUNCHIUL COMUN

ca LIMBA 1 – cu o alocare de 2 ore / săpt. în aria curriculară ”Limbă şi comunicare”

pentru toate profilurile şi domeniile, prin modulul ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”

ca LIMBA 2 – cu o alocare de 2 ore / săpt., numai pentru calificările din domeniul:

alimentaţie şi turism şi o oră pentru domeniul comerţ, în cadrul ariei curriculare ”Tehnologii”, ca

modul de „Cultură de specialitate”.

58


3. Tipuri de programe

Pornind de la regimul de predare a limbii moderne în şcoala de arte şi meserii, curriculum-

ul pentru clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. este format din:

PROGRAMA pentru modulul ”Comunicare în limba modernă – S.A.M. nivelul 1”,

care se va parcurge în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. şi se adresează tuturor elevilor de la toate

profilurile, domeniile şi calificările de nivel 1, şi care se va studia în cele 2 ore /săpt. alocate în

cadrul ariei curriculare ”Limbă şi comunicare”;

PROGRAMA pentru modulul ”Comunicare profesională în limba modernă” – S.A.M.

nivelul 1” va fi utilizată pentru studierea limbii moderne 2, în cele 2 ore / săpt. alocate în cadrul

ariei curriculare ”Tehnologii”, în cadrul modulelor de „Cultură de specialitate”, utilizîndu-se pentru

aceasta conţinuturi din domeniul de specialitate.

Parcursul de învăţare se realizează pe baza unei proiectări didactice care îmbină

competenţe, tipuri si forme de prezentare a conţinuturilor.

4. Structura programelor

Programa pentru modulul ”Comunicare profesională în limba modernă – S.A.M. nivelul

1” este realizată după modelul de proiectare de curriculum modular adoptat pentru şcoala de

arte şi meserii, pe baza Unităţii de competenţă ”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ” care

intră în componenţa fiecărei calificări din Sistemul Naţional al Calificărilor din România. Ea

urmează a fi aplicată pentru un modul unic care va fi parcurs pe durata a doi ani (clasele a IX-

a şi a X-a S.A.M.).

Programa este structurată astfel:

1 VALORI ŞI ATITUDINI – ce urmează a fi formate pe parcursul claselor a IX-a şi a

X-a S.A.M. pentru educarea tinerilor în spiritul valorilor europene; acestea vor fi avute în vedere

pentru evaluarea continuă, dar nu vor fi evaluate în scopul certificării.

2 COMPETENŢE (competenţele care intră în componenţa Unităţii de competenţă

”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”) corelate cu FORME DE PREZENTARE A

CONŢINUTURILOR. Această corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentuează latura

sa pragmatică: devine astfel transparent nu numai ce se învaţă, dar mai ales de ce anume se învaţă

anumite conţinuturi.

3 SUGESTII METODOLOGICE structurate pe două subcapitole:

A. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Precizări cu caracter obligatoriu privind:

Folosirea metodelor de învăţare-predare centrate pe elev (comunicative , interactive)59


Corelarea instrumentelor de evaluare continuă cu indicatorii de performanţă şi cu

prevederile privind probele de evaluare în vederea certificării din unitatea de competenţă

Conţinuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limbă, în:

Teme (prezintă domeniile şi temele care vor constitui contextul pentru realizarea

activităţilor de învăţare pe parcursul orelor de limba modernă şi vor delimita tematica ce va fi

folosită în evaluare).

Elemente de construcţie a comunicării ( elemente fonetice, categorii gramaticale,

vocabular tematic, structuri lingvistice si funcţii comunicative ale limbii, care vor fi utilizate pe

parcursul activităţilor si în comunicare).

B. S curt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea şi realizarea

demersului didactic)

Acest capitol conţine precizări privind următoarele aspecte:

Recomandări privind proiectarea didactică

Sugestii privind procesul, metodele şi activităţile de învăţare-predare

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare pentru evaluarea continuă şi

pentru evaluarea în vederea certificării competenţelor

Seturile de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor constituie

esenţa programei. Rubrica de ”Competenţe” conţine competenţele din Unitatea de competenţă

”COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ”, nivelul 1, care au un grad de generalitate suficient de

ridicat pentru a putea fi formate pe durata a doi ani şcolari. Rubrica ”Forme de prezentare a

conţinuturilor” cuprinde o enumerare a unor forme de texte ( fara pretentia de a fi exhaustiva) ce se

recomanda a fi utilizate in procesul de invatare a limbilor moderne.

Structura de competenţe corelate cu forme de prezentare a conţinuturilor oferă un cadru

adecvat şi util pentru procesul de evaluare a învăţării, sprijinindu-l şi asigurandu-i un caracter mai

practic şi mai transparent. Astfel nivelul 1 de achiziţionare a competenţei de comunicare a elevilor

va fi măsurat continuu şi sistematic în cadrul evaluării formative, pe parcursul procesului didactic.

Evaluarea în vederea certificării fiecărei competenţe se va realiza cu ajutorul unor

probe / instrumente specifice elaborate în deplină concordanţă cu prevederile privind probele de

evaluare pentru competenţa respectivă din Unitatea de competenţă si in concordanta cu Cadrul

European Comun de Referinta.

În elaborarea programelor s-au avut în vedere, în conformitate cu documentele de

politică educaţională ale MEC şi cu prevederile documentelor europene asumate de România,

competenţele şi nivelurile de performanţă prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă.

60


Pentru a se crea condiţiile de realizare a unei evaluări unitare şi standardizate a nivelului

de achiziţie a capacităţilor / competenţelor, atît în cadrul evaluării continue cît şi la evaluarea

realizată în scopul certificării competenţelor ca parte a calificării, se vor avea în vedere criteriile

de performanţă din componenţa Unităţii de competenţă. Acestea vor fi corelate cu nivelurile

prevăzute de Cadrul European Comun de Referinţă, în conformitate cu Nota de fundamentare a

unităţii de competenţă şi cu recomandările Comisiei Europene.

Nivelurile ţintă din Cadrul European Comun de Referinţă vor fi, pentru finele clasei a X-a

S.A.M., următoarele:

Limba 1(toate domeniile) - nivelul A2 pentru toate competenţele

Limba 2 (calificările din domeniile Comerţ şi Turism şi alimentaţie) - nivelul A2

pentru toate competenţele

*Atunci când se începe studierea unei alte limbi moderne în clasa a –IX-a SAM, se va

ajunge la nivelul A1.

II. VALORI ŞI ATITUDINI

Pe parcursul studierii limbii moderne în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. se va avea în vedere

cultivarea şi dezvoltarea la elevi a următoarelor valori şi atitudini:

Manifestarea flexibilităţii în cadrul schimbului de idei şi în cadrul lucrului în echipă în

diferite situaţii de comunicare

Conştientizarea rolului limbii moderne ca mijloc de acces la piaţa muncii şi la

patrimoniul culturii universale

Dezvoltarea interesului pentru descoperirea unor aspecte socio-culturale şi profesionale

specifice, prin receptarea unei varietăţi de texte în limba modernă

Disponibilitatea pentru acceptarea diferenţelor şi pentru manifestarea toleranţei faţă de

civilizaţia şi cultura altor popoare.

61


MODULUL: COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNĂ 2 S.A.M. nivelul1

CLASELE A IX-A ŞI A X-A S.A.M.

III. COMPETENŢE ŞI FORME DE PREZENTARE A CONŢINUTURILOR

Unitatea de competenţă Competenţe Forme de prezentare a conţinuturilor

COMUNICARE

ÎN LIMBA

MODERNĂ

(nivelul 1)

1 Receptarea mesajelor orale

Mesaje orale (înregistrate sau emise de profesor sau elevi, informaţii simple despre lumea imediată şi activitatea profesională,)

Prezentări orale pe teme de specialitate(tipuri de prelucrări primare, tipuri de prerarate specifice unui meniu, materii prime şi auxiliare necesare preparatelor culinare, obiecte de inventar din alimentaţie publică)

Reclamaţii , sesizarii2. Receptarea

mesajelor scrise Etichete, norme de protecţie a muncii, note de

informare, instructiuni de folosire, reclame, indicatoare/ avertismente /interdictii, etc.)

