Lucrare Practica - Sectiuni Geologice

7/25/2019 Lucrare Practica - Sectiuni Geologice

1/9

1

Intocmirea sectiunilor geologice

Printr-o sectiune geologica construita dupa datele obtinute prin foraje se reda in

plan vertical succesiunea formatiunilor geologice ale unei structuri.

Sectiunile geologice se pot construi prin 2 metode:

- pe baza datelor din foraje

- dupa hartile structurale

Pentru a intocmi o sectiune geologica cat mai aproape de situatia reala pe baza

datelor obtinute prin foraje se impune a se tine seama de urmatoarele:

- amplasarea sondelor pe harta sa corespunda intocmai situatiei de pe teren;

- altitudinea (elevatia) sondelor sa fie masurata exact;

- limitele geologice dintre formatiuni sau orizonrturile reper sa fie luate dupadiagrafiile geofizice de sonda, dup ace acestea au fost bine fixate si correlate

intre ele, sa fie constante, pe intreaga structura. In cazul cand aceste limite

stratigrafice sau orizonturi repe sunt fixate eronat in cel putin o sonda, apar

interpretari eronate. Atunci cand limitele stratigrafice sau orizonturile reper

sunt luate din profilele mecanice, in cazul cand in sectiunea ce urmeaza sa fie

construita sunt si sonde vechi, lipsite de diagrafii geofizice de sonda, limitele

sau reperele trebuie sa fie identificate si pe diagrafiile geofizice ale sondelor

vecine, d.p.d.v.calitativ, respective dupa modul de inscriere. In general insa,

aceasta situatie la noi in tara este intalnita din ce in ce mai rar;

- Se recomanda sa fie folosite in constructia unei sectiuni geologice un numar

de 10-12 sonde sau chiar mai mare, functie de marimea structurii, deoarece

numai in acest caz se poate obtine o imagine cat mai aproape de realitate a

tectonicii structurii pe directia pe care ea se construieste. In cazul cand

numarul de sonde dintr-o sectiune geologica este mic si distanta dintre sonde

este foarte mare, prin constructie se va obtine numai o schita a structurii

respective pe directia profilului unde a fost construita si numai in timp prin

forarea de noi sonde, pentru acelasi interval de adancime, imaginea tectonicii

este mai aproape de realitate;

- Daca unele sonde sunt deviate, deviatiile acestora in plan vertical si orizontal

sa fie bine redate, respective pe sectiune sip e harta;

- Pe harta pe care sunt trcute sondele se traseaza directiile de sectionare ce vor fi

construite si ele vor fi in general perpendiculare pe directia structurii, paralele


2/9

2

intre ele, mai putin oblice si de regula se construiesc mai multe sectiuni

transversale decat longitudinale sau oblice, deoarece sectiunile transversale

pun mai bine in evidenta stilul tectonic al structurii in totalitatea ei;

- Stabilirea scarilor verticale si longitudinale la care vor fi construite sectiunile

geologice. Aceste scari se aleg egale, pentru a nu se obtine o imaginedeformata a structurii. In cazul in care distanta intre sonde este relative mica in

raport cu adancimile sondelor, ca si in cazul in care sectiunea cuprinde grupuri

de sonde foarte distantate intre ele, iar inclinarile stratelor sunt foarte mari,

cele doua scari se diferentiaza si acest lucru se indica in legenda sectiunii

respective;

- Se recomanda ca directia sectiunilor geologice sa treaca prin cat mai multe

sonde, iar sondele care nu se situeaza pe linia de sectiune, se proiecteaza

paralel cu directia stratelor, dar cu conditia ca aceste sonde sa nu se situeze la

distante foarte mari. Eronat se proiecteaza sondele perpendicular pe directia

sectiunii (fig.1a);

- Cand sondele sunt deviate se tine seama si de deviatia sondelor in plan

orizontal marcandu-se pe directia sectiunii, proiectia amplasamentului,

proiectia reperului si talpa sondei (fig.1b);

Sectiunile geologice se construiect in general pe hartie milimetrica, pe care se

reprezinta nivelul de referinta, (nivelul marii nivelul zero) reprezentat printr-

o linie orizontala trasata pe toata lungimea sectiunii si pe aceasta se marcheaza

prin puncte pozitia in care sondele intersecteaza directia sectiunii;

Din aceste puncte, de pe linia de referinta se masoara, la scara sectiunii

altitudinea sau elevatia fiecarei sonde si unirea punctelor care reprezinta

altitudinea sondelor se obtine profilul morphologic care functie de numarul

sondelor si de distanta dintre ele, este cat mai aproape de profilul morphologic

real. Masuratorile facute deasupra liniei de referinta au valori positive, iar celefacute sub linia de referina au valori negative;


3/9

3

Fig.1 Proiectarea sondelor pe linia de sectiune

Pe traseele gaurilor de sonda se trec limitele dintre etajele geologice, reperul

sau reperele fixate in urma corelarilor facute, dupa diagrafiile geofizice de

sonda, inclinarea stratelor obtinute din catotele mecanice neorientate. De

asemenea se marcheaza adancimile unde au fost puse in evidenta accidentele

tectonice, cunoscute in urma corelarilor diagrafiilor geofizice de sonda.

In cazul unor cute neaccidentate, interpretarea datelor este mai usor de facut

deoarece se admite ca limitele dintre etajele geologice sunt paralele si

respectivele etaje geologice au aceeasi grosime.

Dar sunt si cazuri destul de frecvente cand, grosimile formatiunilor geologice

ariaza, fie datorita unor accidente tectonice, fie datorita unor cauze

stratigrafice determinate de nedepunerea unor pachete de strate, ca si in cazulunei structuri legate de o peleovale. In acest ultim caz, interpretarea datelor

dupa primelesonde este mai dificila si impune o experienta in interpretare.

