Universitatea Spiru Haret

Facultatea de Management Financiar Contabil

Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune

Practica de specialitate anul II

CALCULUL SALARIILOR

LA SC Compania de Librarii Bucuresti SA

CAPANU (RAICU) I. ELVIRA

Anul II ZI Seria D Grupa 239CUPRINS

CAP. I - Prezentarea generala a SC Compania de Librarii

Bucuresti SA

CAP. II - Definirea si obiectul de studiu al contabilitatii

CAP. III - Metoda contabilitatii

1 - Trasaturile metodei contabilitatii

2 - Procedeele metodei contabilitatii

CAP. IV Documentatia

1 - Legea contabilitatii nr. 82/1991

2 - Ordinul nr. 1850/2004

3 - Stat de salarii

CAP. V - Cheltuieli de exploatare privind salariile personalului

1 - Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu personalul

2 - Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu asigurarile si protectia sociala

CAP. I Prezentarea generala a SC Compania de Librarii Bucuresti SA

SC Compania de Librarii Bucuresti SA a luat fiinta in anul 1992 prin transformarea fostei institutii de stat Centrul de Librarii Bucuresti in societate comerciala pe actiuni ca urmare a Deciziei Primariei Municipiului Bucuresti nr. 78/04.02.1992 potrivit prevederilor Legii nr. 15/1990 si Legii nr. 31/1990 .

In conformitate cu statutul de functionare al societatii obiectul de activitate cuprinde :

Comercializarea si depozitarea rechizitelor scolare si de birou , jucariilor , felicitarilor , articolelor de papetarie , marochinarie scolara , turism , sport .

Comercializarea si depozitarea cartrilor , atat scolare cat si universitare , cd-urilor

Achizitionarea si desfacerea cartilor , hartilor , planselor , gravurilor , obiectelor de arta , picture , mobilier , antichitati si a altor articole culturale de anticariat

Prestari de servicii prin organizarea de expozitii si alte manifestari culturale

Sub aspect commercial elemental forte a fost si este in continuare existenta retelei de 126 de librarii dispuse pe intreg teritoriul municipiului Bucuresti .

Avand in vedere varietatea mare a marfurilor comercializate prin librariile societatii , piata de aprovizionare este constituita din numerosi furnizori .

Produsele de birotica , papetarie , rechizite scolare se achizitioneaza de la producatorii de specialitate sau de la importatorii directi . Principalii furnizori pentru aceste marfuri sunt : Bee Profice Bucuresti , Arhi Design Craiova , Crist , Napochim Cluj , Herlitz Romania , etc .

Aprovizionarea cu carte se face de la editurile din Bucuresti si din tara , principalii furnizori in acest domeniu fiind in numar de aproximativ 300 , dintre care enumeram : Editura Didactica si Pedagogica , Editura All , Editura Aramis , Editura Rao , Editura Medicala , etc .

In cadrul societatii functioneaza si 4 depozite specializate : unul pentru carte scolara , unul pentru carte diversa si doua pentru papetarie , impartite pe grupe de marfuri.

INDICATORI PENTRU RESURSE UMANE

Productivitatea muncii este un indicator prin care se caracterizeaza eficienta fiecarei personae antrenate in activitatile societatii respective . Astfel , productivitatea muncii a crescut de la 71 lei/persoana in 2009 la 121,51 lei/persoana in 2010 , deci o crestere de 71,14 % ceea ce dovedeste o buna utilizare a fortei de munca .

Salariul mediu brut a crescut cu 50,54 % , de la 1000 lei in 2009 la 1505,40 lei in 2010.

Structura personalului existent la finele anului 2009 se prezinta astfel :

Personal conducere 3 persoane

Personal administrativ 55 persoane

Personal operativ 410 persoane

Sediul SC Compania de Librarii Bucuresti SA este in strada Lipscani nr. 26 sector 3. Societatea comerciala este inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub nr. J 40 / 6333 / 1992 si Cod Unic de Inregistrare R 361307 .