Fişa postului.

3. Exprimarea mesajelor orale

Mesaje scurte de informare şi interes profesional Mesaje scurte pe temen din domeniul calificării

(informaţii legate de obiective turistice, de tipuri de servicii suplimentare oferite de structura de primire, tipuri de preparate culinare)

Descrieri/prezentări simple ale unor meniuri, restaurante, hoteluri, oferte de servicii.

Prezentarea personalului prestator al serviciilor solicitate de turisti/clienti si a sarcinilorprofesionale ale acestora.

4. Exprimarea mesajelor scrise

Texte scurte functionale de interes profesional -completări de formulare (CV, facturi, chitanţe etc.)

Mesaje hoteliere Oferte de servicii Descrieri simple ale unor produse/servicii.

.

5. Participarea la conversaţii

Dialoguri situaţionale simple şi uzuale (salut, prezentare, informaţii utile, conversaţie telefonică)

Dialoguri situaţionale pe teme specifice calificării( cu clienti/colegi/superiori)

Păreri personale şi schimburi de informaţii pe teme de interes profesional

Dialoguri în situaţii speciale(anularea rezervării, pierderea /uitarea actelor de identitate/a unor obiecte în cameră, accidente)

Recomandări şi sugestii pentru alegerea unor servicii.

62


SUGESTII METODOLOGICE

A. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

In procesul de predare învăţare a limbii moderne se vor folosi metode comunicative

interactive, centrate pe elev, astfel încât acesta să poată utiliza limba moderna cât mai mult în

activităţile la clasă, in situatii specifice, comparabile cu cele din viaţa cotidiană. Se va accentua

folosirea pragmatica a limbii moderne in toate situatiile de predare/ invatare.

Pe parcursul procesului de invăţare, profesorul va folosi instrumente adecvate evaluării continue a

tuturor competenţelor, astfel încât, la sfârşitul celor doi ani de studiu, elevul să fie capabil sa sustina

evaluarea de certificare a cunostintelor lingvistice la nivel A2, conform Cadrului European Comun de

Referinta.

CONŢINUTURI RECOMANDATE 1

Se va avea însă în vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru pentru Limba 2 să fie

adecvat nivelului elevilor.

NOTE:

1. Pentru formarea şi dezvoltarea competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programă, se

recomandă să fie utilizate conţinuturile din listele de mai jos.

2. La alegerea temelor şi textelor pe care se va lucra se va avea în vedere corelarea lor cu profilul

şi domeniul de specializare al fiecărei clase.

TEME

Se recomandă ca activităţile de învăţare în clasele a IX-a şi a X-a S.A.M. să fie proiectate şi

realizate în contextul următoarelor teme:

- DOMENIUL PERSONAL

Viaţa personală (informaţii despre sine).

Relaţii interpersonale (comportament la locul de muncă)

DOMENIUL PUBLIC

Viaţa cotidiană (pe stradă, la telefon, la magazin, etc.)

Mass-media(anunţuri, reclame).

1 Aceste conţinuturi vor fi utilizate atît pentru Limba 1 (toate specializările), cît şi pentru limba 2 (pentru specializările din domeniile: comerţ, alimentaţie publică şi turism, care au prevăzută Limba 2 în aria curriculare ”Tehnologii”, în cadrul modulelor de „Cultură de specialitate”).

63


DOMENIUL OCUPAŢIONAL

Aspecte legate de profesiuni şi de viitorul profesional.

Texte referitoare la aspecte teoretice / practice ale specialităţii.

DOMENIUL EDUCAŢIONAL

Repere de cultură şi civilizaţie ale spaţiului cultural străin(obiceiuri, tradiţii).

ELEMENTE DE CONSTRUCŢIE A COMUNICĂRII:

Pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a S.A.M. se recomandă a se opera cu următoarele

elemente de construcţie a comunicării:

LIMBA ITALIANĂ

1. Elemente fonetice si ortografice tipice limbii italiene.2. Elemente lexicale corespunzatoare temelor propuse, la nivelul de competente cerut de nivelul de

certificare3. Elemente gramaticale caracteristice sferei tematice abordate si necesare actelor de vorbire caracteristice.

Articolul: hotarat, nehotărât, partitiv

Substantivul:gen şi număr .

Pronumele: personal in cazurile nominativ, acuzativ şi dativ, de politeţe, reflexiv, demonstrativ.

Adjectivul: calificativ, grade de comparaţie

Numeralul: cardinal, ordinal

Verbul: indicativ, imperativ, condiţional,pentru verbele regulate şi verbe auxiliare;

Adverbul de loc, de timp, de mod

LIMBA FRANCEZĂ

Substantivul:gen şi număr

Pronumele: personal, reflexiv, relativ, demonstrativ, nehotărât(“ON”).

Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv

Adjectivul: calificativ, grade de comparaţie


Verbul: indicativ, imperativ, condiţional prezent; infinitiv, verbe auxiliare;timpuri perifrastice.

Adverbul de loc, de timp, de mod; grade de comparaţie.

LIMBA ENGLEZĂ

Substantivul:pluralul substantivelor,acordul substantivelor cu predicatul.

Pronumele: personal, posesiv.

Articolul: hotarat, nehotarat, zero.

Adjectivul: tipuri, grade de comparaţie.


Verbul: timpuri: present simple, present continuous, past simple, present perfect simple,future simple (aff,int, neg).

Verbe modale:can, must,may (ability, obligation, permission)

Adverbul in -ly.

Fraza conditionala de tipul I.64


LIMBA GERMANĂ

Substantivu: declinare, formare prin compunere si derivare

Pronumele: personal, reflexiv, posesiv, demonstrativ, interogativ

Articolul: hotârât, nehotârât, nehotârât negat

Adjectivul: formare prin derivare si compunere, comparaţia,;


Verbul: indicativ, imperativ, conjunctiv,; auxiliare de timp si mod; verbe cu particulă separabilă;

Rectiunea verbelor uzuale; diateza activă, pasivă (prezent, imperfect), reflexivă

Adverbul de loc, de timp, de mod

Prepoziţii uzuale

Topica propoziţiei principale si secundare

Propoziţii secundare: completiva directă, conditională, temporală, cauzală, finală

Categoriile gramaticale enumerate la acest capitol aparţin metalimbajului de specialitate.

Terminologia elementelor de construcţie a comunicării nu va face obiectul unei învăţări explicite. În

cadrul activităţii didactice nu se va apela la conceptualizarea unităţilor lingvistice utilizate în

situaţiile de comunicare. Structurile gramaticale de mai mare dificultate, dar necesare pentru

realizarea unor funcţii comunicative, nu vor fi tratate izolat şi analitic, ci vor fi abordate global.

Elementele de gramatică se vor doza progresiv, conform dificultăţii lor şi nevoilor de comunicare,

fără a se urmări epuizarea tuturor realizărilor lingvistice ale categoriilor gramaticale enumerate.

ACTE DE VORBIRE:

Pe parcursul claselor a IX-a şi a X-a S.A.M. se vor achiziţiona şi utiliza următoarele acte de vorbire:

- a saluta,- a/se/prezenta, - a felicita,- a ura,- a invita,- a se scuza, - a multimi/a răspunde la mulţumiri, - a cere/a da permisiunea, - a exprima o parere, - a cere/a da o informaţie despre calitatea/preţul unui produs/serviciu.- a descrie produse/servicii. - a interzice, - a propune.

65


B. SCURT GHID METODOLOGIC

C. Procesul de formare / învăţare / instruire, privit global, la nivelul

clasei, presupune:

- Parcurgerea traseului de la Proiectarea de la Curriculum-ul Naţional – la planificarea anuală –

la proiectarea unităţilor de învăţare;

- Transpunerea proiectului în activităţi didactice concrete;

- Evaluarea procesului care se desfăşoară în clasă în vederea reglării lui prin analiza feedback-

ului obţinut.

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ – este un instrument de interpretare

personalizată a programei, care asigură un demers didactic concordant cu situaţia concretă din clasă.

Se recomandă ca planificările calendaristice să fie elaborate de la inceput pentru întreg anul

şcolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizării curriculum-ului pe întreg anul.

