Lucrare Noiembrie Tg Jiu 2013

8/18/2019 Lucrare Noiembrie Tg Jiu 2013

1/7

MANIFESTĂRI SI EFECTE ALE COMPETI IEI FISCALEȚ

Abstract:

Sistemele fiscale practicate de statele membre ale Uniunii Europene pot deveni similare sau diferiteca urmare a unor decizii centralizate sau descentralizate, adică prin imitarea practicilor de succes în materiede impozitare sau de adaptare la standardele în curs de dezvoltare

Competi ia fiscală în Uniunea Europeană este una normală, observându-se că reformele fiscale suntțfrecvente mai ales de la intrarea noilor state membre. n această lucrare analiza pe care am efectuat-o sereferă doar la competi ia fiscală manifestată în domeniul impozitelor directe, testând reac iile fiscale aleț țstatele membre ale Uniunii Europene. !rebuie subliniat faptul că manifestarea competi iei fiscale are loc i înț șcâmpul impozitelor indirect "studiul pe care îl vom realiza în cercetările viitoare#, încercând astfel să căutămrăspunsul la întrebarea $Competi ie sau armonizare fiscală la nivelul UE%&'.ț

Cuvinte cheie: competi ie fiscală, impozitare optimă,țJEL classification: ( %), ( &&, ( *+

1 Int!o"uce!eroblematica competi iei fiscale atât de dezbătută în prezent se reăse te înț ș

ândirea economică încă din periaoda clasică prezentată în lucrarea lui Adam Smit,Avu ia /a iunilor în anul 0+&1ț ț 0.

2 altă defini ie a competi iei fiscale este dată de Alfano 3. i Salzano 3assimo caț ț șapreciză competi ia fiscală ca fiind $posibilitatea 4 ărilor de a modifica baza lor impozabilăț țîmpotriva reducerilor bazei impozabile de către celelalate ări'ț %.

5in defini iile prezentate putem considera că, după domeniul de interven ieț țcompeti ia fiscală poate fi privită în privin a cotelor de impozitare, atunci când uvernulț ț

decide să modifice cotele de impozitare în vederea atraerii de capital, dar i în ceea ceș prive te baza de impozitare, situa ie în care se manifestă tendin a de reducere a bazeiș ț țimpozabile prin acordarea de deduceri, scutiri etc.

racticarea la nivelul Uniunii Europene a unor reimuri fiscale diferite reprezintăciar premisa competi iei fiscale dintre statele membre. n acest sens, Stolo6an 3. 7osariați Salzano 3assimo men ionează că, competi ia fiscală reprezintă $posibilitatea ărilor de aș ț ț ț

modifica baza lor impozabilă împotriva reducerilor bazei impozabile de către celelalateări'.ț

n literatură sunt cunoscute atât opinii pro competi iei fiscale, eviden iând efecteleț ț pozitive ale acesteia, cât i opinii contra, considerând că, competi ia fiscală este dăunătoareș țîncercând astfel să formuleze anumite strateii de combatere a acestui fenomen. Cei care

consideră competi ia fiscală ca fiind una nefovorabilă motivează că aceasta este în măsurățsă infleun eze deciziile de amplasare a investi iilor. !otu i acest efect al competi iei fiscaleț ț ș țeste contestat deoarece aleerea asmplasamentului pentru o investi ie depinde în cea maițmare măsură de al i factori, precum infrastuctura, apropierea de consumatori, for a deț țmuncă ieftină i cu o calificare adecvată, relementări favorabile etc. i mai pu in deș ș țreimul fiscal. 7eimul fiscal 6oacă un rol important în adoptarea deciziilor atunci cândîntre ările azdă nu e8istă diferen e semnificative din punct de vedere al altor elemente.ț ț

Co#$eti ia fiscal% &n $!actica 'niunii Eu!o$eneț

1 Adam Smit, Avu ia Na iunilor ț ț , Editura Academiei 7..7., 9ucure ti, 0+1%, citat de /andra Eueniaș

7amona, Competi ia fiscalăț . Infernul i paradisul fiscal ș , Editura Sfera 6uridică, Clu6-/apoca, %;, pa. 0%12 Alfano 3. 7osaria, Salzano 3assimo, Tax competition in an open border scenrio: An Evolutionary Game Approach, S


2/7

Competi ia fiscală între ările membre ale Uniunii Europene nu trebuie văzută ca oț țfatalitate, deoarece e8istă în prezent mi6loacele necesare pentru a o stăpâni. Competi iațfiscală poate avea i alte efecte, i anume acelea de a stimula uvernele să reformezeș șsistemul fiscal i să pună în aplicare politici de cre tere economică. 3a6oritatea ărilor auș ș țînceput să- i reformeze politicile fiscale pentru a- i ameliora competitivitatea, întrucât, seș ș

consideră că în prezent, fiscalitatea devine un instrument de cre tere a competitivită ii uneiș țări în spa iul european.ț țStabilirea modului de manifestare a competi iei fiscale impune o analiză a evolu ieiț ț

impozitelor directe "competi ia fiscală maifestată în domeniul impozitelor indirecte vațconstitui obiectul unei cercetări viitoare#.

Structura =i evolu>ia impozitelor directe în statele membre ale Uniunii Europeneindică diferen>e ma6ore între state.

nreistrarea în totalitate a veniturilor din impozitele directe, precum =i încasarea întotalitate a oblia>iilor fiscale nu se poate realiza decât în condi>iile în care e8istă ocooperare corespunzătoare între administra>iile fiscale ale statelor membre ale UniuniiEuropene. n acest sens, prevederile 5irectivei Consiliului &&?&++?CEE privind cooperarea

reciprocă între autorită>ile fiscale na>ionale sunt apreciate întrucât respectarea lor conducela cre=terea radului de cooperare între administra>iile fiscale na>ionale.