CAP II Definirea si obiectul de studiu al contabilitatii

Prima definitie a contabilitatii a fost data de italianul Luca Paciolo in lucrarea sa Tratatus de computis, aparuta in anul 1494 . In conceptia sa , contabilitatea reprezenta un ansamblu de principii si tehnici privind inregistrarea in partida dubla a averii unui negustor , precum si toate afacerile acestuia , in ordinea desfesurarii lor. In lucrarea sa , el a definit partida dubla prin prisma ecuatiei de schimb dintre avere si capital . Orice modificare intervenita in masa averii si a capitalului , potrivit conceptiei sale , reprezinta un raport intre cel care primeste valoare , denumit debitor , sic el care avanseaza valoarea , denumit creditor .

Patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica , ce apartin unei personae fizice sau juridice , cat si bunurile la care se refera .

Categoria de patrimoniu a fost studiata in literatura de specialitate din doua puncte de vedere : juridic si economic .

Ecuatia contabila a patrimoniului potrivit conceptiei juridice este de forma :

BUNURI ECONOMICE = DREPTURI + OBLIGATII

Din punct de vedere economic , categoria de patrimoniu delimiteaza valorile economice prin prisma resurselor si utilizarilor , ecuatia generala a patrimoniului fiind de forma :

UTILIZARI = RESURSE

Componentele patrimoniului potrivit celor doua structuri sunt definite in contabilitate prin notiunile de ACTIV si PASIV . CAP III Metoda contabilitatii

Contabilitatea , ca orice disciplina specifica , are nu numai un obiect propriu de cercetare , ci si o matoda specifica de lucru pentru realizarea sarcinilor care decurg din obiectul sau .

Data fiind complexitatea obiectului de studio , metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee tehnice de lucru aflate intr-o stransa interconditionare ca un tot unitar, in vederea stabilirii normelorsi principiilor cu character special pe care se fundamenteaza contabilitatea ca disciplina stiintificasi cu ajutorul carora cerceteaza starea si miscarea elementelor patrimoniale ale intreprinderii , pentru a sesiza legaturile dintre ele , iar pe aceasta baza sa se calculeze rezultatele finale sis a se analizeze activitatea desfasurata de entitatile patrimoniale respective .

1. Trasaturile metodei contabilitatii Pentru elucidarea obiectului ei de studiu , contabilitatea se bazeaza pe o serie de trasaturi caracteristice ale acesteia , astfel :

Este vorba de acelasi patrimoniu al unitatii patrimoniale conceput ca un tot unitar , care , in contabilitate , este privit sub aspect dublu . Aceasta dubla reprezentare a starii si miscarii patrimoniului intreprinderii constituie trasatura esentiala care determina continutul metodei contabilitatii . Ea poate fi redata sintetic , sub forma unei ecuatii , prin egalitatea dintre cele doua componente ale patrimoniului , adica

MIJLOACE ECONOMICE = SURSE DE FINANTARE

ecuatie cunoscuta sub denumirea de ecuatia dublei reprezentari .

Elementele patrimoniale ale intreprinderii se afla intr-o continua miscare si transformare in fazele circuitului economic , ramanand , totusi , intr-un echilibru permanent in cadrul unitatii respective . Acest echilibru este evidentiat in contabilitate printr-o alta trasatura specifica contabilitatii , si anume , dubla inregistrare . Pornind de la relatia generala de echilibru , proprie dublei reprezentari ( mijloace economice = surse de finantare ) , prin dubla inregistrare se creeaza cea de-a doua relatie specifica metodei contabilitatii , si anume :

CRESTEREA MIJLOACELOR ECONOMICE + MICSORAREA SURSELOR ECONOMICE = CRESTEREA SURSELOR ECONOMICE + MICSORAREA MIJLOACELOR ECONOMICE

ecuatie cunoscuta sub denumirea de ecuatia dublei inregistrari .

O alta trasatura este aceea a folosirii unor procedee care sa permita inregistrarea valorica a existentei si miscarii patrimoniului intreprinderii , adica studierea acelor elemente care se pot exprima in bani .