Elaborarea planificărilor pentru clasa a IX-a presupune următoarele etape:

1. Studierea atentă a programei şi a manualului pentru care s-a optat.

2. Corelarea competenţelor şi conţinuturilor din programă cu unităţile / lecţiile din manual în care

se regăsesc.

3. Căutarea altor resurse didactice, pentru cazul în care manualul nu acoperă în totalitate programa

sau dorim completari.

4. Stabilirea succesiunii unităţilor de învăţare (oră / ore de curs) şi detalierea conţinuturilor

tematice pentru fiecare unitate în raport cu acele competenţe specifice care le sunt asociate prin

programă.

5. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învăţare, în concordanţă cu

competenţele specifice vizate.

Structura planificării calendaristice

Nr.

U.Î.

Conţinuturi ale U.Î. tematice elemente de construcţie a

comunicării funcţii comunicative

Competenţe vizate

Ore

alocate

Săptă-mâna

Observaţii (amendamente)

În această rubrică vor fi incluse si valorile şi atitudinile vizate cu preponderenţă de unitatea

de învăţare respectivă

66


II. PROIECTAREA UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Metodologia de proiectare a unei unităţi de învăţare constă într-o succesiune de etape înlănţuite logic, ce contribuie la detalierea conţinuturilor, în vederea formării competenţelor specifice. Etapele proiectării sunt aceleaşi oricare ar fi unitatea de învăţare vizată.

Detalieri ale conţinuturilor unităţii de

învăţare

Competenţe vizate

Activităţi de învăţare

Resurse

Evaluare

Ce? De ce? Cum? Cu ce?

Cât? (În ce măsură?)

- tema (detaliată pe lecţii)- text / tip de text- elem. de constr. a

comunicării- acte de vorbire / funcţii

comunicative

III. TIPURI DE ACTIVITĂŢI ŞI EXERCIŢII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC

1. Receptarea mesajelor orale

- exerciţii de identificare- exerciţii de discriminare- exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un mesaj oral- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (, conversaţie, descriere, discuţie,

prezentare)

2. Receptarea mesajelor scrise

- exerciţii de confirmarea înţelegerii sensului global dintr-un text scris- exerciţii de completare de texte lacunare- exerciţii de desprindere/ înţelegere a ideilor dintr-un text (descriere, raport, etichetă, prospect,

grafic, prezentare)- exerciţii de operare cu fragmente de texte / texte de informare (completare de formulare) - proiecte individuale

3. Producerea mesajelor orale- exerciţii de formulare de întrebări şi răspunsuri- exerciţii de prezentare, relatare, rezumare- dialog, conversaţie dirijată sau liberă, simulare, interviu, joc de rol, negociere- discuţii, descrieri, asocieri, comparaţii

4. Receptarea mesajelor scrise

- exerciţii de completare de formulare- exerciţii de redactare simplă cu întrebări de sprijin şi plan- exerciţii de formulare de corespondenţă personală/profesională (mesaje, scrisori, carte poştală,)- exerciţii de redactare a unor texte / scrisori cu paşi daţi

5. Participarea la conversaţie

- exerciţii pe perechi şi în grup: dialog, conversaţie, interviu, mesaj, scrisoare de răspuns - joc de rol, discuţie, negociere- exerciţii de grup: formulare / ordonare / esenţializare a unor idei / enunţuri

67


- exerciţii de formulare / construire a unei argumentări simple- proiecte de grup

IV. EVALUAREA

Evaluarea formativă, continuă şi regulată este implicită demersului pedagogic curent în orele

de limbă modernă, permiţând, atât profesorului cât şi elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare

a competenţelor şi a cunoştinţelor, să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se

impun în vederea reglării (ajustării) procesului de predare / învăţare. Pentru a se realiza o evaluare

cît mai completă a învăţării, este necesar să se aibă în vedere, mai ales în evaluarea formativă

continuă, evaluarea nu numai a produselor activităţii şi învăţării elevilor, ci şi a proceselor de

învăţare, şi a competenţelor achiziţionate, a atitudinilor dezvoltate, precum şi a progresului elevilor.

Este evident că modalităţile (metode, instrumente) tradiţionale de evaluare nu pot acoperi

toată această paletă de rezultate şcolare care trebuie evaluate. În aceste condiţii, pentru a putea

obţine cît mai multe date relevante privind învăţarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii să

facă apel la metode şi instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea formativă a achiziţiilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi)

elevilor, a competenţelor lor de comunicare şi inter-relaţionare şi a atitudinilor dezvoltate de aceştia,

la orele de limbi moderne se recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

Observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)

Tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării

Proiectul

Portofoliul

Autoevaluarea

Mai jos sunt prezentate câteva repere şi sugestii pentru utilizarea proiectului şi

portofoliului ca instrumente complementare de evaluare.

PROIECTUL

Proiectul este o activitate complexă de învăţare care se pretează foarte bine a fi folosită şi ca

instrument de evaluare, atât formativă, cât şi sumativă. Proiectul este o activitate individuală şi/sau

în grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece încurajează cooperarea şi dezvoltă

competenţe de lucru în echipă. Un avantaj important al proiectului este că dă posibilitatea elevilor

de a lucra în ritm propriu, de a-şi folosi mai bine stilul propriu de învăţare şi permite învăţarea şi de

la colegi.

Proiectul pune elevii în situaţia de a lua decizii, de a comunica şi negocia, de a lucra şi

învăţa în cooperare, de a realiza activităţi în mod independent, de a împărtăşi celorlalţi cele realizate

/ învăţate, într-un cuvânt, îl ajută să participe direct la propria lui formare

68


Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe şi necesită pregătirea profesorului şi a elevilor

în ideea lucrului în echipă, prin cooperare, atât în clasă, cât şi în afara clasei.

Grupul poate fi alcătuit din două până la zece persoane în funcţie de mărimea clasei, natura

obiectivelor şi experienţa participanţilor, dar un număr de patru-cinci participanţi reprezintă

mărimea ideală pentru grupurile care au de îndeplinit obiective precise. Cu cât creşte numărul

membrilor, cu atât scade posibilitatea participării efective la toate activităţile a fiecăruia, dar poate

creşte complexitatea obiectivelor urmărite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea

greu de monitorizat.

Proiectul este o activitate complexă care îi solicită pe elevi:

- să facă o cercetare (investigaţie);

- să realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmează a fi prezentat: dosar

tematic, ghid, pliant, ziar, afiş publicitar, carte, film, expoziţie, corespondenţă,

spectacol/serbare etc.);

- să elaboreze raportul final.

- să facă prezentarea publică a proiectului

Etapele realizării unui proiect sunt:

7. Alegerea temei;

8. Planificarea activităţii:

- Stabilirea obiectivelor proiectului;

- Alegerea subiectului în cadrul temei proiectului de către fiecare elev/grup;

- Distribuirea responsabilităţilor în cadrul grupului;

- Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cărţi de la bibliotecă,

presă, persoane specializate în domeniul respectiv, instituţii, organizaţii

guvernamentale etc.);

9. Cercetarea propriu-zisă.

10. Realizarea materialelor.

11. Prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau a materialelor create.

12. Evaluarea (cercetării în ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

Deşi proiectul presupune un grad înalt de implicare a elevului în propria sa formare, aceasta nu are

drept consecinţă non-angajarea profesorului. Dacă elevii urmează să-şi conceptualizeze, îndeplinească şi

prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere şi monitorizare discretă în toate

fazele activităţii. Profesorul rămîne aşadar un factor esenţial al procesului, mai ales dacă proiectul este folosit

şi ca instrument de evaluare a rezultatelor şcolare.