5acă analizăm evolu ia ponderii impozitelor directe în veniturile fiscale, pețintervalul de timp 0++) @ %00 constatăm că s-au înreistrat cre terii în etonia "cu ),B#,șîn 3alta s-a ma6orat cu ;,0, în Dran a "cu &,%#, în Slovenia "cu *,)#, în recia "cuț*,*#, iar diminuări semnificative în state precum 7omânia "cu 0&,* - ecard care

pozi ionează 7omânia pe primul loc în ceea ce prive te ponderea impozitelor directe înț șveniturile fiscale pe intervalul supus analizei#, în 9ularia i Estonia "cu 0,% i 0#, înș șituania "cu 0*,)#, în olonia "cu +,+ puncte procentuale#.

Falorile minime, medii i ma8ime ale ponderii impozitelor directe în veniturileșfiscale indică o distribu ie ineală a ărilor e antionului, valoarea minimă oscilând înț ț șintervalul 0+,% - %,%, cea medie situându-se în intervalul *-*0, iar valoareama8imă este de 1%,; înreistrată de 5anemarca.

n anul %00 peste media UE de *,1 a ponderii impozitelor directe în veniturilefiscale s-au aflat: 9elia "*;#, 5anemarca "1%,;#,


3/7

Graficul nr. . !odificarea nivelului impo"itelor directe #n total venituri fiscale #n statele membre ale $E%#n anul &' fa ă de anul &'''ț

7eferitor la ponderea impozitului pe profit în veniturile fiscale totale în UE%&, înanul %00, media a fost de &,;, cu 0,B puncte procentuale mai pu in decât în anul %;.țn acela i an nivelul cel mai ridicat a fost înreistrat în Cipru "0+,B#, iar la polul opus s-așaflat Unaria "*,0#.

Comparativ cu anul 0++) o evolu ia semnificativă a acestui indicator s-a înreistratțîn 3alta, unde ecartul a fost de &,& puncte procentuale "de la 0,0 în anul 0++) la 0&,;în anul %+#, iar la polul opus s-a aflat 9ularia unde diferen a a fost -&,1 "de la 0B,1țîn anul 0++) la 1,+ în anul %00#.

rintre ările care înreistrează o pondere ridicată a impozitului pe profit înț

veniturile fiscale în ultimul an din intervalul de analiză se numără 3alta "0&,;#,u8embur "0*,)#, Cipru "0+,B# i Ceia "+,&#.șUnul dintre motivele e8isten ei acestor diferen e este reprezentat de aplicareaț ț

cotelor reduse pentru impozitul pe profit în ma6oritatea statelor care au aderat la UE în anul%B. rintre ările care au aderat în anii %B i %& i care au practic un nivel redus alț ș școtelor de impozitare al profitului companiilor se numeră: Cipru "0,#, etonia "0),#,ituania "0),#, olonia "0+,#, Ceia "0+,#, Slovacia "0+,#, 9ularia "0,#,7omînia "01,#.

2bservăm că în anul %00 nivelul mediu al cotei leale de impozitare a profitului încadrul UE%& este de %*,0.

a aceea dată nivelurile cele mai ridicate al cotelor leale de impozitare a profitului

companiilor "tabelul nr. 0# au fost înreistrate în state precum: 9elia "*B,#, ermania"%+,;#, Spania "*,#, Dran a "*B,B#,


4/7


5/7

Conform raficului anterior, în perioada %-%00, ponderea impozitelor personale în total venituri fiscale a înreistrat cre tere în 00 ări:


6/7

5iminuarea cotelor de impunere a veniturilor salariale a reprezentat un elementimportant care a intit cre terea ofertei de for ă de muncă sau a avut drept scopț ș țîmbunătă irea condi iilor de via ă ale persoanelor cu venituri reduse.ț ț ț

Constatăm că pe intervalul de timp supus analizei, %-%0*, ma6oritatea statelor membre ale UE %& au înreistrat o reducere la nivelul indictorului analizat, astfel: 9elia

cu 1,+, 9ularia cu B, Ceia cu %0, 5anemarca 0,0, ermania +,), Estonia ),


7/7

1. /andra Elena 7amona, Competi4ia fiscală: infernul 5i paradisul fiscal , S.C. EdituaSfera S7, Clu6-/apoca, %;

&. /erescu 5., Comănescu A., Tendin e de armoni"are fiscală la nivelul $niunii Europene.ț rovocări pentru 3om6nia% Institutul European din 3om6nia% 7ucure ti% &''8 ș

;. opeană F., opeană F. /., Impo"ite directe 9 Abordări na ionale i interna ionaleț ș ț ,

Editura Docus, etro=ani, %1+. !atoiu Ana-3aria, Armoi"area sistemelor fiscale #n contextul inte0rării #n UniuneaEuropenă, Editura Casa Căr ii de tiin ă, Clu6-/apoca, %;ț Ș ț

0. !ulai C., Kerbu Simona, *iscalitate comparată 5i armoni"ări fiscale% Editura Casa Căr4iide tiin4ă% Clu; Napoca% &''2

00. Stolo6an !., !ătărcan 7aluca, Inte0rare i politică fiscală europeană%ș Editura

Lucrare Noiembrie Tg Jiu 2013

Documents

Transcript of Lucrare Noiembrie Tg Jiu 2013