Cu cat numarul informatiilor marcate pe traseele sondelor este mai mare, cu

atat interpretarea este mai aproape de realitate. In cazul unor accidente

tectonice acestea sunt urmarite de-a lungul tuturor formatiunilor geologice

traversate de foraje si identificate in fiecare sonda. Sunt cazuri cand pot fi

intalnite accidente tectonice numai pe anumite intervale fara sa fie identificate


4/9

4

de-a lungul tuturorformatiunilor geologice, dar orice accident tectonic trebuie

interpretat, indiferent de intinderealui.

Cu ajutorul sectiunilor geologice se poate cunoaste tectonica unei structuri, se

pot estima pentru sondele ce urmeaza sa fie forate adancimile la care vor fi

intalnite formatiunile geologice, respectiv limitele dintre acestea, grosimealor, adancimea unde vor fi intalnite accidentele tectonice sau eventual un

masiv sau o lama de sare, precum si intervalele de mari dificultati in foraj.

Fig.1 Exemplu de sectiune geologica

Exercitii:

1. Sa se intocmeasca o sectiune geologica pe directia N-S prin 10 sonde, scara

1:10000, elevatia sondelor 200 m, iar distanta dintre sonde dupa cum urmeaza:

S1-2 = 300 m

S2-3 = 250 mS3-4 = 300 m

S4-5 = 150 m

S5-6 = 200 m

S6-7 = 100 m

S7-8 = 200 m

S8-9 = 340 m

S9-10 = 260 m.


5/9

5

Limite:

S1:P/M = 600 m, M/Sa = 800 m, Ad.f = 850 m.

S2:P/M = 800 m, M/Sa = 1000 m, Ad.f = 1100 m.

S3:P/M = 850 m, M/Sa = 1050 m, Ad.f = 1200 m.S4:P/M = 1000 m, M/Sa = 1050 m, Ad.f = 1100 m.

S5:P/M = 1000 m, M/Sa = 1200 m, Ad.f = 1250 m.

S6:P/M = 700 m, M/P = 900 m, P/M = 1000, M/Sa = 1200 m, mAd.f = 1250 m.

S7:P/M = 700 m, M/Sa = 900 m, Sa/M = 1150m, MSa = 1200 m, Ad.f = 1250 m.

S8:P/M = 700 m, M/Sa = 900 m, Ad.f = 1000 m.

S9:P/M = 700 m, M/Sa = 900 m, Sa/M = 1000 m, M/Sa = 1200 , Ad.f = 1250 m.

S10:P/M = 1000 m, M/Sa = 1200 m, Ad.f = 1250 m.


6/9

6


7/9

7


1:10000, elevatia sondelor 200 m, iar distanta dintre sonde dupa cum urmeaza:

S1-2 = 300 m

S2-3 = 350 mS3-40 = 220 m

S4-5 = 180 m

S5-6 = 140 m

S6-7 = 160 m

S7-8 = 250 m

S8-9 = 250 m

S9-10 = 260 m.

S10-11 = 190 m.

Limite:

S1:D/P = 700 m, P/M = 900 m, M/Sa = 1000m, Ad.f = 1050 m.

S2:D/P = 600 m, P/M = 600 m, P/M = 800M, M/Sa = 900m, Ad.f = 1000 m.

S3:D/P = 800 m, P/M = 1000 m, M/Sa = 1100 m, Ad.f = 1150 m.

S4:D/P = 1000 m, P/Sa = 1100 m, Ad.f = 1200 m.


S6:D/P = 600 m, P/M = 800 m, M/Sa = 900 m, Sa/P = 1000 m, P/M = 1200 m,

M/Sa = 1300 m, Ad.f = 1350 m.


S8:D/Sa = 1000 m, Ad.f = 1050 m.

S9:D/P = 1000 m, P/M = 1200 m, Sa/M = 1300 m, Ad.f = 1400 m.




8/9

8


1:10.000, elevatia sondelor 200 m, iar distanta dintre sonde dupa cum urmeaza:

S1-2 = 300 m

S2-3 = 400 mS3-40 = 600 m

S4-5 = 100 m

S5-6 = 200 m

S6-7 = 300 m

S7-8 = 300 m

S1: Ro/D = 600 m, D/P = 830 m, P/M = 1340 m, M/Mi = 1560 m, Ad.f. = 1700 m.


S3: /P = 700 m, P/M = 900 m, M/Mi = 1120 m, Mi/ = 1240 m, Ad.f. = 1500 m.

S4: / P = 700 m, P/M = 940 m, M/Mi = 1180 m, Ad.f. = 1600 m.

S5: Ro/ = 120 m, /D = 310 m, P / M = 1030 m, M/Mi = 1260 m, Ad.f. = 1500 m.





9/9

9


1:10.000, elevatia sondelor 200 m, iar distanta dintre sonde dupa cum urmeaza:

S1-2 = 200 m

S2-3 = 150 mS3-40 = 150 m

S4-5 = 300 m

S5-6 = 200 m

S6-7 = 90 m

S7-8 = 170 m







S7: Ro/D = 330 m, D/P = 490 m, P/M = 830 m, M/Mi = 1070 m, Mi/M = 1170 m,

M/Mi = 1260 m, Ad.f. = 1400 m.

S8: Ro/D = 420 m, D/P = 590 m, P/M = 690 m, D/P = 720 m, P/M = 1190 m,

M/Mi = 1430 m, Ad.f. = 1600 m.


Lucrare Practica - Sectiuni Geologice

Documents

Transcript of Lucrare Practica - Sectiuni Geologice