Sarcinile profesorului vizează organizarea activităţii, consilierea (dă sugestii privind surse

sau proceduri) şi încurajarea participării elevilor; este esenţială neimplicarea sa în activitatea 69


propriu-zisă a grupurilor de elevi (lăsând grupul să lucreze singur în cea mai mare parte a timpului),

intervenţia sa fiind minimă şi doar atunci când este absolut necesară. Luarea de decizii pentru

rezolvarea pe cont propriu de către elevi a dificultăţilor întîmpinate constituie o parte importantă a

învăţării prin proiect. Este însă la fel de important să se evite ca elevii să fie puşi în situaţia de a

avea eşecuri majore, căci eşecul are o importantă influenţă negativă asupra învăţării. Asigurarea şi

evidenţierea succesului (chiar dacă este vorba de succese mici sau parţiale!) fiecăruia dintre elevi

este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instrucţiunile emise de profesor să fie clare, specifice şi să conţină

şi o limită de timp pentru îndeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient să se scrie instrucţiunile pe

tablă, foi de hârtie şi să se precizeze rolurile în grup (de ex. secretar – scrie ideile emise de

participanţi; mediator – asigură participarea tuturor membrilor grupului la discuţii; timer –

urmăreşte încadrarea în limitele de timp stabilite; raportor – prezintă întregii clase concluziile

grupului).

Esenţa proiectului constă:

1. Într-un scop concret care să permită folosirea limbii străine pentru comunicare în contexte

autentice;

2. Într-o responsabilitate comună a elevilor şi a profesorului în planificare şi execuţie;

3. Într-o sarcină concretă în care activităţile lingvistice şi activităţile practice (scrisul,

tipărirea, pictarea, decuparea etc.) se întrepătrund;

4. Într-o utilizare autonomă a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto,

microfon, cameră de luat vederi, dicţionare, scrisori, creioane, foarfece etc.)

5. În dobândirea unei experienţe concrete, practice extinsă dincolo de clasă.

Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notaţi pentru modul de lucru, pentru modul

de prezentare şi/sau pentru produsul realizat.

Activitatea în proiect a elevilor poate fi evaluată pe cinci dimensiuni:

1) operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din învăţare (dacă cerinţa este ca elevii să-şi

elaboreze proiectul pe baza cunoştinţelor şi înţelegerii dobândite în şcoală, ei au ocazia astfel să-

şi selecteze şi să decidă ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc să includă în proiect);

2) competenţele de comunicare – se pot urmări toate categoriile de competenţe de comunicare

atât pe perioada elaborării proiectului, cât şi la prezentarea acestuia (proiectele oferă elevilor

ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alţi adulţi şi colegi într-un efort de

colaborare şi, nu în ultimul rând, cu ei înşişi);

70


3) calitatea muncii (sunt examinate în mod obişnuit inovaţia şi imaginaţia, judecata şi tehnica

estetică, execuţia şi realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune în lumină un anumit

concept);

4) reflecţia (capacitatea de a se distanţa faţă de propria lucrare, de a avea permanent în vedere

obiectivele propuse, de a evalua progresul făcut şi de a face rectificările necesare). Elevul

ajunge cu timpul să interiorizeze aceste practici astfel încât ajunge la performanţa de a-şi aprecia

singur munca. In plus, când elevul continuă să creeze într-un anumit gen, se familiarizează cu

criteriile acestuia şi învaţă progresiv să gândească în acel domeniu.

5) produsul proiectului – în măsura în care se face evaluarea competenţelor elevului aşa cum sunt

ele materializate în produs, şi nu aspecte ale proiectului nerelevante pentru învăţarea care se

doreşte a fi evaluată.

Evaluatorul este interesat şi de alte două aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce

evidenţiază proiectul în domeniul capacităţilor cognitive şi al stilului de învăţare ale elevului) şi,

respectiv, modul în care elevul s-a implicat în comunicarea şi cooperarea nu numai cu alţi elevi,

dar şi cu profesori, experţi din exterior, precum şi folosirea judicioasă de către acesta a diferitelor

resurse (bibliotecă, internet).

Experienţa a arătat că proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajează

elevii pe o perioadă de timp semnificativă, determinându-i să conceapă schiţe, să le revizuiască şi să

reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvoltă relaţii interpersonale, cooperare; oferă oportunităţi de

comunicare şi utilizare a limbii moderne în contexte autentice; oferă o ucenicie pentru tipul de

muncă ce va fi desfăşurată după încheierea şcolii; permit elevilor să-şi descopere “punctele forte” şi

să le pună în valoare: mobilizează un sentiment al implicării, generând o puternică motivaţie

interioară; şi, probabil, lucrul cel mai important, constituie un cadru propice în care elevii pot

demonstra înţelegerea şi competenţele dobândite prin parcurgerea curriculum-ului şcolar.

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE este un document sau o culegere

structurată de documente în care fiecare titular (elev / persoană care studiază limbi străine) poate să

reunească de-a lungul anilor şi să prezinte într-un mod sistematic calificativele, rezultatele şi

experienţele pe care le-a dobândit în învăţarea limbilor precum şi eşantioane din lucrări personale.

Ca exemplu ar putea fi luat ”Portofoliul European al Limbilor”, EQUALS – ALTE

La baza acestui portofoliu se află două obiective majore:

- motivarea elevului (celui care învaţă) prin recunoaşterea eforturilor sale şi diversificarea

studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul întregii vieţi;

- prezentarea competenţelor lingvistice şi culturale dobândite (achiziţionate)

71


Conceput ca un document personal în care elevul poate să înscrie calificativele şi

experienţele sale lingvistice, portofoliul conţine trei părţi:

- un paşaport (carnet) care atestă calificările formale naţionale;

- o biografie lingvistică ce descrie competenţele atinse în domeniul limbilor străine şi

experienţa de învăţare. Se utilizează scări de evaluare şi autoevaluare care se regăsesc în cadrul

european comun de referinţă.

- un dosar care conţine alte materiale cu privire la procesul de învăţare, obiectivele fixate de

titular, «carnetul de bord», cu notaţiile privind experienţele de învăţare, eşantioane din lucrări

personale şi / sau documente

”Portofoliul European al Limbilor” ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea

portofoliilor elevilor. În acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar

putea conţine documente cum ar fi:

o listă cu texte literare sau de altă natură citite într-o limbă străină (sub formă imprimată sau

electronică);

o listă de texte prezentate audio-vizual, ascultate / văzute (emisiuni de radio / TV, filme,

casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);

interviuri scrise sau pe casetă audio, integrale sau secvenţe;

răspunsuri la chestionare, interviuri;

proiecte / părţi de proiecte realizate;

traduceri;

fotografii, ilustraţii, pliante, afişe publicitare, colaje, machete, desene, caricaturi

(reproduceri / creaţii personale);

texte literare (poezii, fragmente de proză);

lucrări scrise curente / teste;

compuneri / creaţii literare personale;

contribuţii personale la reviste şcolare;

extrase din presă şi articole redactate pe o temă dată;

corespondenţă care implică utilizarea unei limbi străine.

Portofoliul se realizează prin acumularea în timp, pe parcursul şcolarităţii, a acelor

documente considerate relevante pentru competenţele deţinute şi pentru progresul înregistrat de

elev.

Dosarul va prezenta la început o listă cu documentele existente, organizată fie tematic, fie

tematic şi cronologic. Documentele dosarului se acumulează fie la cererea profesorului, fie la

dorinţa elevului (care va include acele documente pe care le consideră ca fiind semnificative pentru

propriul progres) şi vor fi alese astfel încît să arate etapele în evoluţia elevului.

72


Portofoliul permite elevului:

- să-şi pună în evidenţă achiziţiile lingvistice;

- să-şi planifice învăţarea;

- să-şi monitorizeze progresul

- să ia parte activ la propriul proces de învăţare.

Portofoliul permite profesorului:

- să înţeleagă mai bine obiectivele şi nevoile elevului;

- să negocieze obiectivele învăţării şi să stimuleze motivaţia;

- să programeze învăţarea;

- să evalueze progresul şi să propună măsuri şi acţiuni de remediere unde (şi dacă) este

nevoie

- să evalueze activitatea elevului în ansamblul ei.

Profesorul poate proiecta un portofoliu în raport de obiectivele / competenţele din Curriculum-

ul Naţional şi de situaţia în care îl va utiliza.

Perioada de realizare a portofoliului de către elev va fi mai îndelungată şi îi va fi adusă la

cunoştinţă.

NOTĂ: Evaluarea continuă este diferită de evaluarea în vederea certificării.