De asemenea , metoda contabilitatii are ca trasatura caracteristica reflectarea , cu ajutorul procedeelor sale de lucru , numai a operatiunilor valorice cu privire la fenomenele si procesele economice care au avut loc , facandu-se dovada infaptuirii lor cu acte scrise .

2. Procedeele metodei contabilitatii

In scopul realizarii obiectului sau , metoda contabilitatii foloseste o serie de procedee ce permit furnizarea de informatii cu privire la fenomenele si procesele economice care au loc in cadrul intreprinderii . Aceste procedee se impart in 3 grupe :

1 procedee comune tuturor stiintelor .

2 procedee specifice metodei contabilitatii .

3 procedee ale metodei contabilitatii utilizate si de alte discipline economice .

1. Dintre procedeele comune tuturor stiintelor , metoda contabilitatii utilizeaza:

- observatia

-rationamentul

-comparatia

-clasificarea

-analiza

-sinteza

2. Procedeele specifice metodei contabilitatii. Procedeele specifice , utilizate de metoda contabilitatii pentru cercetarea si studierea obiectului sau , sunt urmatoarele :

- bilantul

-contul

-balanta de verificare

3. Procedee ale metodei contabilitatii comune si altor discipline economice . Dintre procedeele folosite si de alte discipline economice pentru studierea obiectului lor de studiu , metoda contabilitatii utilizeaza : -documentatia

-evaluarea

-calculatia

-inventarierea

CAP IV Documentatia Desfasurarea activitatii in cadrul intreprinderilor implica multe operatii economico-financiare care sunt consemnate in documente justificative . Operatiile economice si financiare consemnate in documente justificative sunt inregistrate in ordine cronologica si sistematica grupate in registrele contabile .

Registrele de contabilitate sunt documente obligatorii in care unitatile inregistreaza documentele primare si centralizatoare in ordine :

cronologica ( in ordinea datelor de intocmire a documentelor si a numarului de ordine a acestora )

sistematica ( dupa natura si felul lor )

Principalele register ce se folosesc , obligatoriu , in contabilitate sunt :

registrul jurnal

registrul Cartea mare

registrul inventar

REGISTRUL JURNAL este documentul contabil in care se efectueaza inregistrarea tuturor tranzactiilor si operatiilor , in ordine cronologica , prezentandu-se sumele debitoare si creditoare a conturilor utilizate . Registrul jurnal se intocmeste de persoanele juridice intr-un singur exemplar , dup ace a fost numerotat , snuruit , certificate si parafat la Administratia financiara din sectorul in care este inregistrata firma . Pentru a se evidential fiecare operatie , se intocmeste cate un articol separate , procesul de inregistrare a acestora numindu-se jurnalizare sau inregistrare cronologica .

REGISTRUL CARTEA MARE este folosit pentru inregistrarea si gruparea operatiunilor economico-financiare dupa natura lor , in ordinea efuctuarii lor cronologice . Aceasta serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturi sintetice la unitatile ce aplica forma de inregistrare pe jurnale , la verificarea inregistrarilor contabile effectuate , la furnizarea de date , pentru efectuarea analizei activitatii economico-financiare a unitatii si la intocmirea balantei de verificare . Cel mai des intalnite sunt :

fisele de cont operatiuni diverse

fisele de cont pentru valori materiale folosite pentru evidenta analitica a valorilor materiale

fisa de cont SAH sau pe conturi corespondente asigura evidenta sistematica pe luna respective

fisa de cont Carte Mare Centralizatoare

REGISTRUL INVENTAR este un document contabil obligatoriu de inregistrare anuala si de grupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului . Acesta reprezinta o recapitulatie a datelor cu privire la datele patrimoniale din listele de inventariere , grupate dupa natural or pe structurile patrimoniale de active si datorii . Se numeroteaza , se snuruieste si se parafeaza la Administratia Financiara .