Evaluarea certificării se va face astfel:

1. printr-o probă scrisă tip test, prin care elevul demonstreaza că este capabil să înţeleagă

mesajul şi să desprindă informaţii, să deducă semnificaţii, să utilizeze expresii, să redacteze mesaje,

pe care să le transpună în scris, aşa cum se precizează în criteriile de performanţă şi în condiţiile de

aplicabilitate din standarde.

2. printr-o probă orală prin prin care elevul demonstreaza că este capabil să reacţioneze şi să

stabilească legături între mesaje, să identifice componentele logice, să enunţe şi să argumenteze

opiniile personale, să utilizeze vocabularul de specialitate, aşa cum se precizează în criteriile de

performanţă şi în condiţiile de aplicabilitate din standarde.

73

Curriculum în dezvoltare locală – clasa a X a Turism

MODULUL VI

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

74


I. NOTA DE PREZENTARE

Curriculumul la decizia şcolii este, în învătământul profesional şi tehnic, un curriculum de

dezvoltare locală care presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în

procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi economici,

instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc ).

Opţiunea pentru o astfel de componentă a curriculumului se integrează strategiei de

descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în

învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de

cetăţeni.

Curriculumul de dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi

comunitate şi are în vedere:

• resursele locale pentru instruire ( baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare

cu agenţii economici )

• cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor

economice desfăşurate în zonă.

Conţinutul curriculumului de dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se

elaborează de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se

pregătesc.

Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:

• lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de

competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea

responsabilităţilor, creativitatea şi spiritul antreprenorial;

• dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la

formarea profesională într-o calificare;

• promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să

devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.

În planul cadru de învăţământ pentru şcoala de arte şi meserii, pentru curriculumul de

dezvoltare locală au fost alocate, în cadrul culturii de specialitate, 60 ore/an în clasa a X-a.

Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de

Pregătire Profesională şi este construit modular, pe structura unităţilor de competenţă pentru

abilităţi cheie şi de competenţă tehnică şi profesională, curriculumul de dezvoltare locală va viza,

alături de celelalte module din trunchiul comun, atingerea de către elev a acestor competenţe, în

totalitatea lor.

75


Din repartizarea unităţilor de competenţă pe module, rezultă pentru curriculumul de

dezvoltare locală următoarea alocare de unităţi de competenţă:

Satisfacerea cerinţelor clienţilor.

Precizări importante privind abordarea Curriculumului

La baza elaborării Curriculumului stau competenţele individuale care se regăsesc în

Standardul de Pregătire Profesională.

Noua orientare care a stat la baza elaborării Curriculumului este formarea

competenţelor individuale şi nu însuşirea unor conţinuturi ştiinţifice.

Curriculumul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională.

Se recomandă parcurgerea tabelului de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

care reprezintă condiţiile de aplicabilitate din Standardul de pregătire profesională

pentru unităţile de competenţă respective.

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ RELEVANTE

COMPETENŢE CHEIE COMPETENŢE TEHNICE GENERALE

COMPETENŢE TEHNICE GENERALE

U 11 Satisfacerea cerinţelor clienţilor

- -

III. TABELUL DE CORELARE A UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ CU COMPETENŢELE

NR. CRT.

UNITATE DE COMPETENTĂ

COMPETENŢE

1 U11

Satisfacerea

ccerinţelor clienţilor

1. Recunoaşte drepturile clienţilor.

2. Răspunde fără discriminare cerinţelor/nevoilor clienţilor în

domeniul său de activitate.

3. Oferă clienţilor servicii corespunzătoare standardelor.

4. Prezintă implicaţiile socio–economice ale serviciilor de

calitate necorespunzătoare.

76


IV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE.


dezvolta anumite conţinuturi, de a le eşalona în timp.În funcţie de cadrul local se vor stabili

conţinuturi care să permită însuşirea competenţelor respective. Competenţele vor fi însuşite prin

parcurgerea unui modul sau a două module, în funcţie de condiţiile concrete.

Este indicat să fie folosite metode de predare- învăţare cu caracter activ, interactiv şi metode

centrate pe elev.




la rezolvarea problemei puse în discuţie.






creativitatea, studiul de caz, brainstormingul etc.

Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la probleme

reale, pentru a se putea ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale angajaţilor şi ale

societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propiul lor mod de înţelegere a conţinutului realizând:

proiecte, portofolii, discuţii în grup.

Se recomandă folosirea lucrului în echipă care facilitează procesul de învăţare.. Această




competenţelor.

Competenţele individuale din cadrul acestui modul/acestor module nu vor fi supuse evaluării

finale în cadrul altor module. Acest lucru nu exclude exersarea şi dezvoltarea acestora şi prin

parcurgerea conţinuturilor altor module.





77


este lipsită de semnificaţie în cadrul acestei evaluări. Pentru evaluarea care presupune o

probă practică , un instrument de evaluare care poate fi utilizat este fişa de observare.

V. SUGESTII METODOLOGICE.

In strategia didactica profesorul poate utiliza o paletă largă de metode. Se recomandă

metodele centrate pe elev care să implice elevul în procesul de formare. Elevii învaţă mai bine

dacă aud informaţiile, văd demonstraţiile şi ilustraţiile, discută informaţiile şi ideile,

experimentează şi practică tehnicile.

Ei devin astfel membrii unei reţele de comunicare, se simt în largul lor, îşi împărtăşesc

experienţele, pun întrebări, colaborează cu ceilalţi, îşi asumă riscuri, participă activ la propriul

proces de instruire şi educare. Profesorul are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator şi

organizator. El are răbdare, lucrează la acelaşi nivel cu elevii şi respectă ideile şi experienţele

participanţilor.

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare :

observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea

atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;

autoevaluarea

tema în clasă

investigaţia

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

fişe de observare

fişe de lucru

fişe de autoevaluare








condiţii:

78



masă


de masă




către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la

clasă




evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ














psihic al elevilor









79







deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest

aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.

80

clasa a X a Turism

MODULUL VII

INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ

81

clasa a X a TurismI. NOTA DE PREZENTARE






Profesională.





Nivelul I Nivelul II Nivelul III

lucrător în alimentaţiecofetar-patiser

tehnician în turism, hotel şi alimentaţie

ospătar (chelner)bucătar

lucrător în hotel lucrător hotelier


turism”

PIAŢA

MUNCII



alimentaţie ”



hotel”








Niv

el I

IIN

ivel

II

Niv

el I

LI C E E U

T E H N O L O GI

C

82



COMPETENŢE CHEIE


COMPETENŢE CHEIE


LUCRĂTOR ÎN HOTEL


LUCRĂTOR HOTELIER


BUCĂTAR


COFETAR PATISER


OSPĂTAR


COMPETENŢE CHEIE




clasa a X a TurismStandardele de pregătire profesională cuprind trei categorii de unităţi de competenţă:


şi transferabilă;



ulterioare;



III

II

I

83

clasa a X a TurismRuta prin Şcoala de Arte şi Meserii



















tradiţionale.








sociali.



a) Competenţele cheie, fiind transferabile, sunt comune tuturor celor 16 domenii de calificare;

b) Competenţele tehnice generale oferă pregătirea tehnică generală pentru domeniu „Turism şi


c) Competenţele tehnice specializate – dezvoltă abilităţi specifice calificării



84

clasa a X a Turismtehnologice de pregătire a preparatelor”, „respectarea normelor de igienă şi de securitate a muncii”,









Modulul „Practică comasată” are atribuite la nivelul clasei a X a un număr de 180 de

ore/an, ce se vor efectua pe parcursul a şase săptămâni cu un număr de 30 de ore/săptămână.


COMPETENŢE CHEIE COMPETENŢE TEHNICE GENERALE

COMPETENŢE TEHNICE GENERALE

U 8 Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă U9 Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

- -

85

clasa a X a TurismIII. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

Unităţi de competenţă Competenţe individuale Conţinuturi tematice

U 8 Pregătirea pentru integrarea la locul de muncă

C1 – Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă

Surse de informare privind întreprinderile turistice

pliante, broşuri, publicaţii, internet.Organizarea activităţii la locul de muncă

program de lucru, activităţi desfăşurate, dotare,

Executarea de operaţii simple în conformitate cu abilităţile dobândite şi cerinţele locului de muncă

C2 – Se încadrează în cerinţele locului de muncă

Program de lucru – în conformitate cu activitatea desfăşurată în unitateSarcini de lucru

de execuţie a unor operaţii simple şi procese de rutină sub îndrumare

Regulament de ordine interioară Drepturi, Obligaţii, Sancţiuni, Recompense

C3 – Descrie structura unei organizaţii din domeniul profesional

Structura organizatorică a întreprinderii turistice

resurse umane, contabilitate, producţie, secretariat, conducere, marketing, salarizare.

Personalul din unităţile de alimentaţie publică Relaţii între membrii echipei conform propriei poziţii

colaborare, comunicare, subordonare.

C4 – Manifestă disponibilitate faţă de sarcinile de lucru

Atitudinea faţă de activitatea desfăşurată receptivitate, flexibilitate.

Activităţi suplimentare pregătire prelungită, activităţi în afara sarcinilor curente.

Situaţii neprevăzute defecţiuni, disfuncţionalităţi, rezolvarea situaţiilor, semnalarea situaţiilor.

86

clasa a X a Turism

U9Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

C1 – Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă

Cerinţele locului de muncă Abilităţi:

sociale – relaţii de muncă,tehnice - de execuţie a operaţiilor specifice.

Instruire suplimentară în situaţii de: modificare sau adăugare de sarcini, echipamente noi.

C2 – Îşi asumă responsabilitatea faţă de sarcina primită

Sarcini de lucru conform: fişa postului , instrucţiunilor de exploatare a utilajelor, dispoziţiilor organizatorului de proces.

Responsabilităţile în rezolvarea sarcinilor: îndeplinirea sarcinilor , colaborarea cu membrii echipei.

Cerinţele îndeplinirii sarcinilor norme interne sisteme de asigurare a calităţii

C3 – Se instruieşte continuu în vederea îmbunătăţirii propriei performanţe

Surse de informare şi informaţii Decizii de instruire:

studiu individual,formare continuă, învăţare informală

C4 – Manifestă mobilitate ocupaţională faţă de schimbările de pe piaţa muncii

Surse de informare şi informaţii privind ocupaţia (COR, centre de formare, agentului economic, etc.)Selectarea ofertei pregătiriiOpţiune profesională

87

clasa a X a TurismIV. CONDIŢII DE APLICARE DIDACTICĂ ŞI DE EVALUARE

Tipurile de activităţi de învăţare şi alegerea tehnicilor de instruire practică revine maistrului

instructor şi agentului economic, care au sarcina de a individualiza şi de a adapta activitatea practică

la particularităţile elevilor.

Maistrul instructor şi agentul economic au libertatea de a alege metodele şi tehnicile de

învăţare activă şi de a propune noi activităţi de învăţare, în măsură să asigure formarea

competenţelor prevăzute în programă. Se recomandă metodele centrate pe elev, care asigură un

caracter formativ procesului de învăţământ. Se va avea în vedere şi utilizarea metodelor specifice

pentru dezvoltarea competenţelor elevilor care prezintă deficienţe integrabile, prin adaptarea

acestora la specificul condiţiilor de învăţare şi de comportament.

Evaluarea formativă, continuă este implicită demersului pedagogic curent în orele de

instruire practică comasată, permiţând, atât maistrului instructor şi agentului economic, cât şi

elevului, să cunoască nivelul de achiziţionare a competenţelor, priceperilor şi deprinderilor practice,

să identifice lacunele şi cauzele lor, să facă remedierile care se impun în vederea reglării procesului

de predare / învăţare.

Instrumentele de evaluare continuă trebuie corelate cu indicatorii de performanţă şi probele

de evaluare din cadrul competenţelor individuale relevante pentru modul, astfel, evaluarea continuă

este condiţionată de criteriile de performanţă şi de probele de evaluare din Standardul de pregătire

profesională.

Criteriile specifice de evaluare trebuie stabilite de maistru instructor şi agentul economic şi

prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând, astfel,

capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.






unităţi.

2. Elevul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a

terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document.




88

clasa a X a TurismDacă evaluatorul este nesigur în legătura cu vreun element, el se poate adresa Verificatorului

intern.






Dacă se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru, ataşând la

lucrarea candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.

Titlul unităţii : Tranziţia de la şcoală la locul de muncă

Competenţa:1 Îşi evaluează nivelul de pregătire în raport cu cerinţele unui loc de muncă

Criterii de performanţăPrecizări privind

aplicabilitatea criteriilor de performanta

Probe de evaluare

Evaluare

(a) Identificarea cerinţelor

unui loc de muncă

Organizare

Distribuire de sarcini

Igienă

Securitatea muncii

Relaţii de muncă

Probe orale

Probe scrise

Joc de rol

1

(b) Compararea abilităţilor

dobândite cu cerinţele

locului de muncă

Abilităţi sociale

Abilităţi tehnice

Probe orale

Probe scrise

Exerciţii practice

1

(c) Solicitarea instruirii

suplimentare în anumite

situaţii

Sarcini modificate

Sarcini adăugate

Utilaje

Echipamente noi

Probe practice

Exerciţii practice

1

89

clasa a X a TurismInstrumentul de evaluare 1

Fişă de observaţie:

COMPETENŢA: Obţine informaţii despre cerinţele locului de muncă:

Nr.crt.

Identificarea surselor de informare Evaluator Data

1. Pliante

2. Broşuri

3. Mijloace de informare în masă

4. Publicaţii de specialitate

5. Internet

Nr.crt.

Selectarea informaţiilor în funcţie de cerinţele locului de muncă

Evaluator Data

1. Program de lucru

2. Regulament de Ordine Interioară

3. Activităţi desfăşurate la locul de muncă

4. Instrucţiuni de utilizare a utilajelor din dotare

Nr.crt.

Compararea abilităţilor dobândite cu cerinţele locului de muncă

Evaluator Data

1. Executare de operaţii simple, rutiniere sub supraveghere şi

îndrumare

2. Comunicare

3. Lucrul în echipă

4. Igiena muncii

5. Securitatea muncii

90

clasa a X a TurismV. SUGESTII METODOLOGICE

Practica comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului şcolar sau se poate

fragmenta la sfârşitul celor două semestre.

Activităţile de învăţare propuse pentru această perioadă vor urmări formarea/consolidarea

competenţelor descrise în standardul de pregătire profeşională, Practica comasată se poate desfăşura

în atelierele şi laboratoarele tehnologice din şcoală, dacă dotarea acestora este adecvată cerinţelor

şi/sau la agenţi economici parteneri ai şcolii. Pentru unele domenii de pregătire ( comerţ, servicii,

construcţii, agricultură etc) practica comasată se poate efectua şi pe parcursul vacanţelor şcolare,

urmând ca săptămânile din vacanţă în care elevii au fost în practică să fie recuperate pe parcursul

anului. Se recomandă ca acest tip de instruire să se efectueze cu precădere la agenţii economici, cu

care să se stabilească relaţii de parteneriat care să faciliteze în final şi integrarea elevilor la

terminarea şcolii.

Relaţia unitate de învăţământ – agent economic

Pentru efectuarea instruirii practice la agentul economic, unitatea de învăţământ trebuie să

încheie cu acesta o convenţie de colaborare care să stabilească:

• Statutul elevului care urmează formarea în întreprindere

• Responsabilitatea pedagogică a unităţii de învăţământ

• Modalităţile de protecţie şi igienă a muncii, precum şi de protecţie civilă

• Obiectivele şi modalităţile de instruire ( durată, calendar, conţinut, activităţi)

• Modalităţi de participare a specialiştilor din întreprindere la instruirea elevilor

• Modalităţi de urmărire a instruirii şi de evaluare

• Un reprezentant care să aibă rolul de tutore pentru elevi şi care să colaboreze

permanent cu cadrul didactic coordonator al activităţii de instruire practică

Se va urmări ca stagiul la agentul economic să permită elevului:

• Să înţeleagă concret constrângerile economice, umane şi tehnice ale întreprinderii

• Să înţeleagă constrângerile de securitate impuse de metodele de lucru

• Să observe şi să analizeze, pornind de la situaţii reale, diferitele elemente ale unor

strategii de calitate, să perceapă costurile induse de non-calitate

• Să utilizeze achiziţiile sale în domeniul comunicării, în relaţia cu personalul angajat

• Să cunoască importanţa tuturor serviciilor şi compartimentelor unei întreprinderi

Documente necesare organizarii şi desfasurarii practicii comasate

Unitatea de învăţământ, prin catedra de specialitate tehnologică, va întocmi următoarele

documente care vor asigura buna desfăşurare şi calitatea procesului de instruire practică comasată:

91

clasa a X a TurismGrafic de desfăşurare a practicii comasate pe clase, săptămâni, loc de desfăşurare a practicii

Profesorii de specialitate şi maiştrii instructori încadraţi pentru instruirea practică comasată vor

întocmi planificări calendaristice pentru această activitate şi vor urmări realizarea în totalitate a

acesteia.