Pentru ca datele contabilitatii sa poata fi folosite in mod efficient in procesul de conducere , pentru luarea celor mai bune decizii manageriale , se impugn centralizarea si sintetizarea lor periodica . Acestei cerinte de centralizare si sintetizare ii corespund documentele contabile de sinteza ( situatiile financiare sau conturile anuale )

Documentele contabile de sinteza se compun din :

bilant

cont de profit si pierdere

tabloul fluxurilor de trezorerie

tabloul variatiei capitalurilor proprii

note explicative

1. Legea contabilitatii nr. 82/1991

Cap. III Registrele contabile

ART.20

Registrele de contabilitate obligatorii sunt : Registrul- jurnal , Registrul-inventar si Cartea mare . Intocmirea , editarea si pastrarea registrelor de contabilitate se efectueaza conform normelor de Ministerul Economiei si Finantelor .

ART.21

Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita , in orice moment , identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate .

ART.22

Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare , cel putin anual , la incheierea exercitiului financiar sau la termenele de intocmire a raportarilor contabile swtabilite potrivit legii .

ART.23

Persoanele prevazute la art. 1 care utilizeaza sisteme informatice de prelucrare automata a datelor au obligatia sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicate , controlul si pastrarea acestora pe suporturi tehnice .

ART.24

Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor determinate de fuziunea , divizarea sau incetarea , potrivit legii , a activitatii persoanelor prevazute la art. 1 se face pe baza documentelor corespunzatoare intocmite in asemenea situatii .

ART.25

(1) Registrele de contabilitate obligatorii si documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea finaciara se pastreaza in arhiva persoanelor prevazute la art. 1 timp de 10 ani , cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite , cu exceptia statelor de salarii , care se pastreaza timp de 50 ani .

(2) Prin exceptie de la prvederile alin. (1) se pot stabili , in mod justificat , prin ordin al ministrului economiei si finantelor , registrele de contabilitate si documentele justificative care se pastreaza timp de 5 ani .

ART.26

In caz de pierdere , sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire a acestora in termen de maximum 30 de zile de la constatare , potrivit reglementarilor emise in acest scop .

2.Ordinul nr. 1850/2004

Ordinul nr. 1850/2004 , din 14 decembrie 2004 privind registrele si formularele financiar contabile , publicat in Monitorul Oficial , Partea I , Nr. 23 din 7 ianuarie 2005 .

Anexa nr. 2

Nomenclatorul , modelele si normele de intocmire si utilizare a registrelor si formularelor financiar contabile , comune pe economie , care nu au regim special de inseriere si numerotare :

Registrele de contabilitate Mijloace fixe Bunuri de natura stocurilor Mijloace banesti si decontari Salarii si alte drepturi de personal :

- stat de salarii 14-5-1/a

stat de salarii (fara elemente componente ale salariului total) 14-5-1/b

stat de salarii (fara elemente componente ale salariului total) 14-5-1/c

stat de salarii 14-5-1/k

lista de avans chenzinal 14-5-1/d

ordin de deplasare (delegatie) 14-5-4

ordin de deplasare (delegatie) in strainatate(transporturi internationale)14-5-4/a

decont de cheltuieli (pentru deplasari externe) 14-5-5

decont de cheltuieli valutare (transporturi internationale) 14-5-5/a

contabilitatea generala alte subactivitati3. Stat de salarii 1. Serveste ca :

-document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor , precum si al contributiilor si al altor sume datorate

-document justificativ de inregistrare in contabilitate .

2. Se intocmeste in doua exemplare , lunar , pe sectii , ateliere , servicii etc. , pe baza documentelor de evidenta a muncii si a timpului lucrat efectiv , a documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizati in accord etc. , a evidentei si a documentelor privind retinerile legale a listelor de avans chenzinal , concediilor de odihna , certificatelor medicale ( in cazul statului de salarii cod 14-5-1/b si cod 4-5-1/c ) si se semneaza , pentru confirmarea exactitatii calculelor , de catre persoana care determina salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii .

Coloanele libere din partea de retineri a statelor de salarii urmeaza a fi completate cu alte feluri de retineri legale decat cele nomninalizate in formular .

Pentru centralizarea la nivelul unitatii a salariilor si a elementelor componente ale acestora , inclusive a retinerilor , se utilizeaza aceleasi formulare de state de salarii .