În scopul facilitării urmăririi frecvenţei la activitatea de instruire practică, precum şi a

evaluării de parcurs se propune ca fiecare elev să aibă un caiet/ portofoliu de practică, alcătuit din

fişe individuale, alcătuite pentru fiecare temă. Portofoliul de practică poate conţine, de asemenea,

fişe individuale de observaţie în care elevul să urmărească diferite aspecte ale procesului tehnologic,

documentaţii tehnice care pot fi accesibile elevului, fişe de lucru şi fişe de evaluare concepute de

profesor sau maistru pentru această activitate. Conţinutul acestui portofoliu va constitui un element

important în procesul de evaluare. De asemenea, profesorul/ maistrul instructor va avea pentru

fiecare elev o fişă individuală de control, care va urmări atingerea competenţelor prin efectuarea

activităţilor descrise în cadrul fiecărei teme.

Ordinea de parcurgere a conţinuturilor este recomandată a fi următoarea:

1. Structura organizatorică a întreprinderii turistice departamente specifice:

resurse umane,

contabilitate,

producţie,

secretariat,

conducere,

marketing,

salarizare.

2. Personalul din întreprinderii turistice

3. Relaţii între membrii echipei conform propriei poziţii

colaborare,

comunicare,

subordonare.

4. Atitudinea faţă de activitatea desfăşurată

Receptivitate,

Flexibilitate.

Activităţi suplimentare

o Pregătire prelungită,

o Activităţi în afara sarcinilor curente.

Situaţii neprevăzute

o defecţiuni, disfuncţionalităţi,

92

clasa a X a Turismo rezolvarea situaţiilor,

o semnalarea situaţiilor.

5. Cerinţele locului de muncă

abilităţi:

o sociale – relaţii de muncă,

o tehnice - de execuţie a operaţiilor specifice.

Instruire suplimentară în situaţii de :

o modificare sau adăugare de sarcini,

o echipamente noi.

Sarcini de lucru conform:

o fişa postului ,

o instrucţiunilor de exploatare a utilajelor,

o dispoziţiilor organizatorului de proces.

Responsabilităţile în rezolvarea sarcinilor :

o Îndeplinirea sarcinilor ,

o colaborarea cu membrii echipei.

Cerinţele îndeplinirii sarcinilor

o norme interne

o sisteme de asigurare a calităţii

6. Surse de informare şi informaţii

Decizii de instruire:

o studiu individual,

o formare continuă,

o învăţare informală

Surse de informare şi informaţii privind ocupaţia (COR, centre de

formare, agentului economic, etc.)

Selectarea ofertei pregătirii

Opţiune profesională

93

clasa a X a TurismRecomandări pentru adaptarea curriculumului la elevii cu nevoi speciale







condiţii:


masă


de masă




către profesorul consilier al şcolii (psihologul), dirigintele clasei şi cadrele didactice de la

clasă




evaluarea periodică a nivelului de pregătire a elevilor cu nevoi speciale , comparativ














psihic al elevilor

94

clasa a X a TurismFormarea competenţelor profesionale şi integrarea şcolară şi profesională pot fi diferenţiate













deficient cu avizul comisiei de expertiză medicală, orientare şcolară şi profesională. Acest

aviz va fi dat de medicii experţi în medicina muncii, orientare şi profesionalizare.

95

clasa a X a Turism

Tabel de corelare a modulelor – Nivelul I - Turism şi AlimentaţieClasa. a IX-a – Turism şi Alimentaţie Clasa a X-a Alimentaţie Clasa a X-a Turism

Unit de

comp

Comp individ

M1Structuri

de primire

M2Bazele alim.

M3Igiena Profes

M4Tehnici

de servire

M5Bazele Contab

P C CDL

M1Patrimoniu

Turistic

M2Gastro-nomie

M3 Servirea Consum

M4Gestiunea Economic

a

M5Comport si

etica profes.

PC CDL

M1Patrimoniu

Turistic

M2Servicii

hoteliere

M3Gestiunea Economic

a

M4Comport si etica profes.

PC CDL

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

U1 C1 - - √ - - - - - - - - - - - - - - - - -C2 √ √C3 √C4 √C5 √C6 √ √

U5 C1 √C2 √C3 √C4 √

U6 C1 √C2 √C3 √ √

U7 C1 √C2 √C3 √

U8 C1 √ √C2 √ √C3 √ √C4 √ √

U9 C1 √ √C2 √ √C3 √ √C4 √ √

U10 C1 √C2 √C3 √

1

clasa a X a Turism

U11 C1 √ √C2 √ √C3 √ √C4 √ √

U12 C1 √ √C2 √ √C3 √ √

U13 C1 30C2 30

U14 C1 √C2 √C3 √

U√ C1 √ √C2 √C3 √ √

U16 C1 √C2 √C3 √

U17 C1 √ √C2 √ √C3 √ √

U18 C1 √C2 √ √

U19 C1 √ √C2 √ √C3 √

U√ C1 √ √C2 √ √

U21 C1 √ √C2 √ √C3 √

2

clasa a X a Turism

ORDINEA LOGICĂ DE PARCURGERE A MODULELOR

SăptămânaM1

Patrimoniu Turistic

M2Servicii hoteliere

M3Gestiunea economica

M4Comportament

şi etică profesională.

M5Comunicare profesională

în limba modernă II

M6Practică comasată

CDL

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

3

clasa a X a Turism

31

32

33

34

35

36

NOTĂ:

Semnificaţia simbolurilor:

nu se parcurge modulul

se parcurge modulul

Modulul de practică comasată se poate efectua în totalitate la sfârşitul anului

şcolar sau se poate fragmenta pe parcursul celor două semestre.

4

clasa a X a Turism

BIBLIOGRAFIE

1. Călin, O., Ristea, M., Bazele contabilităţii, Ed. Genicod, Bucureşti, 2002

2 Cârstea , G., Pârvu, F., Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura Economică,

Bucureşti, 1999

3 Feleagă, N., Ionaşcu, I., Tratat de contabilitate financiară vol. 1 şi 2, Ed. Economică,

Bucureşti, 1999

4 Gavrilă, T., Lefter, V., Managementul firmei, Ed. Economică, Bucureşti, 2002

5 Nicolescu,O., Verboncu, I., Management, Ed. Economică, Bucureşti, 2001

6 Ristea, M., Dumitru, C., Contabilitatea financiară, Ed. Mărgăritar, Bucureşti, 2003

7 *** Reglementări contabile pentru agenţii economici, Ed. Economică, Bucureşti, 2001

8 *** Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaţionale de Contabilitate, Ed. Economică,

Bucureşti, 2001

9 *** Ordinul M.F.P. nr.306/26.02.2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate,

armonizate cu directivele europene, M.O.nr.279/25.04.2002

10 Banu, C., şi colectiv Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară, Editura Tehnică,

Bucureşti, 2000

11 Costin, G.M., Segal, R., Alimente pentru nutriţie specială, Editura Academica, Bucureşti,

2001

12 Dan, V., Microbiologia alimentelor, Editura Alma, Galaţi, 2001

13 Florea, C., ş.a., Bucătăria internaţională, Editura Ceres, Bucureşti, 1998

14 Gal, A.M., Teodorescu, G.F., Dicţionar gastronomic, Editura Petcom, Sibiu, 2000

15 Lungu, C., Nutriţie umană şi toxicologia produselor alimentare, Editura

EvriKa, Brăila, 1999

16 Negrea, I., Bucşa F., Bucătăria românească, Editura Nera, Bucureşti, 1997

17 Nicolescu, R., Tehnologia restaurantelor, Editura Inter-Rebs, Bucureşti, 1998

18 Olaru, M., ş.a., Studiul calităţii produselor şi serviciilor, Editura Economică

Preuniversitaria, Bucureşti, 2000

19 Stavrositu, S. Ghid profesional în alimentaţia publică, Editura Tehnică, Bucureşti,

1998

20 Stavrositu, S. Tehnica servirii consumatorilor, E.D.P. R.A., Bucureşti, 2003

21 *** Reţetare tip de preparate culinare şi de produse de cofetărie-patiserie, O.M.T. nr.61/1999.