Platile facute in cursul lunii , cum sunt : avansul chenzinal , lichidarile , indemnizatiile de concediu etc. se include in state de salarii , pentru a cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile legale din perioada de decontare respectiva .

3. Circula :

- la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe plata (exemplarul 1 )

- la casieria unitatii pentru efectuarea platii sumelor cuvenite (exemplarul 1) , dupa caz

- la compartimentul financiar contabil , pentru inregistrarea in contabilitate ( exemplarul 1 )

- la compartimentul la care a intocmit statele de salarii ( exemplarul 2 ) , care va servi la acordarea vizei atunci cand se solicita plata salariilor neridicate .

4. Se arhiveaza :

- la compartimentul financiar contabil , separate de celelalte acte justificative de plati (exemplarul 1 )

- la compartimentul care a intocmit statele de salarii ( exemplarul 2 )

5. Continutul minimal obligatoriu de informatii al formularului este urmatorul :

- denumirea unitatii , sectiei , serviciului etc. ;

-denumirea formularului ; intocmit pentru luna , anul ;

- numele si prenumele ; venitul brut ; contributia individuala de asigurari sociale ; contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj ; contributia pentru asigurari sociale de sanatate ; cheltuieli profesionale ; venitul net ; deducere personala de baza ; deduceri suplimentare ; venitul baza de calcul ; impozitul calculate si retinut ; salariul net ;

- semnaturi : conducatorul unitatii , conducatorul compartimentului financiar contabil , persoana care il intocmeste .

Macheta Statului de salarii:

STAT DE SALARII

pe luna..anul.

Nr crtNume i prenumeSalariu de ncadrareSporuri

Indem-

nizaiiSalariu

brutCASFond

de

omajFond de

sntateCh.

profDedu-

ceriSalariu

impo-

zabilImpozitAvansAlte

rei-neriRest

de

plat

CAP V Cheltuieli de exploatare privind salariile personalului

1. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu personalul

Principalele conturi utilizate pentru inregistrarea in contabilitate a operatiilor privind cheltuielile de exploatare vizand personalul sunt :

CONTURI DE CHELTUIELI DE EXPLOATARE :

641 cheltuieli cu salariile personalului tine evidenta cheltuielilor cu salariile personalului ; dupa continutul economic , este cont de procese , iar dupa functia contabila , este cont de active ; se debiteaza cu valoarea salariilor si a altor drepturi cuvenite personalului; se crediteaza , la sfarsitul lunii , in corespondenta cu contul 121 profit si pierdere , cand contul nu mai prezinta sold .

645 cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala tine evidenta cheltuielilor privind asigurarile si protectia sociala ; contul 645 se imparte in doua subconturi : 6451-contributia unitatii la asigurarile sociale si contul 6452-contributia unitatii pentru ajutorul de somaj ; dupa continutul economic , este un cont de procese economice , iar dupa functia contabila , un cont de activ ; se debiteaza cu sumele privind contributia unitatii la asigurarile sociale CAS) si cu fondul de sanatate ; se crediteaza , la sfarsitul lunii , in corespondenta cu contul 121-profit si pierdere , cand contul nu mai prezinta sold .

CONTURI PRIVIND RELATIILE CU PERSONALUL SI ALTI TERTI :

421 personal salarii datorate este utilizat pentru evidentierea decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite , inclusive adaosurile si premiile; dupa continutul economic , este cont de datorii salariale , iar dupa functia contabila , este cont de pasiv ; se crediteaza cu sumele reprezentand salariile si alte drepturi cuvenite salariatilor ; se debiteaza cu retinerile din salarii .

425 avnsuri acordate personalului se utilizeaza pentru a reflecta in contabilitate sumele acordate drept avans salariatilor in cursul lunii , in contul drepturilor salariale care se calculeaza si care revin salariatilor la sfarsitul lunii ; dupa continutul economic , este cont de creanta in relatiile cu personalul , iar dupa functia contabila , este cont de activ ; se debiteaza cu avansul acordat salariatilor in cursul lunii , in numerar ; se crediteaza la sfarsitul lunii , prin decontarea avansului acordatin timpul lunii .

427 retineri din salariile datorate tertilor se utilizeaza pentru evidentierea retinerilor si popririlor instituite asupra personalului , datorate tertilor ; dupa continutul economic este un cont de datorii fata de terti , iar dupa functia contabila este un cont de pasiv ; se crediteaza cu sumele retinute salariatilor pe statele de salarii sau de ajutoare materiale , datorate tertilor , reprezentand chirii , cumpararii cu plata in rate etc. ; se debiteaza cu sumele platite tertilor , reprezentand retineri sau opriri din salarii .

431 asigurari sociale reflecta relatiile intreprinderii cu bugetul asigurarilor siciale privind contributiile calculate si datorate de catre aceasta , prin aplicarea procentului legal asupra fondului de salarii efectiv lunar(20,8% CAS si 5,2% fond pentru asigurarile sociale de sanatate) , precum si cu contributia la asigurarile sociale (10,5%) si cu fondul pentru asigurarile sociale de sanatate (5,5%) din salariile brute cuvenite salariatilor ; se crediteaza , la sfarsitul lunii , cu contributiile calculate si suportate de intreperindere asupra cheltuielilor de exploatare si cu contributiile retinute din salariile personalului ; se debiteaza cu sumele privind plata acestor contributii (20,8%CAS, 5,2% fond pentru asigurarile sociale de sanatate) catre bugetul asigurarilor sociale4 de stat , cu ocazia platii chenzinei a II-a .

444 impozitul pe salarii reflecta relatiile cu bugetul statului privind impozitul calculate si retinut din salariile personalului ; dupa continutul economic , este cont de datorii fiscale , iar dupa functia contabila este cont de pasiv ; se crediteaza cu impozitul pe salarii calculate si retinut din salariul brut lunar al salariatilor si se debiteaza in momentul platii impozitului pe salarii catre bugetul statului , cu ocazia platii chenzinei aII-a .

437 ajutor de somaj reflecta relatiile cu bugetul asigurarilor sociale de stat privind contributia intreprinderii la fondul de somaj ( 0,5% asupra salariului brut lunar 0 si contributia personaluluiin favoarea ajutorului de somaj ( 0,5% asupra salariului brut lunar al fiecarui salariat ) ; dupa continutul economic , este un cont de datorii sociale iar dupa functia contabila , este un cont de pasiv ; se crediteaza cu contributia calculate de unitate pentru ajutorul de somaj (0,5%) si contributia retinuta din salariile personalului (0,5%) , in favoarea ajutorului de somaj ; se debiteaza cu plata contributiilor la ajutorul de somaj .

CONTURI DE TREZORERIE :

5311 casa in lei

5121 conturi la banci in lei

Decontarile cu personalul au ca obiect calculul , inregistrarea asupra cheltuielilor si decontarea salariilor cuvenite angajatilor si se inragistreaza cu ajutorul conturilor din grupa 42 .

Structural salariile sunt formate din salariul de baza cuvenit angajatilor , sporurile si adaosurile pentru conditii deosebite de munca si pentru rezultate obtinute ( sporurile pentru conditii deosebite de munca , sporurile pentru orele prestate pe timpul noptii , sporurile pentru orele suplimentare de munca , sporurile de vechime neantrerupta in munca ) , imdemnizatiile si alte sporuri acordate pentru conducere , indexarile de salariu si compensarea cresterilor de preturi , indemnizatiile acordate pentru concediul de odihna .

Sunt incluse in categoria decontarilor cu personalul si ajutoarele materiale si de protectie sociala sub forma de ajutoare de boala pentru incapacitate temporara de munca , cele pentru ingrijirea copilului , ajutoarele de deces si alte ajutoare acordate de firma care se suporta din contributia pentru asigurari sociale , precum si sumele achitate , potrivit legii , pentru somaj tehnic .

De asemenea , sunt contabilizate in sfera decontarilor cu personalul premiile acordate din beneficii si participarile la profit .