22. Revista”ANAT Media", Revista Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania,

Editor: SC.Retalcard SRL

23 Revista”Insight Tarom",Editor: Isabela Hurezan, [email protected] | www.tarom.ro

24 Revista”Litoral", Editor: Trustul de presa”Cuget liber", e-mail: litoral@cugetliber. ro |

5

mailto:[email protected]


http://www.tarom.ro/

clasa a X a Turism

25 Revista”Vacante&calatorii", Editor: S.C.GRUP MANAGEMENT SRL, Administratia

26 Revista”Romania Pitoreasca", Editor:S.C."Romania Pitoreasca"Adresa:Str.Lt.Ionescu Baican

nr.36, sector2, Bucuresti., e-mail:[email protected]

26 Revista"Turism Club", Editor:Enigma Production,| e-mail: [email protected] |

[email protected]

27 Revista”Muntii Carpati", Editor: Concept.Ltd.in colab.cu Asociatia Cabanierilor din Romania

şi Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania

28 Revista”Bucharest in your pocket", Editor: IYP Romania SRL., e-mail:

[email protected]|

29 Revista”What,Where,When", Editor Crystal Publishing Group SRL., e-mail:

[email protected]|

30 Revista”Romania Turistica", Editor: S.C.Informatia”ROMANIA DE AZI"S.R.L

31 Revista”Romania Turistica", Editor: S.C.Informatia”ROMANIA DE AZI"S.R.L

32 Revista”Hotel Restaurant Bar”, Editor: S.C.Crier Media Group S.R.L, Bucuresti

33 Cristian Valentin Hapenciuc Cercetarea statistica in turism, Editura Didactica şi

Pedagogică, 2003

34 Alexandru Nedelea Piata turistică, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2003

35 Alexandru Nedelea Politici de marketing în turism, Editura Economicî, Bucuresti, 2003

36 Puiu Nistoreanu Ecoturism şi turism rural, Editura ASE, Bucuresti,mai 2003

Attila G.Pilbath Ghid ecoturistic (Ariile naturale protejate din microregiunea

Ciomat-Balvanyos), Blueprint International srl. Bucuresti, 2003

37 Puiu Nistoreanu Management in turism, Editura ASE, Bucuresti , 2002

38 Puiu Nistoreanu Managementul prestatiei turistice, Editura Cargo, Turnu Severin,

2002

39 S. Baker, P. Bradley, J. Huyton Principile operatiunilor de la receptia hotelului Editura All

Beck, 2002

40 Gabriela Tigu Turismul montan, Editura ”Uranus” 2002

41 Nicolae Lupu şi colectiv Lexicon de termeni turistici, Editura”Oscar Print” 2002

42 *** Ghidul turistic al Romaniei Editat de Publirom Advertising

43 Ion Stanescu Potential turistic românesc, Eldorado al viitorului, Editura ”Paco”

2002

44 Constantin Luca Manualul ghidului de turism, Editura Gemma Print - iulie 2002

45 Nicolae Lupu Hotelul – economie şi management, Editura All – iunie 2002

46 N. Neacsu, A. Cernescu Economia turismului - studii de caz -reglementari”, 2002

6





clasa a X a Turism

47 Tiberiu Foris şi colectiv Manual de formare manageriala in turism”, Consulting Group -

Editura"Psihomedia”, 2002

48 Gabriela Stanciulescu Managementul operaţiunilor de turism”––, Editura All Beck, 2002

49 Gabriela Stanciulescu Managementul agentiei de turism”–– mai 2001. Editura ASE.

50 Petre Baron Economia turismului”– Editura Expert, Bucuresti.

51 *** România - Schituri. Manastiri. Biserici”- Editia a II a, Editura :”Royal Company”, 2001

52 M. Candea, F. Bran Spatiul geografic românesc - organizare, amenajare, dezvoltare",

Editura Economica, 2001

53 Rodica Minciu Economia Turismului, Editura Uranus, Iunie 2000

54 Vasile Glavan Turismul în Romania”- Editura Economica – 2000

55 G. Stanciulescu şi colectiv Managementul turismului durabil în ţările riverane Marii Negre,

Editura All Beck, 2000

56 Vasile Glavan Resurse turistice pe Terra”, Editura Economica, 2000

57 Florina Bran Ecoturism, Editura Economica, Bucuresti – 2000

58 T. Gherasim, D. Gherasim Marketing turistic–, Editura Economica, - Octombrie 1999

59 Gabriela Stanciulescu Tehnica operatiunilor de turism”, Editura All Beck, Bucuresti.

60 Aurelia - Felicia Stancioiu Dictionar de terminologie turistică, Editura Economica, Mai 1999

61 Constantin Draica Ghid practic de turism international şi intern, Editura All Beck .

62 Puiu Nistoreanu Turism rural. O afacere mica cu perspective mari, Editura

Didactica şi Pedagogica Bucuresti

63 *** Ghidul Restaurantelor", Editura”Adriana”

64 G. Stanciulescu, N. Lupu Dictionar poliglot explicativ de termeni utilizaţi în turism, Editura

All ,1998

65 Florina Bran Turismul rural – Model European”, Editura Economica.- 1998

66 Radu Nicolescu Serviciile în turism şi alimentatie publica, Editura Sport-Turism,

Bucuresti, 1998.

67 *** Ghidul turistic al Romaniei, Editura Publirom, 1997- 1998.

68 Negrutiu Magdalena Contabilitatea financiara şi de gestiune interna a cheltuielilor,

veniturilor şi rezultatelor în comert şi turism, Editura Didactica şi

Pedagogica, Bucuresti ,1997.

69 *** Legea Protecţiei Muncii 19/ 1996

70 *** Norma metodologică din 2 septembrie 1998 de avizare şi autorizare privind prevenirea şi

stingerea incendiilor

71 *** Norma generală din 22 iulie 1998 de prevenire şi stingere a incendiilor

72 *** Norme de protecţia muncii specifice activităţii din domeniul serviciilor

7

clasa a X a Turism

73 *** Ordin 510/06.28.2002

74 *** Legea 37/16.01.2002 privind protecţia consumatorilor

75 *** Og 103/2000 pentru modificarea legii 98/94 privind stabilirea şi sancţionarea

contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică

76 *** Hg 168/ 97 privind regimul produselor şi serviciilor care pot pune în pericol viaţa,

sănătatea şi securitatea muncii

77 *** Legea contabilităţii 82/1991

www.guv.ro

www.edu.ro

www.anpc.ro

www.mturism.ro

www.mtromania.ro

www.vacantesicalatorii.ro

www.turism.home.ro

www.turismclub.hades.ro

www.inyourpocket.com

www.bucurestiwww.ro

www.romaniaturistica.ro

www.cugetliber.ro/litoral.html

8

http://www.cugetliber.ro/litoral.html

http://www.romaniaturistica.ro/

http://www.bucurestiwww.ro/

http://www.inyourpocket.com/

http://www.turism.home.ro/

http://www.vacantesicalatorii.ro/

http://www.mtromania.ro/

http://www.mturism.ro/

http://www.anpc.ro/

http://www.edu.ro/

http://www.guv.ro/

Lucrator in Hoteluri-clasa a X-A

Documents

Transcript of Lucrator in Hoteluri-clasa a X-A