Cheltuielile cu personalul si decontarea drepturilor cuvenite angajatilor firmei determina urmatoarele inregistrari contabile :

Plata avansurilor sau aconturilor catre salariati :

425=531

Cheltuielile cu salariile calculate si alte drepturi cuvenite personalului , inregistrare pe baza statului de salarii :

641=421

Retinerile din salarii reprezentand avansuri popriri , contributia personalului pentru ajutorul de somaj , impozitul pe salarii etc :

421=%

425

427

437

444

Achitarea salariilor nete datorate personalului :

421= 512/531 Ajutoare materiale sociale cuvenite salariatilor si raportate din contributii la asigurari sociale :

431=423

Retinerile din ajutoarele sociale , in favoarea tertilor si impozitul corespunzator se inregistreaza in debitul contului 423 si in creditul conturilor 427 , respective 444 .

Achitarea sumelor nete genereaza inregistrarea :

423=512/531

Decontarea drepturilor de participare a salariatilor la profit si alte stimulente din profit determina inregistrarea :

- drepturi cuvenite : 112=424

- impozitul retinut : 424=444

- plata drepturilor nete : 424=512/531

Inregistrarea drepturilor de personal neridicate :

%=426

421

423

424

La achitarea drepturilor de personal neridicate se foloseste formula contabila :

426=512/531

IMPOZITUL PE SALARII este partea ce se cuvine bugetului de stat din drepturile cuvenite salariatilor . Acesta este inclus in valoarea salariului brut si se scade din salariile brute , lunare , cuvenite salariatilor .

CONTRIBUTIA SALARIATILOR LA ASIGURARILE SOCIALE (CAS) se calculeaza prin aplicarea unui procent asupra salariului brut lunar (10,5%) si se scade din salariul brut al fiecarui salariat .

CONTRIBUTIA LA CONSTITUIREA FONDULUI DE AJUTOR DE SOMAJ se calculeaza prin aplicarea unui procent asupra salariului brut lunar al fiecarui salariat (0,5%) si se scade din salariul brut .

CONTRIBUTIA LA FONDUL PENTRU ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE se calculeaza prin aplicarea unui procent (5,5%) asupra salariului brut lunar si se scade din acesta .

2. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu asigurarile si protectia sociala

In principal , sereflecta obligatiile unitatii patrimoniale privind contributia la asigurarile sociale si contributia la fondul de somaj , precum si contributia personalului la ajutorul de somaj . Acestea se calculeaza lunar pe baza unor cote legale .

Decontarile privind contributia unitatii patrimoniale si contributia personalului la asigurarile sociale si protectia sociala se inregistreaza cu ajutorul conturilor din grupa 43 .

Aceste decontari genereaza urmatoarele inregistrari principale :

Contributia unitatii pentru asigurarile sociale si pentru constituirea fondului de somaj :

645 = % 431

437

Virarea contributiilor unitatii la asigurarile sociale , la fondul de somaj , precum si contributia personalului la fondul de somaj :

% = 512 431

437

Datoriile de achitat sau creantele de incasat in contul asigurarilor sociale se reflecta cu ajutorul contului 438 .

CONTRIBUTIA UNITATII LA ASIGURARILE SOCIALE

Acestea se calculeaza prin aplicarea unui procent asupra salariului brut lunar si se suporta de intreprindere . Procentul variaza in functie de grupa de munca in care este incadrata fiecare intreprindere .

CONTRIBUTIA UNITATII LA CONSTITUIREA FONDULUI DE AJUTOR DE SOMAJ

Se determina prin aplicarea procentului de 0,5% asupra salariului brut lunar .

CONTRIBUTIA UNITATII LA FONDUL DE SANATATE se determina prin aplicarea procentului de 5,2 % asupra salariului brut lunar si se suporta de intreprindere . BIBLIOGRAFIE

1. Cecilia , Ionescu , Contabilitate baze si proceduri , Editura Fundatiei Romania de Maine , Bucuresti 2009 .

2. Legea contabilitatii nr. 82/1991 ,republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 454/18 iunie 2008 .

3. O.M.F.P. nr.1954/2005 pentru aprobarea Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.1176/27.12.2005, cu modificarile si completarile ulterioare .

4. Contabilitate , Editura Niculescu , 2010 . PAGE 14